COMMEDIA IN TRE ATTI DI
Giuseppe Fazio
ATTO I
(In scena Tura che sistema i bicchieri, entra M. Camminu)
M.CAMMINU
Bongiornu donna Tura, comu andamu?
TURA
Ma, iò bona, non c’è mali, e vui?
M.CAMMINU
A mia, mi spuntò un dulureddu supra l’ossu sacru, chi mi faci i ghiova.
TURA
I masculi siti tutti spittaculusi, me maritu cu simplici duluri di testa, è mottu. Stamatina, mi dissi chi non si senti bonu, e voli mi ci ghiamu a donna Sara.
M.CAMMINU
Picchì, chi è dutturi?
TURA
No, però idda cu na para di ova si cuntenta, pù dutturi ci vonnu i soddi.
MICU(Entrando)
Bongiornu.
M.CAMMINU
Bongiornu, e comu mai stamatina di bon’ura?
MICU(Scherzando)
Eh, cù dommi non pigghia pisci.
M.CAMMINU
E undi ata ghiri a piscari?
MICU(Si rivolge a Tura)
‘nta gebbia a funtana, è un provebbiu chi si dici, o sbagghiu donna Tura?
TURA
No giustu diciti, mastru Camminu u sapi u sapi, faci u sceccu ‘ntò linzolu.
M.CAMMINU
Videndulu iazzatu astura, dissi iò, capaci chi vaci a piscari piddaveru....(curioso)Ata ghiri a cacchi autra menza allura!
MICU
Cettu, astura chi era ccà, si non avia chi fari?
M.CAMMINU(c.s.)
Cettu, undi è ata ghiri.... non è chi iò pozzu sapiri undi ata ghiri!
MICU (scocciato)
Haiu n’appuntamentu cù cavaleri, e ristammu chi di vidiumu ccà.
M.CAMMINU
Ah, ata ghiri cu iddu a piscari?
MICU
Si a ottu vannu, chi a novi né vonnu.
CAVALIERE(Entrando, con tono allegro)
Buongiorno. (Tutti lo salutano)
MICU
Cavaleri, pigghiatibi cacchi cosa.
CAVALIERE
No grazi, ho fatto già breakfast, comu diciunu l’americani.
MICU
Allura di putemu andari?
CAVALIERE
Si, si andamu, con permesso. (Esce assieme a Micu, salutandosi con i restanti)
M.CAMMINU
Comu mai stamatina era cu cavaleri?
TURA
Ma?
M.CAMMINU
A scummissa chi su pigghiò a travagghiari cu iddu?
TURA
Ca, cu sapi!
M.CAMMINU
Sicuru, cu iddu travagghia.
TURA
Non mittiti vuci pedi pedi, si poi non è veru?
M.CAMMINU
Cu! E iò chi sbagghiu mai. Mà, u Signuri ci manda i nuci a cu non si sapi scacciari.
TURA
O a cu non si voli scacciari?
M.CAMMINU
Allura! Sintistu chi ci dissi u cavaleri? Chi si mangiò a pasta.
TURA
E vui chi capistu? Si ci rispundiu ‘nglisi.
M.CAMMINU
Picchì, pasta ‘nglisi non si dici bacpast.
TURA
Ah, così si dici?
M.CAMMINU(Un pò risentito)
Ma bi pari chi dicu na cosa pi nautra.
TURA(Non convinta)
Ma! A mmatinata si mangia a pasta, a menzionnu chi si mangia un viteddu?
M.CAMMINU
Bonu và, bi dicu chi è comu dicu iò.
PEPPI(Entrando, saluta con sgarbo)
Bongiornu.
M.CAMMINU
Bongiornu.
PEPPI(Rivolto a Tura)
A ghiamasti a donna Sara?
TURA
Iò cca ha statu.
PEPPI
E non putivi andari?
TURA
E i cristiani i lassava suli, veru, sistema cca chi iò a vaju a ghiamu.
PEPPI
Iò docu non mi pozzu mettiri, u sacciu iò chi fernu chi haiu.
TURA
A non ti pò mettiri, tenitillu allura u ‘nfernu.
M.CAMMINU
Chi aviti don Peppi?
TURA
Chi havi, fissarii, e pari chi stà murendu. (esce per la comune)
M.CAMMINU
E ch’ama fari, fozza e curaggiu.
PEPPI. (seduto, con la mano sotto il mento, come se avesse dolore di denti)
Chi dopu aprili veni maggiu
M.CAMMINU(Guardandolo sott’occhi in silenzio)
Ma chi aviti duluri di denti? (Peppi non risponde) Eh, bi capisciu, quandu mi pigghia a mia mi vulissi sciuppari ca tinagghia. (Peppi c.s) Pacenzia, chi ci vuliti fari, i denti ci vonnu, e s’anna supputtari. Non è, chi ogni unu chi ‘ndi doli, du putemu sciuppari!
PEPPI(Infastidito)
Non haiu duluri di denti.
M.CAMMINU
E mi paria stranu, picchi a facci non l’aviti musciata.
PEPPI
A facci no, ma haiu nautra cosa musciata.
M.CAMMINU
Ma non ci pinzati chi megghiu è.... secundu vui, u cavaleri chi mangia a matina?
PEPPI
Ma chi mi ‘ntaressa chiddu chi mangia.
M.CAMMINU
Tantu pi parrari, così bi svaria a menti.
PEPPI
Ma chi’ndi sacciu chi mangia.
M.CAMMINU
Bù dicu iò! Si mangia a pasta.
PEPPI
Allura, e a vui cu bu dissi?
M.CAMMINU
Picchì stamatina, havia n’appuntamentu cca cu don Micu caccagnu, e quandu rivò, don Micu ci dissi mi si pigghiava cacchi cosa, iddu, pi non si fari capiri, ci rispundiu ‘nglisi, e ci dissi chi havia fattu già a pasta.
PEPPI
Ah, vui capiti puru l’inglisi?
M.CAMMINU(orgoglioso)
Yah, quandu vinnunu i miricani, o tempu a guerra, iò non parrava cu iddi.
PEPPI
Ah si si, e comu si dici ssà parola?
M.CAMMINU(Scandisce bene)
Bekpast.
PEPPI
Ah, past voli diri pasta, e break chi voli diri?
M.CAMMINU(Pensandoci)
Brek voli diri..... piattu, iddu ci dissi, un piattu di pasta.
PEPPI
Break u sapiti chi voli diri? Tagghiu. Pecciò tagghiatila. Breakfast voli diri colazioni, e iddu ci dissi chi già havia fattu colazioni. ( prende la chitarra)
M.CAMMINU
A ogni modu, don Micu travagghia cù cavaleri.
PEPPI
Chissa è frisca? Inveci mi diciti fissarii, studiatibi l’inglisi, e facitibi na picca di cultura.
M.CAMMINU(Riferendosi alla chitarra)
Chissa è cultura, evveru?
PEPPI(Sedendosi)
Sissignuri, la musica è un arti, nà cultura, nà espressioni del nostro animo interno.
TURA(Entrando)
Eccu, mi ti metti docu a runguliari ti senti bonu.
PEPPI(Posando la chitarra sul tavolo, e riprendendo l’aria da sofferente)
Botta di sangu, a quandu quandu mi l’avia scuddatu, e tu mu facisti ricuddari.
M.CAMMINU(Guardando Peppi con aria da jettatore)
Mi ‘ndi vaiu và, e spiramu mi bi sistimati, boni cosi. (Esce)
TURA
Jutimi a pigghiari a cascitta di cazzusi.
PEPPI
Bonu fussi, così ristassi cruccatu docu.
TURA
Ah, comu ti facissi ristari iò cruccatu, u Signuri mi mi pidduna và.( fa da sola)
D.SARA(Entrando)
E’ pimmissu? Bongiornu.
PEPPI
Menu mali chi rivastu, haiu un focu haiu.
TURA
Stati attenta, non mi bi bruciati comu u tuccati.
PEPPI
U sangu, spera a Diu mi mi passa a mia e mi ti pigghia a tia.
D.SARA
Allura chi aviti?
PEPPI
Duluri di testa chi no suppottu chiù, e cca ‘ntè spaddi un duluri continuu.
D.SARA
Quantu videmu.(Prende il polso, e dopo un pò) Pari chi frevi non d’aviti, videmu ‘nte spaddi, (Mette l’orecchio) diciti 37 e tussiati.
PEPPI
Ma non si dicia 33? Ci fù l’aumentu. 37, 37 (Tossisce)
D.SARA
A mia, mi pariti sanu sanu.
PEPPI
Sanu sanu, ci sarà cacchi autru.
D.SARA
Vogghiu diri, chi siti bonu di saluti và.
PEPPI
E stu duluri di testa?
D.SARA
Capaci chi pigghiastu friscu.
PEPPI
E chi m’ha pigghiari mi passa?
D.SARA
Ora bi dicu nà razioni, facitibi a cruci. (Peppi esegue, e lei incomincia) Eccu fattu, dicitibi n’Avi Maria e un Patri Nostru chi bi passa tutti cosi. (intanto Tura, le prepara delle uova)
PEPPI (Strofinandosi i capelli)
Va beni va beni.
D.SARA
Ora scappu chi sù di primura.
TURA(Porgendole le uova)
Tiniti cca donna Sara, e grazi.
PEPPI
Ah, non vidisti chi mi scippò un pugnu di capiddi? Puru l’ova ci duni?
TURA
Lassatulu parrari.
D.SARA
Mastru Peppi schezza sempri, vi salutu. (Esce)
TURA
Boni cosi. (Vedendo Peppi che riprende la chitarra) No sintisti chi ti dissi donna Sara?
PEPPI
Chi mi dissi?
TURA
Mi ti dicivi l’Avi Maria e u Patri nostru.
PEPPI
Si non mi passava! A mia già mi passò!
TURA
N’aviri paura, chi comu vidu a Patri Fulippu, ciù dicu iò.
PEPPI
E si tu ciù dici, fa piccatu puru tu, picchì cu fa a spia non è figghiu di Maria.
P.FILIPPU(Entra alla parola Maria, Peppi al vederlo s’inginocchia e prega)
Buongiornu.
TURA
Ossia binidica.
P.FILIPPU
Tutta santa e biniditta, comu mai? (alludendo a Peppi)
TURA
Eh, siccomu sintiu ciauru di bruscu, ci vinni l’ispirazioni.
PEPPI(Rivolto a P.Filippo)
Ata sapiri, chi iò, a matina appena mi suggiu, chistu è u primu pinzeri, e mi dicu l’Avi Maria, e u Patri nostru, l’Avi Maria ma dissi, ora mi dicu u Patri nostru.(Ritorna a pregare)
P.FILIPPU
Veramenti, stù subbizzu s’avissi a fari matina e sira.(Peppi fà il segno della croce e si alza) E chi è, già finistu?
PEPPI
E chi ci voli? Quandu unu na cosa a faci sempri ci veni chiù facili, e faci viatu viatu no.
P.FILIPPU(Un pò risentito)
Cettu, a cu ciu diciti, sunati docu s’ ata sunari, e non diciti fissarii.
PEPPI
Ora bi fazzu sentiri na canzunedda. Vui a musica a capiti, no comu a cettuni, chi na sannu apprizzari. (alludendo a Tura) Quali vuliti sentiri?
P.FILIPPU
Una, quali vuliti vui.
PEPPI
No, chi centra vui l’ata scegliri.
P.FILIPPU
Avanti, faciti noi vogliam Dio.
PEPPI
Propia chissa... nà sacciu.
P.FILIPPU
Allura evviva Rita.
PEPPI
Ancora chissi di chesa nò là pruvatu boni boni.
P.FILIPPU(Con rimprovero)
Ah ah, mastru Peppi, chisti bi l’ata ‘nzignari, così a duminica sunati ‘nta chesa.
PEPPI
Ora videmu, quantu prima.
P.FILIPPU
Faciti, vola colomba bianca vola.
PEPPI
Chissa havi assà chi nà sonu, chi diciti di vitti nà crozza?
P.FILIPPU
Bona bona è. (Peppi suona e canta stonando, P. Filippo ascolta sofferente, dopo un pò fà finta di ricordarsi qualcosa) Ah, mi l’avia scuddatu chi ha passari da ghianca, mi ‘ndi vaiu.
PEPPI
Ora tò megghiu.
P.FILIPPU
Scappu prima chi chiudi, sia lodatu Gesù Cristu. (Esce)
TURA
Oggi e sempri.
PEPPI
Mà! Mi pari chi mancu iddu ‘ndi capisci di musica.
