A pulitica di Ciccu u pagghiazzu

Stampa questo copione

r

Tonnarella, 31 gennaio 2013

A PULITICA DI CICCU U PAGGHIAZZU

Commedia brillante in due atti di: Rocco Chinnici

----

            Quello che è rimasto della politica di un tempo, quando i grandi partiti riuscivano a trasmettere…, nel bene e nel male, quelli che erano i valori fondamentali ci certi ideali oramai in via di estinzione, in quanto di essi non sono nemmeno rimaste le idee, ma solo la caparbia intraprendenza dell’arricchimento delle proprie tasche. Fortuna che continua ad appare all’orizzonte una timida speranza di ravvedimento, anche da parte di un singolo…

PERSONAGGI

                       

                        Ciccu                                      candidatu a sinnacu

Maruzza                                 mugghieri

Oraziu                                     segretariu di Ciccu

Bastianu                                

                        Luigi                                      

                        Peppi                         

                        Jancila                        

                        Giuvanni                                                                                          

SCENA

(Una sede di partito, dov’è in corso una imminente campagna elettorale per la elezione a sindaco. Ciccu è uno dei due candidati che continua a promettere anche l’impossibile affinché egli venisse eletto).

CICCU

Semu pronti Oraziu?

ORAZIU

Ma prontu di chi? A pigghiari pi fissi e cristiani? Certi mumenti, mi veninu di chiddi rimorsi!

CICCU

Oh, Oraziu, Oraziu! U rimorsu cchiù granni è chiddu di perdiri l’occasioni ca nni passanu pi davanti. Oggi tocca a nuiautri aviri u cuteddu da parti du manicu; dumani tocca a nautra partita.

ORAZIU

Si ma nuiautri no nni putemu junciri cu i capitalisti e cu a chiesa ca rapprisentanu i sordi.

CICCU

Ah no! E cu ccu nn’avemu a jiunciri cu ccu rappresenta a miseria? Oh, Oraziu, Oraziu! Ha sapiri ca i sordi fannu sordi, e i pidocchi fannu pidocchi. Si nni juncemu cu i partiti di poviri, allura è signu ca nna facemu grattannu… (facendo come grattarsi i pidocchi) pidocchi; mentri, juncennunni cu i capitalisti, chi sarebbiru chiddi ca hannu i sanareddi (soldi), nni sistimamu boni! e, non avennu cchiù nenti da fari, ‘nna facemu grattannu… ddi cosi (allusione alla parte bassa). Non sulu, ma avennu puru comu alliatu a chiesa, saremu tutti ‘n brazza du Padreternu! Ora rispunni, tu, chi prifirisci grattariti?

ORAZIU

Don Ciccu, si ci le diri comu l’haju ‘nto stomacu, ju prifirissi grattarimi un pocu di formaggi supra un piatticeddu di pasta ‘n biancu cu ‘n anticchia d’ogghiu, ‘nveci d’aviri a chi fari cu tutti ssi lazza di furca. E dd’avutru patri Fefè, ca s’alliò puru iddu! Ma unni jieru a finiri di beddi ideali di ‘na vota, quannu si murìa pi certi valori!

CICCU

L’ideali dici? Ma si no ristaru mancu l’idei cchiù! E patri Fefè, comu dici tu, non fa avutru chi rapprisintari bona parti da chiesa di ora! Ah, a tia ti parìa chi a chiesa… oh, pezzu di fissa! Ma non vidi chi a chiesa havi i manu nne cchiù grossi banchi du munnu! Avutru chi povertà e miseria! Mai l’ha vistu comu vannu vistuti ‘o vaticanu? Oru di cca e oru di dda, e poi hannu u curaggiu di ricurdarinni ca tanti picciriddi morinu di fami! Farabbutti! Ah, si ju fussi Gesù Cristu! Mi carricassi nautra vota a cruci supra i spaddi e mi nni ni scissi da chiesa nna quattru quattr’ottu! Oh Oraziu, quantu si ‘ngenuu! Scordatilli i tempi di ‘na vota; “a politica oramai è come un formicolaio, dove ogni formica pensa per il suo prossimo inverno”. E vidi ca tu dissi in italianu pi faritillu capiri megghiu. Non aviri rimorsi, senti a mia, chista è a vita di ora; ogni tempu havi i so tempi! E chiddi di ora su chisti, u vo capiri? E ricordati chi ogni lassata è pirduta.

ORAZIU

Comu, a genti sapi ca rapprisintamu il popolo!

CICCU

Ma tuttu u munnu è formatu di popoli! C’è u populu francisi, u populu amiricanu, u populu cinisi… u nostru è u populu italianu!

ORAZIU

Allura… u nostru partitu non havi cchiù ‘na bannèra, picchì rapprisenti un furmicularu!

CICCU

Sulu si saremu eletti! Furmicularu ci diventa dopu ca vincemu i lezioni e mittemu pedi ‘o guvernu, ma pi prima cosa avemu a travagghiairi comu i frummiculi, da matina a sira, prumittennu chistu e prumittennu chiddu, pirsinu l’impossibili. U capisti comu fannu i frummiculi? Travagghianu, picchì dopu hannu l’invernu assicuratu. Non ci pinsari cchiù ora, e fa trasiri o primu.

ORAZIU

Ma comu, prima mi fa un discursu, e ora mi nni fa nautru!

CICCU

Non ti nni fazzu nautru, ti staju facennu chiddu di sti tempi. Ah, ma duru si! Ora sai chi fai, jiapri ca cuminciamu cu primu.

ORAZIU

(Apre la porta e chiama) Comu vossia cumanna. Avanti u primu.

BASTIANU

(Persona molto educata e soprattutto timida) Baciamu li manu don Ciccu.

CICCU

Assettati, assettati. Tu mi pari ca si Bastianu u conzalemmi, u figghiu di Vicenzu, o sbagghiu?

BASTIANU

No, no, non sbagghia propriu, iddu sugnu! U figghiu du zù Vicenzu, sì. I lemmi, me patri i cunzava, e prima di iddu me nonnu; ju non haju chi cunzari oramai, picchì lemmi non ci nn’è cchiù, però mi rristò u marchiu. Ah ma vju ca vossia si ricorda di tutti!

 

CICCU

E allura cca fussi, a fari u politicu! U sai chi mi candidu a Sindacu, veru?

BASTIANU

E certu co sacciu, c’è u paisi chinu! E ju, è picchissu ca mi trovu cca.

CICCU

(Curioso di sapere) E chi dici, chi dici a genti, ca cia fazzu a chianari?

BASTIANU

Don Ciccu, u sapi com’è u paisi, c’è cu dici ‘na cosa c’è cu nni dici nautra; poi ci sunnu i fausi, chiddi ca davanti fannu ‘na faccia e poi d’arreri… vossia mi capisci chiddu ca vogghju diri.

ORAZIU

(Alludendo al fatto che anche Ciccu sta facendo così) E comu siddu u capisci don Ciccu!

BASTIANU

Certu, iddu è ‘na pirsuna onesta!

ORAZIU

Eh, avogghia!

CICCU

Finisti Oraziu e mi lassi parrari? Caru Bastianu, ha a sapiri chi a genti avrà sempri a chi diri. Ma si ju rinesciu a divintari Sinnacu, a ‘na pocu i fazzu ricridiri! E’ sistimari a tutti ‘o paisi… chiddi du me partitu s’intenni! (Finta di essere guardingo guardando verso la porta) Pi primu a tia, naturalmenti!

BASTIANU

Don Ciccu, già ju sugnu bellu e sistimatu.

CICCU

(Fraintende) Ah, si! E unni, unni, unni travagghi?

BASTIANU

(Alludendo che non lavora) Unni travagghiu? ‘O manicomiu!

CICCU

(Non capisce l’allusione) Pi davveru? Sai chi no sapìa! E puru a sapillu t’avissi sistimatu ju dda dintra; canuscju certi amici chi di no, non mi l’avvisiru dittu. Ma siccomu, tu già ci si dda dintra…

BASTIANU

(Sbalordito, guarda Orazio) Pi davveru havi amici dda dintra, don Ciccu?

CICCU

E comu, no! Amici fidatissimi, chi basta ca ci dicu: mi servi un… pensa ca favuri, mancu mu finiscinu di fari diri, chi già ti dunanu u postu! Certu, non è cchiù u casu tuu picchì già si bellu e ‘mpustatu, da ddintra. Ma s’avissi aviri di bisognu, sugnu sempri a tua compreta disposizioni. Ora mu dici picchì si cca?

BASTIANU

(Intimidito da quell’affetto profuso) Veramenti ju… si lei dici di canusciri pi davveru quarcunu ‘o manicomiu…

CICCU

Ah, ora capivu! Tu…, ha bisognu di ‘na raccumannazioni, vo fari u capu sala!

BASTIANU

Beh, propriu u capu sala… no.

CICCU

Allura scummettu… ‘nfirmeri capu!

BASTIANU

(Sempre con lo sguardo assente e intimidito) Veramenti… mancu chissu.

CICCU

Mancu ‘n firmeri capu! E allura chi cosa fa mu vo diri?

BASTIANU

(Timidissimo abbassa lo sguardo a terra) U voli propriu sapiri?

CICCU

E certu, si nno picchì tu dumandu!

BASTIANU

Ancora non l’ha caputu don Ciccu? (Abbassando lo sguardo) Nenti, non fazzu nenti!

CICCU

Ah ma così rischi ca ti licenzianu! E allura chi voi di mia, ca ci dicu chi ti mannanu u stipendiu dintra, così non ci va propriu o manicomiu?

BASTIANU

(Timidissimo) Ju, veramenti…

CICCU

Nenti, non ti prioccupari, non t’havi a pariri mali, ci pensu ju. (A Orazio che avrà una rubrica dove andrà appuntando tutti gli impegni che prenderà Ciccu) Scrivi Oraziu: mannari u stipendiu a casa a Bastianu. Si cuntentu? Quannu ci su l’amici… chiddi veru però! Si po’ puru jiri ‘mparadisu avennu cumminatu li cosi cchiù sporchi di stu munnu! Avutri cumanni Bastianeddu?

BASTIANU

Ju ci vulìa diri…

CICCU

(Battendogli la mano sulla spalla e accompagnandolo alla porta) Tu, non m’ha ringraziari di nenti ti dissi, ora vai, chi a brevi avrai u stipendiu ‘nsinu a casa. Salutami a to patri, e diccilu puru a jiddu ca mi portu a sinnacu; mi raccumannu, puru e to parenti diccillu. (Sebastiano esce a testa bassa. Poi a Orazio). E chistu è u primu. Jamu pu secunnu.

