A taverna di Peppi Putiaru

Stampa questo copione


COMMEDIA IN TRE ATTI DI

Giuseppe Fazio

 ATTO I

(In scena Tura che sistema i bicchieri, entra M. Camminu)

M.CAMMINU

Bongiornu donna Tura, comu andamu?

TURA

Ma, iò bona, non c’è mali, e vui?

M.CAMMINU

A mia, mi spuntò un dulureddu supra l’ossu sacru, chi mi faci i ghiova.

TURA

I masculi siti tutti spittaculusi, me maritu cu simplici duluri di testa, è mottu. Stamatina, mi dissi chi non si senti bonu, e voli mi ci ghiamu a donna Sara.

M.CAMMINU

Picchì, chi è dutturi?

TURA

No, però idda cu na para di ova si cuntenta, pù dutturi ci vonnu i soddi.

MICU(Entrando)

Bongiornu.

M.CAMMINU

Bongiornu, e comu mai stamatina di bon’ura?

MICU(Scherzando)

Eh, cù dommi non pigghia pisci.

M.CAMMINU

E undi ata ghiri a piscari?

MICU(Si rivolge a Tura)

‘nta gebbia a funtana, è un provebbiu chi si dici, o sbagghiu donna Tura?

TURA

No giustu diciti, mastru Camminu u sapi u sapi, faci u sceccu ‘ntò linzolu.

M.CAMMINU

Videndulu iazzatu astura, dissi iò, capaci chi vaci a piscari piddaveru....(curioso)Ata ghiri a cacchi autra menza allura!

MICU

Cettu, astura chi era ccà, si non avia chi fari?

M.CAMMINU(c.s.)

Cettu, undi è ata ghiri.... non è chi iò pozzu sapiri undi ata ghiri!

MICU (scocciato)

Haiu n’appuntamentu cù cavaleri, e ristammu chi di vidiumu ccà.

M.CAMMINU

Ah, ata ghiri cu iddu a piscari?

MICU

Si a ottu vannu, chi a novi né vonnu.

CAVALIERE(Entrando, con tono allegro)

Buongiorno. (Tutti lo salutano)

MICU

Cavaleri, pigghiatibi cacchi cosa.

CAVALIERE

No grazi, ho fatto già breakfast, comu diciunu l’americani.

MICU

Allura di putemu andari?

CAVALIERE

Si, si andamu, con permesso. (Esce assieme a Micu, salutandosi con i restanti)

M.CAMMINU

Comu mai stamatina era cu cavaleri?

TURA

Ma?

M.CAMMINU

A scummissa chi su pigghiò a travagghiari cu iddu?

TURA

Ca, cu sapi!

M.CAMMINU

Sicuru, cu iddu travagghia.

TURA

Non mittiti vuci pedi pedi, si poi non è veru?

M.CAMMINU

Cu! E iò chi sbagghiu mai. Mà, u Signuri ci manda i nuci a cu non si sapi scacciari.

TURA

O a cu non si voli scacciari?

M.CAMMINU

Allura! Sintistu chi ci dissi u cavaleri? Chi si mangiò a pasta.

TURA

E vui chi capistu?  Si ci rispundiu ‘nglisi.

M.CAMMINU

Picchì, pasta ‘nglisi non si dici bacpast.

TURA

Ah, così si dici?

M.CAMMINU(Un pò risentito)

Ma bi pari chi dicu na cosa pi nautra.

TURA(Non convinta)

Ma! A mmatinata si mangia a pasta, a menzionnu chi si mangia un viteddu?

M.CAMMINU

Bonu và, bi dicu chi è comu dicu iò.

PEPPI(Entrando, saluta con sgarbo)

Bongiornu.

M.CAMMINU

Bongiornu.

PEPPI(Rivolto a Tura)

A ghiamasti a donna Sara?

TURA

Iò cca ha statu.

PEPPI

E non putivi andari?

TURA

E i cristiani i lassava suli, veru, sistema cca chi iò a vaju a ghiamu.

PEPPI

Iò docu non mi pozzu mettiri, u sacciu iò chi fernu chi haiu.

TURA

A non ti pò mettiri, tenitillu allura u ‘nfernu.

M.CAMMINU

Chi aviti don Peppi?

TURA

Chi havi, fissarii, e pari chi stà murendu. (esce per la comune)

M.CAMMINU

E ch’ama fari, fozza e curaggiu.

PEPPI. (seduto, con la mano sotto il mento, come se avesse dolore di denti)

Chi dopu aprili veni maggiu

M.CAMMINU(Guardandolo sott’occhi in silenzio)

Ma chi aviti duluri di denti? (Peppi non risponde) Eh, bi capisciu, quandu mi pigghia a mia mi vulissi sciuppari ca tinagghia. (Peppi c.s) Pacenzia, chi ci vuliti fari, i denti ci vonnu, e s’anna supputtari. Non è, chi ogni unu chi ‘ndi doli, du putemu sciuppari!

PEPPI(Infastidito)

Non haiu duluri di denti.

M.CAMMINU

E mi paria stranu, picchi a facci non l’aviti musciata.

PEPPI

A facci no, ma haiu nautra cosa musciata.

M.CAMMINU

Ma non ci pinzati chi megghiu è.... secundu vui, u cavaleri chi mangia a matina?

PEPPI

Ma chi mi ‘ntaressa chiddu chi mangia.

M.CAMMINU

Tantu pi parrari, così bi svaria a menti.

PEPPI

Ma chi’ndi sacciu chi mangia.

M.CAMMINU

Bù dicu iò! Si mangia a pasta.

PEPPI

Allura, e a vui cu bu dissi?

M.CAMMINU

Picchì stamatina, havia n’appuntamentu cca cu don Micu caccagnu, e quandu rivò, don Micu ci dissi mi si pigghiava cacchi cosa, iddu, pi non si fari capiri, ci rispundiu ‘nglisi, e ci dissi chi havia fattu già a pasta.

PEPPI

Ah, vui capiti puru l’inglisi?

M.CAMMINU(orgoglioso)

Yah, quandu vinnunu i miricani, o tempu a guerra, iò non parrava cu iddi.

PEPPI

Ah si si, e comu si dici ssà parola?

M.CAMMINU(Scandisce bene)

Bekpast.

PEPPI

Ah, past voli diri pasta, e break chi voli diri?

M.CAMMINU(Pensandoci)

Brek voli diri..... piattu, iddu ci dissi, un piattu di pasta.

PEPPI

Break u sapiti chi voli diri? Tagghiu. Pecciò tagghiatila. Breakfast voli diri colazioni, e iddu ci dissi chi già havia fattu colazioni. ( prende la chitarra)

M.CAMMINU

A ogni modu, don Micu travagghia cù cavaleri.

PEPPI

Chissa è  frisca? Inveci mi diciti fissarii, studiatibi l’inglisi, e facitibi na picca di cultura.

M.CAMMINU(Riferendosi alla chitarra)

Chissa è cultura, evveru?

PEPPI(Sedendosi)

Sissignuri, la musica è un arti, nà cultura, nà espressioni del nostro animo interno.

TURA(Entrando)

Eccu, mi ti metti docu a runguliari ti senti bonu.

PEPPI(Posando la chitarra sul tavolo, e riprendendo l’aria da sofferente)

Botta di sangu, a quandu quandu mi l’avia scuddatu, e tu mu facisti ricuddari.

M.CAMMINU(Guardando Peppi con aria da jettatore)

Mi ‘ndi vaiu và, e spiramu mi bi sistimati, boni cosi. (Esce)

TURA

Jutimi a pigghiari a cascitta di cazzusi.

PEPPI

Bonu fussi, così ristassi cruccatu docu.

TURA

Ah, comu ti facissi ristari iò cruccatu, u Signuri mi mi pidduna và.( fa da sola)

D.SARA(Entrando)

E’ pimmissu? Bongiornu.

PEPPI

Menu mali chi rivastu, haiu un focu haiu.

TURA

Stati attenta, non mi bi bruciati comu u tuccati.

PEPPI

U sangu, spera a Diu mi mi passa a mia e mi ti pigghia a tia.

D.SARA

Allura chi aviti?

PEPPI

Duluri di testa chi no suppottu chiù, e cca ‘ntè spaddi un duluri continuu.

D.SARA

Quantu videmu.(Prende il polso, e dopo un pò) Pari chi frevi non d’aviti, videmu ‘nte spaddi, (Mette l’orecchio) diciti 37 e tussiati.

PEPPI

Ma non si dicia 33? Ci fù l’aumentu. 37, 37 (Tossisce)

D.SARA

A mia, mi pariti sanu sanu.

PEPPI

Sanu sanu, ci sarà cacchi autru.

D.SARA

Vogghiu diri, chi siti bonu di saluti và.

PEPPI

E stu duluri di testa?

D.SARA

Capaci chi pigghiastu friscu.

PEPPI

E chi m’ha pigghiari mi passa?

D.SARA

Ora bi dicu nà razioni, facitibi a cruci. (Peppi esegue, e lei incomincia) Eccu fattu, dicitibi n’Avi Maria e un Patri Nostru chi bi passa tutti cosi. (intanto Tura, le prepara delle uova)

PEPPI (Strofinandosi i capelli)

Va beni va beni.

D.SARA

Ora scappu chi sù di primura.

TURA(Porgendole le uova)

Tiniti cca donna Sara, e grazi.

PEPPI

Ah, non vidisti chi mi scippò un pugnu di capiddi? Puru l’ova ci duni?

TURA

Lassatulu parrari.

D.SARA

Mastru Peppi schezza sempri, vi salutu. (Esce)

TURA

Boni cosi. (Vedendo Peppi che riprende la chitarra) No sintisti chi ti dissi donna Sara?

PEPPI

Chi mi dissi?

TURA

Mi ti dicivi l’Avi Maria e u Patri nostru.

PEPPI

Si non mi passava! A mia già mi passò!

TURA

N’aviri paura, chi comu vidu a Patri Fulippu, ciù dicu iò.

PEPPI

E si tu ciù dici, fa piccatu puru tu, picchì cu fa a spia non è figghiu di Maria.

P.FILIPPU(Entra alla parola Maria, Peppi al vederlo s’inginocchia e prega)

Buongiornu.

TURA

Ossia binidica.

P.FILIPPU

Tutta santa e biniditta, comu mai? (alludendo a Peppi)

TURA

Eh, siccomu sintiu ciauru di bruscu, ci vinni l’ispirazioni.

PEPPI(Rivolto a P.Filippo)

Ata sapiri, chi iò, a matina appena mi suggiu, chistu è u primu pinzeri, e mi dicu l’Avi Maria, e u Patri nostru, l’Avi Maria ma dissi, ora mi dicu u Patri nostru.(Ritorna a pregare)

P.FILIPPU

Veramenti, stù subbizzu s’avissi a fari matina e sira.(Peppi fà il segno della croce e si alza) E chi è, già finistu?

PEPPI

E chi ci voli? Quandu unu na cosa a faci sempri ci veni chiù facili, e faci viatu viatu no.

P.FILIPPU(Un pò risentito)

Cettu, a cu ciu diciti, sunati docu s’ ata sunari, e non diciti fissarii.

PEPPI

Ora bi fazzu sentiri na canzunedda. Vui a musica a capiti, no comu a cettuni, chi na sannu apprizzari. (alludendo a Tura) Quali vuliti sentiri?

P.FILIPPU

Una, quali vuliti vui.

PEPPI

No, chi centra vui l’ata scegliri.

P.FILIPPU

Avanti, faciti noi vogliam Dio.

PEPPI

Propia chissa... nà sacciu.

P.FILIPPU

Allura evviva Rita.

PEPPI

Ancora chissi di chesa nò là pruvatu boni boni.

P.FILIPPU(Con rimprovero)

Ah ah, mastru Peppi, chisti bi l’ata ‘nzignari, così a duminica sunati ‘nta chesa.

PEPPI

Ora videmu, quantu prima.

P.FILIPPU

Faciti, vola colomba bianca vola.

PEPPI

Chissa havi assà chi nà sonu, chi diciti di vitti nà crozza?

P.FILIPPU

Bona bona è. (Peppi suona e canta stonando, P. Filippo ascolta sofferente, dopo un pò fà finta di ricordarsi qualcosa) Ah,  mi l’avia scuddatu chi ha passari da ghianca, mi ‘ndi vaiu.

PEPPI

Ora tò megghiu.

P.FILIPPU

Scappu prima chi chiudi, sia lodatu Gesù Cristu. (Esce)

TURA

Oggi e sempri.

PEPPI

Mà! Mi pari chi mancu iddu ‘ndi capisci di musica.