TURA
Picchì chissa musica m’ha ghiami? A pignata supra mentu iò. (Esce per la comune)
PEPPI
Megghiu è, chi mi vinni un lambicu di stomucu.
SANTU (Entrando)
Salutamu mastru Peppi.
PEPPI
Bongiornu.
SANTU
Bi dedicastu a chitarra?
PEPPI
Ogni tantu mi fazzu na sunatedda.
SANTU
Bonu è. Don Peppi, non è chi aviti pipi addenti, siccomu a fari u salami, ciu mittia dà intra.
PEPPI
No, mi pari chi non ci ‘nd’è, e poi si ci fussiru, u sapi me muggheri undi l’havi zziccati.
SANTU
E idda non c’è?
PEPPI
No no, nisciuta è.
SANTU
A ccù ci l’hà ciccari?
TURA(Entrando)
Nà vinutu tò figghiu?
PEPPI(Fingendo)
Ah! Ddocu eri tu?
TURA
Picchì, no sapivi chi era cca?
PEPPI
Mi passi chi avivi nisciutu. Santu vulia du pipi addenti, non ci‘nd’è veru? (scuote il capo)
TURA
Avogghia quantu ci ‘nd’è. (Li prende nel bancone)
SANTU
Menu mali và, picchì a mia u salami mi piaci brucenti.
TURA(Porgendogli un incarto)
Tiniti cca, scialatibi.
SANTU
Vi ringraziu.
TURA
Quandu c’è nà cosa. (Rivolta a Peppi) Iò ci calu a pasta, comu riva tò figghiu chiana. (Esce)
SANTU
E iò mi di vaiu puru, bona continuazioni e grazi.(Esce)
PEPPI
Arrivedecci. (Aspetta che esca) E grazi! Chistu è u sò pagari. Cià dittu milli voti a dà rimbambinuta di mè muggheri, chi non ci havi dari nenti a dù scruccuni, e idda no capisci.
AFFIU(Entrando con i quaderni in mano)
Ciau papà.
PEPPI
Rivasti? Ti facisti i cosi a scola?
AFFIU
Si staiu vinendu ora da scola.
PEPPI
Ah, e dicu a scola nenti facisti?
AFFIU
Si! A maistra di fici scriviri u travagghiu chi fannu i nostri patri.
PEPPI
Ah si, e tu comu ci scrivisti?
AFFIU
Nenti.
PEPPI
Comu nenti?
AFFIU
Ci scrissi chi non fà nenti.
PEPPI(Con tono alterato)
Ah, nenti fazzu iò?
AFFIU(Allontanandosi un pò)
Si si misu sempri cu ssà chitarra ‘nte mani, a mamma è chi travagghia.
PEPPI
Sulu tò mamma travagghia, cca intra non staiu puru iò?
AFFIU
Eh! Tu stà cca intra, ma non travagghi?
PEPPI
Cettu, tu non mi vidi, picchì quandu iò travagghiu, e tò mamma dommi, tu si a scola.
AFFIU
Và beni, dumani ci dicu chi fà u putiaru.
PEPPI
E chi fazzu u putiaru iò?
AFFIU
Allura, picchì ti diciunu Peppi putiaru?
PEPPI
Picchì a mè patri ci diciunu Affiu putiaru, e a sò patri chi era mè nonnu, ci diciunu Peppi putiaru. Capisti? E’ nà cosa chi resta di patri in figghiu.
AFFIU
Allura a mia poi, chi mi diciunu Affiu putiaru?
PEPPI
Cettu.
AFFIU
No, iò no ‘ndi vogghiu giuria.
PEPPI
Pari chi tu diciunu pi giuria! U diciunu pi non ti cunfundiri cu l’autri chi si ghiamunu Affiu.
AFFIU
Non mi ‘ntaressa, u primu chi mu dici ci dugnu un pugnu ‘ntò nasu.
PEPPI
Veni cca, dammi nà mani. Quandu calu a testa scacci cca, supra sta codda, quandu a iazzu lassi andari, capisti?
AFFIU
Si.
PEPPI(provano, mentre entra Santo, che per un pò si gode la scena, poi tossisce)
Ti dissi chi a chitarra non l’ha tuccari. (Dando uno scalpellotto al figlio,che si allontana)
SANTU
Scusati don Peppi si disturbu, mi scuddà a cazzusa pi ‘ntò vinu.
PEPPI(Prendendola dal banco)
Eccu docu.
SANTU(fà per prendere il portafogli, ma non lo trova)
Vadda che bella, u cattafogghiu a casa mi scuddà, ricuddatimmilla chi dopu ba pagu.
PEPPI
Va beni.
SANTU
Di novu grazi, bi salutu. (Esce)
PEPPI(Riprende la chitarra)
Ma paga, quandu non si sapi. (Si rivolge a Affiu) Avanti veni cca.
AFFIU
No, ora t’arranci sulu. (Esce per la comune)
TURA(Entrando, mentre Peppi si tocca la faccia)
A spisa è pronta, a mangia.
PEPPI( posando la chitarra)
Mi pari chi mi stà pigghiandu duluri di ianga.
TURA
E chi non ti pigghia a tia.
PEPPI
Ma a ccu fu, ciu sintì diri. Ah, mastru Camminu u dissi stamatina, pari chi mi ittò a maiaria.
TURA(Scuotendo la testa)
A mangia a mangia, chi a pasta a padda si fici astura.
(Peppi esce toccandosi la faccia, Tura si siede e ricama, dopo un pò entra il cavaliere)
CAVALIERE
Permesso?
TURA
Avanti.
CAVALIERE
Bongiornu, vi disturbu.
TURA
Quali disturbu.
CAVALIERE
Siccomu è ura di mangiari. Vogghiu nà buttigghia di grappa chi l’hà regalari.
TURA
Bà mettu ‘ntà catta allura?
CAVALIERE
Si si, e don Peppi?
TURA
A mangiari è, pattiu di cca dicendu chi ci dulia nà ianga.
CAVALIERE
Si vuliti, haiu un midicinali chi u pigghià o cuntinenti, chi dopu 5 minuti fà passari tutti cosi.
TURA
No, non c’è bisognu, iddu è spittaculusu, grazi o stissu.
CAVALIERE
Comu vuliti. Pi mia, dà è, ‘ncasu viniti e bù pigghiati, quantu veni?
TURA
E poi bà viditi cu mè maritu.
CAVALIERE
Va beni, poi ma vidu co don Peppi, vi salutu. (Esce, Tura riprende a ricamare, dopo un pò entra Peppi, con la bocca gonfia, lamentandosi, si siede)
TURA
Chi ha ‘ntà bucca?
PEPPI(scorbutico)
Carameli ‘ndi vò?
TURA
Ti doli a ianga? ( Peppi annuisce lamentandosi) Ma dicu iò, comu ti ponnu veniri tutti a tia.
PEPPI
E chissu dicu iò, picchì m’hanna veniri a mia.
TURA(guardandolo come se non glielo vorrebbe dire)
Antura vinni u cavaleri, e parrandu di duluri di denti, mi dissi chi havi un midicinali dù cuntinenti, chi ‘ntà 5 minuti u fà passari... Iò ci dissi chi non c’era bisognu, sapendu chi tu si sempri spittaculusu.
PEPPI
Ah non c’è bisognu, o disonesta, no vidi comu sugnu cumminatu? Ma picchì non ti pigghiunu a tia tutti sti duluri. O Affiu, Affiu.
AFFIU(Dall’interno)
Chi c’è.
PEPPI
Veni ccà.
AFFIU(Sempre dall’interno)
Non pozzu veniri, mi staiu facendu i compiti.
PEPPI
Ti dissi veni cca di cussa.
TURA
Non pò spittari mi si finisci i compiti? (Peppi la guarda in cagnesco)
AFFIU(Entrando)
Chi vò?
PEPPI
A và undi u cavaleri, e ti fà dari u midicinali pi denti, fui di cussa. (Affiu esce) Iò u sacciu chi pi tia putissi moriri. Picchì si eri nautra andavi tù undi u cavaleri quandu tù dissi.
TURA
U rispettu è misuratu, a ccu u potta l’havi puttatu.
PEPPI
U fissa sugnu iò, chi non ‘ntà mazzatu. (Continua a lamentarsi) Chistu fù mastru Camminu, picchì quandu mi parrava, mi vaddava stottu, sarà maiaru, sicuru.
TURA
Zittiti, zittiti, e non fari piccatu, chi chissi sù cosi chi hannu di veniri.
PEPPI
Ma picchì, a tia non ti putissunu veniri?
AFFIU(Entrando di corsa con il medicinale in mano)
Cca c’è u midicinali.
PEPPI
Potta cà. (Si rivolge a Tura) Mettimmillu.
TURA
Undi ti l’ha mettiri?
PEPPI
‘ntò culu, undi l’ha mettiri, ‘ntà bucca no?
TURA
Si, ma quali è u denti?
PEPPI
Mettimmillu supra a tutti, così staiu tranquillu. (Tura esegue) Ora mi vaiu a cuccu, così u duluri non sentu.
TURA
E iò quantu sbarazzu a tavula. (Si rivolge a Affiu) E tu a fatti i compiti. (Escono tutti)
FINE I ATTO
ATTO II
(In scena Peppi che suona, dopo un pò entra Santu)
SANTU
E semu cca. (Peppi saluta con un gesto, ma continua, stonando) Ma chi è spasciata?
PEPPI
No, staiu ciccandu di fari un motivu novu.
SANTU
Ah. Mi pari spasciata du sonu chi faci.
PEPPI(Dopo un pò)
Chi faci u tempu? (Santu comincia a battere le mani) Ma chi fà?
SANTU(Eseguendo)
Ah, l’ha battiri chi pedi?
PEPPI
No, cu culu.
SANTU
Mi dicistu mi bi battia u tempu.
PEPPI
Iò dissi, chi faci u tempu.
SANTU
Ah, ogni tantu cadi cacchi brizza.
PEPPI
Ammenu a facissi nà botta d’acqua.
SANTU
Non bi scantati, chi prima o poi a faci.
MICU(Entrando)
Salutamu.
SANTU
Oh, ccà rivò u terzu pu ‘ngiru di stop.
MICU
A mia spittau, fozza docu.
PEPPI(Mentre posa la chitarra sul tavolo)
Quantu pigghiu i catti.
MARESCIALLO(Entrando)
Permesso?
PEPPI
Avanti, avanti marasciallu.
MICU
Cumandanti, i mè rispetti.
SANTU
Cumandanti? Marasciallu, chi chianò di gradu?
MICU
Si, ‘nd’havi unu chiù di l’acqua ora! Cumandanti picchì cumanda nà stazioni nò.
SANTU
A stazioni di treni?
(Nel frattempo entra Affiu, che va dietro il banco, cercando qualcosa)
MICU
Si dumani parramu, chi c’è marasciallu?
MARESCIALLO(guardingo)
Nenti, un giru di controllu.
MICU
Pigghiatibi cacchi cosa.
MARESCIALLO
Don Peppi, mi è arrivata una soffiata.
PEPPI
Affiu, a chiudi a potta.
MICU
U tempu non sapi mancu iddu chiddu chi voli fari.
SANTU
Allura, nà vota venta, nà vota ghiovi.
MARESCIALLO(Con tono più imponente)
Don Peppi, mi rivò nà sciusciata.
PEPPI(Dando uno scalpellotto al figlio)
Ti dissi mi ‘nchiudi a potta, chi ci riva ventu o marasciallu.
MARESCIALLO(Arrabbiato)
Ma quali ventu e ventu, una soffiata, intendu diri nà notizia.
PEPPI
Ah, ancora scutava, e chi notizia è?
MARESCIALLO
Ho saputo, chè quà dentro si gioca d’azzardo.
PEPPI
Quandu mai, marasciallu, non è veru! Cca a massimu di facemu un trissetti, na scupa.
MICU
Nà briscula a patruni e sutta, ‘ndi passamu u tempu.
MARESCIALLO
Sapemindi ‘ntendiri, iò vi ho avvisato, la liggi è liggi, e iò l’ha fari rispittari.
PEPPI
Giustu, è giustu.
MICU
Stati tranquillu.
MARESCIALLO
Uomu avvisatu menzu sabbatu, di capemmu?
PEPPI
Comu no.
MICU
Avanti pigghiatibi cacchi cosa, don Peppi pi mia nà sambuca.
SANTU
Si si, e nautra puru a mia, ca musca però.
PEPPI
Muschi non d’havi.