ORAZIU

Don Ciccu, haju a ‘mprissioni chi Bastianu non travagghia a nudda banna, vossia parrava avanti avanti e a iddu ci paria mali diricci chi era senza travagghiu, e ‘o manicomiu ciù dissi picchì ‘ntinnia diri chi era a spassu, mmenzu ‘na strata. Pi furtuna chi ancora c’è quarchi pirsuna onesta chi havi ‘na picca di dignità. Puureddu, vinni cca spintu du bisognu, ma poi finì chi prifirì ristari onestu.

CICCU

E disoccupatu! Onestu e disoccupatu. Ci parsi mali? E u mali a iddu rristò!

ORAZIU

E poi mu dici vossia, comu è ca prumetti puru di fari arrivari u stipendiu postu a casa? Non cridi ca ‘ncuminciamu mali?

CICCU

E zittuti, loccu! Tu scrivi, chi o restu pensu ju. Fa trasiri o prossimu.

ORAZIU

Comu dici vossia. (Aprendo la porta) Avanti u prossimu.

LUIGI

(Balbuziente) Sa-sa sa-salutamu, do-don do-don Ci-ciccu. Co-co co-co…

CICCU

(Alludendo al fatto che balbetta, guarda l’orologio e si rivolge a Orazio) Ancora assai ci nn’è genti?

LUIGI

(Credendo che abbia chiesto a lui) Aaaa mi-mia du-du du-du du-duma-mandò?

CICCU

No, no, non dumannavu a vui; assittativi, a Oraziu havia dumandatu.

ORAZIU

Assai? E’ chinu chinu dda ddintra! Cchiù di ora ‘ncuminciamu!

CICCU

U ‘ntisi, don Luigi? Fora ci su assai pirsuni c’aspettanu, quindi tagghiamu e arrivamu subitu al dunque, e circassi soprattuttu d’aiutarisi a farisi capiri puru cu i gesti si è u casu, si nno si fa notti e a genti finisci ca si drummenta dda ddintra, capiu? Allura, mi dicissi… o megghiu, mi facissi capiri.

LUIGI

(Un po’ risentito) Chi-chi è, pi-picchì pa-parru co-co-così? (Comincia a rimboccarsi le maniche guardando Cicco il quale comincia a preoccuparsi) J-j-ju…

CICCU

(Preoccupato) Aspittassi, aspittassi! Ma chi voli fari? Ju un lu vulia offenniri!

ORAZIU

(Interviene) Si carma zù Luigi, e chi è, ancora nenti ha successu!

LUIGI

Di-dici ca-ca ca-ca uuuu vo-voli spi-spiegatu cu-cu i gesti.

CICCU

(Capisce) Ah, nenti di menu! Cuntinuassi, continuassi allura. (A Orazio) Iddu, nni sta spiegannu a gesti chiddu ca avissi dovutu diri a paroli, capisti? E ju ca pinsava…

ORAZIU

Veramenti puru ju pinsava… (facendo segno di botte). E comu, dissi, senza mancu cuminciari! Figuramunni dopu, allura!

LUIGI

(Si ferma a guardare Orazio, meravigliato) Chi-chi chi-chi vu-vulivi di-di-di-di-diri, cu-cu stu do-dopu?

ORAZIU

(Non sa come giustificare) Nenti, chi va pinsannu! Ju vulìa diri dopu… nel sensu di dopu, no di ora, comu qualmenti chi stamu… ‘ncuminciannu ora a fari politica! Capiu?

CICCU

Finiscila di fari avutri dumanni ti dissi, chi ancora havi di rispunniri a prima! Zù Luigi parrassi e u lassa perdiri a Oraziu; unni eramu arrivati?

LUIGI

(Intanto si era finito di rimboccare le maniche, poi fa il segno con la mano, con l’indice e il mignolo aperti, come fosse una cornetta telefonica e l’appoggia all’orecchio, mentre con l’altra mano fa come se entrasse ed uscisse spinoti in un banco di centralino) Ca-ca ca-capiu?

ORAZIU

(Ciccu cerca di capire interrogando con lo sguardo Orazio) Nenti di menu! Dici chi voli travagghiari o centralinu.

CICCU

(A Luigi) Ah si, o centralinu vuliti travagghiari?

LUIGI

(Contentissimo) Ssss-si! (Riabbassa le maniche).

CICCU

E ‘na parola! (Luigi non capisce e lo guarda stupito) No, nenti, vulia diri è ‘na parola… no nel sensu di comu parrati vui, ma…

ORAZIU

(Cerca d’intervenire facendo desistere Luigi e abbandonare quella richiesta di lavoro non idonea a lui) Pi forza o centralinu aviti a travagghiari, non c’è nautra cosa ca vi piacissi fari?

LUIGI

(Guarda i due e rialza le maniche. I due si guarderanno preoccupati) Si-si si-si si…

CICCU

Pi forza l’aviti a jisari e calari sti manichi?

LUIGI

Si-si no, mi-mi mi-mi mi-mi piacissi fa-fari u-u u-u u-u spe-spec.

CICCU

(Non capisce e guarda Oraziu) U… chi? Chi dissi, u… spec? Chi è quarchi novu travagghiu e servizi sociali?

LUIGI

(Non capisce) Chi-chi, uuuuu spec?

ORAZIU

Ah, nenti di menu! Forsi voli diri ca ci piacissi travagghiari ‘o bancuni di quarchi salumeria, a tagghiari u… prosciu… (Luigi fa segno di no) no? (Luigi prende da sopra il tavolo il taglia carta e gli altri si allarmano cercando di farglieli possare togliendoglieli dalle mani, creando un tira e molla a non finire, Confusione generale e a soggetto).

CICCU

Oh, setti cammisi mi fici sudari! Vossia i cosi di cca supra non l’havi a tuccari, capiu? (Luigi lo guarda e ricomincia col prendere di nuovo il taglia carta).

ORAZIU

(Orazio cerca di farglielo posare) Zù Luigi, tutti sti gesti havi a circari di evitalli, picchì un corpu nni fa veniri! Ora si calma e si spiega megghiu.

LUIGI

(Un po’ adirato perché non compreso, li guarda minaccioso) Ah, ssssi! (Prende dalla tasca un grosso coltello e i due corrono a mettersi uno dietro il tavolo allarmati, e l’altro sale su di una sedia e con le spalle al muro. Luigi apre il coltello e se lo mette davanti alla bocca come fosse un microfono) Chi-chistu vo-vogghiu fa-fari!

ORAZIU

(Si rassicura e fa un sospiro di sollievo scendendo dalla sedia) Nenti di menu! Chissu voli fari?

LUIGI

Ssss-si!

CICCU

(Che guardava i due meravigliato) E… sarebbi?

ORAZIU

Annunciatori, o meglio ancora lo speaker. (A Luigi) Vossia dicia spec, u putiamu capiri mai.

CICCU

Ma chi, comu a chiddu… (Annuncia un trenu come fosse uno speaker) E’ in arrivo, al terzo binario, treno proveniente da Siracusa! Chistu dicìa? Chiddu ca annuncia i treni?

LUIGI

(Felicissimo) Sssssi! Pu-pu pu-puru chi-chissu (Cerca di annunciare anch’egli). E’eee i-in arri-rivo a-a a-a…

CICCU

(A Orazio) Dicu, tu ‘mmaggini! I viaggiatori finiscinu di scinniri du trenu, e iddu è ancora ca parra. (A Luigi) Bonu, bonu co capemu. (A Orazio) Sai chi fai Oraziu? Scrivi: centralinista.

ORAZIU

Ma…

CICCU

E scrivi ti dissi! (A Luigi) Va beni cosi?

LUIGI

(Luigi strofina le mani dalla gioia) Pu-puru bo-bonu è!

CICCU

Avutri cumanni?

LUIGI

(Allunga la mano a ringraziarlo) Gra-gra gra-gra…

CICCU

Nenti, lassati perdiri, non c’è bisognu ca mi ringraziati, faciti cuntu ca siti assittati o centralinu. Mi raccumannu i voti, non vi scurdati di fari voti!

LUIGI

Ju… (Riprende a rimboccare le maniche).

CICCU

Nautra vota cu sti manichi! Nenti, lassati perdiri vi dissi, chi già capivu. (Lo accompagna alla porta ed esce). Oh, certi mumenti, parsi ca nni vulia dari corpa cu ddu cala e jisi di manichi!

ORAZIU

Ancora non è ditta l’ultima parola, don Ciccu. Picchì… anchi si vossia acchiana a sinnacu, nn’avemu di cuntariccilla ‘o medicu cu tutti sti prumissi; e chi prumissi!

CICCU

Chi beddu segretariu ca mi scartavu! Ma ci provi gustu a lamintariti? Vai, vai pi l’autru.

ORAZIU

Don Ciccu, ciù dicu sinu di ora: ju, cu tutti sti prumissi non ci trasu nenti! (Apre la porta e si sente un vociare di gente che vuole entrare).

VOCE FUORI SCENA

Ma unni va vossia? Ju, ju era u primu! No, vegniu ju vegnu!

ORAZIU

E non v’affuddati chi don Ciccu è cca pi riciviri a tutti, non c’è bisognu di fari così. Mittitivi d’accordu. Cu veni ora?

VOCE FUORI SCENA

E va beni, vossa trasi vossia, si, si vossia; ma dopu vegnu ju!

PEPPI

(E’ cieco, ha un paio d’occhiali scuri ed entra a tentoni col bastone) Buon giornu don Ciccu. (Fa per andare in un'altra stanza).

CICCU

Va pigghia, va pigghia chissu!

ORAZIU

(Orazio lo corregge). Di cca, di cca zù Peppi. 

PEPPI

Scusatimi, ju…

ORAZIU

Nenti, non si prioccupa (lo aiuta a sedere) s’assetta cca.

CICCU

A billizza di don Peppi! Quali onuri vidirivi cca! Dicitimi, pozzu essiri utili?

PEPPI

Sacciu ca vui favuriti quarchi pusticeddu di travagghiu; puru pi mia c’è quarchi cosa? Certu, capisciu a me situazioni ma… ju già l’avissi ‘na menza idea di unni…

CICCU

E unni, unni pinsastivu di putiri travgghiari vui?