TURA

Picchì chissa musica m’ha ghiami? A pignata supra mentu iò. (Esce per la comune)

PEPPI

Megghiu è, chi mi vinni un lambicu di stomucu.

SANTU (Entrando)

Salutamu mastru Peppi.

PEPPI

Bongiornu.

SANTU

Bi dedicastu a chitarra?

PEPPI

Ogni tantu mi fazzu na sunatedda.

SANTU

Bonu è. Don Peppi, non è chi aviti pipi addenti, siccomu a fari u salami, ciu mittia dà intra.

PEPPI

No, mi pari chi non ci ‘nd’è, e poi si ci fussiru, u sapi me muggheri undi l’havi zziccati.

SANTU

E idda non c’è?

PEPPI

No no, nisciuta è.

SANTU

A ccù ci l’hà ciccari?

TURA(Entrando)

Nà vinutu tò figghiu?

PEPPI(Fingendo)

Ah! Ddocu eri tu?

TURA

Picchì, no sapivi chi era cca?

PEPPI

Mi passi chi avivi nisciutu. Santu vulia du pipi addenti, non ci‘nd’è veru? (scuote il capo)

TURA

Avogghia quantu ci ‘nd’è. (Li prende nel bancone)

SANTU

Menu mali và, picchì a mia u salami mi piaci brucenti.

TURA(Porgendogli un incarto)

Tiniti cca, scialatibi.

SANTU

Vi ringraziu.

TURA

Quandu c’è nà cosa. (Rivolta a Peppi) Iò ci calu a pasta, comu riva tò figghiu chiana. (Esce)

SANTU

E iò mi di vaiu puru, bona continuazioni e grazi.(Esce)

PEPPI

Arrivedecci. (Aspetta che esca) E grazi! Chistu è u sò pagari. Cià dittu milli voti a dà rimbambinuta di mè muggheri, chi non ci havi dari nenti a dù scruccuni, e idda no capisci.

AFFIU(Entrando con i quaderni in mano)

Ciau papà.

PEPPI

Rivasti? Ti facisti i cosi a scola?

AFFIU

Si staiu vinendu ora da scola.

PEPPI

Ah, e dicu a scola nenti facisti?

AFFIU

Si! A maistra di fici scriviri u travagghiu chi fannu i nostri patri.

PEPPI

Ah si, e tu comu ci scrivisti?

AFFIU

Nenti.

PEPPI

Comu nenti?

AFFIU

Ci scrissi chi non fà nenti.

PEPPI(Con tono alterato)

Ah, nenti fazzu iò?

AFFIU(Allontanandosi un pò)

Si si misu sempri cu ssà chitarra ‘nte mani, a mamma è chi travagghia.

PEPPI

Sulu tò mamma travagghia, cca intra non staiu puru iò?

AFFIU

Eh! Tu stà cca intra, ma non travagghi?

PEPPI

Cettu, tu non mi vidi, picchì quandu iò travagghiu, e tò mamma dommi, tu si a scola.

AFFIU

Và beni, dumani ci dicu chi fà u putiaru.

PEPPI

E chi fazzu u putiaru iò?

AFFIU

Allura, picchì ti diciunu Peppi putiaru?

PEPPI

Picchì a mè patri ci diciunu Affiu putiaru, e a sò patri chi era mè nonnu, ci diciunu Peppi putiaru. Capisti? E’ nà cosa chi resta di patri in figghiu.

AFFIU

Allura a mia poi, chi mi diciunu Affiu putiaru?

PEPPI

Cettu.

AFFIU

No, iò no ‘ndi vogghiu giuria.

PEPPI

Pari chi tu diciunu pi giuria! U diciunu pi non ti cunfundiri cu l’autri chi si ghiamunu Affiu.

AFFIU

Non mi ‘ntaressa, u primu chi mu dici ci dugnu un pugnu ‘ntò nasu.

PEPPI

Veni cca, dammi nà mani. Quandu calu a testa scacci cca, supra sta codda, quandu a iazzu lassi andari, capisti?

AFFIU

Si.

PEPPI(provano, mentre entra Santo, che per un pò si gode la scena, poi tossisce)

Ti dissi chi a chitarra non l’ha tuccari. (Dando uno scalpellotto al figlio,che si allontana)

SANTU

Scusati don Peppi si disturbu, mi scuddà a cazzusa pi ‘ntò vinu.

PEPPI(Prendendola dal banco)

Eccu docu.

SANTU(fà per prendere il portafogli, ma non lo trova)

Vadda che bella, u cattafogghiu a casa mi scuddà, ricuddatimmilla chi dopu ba pagu.

PEPPI

Va beni.

SANTU

Di novu grazi, bi salutu. (Esce)

PEPPI(Riprende la chitarra)

Ma paga, quandu non si sapi. (Si rivolge a Affiu) Avanti veni cca.

AFFIU

No, ora t’arranci sulu. (Esce per la comune)

TURA(Entrando, mentre Peppi si tocca la faccia)

A spisa è pronta, a mangia.

PEPPI( posando la chitarra)

Mi pari chi mi stà pigghiandu duluri di ianga.

TURA

E chi non ti pigghia a tia.

PEPPI

Ma a ccu fu, ciu sintì diri. Ah, mastru Camminu u dissi stamatina, pari chi mi ittò a maiaria.

TURA(Scuotendo la testa)

A mangia  a mangia, chi a pasta a padda si fici astura.

(Peppi esce toccandosi la faccia, Tura si siede e ricama, dopo un pò entra il cavaliere)

CAVALIERE

Permesso?

TURA

Avanti.

CAVALIERE

Bongiornu, vi disturbu.

TURA

Quali disturbu.

CAVALIERE

Siccomu è ura di mangiari. Vogghiu nà buttigghia di grappa chi l’hà regalari.

TURA

Bà mettu ‘ntà catta allura?

CAVALIERE

Si si, e don Peppi?

TURA

A mangiari è, pattiu di cca dicendu chi ci dulia nà ianga.

CAVALIERE

Si vuliti, haiu un midicinali chi u pigghià o cuntinenti, chi dopu 5 minuti fà passari tutti cosi.

TURA

No, non c’è bisognu, iddu è spittaculusu, grazi o stissu.

CAVALIERE

Comu vuliti. Pi mia, dà è, ‘ncasu viniti e bù pigghiati, quantu veni?

TURA

E poi bà viditi cu mè maritu.

CAVALIERE

Va beni, poi ma vidu co don Peppi, vi salutu. (Esce, Tura riprende a ricamare, dopo un pò entra Peppi, con la bocca gonfia, lamentandosi, si siede)

TURA

Chi ha ‘ntà bucca?

PEPPI(scorbutico)

Carameli ‘ndi vò?

TURA

Ti doli a ianga? ( Peppi annuisce lamentandosi) Ma dicu iò, comu ti ponnu veniri tutti a tia.

PEPPI

E chissu dicu iò, picchì m’hanna veniri a mia.

TURA(guardandolo come se non glielo vorrebbe dire)

Antura vinni u cavaleri, e parrandu di duluri di denti, mi dissi chi havi un midicinali dù cuntinenti, chi ‘ntà 5 minuti u fà passari... Iò ci dissi chi non c’era bisognu, sapendu chi tu si sempri spittaculusu.

PEPPI

Ah non c’è bisognu, o disonesta, no vidi comu sugnu cumminatu? Ma picchì non ti pigghiunu a tia tutti sti duluri. O Affiu, Affiu.

AFFIU(Dall’interno)

Chi c’è.

PEPPI

Veni ccà.

AFFIU(Sempre dall’interno)

Non pozzu veniri, mi staiu facendu i compiti.

PEPPI

Ti dissi veni cca di cussa.

TURA

Non pò spittari mi si finisci i compiti? (Peppi la guarda in cagnesco)

AFFIU(Entrando)

Chi vò?

PEPPI

A và undi u cavaleri, e ti fà dari u midicinali pi denti, fui di cussa. (Affiu esce) Iò u sacciu chi pi tia putissi moriri. Picchì si eri nautra andavi tù undi u cavaleri quandu tù dissi.

TURA

U rispettu è misuratu, a ccu u potta l’havi puttatu.

PEPPI

U fissa sugnu iò, chi non ‘ntà mazzatu. (Continua a lamentarsi) Chistu fù mastru Camminu, picchì quandu mi parrava, mi vaddava stottu, sarà maiaru, sicuru.

TURA

Zittiti, zittiti, e non fari piccatu, chi chissi sù cosi chi hannu di veniri.

PEPPI

Ma picchì, a tia non ti putissunu veniri?

AFFIU(Entrando di corsa con il medicinale in mano)

Cca c’è u midicinali.

PEPPI

Potta cà. (Si rivolge a Tura) Mettimmillu.

TURA

Undi ti l’ha mettiri?

PEPPI

‘ntò culu, undi l’ha mettiri, ‘ntà bucca no?

TURA

Si, ma quali è u denti?

PEPPI

Mettimmillu supra a tutti, così staiu tranquillu. (Tura esegue) Ora mi vaiu a cuccu, così u duluri non sentu.

TURA

E iò quantu sbarazzu a tavula. (Si rivolge a Affiu) E tu a fatti i compiti. (Escono tutti)

FINE I ATTO


 ATTO II

(In scena Peppi che suona, dopo un pò entra Santu)

SANTU

E semu cca. (Peppi saluta con un gesto, ma continua, stonando) Ma chi è spasciata?

PEPPI

No, staiu ciccandu di fari un motivu novu.

SANTU

Ah. Mi pari spasciata du sonu chi faci.

PEPPI(Dopo un pò)

Chi faci u tempu? (Santu comincia a battere le mani) Ma chi fà?

SANTU(Eseguendo)

Ah, l’ha battiri chi pedi?

PEPPI

No, cu culu.

SANTU

Mi dicistu mi bi battia u tempu.

PEPPI

Iò dissi, chi faci u tempu.

SANTU

Ah, ogni tantu cadi cacchi brizza.

PEPPI

Ammenu a facissi nà botta d’acqua.

SANTU

Non bi scantati, chi prima o poi a faci.

MICU(Entrando)

Salutamu.

SANTU

Oh, ccà rivò u terzu pu ‘ngiru di stop.

MICU

A mia spittau, fozza docu.

PEPPI(Mentre posa la chitarra sul tavolo)

Quantu pigghiu i catti.

MARESCIALLO(Entrando)

Permesso?

PEPPI

Avanti, avanti marasciallu.

MICU

Cumandanti, i mè rispetti.

SANTU

Cumandanti? Marasciallu, chi chianò di gradu?

MICU

Si, ‘nd’havi unu chiù di l’acqua ora! Cumandanti picchì cumanda nà stazioni nò.

SANTU

A stazioni di treni?

(Nel frattempo entra Affiu, che va dietro il banco, cercando qualcosa)

MICU

Si dumani parramu, chi c’è marasciallu?

MARESCIALLO(guardingo)

Nenti, un giru di controllu.

MICU

Pigghiatibi cacchi cosa.

MARESCIALLO

Don Peppi, mi è arrivata una soffiata.

PEPPI

Affiu, a chiudi a potta.

MICU

U tempu non sapi mancu iddu chiddu chi voli fari.

SANTU

Allura, nà vota venta, nà vota ghiovi.

MARESCIALLO(Con tono più imponente)

Don Peppi, mi rivò nà sciusciata.

PEPPI(Dando uno scalpellotto al figlio)

Ti dissi mi ‘nchiudi a potta, chi ci riva ventu o marasciallu.

MARESCIALLO(Arrabbiato)

Ma quali ventu e ventu, una soffiata, intendu diri nà notizia.

PEPPI

Ah, ancora scutava, e chi notizia è?

MARESCIALLO

Ho saputo, chè quà dentro si gioca d’azzardo.

PEPPI

Quandu mai, marasciallu, non è veru! Cca a massimu di facemu un trissetti, na scupa.

MICU

Nà briscula a patruni e sutta, ‘ndi passamu u tempu.

MARESCIALLO

Sapemindi ‘ntendiri, iò vi ho avvisato, la liggi è liggi, e iò l’ha fari rispittari.

PEPPI

Giustu, è giustu.

MICU

Stati tranquillu.

MARESCIALLO

Uomu avvisatu menzu sabbatu, di capemmu?

PEPPI

Comu no.

MICU

Avanti pigghiatibi cacchi cosa, don Peppi pi mia nà sambuca.

SANTU

Si si, e nautra puru a mia, ca musca però.

PEPPI

Muschi non d’havi.