MICU
Cettu, ‘ntò vernu non ci d’è muschi. (Il maresciallo gli dà una pacca sulla spalla) Eh, schizzamu, sti 200 anni chi campamu, marasciallu chi vuliti vui?
MARESCIALLO
No, in serviziu non pozzu biviri.
SANTU
E quandu siti in serviziu si ‘ndi parra, camadora cca siti.
MARESCIALLO
Picchì, cca non sugnu in serviziu?
SANTU
Prima dicistu chi eru pi fari un giru di controllu.
PEPPI
Marasciallu ommai è ‘ntò biccheri, pi nà vota chi ci faci?
MICU
Cettu, e poi non è chi cu bicchirinu bi briacati, avanti ‘ntruzzamu. (Brindano)
MARESCIALLO(Prendendo il portafogli)
Quantu veni don Peppi?
MICU(Di scatto ferma il maresciallo)
No, marasciallu, chi voli diri.
SANTU
Chi centra, allura putia pagari puru iò. (Micu paga guardando in cagnesco Santu)
MARESCIALLO
Grazi allura, e stamu attenti, arrivedecci. (Esce, tutti lo salutano)
MICU
Si putivi pagari tu, picchì non pagavi?
SANTU
Chi centra, vui ciù uffristu.
MICU
Si, e tu tu bivisti.
PEPPI
Iò vulissi sapiri cu è chi ci cunta tutti cosi o marasciallu.
MICU
Chiddu chi è, sapi vita morti e miraculi, di chiddu chi succedi cca intra.
M.CAMMINU(Entrando)
Compagnia.
MICU(Con voce alta)
Aattenti.
M.CAMMINU
Chi succidiu?
MICU
Comu, no facistu u militari? Vui dastu l’avvertitivu, e iò desi l’esecutivu.
M.CAMMINU(Nervosamente)
Lassatimi stari cu santu è supra a vara.
SANTU(Ironico)
E quandu cià faciti a pricissioni?
MICU
Chi aviti mastru Camminu?
M.CAMMINU(Si siede al tavolo sul quale c’è posata la chitarra)
Non mi faciti parrari chi megghiu è.
MICU
Ora ‘ndi facistu mettiri stù pulici ‘ntesta.
M.CAMMINU
A vui bi mittissi nautra cosa supra a testa.
MICU(Risentito)
Picchì, l’aviti ccù mia?
M.CAMMINU
U primu cu vui, chi ci dastu u votu a sti 4 scassapagghiara. Avi un misi, chi c’è a strada dù giaddinazzu spasciata, e u mè sceccu sciddicò e si rumpiu nà jamba.
PEPPI
E vui picchì non pigghiati dà strada di sutta?
M.CAMMINU
Picchì u sceccu è abituatu di ddà.
MICU
U sceccu, vaci undi voli u patruni.
SANTU
Raggiuni avi don Micu.
M.CAMMINU
Astura avia essiri d’oro fatta a strada.
MICU
Vulia vidiri si c’erunu i vostri, si avissu parratu.
M.CAMMINU
Si c’erunu iddi, astura a strada era fatta e contrafatta, picchì a iddi ci stricaunu ‘nterra.
MICU(Alzando la voce)
Ah, apposta i stradi erunu sempri rattati, stricandu stricandu, a zzittitibi và, e non diciti ghiacchiri.
M.CAMMINU
I ghiacciri i diciti vuiautri, picchì non sapiti fari autru.
MICU(Alzandosi nervosamente)
A cuccatibi, l’aviu vistu mai prima u sindicu e l’assissuri pedi pedi? Iò non sapia mancu cu erunu. Ora inveci, si vidunu o spissu ‘ntà ghiazza, chi discutunu cu tutti.
M.CAMMINU
Si, assissuri pi nomina, e poi non sannu chiddu chi voli diri politica. E poi, c’è u cavaleri Magnu, chi faci l’assissuri pi sò cazzi.
SANTU
Docu aviti raggiuni.
MICU
Picchì, chi ciata diri o cavaleri?
M.CAMMINU
Ah, ah, femma tuttu, vai a cu bù tocca, ora bi desi u postu.
MICU
U postu! Quali postu?
M.CAMMINU
Comu, c’è u mundu ghinu chi travagghiati cù iddu.
SANTU
Si, puru iò u sintì diri.
MICU
Ma cu bi dici ssi cosi?
M.CAMMINU
Cu fù u dissi cca.
PEPPI
Cettu, cca, e cu veni cca, vui, e cu parra, u primu vui.
SANTU
Raggiuni havi don Peppi, si unu non è sicuru nà cosa non l’havi a diri.
MICU
Vaddati chi nimula chi mettunu o ghianu, macara travagghiassi cu cavaleri.
SANTU
Allura, un postu d’oru fussi.
MICU
E poi, i cosi si diciunu ‘ntà facci, no e spaddi.
M.CAMMINU
E quantu voti ci l’ha bandiatu.
P.FILIPPU(Entrando)
E chi è, i vuci si sentunu dù ghianu passu.
PEPPI
Eh, quandu parrunu di politica si quaddiunu.
P.FILIPPU
E chi faciti quandu bi straciati, nenti ci cunchiuditi. A cu c’è c’è, lassatili fari, basta mi fannu cacchi cosa pu paisi. Puru mè nonnu u dicia. C’è nà pattita, e non ponnu viddiri a l’autri, ci ssù l’autri e non ponnu vidiri a chisti, a statu sempri così e cosi sarà.
PEPPI
Mi facistu ricuddari a me nonnu! Mi cuntava sempri nà canzunedda d’un parrinu, chi si chiamava patri Franciscu, però ci vulissi a chitarra.
SANTU(Interrompendolo)
Don Peppi si l’ata sunari ghiamati a vostru figghiu, se no bà dugnu iò na mani.
PEPPI
Ma quantu spiritu di patati chi ha.
P.FILIPPU
Senza chitarra, u stissu è.
PEPPI
Allura facemu così, don Micu faci u siristanu, iò fazzu u parrinu, e a chitarra a faci Santu, viniti ccà. (Gli spiega la storia sottovoce. Cominiano, alla fine ridono esageratamente )
P.FILIPPU(serio un pò risentito)
Ma chi vulissu diri cu sa canzunedda?
PEPPI
Iò nenti, chiddu chi vulia diri me nonnu no sacciu.
P.FILIPPU
A ogni modu, savissi a priparari a statua di S.Giuseppi, pi ciuri ba viditi vui?
PEPPI
Sissignori, fina chi campu ma vidu iò.
P.FILIPPU
Allura vui sapiti chiddu chi ata fari, vi salutu, sia lodatu Gesù Cristu. (Esce)
(Tutti lo salutano diceno,< oggi e sempri>)
MICU
Patri Fulippu sa pigghiò piddaveru.
SANTU
Cettu, don Peppi ci dissi a virità!
MICU
Si nasciu nautra vota parrinu mi fazzu!
M.CAMMINU
‘ndù facemu stù trissetti?
SANTU(Riferendosi alla chitarra)
Don Peppi, livati stà cosa di cca, e scutati a mia, lassati peddiri.
PEPPI(Mentre appende la chitarra al solito posto)
A diri chi sugnu fora allenamentu.
SANTU
No, ata diri chi non è cosa vostra.
PEPPI
E’ cosa tò.
SANTU
Eppuru bi fazzu a pentiri. A scummissa chi nà rinisciti a sunari?
PEPPI
Chiddu chi vò tu.
SANTU
Allura, scummittemu tutti i debiti chi haiu cu vui.
PEPPI(Dandogli la mano)
Và beni, ti fazzu vidiri iò.
SANTU
Oh, l’ata sunari sulu, non cu l’aiutu di vostru figghiu.
PEPPI
Stricamu và.
M.CAMMINU(Nel frattempo ha dato le carte)
No, 4 e 5 cumpagni. (Guardando le carte) U 4 l’haiu iò.
SANTU
E u 5 l’haiu iò. (Si siede di fronte a M.camminu, mentre Micu di fronte a Peppi)
M.CAMMINU
Appostu semu. (Giocando) Stricu cu tutta a napulitana.
MICU
A cecchiti a to patri.
SANTU
Ah, ah, docu pigghiu iò.
PEPPI(Contro Micu)
A mmatinata su jasu.
MICU
Eh, u monicu quandu fui sapi l’affari sò.
SANTU
Un coppu all’asu...Nautru coppu. (L’asso non cade) E quantu ‘ndaviti ‘ntè mani?
MICU
E pacenzia a li burraschi, meli non si ‘ndi pigghia senza muschi.
SANTU
Puru iò sacciu giucari, si mi passunu.
MICU
A mia mi bastunu 3 rè.
CAVALIERE(Entrando)
Permesso? (Tutti lo salutano, e continuano a giocare) Bi passati u tempu?
M.CAMMINU
E ch’ama fari.
CAVALIERE
Don Peppi, passà mi bi pagu dda buttiggia di grappa.
PEPPI
Nenti, nenti cavaleri.
CAVALIERE
Comu nenti.
PEPPI
Anzi, iò avissi pagari a vui, dù midicinali è nà putenza.
M.CAMMINU(Rivolto al cavaliere)
Chi midicinali è?
PEPPI(Fà segno di non dirlo, ma M.Camminu girandosi lo vede col dito sulle labbra)
Pì denti.
CAVALIERE
Si, è rapidissimo, u pigghià o cuntinenti.
M.CAMMINU(Rivolto a Peppi)
Stati attentu cu si midicinali, pi nà picca bù fannu passari, poi bi pigghia chiù fotti di prima.
PEPPI
No no, a mia mi passò.
MICU(Facendogli l’occhiolino al Cavaliere pechè sfotta M. camminu)
Cavaleri, u municipiu chi dici?
CAVALIERE(Che comprende subito)
Dda è.
SANTU
E cu smovi.
CAVALIERE
Chi c’è nuvità?
MICU
No, appumu nà discussioni cu mastru Camminu.
CAVALIERE
Mastru Camminu, chi c’è, si aviti bisognu a disposizioni.
M.CAMMINU
Nenti, parraumu da strada dù giaddinazzu, chi i cristiani mi mangiunu a testa! <Na ficiunu chiù, si ‘ndi futtunu> Non è chi capisciunu chi u tempu ci voli.
CAVALIERE
Cettu, pi niautri non manca, si spetta a provincia ora.
M.CAMMINU
E chiddu chi c’è dittu iò. (Micu e gli altri fanno dei gesti)
CAVALIERE
Ora videmu, ci facemu nà sollecitazioni.
M.CAMMINU
Non sulu i fundazioni, facitici puru u muru di sutta.
CAVALIERE
Undi?
M.CAMMINU
O giaddinazzu, dicistu chi ci faciti i fundazioni?
CAVALIERE
Dissi chi ci facemu nà sollecitazioni, ci mandamu nautra littra a provincia và.
M.CAMMINU
Ah si si, ma u muru di sutta faciticcillu .
CAVALIERE
Ora videmu, chiddu chi si pò fari facemu, va beni, mi ‘ndi vaiu ora, grazi don Peppi.
PEPPI
E di chi cosa.
CAVALIERE
Arrivederci.(Esce, e tutti lo salutano)
MICU
Ah, così ci bandiati i cosi ‘ntà facci vui?
M.CAMMINU
Si vosi capiri capiu.
MICU
Vidistu, chi chiddu chi avivunu a fari u ficiunu.
M.CAMMINU
Si, ma sà pigghiunu cu sò comudu, si iddu avia tirreni pi dà, astura a strada era fatta.
SANTU(Che intanto prepara le carte)
Tonna cuminciammu, facemundi un stop in 4.
M.CAMMINU
No, iò mi ‘ndì vaiu chi è taddu.
MICU(Con stizza)
‘ndù facemu in 3.
M.CAMMINU(Uscendo)
Bona sira.
(Tutti lo salutano e cominciano a giocare fino al piatto)
PEPPI(Uscendo per la comune)
Pari chi mi stà pigghiandu di novu u duluri di denti, spittati chi mi mettu u medicinali.
MICU(Non appena Peppi esce, a voce alta)
Don Peppi, chi faciti o piattu?
(Entra il maresciallo di corsa, al vederlo Santu e Micu cercano di nascondere i soldi)
MARESCIALLO
A chi stati giucandu?
MICU
A scupa.
MARESCIALLO(agitato)
E u piattu? Bi pari chi non sintì? Ci dumandastu chi faciti o piattu?
MICU(Preso in contropiede)
No, siccomu don Peppi andò a pigghiari 4 coccia di favi, ci dissi iò, puttatindi un piattu.
PEPPI(Dall’interno)
Passu o piattu.