PEPPI

Pinsavu chi… macari a fari u vigili pi mia va beni.

ORAZIU

(Guarda meravigliato) A… vigili… dicistivu? Ma vui… non viditi!

PEPPI

Appuntu! Dicisti giustu! E non pinsati chi chistu è u travagghiu chi fa pi mia? Dicitimi, cu è ddu vigili ca vidi? Non vi ‘nn’accurgiti chi ‘nto paisi, ognunu fa chiddu ca voli? Prima bastavanu du vigili pi teniri un paisi tranquillu, c’eranu virbali macari pi chiddi ca jittava acqua ‘nta strata; ora pirsinu amunnizza si jietta unni si voli! Puru i machini si posteggianu a unni nni fa cchiù commiru... così sentu diri ‘nto barberi; quindi u postu facissi propriu pi mia!

CICCU

(A Orazio) Oraziu, scrivi: un postu a vigili pi don Peppi. L’impresa è granni e c’è spaziu pi tutti. Avutri cumanni? ‘Ntantu u sapiti chi faciti? ccattativi u friscalettu chi sariti chiamatu quantu prima.

PEPPI

(Meravigliato) U friscalettu! E a chi servi, si ognunu fa chiddu ca voli?

CICCU

Servi a fari scruscju, a fari sentiri che il vigile ha l’occhio vigile; mi capiu? Si non fa mancu chissu, nuddu sapi ca c’è u vigili. Oraziu, accumpagna a porta a don Peppi.

PEPPI

Grazii, grazii, don Ciccu!

CICCU

Don Peppi, u sapiti qual è u vostru duviri ora!

PEPPI

Ci pensu ju a farivi quattru voti; ringraziannu a Diu, a famigghia l’haju numerosa! Lassati fari a mia. (Orazio lo accompagna alla porta). 

ORAZIU

Don Ciccu, ma tuttu chiddu ca scrivu a manu, no putemu farii cu a machina di scriviri? Avissiru a capiri chi ju era complici da vostra impresa!

CICCU

A vo sapiri ‘na cosa? Tu non si cosa di fari u segretariu. Ora, grapi ssa porta e jiemu pi l’autru.

ORAZIU

Avanti u prossimu!

JANCILA

La salutu signor Sindaco!

CICCU

Donn’Ancila, quali piaciri! Ma viditi chi ancora non sugnu sinnacu!

JANCILA

Ancora no, ma picca ammanca.

CICCU

Spiramu chi rrivassiru ‘n celu i vostri paroli. Ma dicitimi, sempri riddulusu è zù Turiddu?

 

JANCILA

Me patri diciti? E’ lu riddulu ‘mpirsuna! Non ci nni va mai una bona. Figurativi chi si fissò chi havi a jiri a scola serali, dici chi si voli pigghiari u diploma da terza media picchì ‘nsisti ca ci servi chi havi a fari un concorsu pi giudici di paci.

ORAZIU

Pi ‘nzoccu, giudici di paci? E si sta pigghiannu a terza media a scola serali? Ma cu vi porta puru a vui? No sapiti chi ci voli ‘na laurea pi fari u giudici di paci?

JANCILA

A mia u diciti? E non ciù dissi a iddu! Sapiti chi mi rispuniu, chi a lauria non servi a nenti, picchì l’hannu macari i scecchi; dici chi basta aviri sulu un pocu di bon sensu.

ORAZIU

E vui, chistu di vostru patri u chiamati bon sensu? Vostru patri robba di manicomiu è! Chisti discursa di fari sunnu? Ci voli canusciri a liggi, i termini, i codici… E poi, a ‘na certa età comu fa a fari u concorsu, m uvuliti diri?

JANCILA

(Sbalordita per l’arringa di Orazio) Don Ciccu, ma unni u truvastivu a chistu? E è puru u vostru segretariu! Ma non c’èra navutru unu megghiu? Viditi quantu ostaculi ca va mittennu ‘mmenzu i pedi. (A Orazio)

CICCU

‘Ntantu faciticci pigghiari a terza media, chi dopu ci pensu ju.

JANCILA

(A Orazio) Eccu ddocu, vidistivu? Vuliri è putiri.

ORAZIU

Forsi fussi megghiu diri: putiri, è vuliri!

CICCU

Ora dicitimi chi vi gjuva cchiù.

JANCILA

Ju, posti no nni vogghiu propriu, vossia u sapi chi: lavu scali, fazzu sirvizza, haju pirsinu l’ortu a cui badari, avissi comu sburdiri tuttu chistu! Vinni picchì avissi bisognu di… ‘na tistata.

ORAZIU

(I due si guardano sbalorditi) ‘Na… chi? U dicia ju chi non c’eravu mancu vui ca testa!

CICCU

‘Na tistata? E… di cu, di mia a vuliti? Non va po’ dari Oraziu?

JANCILA

Nun schirzassi don Ciccu, chi u sapi ca ma po’ dari sulu vossia. (i due continuano a guardarsi stupiti).

CICCU

Donna Jancila, ma di unni vi veninu certi niscjuti? Non è ca prima di nesciri da casa vi ‘mpicciastivu unni a butti cu vinu?

JANCILA

Bih, ca stati facennu longa! Così difficili è!

ORAZIU

Sapi chi fazzu, don Ciccu? Mentri diciditi cu dari a tistata, ju vaju dda banna e pigghiu ‘na pinna, ca chista non scrivi bona (esce per l’altra stanza).

CICCU

Guardati chi facemu, mentri iddu non c’è e non s’accorgi di nenti (indicando il muro), u viditi chistu? Vi ci levu puru u quatru, cu sapi avissi a cadiri; cca, vi va beni cca? Vi partiti di luntanu e cafuddati cu tutta a forza c’aviti, di cursa però a chi non c’è Oraziu. (Batte col pugno chiuso sul muro) Cchiù duru di così!

JANCILA

(Lo guarda stupita) Così diciti? (Ciccu alza le spalle) E dopu… ma dati a… tistata?

CICCU

Si vi resta a forza di dumandalla, po’ essiri ca va dugnu, va beni?

JANCILA

Ah, allura p’aviri a tistata, prima si havi di battiri a testa o muru?

CICCU

Muvitivi vi dissi, prima chi ‘ntrasi Oraziu, così non s’accorgi di nenti.

JANCILA

Eccu picchì me cummari mi dissi ca era difficili avilla a tistata!

CICCU

(Guardando se entra Oraziu) Spicciativi vi dissi!

JANCILA

Picchì… pi aviri ‘na cosa difficili, s’hvi a sbattiri a testa o muru! E va beni, comu diciti vui. U bisognu è u me. E allura, quannu diciti.

CICCU

Ju? Vui, quannu siti pronta!

JANCILA

(Si concentra e parte, batte al muro e, sempre abbassata come fosse un toro, rimane bloccata, si gira semple bloccata, guarda Ciccu e attacca a ballare col sotto fondo musicale: il tormentone della canzone giapponese Gangnam Style. Entra Orazio e rimane impietrito. Ciccu rimane pure sconvolto).

ORAZIU

Scummettu ca voli travagghiari o tiatru comu ballarina! Ma vossia… no, veru?

CICCU

E zittuti, loccu. (Dopo un po’, Jancila, cade per terra intontita e indolenzita, lamentandosi) Ahi, ahi! Chi sorti di botta! E chi giru di testa ca haju! (L’aiutano ad alzarsi) E chi è, ‘na tistata dumandavu! Mancu s’avissi vulutu u pirmissu di fabbricari ‘na casa abbusiva! Ahi, ahi, ahi, ahi!

CICCU

Comu jemu donna Jancila? Comu vi sintiti?

JANCILA

U sapiti chi no sapia chi pi aviri certi documenti s’havi di sbattiri a testa ‘o muru! Ora ma duna sta tistata chi si nno ‘na pozzu vinniri a fasciulina e i cosi di l’ortu?

CICCU

(Guarda meravigliato Orazio) Si vidi chi a botta fu bona! Chi è, nautra vi nni pigghiò donna Jancila? Chi è stu discursu da fasciulina e i cosi di l’ortu? Ma oj nenti propriu aviavu di fari a casa?

JANCILA

Eh, avogghia di cosi ca haju di fari! Non vu dissi un mumentu fa? Però servi ca vossia mi duna sta tistata pi vindiri i cosi di l’ortu, picchì… si veni a finanza, sugnu cunsumata.

ORAZIU

(Comincia a capire) Donna Jancila, mi dicissi ‘na cosa, non è chi vossia… vuliva ‘n attistatu, ‘na licenzia ‘nzumma?

JANCILA

Si, chissa, chissa ddocu, a viscenza!

CICCU

Si a Torinu! E ‘nn’havia di sbattiri a testa o muru! Si dici attistatu, o megghi ancora licenzia, mancu viscenza. Non vi putiavu spiegari megghiu? C’era bisognu di dari dda gran tistata ‘o muru! E vi servi sulu pi vindiri i cosi di l’ortu?

JANCILA

E certu! Però sapi chi fa vuscenza pi non sbagghiari, a ciancu e cosi di l’ortu ci scrivi così: con quista viscenza, la signura Jancila… chi sarebbi ju, pò vinniri puru cosi di sua midesima lavorazioni: ova, vinu, casciu…

ORAZIU

Amu caputu, ‘na licenza di cosi di manciari, geniri alimentari ‘nzumma.

JANCILA

Chi vurria diri puru: carni, pisci, dolci…

ORAZIU

(La interrompe) Machini i cusiri, matarazza, pignati, cuscini, frigoriferi… Donna Jancila, vossia trasiu cu a minutidda e ora stamu jennu a finiri ca voli ‘na licenza pi un Centru Commericali!

JANCILA

Non capivu chi è stu centru di manciari comu diciti vui; però, si si… putissi, picchì no!

CICCU

Amu caputu; Oraziu, scrivi: licenza Centru Commerciali pi a signura Jancila.

JANCILA

(Si premura a baciare la mano a Ciccu che poi pulira sui pantaloni) Grazii, grazii don Ciccu, vui no sinnacu, u Prisidenti da Repubblica aviavu di fari! Si tutti facissiru comu a vui, l’Italia fussi un frummicularu: tutti all’opira!

ORAZIU

(Sbalordito, guarda Ciccu) Uhm?

CICCU

Tu dissi ca non si bonu a fari u segretariu.

ORAZIU

Si jidda sapissi a storia du frummicularu, e ora ca vi dassi u votu!

