Al moralista

tre atti in dialetto mantovano

di

ENRICO SCARAVELLI

Personaggi e interpreti:

WALTER BRAGHIROLI ex professor ad Liceo

CROCIFISSA FREDDI proprietaria

GIOVANNI MONTANARI ex atr

GERTRDE BRNNER ex cantante d'opera

CARMEN MORETTI infermra

LORIS MARANGONI ex marescial ad fanteria

MARIA BRAGLIA dna ad campagna

ROMEO MESSORA giardinier

UMBERTO MORANDI ne dla Crocifissa

CECILIA MORANTI mojr dl' Umberto

FORTUNATA CORRADINI 'na neuva pensionada

IN UN PENSIONA' PAR PARSONI BENESTANTI AI NOSTAR DE'

ATTO PRIMO

Salotto all'interno di un pensionato per anziani benestanti. Arredo di gusto: divanetto, poltroncine, tavolino da salotto posto davanti al divanetto con una scachiera, sedie, mobiletto alto porta fiori, tavolino con telefono sul fondale. Portamantelli, libreria o scaffaletto con libri e riviste. Sul fondale una finestra fa intravedere il giardino e parte di un gazebo. Due porte laterali. Alla sinistra si accede al giardino, alla destra si accede alla sala pranzo, alle camere e alla strada. Stessa scena per i tre atti

I protagonisti sono tutti sugli.. anta ad accezione dell'infermiera, del giardiniere e dei due nipoti.

All'apertura del sipario Maria e Crocifissa, sono sedute sul divanetto alla destra. Accanto seduto Loris. Su una poltroncina di fronte seduta Gertrde ed in piedi accanto a quest'ultima c' Giovanni con aria da donnaiolo. Alcuni sono vestiti un po' demod ma eleganti.

SCENA I

(Giovanni Maria Crocifissa Loris Gertrde)

GIOVANNI :- (vestito in modo accurato, baffetti, pizzetto, sta facendo il ganimede con Gertrde. Gli altri osservano e fanno scena) "Ma cara la mia signora.."

CROCIFISSA :- (dando gomitate a Maria) "Al la ciama sempar <signora>.."

MARIA :- (sarcastica) "Signora con la ca"

LORIS :- (aspetto militaresco, si alza di scatto ed a Maria) "Francament a n'am par mia al caso.."

GERTRDE1 :- (che parler italiano sempre con forte accento tedesco, rivolgendosi alle donne) "Che afete foi da ritere dietro mie spalle?"

MARIA :- "Dietro?.. Caso mai.. davanti"

GIOVANNI :- "Ma insma.. un po' d'edcasion.. E lil, sior Maresial, al podeva anca ciapr li difesi ad 'na siora.."

LORIS :- (con sottile ironia)"Quala a dli do?"

GIOVANNI :- "..invci al sto a far da paravent a..a dli contadini e bganderi"

MARIA :- (con aria da sfott) "Senti da che plpit.." (a Crocifissa, con ironia) "Quand l'am girava atoran cm un pit in amor, al n'am dava mia a dla contadina e bgandera.. gnanca sla fes un' ufsa.. al ma dseva parolini dolsi..a dli paroli dificili che a dli volti an saveva gnanca cos'al vrea dir"

CROCIFISSA :- "Li sar stadi paroli dla festa"

MARIA :- "..e ads ch'l'ha volt a cantn"(indica la tedesca) ".. al f l'avocat difensor a dli causi persi al comediant, l'atr.. ch'l'am recita sempar cla filmina ad ch'al forest.. quel che in dla commedia is copa tti.."

GIOVANNI :- "As ved propria ch'a v'intand ad gnint. A voresuf dir.. " (assume un atteggiamento da istrione di palcoscenico) "<il monologo de l 'Amleto>.."

LORIS :- "SCHESSA-SPIRE"

MARIA :- "Bravo maresial.. propria ch'al .. SCHESSA-SPIRE l"

GERTRDE :- (come ingelosita, verso Giovanni) "Ah! E cos lei si dafa da fare con signora Maria"

MARIA :- "Grasie par la <signora>" (fa un versaccio a Giovanni)

GERTRDE :- "Confondermi cos.." (agita nervosamente il ventaglio) "Io stata crande cantante lirica, una di di quelle che ha cirato tutto il mondo, j?"

MARIA :- "Eh, ma al saim cl' stada v'na ad quli.."