MICU
Si, si, bastunu un piattu, avogghia.
PEPPI(Entrando vede il maresciallo e gli prende un colpo, e tartagliando)
Oh, marasciallu i mè rispetti.
MARESCIALLO(Arrabbiato)
Don Peppi ch’ama fari?
PEPPI
Ch’ama fari?
SANTU
Ch’ama fari, i puttastu i favi?
MARESCIALLO
Pi stà vota chiudu un occhi, ma non bi faciti pizzicari chiù chi soddi supra o tavulu, picchì finisci mali.
MICU
No, basta chiù.
PEPPI
Basta, assicuratu.
SANTU(Portando il maresciallo vicino al bancone)
Avanti và, bivemuci supra marasciallu.
PEPPI(Riempie i bicchieri tremando, bevono tutti brindando)
SANTU(Porgendogli i soldi)
Don Peppi, pagatibi a ‘mbiviri.
MARESCIALLO
Non bi dicu chiù, bona sira. (Esce)
MICU
Ma cu è stù spiuni?
PEPPI
Iò menza idea l’avissi, e si è chiddu chi penzu iò, è puru menzu maiaru.
SANTU(Rivolto a don Peppi)
O prima o poi l’ama scandaghiari no? Ah, cca ci sù i soddi chi haviu supra dù tavulu.
PEPPI(Contando i soldi)
Ma cca‘ndì manca!
SANTU
E non ci pagà a ‘mbiviri o marasciallu?
PEPPI
Mi passi nà cosa strana, chi havivi pagatu tù.
SANTU
Ma iò pi vui u fici.
PEPPI
Cettu cettu, grazi allura.
SANTU
Nenti, figuratibi, vui n’havissu fattu u stissu?
MICU
Amunindi và.
SANTU
Si a mangiamu chi è megghiu, datimi nà cazzusa. (Stà per pagare, ma poi ci ripensa) Anzi chista mittemula ‘ntà scummissa.
PEPPI
Si, tutta l’acqua a S. Antoni.
MICU
Chi dici a chitarra, a sunamu o no?
PEPPI
Quantu prima.
SANTU(Ridendo)
Ch’ava sunari, non è cosa sò.
MICU
Non di facemu futtiri ah. (Esce assieme a Santu, salutando, Peppi prende la chitarra)
M.CAMMINU(Entra pensando di trovare il maresciallo, ma resta sorpreso)
Don Peppi, si n’andò u marasciallu Cuzzupè?
PEPPI
Si, si n’andò. (Ripensandoci) Ma, a vui cu bu dissi chi era cca?
M.CAMMINU(Tentennando)
Eh, cu mu dissi, cu mu dissi, u paisi è piccittu, e i vuci girunu....Cu sapi chi fici?
PEPPI(Sospettoso)
Picchì, ch’ havia fari?
M.CAMMINU(Riprendendosi)
Dicu, chi fici si n’andò a caserma?
PEPPI
Astura cettu.
M.CAMMINU
Picchì’ ci vulia spiari nà cosa, dumani si ‘ndi parra. (Peppi ricomincia a suonare) Cià vuliti futtiri pi fozza a scummissa ah? (Peppi fà finta di non sentire, e mastru Camminu lo guarda sott’occhi) Ma chi sù di ferru filatu sì coddi?...(Peppi c.s.) Allura avogghia mi sunati, chissi mai si rumpunu.... Mà, faciti cosi boni, bona sira. (Esce guardandolo sempre sott’occhi)
PEPPI (Come per dire, finalmente)
Bona sira, bona sira. (Continua a suonare, quando si rompe una corda) Mi ci quagghiassi u sangu, piddaveru maiaru è! Vaddati chi c’è cca, a codda mi fici rumpiri! Puru duluri di testa mi fici veniri, malanova mi havi, com’è fari? Videmu si mi dicu a razioni. (Esegue)
TURA(Entrando)
Sempri cu sà cosa ‘ntè mani.
PEPPI
Undè ma levu di mani e tà rumpu ‘ntà testa.
TURA
Si l’hà chianati fattilli scindiri.
PEPPI
Avi 2 uri chi mi dicu a razioni pu duluri di testa, e mà scippatu un pugnu di capiddi senza mi ‘ndaiu nenti.
TURA
U Signuri fu, così ti ‘nzigni.
PEPPI
No, fu du maiaru di mastru Camminu, chi poi picchì ci diciunu mastru no sacciu.
TURA(Ironica)
Volidiri chi è mastru di maiaria.
PEPPI(Mostrando la corda)
Vadda cca, non ci basta u duluri di testa, puru nà codda dà chitarra mi fici rumpiri.
TURA
Megghiu, così a finisci mi ti potti a testa.
PEPPI
Picchì, iò nautra non l’haiu no?
FILIPPINA(Entrando con sua figlia)
Permessu? Bona sira cummari Tura, comu andamu?
TURA
Cca semu, jemu tirandu, e vui?
FILIPPINA
Ringraziamu a Diu, non mi pozzu lamintari, mastru Peppi.
PEPPI (Uscendo per la comune)
Bonasira.
TURA(Rivolta a Rusina)
E tu chi fà?
RUSINA
Bona sugnu.
FILIPPINA
Stamu vinendu di ‘ndi Vinnirina, ci ficimu a visita.
TURA(Sorpresa)
E quant’havi chi sì maritò?
RUSINA
Già havi 3 ionna.
FILIPPINA
Così di livammu u pinzeri, non è giustu chi ognunu ci spunta a scuddata.
RUSINA
Poi cù Vinnirina, c’è nà certa amicizia.
FILIPPINA
Ci vistimu a casa. Mà 4 stanzitti, picciulana!
RUSINA
U sapiti, ancora mancu tutti l’havi i mobili.
TURA
Vabbè, a picca a picca.
FILIPPINA
Chi centra, una quandu si marita, a casa lesta l’hava aviri.
RUSINA
‘ntà stanza di carusi, havi nà cascia cu tutta a bianchiria.
FILIPPINA
A bianchiria, puru, a chidda chi è! Si viditi chidda di mè figghia!
RUSINA(Fanatica)
A mè è tutta di pizzu, nà favula.
FILIPPINA
E si sapiti quantu mà custatu.
RUSINA-(Interrompendola)
200 milaliri.
FILIPPINA
200 milaliri sulu i linzola.
TURA
Ognunu spendi chiddu chi poti, e tu quandu ti mariti?
RUSINA
A mia, nuddu ancora m’ha pigghiatu.
FILIPPINA
Sapissu quantu ‘ndavi chi a vonnu, chi ci tirunu, ma no è o primu chi riva ci dici si.
RUSINA
Cettu, m’hava piàciri.
FILIPPINA
Comu voli Diu, ‘ndandamu Rusinedda?
RUSINA(Avvicanandosi alla porta per guardare fuori)
Si si. O mà passò Gnaziu cù sò muggheri.
FILIPPINA
Voli diri chi ficiunu paci.
TURA
Picchì, chi erunu straciati?
FILIPPINA(Sorpresa)
Picchì nenti sapiti?
TURA
Mancu terra.
FILIPPINA
Havi chiù di nà simana chi sù straciati. L’autra sira rivaru e rossi.
RUSINA(Interrompendola)
Si giuriaunu!<Malanova mi ha, malidittu di quandu ti pigghià > Iddu ci dissi puru! <Ti mandu a pitati ‘ntò culu undi tò mamma>
TURA(Restando allibbita)
Bi Signuri.
RUSINA
Di ‘ndi niautri si senti tutti cosi, semu muru cu muru.
TURA
Mà picchì si straciaru?
FILIPPINA
E picchì, si chidda non c’è mai intra, sempri a sbuddilliari pedi pedi, e iddu si voli mangiari si l’hava priparari.
TURA
Mà, menu mali chi cca sugnu ‘ntà paci dill’angiuli e non sentu a nuddu.
RUSINA
Però sintiti quandu si straciunu cca intra?
TURA
Vabbè, quando giocunu nà parola scappa sempri.
FILIPPINA
No no, l’autru ionnu passaumu di cca pi ci fari a visita a Francisca...
TURA(Interrompendola)
E comu mai ci facistu a visita?
FILIPPINA
Comu, stesi tantu malata!
TURA
E cu sapia nenti.
RUSINA
E stati così vicinu!
FILIPPINA
Allura bi stava dicendu, chi passandu sintemmu vuci, e erunu don Micu caccagnu e mastru Camminu, chi si pigghiaunu e mani.
TURA(Meravigliata)
Possibili?
RUSINA(Si siede)
Si si, i visti puru iò.
FILIPPINA
Figuratibi, chi vinni u marasciallu mi spatti.
TURA
Bi figghioli, e mè maritu non m’ha dittu nenti.
FILIPPINA
Ca pi non bi fari scantari! Oh, non mi ci diciti chi bu dissi iò.
TURA
No, no ciu dicu.
FILIPPINA(Con finto rimpianto)
Iò si sapia non bi dicia nenti, ma nà parola tira nautra, chi facemu ‘ndandamu Rusina?
RUSINA
Si si, chi und’è arriva u papà.
AFFIU(Entrando di corsa con una fionda rotta in mano)
O mà u patri und’è?
TURA
Supra è, chi ci doli a testa. (Affiu esce per la comune)
FILIPPINA
Ma iò u visti, chi don Peppi non era bonu. Chi havi a frevi?
TURA
Macchì, iddu dici chi ci ficiunu u malocchiu.
FILIPPINA
Picchì non ciu diciti a Maria ricuttara, idda ci faci u sciumbicu.
TURA
Ah idda u sapi fari?
FILIPPINA
A mancu chistu sapiti, e stati casa cu casa.
RUSINA
Mà amunindi chi taddu si fici.
FILIPPINA
Amunindi, ma non ti jazzi.
RUSINA
Iò a tia spettu.
FILIPPINA
E iò a tia, bona sira cummari Tura. (Esce)
RUSINA(Uscendo)
Bonasira.
TURA
Bona sira. (Aspetta che escano) E chi non sannu, peggiu du giunnali radiu su.
PEPPI(Entra con la fionda in mano, e si siede, Affiu accanto a lui)
Finistu di nimuliari?
TURA
Attia chi succidiu l’autru ionnu, chi vinni u marasciallu?
PEPPI
Chi succidiu?
TURA
Dici chi don Micu e mastru Camminu si pigghiaru e mani, e vinni u marasciallu mi spatti?
PEPPI
U marasciallu vinni comu a vinutu sempri. Chidda è a prima nimulara du paisi. Nà cosa, di tantu a potta a tantu, e sò fighia chi è bidditta, tutta sò mamma. E tu a tutti dui misi assemi mancu ti vidi.
TURA
Zzittiti docu e non parrari a ‘mbatula.
PEPPI
A ‘mbatula, comu vidu a Patri Fulippu ciu dicu iò chi nimulii a chistu e a chiddu.
TURA
Comu, tu dici chi cu faci a spia non è figgiu di Maria?
PEPPI
Chi m’intaressa, me mamma tantu Cammela si ghiamava. (Cerca di aggiustare la fionda, ma ogni tanto si tocca la fronte) Chiù stà chiù fotti mi pigghia. (Rivolto a Tura) A ghiama a donna Sara.
TURA
Ora, spetta friscu, a pedi pi ddà sugnu.
PEPPI
Spera Diu mi ti ciuncunu si pedi.
D.SARA(Entrando)
Permessu, bona sira.
PEPPI(Facendo il gesto gli scappa la fionda, che Affiu raccoglie)
Tiè, vidi docu u Signuri, comu ci penza, tu mi fà i ghiova a mia e iddu mi difendi.
TURA(Ironica)
Sicuru, u Signuri a mandò, evveru donna Sara.
D.SARA
Stava pigghiandu pà casa, è passà di cca, dissi videmu chi faci don Peppi.
PEPPI
Ca fari, sempri nà musica duluri di testa e basta.
D.SARA
Ci dicemu nà razioni?
PEPPI
No no, ci l’ha dittu 3 voti e m’hà sciuppatu un pugnu di capiddi senza mi ‘ndaiu nenti.
D.SARA
Voli diri chi non aviti fidi.
PEPPI(Si rivolge a Tura)
Apposta è? A tia a pigghimi aneddu di matrimoniu.
D.SARA
Si si, a 8 vannu, vui ci schizzati, fidi o Signuri.
PEPPI
No, chistu è malocchiu, sicuru.
D.SARA
E vui chi criditi a sì cosi?
PEPPI
E comu, viditi chiddu chi putiti fari va.
D.SARA
Iò a si maiarii non ci cridu, a cu staci grazia di Diu non ci poti nenti.