JANCILINA

(A Ciccu) Chi dici iddu?

CICCU

Nenti, nenti, dici chi ci piacju a storia du frummicularu, e ca vui mi dati u votu. Ora avanti Oraziu, accumpagna a signura Jancila chi u tempu strinci. Dicu… donna Jancila, cu a testa… appostu? U sapiti chi no sapìa chi eravu così brava a ballari!

JANCILA

(Sbalordita) Cu, ju? Guardassi chi c’è cca (si mette in posa per dare inizio ancora al ballo del Gangnam Style e parte insieme alla musica, ma Ciccu la ferma).

CICCU

Basta, basta donna Jancila, pi l’amuri di Diu chi si trasi quarcunu, a tutti pi pazzi nni pigghia, avutru chi sinnacu e sinnacu! (L’accompagna alla porta) Amuninni, amuninni chi tardu si fici. Faciti cuntu chi a brevi aviti a tistata… a licenza vulia diri! (Esce) L’appuntasti nna rubrica, licenza?

ORAZIU

Stamu facennu ‘na lista!

CICCU

Tu scrivi ti dissi, ca poi ci pensu ju; ‘na cosa ti le ripetiri centu voti! Va vidi a cu tocca trasiri.

ORAZIU

(Va ad aprire) Jemu avanti a cu veni.

GIUVANNI

(Camminerà indolenzito a causa dell’intervento al pene che ha avuto fatto da giorni) Salutamu don Ciccu.

CICCU

(Lo guarda molto preoccupato) Chi c’è, c’aviti zù Giuvanni, chi caminati così?

ORAZIU

(Premuroso, lo aiuta a sedere) Ssittativi, ssittativi cca.

GIUVANNI

Picchì vuiavutri no sintistivu chiddu ca mi capitò?

CICCU

Ju… veramenti no, e tu?

ORAZIU

Picchì, chi c’era di sentiri?

GIUVANNI

U sapiti chi ju travagghi cu a campagna?

CICCU

Si, chissu u sapìa.

GIUVANNI

L’autru jornu mi truvavu a jiri unni don Caloriu, a putari i vigni… ju di chissu campu, facennu jurnati; (racconterà come se rivivesse l’accaduto, tanto che i due sono così immedesimati che seguono i minimi movimenti che egli farà) mentri era misu ca tinìa u runcigghiu così (è un arnese molto più piccolo della falce, che taglia come il rasoio, e serve per tagliare i tralci della vite)…

ORAZIU

E chi è u runcigghiu, zù Giuvanni?

GIUVANNI

E’ ‘n arnesu cchiù nicu da faucia… u sai tu chi è a faucia?

ORAZIU

Chidda pi metiri u frumentu.

GIUVANNI

Eccu, bravu. U runcigghiu è cchiù nicu assai da faucia, e tagghia ca ti ci po fari a varba si non è ca fussi curvu, e st’arnesi servi a tagghiari i sarmenti, i rami da viti ‘nzumma, e mentri era misu così (si abbassa facendo le veci)… forsi era pigghiatu cu sapi di quali pinseri, e tirava di quasi vicinu ‘o zuccareddu di unni ‘ncumincia a viti, picchì c’era un sarvaggiu di livari, u vitti chi u runcigghiu havia davanti ‘na petra? No! E tiru, tiru… nenti. Tuttu a ‘na vota, mentri

tirava cu tatta la forza c’havia, pigghia e scappa stu runcigghiu! (I due fanno un grosso soprassalto) Unni mi pigghia?

CICCU

Oh, Madonna! Unni, unni?

ORAZIU

Quannu si dici chi u diavulu ci havi di mettiri a cuda! E unni, unni u pigghiò?

GIUVANNI

(Comincia col fare dei piccoli sguardi nella parte bassa, poi comincia a far capire l’allusione al pene) Dda!

CICCU E ORAZIO

(Toccandosi d’un colpo sbalorditi, la parte bassa) Ddaaaaaa!?

GIUVANNI

(Racconta con molta enfasi e da fare impressione) Mi sautò ‘n dui chi mancu si era un citrolu!

CICCU

Chissi su danni!

ORAZIU

E macari problemi serii! E ora?

GIUVANNI

Havi na simana ca mi fici l’interventu.

ORAZIU

Mu mmagginu u duluri ca senti!

CICCU

U duluri? U problema di jiri o gabbinettu! Picchì… sarà un problema, o sbagghiu?

GIUVANNI

Chissu diciti? E u problema cu me mugghieri, unni u mittiti? (I due si guardano) Vuiavutri u capiti a ‘nzoccu mi rifirisciu!

CICCU

E certu, siti ancora un giuvinottu; e ora, ora chi pinsò di fari?

ORAZIU

E già! Picchì u rimediu l’havi a truvari, si non voli ca so mugghieri… cancia strata.

GIUVANNI

(Quasi offeso) Ma comu vi pirmittiti!

CICCU

Ma chi capiu, zù Giuvanni! Oraziu ‘ntinnia diri chi vostra mugghieri canciava strata nel sensu di canciari posizioni ‘nto lettu, e certu, ‘na vota ca vui  cu idda non putiti fari cchiù, ddu… discursu, e allura vostra mugghieri chi fa? Pigghia e si gira di l’autra menza!

GIUVANNI

Ah, mi paria! E chi po’ fari mischinedda, chissu è u minimu. E ju, è pi ssa ragiuni ca mi trovu cca (i due, come d’incanto, si guardano velocemente stupiti).

CICCU

Zù Giuvanni, e ju, ju chi pozzu fari?

ORAZIU

Nun è chi semu medici e vi putemu curari!

GIUVANNI

Ju non vogghju curi, vulissi sulu chi mi jutassivu a truvari a soluzioni: ‘na protisi per esempiu; sulu chi pi fari chistu ci volinu sordi, e  (si passa la mano sul muso) ju…

CICCU

Allura… si capivu giustu, ju… avissi a vidiri comu truvarivi un… (Guarda Orazio stupito).

ORAZIU

(Lo precede) Cazzu!

GIUVANNI

(Gioioso) Si, propriu così!

CICCU

Oraziu, scrivi, un cazzu pu zù Giuvanni! (Oraziu rimane a guardare Ciccu, impietrito e poi scrive quanto dettogli). Avutri cumanni, zù Giuvanni?

GIUVANNI

(Contento) U Signuri vi ‘nn’havi a renniri meritu don Ciccu. Non sacciu propriu comu putirimi disobbligari!

CICCU

Si vuliti, un modu l’aviti, è chiddu di aiutarimi a cchianari a Sinnacu., si nno… vui (facendo segno di niente) mi capiti.

GIUVANNI

Pi chissu non c’era mancu bisognu chi mu diciavu, haju comu girarimi tutti l’amici e i parenti.

CICCU

Grazii, grazii. Oraziu accumpagna o zù Giuvanni. (Orazio, ancora intontito, accompagna alla porta Giovanni).

ORAZIU

(Preoccupato) No, no, no, no! Ju, comu finiscinu sti lezioni, o acchiana , o non acchiana, mi va cercu navutru travagghiu; ma vossia u sapi chiddu ca fici? Fici ‘na prumissa…

CICCU

Sempri chi ti lamenti si! Chi fici? Chi fici si non chiddu d’ajutari a risolviri i problemi ‘o ‘n puvureddu? E megghiu ancora a evitari sciarri ‘n famigghia!

ORAZIU

Si, ma vossia s’impignò prumittennu di daricci un cazzu! U capiu chiddu ca fici? Pozzu capiri ca m’ha fattu scriviri ‘na lista di ‘mpegni strani cu tutti; ma chistu è tutta nautra cosa! E ora? Mu voli diri, ora unni u jamu a pigghiari stu cosa?

CICCU

Unni u jamu a pigghiari dici? Ma unni jamu a pigghiari tutti chiddi ca prummisi a l’autri!

ORAZIU

(Impietrito) Ma picchì, vossia, a l’autri puru… un… cazzu ci havi di dari?

CICCU

Non mi sbagghiavu allura, quannu ti dissi ca tu non si bonu pi fari u segretariu!

FINE PRIMO ATTO

SECONDO ATTO

(Scena: interno di una casa comune; un soggiorno composto di misere cose. Appeso al muro, oltre a diversi quadri, ci ne sarà uno di san Pietro)

CICCU

(Con una fascia di lavori in corso che gli scende a tracolla, è intento ad accendere lumini a san Pietro) San Petru, oh san Petru, u viditi beddi lumini ca v’addumu? E non vi raccumannu nenti, nenti di nenti! Sulu ‘na cosa vi dumannu: chidda di farimi acchianari a sinnacu (farà spesso la croce mentre è intento a pregare con la corona in mano e in ginocchio. Entra la moglie, con una pezzuola sulla spalla per spolverare, indaffarata a far le pulizie).

MARUZZA

(Si ferma impietrita, quasi spaventata) Bedda matri, cu è chistu? (Lo guarda) No, non po’ essiri! (si stropiccia gli occhi) Sicuramenti staju durmennu, ora mi giru e videmu si stu miraggiu scumpari. (Si gira, sta un attimo e si riggira) Ma chi, veru iddu è! (Inizia a redarguirlo di santa ragione) Ma chi sta facennu misu così?

CICCU

Staju priannu, un lu vidi ca staju priannu a san Petru?

MARUZZA

Tu… sta priannu! Dimmi ‘na cosa, no è ca sta notti cadisti du lettu e sbattisti a testa ‘nno spicu da colonnetta?

CICCU

Si unu prega, e picchì prega; si unu non prega, e picchì non prega… Non si mai cuntenta! Anzi, senti chi fai, addinocchiati puru tu e mi duni ‘na manu a priari..

MARUZZA

Comu si ju non avissi nenti di fari! Ti pari ca sugnu schiffarata comu a tia!

CICCU

E allura zittuti di fari vuci e lassami priari ‘mpaci.

MARUZZA

Ma viditi che piu! E havi puru a curuna ‘n manu! Picchì non ti metti puru u velu ‘n testa! Ma non vidi comu ti talìa san Petru? Ti pari ca un lu capisci co sta pigghiannu pi fissa? Ma tu u sai picchì non ti dici nenti? Picchì non è vastasunazzu comu a tia; picchì a sta ura puru a bastunati t’avissi pigghiatu. Ma non ti cridiri chi picchì è cosi educatu , ta fa franca, sarvati la! Tempu ci voli, e comu acchiani dda supra, ci pensa iddu a ricurdariti tutti sti pigghiatini pi fissa! (Ciccu non risponde) Chi è non rispunni? Viditi chi è concentratu.