MICU

Cettu, ‘ntò vernu non ci d’è muschi. (Il maresciallo gli dà una pacca sulla spalla) Eh, schizzamu, sti 200 anni chi campamu, marasciallu chi vuliti vui?

MARESCIALLO

No, in serviziu non pozzu biviri.

SANTU

E quandu siti in serviziu si ‘ndi parra, camadora cca siti.

MARESCIALLO

Picchì, cca non sugnu in serviziu?

SANTU

Prima dicistu chi eru pi fari un giru di controllu.

PEPPI

Marasciallu ommai è ‘ntò biccheri, pi nà vota chi ci faci?

MICU

Cettu, e poi non è chi cu bicchirinu  bi briacati, avanti ‘ntruzzamu. (Brindano)

MARESCIALLO(Prendendo il portafogli)

Quantu veni don Peppi?

MICU(Di scatto ferma il maresciallo)

No, marasciallu, chi voli diri.

SANTU

Chi centra, allura putia pagari puru iò. (Micu paga guardando in cagnesco Santu)

MARESCIALLO

Grazi allura, e stamu attenti, arrivedecci. (Esce, tutti lo salutano)

MICU

Si putivi pagari tu, picchì non pagavi?

SANTU

Chi centra, vui ciù uffristu.

MICU

Si, e tu tu bivisti.

PEPPI

Iò vulissi sapiri cu è chi ci cunta tutti cosi o marasciallu.

MICU

Chiddu chi è, sapi vita morti e miraculi, di chiddu chi succedi cca intra.

M.CAMMINU(Entrando)

Compagnia.

MICU(Con voce alta)

Aattenti.

M.CAMMINU

Chi succidiu?

MICU

Comu, no facistu u militari? Vui dastu l’avvertitivu, e iò desi l’esecutivu.

M.CAMMINU(Nervosamente)

Lassatimi stari cu santu è supra a vara.

SANTU(Ironico)

E quandu cià faciti a pricissioni?

MICU

Chi aviti mastru Camminu?

M.CAMMINU(Si siede al tavolo sul quale c’è posata la chitarra)

Non mi faciti parrari chi megghiu è.

MICU

Ora ‘ndi facistu mettiri stù pulici ‘ntesta.

M.CAMMINU

A vui bi mittissi nautra cosa supra a testa.

MICU(Risentito)

Picchì, l’aviti ccù mia?

M.CAMMINU

U primu cu vui, chi ci dastu u votu a sti 4 scassapagghiara. Avi un misi, chi c’è a strada dù giaddinazzu spasciata, e u mè sceccu sciddicò e si rumpiu nà jamba.

PEPPI

E vui picchì non pigghiati dà strada di sutta?

M.CAMMINU

Picchì u sceccu è abituatu di ddà.

MICU

U sceccu, vaci undi voli u patruni.

SANTU

Raggiuni avi don Micu.

M.CAMMINU

Astura avia essiri d’oro fatta a strada.

MICU

Vulia vidiri si c’erunu i vostri, si avissu parratu.

M.CAMMINU

Si c’erunu iddi, astura a strada era fatta e contrafatta, picchì a iddi ci stricaunu ‘nterra.

MICU(Alzando la voce)

Ah, apposta i stradi erunu sempri rattati, stricandu stricandu, a zzittitibi và, e non diciti ghiacchiri.

M.CAMMINU

I ghiacciri i diciti vuiautri, picchì non sapiti fari autru.

MICU(Alzandosi nervosamente)

A cuccatibi, l’aviu vistu mai prima u sindicu e l’assissuri pedi pedi? Iò non sapia mancu cu erunu. Ora inveci, si vidunu o spissu ‘ntà ghiazza, chi discutunu cu tutti.

M.CAMMINU

Si, assissuri pi nomina, e poi non sannu chiddu chi voli diri politica. E  poi, c’è u cavaleri Magnu, chi faci l’assissuri pi sò cazzi.

SANTU

Docu aviti raggiuni.

MICU

Picchì, chi ciata diri o cavaleri?

M.CAMMINU

Ah, ah, femma tuttu, vai a cu bù tocca, ora bi desi u postu.

MICU

U postu! Quali postu?

M.CAMMINU

Comu, c’è u mundu ghinu chi travagghiati cù iddu.

SANTU

Si, puru iò u sintì diri.

MICU

Ma cu bi dici ssi cosi?

M.CAMMINU

Cu fù u dissi cca.

PEPPI

Cettu, cca, e cu veni cca, vui, e cu parra, u primu vui.

SANTU

Raggiuni havi don Peppi, si unu non è sicuru nà cosa non l’havi a diri.

MICU

Vaddati chi nimula chi mettunu o ghianu, macara travagghiassi cu cavaleri.

SANTU

Allura, un postu d’oru fussi.

MICU

E poi, i cosi si diciunu ‘ntà facci, no e spaddi.

M.CAMMINU

E quantu voti ci l’ha bandiatu.

P.FILIPPU(Entrando)

E chi è, i vuci si sentunu dù ghianu passu.

PEPPI

Eh, quandu parrunu di politica si quaddiunu.

P.FILIPPU

E chi faciti quandu bi straciati, nenti ci cunchiuditi. A cu c’è c’è, lassatili fari, basta mi fannu cacchi cosa pu paisi. Puru mè nonnu u dicia. C’è nà pattita, e non ponnu viddiri a l’autri, ci ssù l’autri e non ponnu vidiri a chisti, a statu sempri così e cosi sarà.

PEPPI

Mi facistu ricuddari a me nonnu! Mi cuntava sempri nà canzunedda d’un parrinu, chi si chiamava patri Franciscu, però ci vulissi a chitarra.

SANTU(Interrompendolo)

Don Peppi si l’ata sunari ghiamati a vostru figghiu, se no bà dugnu iò na mani.

PEPPI

Ma quantu spiritu di patati chi ha.

P.FILIPPU

Senza chitarra, u stissu è.

PEPPI

Allura facemu così, don Micu faci u siristanu, iò fazzu u parrinu, e a chitarra a faci Santu, viniti ccà. (Gli spiega la storia sottovoce. Cominiano,  alla fine ridono esageratamente )

P.FILIPPU(serio un pò risentito)

Ma chi vulissu diri cu sa canzunedda?

PEPPI

Iò nenti, chiddu chi vulia diri me nonnu no sacciu.

P.FILIPPU

A ogni modu, savissi a priparari a statua di S.Giuseppi, pi ciuri ba viditi vui?

PEPPI

Sissignori, fina chi campu ma vidu iò.

P.FILIPPU

Allura vui sapiti chiddu chi ata fari, vi salutu, sia lodatu Gesù Cristu. (Esce)

(Tutti lo salutano diceno,< oggi e sempri>)

MICU

Patri Fulippu sa pigghiò piddaveru.

SANTU

Cettu, don Peppi ci dissi a virità!

MICU

Si nasciu nautra vota parrinu mi fazzu!

M.CAMMINU

‘ndù facemu stù trissetti?

SANTU(Riferendosi alla chitarra)

Don Peppi, livati stà cosa di cca, e scutati a mia, lassati peddiri.

PEPPI(Mentre appende la chitarra al solito posto)

A diri chi sugnu fora allenamentu.

SANTU

No, ata diri chi non è cosa vostra.

PEPPI

E’ cosa tò.

SANTU

Eppuru bi fazzu a pentiri. A scummissa chi nà rinisciti a sunari?

PEPPI

Chiddu chi vò tu.

SANTU

Allura, scummittemu tutti i debiti chi haiu cu vui.

PEPPI(Dandogli la mano)

Và beni, ti fazzu vidiri iò.

SANTU

Oh, l’ata sunari sulu, non cu l’aiutu di vostru figghiu.

PEPPI

Stricamu và.

M.CAMMINU(Nel frattempo ha dato le carte)

No, 4 e 5 cumpagni. (Guardando le carte) U 4 l’haiu iò.

SANTU

E u 5 l’haiu iò. (Si siede di fronte a M.camminu, mentre Micu di fronte a Peppi)

M.CAMMINU

Appostu semu. (Giocando) Stricu cu tutta a napulitana.

MICU

A cecchiti a to patri.

SANTU

Ah, ah, docu pigghiu iò.

PEPPI(Contro Micu)

A mmatinata su jasu.

MICU

Eh, u monicu quandu fui sapi l’affari sò.

SANTU

Un coppu all’asu...Nautru coppu. (L’asso non cade) E quantu ‘ndaviti ‘ntè mani?

MICU

E pacenzia a li burraschi, meli non si ‘ndi pigghia senza muschi.

SANTU

Puru iò sacciu giucari, si mi passunu.

MICU

A mia mi bastunu 3 rè.

CAVALIERE(Entrando)

Permesso? (Tutti lo salutano, e continuano a giocare) Bi passati u tempu?

M.CAMMINU

E ch’ama fari.

CAVALIERE

Don Peppi, passà mi bi pagu dda buttiggia di grappa.

PEPPI

Nenti, nenti cavaleri.

CAVALIERE

Comu nenti.

PEPPI

Anzi, iò avissi pagari a vui, dù midicinali è nà putenza.

M.CAMMINU(Rivolto al cavaliere)

Chi midicinali è?

PEPPI(Fà segno di non dirlo, ma M.Camminu girandosi lo vede col dito sulle labbra)

Pì denti.

CAVALIERE

Si, è rapidissimo, u pigghià o cuntinenti.

M.CAMMINU(Rivolto a Peppi)

Stati attentu cu si midicinali, pi nà picca bù fannu passari, poi bi pigghia chiù fotti di prima.

PEPPI

No no, a mia mi passò.

MICU(Facendogli l’occhiolino al Cavaliere pechè sfotta  M. camminu)

Cavaleri, u municipiu chi dici?

CAVALIERE(Che comprende subito)

Dda è.

SANTU

E cu smovi.

CAVALIERE

Chi c’è nuvità?

MICU

No, appumu nà discussioni cu mastru Camminu.

CAVALIERE

Mastru Camminu, chi c’è, si aviti bisognu a disposizioni.

M.CAMMINU

Nenti, parraumu da strada dù giaddinazzu, chi i cristiani mi mangiunu a testa! <Na ficiunu chiù, si ‘ndi futtunu> Non è chi capisciunu chi u tempu ci voli.

CAVALIERE

Cettu, pi niautri non manca, si spetta a provincia ora.

M.CAMMINU

E chiddu chi c’è dittu iò. (Micu e gli altri fanno dei gesti)

CAVALIERE

Ora videmu, ci facemu nà sollecitazioni.

M.CAMMINU

Non sulu i fundazioni, facitici puru u muru di sutta.

CAVALIERE

Undi?

M.CAMMINU

O giaddinazzu, dicistu chi ci faciti i fundazioni?

CAVALIERE

Dissi chi ci facemu nà sollecitazioni, ci mandamu nautra littra a provincia và.

M.CAMMINU

Ah si si, ma u muru di sutta faciticcillu .

CAVALIERE

Ora videmu, chiddu chi si pò fari facemu, va beni, mi ‘ndi vaiu ora, grazi don Peppi.

PEPPI

E di chi cosa.

CAVALIERE

Arrivederci.(Esce, e tutti lo salutano)

MICU

Ah, così ci bandiati i cosi ‘ntà facci vui?

M.CAMMINU

Si vosi capiri capiu.

MICU

Vidistu, chi chiddu chi avivunu a fari u ficiunu.

M.CAMMINU

Si, ma sà pigghiunu cu sò comudu, si iddu avia tirreni pi dà, astura a strada  era fatta.

SANTU(Che intanto prepara le carte)

Tonna cuminciammu, facemundi un stop in 4.

M.CAMMINU

No, iò mi ‘ndì vaiu chi è taddu.

MICU(Con stizza)

‘ndù facemu in 3.

M.CAMMINU(Uscendo)

Bona sira.

(Tutti lo salutano e cominciano a giocare fino al piatto)

PEPPI(Uscendo per la comune)

Pari chi mi stà pigghiandu di novu u duluri di denti, spittati chi mi mettu u medicinali.

MICU(Non appena Peppi esce, a voce alta)

Don Peppi, chi faciti o piattu?

(Entra il maresciallo di corsa, al vederlo Santu e Micu cercano di nascondere i soldi)

MARESCIALLO

A chi stati giucandu?

MICU

A scupa.

MARESCIALLO(agitato)

E u piattu? Bi pari chi non sintì? Ci dumandastu chi faciti o piattu?

MICU(Preso in contropiede)

No, siccomu don Peppi andò a pigghiari 4 coccia di favi, ci dissi iò, puttatindi un piattu.

PEPPI(Dall’interno)

Passu o piattu.