LORIS :- "Eh, eh, signora Maria.. moderazione"

MARIA :- "Ma lasm fnir ad parlar.. v'na ad quli ch'ha gir al mond"

GIOVANNI :- "Mah.. quand a vers boca la Maria.."

MARIA :- (alterandosi) "Ah si ?.. Quand a parla QUELA, a parla la siora, quand a parli m, a parla la Maria.. Anc m ho gir.."

GIOVANNI :- (interrompendola) "S.. Brocfort, Bagnl e.. dintorni.."

MARIA :- (fa per lanciarsi contro Giovanni trattenuta da Loris) "At faghi vedar m, brt bagi maln"

CROCIFISSA :- (inducendola, a sedersi) "Dat 'na calmada.. a n' mia al casu.."

LORIS :- "L' mei daragh un ti siora Maria, sion la fnes mia ch la VICENDA"

MARIA :- "Me a gh'al deghi ch.. sensa andar a VICENSA.. ma varda t ch'al magna zti" (con ironia, a Crocifissa) "Per, quand al sircava d'ingatiram in dli s paroli dolsi al s'n'infrigava s'a s'era 'na bgandera" (a Giovanni) "Quand a cardevo che tti cli biolchi ad tra vers Bagl li fes ad me propriet.." (a Crocifissa) "Al gh'eva ragin me fradl Isidor.. <Varda v?"> al m'a dseva <che col l alt f la sviolinada e dopo al bat la gran csa"

GIOVANNI :- (a Gertrude, con calma) "Cara signora, non dia retta a queste.. queste volgarit.. non sono adatte al nostro ceto"

MARIA :- (si rilancia e ancora viene trattenuta da Loris e dall'amica) "Ch'at gnes 'na pastnaga2 in 'na cavcla" (a Gertrde) "Non s'illuda signora cantante che allo Schessa-spire a gh' armas sol la vja ma.. bensina al n'agh n'ha p"

GIOVANNI :- "Ec.. ades a mi fat perdar quel ch'a s'era a dre dir"

MARIA :- "Rettifico signora cantante.. agh manca anca la bensina!"

LORIS :- "Ma gent, def 'na calmada.. dopu tt a s' trat d'un malints.. e pansma a campr p ch'as pl.. tant.. a gh'm d'andar tti da d'l" (mima che tutti s'a d'andare.. all'aldil)

SCENA II

(Giovanni Maria Crocifissa Loris Gertdde Walter)

WALTER :- (entra da destra sulle ultime battute. Ha un bastone da passeggio ed indossa un completo elegante) "Stm parlar ad morir sior Loris che.. a pagar e morir.. a gh' sempar temp" (fa un cenno di saluto a tutti)

GERTRDE :- "Ma professore, tanto prima o poi..tutti dobbiamo.." (accenna al cielo)

WALTER :- (sornione, in mezzo alla scena) "Gi.. ma intanto se vuole accomodarsi.. agh lsi al sit lontera"

GIOVANNI :- (uscendo seccato) "An's pl mai cominciar un discors sensa chi' t lsa fnir"

GERTRDE :- "Foi l'afete fatto arrabbiare e ora non so cosa folefa tire a me"

MARIA :- "Non se la prenda signora <lirica>.. vedr che ci sar una seconda puntata.. come nelle telenovele"

GERTRDE :- (sottovoce ma non troppo) "Ha ragione commendatore Giofanni.. lei proprio lafandaia!"

MARIA :- "E te at se indr ad cotra!"

GERTRDE :- "Cosa folere tire.. io non capito"

WALTER :- (che faceva loro segno di calmarsi guarda l'orologio da taschino) "S dni.. tas ..Oh, da che un poctin as magna"

CROCIFISSA:- "A n' mia incor ora"

MARIA :- "Ma vacca pita.. Quando si mangia? IO CI HO UNA FAME.."

LORIS :- "Che ci ha lei?"

WALTER :- "UNA FAME!.. gnanca mal ch'li n mia d.. con quel ch'as psa al convent.."

MARIA :- "E con tti i bsi chi 's fo tirar fra"

GERTRDE :- "Bitte, se parlare italiano capire anch'io"

LORIS :- (a Gertrde) "L'important l' che l l'han parla mia al todesch .. Con tutti gli ordini in tedesco che ho ricevuto in tempo di guerra.."

GERTRDE :- "Oh sempre cuerra.. cuerra finita.. ora tutti fratelli.."