CICCU

Ma mai ti cadi ssa linguazza biforcuta e ti sta zitta!

MARUZZA

(S’accorge della fascia che ha a tracollo) Talé, talé! E chi è ssa fasci misa o coddu? Ta jiri assittari ‘nna l’ortu pi quantu non s’avvicinanu i passari ‘nne piseddi? Chi è, non rispunni?

CICCU

‘Mmucca ti dissi, spiramu a Diu!Non po’ fari un pocu di silenziu? Non vidi chi staju priannu?

MARUZZA

Sta priannu, mischinu? Ma comu, havi chi non va a chiesa di poi ca nni sposamu! (Butta la pezza che aveva sulle spalle, a terra, e comincia a calpestarla con veemenza e grida con la cantilena di quando si piange u morto) Mmalidittu, mmalidittu ddu jornu! Cu mi porta, cu mi purtò dicu ju!

CICCU

(Smette di stare in ginocchia e le si avvicina) Amu caputu, ‘ncuminciò u tiatru, e finemu di priari! Ma chi ha, si po’ sapiri chi ha stamatina?

MARUZZA

(Indispostissima) Non mi tuccari, non mi tuccari sai!

CICCU

Oh, ma si po’ sapiri chi ti pigghiò? Certi mumenti pari chi ti ‘ncorporassi un spiritu malignu!

MARUZZA

(Riprendendosi) Levati, levati di cca! Ca fari ti dissi cu ssa  cosa o coddu?

CICCU

Ah, chista dici? Chista è comu fussi a fascia di sinnacu, chi sta a significari chi ju lavoro per il popolo, Picchì non ti piaci? E ju, ju comu staju?

MARUZZA

A mia non mi piaciti nuddu di dui. E va levati ssa cosa; u sinnacu! Tu cosa di fari u sinnacu si? Munzeddu di fumeri e pagghiazzu ca non si avutru! Comu, facisti ‘na vita di parrari mali di ssa gentaglia, e ora ti ci juncisti cu tutti, e facennu puru na lista assiemi! Bannèra di cannavazzu ca non si avutru! Cu quali curaggiu dumanni u votu a genti? A mia l’havii di dumannari u votu, ca tu dava (indicandosi con la mano, la fronte) Cca! E viditi comu prega puru!

CICCU

U vidi s’arrivu acchianari ‘o Comuni…

MARUZZA

Ti cunveni ca ti jietti di du barcuni.

CICCU

E si ju arrivu a essiri sinnacu…

MARUZZA

Resti sempri un pagghiazzu e ‘na bannèra di cannavazzu! E si voi tu spiegu mugghi chi voli diri: pagghiazzu, picchì si u buffoni di ssi quattru cosa nutili e gentaglia di galera; e bannèra di cannavazzu picchì non putennulu cchiù fari unu di iddi u sinnacu, pi quantu hannu lorda a fedina penali, ti facisti pirsuadiri a fallu tu… (ironica) pi iddi.

CICCU

Ma chi sta dicennu? Ju… pi iddi? Tu non sa mancu chiddu ca dici! Ma tu u sai chi puru u parrinu è cu nuiavutri?

MARUZZA

Cu, patri Fefè? E viditi chi sugnu cuntenta!

CICCU

Non si cuntenta du parrinu?

MARUZZA

Ancora dici parrinu! E chiddu parrinu è? Picchì, picchì havi a tonaca? E tu non hai a fascia di sinnacu, cosa di fari u sinnacu si? Sindaco, è una parola che imbellisce l’anima…, ma già, a tia chi ti dicu di quantu l’ha lorda l’anima, e di quantu ta facisti ‘ngrasciari! Puh, gentaglia! E chi associazioni ca facistivu! Cosa d’attaccarivi a tutti. Chissa è ‘n’associazioni a delinqueri! Ancora u parrinu dici!

CICCU

Ora, ora non ti piaci u parrinu? E allura picchì… tic tic e si sempri jittata a chiesa?

MARUZZA

Ju, a chiesa, ci vaju pi priari pi quantu u Signuri t’alluminassi un pocu, ssu tintu cirividdazzu ca haj. U parrinu si! Cu parrinu ci vannu tutti chiddi ca sunnu fora di testa comu a tia, ca ci piaci mustrarisi e farisi belli all’occhiu di tutti, comu a tia ca si ‘nlista appoggiatu du parrinu e ti senti diFimmini chi lassa a casa ‘mmenzu, di prima matina, pi jiri a serviri ‘o parrinu! Ma poi dicu, i mariti, nenti ci dicinu i mariti a sti santuzzi di mugghieri! Mancu pigghianu ‘na seggia e ci a rumpinu di supra! Comu facissi ju, ora, cu tia ca ti junci cu ssa cumarca! U sinnacu havi a fari! Ma va levati ssa fascia, ca mancu bonu pi fari u spaventapasseri si!

CICCU

Tu, dici così picchì ancora non m’hannu elettu, ma comu sarò sinnacu, puru a tia piacerà essiri chiamata… sindachessa!

MARUZZA

Ancora ‘nzisti! E non mi chiamari sindachessa ti dissi! Tu, ha priari a san Petru pi quantu non ti fa eleggiri, picchì si Diu mi nni scanza e libira avissi acchianari pi davveru a sinnacu, ju, u paisi cchiù vicinu di unni mi nni vaju a abbitari è Niuvorlines! (errori voluti). O puru t’havii fattu u cuntu ca ju havi a chi fari cu ssa genti di galera? E chi squatra! A vostra furtuna è, ca genti di stu paisi, cidiveddu ‘nn’havi picca e nenti…, pi non diri sulu nenti, e vuiavutri faciti e sfaciti tuttu chiddu ca vuliti. Tu pensi ca si eravu ‘nta nautru paisi, unni a genti havi u curaggiu di pinsari cu a propria testa, putiavu fari tuttu chissu? A sta ura fussivu tutti a San Vittori, galioti chi non siti avutru!

CICCU

Ma viditi chi scilinguagnulu ca ci pigghiò sta matina! Ma ti ripassasti sta notti, tutti ssi beddi discursa? E ora mi raccumannu, ti pari a tia comu cumincianu a veniri genti…

MARUZZA

Genti! Unni? Cca? U primu chi metti un pedi ‘nta sta casa, ogni corpu di vastuni… (va a prendere un bastone grosso e coi nodi che aveva già preparato) cca è, u vidi? L’haju bellu e prontu. Ogni corpu di chistu, a testa si jiapri ‘n dui comu fussi ‘na fascedda di ricotta! Puaff! Videmu, videmu cu è ca l’havi a ‘nsajari! (Bussano, chiamando per esprimere gioia). E cca, c’è u primu!

VOCE F. S.

(Interviene mettendolesi davanti) Don Ciccu, don Ciccu japriti! Avanti, avanti siti cu sfogghiu di schedi!

MARUZZA

E vidi chi sugnu cuntenta ca si avanti!

CICCU

(La moglie alza il bastone in segno di minaccia) Jitivinni, jitivinni, pi l’amuri di Diu, ca non pozzu japriri!

VOCE F.S.

Cciù dicissi a signura, chi sicuramenti sarà cuntenta!

MARUZZA

Ancora! ‘Nca va, ca si chisti non zi nni vannu, ci jiettu un catu d’acqua di supra!

CICCU

Jitivinni, jitivinni vi dissi, prima ca chiovi!

VOCE F.S.

Chi dici don Ciccu? Cca fora u tempu bonu è! Vinissi, vinissi cu nuiatru ca jiemu a vidiri a chi puntu semu!

CICCU

Mittiti a caminari ca ju a mumentu vegnu.

VOCE F.S.

Allura nni videmu dda! Ma ciù dicissi a signura ca cia stamu facennu.

MARUZZA

E ‘nsisti ancora cu stu: cia stamu facennu!

CICCU

Va beni, va beni! (Alla moglie) U sintisti? U sintisti chi a mumentu diventu sinnacu?

MARUZZA

Ah, si, diventi sinnacu! E allura sai chi fazzu pi faritillu capiri bonu puru a tia? (Esce a prendere due valige) Chisti l’havia già priparatu e i mettu cca; comu tu trasi a sinnacu, ju nescju di casa, e mancu ti dicu unni mi nni vaju. Chiddu ca ti pozzu diri è ‘nveci, ca mi nni vaju così luntanu chi mancu cu i carrabbineri mi veni attrovi! E ora sai chi fai, ti cunveni chi va trovi l’amici to, prima ca mi vjiu prisintari a quarcunu di iddi cca e succedi l’opira ancora prima ca partu.

CICCU

Ju mi nni vaju, ma non cridiri ca finisci cca!

MARUZZA

‘Ntantu si cchiani a sinnacu, sappi ca finiu… cca, e a casa, è sicuru ca non mi veni attrovi cchiù.

CICCU

Così dici?

MARUZZA

No così dicu; così fazzu!

CICCU

Chistu poi u videmu (esce indispettito).

MARUZZA

A chistu, si non ci fazzu passara quarchi bonu quartu d’ura, a ssi quattru straqua quagghi ca ci finisciru canciari u cidiveddu d’un tuttu, non si leva cchiù di tornu! E è capaci mi porta puru dintra. Signuri me, arrivò chi non voli travagghiari cchiù… non è ca iddu ha mai travagghiatu tantu. picchì dici, chi cu travagghiu onestu, non si po’ arricchiri. E certu, sti quattru latri ca ci su ‘o guvernu ci dunanu chissu di esempiu a iddu e a tutti chiddi leggi di testa comu a iddu! Hannu tutti a machina blu, si mmustranu tutti spavaldi, chini di sordi, palazzi, villi… pinsioni d’oru! Nni po’ vuliri cchiù travagghiu chistu, chi già si sbintò u cidiveddu! (Bussano) Vo vidiri chi è unu di so cumpari! Aspetta, aspetta quantu mi mettu pronta (prende il legno e si mette dietro la porta, pronta a colpire in testa. Bussano ancora). Cu è?

LUIGI

Lu-luigi su-sugnu! No-non c’è vo-vostru ma-ma ma-maritu?

MARUZZA

(In modo che Luigi non senta) Non facemu chi chistu non è amicu so, e ju… ( A Luigi) E sintiti, vui u canusciti a me maritu?

LUIGI

Co-comu uuuuu ca-canusci, si-signura! Se-semu amici.