MICU

Si, si, bastunu un piattu, avogghia.

PEPPI(Entrando vede il maresciallo e gli prende un colpo, e tartagliando)

Oh, marasciallu i mè rispetti.

MARESCIALLO(Arrabbiato)

Don Peppi ch’ama fari?

PEPPI

Ch’ama fari?

SANTU

Ch’ama fari, i puttastu i favi?

MARESCIALLO

Pi stà vota  chiudu un occhi, ma non bi faciti pizzicari chiù chi soddi supra o tavulu, picchì finisci mali.

MICU

No, basta chiù.

PEPPI

Basta, assicuratu.

SANTU(Portando il maresciallo vicino al bancone)

Avanti và, bivemuci supra marasciallu.

PEPPI(Riempie i bicchieri tremando, bevono tutti brindando)

SANTU(Porgendogli i soldi)

Don Peppi, pagatibi a ‘mbiviri.

MARESCIALLO

Non bi dicu chiù, bona sira. (Esce)

MICU

Ma cu è stù spiuni?

PEPPI

Iò menza idea l’avissi, e si è chiddu chi penzu iò, è puru menzu maiaru.

SANTU(Rivolto a don Peppi)

O prima o poi l’ama scandaghiari no? Ah, cca ci sù i soddi chi haviu supra dù tavulu.

PEPPI(Contando i soldi)

Ma cca‘ndì manca!

SANTU

E non ci pagà a ‘mbiviri o marasciallu?

PEPPI

Mi passi nà cosa strana, chi havivi pagatu tù.

SANTU

Ma iò pi vui u fici.

PEPPI

Cettu cettu, grazi allura.

SANTU

Nenti, figuratibi, vui n’havissu fattu u stissu?

MICU

Amunindi và.

SANTU

Si a mangiamu chi è megghiu, datimi nà cazzusa. (Stà per pagare, ma poi ci ripensa) Anzi chista mittemula ‘ntà scummissa.

PEPPI

Si, tutta l’acqua a S. Antoni.

MICU

Chi dici a chitarra, a sunamu o no?

PEPPI

Quantu prima.

SANTU(Ridendo)

Ch’ava sunari, non è cosa sò.

MICU

Non di facemu futtiri ah. (Esce assieme a Santu, salutando,  Peppi prende la chitarra)

M.CAMMINU(Entra pensando di trovare il maresciallo, ma resta sorpreso)

Don Peppi, si n’andò u marasciallu Cuzzupè?

PEPPI

Si, si n’andò. (Ripensandoci) Ma, a vui cu bu dissi chi era cca?

M.CAMMINU(Tentennando)

Eh, cu mu dissi, cu mu dissi, u paisi è piccittu, e i vuci girunu....Cu sapi chi fici?

PEPPI(Sospettoso)

Picchì, ch’ havia fari?

M.CAMMINU(Riprendendosi)

Dicu, chi fici si n’andò a caserma?

PEPPI

Astura cettu.

M.CAMMINU

Picchì’ ci vulia spiari nà cosa, dumani si ‘ndi parra. (Peppi ricomincia a suonare) Cià vuliti futtiri pi fozza a scummissa ah? (Peppi fà finta di non sentire, e mastru Camminu lo guarda sott’occhi) Ma chi sù di ferru filatu sì coddi?...(Peppi c.s.)  Allura avogghia mi sunati, chissi mai si rumpunu.... Mà, faciti cosi boni, bona sira. (Esce guardandolo sempre sott’occhi)

PEPPI (Come per dire, finalmente)

Bona sira, bona sira. (Continua a suonare, quando si rompe una corda) Mi ci quagghiassi u sangu, piddaveru maiaru è! Vaddati chi c’è cca, a codda mi fici rumpiri! Puru duluri di testa mi fici veniri, malanova mi havi, com’è fari? Videmu si mi dicu a razioni. (Esegue)

TURA(Entrando)

Sempri cu sà cosa ‘ntè mani.

PEPPI

Undè ma levu di mani e tà rumpu ‘ntà testa.

TURA

Si l’hà chianati fattilli scindiri.

PEPPI

Avi 2 uri chi mi dicu a razioni pu duluri di testa, e mà scippatu un pugnu di capiddi senza mi ‘ndaiu nenti.

TURA

U Signuri fu, così ti ‘nzigni.

PEPPI

No, fu du maiaru di mastru Camminu, chi poi picchì ci diciunu mastru no sacciu.

TURA(Ironica)

Volidiri chi è mastru di maiaria.

PEPPI(Mostrando la corda)

Vadda cca, non ci basta u duluri di testa, puru nà codda dà chitarra mi fici rumpiri.

TURA

Megghiu, così a finisci mi ti potti a testa.

PEPPI

Picchì, iò nautra non l’haiu no?

FILIPPINA(Entrando con sua figlia)

Permessu? Bona sira cummari Tura, comu andamu?

TURA

Cca semu, jemu tirandu, e vui?

FILIPPINA

Ringraziamu a Diu, non mi pozzu lamintari, mastru Peppi.

PEPPI (Uscendo per la comune)

Bonasira.

TURA(Rivolta a Rusina)

E tu chi fà?

RUSINA

Bona sugnu.

FILIPPINA

Stamu vinendu di ‘ndi Vinnirina, ci ficimu a visita.

TURA(Sorpresa)

E quant’havi chi sì maritò?

RUSINA

Già havi 3 ionna.

FILIPPINA

Così di livammu u pinzeri, non è giustu chi ognunu ci spunta a scuddata.

RUSINA

Poi cù Vinnirina, c’è nà certa amicizia.

FILIPPINA

Ci vistimu a casa. Mà 4 stanzitti, picciulana!

RUSINA

U sapiti, ancora mancu tutti l’havi i mobili.

TURA

Vabbè, a picca a picca.

FILIPPINA

Chi centra, una quandu si marita, a casa lesta l’hava aviri.

RUSINA

‘ntà stanza di carusi, havi nà cascia cu tutta a bianchiria.

FILIPPINA

A bianchiria, puru, a chidda chi è! Si viditi chidda di mè figghia!

RUSINA(Fanatica)

A mè è tutta di pizzu, nà favula.

FILIPPINA

E si sapiti quantu mà custatu.

RUSINA-(Interrompendola)

200 milaliri.

FILIPPINA

200 milaliri sulu i linzola.

TURA

Ognunu spendi chiddu chi poti, e tu quandu ti mariti?

RUSINA

A mia, nuddu ancora m’ha pigghiatu.

FILIPPINA

Sapissu quantu ‘ndavi chi a vonnu, chi ci tirunu, ma no è o primu chi riva ci dici si.

RUSINA

Cettu, m’hava piàciri.

FILIPPINA

Comu voli Diu, ‘ndandamu Rusinedda?

RUSINA(Avvicanandosi alla porta per guardare fuori)

Si si. O mà passò Gnaziu cù sò muggheri.

FILIPPINA

Voli diri chi ficiunu paci.

TURA

Picchì, chi erunu straciati?

FILIPPINA(Sorpresa)

Picchì nenti sapiti?

TURA

Mancu terra.

FILIPPINA

Havi chiù di nà simana chi sù straciati. L’autra sira rivaru e rossi.

RUSINA(Interrompendola)

Si giuriaunu!<Malanova mi ha, malidittu di quandu ti pigghià > Iddu ci dissi puru! <Ti mandu a pitati ‘ntò culu undi tò mamma>

TURA(Restando allibbita)

Bi Signuri.

RUSINA

Di ‘ndi niautri si senti tutti cosi, semu muru cu muru.

TURA

Mà picchì si straciaru?

FILIPPINA

E picchì, si chidda non c’è mai intra, sempri a sbuddilliari pedi pedi, e iddu si voli mangiari si l’hava priparari.

TURA

Mà, menu mali chi cca sugnu ‘ntà paci dill’angiuli e non sentu a nuddu.

RUSINA

Però sintiti quandu si straciunu cca intra?

TURA

Vabbè, quando giocunu nà parola scappa sempri.

FILIPPINA

No no, l’autru ionnu passaumu di cca pi ci fari a visita a Francisca...

TURA(Interrompendola)

E comu mai ci facistu a visita?

FILIPPINA

Comu, stesi tantu malata!

TURA

E cu sapia nenti.

RUSINA

E stati così vicinu!

FILIPPINA

Allura bi stava dicendu, chi passandu sintemmu vuci, e erunu don Micu caccagnu e mastru Camminu, chi si pigghiaunu e mani.

TURA(Meravigliata)

Possibili?

RUSINA(Si siede)

Si si, i visti puru iò.

FILIPPINA

Figuratibi, chi vinni u marasciallu mi spatti.

TURA

Bi figghioli, e mè maritu non m’ha dittu nenti.

FILIPPINA

Ca pi non bi fari scantari! Oh, non mi ci diciti chi bu dissi iò.

TURA

No, no ciu dicu.

FILIPPINA(Con finto rimpianto)

Iò si sapia non bi dicia nenti, ma nà parola tira nautra, chi facemu ‘ndandamu Rusina?

RUSINA

Si si, chi und’è arriva u papà.

AFFIU(Entrando di corsa con una fionda rotta in mano)

O mà u patri und’è?

TURA

Supra è, chi ci doli a testa. (Affiu esce per la comune)

FILIPPINA

Ma iò u visti, chi don Peppi non era bonu. Chi havi a frevi?

TURA

Macchì, iddu dici chi ci ficiunu u malocchiu.

FILIPPINA

Picchì non ciu diciti a Maria ricuttara, idda ci faci u sciumbicu.

TURA

Ah idda u sapi fari?

FILIPPINA

A mancu chistu sapiti, e stati casa cu casa.

RUSINA

Mà amunindi chi taddu si fici.

FILIPPINA

Amunindi, ma non ti jazzi.

RUSINA

Iò a tia spettu.

FILIPPINA

E iò a tia, bona sira cummari Tura. (Esce)

RUSINA(Uscendo)

Bonasira.

TURA

Bona sira. (Aspetta che escano) E chi non sannu, peggiu du giunnali radiu su.

PEPPI(Entra con la fionda in mano, e si siede, Affiu accanto a lui)

Finistu di nimuliari?

TURA

Attia chi succidiu l’autru ionnu, chi vinni u marasciallu?

PEPPI

Chi succidiu?

TURA

Dici chi don Micu e mastru Camminu si pigghiaru e mani, e vinni u marasciallu mi spatti?

PEPPI

U marasciallu vinni comu a vinutu sempri. Chidda è a prima nimulara du paisi. Nà cosa, di tantu a potta a tantu, e sò fighia chi è bidditta, tutta sò mamma. E tu a tutti dui misi assemi mancu ti vidi.

TURA

Zzittiti docu e non parrari a ‘mbatula.

PEPPI

A ‘mbatula, comu vidu a Patri Fulippu ciu dicu iò chi nimulii a chistu e a chiddu.

TURA

Comu, tu dici chi cu faci a spia non è figgiu di Maria?

PEPPI

Chi m’intaressa, me mamma tantu Cammela si ghiamava. (Cerca di aggiustare la fionda, ma ogni tanto si tocca la fronte) Chiù stà chiù fotti mi pigghia. (Rivolto a Tura) A ghiama a donna Sara.

TURA

Ora, spetta friscu, a pedi pi ddà sugnu.

PEPPI

Spera Diu mi ti ciuncunu si pedi.

D.SARA(Entrando)

Permessu, bona sira.

PEPPI(Facendo il gesto gli scappa la fionda, che Affiu raccoglie)

Tiè, vidi docu u Signuri, comu ci penza, tu mi fà i ghiova a mia e iddu mi difendi.

TURA(Ironica)

Sicuru, u  Signuri a mandò, evveru donna Sara.

D.SARA

Stava pigghiandu pà casa, è passà di cca, dissi videmu chi faci don Peppi.

PEPPI

Ca fari, sempri nà musica duluri di testa e basta.

D.SARA

Ci dicemu nà razioni?

PEPPI

No no, ci l’ha dittu 3 voti e m’hà sciuppatu un pugnu di capiddi senza mi ‘ndaiu nenti.

D.SARA

Voli diri chi non aviti fidi.

PEPPI(Si rivolge a Tura)

Apposta è? A tia a pigghimi aneddu di matrimoniu.

D.SARA

Si si, a 8 vannu, vui ci schizzati, fidi o Signuri.

PEPPI

No, chistu è malocchiu, sicuru.

D.SARA

E vui chi criditi a sì cosi?

PEPPI

E comu, viditi chiddu chi putiti fari va.