PEPPI
Chista n’è cosa di Diu bi dissi.
D.SARA
Iò mi ‘ndi vaiu, si vuliti scutari a mia, dicitici du preghieri o Signuri.
TURA
Sintisti docu, havi a testa chiù dura di petri.
D.SARA(Uscendo)
Bonanotti.
TURA
Bonanotti.
PEPPI(Si lamenta, e Affiu gli ricorda la fionda da aggiustare)
E ora ora, non vidi chi staiu murendu, e tu penzi a ciunda.
TURA(Con malavoglia)
Antura, cummari Filippina, mi dissi chi Maria ricuttara sapi fari u sciumbicu.
PEPPI
E mu dici ora, a ghiamila.
TURA
Astura chidda è cuccata.
PEPPI
Non è cuccata, a ghiamila.
TURA
Ti dissi chi non ci vaiu.
PEPPI(Gesticolando)
Mi ti mangiassunu i cani. U dissi iò, pi tia putissi moriri, tù, si a rovina dà me morti. Affiu.
AFFIU(Interrompendolo)
No, iò non ci vaiu.
PEPPI(Fà per rompere la fionda)
Vò vidiri chi ‘ndì fazzu dui?
AFFIU(Alzandosi di corsa)
Vaiu vaiu, chi cià diri?
PEPPI(Lamentandosi con insistenza)
Cià diri mi veni cca chi mi ficiunu u malocchiu, e a testa nà suppottu chiù.(Affiu esce)
TURA(Guardandolo scuotendo la testa)
E bonu bonu, chi nà cosa a mia mi stà facendu pigghiari.
PEPPI(Incrociando le mani)
E quandu, quandu ti pigghia, mai.
AFFIU(Di corsa)
Stà vinendu, stava facendu a ricotta.
PEPPI(Rivolto a Tura)
Vidisti chi non dummia.
TURA
Si ma stava facendu a ricotta, e tu ci rumpisti a testa.
PEPPI
U sapissi iò a cu ci l’avissi rumpiri a testa.
MARIA(Entrando con una ricotta in mano)
Pemmessu?
PEPPI(Alzandosi di scatto)
Avanti, avanti.
MARIA
Bona sira. (Tutti la salutano) Tiniti cca, eni frisca frisca, 500 £ veni.
PEPPI (Prendendo la ricotta e posandola sul banco)
Si ora bi dugnu, facitimi u sciumbicu.
MARIA
Ah ah, senza soddi non si canta missa e mancu motti si potta alla fossa. Iò su precisa ‘ntè mè cosi, tanti chietti tanti buttuni, poi magara bi scuddati e passa ‘ncavallaria.
PEPPI(Prendendo i soldi)
Si si, haviti raggiuni, tiniti.
MARIA(Dopo aver conservato i soldi)
Quantu videmu, pigghiati un canali.
PEPPI
E undi u pigghiu ora u canali? (Si rivolge a Tura) D’avemu cca?
TURA(Ironica)
Avogghia di canali chi ci su.
PEPPI
E undi su?
TURA(C.s.)
Supra a casa.
PEPPI
Quantu si spiritusa.
AFFIU
Iò u sacciu, u pigghiù iò. (Esce per la comune)
MARIA(Mette la mano sulla testa)
Sittatibi.
PEPPI
Basta chi non mi tirati i capiddi puru vui.
MARIA
No, non bi ‘ndi tiru capiddi. Aviti un focu supra stà testa.
PEPPI
A cu ciù diciti. (Rivolto a Tura) U stà sintendu? (Tura fà dei gesti, Peppi sottovoce a Maria) Ora mu livati a mia u malocchiu, e viditi si ciù putiti fari veniri a idda.
AFFIU(Entra con la tegola in mano)
Cca c’è u canali. (Maria mette sopra delle foglie, e comincia a dire le parole sottovoce)
PEPPI (Ad un tratto la tegola, che sta sulla testa di Peppi, si rompe)
E comu si rumpiu sulu u canali?
MARIA
Chistu voli diri chi haviu u malocchiu.
PEPPI
Allura raggiuni havia iò.
MARIA
Chistu si no tagghiaumu, bi cuvava, e era peggiu.
PEPPI
Chiù cuvatu di com’era!Vidditi si d’haiu chiù.
MARIA
No, ora scumpariu.
PEPPI
Veru è, già mi stà passandu u duluri. Ma comu a fari mi non mu fazzu fari chiù?
MARIA
Ma vui, u sapiti cu è chi bu faci?
PEPPI
Mu mmagginu.
MARIA
E allura, quandu u viditi, faciti corna, bi tuccati i vostri cosi, pigghiati un paru di corna, dù pipi russi e i mittiti cca intra, chi iddi vi ruparunu.
PEPPI
Ah si, ora ma vidu iò.
MARIA(Soddisfatta)
Bi passo allura?
PEPPI
Si si, quantu bà dari?
MARIA
Nenti, non è chi iò u fazzu pi soddi, ricuddatibi a cannara dumani.
PEPPI
Comu no, dumani ba mandu.
MARIA
Mi ‘ndi vaiu, così mi cuccu chi su stanca. Bona notti. (Esce, tutti la salutano)
PEPPI(Rivolto a Tura)
Capisti, dumani pottici a cannara, sintisti chi dissi? <Ttanti chietti tanti buttuni> Non è chi mi levu a Mastru Camminu di supra, e mi mettu a idda.
TURA
Dumani cià pottu, non ti scantari.
PEPPI
Videmu dumani si trovu du belli pipi e un paru di corna, così finisci stà cundanna.
AFFIU(Con la fionda in mano)
Papà, a ciunda ma giusti?
PEPPI
Ora a cuccamindi chi è taddu.
AFFIU
Iò u sapia chi non mà giustavi, a prossima vota canali non ti di pigghiu.(Esce per la comune)
PEPPI
Chissa è a ducazioni chi cì ‘nzigni.
TURA
E non ci sì tu chi cià ‘nzigni?
PEPPI
E cettu, a tutti cosi cià pinzari iò, a tia ti facemu fari a principissa.(Esce per la comune)
TURA-(Esce gesticolando scuotendo il capo)
FINE ATTO II
ATTO III
(Stessa scena, in più alle pareti ci sono appesi 3 paia di corna, corone di peperoncini. Peppi in scena che butta peperoncini rossi quà e là)
PEPPI(Prende la chitarra, e si siede)
Videmu si mi ruparunu chisti.
TURA(Entrando vede le corna e fa gesti di disaccordo , poi và dietro il banco)
Nenti chiù a ‘mpicciari pedi pedi?
PEPPI
Ora videmu, si chisti non bastunu poi si ‘ndi parra.
MICU(Entrando resta un pò perplesso vedendo le corna)
Salutamu. Cummari Tura, datimi nà cazzusa chi sugnu surratu. (Tura lo serve, e lui la beve tutta d’un fiato) Buttana chi siti.
PEPPI(Smettendo subito di suonare e alzandosi di scatto)
E vui comu u sapiti?
MICU(Ironico)
E si no sacciu iò cu l’ava sapiri?
PEPPI(Contro Tura, la quale non ha parole)
E malafimmina, non ci basta quantu d’avi cca intra corna, puru supra a testa mi mittisti?
TURA(Contro Micu)
Comu dicistu? Buttana vostra muggheri è.
MICU
Comu bi pimmittiti?
TURA
E vui, comu bi pimmittiti mi mu diciti a mia?
MICU
Picchì chi dissi? Buttana chi siti?
PEPPI
E ci seghita.
TURA
E iò vi dicu chi è vostra muggheri.
MICU(Ridendo)
Ah, ancora scutava chi aviu caputu. (C.s.) Iò vulia diri chi siti chi havia.
PEPPI
E parrati bonu, und’era mi faciu fari nà carnificina.
MICU(C.s.)
Scusatimi, fu nà cosa chi dissi senza pinzari, e poi non mi pimittissi mai cu cummari Tura.
PEPPI(Sedendosi)
Apposta, mi paria stranu, chi me muggheri mi havia fattu stu spregiu.
TURA
Si, però tu, già havivi aprutu nà bucca di furnu.
PEPPI
Cettu, sintindu sti cosi!
MICU(Che intanto si è seduto vicino a Peppi)
Scusatimi! E me muggheri inveci com’è?
PEPPI(Ironico)
Si non sapiti vui com’è, l’ha sapiri iò?
MICU(Rivolto a Tura)
Vogghiu diri, vui dicistu dà parola.
TURA
No, iò bu dissi ‘ntò mumentu di nervi, basi a chiddu chi dicistu vui, non mi pimmittissi mai.
MICU
Allura semu appostu?
PEPPI
Si ora semu a paci.
MICU(Riferendosi alle corna)
Ma dicitimi nà cosa, chi su tutti sti corna?
PEPPI
Chisti proteggiunu du malocchiu.
MICU
Picchì bi ficiunu u malocchiu?
PEPPI
Ah non bu dissi?(Guarda l’uscio, poi sottovce) Mastru Camminu è maiaru! Figuratibi chi m’ha fattu veniri duluri di testa, duluri di denti, e puru nà codda dà chitarra mi fici rumpiri.
MICU
Ma siti sicuru?
PEPPI
E comu. Appa fari veniri a Maria ricuttara, mi mi faci u sciumbicu. A testa mi dissi chi l’avia cuvatusa di quantu era caudda, e u canali si fici minguli minguli.
MICU
Mi stati facendu lucchiri.
PEPPI
Ah nò, e idda fu chi mi dissi mi mettu sti cosi.
TURA
Idda ti dissi un paru, no tutti chisti.
PEPPI
Megghiu mi c’è nà cosa cà mi si disia. E poi, mi dissi puru, chi ogni vota chi u vidu m’ha tuccari,(fa il gesto) e a fari corna.
MICU
Cu putia ‘mmagginari, un chiaccalucetti di chiddi.
SANTU(Entrando, allegramente)
Salute. Cummari Tura, priparatimi un ciascu di vinu e nà cazzusa, prima chi mù scoddu. (Rivolto a Peppi) Non bi scantati chi chisti bi pagu, picchì debiti non d’haiu chiù.
PEPPI
Comu non d’ha chiù?
SANTU
Pi mia a scummissa è vinciuta.
PEPPI
Ancora non è ditta l’ultima parola.
SANTU
Non b’arrinditi?
MICU
Don Peppi dura l’havi a testa.
TURA(Posando tutto sul banco)
Cca su misi. (Esce)
SANTU(Guardandosi attorno)
Si, poi mi pigghiu. Ma chi su tutti sti novità?
PEPPI
E chi su, don Micu, diciticcillu vui.
MICU
Don Peppi dici, chi mastru Camminu è maiaru.
SANTU(Sorpreso)
Piddaveru?
MICU(Rivolto a Peppi)
Diciticcillu quantu bi ‘ndà cumminatu.
PEPPI
Duluri di testa a non finiri, duluri di denti, e puru nà codda dà chitarra mi fici rumpiri.
SANTU
Non cuminciati a ciccari scaciuni.
PEPPI
N’haviri paura, chi scaciuni non di ceccu.
MICU
Maria ricuttara ci stagghiò u malocchiu, e ci dissi puru chi quandu vidi a mastru Camminu ava fari corna e s’hava tuccari, a..., i... l’orgunu va.
SANTU
Minchiuni, e ogni vota ata ghiri a chesa di S.Giuseppi?
MICU
No, ‘ntà chidda da Madonna o Camminu.
SANTU
Chiù luntanu ancora? E sa chiesa è chiusa?
PEPPI
A iapru ca cetta, comu ti iaprissi a testa a tia. Ma chi ci voli a capiri. Cca, cca (toccandosi)
SANTU
E si vuiautri non vi sapiti spiegar! Chissi bettuli su, no orgunu.
PEPPI
Si, bettuli, e spotti.
SANTU
Secundu mia, è iddu u spiuni. Picchì ogni vota chi patti di cca, dopu na picca, spunta subitu subitu u marasciallu.
MICU
Sicuru, iddu di voli fari biccari chi soddi supra o tavulu.
PEPPI
A mia puru m’havia vinutu sù pinzeri. U sapiti chi facemu, ridducemu i tappi di cazzusi, e quandu giucamu o stop mittemu chiddi supra o tavulu, e ogni tappu facemu 50 £.
SANTU
Bii, aviti nà testa.
MICU
Piddaveru, nà bella pinzata chista.
SANTU
Va beni ridducemu si tappi, e poi ‘ndi facemu du risi. (Và a prendere il fiasco) Ora mi ‘ndi vaiu, don Peppi allura a scummissa è ancora valida?