MARUZZA

(Senza che Luigi senta) Allura vol diri chi è unu di so cumpari! Aspetta ca mi sistemu bona (si mette pronta, col bastone alzato, e lo invita a entrare) Jemu avanti!

LUIGI

(Entrando e non vedendo Maruzza) Sa-sa sa-sa… (Maruzza non gli da nemmeno il tempo di parlare e gliene molla un colpo in testa facendolo cadere tramortito).

MARUZZA

E chistu è u primu, quantu u mettu d’arreri u tavulu, così ‘ncuminciamu a fari a raccolta (lo trascina, prendendolo dai piedi, dietro il tavolo). Ddocu, mettiti ddocu ca ora vi sistemu ju a tutti. (Pensierosa e preoccupata) Ma… non è chi u mmazzavu cu ddu corpu di bastuni? Quantu guardu; non vulissi, canuscennuli, ca di tintu, l’avissi a pagari pi bonu! (Si abbassa a guardare toccandolo al collo sotto la testa) Nenti, rispira, chistu è signu chi a robba tinta non mori mai! (Bussano) E cca c’è l’avutru! (Si prepara dietro la porta come ha fatto la prima volta, pronta a colpire) Cu è?

JANCILA

Jancila, Jancila sugnu, a figghia du zù Turiddu.

MARUZZA

(Meravigliata. Senza far sentire ad Angela) Jancila, chidda ca va lavannu i scali! E cu nuiautri, chista chi c’entra? Nun amu avutu  mai nenti a chi spartiri, chi po’ vuliri? Nenti… sicuramenti è una da combriccola di me maritu. Aspetta ca sistemu puru a jidda (Pronta a colpire, poi a donna Angela) Trasiti, trasiti (Le apre la porta ed entra con un paniere pieno di ortaggi).

JANCILA

Salutamu… (Riceve in testa quel gran colpo di legno e rimane bloccata, il paniere cade a  terra ed escono fuori le melenzane e quant’altro. Angela guarda Maruzza e riprende quel famoso motivo, sempre col sottofondo musicale. Maruzza rimane impietrita a guardarla).

MARUZZA

Oh, madonna, ‘n pazziu chista! (Angela smette con tutta la musica e cade per terra come un peso morto). E ora, ora chi fici, muriu? Oh, Madonna bedda! (Comincia a chiamarla) Ma cu mi porta, cu mi porta! Capaci chi chista non c’entra nenti cu a politica! Sicuramenti, me maritu ci havia urdinatu di purtari sti cosi, e ju… (Va aprendere le cose a terra e le rimette dentro il paniere) Donna Jancila, donna Jancila, arrispunniti pi l’amuri di Diu! Quantu vaju e pigghiu un pocu d’aciti, spirannu di truavallu unni è misu (Entra Ciccu, s’accorge di Angela a terra e va a nascondersi mentre rinviene Luigi; ha i capelli in disordine, e si porta da Angela che stava per rinvenire anche’essa).

LUIGI

(Ad Angela) Cu-cu siti vu-vui? Uuuu nni mi-mi trovu?

JANCILA

(Rinvenendo ricade dalla paura e riperde i sensi) Bedda matri!!!

MARUZZA

(Da fuori) Chi fu, chi successi? (Rientra e vede Luigi che va gironzolando per la stanza). Cu siti vui? Chi jiti circannu?

LUIGI

Uuuu ci-ci-cidive-veddu, ce-ce-cercu.

MARUZZA

Chistu è signu chi arrivò; ora ci japru a porta e u mannu pa casa… spirannu ca sa ricorda. (gli apre la porta e quello esce. Richiude) Menu mali chi si nni ju! (Si ricorda di Angela) Ah, donna Jancila! (Le si abbassa e comincia a farle annusare l’aceto) Donna jancila, arrispunniti donna Jancila! (Si preoccupa e corre a supplicare san Pietro) San Petru, ‘nne vostri manu sugnu. Facitimilla sta grazia; a donna Jancila vi raccumannu. Vi prumettu tuttu chiddu ca vuliti, vu giuru.

CICCU

(Senza farsene accorgere e camuffando la voce) Non fare promessa ai santi se non puoi mantenerla!

MARUZZA

Sicura, sicura sugnu di mantinilla! Fati arrivisciri a donna Jancila e ju… fazzu tuttu chiddu ca vuliti!

CICCU

Pure quella di perdonare tuo marito?

MARUZZA

(Attimo di silenzio) Si…, si, puru chidda. Ma fatila arrivisciri a donna Jancila, ca idda non c’entra cu dd’amici di me maritu!

CICCU

Io la farò svegliare a condizione che tu non dirai niente a tuo marito, finanche se diventasse Sindaco.

MARUZZA

Non vi pari chi ora stati pritinnennu troppu?

CICCU

(In tono di minaccia) Come osi! E allora…

MARUZZA

No, no vi nni prju! Pi mia, me maritu, po’ fari puru u sinaturi a vita, basta ca arrivisciti a donna Jancila.

JANCILA

(Rinvenendo) Oh madonna, unni sugnu? Unni mi trovu?

MARUZZA

(Accorrendo) Grazii, grazii san Petru (Mentre è abbassata, Ciccu uscirà lentamente facendo un gestaccio verso la moglie). Comu vi sintita donna Jancila?

JANCILA

(Cercando Luigi) Unni è, unni è, s’innandò?

MARUZZA

Donna Jancila a cu circati? Viditi chi cca nuddu ci ha statu?

JANCILA

Ju, u vitti ju, c’era u diavulu di lu ‘nfernu cu i capiddi tisi!

MARUZZA

(Non capisce) I capiddi dicistivu? Ma u Diavu non havi i capiddi, i corna havi.

JANCILA

I capiddi, i capiddi havia chistu! Unni è, scumpariu?

MARUZZA

Un sonnu, un sonnu fu, ora vi passa. Susitivi, susitivi e assittativi cca. A vuliti un pocu d’acqua frisca?

JANCILA

Ju veramenti vulìa… a tistata e… a viscenza.

MARUZZA

Chi cosa, a tistata di Viscenza, ma cca non ci sta nuddu ca si chiama di ssu nomi. Donna Jancila non è ca pi casu sbagghiastivu casa!

JANCILA

No, no, cca havia di veniri; chista… non è a casa du sinnacu Ciccu?

MARUZZA

(Sospettosa) A propositu di sinnacu! Un mumentu fa, quannu ci dumandavu a grazia a san Petru, non mi parsi a vuci d’un santu… (va aguardare in giro) Ma ‘ntantu dintra non c’è nuddu! (Ritorna da Angela) Donna Jancila, dicitimi ‘na cosa, ma sti cosi vi urdinò me maritu?

JANCILA

No, no, ju i purtavu, iddu non sapi nenti. E non c’è iddu?

MARUZZA

Rrivò ‘o seggiu elettorali. Ma… (guardando il contenuto del paniere) comu  mai vossia purtò sti cosi? M’havi a scusari si ‘nsistu.

JANCILA

Cu chisti non è ca ‘ntennu pagari a vostru maritu pi u favuri ca ci dumandavu! I purtavu…, siccomu  havia di veniri pi ritirari a tistata, pinsavu ca ci putianu fari piaciri sti cosi cugghiuti frischi du me ortu.

MARUZZA

M’havi a scusari ancora, u sapi ca stentu a capiri chi è stu discursu da tistata!

JANCILA

E puru chiddu di viscenza?

MARUZZA

Si, puru chiddu. Non è ca vossia, pi Vicenza, si rifirisci a città?

JANCILA

Signura, a mia stu oggettu, mi servi pi putiri vinniri i cosi… chisti (indicando le cose nel paniere) per esempiu.

MARUZZA

Nenti di menu! L’attistatu… vuliti diri? Chi poi è u stissu da licenza.

JANCILA

Si, si propriu chissa! E lei… mi dicissi, u sapi si è gia pronta?

MARUZZA

Ma iddu ancora non è… sinnacu, comu fa a darvi a licenza?

JANCILA

Ddu jornu quannu ci fu l’incontru a sezioni cu ‘na pocu di genti, iddu prummisi a tutti ca nni putiva fari ‘o stissu! E ora puru l’avutri vonnu ca iddu manteni a prumissa; però pensu ca u stissu acchiana a sinnacu. Sapi ora chi fazzu, mi nni vaju e vegnu nautru jornu; lei ciù dici ca vinni ju. U panaru u ritiru quannu tornu pi pigghiari…

MARUZZA

A licenza. Va beni, comu dici vossia, e grazii di cosi.

JANCILA

Non c’è bisognu ca mi ringrazia signura Maruzza (esce).

MARUZZA

Chi muvimentu! Mancu si fussi pi davveru a casa du sinnacu! Viditi comu a picca m’asciucava a chisti dui! (Bussano) E ora cu è! Non facemu chi è ancora chiddu ca scippò u corpu di lignu! Chi poi non è ca u potti capiri cu era e chi vulia. O puru è donna Jancila ca si scurdò…E chi fazzu, mi mettu nautra vota cu lignu d’arreri a porta a cafuddari a tutti chiddi ca trasinu? E si è pi davveru unu di chisti dui, ci nni dugnu ‘n’autru corpu, allura veru mi sciucu sta vota! Però, u lignu u tegnu sempri prontu, non si po’ sapiri mai avissi a serviri. (Bussano ancora) Cu è?

BASTIANU

Ju sugnu, Bastianu.

MARUZZA

Trasiti. (Non succede niente) Jemu avanti, mancu?

BASTIANU

(E’ così timido che a Maruzza le sembra che abbia problemi psichici) Bon giornu signura, non c’è so maritu?

MARUZZA

E’ ancora o scrutiniu. No sapiavu ca oj c’era u sfogghiu?

BASTIANU

(Molto calmo e lento a parlare) Ah, u sfogghiu c’è? E… di cosa?

MARUZZA

(Crede sia insano di mente) Scusati, ma vui di unni nisciti du manicomio! No sapiti chi c’è u sfogghiu elettorali?

BASTIANU

E ju propri di chissu ci vulia parrari!

MARUZZA

Du sfogghiu?

BASTIANU

No, du manicomiu.

MARUZZA

(Fraintende e si preoccupa) Di… chi cosa? Picchì vui aviti (pian piano va a prendere il bastone) a chi fari cu… manicomiu?

BASTIANU

Veramenti ju… siccomu un travagghiu, haju problemi serii, e…

MARUZZA

Vi ‘nteressa u manicomiu!