D.SARA

Iò a si maiarii non ci cridu, a cu staci grazia di Diu non ci poti nenti.

PEPPI

Chista n’è cosa di Diu bi dissi.

D.SARA

Iò mi ‘ndi vaiu, si vuliti scutari a mia, dicitici du preghieri o Signuri.

TURA

Sintisti docu, havi a testa chiù dura di petri.

D.SARA(Uscendo)

Bonanotti.

TURA

Bonanotti.

PEPPI(Si lamenta, e Affiu gli ricorda la fionda da aggiustare)

E ora ora, non vidi chi staiu murendu, e tu penzi a ciunda.

TURA(Con malavoglia)

Antura, cummari Filippina, mi dissi chi Maria ricuttara sapi fari u sciumbicu.

PEPPI

E mu dici ora, a ghiamila.

TURA

Astura chidda è cuccata.

PEPPI

Non è cuccata, a ghiamila.

TURA

Ti dissi chi non ci vaiu.

PEPPI(Gesticolando)

Mi ti mangiassunu i cani. U dissi iò,  pi tia putissi moriri, tù, si a rovina dà me morti. Affiu.

AFFIU(Interrompendolo)

No, iò non ci vaiu.

PEPPI(Fà per rompere la fionda)

Vò vidiri chi ‘ndì fazzu dui?

AFFIU(Alzandosi di corsa)

Vaiu vaiu, chi cià diri?

PEPPI(Lamentandosi con insistenza)

Cià diri mi veni cca chi mi ficiunu u malocchiu, e a testa nà suppottu chiù.(Affiu esce)

TURA(Guardandolo scuotendo la testa)

E bonu bonu, chi nà cosa a mia mi stà facendu pigghiari.

PEPPI(Incrociando le mani)

E quandu, quandu ti pigghia, mai.

AFFIU(Di corsa)

Stà vinendu, stava facendu a ricotta.

PEPPI(Rivolto a Tura)

Vidisti chi non dummia.

TURA

Si ma stava facendu a ricotta, e tu ci rumpisti a testa.

PEPPI

U sapissi iò a cu ci l’avissi rumpiri a testa.

MARIA(Entrando con una ricotta in mano)

Pemmessu?

PEPPI(Alzandosi di scatto)

Avanti, avanti.

MARIA

Bona sira. (Tutti la salutano) Tiniti cca, eni frisca frisca, 500 £ veni.

PEPPI (Prendendo la ricotta e posandola sul banco)

Si ora bi dugnu, facitimi u sciumbicu.

MARIA

Ah ah, senza soddi non si canta missa e mancu motti si potta alla fossa. Iò su precisa ‘ntè mè cosi, tanti chietti tanti buttuni, poi magara bi scuddati e passa ‘ncavallaria.

PEPPI(Prendendo i soldi)

Si si, haviti raggiuni, tiniti.

MARIA(Dopo aver conservato i soldi)

Quantu videmu, pigghiati un canali.

PEPPI

E undi u pigghiu ora u canali? (Si rivolge a Tura) D’avemu cca?

TURA(Ironica)

Avogghia di canali chi ci su.

PEPPI

E undi su?

TURA(C.s.)

Supra a casa.

PEPPI

Quantu si spiritusa.

AFFIU

Iò u sacciu, u pigghiù iò. (Esce per la comune)

MARIA(Mette la mano sulla testa)

Sittatibi.

PEPPI

Basta chi non mi tirati i capiddi puru vui.

MARIA

No, non bi ‘ndi tiru capiddi. Aviti un focu supra stà testa.

PEPPI

A cu ciù diciti. (Rivolto a Tura) U stà sintendu? (Tura fà dei gesti, Peppi sottovoce a Maria) Ora mu livati a mia u malocchiu, e viditi si ciù putiti fari veniri a idda.

AFFIU(Entra con la tegola in mano)

Cca c’è u canali. (Maria mette sopra delle foglie, e comincia a dire le parole sottovoce)

PEPPI (Ad un tratto la tegola, che sta sulla testa di Peppi, si rompe)

E comu si rumpiu sulu u canali?

MARIA

Chistu voli diri chi haviu u malocchiu.

PEPPI

Allura raggiuni havia iò.

MARIA

Chistu si no tagghiaumu, bi cuvava, e era peggiu.

PEPPI

Chiù cuvatu di com’era!Vidditi si d’haiu chiù.

MARIA

No, ora scumpariu.

PEPPI

Veru è, già mi stà passandu u duluri. Ma comu a fari mi non mu fazzu fari chiù?

MARIA

Ma vui, u sapiti cu è chi bu faci?

PEPPI

Mu mmagginu.

MARIA

E allura, quandu u viditi, faciti corna, bi tuccati i vostri cosi, pigghiati un paru di corna, dù pipi russi e i mittiti cca intra, chi iddi vi ruparunu.

PEPPI

Ah si, ora ma vidu iò.

MARIA(Soddisfatta)

Bi passo allura?

PEPPI

Si si, quantu bà dari?

MARIA

Nenti, non è chi iò u fazzu pi soddi, ricuddatibi a cannara dumani.

PEPPI

Comu no, dumani ba mandu.

MARIA

Mi ‘ndi vaiu, così mi cuccu chi su stanca. Bona notti. (Esce, tutti la salutano)

PEPPI(Rivolto a Tura)

Capisti, dumani pottici a cannara, sintisti chi dissi? <Ttanti chietti tanti buttuni> Non è chi mi levu a  Mastru Camminu di supra, e mi mettu a idda.

TURA

Dumani cià pottu, non ti scantari.

PEPPI

Videmu dumani si trovu du belli pipi e un paru di corna, così finisci stà cundanna.

AFFIU(Con la fionda in mano)

Papà, a ciunda ma giusti?

PEPPI

Ora a cuccamindi chi è taddu.

AFFIU

Iò u sapia chi non mà giustavi, a prossima vota canali non ti di pigghiu.(Esce per la comune)

PEPPI

Chissa è a ducazioni chi cì ‘nzigni.

TURA

E non ci sì tu chi cià ‘nzigni?

PEPPI

E cettu, a tutti cosi cià pinzari iò, a tia ti facemu fari a principissa.(Esce per la comune)

TURA-(Esce gesticolando scuotendo il capo)

FINE  ATTO II


 ATTO III

(Stessa scena, in più alle pareti ci sono appesi 3 paia di corna, corone di peperoncini. Peppi in scena che butta peperoncini rossi quà e là)

PEPPI(Prende la chitarra, e si siede)

Videmu si mi ruparunu chisti.

TURA(Entrando vede le corna e fa gesti di disaccordo , poi và dietro il banco)

Nenti chiù a ‘mpicciari pedi pedi?

PEPPI

Ora videmu, si chisti non bastunu poi si ‘ndi parra.

MICU(Entrando resta un pò perplesso vedendo le corna)

Salutamu. Cummari Tura, datimi nà cazzusa chi sugnu surratu. (Tura lo serve, e lui la beve tutta d’un fiato) Buttana chi siti.

PEPPI(Smettendo subito di suonare e alzandosi di scatto)

E vui comu u sapiti?

MICU(Ironico)

E si no sacciu iò cu l’ava sapiri?

PEPPI(Contro Tura, la quale non ha parole)

E malafimmina, non ci basta quantu d’avi cca intra corna, puru supra a testa  mi mittisti?

TURA(Contro Micu)

Comu dicistu? Buttana vostra muggheri è.

MICU

Comu bi pimmittiti?

TURA

E vui, comu bi pimmittiti mi mu diciti a mia?

MICU

Picchì chi dissi? Buttana chi siti?

PEPPI

E ci seghita.

TURA

E iò vi dicu chi è vostra muggheri.

MICU(Ridendo)

Ah, ancora scutava chi aviu caputu. (C.s.) Iò vulia diri chi siti chi havia.

PEPPI

E parrati bonu, und’era mi faciu fari nà carnificina.

MICU(C.s.)

Scusatimi, fu nà cosa chi dissi senza pinzari, e poi non mi pimittissi mai cu cummari Tura.

PEPPI(Sedendosi)

Apposta, mi paria stranu, chi me muggheri mi havia fattu stu spregiu.

TURA

Si, però tu, già  havivi aprutu nà bucca di furnu.

PEPPI

Cettu, sintindu sti cosi!

MICU(Che intanto si è seduto vicino a Peppi)

Scusatimi! E me muggheri inveci com’è?

PEPPI(Ironico)

Si non sapiti vui com’è, l’ha sapiri iò?

MICU(Rivolto a Tura)

Vogghiu diri, vui dicistu dà parola.

TURA

No, iò bu dissi ‘ntò mumentu di nervi, basi a chiddu chi  dicistu vui, non mi pimmittissi mai.

MICU

Allura semu appostu?

PEPPI

Si ora semu a paci.

MICU(Riferendosi alle corna)

Ma dicitimi nà cosa, chi su tutti sti corna?

PEPPI

Chisti proteggiunu du malocchiu.

MICU

Picchì bi ficiunu u malocchiu?

PEPPI

Ah non bu dissi?(Guarda l’uscio, poi sottovce) Mastru Camminu è maiaru! Figuratibi chi m’ha fattu veniri duluri di testa, duluri di denti, e puru nà codda dà chitarra mi fici rumpiri.

MICU

Ma siti sicuru?

PEPPI

E comu. Appa fari veniri a Maria ricuttara, mi mi faci u sciumbicu. A testa mi dissi chi l’avia cuvatusa di quantu era caudda, e u canali si fici minguli minguli.

MICU

Mi stati facendu lucchiri.

PEPPI

Ah nò, e idda fu chi mi dissi mi mettu sti cosi.

TURA

Idda ti dissi un paru, no tutti chisti.

PEPPI

Megghiu mi c’è nà cosa cà mi si disia. E poi, mi dissi puru, chi ogni vota chi u vidu m’ha tuccari,(fa il gesto) e a fari corna.

MICU

Cu putia ‘mmagginari, un chiaccalucetti di chiddi.

SANTU(Entrando, allegramente)

Salute. Cummari Tura, priparatimi un ciascu di vinu e nà cazzusa, prima chi mù scoddu. (Rivolto a Peppi) Non bi scantati chi chisti bi pagu, picchì debiti non d’haiu chiù.

PEPPI

Comu non d’ha chiù?

SANTU

Pi mia a scummissa è vinciuta.

PEPPI

Ancora non è ditta l’ultima parola.

SANTU

Non b’arrinditi?

MICU

Don Peppi dura l’havi a testa.

TURA(Posando tutto sul banco)

Cca su misi. (Esce)

SANTU(Guardandosi attorno)

Si, poi mi pigghiu. Ma chi su tutti sti novità?

PEPPI

E chi su, don Micu, diciticcillu vui.

MICU

Don Peppi dici, chi mastru Camminu è maiaru.

SANTU(Sorpreso)

Piddaveru?

MICU(Rivolto a Peppi)

Diciticcillu quantu bi ‘ndà cumminatu.

PEPPI

Duluri di testa a non finiri, duluri di denti, e puru nà codda dà chitarra mi fici rumpiri.

SANTU

Non cuminciati a ciccari scaciuni.

PEPPI

N’haviri paura, chi scaciuni non di ceccu.

MICU

Maria ricuttara ci stagghiò u malocchiu, e ci dissi puru chi quandu vidi a mastru Camminu ava fari corna e s’hava tuccari, a..., i... l’orgunu va.

SANTU

Minchiuni, e ogni vota ata ghiri a chesa di S.Giuseppi?

MICU

No, ‘ntà chidda da Madonna o Camminu.

SANTU

Chiù luntanu ancora? E sa chiesa è chiusa?

PEPPI

A iapru ca cetta, comu ti iaprissi a testa a tia. Ma chi ci voli a capiri. Cca, cca (toccandosi)

SANTU

E si vuiautri non vi sapiti spiegar! Chissi bettuli su, no orgunu.

PEPPI

Si, bettuli, e spotti.

SANTU

Secundu mia, è  iddu u spiuni. Picchì ogni vota chi patti di cca, dopu na picca, spunta subitu subitu u marasciallu.

MICU

Sicuru, iddu di voli fari biccari chi soddi supra o tavulu.

PEPPI

A mia puru m’havia vinutu sù pinzeri. U sapiti chi facemu, ridducemu i tappi di cazzusi, e quandu giucamu o stop mittemu chiddi supra o tavulu, e ogni tappu facemu 50 £.

SANTU

Bii, aviti nà testa.

MICU

Piddaveru, nà bella pinzata chista.

SANTU

Va beni ridducemu si tappi, e poi ‘ndi facemu du risi. (Và a prendere il fiasco) Ora mi ‘ndi vaiu, don Peppi allura a scummissa è ancora valida?