PEPPI
Validissima.
SANTU(Mostrando il fiasco)
Allura chisti mittitili a menzu, bi salutu. (Esce)
MICU
Ma comu finiu cu sta scummissa, a vinciti o nò?
PEPPI
Comu no, datimi tempu.
MICU
Ma faciti sentiri o soli miu, nesciu pacciu pi stà canzuna.
PEPPI
No, non vulissi mi senti cacchi d’unu chi non ava sentiri.
MICU
Cu d’ava sentiri? Avanti.
PEPPI
Bi dissi no.
MICU(Implorando)
Un ciu picca picca.
PEPPI
Un civittu e basta. (Suona un pezzetto)
MICU(Chiude gli occhi, come se stesse sognando)
E bi fimmastu ‘ntò megghiu? A mia puru mi piacissi stunnilliari.
PEPPI
Sapiti chi putemu fari, iò bà sonu e vui cantati.
MICU
Bonu, bonu fussi.
CAVALIERE(Entrando)
Salutamu. (Tutti lo salutano)
MICU
Cavaleri chi si dici?
CAVALIERE
Cu vui havia parrari.
MICU
A disposizioni, chi haviti bisognu?
CAVALIERE
Siccomu cattà na dicina di tummina di terra, mi sibbissunu nà para di omini mi ci dugnu nà puliziata. Parrà cu Santu e mi dissi chi è ‘mpignatu, e mi mandò undi vui.
MICU
E chissu ci stava dicendu a don Peppi, chi mè cumpari, mi dumandò si ci dava nà mani a zzappari i livari, non è chi ora ci pozzu diri nò?
CAVALIERE
Cettu, chi voli diri.
MICU(Con finto dispiacere)
Assira vinni me cumpari, si mu diciu prima.
CAVALIERE
Oh, così capitò. Viditi com’è u fattu, prima listiti cu iddu, prima mittiti mani cu mia.
MICU
Mà, sarà difficili, a cuddedda è longa, i livari sunnu assà, vui non è chi putiti spittari a mia?
CAVALIERE
Cettu, iò m’ha dari di vessu.
MICU
Videmu chi pozzu fari, anzi ora ci vaiu a spiu comu semu cumminati, pimmittiti. (Esce)
CAVALIERE
Andati, andati. (Non appena esce fà il gesto) Tè cca travagghiu tè.
PEPPI
Cavaleri, a terra a nuddu ci piaci.
CAVALIERE
U sapiti comu si dici? Cu non zappa no moddu e non duru, veni maiu e ‘nci para u culu. Datimi nà buttigghia di grappa, però stavota o bà pagu o se no ba lassu docu. (Guardando le corna) E stì corna ora spuntaru?
PEPPI(Che nel frattempo prepara la bottiglia)
E quandu ci vonnu ci vonnu. Ci su cetti maiari!
CAVALIERE
Aviti ragiuni, ma u sapiti chi è, hannu vidia, puru di iddi stissi. A mia u sapiti quantu mi ‘ndi diciunu? <Si stà cattandu tuttu u paisi, a tutti bandi havi i mani ‘npasta> Ma u sacciu iò i sacrifici ch’ha fattu, havi di quandu havia 7 anni chi zzappu, chi ‘ndi sannu. E ora chi haiu na chidda di terra, l’haiu malidiciuta. Ma pi mia, ponnu diri tuttu chiddu chi vonnu, aria netta, si dici, non c’è paura di tronu.
PEPPI
Cettu, basta chi unu havi a cuscenza pulita, pò stari tranquillu.
CAVALIERE(Pagandolo)
E’ veru? Tiniti cca. Mi di vaiu, bi salutu, e facemu corna ah. (Esce facendo il gesto)
PEPPI(Eseguendo)
Eh comu. Ottu e novi fora malocchiu.
MARIA(Entrando)
Mastru Peppi?
PEPPI(Colto di sorpresa)
Oh cummari Maria.
MARIA(Ironica)
Non c’è bisognu mi stati sempri così.(fa il gesto)
PEPPI(Cerca di giustificarsi)
Vinistu pà cannara? Ciù dissi a mè muggheri.<Potticcilla chi cci giuva> Non sintiu, malanova mi havi, cumanda e vacci e fattillu ca tò facci.
MARIA
No, no vinni pà cannara. Stanotti cu du corpu d’acqua chi fici, mi spuntò nà schizzera intra, propiu ‘ntà l’angulu vicinu o vostru baccuni.
PEPPI(Spaventato)
E iò chi ci cuppu?
MARIA
Bi vulia diri, si ci putiti dari nà vaddata e canali, macara cacchi iattu i smuviu.
PEPPI
Tuttu pi chissu è, ora vaiu.
MARIA
Non c’è bisognu m’ andati ora.
PEPPI
E chi ci voli, sittatibi chi mi vaiu a dunu. (Esce per la comune. Maria si siede. Entra Affiu che al vederla si blocca ed esce senza farsi notare. Peppi rientra bianco in viso) Appostu, c’era un canali smuvutu, appa essiri cacchi iattu.
MARIA
Malanova mi hannu, si ‘ndì pigghiu cacchi d’unu mu rustu, bi ringraziu.
PEPPI(Tremante)
E di chi?
MARIA
Ah, datimi a cannara, vistu chi sugnu cca!
PEPPI
Ah si, e scusatimi, ma iò non ci cuppu, cu mè muggheri bi l’ata pigghiari.
MARIA
Fissarii, arrivedecci. (Esce)
PEPPI
Arrivedecci. (Aspetta che si allontani, poi gridando) O Tura.
TURA(Dall’interno)
Chi c’è?
PEPPI(Disperandosi)
Scindi cca.
TURA(Entrando)
Chi c’è, pari chi vidisti un fantasma.
PEPPI
Peggiu. Cu ciù pigghiò u canali di supra a casa a Maria ricuttara?
TURA
E chi ‘ndi sacciu iò, chi vaiu chianandu supra e casi di cristiani iò. Tò figghiu l’autra sira undi u pigghiò chiddu?
PEPPI(Collegando)
E disgraziatu, iddu fu sicuru, si Maria sind’accoggi sugnu ruinatu. Ora vinni, e mi dissi chi havi nà schizzera, e iò ci ‘mbruggià chi c’era un canali smuvutu.
TURA (Ironica)
Nà schizzera o capizzu u lettu, faci un puttusu tantu. (Fà il relativo gesto)
PEPPI
Iò u puttusu, bù facissi ‘ntà testa a mamma e fugghiu.
TURA
E iò chi ci cuppu?
PEPPI
Bona cià puttasti a cannara.
TURA
E ora stava scindendu mi cià pottu.
PEPPI
Non mi si ‘ndi carica, chi comu u pigghiu, cià dari nà zippula. Si chidda si d’accoggi mi ruina, avogghia mi ‘mpicciu corna cca e dà.
TURA(Ironica)
Casu mà ti ‘mpicci supra a testa.
PEPPI
Mi pari chi assà schezzi cu focu. (Entra Affiu, che si mantiene a distanza dal padre) Oh, Affieddu, rivasti, veni cca.
AFFIU
No.
PEPPI
Picchì no?
AFFIU
Tu mi bischi.
PEPPI(Avvicinandosi)
Picchì tà biscari, veni cca.
AFFIU(Si avvicina a Tura, e piagnucoloso)
O ma,ciù dì mi no mi bisca.
PEPPI(Cerca di afferrarlo, senza riuscirci)
Non ti biscu, veni cca.
AFFIU(Comincia a girare per i tavoli senza farsi prendere)
Ai ai.
PEPPI(Inseguendolo)
Veni cca disgraziatu. Ccu ti potta mi cì pigghi u canali supra a casa di Maria ricuttara?
AFFIU
Tu u vulisti u canali.
PEPPI
E chi ti dissi mi ciù pigghi supra a sò casa?
AFFIU
E l’havia pigghiari supra a nostra?
PEPPI
Fui di cussa, pigghia un canali e pottulu cca.
AFFIU
E tu mi bischi?
PEPPI
A pigghia un canali ti dissi.
AFFIU
No, tu mi bischi.
TURA
A pigghiulu chi non ti bisca. Arreti o pammentu, c’è nà casotta sdurupata, ddà ci sunnu.
AFFIU(Esce di corsa)
PEPPI
T’ha dittu milli voti chi non l’ha difendiri, chi quandu ci vonnu sù megghiu dù pani.
TURA
Chissu dicu iò, chi quandu ci vonnu sù megghiu dù pani.
PEPPI(Sorpreso)
E comu và sì d’accoddu?
TURA
Ma non ci vonnu sulu pi iddu.
PEPPI
Cu sà, ora nò, cià diri mu potta supra comu riva. (Esce per la comune)
TURA
O Signuri, datimi a pacenzia mu suppottu. (Entra Affiu con la tegola) A potticcilla supra.
AFFIU
No,iddu mi bisca.
TURA
Babbu, pari chi tu t’ha fari pigghiari.
AFFIU(Esegue, ma ritorna subito, ed esce dalla porta d’entrata)
PEPPI(Cercandolo con lo sguardo)
Undi è, a 3 metri mu pusò u canali.
TURA
Ma lassulu stari.
PEPPI
E ci seghita, allura nà capisci chi non ti devi intromettiri quandu ci ‘nzignu l’educazioni?
TURA
E di quandu, tu ci ‘nzigni a ducazioni.
PEPPI
Vistu chi tu nà statu capaci, ora cià ‘nzignu iò, a me figghiu.
TURA
Finu a prova contraria è puru mè figgiu.
PEPPI(Fiero)
Si, ma a sumenza a misi iò.
TURA
Datu chi tò figghiu nisciu così, a sumenza avia essiri muffuta.
PEPPI
A dù penduli è, o non bali a sumenza,o non bali tu.
MARIA(Entrando)
Pemmessu?
TURA
Avanti cummari Maria.
PEPPI(Spaventato)
C’è cosa?
MARIA
No, siccomu visti passari a vostru figghiu cu canali, dissi iò, c’è paura chi ci ficiunu u malocchiu a don Peppi, e mi vinni a dunà.
PEPPI(Rilassandosi)
No, ciù fici pigghiari cù sà giuva cacchi autra vota, così l’haiu intra.
MARIA
Allura non bi d’hannu fattu chiù?
PEPPI
No, no.
MARIA(Additando le corna)
Vidistu chi funzionunu, anzi ogni tantu ittati puru nà picca di sali pedi pedi.
PEPPI
U sali?
MARIA
Si, si, puru puru giuva. Nà picca
casa casa, chi vi rupara. Va beni mi ‘ndi vaiu, si aviti bisognu u sapiti undi
staiu, bi salutu. (Esce)
PEPPI
Arrivedecci. (Dopo che esce) E comu u sacciu undi stati! Un coppu mi fici pigghiari.
TURA
Picchì?
PEPPI
Mi passi chi sind’avia accoggiutu.
TURA
Ma quantu si scantulinu. (Minacciosa) Non mi cuminci a ittari sali cà intra.
PEPPI
Ah, non vidi chi scutandu a idda non mi d’ha fattu chiù malocchiu mastru Camminu!
TURA
Cettu chi non ti d’ha fattu chiù, non cià vinutu cca!.
PEPPI(Per averla vinta)
Voli diri chi sti cosi funzionunu puru a distanza. (Peppi prende la chitarra e suona)
TURA(Esce gesticolando)
MICU(Entra senza farsi notare ascoltando, dopo si mette a cantare pure lui)
E bravu a don Peppi, ca bonu sunati ora.
PEPPI
M’arranciu, ma ancora non su prontu pà scummissa.
MICU
Vabbè u tempu c’è, l’aria è frisca.
SANTU(Entrando)
E semu cca. I ridducistu i tappi? Iò ‘nd’haiu nà sacchittata.
PEPPI
E nà buzzata ‘nd’haiu iò.
MICU
E ch’ ama fari i buttigghi?
SANTU
Fozza, giucamu allura.
PEPPI
Chi giucamu, ama giucari quandu c’è mastru Camminu, così iddu vaci a ghiama o marasciallu, e niautri ci facemu a ‘mpruvvisata.
SANTU
Ah, và beni, facemindi nà scupa allura don Micu, chi avu assà chi non bi futtu nà pattita.
MICU
Basta mi ‘ndi passa un quattu. (Si siedono e cominciano a giocare. Entra M.Camminu)
M.CAMMINU
Salutamu.
SANTU(Come per avvertire)
Oh mastru Camminu c’è. (Si toccano un pò tutti)
M.CAMMINU
E quant’avia chi non mi vidiu, 10 anni?