BASTIANU

Si, si signura.

MARUZZA

E non vi pari ca… sbagghiastivu casa?

BASTIANU

Allura sapi chi fazzu, si siddia si mi ssettu, e spettu cca?

MARUZZA

Aspittati cca dicistivu? Ma a cui? Quannu! Unni! U viditi (Alzando in aria il grosso bastone) stu bastuni, si non vi nni jiti di unni vinistivu, e di cursa puru, finisci ca chistu vu rumpu ‘n testa! (Minacciosa e col bastone alzato) Via, sciò, scio! (Bastianu esce di corsa guardandosi dal non ricevere qualche brutto colpo). ‘O manicomiu semu arrivati! Viditi chi ghiurnàta a oj! (Riflettendo) Ma ‘ntantu iddu dissi ca circava a me maritu. Po’ essiri chi a chistu ci havia prummisu di trasiri… ‘o… manicomiu, e ju u ssicutavu cu bastuni comu fussi un pazzu? Cca si no niscemu di sti discursa da politica, pi davveru a mia mi chiudinu ‘o manicomiu!

CICCU

(Entra triste e va a sedersi deluso e amareggiato) Lassa ca veni u primu, dicennu ca voli fattu un favuri! Porta cca ssu bastuni tu navutra!

MARUZZA

Chi c’è, chi hai, pi essiri così distruttu?

CICCU

Haju chiddu ca non avissi aviri! Curnuti, curnuti e faccioli! Mancu u parrinu mi desi cunfortu! Ma lassa ca veni puru iddu, pi picciuli da festa du paisi; ci le dari (indicando col bastone la fronte) cca ci le dari! ‘Mbrugghiuni e traggidiaturi puru iddu!

MARUZZA

U capivu, non cia facisti acchianari a sinnacu. E non è megghiu! Certu, per ora t’abbrucia; ma sugnu sicura chi comu ti passa, ti renderai contu chi non havia tortu, quannu ti parrava di ssa cricca c’havi a ciancu.

CICCU

Tri, tri voti! non chianavu  pi tri voti! (Pensa chi avrebbe potuto non votarlo) U to, e è sicuru chi non mu dasti, e l’autri… cu pottiru essiri? Traditura!

MARUZZA

Si tu sapissi ‘nveci cu su, chissi ca non tu desiru, l’avissi a ‘nvitari a casa a manciari e faritilli amici! Ma u capisci ca propria chissi ti sarvaru di jiri a finiri ‘nta ‘na strata senza nisciuta? Tu cosa di fari politica si? Picchì non torni a travagghiari unni don Antoniu? Eramu così tranquilli; certu non natavamu ‘nna rricchizza, però… dicemu ca faciamu ‘na vita tranquilla, senza nuddu ca nni vinia a bussari a porta. (Bussano).

CICCU

Dammi, dammi cca su vastuni ti dissi, ca o primu ca trasi ci pensu ju! A testa ci le dapiri ‘n dui.

MARUZZA

Lassa perdiri chi un mumentu fa, mi nni stava asciucannu a ‘na para ju. Menu mali ca finju bona! (Bussano ancora).

MARUZZA

Cu è?

ORAZIU

Ju sugnu, Oraziu.

MARUZZA

(Entra Orazio dispiaciuto) Trasi, trasi Oraziu. Chi è, puru tu si dispiaciutu ca me maritu non cia fici acchianari?

ORAZIU

(A Ciccu) Ju… vinni picchì… non sacciu di unni ‘ncuminciari, però vogghiu chi vossia m’havi a capiri comu un figghiu, comu un frati…, comu voli; ju…

MARUZZA

Voi ca ti pigghiu un pocu d’acqua? Parra, chi successi?

ORAZIU

Don Ciccu, ju sugnu unu di tri ca non ci desi u votu.

CICCU

(Adirato) Chi cosa! Tu non mi dasti u votu! E mi facisti puru u segretariu!

ORAZIU

Forsi mi nni pintivu, però mi cunfortu sapennu chi non ci l’avissi fatta o stissu. I lassavu a tutti ‘o seggiu chi stavanu ricuntannu i schedi, ma pensu ca o stissu non cancia nenti.

CICCU

Eccu cca, i due traditori!

ORAZIU

(Non capisce e si guarda in giro) I due! E cu l’avutru? (Capisce e guarda in faccia Maruzza, la quale abbassa la testa) Vui, donna Maruzza! E va beni, sempri navutri dui nn’avissiru ammancatu picchì cu nautru s’avissi pareggiatu e s’havia di jiri o ballottaggiu.

CICCU

E chissu chi voli diri ca vi puliziastivu a cuscenza tutti dui? Fussi curiusu cu sunnu st’avutri dui, capaci sunnu avutri ca mi stannu vicinu e chi ci haju macari offrutu u cafè; ma vilenu, vilenu spiramu a Diu ci avissi a fari! E’ propria veru, unu s’havi a guardari sempri di chiddi vicini! (Bussano) E cu è, po’ essiri chi è unu di l’autri du traditura? (Bussano ancora).

MARUZZA

Cu è?

GIUVANNI V.F.S.

Ju sugnu, Giuvanni!

ORAZIU

Don Ciccu, chistu chiddu (facendo il gesto per far capire a Ciccu) du… cosa è!

MARUZZA

E chi è stu… signala ca fa tu?

ORAZIU

Nenti, don Ciccu mi capì (bussano più forte).

MARUZZA

(A Ciccu) Scummetu ca mancu tu nni sa nenti.

CICCU

Ma sapiri di chi? Si è ‘na cosa di nenti.

MARUZZA

U sapiti chi arrivannu a stu puntu e vistu ca non mi diciti chi è, vogghiu capiri puru ju! (Apre la porta) Trasissi, trasissi.

GIUVANNI

(Entrerà camminando indolenzito) Salutamu a tutti. Don Ciccu, mi truvavu a passari di cca è… ‘mpincivu pi (guarda Maruzza cercando di non far capire) ddu… discursu (facendo segno di una lunghezza eccessiva).

MARUZZA

Cca navutru ci nn’è ca misura!

CICCU

Eh, poi, vui!

GIUVANNI

(Guardando sempre Maruzza fa il segno più corto e quanto essa non non veda) Così... è bonu?

CICCU

Vi piacissi!

GIUVANNI

E allura (guarda Maruzza e le fa un sorrisino finto per ingannare un po’ quegli gesti) quantu?

MARUZZA

(Di più, si rivolge a Giovanni) Finistivu di fari sti segnali mimici e pigghiari misuri? Chi cos’è stu (facendo i segnali che invece aveva visto) signali: così, così… picchì non parrati chiaru ‘nveci di fari sti quiz? Chi ghiurnata mistiriusa oggi! Parrati, picchì tantu di cca non mi smovu mancu si cadinu i bummi! Chi aviti d’ammucciari tutti tri?

ORAZIU

Signura, vidissi ca ju non c’entru nenti cu i discursa di so maritu, e ne mancu di stu cristianu.

CICCU

Ah, si, voi ca ti fazzu leggiri (indicando la rubrica che si trovava posata li vicino)  a rubrica unni signavi tuttu?

ORAZIU

Ah, ora mi ricatta puru! U dicia ju ca avia di usari a machina di scriviri!

MARUZZA

U sapiti chi fazzu, m’assettu, picchì a chiddu ca vju, u discursu è longu, e di cca no nesci nuddu si non prima si chiarisci stu misteru.

CICCU

E finiscila locca, quali misteru e misteru!

MARUZZA

E allura picchì non parrati chiaru?

PEPPI

Signura, so maritu…, ‘n pochi paroli, voli diri chi chisti non su discursa ca pò sentiri ‘na fimmina.

MARUZZA

(Imbestialisce) Unni? Quannu? E allura u sapiti chi vi dicu, chi si non vi diciditi a parrari tutti quantu siti… (va aprendere il bastone) u viditi stu pezzu di lignu, tannu finisciu di cafuddari, quannu mi stancu di non vi nni dari cchiù. E ora parrati chiaru, prima ca ‘ncuminciu di vossia! (Alzando il bastone).

PEPPI

(Preoccupato, cerca di pararsi con la mano davanti al viso) Oh, oh, ma chi faciti!

CICCU

Lasalu perdiri a ddu cristianu, chi già havi i so di problemi, non ci nni dari avutri.

MARUZZA

A mia non mi ‘nteressanu i so problemi, già mi bastanu tutti chiddi mé, a mia ‘nteressa sapiri chiddu c’ammucciati. Allura u sa chi facemu? (Ad Orazio) ‘Ncuminciu di nni tia (alzando il bastone).

ORAZIU

(Corre a nascondersi alle spalle di Peppi) Oh, oh, ju non ci trasu nenti ci dissi! Ju scrivia sulu chiddu ca dicia iddu (indicando Ciccu).

MARUZZA

Amu caputu, voli diri ca u leggiu ju chiddu ca c’è scrittu ‘nna rubrica. (Va a prenderla, Ciccu fa il gesto di prenderla, ma lei alza il bastone in aria e lui gliela lascia prendere) Non la tuccari sai! (La apre e comincia a leggere) Ah, ma chisti su tutti i prumissi ca facistivu duranti a campagna elettorali! “Mannari u stipendiu a casa a Bastianu”, e cu è chistu? “Luigi a centralinista”, (pensierosa) Luigi, Luigi…, stu nomi non mi è novu (ha capito); ma certu! E’ chiddu ca vinni un mumentu fa a circariti, e ju u ‘nsaccavu di bastunati! E poi tu navutru, chissu ci havii di prumettiri a unu ca parra checcu?  E a chistu, chi ci prumittisti a chistu? “Postu di vigili pi don Peppi”. (Al marito) E unni, unni l’havii di pigghiari sti posti di travagghiu di dari a tutti chisti da lista? “Licenza di un Centru Commerciali, pa signura Jancila”, puru!  A licenza pu Centru Commerciali! A licenza,…, ah ma a chista a canusciu puru! E’ chidda di mulinciani chi vulia a… tistata! Macari idda i scippò boni! Tantu ca si misi a ballari. E comu fa, ora, a manteniri tutti sti prumissi, mu vo diri? Picchì i prumissi si manteninu si unu i fa! Aspetta, aspetta! Chi cosa? chi c’è scrittu cca? Schifiu, a chistu rrivastivu! Ma staju liggennu bonu?