PEPPI

Validissima.

SANTU(Mostrando il fiasco)

Allura chisti mittitili a menzu, bi salutu. (Esce)

MICU

Ma comu finiu cu sta scummissa, a vinciti o nò?

PEPPI

Comu no, datimi tempu.

MICU

Ma faciti sentiri o soli miu, nesciu pacciu pi stà canzuna.

PEPPI

No, non vulissi mi senti cacchi d’unu chi non ava sentiri.

MICU

Cu d’ava sentiri? Avanti.

PEPPI

Bi dissi no.

MICU(Implorando)

Un ciu picca picca.

PEPPI

Un civittu e basta. (Suona un pezzetto)

MICU(Chiude gli occhi, come se stesse sognando)

E bi fimmastu ‘ntò megghiu? A mia puru mi piacissi stunnilliari.

PEPPI

Sapiti chi putemu fari, iò bà sonu e vui cantati.

MICU

Bonu, bonu fussi.

CAVALIERE(Entrando)

Salutamu. (Tutti lo salutano)

MICU

Cavaleri chi si dici?

CAVALIERE

Cu vui havia parrari.

MICU

A disposizioni, chi haviti bisognu?

CAVALIERE

Siccomu cattà na dicina di tummina di terra, mi sibbissunu nà para di omini mi ci dugnu nà puliziata. Parrà cu Santu e mi dissi chi è ‘mpignatu, e mi mandò undi vui.

MICU

E chissu ci stava dicendu a don Peppi, chi mè cumpari, mi dumandò si ci dava nà mani a zzappari i livari, non è chi ora ci pozzu diri nò?

CAVALIERE

Cettu, chi voli diri.

MICU(Con finto dispiacere)

Assira vinni me cumpari, si mu diciu prima.

CAVALIERE

Oh, così capitò. Viditi com’è u fattu, prima listiti cu iddu, prima mittiti mani cu mia.

MICU

Mà, sarà difficili, a cuddedda è longa, i livari sunnu assà, vui non è chi putiti spittari a mia?

CAVALIERE

Cettu, iò m’ha dari di vessu.

MICU

Videmu chi pozzu fari, anzi ora ci vaiu a spiu comu semu cumminati, pimmittiti. (Esce)

CAVALIERE

Andati, andati. (Non appena esce fà il gesto) Tè cca travagghiu tè.

PEPPI

Cavaleri, a terra a nuddu ci piaci.

CAVALIERE

U sapiti comu si dici? Cu non zappa no moddu e non duru, veni maiu e ‘nci para u culu. Datimi nà buttigghia di grappa, però stavota o bà pagu o se no ba lassu docu. (Guardando le corna) E stì corna ora spuntaru?

PEPPI(Che nel frattempo prepara la bottiglia)

E quandu ci vonnu ci vonnu. Ci su cetti maiari!

CAVALIERE

Aviti ragiuni, ma u sapiti chi è, hannu vidia, puru di iddi stissi. A mia u sapiti quantu mi ‘ndi diciunu? <Si stà cattandu tuttu u paisi, a tutti bandi havi i mani ‘npasta> Ma u sacciu iò i sacrifici ch’ha fattu, havi di quandu havia 7 anni chi zzappu, chi ‘ndi sannu. E ora chi haiu na chidda di terra, l’haiu malidiciuta. Ma pi mia, ponnu diri tuttu chiddu chi vonnu, aria netta, si dici, non c’è paura di tronu.

PEPPI

Cettu, basta chi unu havi a cuscenza pulita, pò stari tranquillu.

CAVALIERE(Pagandolo)

E’ veru? Tiniti cca. Mi di vaiu, bi salutu, e facemu corna ah. (Esce facendo il gesto)

PEPPI(Eseguendo)

Eh comu. Ottu e novi fora malocchiu.

MARIA(Entrando)

Mastru Peppi?

PEPPI(Colto di sorpresa)

Oh cummari Maria.

MARIA(Ironica)

Non c’è bisognu mi stati sempri così.(fa il gesto)

PEPPI(Cerca di giustificarsi)

Vinistu pà cannara? Ciù dissi a mè muggheri.<Potticcilla chi cci giuva> Non sintiu, malanova mi havi, cumanda e vacci e fattillu ca tò facci.

MARIA

No, no vinni pà cannara. Stanotti cu du corpu d’acqua chi fici, mi spuntò nà schizzera intra, propiu ‘ntà l’angulu vicinu o vostru baccuni.

PEPPI(Spaventato)

E iò chi ci cuppu?

MARIA

Bi vulia diri, si ci putiti dari nà vaddata e canali, macara cacchi iattu i smuviu.

PEPPI

Tuttu pi chissu è, ora vaiu.

MARIA

Non c’è bisognu m’ andati ora.

PEPPI

E chi ci voli, sittatibi chi mi vaiu a dunu. (Esce per la comune. Maria si siede. Entra Affiu che al vederla si blocca ed esce senza farsi notare. Peppi rientra bianco in viso) Appostu, c’era un canali smuvutu, appa essiri cacchi iattu.

MARIA

Malanova mi hannu, si ‘ndì pigghiu cacchi d’unu mu rustu, bi ringraziu.

PEPPI(Tremante)

E di chi?

MARIA

Ah, datimi a cannara, vistu chi sugnu cca!

PEPPI

Ah si, e scusatimi, ma iò non ci cuppu, cu mè muggheri bi l’ata pigghiari.

MARIA

Fissarii, arrivedecci. (Esce)

PEPPI

Arrivedecci. (Aspetta che si allontani, poi gridando) O Tura.

TURA(Dall’interno)

Chi c’è?

PEPPI(Disperandosi)

Scindi cca.

TURA(Entrando)

Chi c’è, pari chi vidisti un fantasma.

PEPPI

Peggiu. Cu ciù pigghiò u canali di supra a casa a Maria ricuttara?

TURA

E chi ‘ndi sacciu iò, chi vaiu chianandu supra e casi di cristiani iò. Tò figghiu l’autra sira undi u pigghiò chiddu?

PEPPI(Collegando)

E disgraziatu, iddu fu sicuru, si Maria sind’accoggi sugnu ruinatu. Ora vinni, e mi dissi chi havi nà schizzera, e iò ci ‘mbruggià chi c’era un canali smuvutu.

TURA (Ironica)

         Nà schizzera o capizzu u lettu, faci un puttusu tantu. (Fà il relativo gesto)

PEPPI

Iò u puttusu, bù facissi ‘ntà testa a mamma e fugghiu.

TURA

E iò chi ci cuppu?

PEPPI

Bona cià puttasti a cannara.

TURA

E ora stava scindendu mi cià pottu.

PEPPI

Non mi si ‘ndi carica, chi comu u pigghiu, cià dari nà zippula. Si chidda si d’accoggi mi ruina, avogghia mi ‘mpicciu corna cca e dà.

TURA(Ironica)

Casu mà ti ‘mpicci supra a testa.

PEPPI

Mi pari chi assà schezzi cu focu. (Entra Affiu, che si mantiene a distanza dal padre) Oh, Affieddu, rivasti, veni cca.

AFFIU

No.

PEPPI

Picchì no?

AFFIU

Tu mi bischi.

PEPPI(Avvicinandosi)

Picchì tà biscari, veni cca.

AFFIU(Si avvicina a Tura, e piagnucoloso)

O ma,ciù dì mi no mi bisca.

PEPPI(Cerca di afferrarlo, senza riuscirci)

Non ti biscu, veni cca.

AFFIU(Comincia a girare per i tavoli senza farsi prendere)

Ai ai.

PEPPI(Inseguendolo)

Veni cca disgraziatu. Ccu ti potta mi cì pigghi u canali supra a casa di Maria ricuttara?

AFFIU

Tu u vulisti u canali.

PEPPI

E chi ti dissi mi ciù pigghi supra a sò casa?

AFFIU

E l’havia pigghiari supra a nostra?

PEPPI

Fui di cussa, pigghia un canali e pottulu cca.

AFFIU

E tu mi bischi?

PEPPI

A pigghia un canali ti dissi.

AFFIU

No, tu mi bischi.

TURA

A pigghiulu chi non ti bisca. Arreti o pammentu, c’è nà casotta sdurupata, ddà ci sunnu.

AFFIU(Esce di corsa)

PEPPI

T’ha dittu milli voti chi non l’ha difendiri, chi quandu ci vonnu sù megghiu dù pani.

TURA

Chissu dicu iò, chi quandu ci vonnu sù megghiu dù pani.

PEPPI(Sorpreso)

E comu và sì d’accoddu?

TURA

Ma non ci vonnu sulu pi iddu.

PEPPI

Cu sà, ora nò, cià diri mu potta supra comu riva. (Esce per la comune)

TURA

O Signuri, datimi a pacenzia mu suppottu. (Entra Affiu con la tegola) A potticcilla supra.

AFFIU

No,iddu mi bisca.

TURA

Babbu, pari chi tu t’ha fari pigghiari.

AFFIU(Esegue, ma ritorna subito, ed esce dalla porta d’entrata)

PEPPI(Cercandolo con lo sguardo)

Undi è, a 3 metri mu pusò u canali.

TURA

Ma lassulu stari.

PEPPI

E ci seghita, allura nà capisci chi non ti devi intromettiri quandu ci ‘nzignu l’educazioni?

TURA

E di quandu, tu ci ‘nzigni a ducazioni.

PEPPI

Vistu chi tu nà statu capaci, ora cià ‘nzignu iò, a me figghiu.

TURA

Finu a prova contraria è puru mè figgiu.

PEPPI(Fiero)

Si, ma a sumenza a misi iò.

TURA

Datu chi tò figghiu nisciu così, a sumenza avia essiri muffuta.

PEPPI

A dù penduli è, o non bali a sumenza,o non bali tu.

MARIA(Entrando)

Pemmessu?

TURA

Avanti cummari Maria.

PEPPI(Spaventato)

C’è cosa?

MARIA

No, siccomu visti passari a vostru figghiu cu canali, dissi iò, c’è paura chi ci ficiunu u malocchiu a don Peppi, e mi vinni a dunà.

PEPPI(Rilassandosi)

No, ciù fici pigghiari cù sà giuva cacchi autra vota, così l’haiu intra.

MARIA

Allura non bi d’hannu fattu chiù?

PEPPI

No, no.

MARIA(Additando le corna)

Vidistu chi funzionunu, anzi ogni tantu ittati puru nà picca di sali pedi pedi.

PEPPI

U sali?

MARIA

Si, si, puru puru giuva. Nà picca casa casa, chi vi rupara. Va beni mi ‘ndi vaiu, si aviti bisognu u sapiti undi staiu, bi salutu. (Esce)
PEPPI

Arrivedecci. (Dopo che esce) E comu u sacciu undi stati! Un coppu mi fici pigghiari.

TURA

Picchì?

PEPPI

Mi passi chi sind’avia accoggiutu.

TURA

Ma quantu si scantulinu. (Minacciosa) Non mi cuminci a ittari sali cà intra.

PEPPI

Ah, non vidi chi scutandu a idda non mi d’ha fattu chiù malocchiu mastru Camminu!

TURA

Cettu chi non ti d’ha fattu chiù, non  cià vinutu cca!.

PEPPI(Per averla vinta)

Voli diri chi sti cosi funzionunu puru a distanza. (Peppi prende la chitarra e suona)

TURA(Esce gesticolando)

MICU(Entra senza farsi notare ascoltando, dopo si mette a cantare pure lui)

E bravu a don Peppi, ca bonu sunati ora.

PEPPI

M’arranciu, ma ancora non su prontu pà scummissa.

MICU

Vabbè u tempu c’è, l’aria è frisca.

SANTU(Entrando)

E semu cca. I ridducistu i tappi? Iò ‘nd’haiu nà sacchittata.

PEPPI

E nà buzzata ‘nd’haiu iò.

MICU

E ch’ ama fari i buttigghi?

SANTU

Fozza, giucamu allura.

PEPPI

Chi giucamu, ama giucari quandu c’è mastru Camminu, così iddu vaci a ghiama o marasciallu, e niautri ci facemu a ‘mpruvvisata.

SANTU

Ah, và beni, facemindi nà scupa allura don Micu, chi avu assà chi non bi futtu nà pattita.

MICU

Basta mi ‘ndi passa un quattu. (Si siedono e cominciano a giocare. Entra M.Camminu)

M.CAMMINU

Salutamu.

SANTU(Come per avvertire)

Oh mastru Camminu c’è. (Si toccano un pò tutti)

M.CAMMINU

E quant’avia chi non mi vidiu, 10 anni?