PEPPI
Eh, Santu quandu vidi a vui vidi a Pasqua.
M.CAMMINU(Si và a sedere di fianco a Micu, il quale stà sulle spine)
Ma dati nà sambuca don Peppi?
PEPPI(Gli porta il bicchiere al tavolo)
Eccu docu.
M.CAMMINU(Guarda le corna)
Tiniti i soddi. Ma chi sù sti novità?
PEPPI(Allontanandosi)
E ogni tantu s’ava dari nà rinnovata o lucali.
M.CAMMINU
E u rinnovati chi corna?
PEPPI(Che nel frattempo stà con una mano sempre in tasca)
E ognunu ci metti chiddu chi havi.
M.CAMMINU(Assiste al gioco, facendo segni di disaccordo per le giocate che fà Micu)
Cettu. (Rivolto a Micu) No sapiti chi l’asi si calunu all’ultimu? Così bi pò fari a scupa.
SANTU(Ridendo)
Scupa.
M.CAMMINU
Chi b’avia dittu? (Dopo un altra mano) Ci giustastu u setti?
MICU(Un pò nervoso)
Havi chiù culu ca mutandi.
M.CAMMINU(Con rimprovero)
Vui pari chi giucati favuri a iddu?
SANTU(C.s.)
Ottu e una novi.
PEPPI(Interrompendolo)
Foramalocchiu.
SANTU
Scupa.
M.CAMMINU(C.s.)
No, catta di menzu non cundanna si dici. (Micu fà sguardi di nervosismo)
SANTU(C.s.)
Quattru e tri setti.
M.CAMMINU
Nenti nenti, non siti cosa, non sapiti giucari.
MICU(Prendendolo per il bavero lo fa cadere a terra)
Und’è bi fazzu rivari fora cu tutta a seggia. (Prima Santu e poi Peppi intervengono)
M.CAMMINU(Mentre cerca di rialzarsi)
Don Micu, ciccati mi non sbagghiati a parrari.
PEPPI(Che trattiene Micu, che vorrebbe suonargliele)
Ancora, finemula.
MICU
E si havi du uri, sbagghiastu, non siti cosa, catta di menzu non cundanna, unu staci staci ma poi ci buttunu.
SANTU(Che stà vicino a M.Camminu)
Avanti non succidiu nenti, facemindi un stop.
PEPPI
Avanti fozza.
SANTU
Mastru Camminu, giucati vui?
M.CAMMINU
No no, si già a scupa sbagghia a parrari, o stop chi faci mi menti i mani in coddu. No, mi ‘ndi vaiu, giucati, giucati vuiautri. (Esce)
PEPPI(Và a prendere i tappi dietro il banco)
Fozza niscemu si tappi.
MICU
Datimindi nà picca a mia. Ogni tappu facemu 50 £?
PEPPI
Si si.
SANTU(Che nel frattempo ha dato le carte)
Nà marca.
PEPPI(Riprendendolo)
Un tappu a diri.
SANTU
Ah, mi l’avia scuddatu, un tappu. (Si continua fino al piatto, a piacere)
PEPPI(Battendosi la fronte, si alza e và dietro il banco)
Attia, mi l’havia scuddatu, quantu pigghiu u sali.
MICU
Ch’ata fari cu sali?
PEPPI(Lo butta in giro, dopodichè torna a sedersi, mettendo il sale sul tavolo da gioco)
Maria ricuttara, mi dissi mu iettu casa casa, chi è contru u malocchiu.
MARESCIALLO(Entrando di scatto)
A chi stati giucandu?
MICU
No vidi, o stop.
MARESCIALLO
Chi tappi?
PEPPI
Lei dissi chi soddi non’ndi vulia vidiri, di giucamu i tappi.
MARESCIALLO(Sentendosi preso in giro)
E bravi bravi, e u sali?
MICU
Dù giucamu puru, poi all’ultimu cu havi chiossà sali, conza a minestra.
PEPPI
O piattu chi faciti?
SANTU
Dù tappi.
MICU
Passu.
PEPPI
I provu. Quantu ha?
SANTU
54.
PEPPI
Avogghia, bonu è.
SANTU
Bonu è a cù l’havi. 47 haiu.
PEPPI
47 non è bonu, iò haiu 51.
SANTU(Dandogli un solo tappo)
Megghiu u vostru.
PEPPI
M’hà dari un tappu.
SANTU
Comu, non bù desi?
PEPPI
Unu, ‘ndi facisti dui?
SANTU
Si, ma i mè tappi su di cazzusi di menzu litru, i vostri su d’un quattu di litru, pecciò ogni tappu di mè ci’ndi voli dui di vostri.
PEPPI
Non ci basta chi mi scrocchi i cazzusi, mà scruccari puru i tappi ora.
MARESCIALLO(Ironico)
Allura veru è chi siti scruccuni?
SANTU
Lassatili parrari.
M.CAMMINU(Entrando)
Marasciallu carissimu. (Il maresciallo non risponde e lo guarda in mal modo) Appostu?
MARESCIALLO
Appostissimu. Và beni, bona continuazioni. (Esce, tutti ringraziano, M.Camminu non capisce, il maresciallo rientra subito) Mastru Camminu, a vostra è a lapitta fora?
M.CAMMINU
Si si.
MARESCIALLO(Consegnandogli la contravvenzione)
Tiniti cca, siti in contravvizioni, specchiu ruttu, e cupittuni lisciu.
M.CAMMINU(Restando di stucco, mentre i rimanenti ridono sotto i baffi)
Ma comu marasciallu?
MARESCIALLO
La liggi è uguali pi tutti, e iò l’ha fari rispittari. (Esce)
M.CAMMINU
Chista u marasciallu non mi l’havia fari.
SANTU
Eh, cu sputa ‘ncielu facci ci torna.
MICU(Senza guardarlo, con tono secco)
Cu si fici i cazzi sò, cent’anni campò.
M.CAMMINU
Avoi non è iunnata, quantu mi ‘ndi vaiu và. (Esce, mentre i tre ridono alle spalle)
SANTU
Curnutu e bastuniatu.
MICU
Vidistu o marasciallu, capaci chi ora non d’ha rumpi chiù a testa.
PEPPI
Si, ma ora mastru Camminu dopu stà figura chi fici, sarà chiù dimuniatu di prima.
SANTU
Allura chi, chidu cu sà quantu scuminichi di jetta ora.
MICU
E niautri suminamu sali pedi pedi.
PEPPI(Buttando del sale per terra )
Veru veru, quantu u iettu nà picca.
TURA(Con rimprovero a Peppi)
E si sciamina sali, tantu no cattamu niautri è vera?
PEPPI
No sintisti chi dissi Maria?
TURA
Cettu, u sali u catta Maria!
MICU
E bonu, dumani u pottu iò un paccu di sali.
PEPPI
Cettu, e poi u potta puru Santu.
SANTU
Iò non di pozzu puttari.
MICU
Picchì non di pò puttari, sintemu?
SANTU
Picchì l’hà ittari a mè casa. Mè muggheri mi dici sempri, jetta o sali jetta o sali!
D.SARA(Entrando, vede subito le corna)
Permessu, e chi è, Santu Libiranti, pari chi ‘ntò fernu semu.
TURA
Diciticcillu, una s’hava scantari mi trasi cca intra, cu tutti sti corna.
PEPPI
Intantu, di quant’havi chi haiu i corna, m’ha sintutu megghiu.
D.SARA(Guardando per terra)
Siti fissatu, e chi c’è cca ‘nterra?
TURA
Sali, u vaci ittandu pedi pedi.
PEPPI
È contru u malocchiu.
D.SARA
E ci seghita cu malocchiu. A cu cridi a Diu non ci poti u malocchiu. Scutati a mia, sciuppati sti cosi, faciti veniri a Patri Fulippu e bi faciti binidiri a casa, e vaddati chi non bi poti chiù nenti, e apposta mi cassariati soddi ittandu sali, ndumatici un paru di candili a S. Giuseppi.
TURA
U sà quantu custa un paccu di sali? 50 £.
MICU
Mittemu chi ‘ndi spaddamu 20 pacchi o misi, sunnu 1000 £.
SANTU
1000 £, o misi bi venunu, 500 £ l’unu.
PEPPI
Tu non ci si?
SANTU
Ma si vi dissi chi u jettu a mè casa.
D.SARA
Scutati a mia, cu appi fidi a Diu non si pintiu.
PEPPI(Rivolgendosi a Micu e Santu)
Vulemu pruvari a binidiri cca intra?
SANTU
Megghiu è, se no cu tuttu su sali, quantu bi custa?
PEPPI(Dopo aver guardato Micu, che accossente, si rivolge a Tura)
Dumani và a chesa, e ci ddumi un paru di candili a S. Giuseppi.
TURA
E ci dicu chi ci mandi tu?
PEPPI
Sissignuri, e ci dì a Patri Fulippu, quandu brea a missa mi veni cca cu l’acqua biniditta, cià diri m’à potta nà para di litri, chi cca ci voli.
D.SARA
No bi scantati, chi assà o picca, u Signuri u sapi chiddu chi havi a fari.
PEPPI
U sapi? E allura quandu mi fannu u malocchiu pichhì n’è brucia?
D.SARA
Ma vui u pinzati u Signuri?
PEPPI
Ah, no penzu, a S. Giuseppi i ciuri non ci l’ha fattu mancari mai.
MICU
Ma S. Giuseppi non è chi è u Signuri?
SANTU
Và bè u stissu è, u Signiri non è sò figghiu, sempri ‘nfamigghia è.
TURA
I ciuri ci l’hà mandatu, ma chi ci l’è puttatu iò, ma tu na missa non è chi tà senti?
D.SARA
Don Peppi, i ciuri, i candili, quandu su fatti così tantu pi fari, u Signuri non l’accetta. Bu dicu nautra vota, ci voli fidi, e ogni tantu nà missa sintitibilla, macara pi l’anima di vostru patri, chi era tantu divotu.
TURA
E ddu mischinu, ‘ndavissi un pilu di iddu.
PEPPI
Astura picchì è taddu, senò bi facia vidiri chi a missa mà sintia puru ora.
D.SARA
Comu taddu, ancora i campani nà vota hannu sunatu.
PEPPI(Preso in contropiede)
Ah, nà vota hannu sunatu? (Rivolgendosi a Micu e Santu) Amunindi a missa.
MICU
Iò pi diri a virità, a duminica mà sintì.
SANTU
E puru iò.
PEPPI
Megghiu ancora, così chista bà sintiti a fauri mè, amunindi. (Esce)
MICU(Scrollando le spalle)
E ch’ama fari? Ccuntintamilu. (Esce assieme a Santu, che lo imita)
TURA(Sbalordita)
E comu và?
D.SARA
Voli diri chi u Signuri u ghiamò.
TURA(Eseguendo)
Quantu levu stì cosi.
D.SARA
Si si, livaticcilli.
TURA
Ora ci fazzu scumpariri tutti cosi.
D.SARA
Iò puru a missa mi ‘ndi vaiu, bi salutu. (Esce)
TURA
Andati, andati.
FILIPPINA-(Entra con Rusina, dopo cheTura abbia tolto le corna. Ha un pacco in mano)
Cummari Tura, chi faciti?
TURA(Alludendo al pacco)
Cca semu, siti di visita?
FILIPPINA
Si stamu andandu undi Minica.
RUSINA
Stasira ci conzunu u lettu.
FILIPPINA
Ch’ata fari cu si corna?
TURA(Volendogli fare un dispetto)
E ch’ha fari? (Fingendosi alterata) Lassatimi stari.
FILIPPINA(Curiosa)
Chi haviti?
TURA
E chi haiu. Cì fu nà sciarra, cosi dill’autru mundu.
RUSINA(Curiosa)
Chi succidiu?
TURA
Di precisu non bu sacciu diri, iò rivà quandu u marasciallu chi carrabineri si staunu puttandu. Voli diri giucaunu e catti, sì capricciaru, e ccurnutu di cca, ccurnutu di ddà, si pigghiaru sti corna si misunu supra a testa, e faciunu comu i tori.
FILIPPINA
Bi figghioli, cosa mi si mazzaunu a curnati.
TURA
Supra e corna vidiunu i pipi russi e sì fucaunu di chiù!
FILIPPINA
E nuddu i spattiu?
TURA
Non sintistu, chi vinni u marasciallu cu 6 carabineri, menu mali chi non si struppiaru.
FILLIPPINA
Ma cu erunu?