ORAZIU

Unni vossia arrivamu zù Giuvanni.

MARUZZA

(Al marito minacciosa) Senti, si non mi dici chi è ca  voli diri stu discursu, mi basta dariti sulu du corpa pi lassariti assittatu pi sempri ddocu! Parra!

CICCU

Oraziu, cuntaccillu tu u discursu.

ORAZIU

Chi cosa! Ma di unni i pigghia du saccu? Avissi a scippari ora, chiddi chi non scippavu un mumentu fa!

MARUZZA

(S’infastidisce per la lunga attesa e sbatte forte il bastone su di una sedia, o un tavolo… grandissimo sussulto generale, minacciando suo marito) E u prossimu è u tuu, ma no così, cchiù forti!

GIUVANNI

(Dispiaciuto) Ma cu mi porta di veniri cca!

CICCU

(Maruzza alza il legno per colpire suo marito) Oh, oh, aspetta chi jatta priscialòra! Ha sapiri, chi u zù Giuvanni, mi cuntò di ‘na brutta storia ca ci capitò. Mentri putava i vigni… mancu iddu si ricorda comu potti succediri, havia ‘n manu u runcigghiu e…

MARUZZA

U runcigghiu! E chi cos’è stu cosa?

GIUVANNI

E’ ‘n’attrezzu comu a favucia, chi custa unn occhiu, e servi a tagghiari i sarmenti, o megghiu ancora, i rami di viti…

MARUZZA

U capivu, u pirdistivu!

GIUVANNI

(Dispiaciuto) Ma quannu mai signura! Macari era chissu!

ORAZIU

Signura Maruzza, è chi stu cosa è assai tagghienti! E… cumminò…

MARUZZA

Mi sta parennu ‘na telenovellas, così difficili è arrivari alla conclusioni? Jemu avanti chi così non ci staju capennu un…

TUTTI

(Credendo che lei stia dicendo: cazzu) Uhm!!!???

MARUZZA

Uhm, chi?

CICCU

E puru… u sai chi ci stavi arrivannu!

MARUZZA

Aspetta, aspetta! Dunqui, u… comu dicistivu vui…

GIUVANNI

Runcigghiu?

MARUZZA

Ssu cosa, si, era tagghienti dicistivu, allura è signu ca cumminò… No! Non è ca vi tagghiò… (guardano tutti pendendo dalle sue labbra) a jamma, e caminati così pi chissu?

ORAZIU

Veramenti… tagghiò cchiù… supra.

MARUZZA

A… coscia?

CICCU

Ancora cchiù… (facendo con la mano segno di più sopra) supra.

MARUZZA

(Capisce e rimane impietrita) Noooooh!!! Ddu… cosa? Chiddu ca è scrittu… (indicando la rubrica delle promesse) cca? Bih!!! Mischina!!!

ORAZIU

(Non capisce) Mischina! Mischinu, vuliti diri!

MARUZZA

No, no, giustu capisti! Ju dicia mischina so mugghieri, ca ‘n tempu nenti s’appi a stujari u mussu!

GIUVANNI

Ma ju non ci curpu nenti signura!

ORAZIU

Certu, fu ‘na disgrazia.

MARUZZA

E ju, ju c’avissi a diri allura, zù Giuvanni? Ca senza nudda disgrazia, havi di sapi Diu quannu ca m’appi a stuiari u mussu!

CICCU

Chi cosa ci vò fari a cridiri o zù Giuvanni?

ORAZIU

Sintiti, ju mi nni vaju, non vogghju sentiri i vostri discursa privati.

MARUZZA

Tu resti cca! Si non prima risurvemu stu discursu, di cca dintra no nesci nuddu! Zù Giuvanni, mi dicissi: me maritu ci prummisi di faricci aviri… chiddu ca c’è scrittu cca?

GIUVANNI

Si, così iddu mi dissi.

MARUZZA

(Al marito, decisa) E allura jarzati e dunacci ssu cosa!

CICCU

Ssu cosa! Ma quali cosa? E unni u vaju a pigghiu, ju, ssu cosa? Ju tutt’al più ci pozzu jiri a pigghiari un citrolu nno fruttivendulu!

MARUZZA

U citrolu, si! Tu, da vita, ancora non ‘nn’ha caputu nenti! E u bellu ca vulia fari u sinnacu puru! Ha sapiri chi a prumissa è ‘na cosa sacra, e s’havi a manteniri, quindi jarzati ti dissi e vidi chiddu ca ha fari.

CICCU

Ju ti dissi chiddu ca pozzu fari, jiricci a ccattari un beddu citrolu!

MARUZZA

Ah, si ci accattari un citrolu? Tu omu si? A già chi ti dicu ca ti jiuncisti cu ddi lazza di furca; o pensi ca su i cavusi ca ti  ‘nsacchi a matina a fariti omu! O puru picchì all’anagrafi risulti masculu! Oh bestia, ha sapiri chi non tutti chiddi ca nascinu masculi rinescinu a divintari omini.

CICCU

Chi vo diri, cu tutti ssi discursa filosofici?

MARUZZA

Si ancora non l’ha caputu, vogghiu diri chi ju, ‘o postu tuu, facissi un atto di donazione, u capisti, o ancora no? (Alludendo) A pigghiassi e cia dessi o zù Giuvanni.

GIUVANNI

(Scandalizzato) Chi cosa! Ju… m’avissi a pigghiari chidda di… so maritu? Donna Maruzza, ma chi ci pari ca sugnu (facendo il verso di gay)… Talè! Un sulu ca ju… ma chi l’avissi a pigghiari puru di vostru maritu, no, eh no!

MARUZZA

(Ciccu guarda sbalordito perché ancora non ha capito) Ma chi capiu zù Giuvanni! Ju ‘ntinnia diri, fari un trapiantu di organi; me maritu fussi u donatori, mentri vui fussivu…

CICCU

(Capendo tutto, si alza discatto) Chi cosa!!! Ju, avissi…

MARUZZA

E’ inutili ca t’allarmi, tantu… a chi ti servi? E poi, tu ha facisti a prumissa. A discursu di prumissa, ju…, un mumentu fa, a san Ciuseppi, ci nni fici una cchiù grossa di chissa! Ma ju i prumissi i mantegnu, non sugnu comu a tia, pezzu di puddicinedda.

CICCU

Aspetta, aspetta! Ogni prumissa era vincolata a condizioni ca ju vinia a essiri elettu! Si, veru è ca ju prummisi a tutti d’ajutalli, ma è puru veru ca puru iddi si pigghiaru l’impegnu di farimi eleggiri dannumi u votu… a propositu (a Giovanni) vui mu dastivu u votu?

GIUVANNI

(In imbarazzo) Cu, ju? Ju… veramenti… havi ‘na simana ca mancu du paisi; appi a jiri a Padova pi controllu, e…

CICCU

Eccu, viditi? Ora comu a mittemu? Sapi chi l’avissi puru a citari pi danni? U sapi pi quantu non cia fici acchianari? Pu so votu! Si vossia m’avissi datu u votu, ju a sta ura fussi già bellu e sinnacu, ‘nveci è sentiri puru i so laminteli ca voli puru essiri ajutatu! Sapi chi ci dicu, si non voli ca pigghiu un avvocatu e u citu pi danni morali, si nni jissi e di cursa puru! Mi dispiaci pi vostra mugghieri, ma ju…

MARUZZA

Tu! Tu chi? (Va a prendere il bastone) U vidi chistu? Haju ‘na strana ‘mprissioni chi chistu…

GIUVANNI

Ju mi nni vaju, mancu ca vinni addumari ‘na guerra (stava per uscire e bussano).

MARUZZA

(A suo marito che s’era nascosto dietro Orazio per non prendere bastonate) Va grapi, e vidi cu è cchiuttostu, e non ti pirmettiri di fari trasi a nuddu di ssi to amici ti dissi, chi chistu, si no vu rumpu di supra.

CICCU

Ma cu mi porta, cu mi porta dicu ju a mittirimi ‘n politica! Era beddu cuetu. (Sulla soglia) Chi c’è, chi vuliti?

V.F.S.

(Voci gioiose) Don Ciccu, bona nni finiu, ricuntaru i schedi e niscistivu a paru cu l’autru candidatu a sinnacu! E ora s’havi a fari u ballottaggiu!

CICCU

(Guarda la moglie col bastone alzato in segno di minaccia) Jitivinni, jitivinni, e diciticcillu a tutti l’autri ca ju non fazzu ballottaggiu, u sinnacu su fa cu voli fari, ju già nni sugnu beddu e saziu.

GIUVANNI

Ma chi ci dici, don Ciccu! Sta vota vossia cia fa acchianari, c’è u votu miu, di me mugghieri, di me figghi…

CICCU

Zù Giuvanni, a chi servi fari u sinnacu  pi ‘na manciati di voti, si manca a partecipazioni di menzu paisi? E poi, dopu sta brevi esperienza capivu tanti cosi, e ciù vogghiu diri pi comu l’haju ‘nna vucca o stomacu: la politica, fatta col dammi e tè, non è politica che fa per me. (Rimarranno tutti bloccati e si abbasseranno le luci, mentre entreranno gli altri attori ed assumeranno una posizione avuta in una delle scene precedenti, e uno di loro, portandosi davanti al proscenio e sotto l’occhio di bue, narrerà in vena poetica popolaresca, la morale finale. Si rimarrà bloccati sino a chiusura sipario).

PEPPI

Fineru i tempi di ‘na vota

valuri beddi, degni di nota.

Quantu cumizzi ‘nta li chiazzi,

si sintianu, sinu a li vaniddazzi.

Tri partiti ca jittavanu vuci;

pisanti grida e paruleddi duci.

Si pistavanu tutti comu li cani,

a cumiziu finutu si davanu li mani.

L’interessi, era di cchiù pi la genti,

si vivia campannu cu picculi stenti.

Ora, cu chisti, lu discursu è diversu,

cancianu liggi tutti mumenti

senza scutari u giudiziu da genti.

Cancianu liggi e fannu prumissi

E nuatri ascutamu comu li fissa.

Gira lu munu comu ‘na rota;

li tempi non su, chiddi i ‘na vota,

però, semu nuiautri ca li facemu;

nni lamintamu e poi li vutamu.

Un cunsigghiu vi vogghiu lassari

spirannu ca nuddu lu possa scurdari:

Si è propriu veru ca si voli canciari,

pinsamuci bonu, prima di vutari.

FINE

                                                www.roccochinnici.it