PEPPI

Eh, Santu quandu vidi a vui vidi a Pasqua.

M.CAMMINU(Si và a sedere di fianco a Micu, il quale stà sulle spine)

Ma dati nà sambuca don Peppi?

PEPPI(Gli porta il bicchiere al tavolo)

Eccu docu.

M.CAMMINU(Guarda le corna)

Tiniti i soddi. Ma chi sù sti novità?

PEPPI(Allontanandosi)

E ogni tantu s’ava dari nà rinnovata o lucali.

M.CAMMINU

E u rinnovati chi corna?

PEPPI(Che nel frattempo stà con una mano sempre in tasca)

E ognunu ci metti chiddu chi havi.

M.CAMMINU(Assiste al gioco, facendo segni di disaccordo per le giocate che fà Micu)

Cettu. (Rivolto a Micu) No sapiti chi l’asi si calunu all’ultimu? Così bi pò fari a scupa.

SANTU(Ridendo)

Scupa.

M.CAMMINU

Chi b’avia dittu? (Dopo un altra mano) Ci giustastu u setti?

MICU(Un pò nervoso)

Havi chiù culu ca mutandi.

M.CAMMINU(Con rimprovero)

Vui pari chi giucati favuri a iddu?

SANTU(C.s.)

Ottu e una novi.

PEPPI(Interrompendolo)

Foramalocchiu.

SANTU

Scupa.

M.CAMMINU(C.s.)

No, catta di menzu non cundanna si dici. (Micu fà sguardi di nervosismo)

SANTU(C.s.)

Quattru e tri setti.

M.CAMMINU

Nenti nenti, non siti cosa, non sapiti giucari.

MICU(Prendendolo per il bavero lo fa cadere a terra)

Und’è bi fazzu rivari fora cu tutta a seggia. (Prima Santu e poi Peppi intervengono)

M.CAMMINU(Mentre cerca di rialzarsi)

Don Micu, ciccati mi non sbagghiati a parrari.

PEPPI(Che trattiene Micu, che vorrebbe suonargliele)

Ancora, finemula.

MICU

E si havi du uri, sbagghiastu, non siti cosa, catta di menzu non cundanna, unu staci staci ma poi ci buttunu.

SANTU(Che stà vicino a M.Camminu)

Avanti non succidiu nenti, facemindi un stop.

PEPPI

Avanti fozza.

SANTU

Mastru Camminu, giucati vui?

M.CAMMINU

No no, si già a scupa sbagghia a parrari, o stop chi faci mi menti i mani in coddu. No, mi ‘ndi vaiu, giucati, giucati vuiautri. (Esce)

PEPPI(Và a prendere i tappi dietro il banco)

Fozza niscemu si tappi.

MICU

Datimindi nà picca a mia. Ogni tappu facemu 50 £?

PEPPI

Si si.

SANTU(Che nel frattempo ha dato le carte)

Nà marca.

PEPPI(Riprendendolo)

Un tappu a diri.

SANTU

Ah, mi l’avia scuddatu, un tappu. (Si continua fino al piatto, a piacere)

PEPPI(Battendosi la fronte, si alza e và dietro il banco)

Attia, mi l’havia scuddatu, quantu pigghiu u sali.

MICU

Ch’ata fari cu sali?

PEPPI(Lo butta in giro, dopodichè torna a sedersi, mettendo il sale sul tavolo da gioco)

Maria ricuttara, mi dissi mu iettu casa casa, chi è contru u malocchiu.

MARESCIALLO(Entrando di scatto)

A chi stati giucandu?

MICU

No vidi, o stop.

MARESCIALLO

Chi tappi?

PEPPI

Lei dissi chi soddi non’ndi vulia vidiri, di giucamu i tappi.

MARESCIALLO(Sentendosi preso in giro)

E bravi bravi, e u sali?

MICU

Dù giucamu puru, poi all’ultimu cu havi chiossà sali, conza a minestra.

PEPPI

O piattu chi faciti?

SANTU

Dù tappi.

MICU

Passu.

PEPPI

I provu. Quantu ha?

SANTU

54.

PEPPI

Avogghia, bonu è.

SANTU

Bonu è a cù l’havi. 47 haiu.

PEPPI

47 non è bonu, iò haiu 51.

SANTU(Dandogli un solo tappo)

Megghiu u vostru.

PEPPI

M’hà dari un tappu.

SANTU

Comu, non bù desi?

PEPPI

Unu, ‘ndi facisti dui?

SANTU

Si, ma i mè tappi su di cazzusi di menzu litru, i vostri su d’un quattu di litru, pecciò ogni tappu di mè ci’ndi voli dui di vostri.

PEPPI

Non ci basta chi mi scrocchi i cazzusi, mà scruccari puru i tappi ora.

MARESCIALLO(Ironico)

Allura veru è chi siti scruccuni?

SANTU

Lassatili parrari.

M.CAMMINU(Entrando)

Marasciallu carissimu. (Il maresciallo non risponde e lo guarda in mal modo) Appostu?

MARESCIALLO

Appostissimu. Và beni, bona continuazioni. (Esce, tutti ringraziano, M.Camminu non capisce, il maresciallo rientra subito) Mastru Camminu, a vostra è a lapitta fora?

M.CAMMINU

Si si.

MARESCIALLO(Consegnandogli la contravvenzione)

Tiniti cca, siti in contravvizioni, specchiu ruttu, e cupittuni lisciu.

M.CAMMINU(Restando di stucco, mentre i rimanenti ridono sotto i baffi)

Ma comu marasciallu?

MARESCIALLO

La liggi è uguali pi tutti, e iò l’ha fari rispittari. (Esce)

M.CAMMINU

Chista u marasciallu non mi l’havia fari.

SANTU

Eh, cu sputa ‘ncielu facci ci torna.

MICU(Senza guardarlo, con tono secco)

Cu si fici i cazzi sò, cent’anni campò.

M.CAMMINU

Avoi non è iunnata, quantu mi ‘ndi vaiu và. (Esce, mentre i tre ridono alle spalle)

SANTU

Curnutu e bastuniatu.

MICU

Vidistu o marasciallu, capaci chi ora non d’ha rumpi chiù a testa.

PEPPI

Si, ma ora mastru Camminu dopu stà figura chi fici, sarà chiù dimuniatu di prima.

SANTU

Allura chi, chidu cu sà quantu scuminichi di jetta ora.

MICU

E niautri suminamu sali pedi pedi.

PEPPI(Buttando del sale per terra )

Veru veru, quantu u iettu nà picca.

TURA(Con rimprovero a Peppi)

E si sciamina sali, tantu no cattamu niautri è vera?

PEPPI

No sintisti chi dissi Maria?

TURA

Cettu, u sali u catta Maria!

MICU

E bonu, dumani u pottu iò un paccu di sali.

PEPPI

Cettu, e poi u potta puru Santu.

SANTU

Iò non di pozzu puttari.

MICU

Picchì non di pò puttari, sintemu?

SANTU

Picchì l’hà ittari a mè casa. Mè muggheri mi dici sempri, jetta o sali jetta o sali!

D.SARA(Entrando, vede subito le corna)

Permessu, e chi è, Santu Libiranti, pari chi ‘ntò fernu semu.

TURA

Diciticcillu, una s’hava scantari mi trasi cca intra, cu tutti sti corna.

PEPPI

Intantu, di quant’havi chi haiu i corna, m’ha sintutu megghiu.

D.SARA(Guardando per terra)

Siti fissatu, e chi c’è cca ‘nterra?

TURA

Sali, u vaci ittandu pedi pedi.

PEPPI

È contru u malocchiu.

D.SARA

E ci seghita cu malocchiu. A cu cridi a Diu non ci poti u malocchiu. Scutati a mia, sciuppati sti cosi, faciti veniri a Patri Fulippu e bi faciti binidiri a casa, e vaddati chi non bi poti chiù nenti, e apposta mi cassariati  soddi ittandu sali, ndumatici un paru di candili a S. Giuseppi.

TURA

U sà quantu custa un paccu di sali? 50 £.

MICU

Mittemu chi ‘ndi spaddamu 20 pacchi o misi, sunnu 1000 £.

SANTU

1000 £, o misi bi venunu, 500 £ l’unu.

PEPPI

Tu non ci si?

SANTU

Ma si vi dissi chi u jettu a mè casa.

D.SARA

Scutati a mia, cu appi fidi a Diu non si pintiu.

PEPPI(Rivolgendosi a Micu e Santu)

Vulemu pruvari a binidiri cca intra?

SANTU

Megghiu è, se no cu tuttu su sali, quantu bi custa?

PEPPI(Dopo aver guardato Micu, che accossente, si rivolge a Tura)

Dumani và a chesa, e ci ddumi un paru di candili a S. Giuseppi.

TURA

E ci dicu chi ci mandi tu?

PEPPI

Sissignuri, e ci dì a Patri Fulippu, quandu brea a missa mi veni cca cu l’acqua biniditta, cià diri m’à potta nà para di litri, chi cca ci voli.

D.SARA

No bi scantati, chi assà o picca, u Signuri u sapi chiddu chi havi a fari.

PEPPI

U sapi? E allura quandu mi fannu u malocchiu pichhì n’è  brucia?

D.SARA

Ma vui u pinzati u Signuri?

PEPPI

Ah, no penzu, a S. Giuseppi i ciuri non ci l’ha fattu mancari mai.

MICU

Ma S. Giuseppi non è chi è u Signuri?

SANTU

Và bè u stissu è, u Signiri non è sò figghiu, sempri ‘nfamigghia è.

TURA

I ciuri ci l’hà mandatu, ma chi ci l’è puttatu iò, ma tu na missa non è chi tà senti?

D.SARA

Don Peppi, i ciuri, i candili, quandu su fatti così tantu pi fari, u Signuri non l’accetta. Bu dicu nautra vota, ci voli fidi, e ogni tantu nà missa sintitibilla, macara pi l’anima di vostru patri, chi era tantu divotu.

TURA

E ddu  mischinu, ‘ndavissi un pilu di iddu.

PEPPI

Astura picchì è taddu, senò bi facia vidiri chi a missa mà sintia puru ora.

D.SARA

Comu taddu, ancora i campani nà vota hannu sunatu.

PEPPI(Preso in contropiede)

Ah, nà vota hannu sunatu? (Rivolgendosi a Micu e Santu) Amunindi a missa.

MICU

Iò pi diri a virità, a duminica mà sintì.

SANTU

E puru iò.

PEPPI

Megghiu ancora, così chista bà sintiti a fauri mè, amunindi. (Esce)

MICU(Scrollando le spalle)

E ch’ama fari? Ccuntintamilu. (Esce assieme a Santu, che lo imita)

TURA(Sbalordita)

E comu và?

D.SARA

Voli diri chi u Signuri u ghiamò.

TURA(Eseguendo)

Quantu levu stì cosi.

D.SARA

Si si, livaticcilli.

TURA 

Ora ci fazzu scumpariri tutti cosi.

D.SARA

Iò puru a missa mi ‘ndi vaiu,  bi salutu. (Esce)

TURA

Andati, andati.

FILIPPINA-(Entra con Rusina, dopo cheTura abbia tolto le corna. Ha un pacco in mano)

Cummari Tura, chi faciti?

TURA(Alludendo al pacco)

Cca semu, siti di visita?

FILIPPINA

Si stamu andandu undi Minica.

RUSINA

Stasira ci conzunu u lettu.

FILIPPINA

Ch’ata fari cu si corna?

TURA(Volendogli fare un dispetto)

E ch’ha fari? (Fingendosi alterata) Lassatimi stari.

FILIPPINA(Curiosa)

Chi haviti?

TURA

E chi haiu. Cì fu nà sciarra, cosi dill’autru mundu.

RUSINA(Curiosa)

Chi succidiu?

TURA

Di precisu non bu sacciu diri, iò rivà quandu u marasciallu chi carrabineri si staunu puttandu. Voli diri giucaunu e catti, sì capricciaru, e ccurnutu di cca, ccurnutu di ddà, si pigghiaru sti corna si misunu supra a testa, e faciunu comu i tori.

FILIPPINA

Bi figghioli, cosa mi si mazzaunu a curnati.

TURA

Supra e corna vidiunu i pipi russi e sì fucaunu di chiù!

FILIPPINA

E nuddu i spattiu?

TURA

Non sintistu, chi vinni u marasciallu cu 6 carabineri, menu mali chi non si struppiaru.

FILLIPPINA

Ma cu erunu?