TURA
Comu bi dicu, iò ruvà quandu u marasciallu si stava puttandu, e unu no potti canusciri, picchì era di spaddi.
FILLIPPINA
E l’autru, l’autru cu era?
TURA
Non bu vulissi diri si mi criditi.
FILIPPINA
Picchì! Iò i fatti mè mi fazzu.
TURA
Vostru maritu era.
FILIPPINA
Mè maritu?
RUSINA
U papà? E c’era bisognu mi si mintia ddì corna supra a testa?
FILIPPINA(Minacciandola con le mani )
Zzittiti, e parra picca. Ma sicura siti chi era mè maritu?
TURA
Comu nò, e chi è nò canusciu chiù a vostru maritu?
FILIPPINA
Amunindi, quantu videmu.
RUSINA(Con dispiacere)
E undi Minica non ci andamu?
FILIPPINA
Cettu chi andamu, e poi passamu dà caserma.
TURA(Con finto pentimento)
Non bi avissi dittu nenti, fossi era megghiu.
FILIPPINA
No, facistu u vostru duviri.
TURA
Oh, no mi ci diciti a vostru maritu chi bu dissi iò!
FILIPPINA
No, chi faciti schizzati? Bi salutu. (Esce assieme a Rusina, la quale saluta pure)
TURA
Boni cosi. (Non appena escono) A faciti ‘nculu, così semu a paci. (Porta le corna fuori)
PEPPI(Entra assieme a Micu e Santu)
Pecciò capistu, dumani e 5 veni patri Fulippu, niautri e 5 menu un quattu di videmu cca, videmu si pò finiri stà cundanna.
MICU
Và beni, allura dumani di videmu e 5.
SANTU
E 5 menu un quattu, non capistu?
PEPPI
Cettu, non è chi ama fari spittari a patri Fulippu. Iò dumani non ci nesciu, c’è paura chi mi vidi mastru Camminu, e mi faci u malocchiu! (Guarda intorno) Ora corna non d’haiu chiù! Me muggheri ci paria cent’anni mi livava.
SANTU
Và beni, ddi videmu dumani, bi salutu. (Esce)
MICU
Si amunindi, bi salutu. (Esce)
PEPPI
Sintisti, dumani matina apri tu.
TURA
Picchì fina ora nà aprutu iò?
PEPPI
Sicuru, sempri tu ha aprutu!
TURA
Iò dumani matina non pozzu apriri, chi ha fari u pani.
PEPPI
Apri dopu menzionnu!
TURA
Putruni, fici bonu tò figghiu chi ci dissi a maistra chi non fà nenti.
PEPPI
Iddu ancora, l’avi sabbati.
TURA
A mangiari vaiu a fazzu iò. (Esce, mentre Peppi prende la chitarra)
AFFIU(Entra, ma si tiene a distanza)
Papà ti iutu iò?
PEPPI
Ah, si si.
AFFIU
E facemu a paci?
PEPPI
Picchì chi semu straciati?
AFFIU
Allura non mi ‘mbischi chiù?
PEPPI
Noo, ommai passò.
(Affiu si avvicina, Peppi lo afferra, e a calci nel sedere uscendo per la comune, BUIO, MATTINA SEGUENTE. Tura che pulisce, mentre Affiu entra per la comune, e và fuori)
TURA
Pi undi stà pigghiandu tu?
AFFIU
Fora vaiu a giucari.
TURA
Tò patri chi faci?
AFFIU
Dommi. (Esce)
TURA
U sà comu và!
SANTU(Entrano Santu e Micu)
Salute.
MICU
Cummari tura!
TURA
Già cca siti?
MICU
E don Peppi?
TURA
Cuccatu è.
SANTU
Dommi chiù du matarazzu!
MICU(Sedendosi)
A ghiamatilu, dicitici chi niautri semu cca.
TURA
E si, quantu u sbigghiu, se nò chiddu dumani si iazza. (Esce per la comune)
SANTU(Sedendosi)
Ma, dicitimi nà cosa, parrò cu vui u cavaleri?
MICU
Si, comu no?
SANTU
E chi bi dissi?
MICU
Chi avia bisognu omini, pi zzappari un pezzu di terra.
SANTU
E vui chi ci dicistu?
MICU
Chiddu chi ci dicisti tu!
SANTU(Giustificandosi)
Ma iò, ciù dissi, picchì u dutturi mi ordinò chi spozzi non d’ha fari.
MICU
E picchì, a mia cu mu ordinò, u scapparu? Cetti voti non pozzu chianari mancu a scala, di quantu mi dolunu i ginocchia.
SANTU
Ma, iò non capisciu! Com’è chi haiu sti duluri senza fari nenti!
MICU
Pecciò, si zzappaumu, astura erumu comu e crocca cumminati!
PEPPI(Entrando strofinandosi gli occhi, con Tura)
Già cca siti?
MICU
U sapiti chi ura su? I 5 menu un quattu.
PEPPI
Già, comu bola u tempu! Pari chi antura mi cuccà.
TURA
Non ti bastò, chi avi d’assira chi dommi?
PEPPI
Cu ha dummutu? Iò stanotti pu pinzeri non dummì propia.
TURA
Ca! No sintia iò comu sirravi ligna.
PEPPI
‘ntà si e ‘ntà no potti dommiri un quattu d’ura fu assà.
MICU
Don Peppi, ‘ntà stu mentri chi spittamu a patri Fulippu, pigghiati a chitarra e sunati.
PEPPI
No, und’è arriva, iddu puntuali è.
SANTU
Don Peppi, avogghia ma puttati a longu, tantu u stissu è.
PEPPI
U stissu, u cabbunaru ciù dissi.
P.FILIPPU(Entra con l’acqua benedetta)
Permesso?
(Tutti lo salutano dicendo <Vossia binidica>)
PEPPI
Avanti patri Fulippu, cuminciamu a binidiri tutti cosi.
P.FILIPPU
Cuminciatibi a fari a cruci, chi prima si prega.
D.SARA(Entrando di corsa)
Permessu? Vossia binidica, mà fici di cussa, cuminciastu già?
P.FILIPPU
Ora stamu cuminciandu. Avanti. (Cominciano il rito, al termine entra mastru Camminu)
M.CAMMINU(Entrando vede confusione e resta un pò indietro)
Salutamu. Disturbu?
P.FILIPPU
Chi disturbu, avanti avanti.
SANTU
Ora si, chi semu a completu!
PEPPI
Patri Fulippu, ora chi c’è mastru Camminu, datindi nautra binidiciuta.
P.FILIPPU
Non c’è bisognu.
PEPPI
E chi ci fà, nà coccia d’acqua chiù e menu? Bi pari chi bà spaddu tutta?
P.FILIPPU
Non c’è bisognu bi dissi.
D.SARA
Don Peppi havi a testa dura.
TURA
Peggiu di muli.
PEPPI(Prende per il braccio il prete)
Ah, mi l’havia scuddatu,vogghiu binidiri puru supra. (Appena passa vicino a M.Camminnu gli fà cadere tutta l’acqua addosso)
M.CAMMINU(Scrollandosi l’acqua)
Don Peppi, chi faciti?
PEPPI(Facendo dei segni alle sue spalle)
Scusatimi, ‘ntruppicà.
M.CAMMINU(C.s.)
Vaddati comu mi cumminastu!
SANTU
E bonu mastru Camminu, acqua biniditta è, mali non faci.
MICU
Mali? Ora si chi putemu diri, binidittu mastru Camminu!
PEPPI
E ora chi semu tutti pari biniditti, ‘ndi bivemu un bellu biccheri di vinu. (Comincia a riempire i bicchieri) Don Micu però ata fari du brindisi, chi vui i sapiti fari.
MICU
Iò i fazzu, si vui mi ccumpagnati ca chitarra!
PEPPI
No, senza chitarra.
SANTU
Don Peppi, e dicitulu ghiaru e tundu chi ancora nà sapiti sunari!
PEPPI
Iò nà sacciu sunari?
SANTU
Allura pigghiatila, quantu bi vinciu stà scummissa.
PEPPI
Iò nà vulia pigghiari pi non ti fari fari mala figura davanti a tutti, ma vistu chi parri così, ora chiudemu a scummissa. (Và a prendere la chitarra)
P.FILIPPU
Iò viramenti avissi primura!
PEPPI
No, patri Fulippu, stà vota ata spittari. (Si siede)
MICU(Si siede accanto a lui)
Fozza don Peppi, facitici vidiri comu a faciti parrari stà chitarra.
PEPPI(Peppi comincia la I strofa)
Iò ti lu dicu immediadamenti, si non lu sai pezzu di gnuranti, la scummissa cu mia l’hai piddenti, e nesci i soddi subitu all’istanti, e senza fari u mussu a pinduluni, se no ti rumpu lu badduni.
MICU
Bravu.Bravissimu!
SANTU
Bravissimu chi? Si zzignò nà canzunedda e mi voli fari cridiri chi sapi sunari?
PEPPI(fa la II strofa)
E ti sbagghiasti di rossu e d’assai, e fossi e megghiu chi non parri chiui, iò sonu tuttu chiddu chi tu vui, e di facemu una chi tu sai, e ti lu dicu pezzu di minchiuni, cu mia non di picci tu buttuni.
M.CAMMINU
Ma divintastu un poeta daveru ah?
SANTU(Non soddisfatto)
Cettu sona chiddu chi voli iddu! Facitimi sentiri, u cappidduzzu du cavaleri, avanti.
PEPPI(Peppi esegue, prima di finire entra il cavaliere, ma non si fa vedere da Peppi)
Tengu nu cappidduzzu chè duci e sapuritu, iò mi lu vogghiu mettiri quandu mi fazzu zitu, iò non lavoro mai, è un nobile mestiere, basta che mi salutano, benedici cavaliere. La mia famiglia e nobili e nta famigghia tutti, avemu i scappi rutti evviva la nobiltà, iò tengu un bel ricordo che mio nonno m’ha lasciato, e questo mi consola nella mia nobiltà. Tengo nu...(Rit)
CAVALIERE(Avvicinandosi)
U cappidduzzu mu regalò piddaveru mè nonnu, ma ringraziandu a Diu i scappi rutti non l’ha avutu mai, picchi ha travagghiatu sempri ‘ntà mè vita. (Dà una pacca sulla spalla a Micu)
MICU(Con imbarazzo)
E no sapemu niautri, cavaleri!
PEPPI
Cavaleri, iò no parrava di vui, a canzuna è così.
CAVALIERE
Si u sacciu, iò schezzu, però complimenti, bona a sapiti sunari.
SANTU(C.s.)
Bona, cu du canzuneddi non è chi si pò diri ?
MICU
Comu non si pò diri,‘ndi sona una, ‘ndi pò sunari puru nautra!
SANTU
Videmu faciti vitti nà crozza.
PEPPI (Peppi esegue)
Vitti na crozza supra nu cannuni, fui curiusu e ci vosi spiari, idda mi rispundiu cun gran duluri, muriri senza corpu di campani, e tullaleru lalleru lalleru lalleru lalleru..........
SANTU
Bravu, bravu, facitindi nautra chi ‘ndi divittemu.
PEPPI
Allura a vincì a scummissa?
SANTU
Si, si a vincistu.
PEPPI
E a cu spetti?
SANTU
A vui mi sunati.
PEPPI
Tura, docu c’è u quadennu, vidi quantu ava pagari Santu.
SANTU(Andando al banco)
Non d’haviti propia fiducia.
PEPPI
No no, ti canusciu sceccu e non ti cattu.
P.FILIPPU
Ora si chi putiti sunari ‘ntà chesa, ‘nzignatibi i canzuni e non ci voli autru.
PEPPI
Viditi chi quandu Peppi putiaru dici nà cosa è chidda. Già una ma ‘nzignà.
P.FILIPPU
E facitimmilla sentiri allura. (Peppi canta: Evviva Del Tindari) Bravu bravu.
M.CAMMINU(Riferendosi alle corde)
Don Peppi, stati attentu cu si corpa, non mi si rumpi su ferru filatu. (Peppi fà le corna)
D.SARA
Ah, e chi ficimu nenti?
PEPPI
Don Micu ancora spittamu i vostri brindisi!
MICU
E si non mi ‘ncumpagnati?
M.CAMMINU
Picchì undi ata ghiri?
MICU(Ridendo)
A piscari.
PEPPI
Ah, vuliti essiri ‘ncumpagnatu?
MICU
Cettu, comu ristammu, vui ma sunati e iò cantu.
PEPPI
Raggiuni aviti. (Comincia a Suonare, e assieme a Micu fanno i brindisi)
FINE