TURA

Comu bi dicu, iò ruvà quandu  u marasciallu si stava puttandu, e unu no potti canusciri, picchì era di spaddi.

FILLIPPINA

E l’autru, l’autru cu era?

TURA

Non bu vulissi diri si mi criditi.

FILIPPINA

Picchì! Iò i fatti mè mi fazzu.

TURA

Vostru maritu era.

FILIPPINA

Mè maritu?

RUSINA

U papà? E c’era bisognu mi si mintia ddì corna supra a testa?

FILIPPINA(Minacciandola  con le mani )

Zzittiti, e parra picca. Ma sicura siti chi era mè maritu?

TURA

Comu nò, e chi è nò canusciu chiù a vostru maritu?

FILIPPINA

Amunindi, quantu videmu.

RUSINA(Con dispiacere)

E undi Minica non ci andamu?

FILIPPINA

Cettu chi andamu, e poi passamu dà caserma.

TURA(Con finto pentimento)

Non bi avissi dittu nenti, fossi era megghiu.

FILIPPINA

No, facistu u vostru duviri.

TURA

Oh, no mi ci diciti a vostru maritu chi bu dissi iò!

FILIPPINA

No, chi faciti schizzati? Bi salutu. (Esce assieme a Rusina, la quale saluta pure)

TURA

Boni cosi. (Non appena escono) A faciti ‘nculu, così semu a paci. (Porta le corna fuori)

PEPPI(Entra assieme a Micu e Santu)

Pecciò capistu, dumani e 5 veni patri Fulippu, niautri e 5 menu un quattu di videmu cca, videmu si pò finiri stà cundanna.

MICU

Và beni, allura dumani di videmu e 5.

SANTU

E 5 menu un quattu, non capistu?

PEPPI

Cettu, non è chi ama fari spittari a patri Fulippu. Iò dumani non ci nesciu, c’è paura chi mi vidi mastru Camminu, e mi faci u malocchiu! (Guarda intorno) Ora corna non d’haiu chiù! Me muggheri ci paria cent’anni mi livava.

SANTU

Và beni, ddi videmu dumani, bi salutu. (Esce)

MICU

Si amunindi, bi salutu. (Esce)

PEPPI

Sintisti, dumani matina apri tu.

TURA

Picchì fina ora nà aprutu iò?

PEPPI

Sicuru, sempri tu ha aprutu!

TURA

Iò dumani matina non pozzu apriri, chi ha fari u pani.

PEPPI

Apri dopu menzionnu!

TURA

Putruni, fici bonu tò figghiu chi ci dissi a maistra chi non fà nenti.

PEPPI

Iddu ancora, l’avi sabbati.

TURA

A mangiari vaiu a fazzu iò. (Esce, mentre Peppi prende la chitarra)

AFFIU(Entra, ma si tiene a distanza)

Papà ti iutu iò?

PEPPI

Ah, si si.

AFFIU

E facemu a paci?

PEPPI

Picchì chi semu straciati?

AFFIU

Allura non mi ‘mbischi chiù?

PEPPI

Noo, ommai passò.

(Affiu si avvicina, Peppi lo afferra, e a calci nel sedere uscendo per la comune, BUIO, MATTINA SEGUENTE.  Tura che pulisce, mentre Affiu entra per la comune, e và  fuori)

TURA

Pi undi stà pigghiandu tu?

AFFIU

Fora vaiu a giucari.

TURA

Tò patri chi faci?

AFFIU

Dommi. (Esce)

TURA

U sà comu và!

SANTU(Entrano  Santu e Micu)

Salute.

MICU

Cummari tura!

TURA

Già cca siti?

MICU

E don Peppi?

TURA

Cuccatu è.

SANTU

Dommi chiù du matarazzu!

MICU(Sedendosi)

A ghiamatilu, dicitici chi niautri semu cca.

TURA

E si, quantu u sbigghiu, se nò chiddu dumani si iazza. (Esce per la comune)

SANTU(Sedendosi)

Ma, dicitimi nà cosa, parrò cu vui u cavaleri?

MICU

Si, comu no?

SANTU

E chi bi dissi?

MICU

Chi avia bisognu omini, pi zzappari un pezzu di terra.

SANTU

E vui chi ci dicistu?

MICU

Chiddu chi ci dicisti tu!

SANTU(Giustificandosi)

Ma iò, ciù dissi, picchì u dutturi mi ordinò chi spozzi non d’ha fari.

MICU

E picchì, a mia cu mu ordinò, u scapparu? Cetti voti non pozzu chianari mancu a scala, di quantu mi dolunu i ginocchia.

SANTU

Ma, iò non capisciu! Com’è chi haiu sti duluri senza fari nenti!

MICU

Pecciò, si zzappaumu, astura erumu comu e crocca cumminati!

PEPPI(Entrando strofinandosi gli occhi, con Tura)

Già cca siti?

MICU

U sapiti chi ura su? I 5 menu un quattu.

PEPPI

Già, comu bola u tempu! Pari chi antura mi cuccà.

TURA

Non ti bastò, chi avi d’assira chi dommi?

PEPPI

Cu ha dummutu? Iò stanotti pu pinzeri non dummì propia.

TURA

Ca! No sintia iò comu sirravi ligna.

PEPPI

‘ntà si e ‘ntà no potti dommiri un quattu d’ura fu assà.

MICU

Don Peppi, ‘ntà stu mentri chi spittamu a patri Fulippu, pigghiati a chitarra e sunati.

PEPPI

No, und’è arriva, iddu puntuali è.

SANTU

Don Peppi, avogghia ma puttati a longu, tantu u stissu è.

PEPPI

U stissu, u cabbunaru ciù dissi.

P.FILIPPU(Entra con l’acqua benedetta)

Permesso?

(Tutti lo salutano dicendo <Vossia binidica>)

PEPPI

Avanti patri Fulippu, cuminciamu a binidiri tutti cosi.

P.FILIPPU

Cuminciatibi a fari a cruci, chi prima si prega.

D.SARA(Entrando di corsa)
Permessu? Vossia binidica, mà fici di cussa, cuminciastu già?

P.FILIPPU

Ora stamu cuminciandu. Avanti. (Cominciano il rito, al termine entra mastru Camminu)

M.CAMMINU(Entrando vede confusione e resta un pò indietro)

Salutamu. Disturbu?

P.FILIPPU

Chi disturbu, avanti avanti.

SANTU

Ora si, chi semu a completu!

PEPPI

Patri Fulippu, ora chi c’è mastru Camminu, datindi nautra binidiciuta.

P.FILIPPU

Non c’è bisognu.

PEPPI

E chi ci fà, nà coccia d’acqua chiù e menu? Bi pari chi bà spaddu tutta?

P.FILIPPU

Non c’è bisognu bi dissi.

D.SARA

Don Peppi havi a testa dura.

TURA

Peggiu di muli.

PEPPI(Prende per il braccio il prete)

Ah, mi l’havia scuddatu,vogghiu  binidiri puru supra. (Appena passa vicino a M.Camminnu gli fà cadere tutta l’acqua addosso)

M.CAMMINU(Scrollandosi l’acqua)

Don Peppi, chi faciti?

PEPPI(Facendo dei segni alle sue spalle)

Scusatimi, ‘ntruppicà.

M.CAMMINU(C.s.)

Vaddati comu mi cumminastu!

SANTU

E bonu mastru Camminu, acqua biniditta è, mali non faci.

MICU

Mali? Ora si chi putemu diri, binidittu mastru Camminu!

PEPPI

E ora chi semu tutti pari biniditti, ‘ndi bivemu un bellu biccheri di vinu. (Comincia a riempire i bicchieri) Don Micu però ata fari du brindisi, chi vui i sapiti fari.

MICU

Iò i fazzu, si vui mi ccumpagnati ca chitarra!

PEPPI

No, senza chitarra.

SANTU

Don Peppi, e dicitulu ghiaru e tundu chi ancora nà sapiti sunari!

PEPPI

Iò nà sacciu sunari?

SANTU

Allura pigghiatila, quantu bi vinciu stà scummissa.

PEPPI

Iò nà vulia pigghiari pi non ti fari fari mala figura davanti a tutti, ma vistu chi parri così, ora chiudemu a scummissa. (Và a prendere la chitarra)

P.FILIPPU

Iò viramenti avissi primura!

PEPPI

No, patri Fulippu, stà vota ata spittari. (Si siede)

MICU(Si siede accanto a lui)

Fozza don Peppi, facitici vidiri comu a faciti parrari stà chitarra.

PEPPI(Peppi comincia la I strofa)

Iò ti lu dicu immediadamenti, si non lu sai pezzu di gnuranti, la scummissa cu mia l’hai piddenti, e nesci i soddi subitu all’istanti, e senza fari u mussu a pinduluni, se no ti rumpu lu badduni.

MICU

Bravu.Bravissimu!

SANTU

Bravissimu chi? Si zzignò nà canzunedda e mi voli fari cridiri chi sapi sunari?

PEPPI(fa la II strofa)

E ti sbagghiasti di rossu e d’assai, e fossi e megghiu chi non parri chiui, iò sonu tuttu chiddu chi tu vui, e di facemu una chi tu sai, e ti lu dicu pezzu di minchiuni, cu mia non di picci tu buttuni.

M.CAMMINU

Ma divintastu un poeta daveru ah?

SANTU(Non soddisfatto)

Cettu sona chiddu chi voli iddu! Facitimi sentiri, u cappidduzzu du cavaleri, avanti.

PEPPI(Peppi esegue, prima di finire entra il cavaliere, ma non si fa vedere da Peppi)

Tengu nu cappidduzzu chè duci e sapuritu, iò mi lu vogghiu mettiri quandu mi fazzu zitu, iò non lavoro mai, è un nobile mestiere, basta che mi salutano, benedici cavaliere. La mia famiglia e nobili e nta famigghia tutti, avemu i scappi rutti evviva la nobiltà, iò tengu un bel ricordo che mio nonno m’ha lasciato, e questo mi consola nella mia nobiltà. Tengo nu...(Rit)

CAVALIERE(Avvicinandosi)

U cappidduzzu mu regalò piddaveru mè nonnu, ma ringraziandu a Diu i scappi rutti non l’ha avutu mai, picchi ha travagghiatu sempri ‘ntà mè vita. (Dà una pacca sulla spalla a Micu)

MICU(Con imbarazzo)

E no sapemu niautri, cavaleri!

PEPPI

Cavaleri, iò no parrava di vui, a canzuna è così.

CAVALIERE

Si u sacciu, iò schezzu, però complimenti, bona a sapiti sunari.

SANTU(C.s.)

Bona, cu du canzuneddi non è chi si pò diri ?

MICU

Comu non si pò diri,‘ndi sona una, ‘ndi pò sunari puru nautra!

SANTU

Videmu faciti vitti nà crozza.

PEPPI (Peppi esegue)

Vitti na crozza supra nu cannuni, fui curiusu e ci vosi spiari, idda mi rispundiu cun gran duluri, muriri senza corpu di campani, e tullaleru lalleru lalleru lalleru lalleru..........

SANTU

Bravu, bravu, facitindi nautra chi ‘ndi divittemu.

PEPPI

Allura a vincì a scummissa?

SANTU

Si, si a vincistu.

PEPPI

E a cu spetti?

SANTU

A vui mi sunati.

PEPPI

Tura, docu c’è u quadennu, vidi quantu ava pagari Santu.

SANTU(Andando al banco)

Non d’haviti propia fiducia.

PEPPI

No no, ti canusciu sceccu e non ti cattu.

P.FILIPPU

Ora si chi putiti sunari ‘ntà chesa, ‘nzignatibi i canzuni e non ci voli autru.

PEPPI

Viditi chi quandu Peppi putiaru dici nà cosa è chidda. Già una ma ‘nzignà.

P.FILIPPU

E facitimmilla sentiri allura. (Peppi canta: Evviva Del Tindari) Bravu bravu.

M.CAMMINU(Riferendosi alle corde)

Don Peppi, stati attentu cu si corpa, non mi si rumpi su ferru filatu. (Peppi fà le corna)

D.SARA

Ah, e chi ficimu nenti?

PEPPI

Don Micu ancora spittamu i vostri brindisi!

MICU

E si non mi ‘ncumpagnati?

M.CAMMINU

Picchì undi ata ghiri?

MICU(Ridendo)

A piscari.

PEPPI

Ah, vuliti essiri ‘ncumpagnatu?

MICU

Cettu, comu ristammu, vui ma sunati e iò cantu.

PEPPI

Raggiuni aviti. (Comincia a Suonare, e assieme a Micu fanno i brindisi)

FINE