WALTER :- "Anche Caino e Abele i era d fradi" (trilla il telefono, e Walter verso la porta) "Telefono!" (altro squillo) "A ritelefonooo!"

SCENA III

(Maria Crocifissa Loris Antonio Carmen)

CARMEN :- (giovane infermiera, entra con camice bianco, cuffietta e stetoscopio al collo. Va a rispondere al telefono con aria professionale) "Pensionato alle Rose, chi parla prego?"

WALTER :- (guarda gli altri e sottovoce) "..alle rose? A dsirs< pensionato ai crisantemi>"

CARMEN :- (sempre al telefono) "Mi dispiace ma al momento non c' posto"

WALTER :- "Gnanca mal" (fa le corna)

CARMEN :- "Va bene.. richiami pure.. nel caso se ne liberasse qualcuno"

LORIS :- (fa le corna a sua volta) "Ih.. che esagerasin.."

TUTTI :- (fanno scongiuri)

CARMEN :- ".. ma no.. non disturba affatto.. di solito in questa stagione.. restano dei posti liberi.. A risentirci" (posa il ricevitore e osserva tutti quanti)

WALTER :- (pur di una certa et, e col bastone, si volta di scatto.. toccandosi..)

GIOVANNI :- (lo imita)

MARIA : - (si alza e tocca un posacenere di metallo)

CROCIFISSA :- (estrae un cornetto che aveva al collo e lo tocca vistosamente)

LORIS :- (estrae dalla sua tasca un grosso corno e se lo sfrega)

CARMEN :- "Ben?.. Cos'a va ciap.. al bal ad San Vito?"

WALTER :-" 'n s' ciap propria gnint.. Ansi, a fem in modo chi 'n'as cipa mia"

LORIS :- "Par far dispt a quei che cerca al sit ch; CIAPA'! (fa le corna)

CARMEN :- (scrolla la testa e uscendo) "Ma quanti bali.."

GIOVANNI :- (ironico, accenna con le dita che.. sono due e non.. quante..)

MARIA :- (alzandosi) "Crocifissa.. cos'a dit s' andema in dla Capla a impis 'na candela a Santa Rita.. Me an son mia spertisiosa ma, magari l' mei racomandaras.. a n'as so mai ch'agh resta un qual lt libar e.. an vores mia ch'al fes al nostar"

CROCIFISSA :- (prendendo la palla al balzo) "At gh' ragion..a n'impi v'na d'un mtar acs la dra di p" (escono)

LORIS :- (mostra il suo corno a Walter) "Comunque, professur.. un cr a Santa Rita l' sempar un bel pansr" (esce)

WALTER :- (guarda Gertrde e poi ha un comico ripensamento) "Per.. Meglius est adbundare quam deficere.. Comparmes.."(esce, dimenticando il bastone dietro la spalliera del divano)

SCENA IV

(Gertrde Giovanni Walter)

GIOVANNI :- (entra, si volta verso la porta da cui entrato e poi a Gertrde) "Ma dove stanno andando?"

GERTRDE :- (civettuola) "Oh, signor Giofanni.. Sono andati tutti un Cappella a fare sconciuri"

GIOVANNI :-"Scongiuri? E contro chi? Mah.. im par tti fra ad carsada" (prende la mano alla donna baciandogliela con galanteria) "Meine Frau.. lei sempre affascinante come.. come quando venivo ad applaudirla all'opera" (fa capire che non c' mai andato)

GERTRDE :- "Oh, ma anche foi eravate crande attore tragico, ja" (si alza e cerca goffamente di declamare l'Amleto) "O Romeo, Romeo.." (allarga di colpo le braccia nell'enfasi, colpendo col ventaglio Giovanni che comicamente si mette una mano sul naso) "..dofe sei tu Romeo?"

WALTER :- (entra all'ultima battuta)"L' and al marc a comprar dli piantini pr' al nostar giardin"

GIOVANNI :- (seccato) "Ma cosa dsal.."

GERTRDE :- "Ma io recitavo Giulietta e Romeo che nostro signor Montanari Giofanni portava in ciro in teatri italiani"

WALTER :- "Ah!.. And pr avanti che intant ch l' tta 'na commedia" (cerca il bastone, lo vede e lo prende)

GIOVANNI :- (sempre galante) "L'ha interrotta sul pi bello. Era cos estatica"

GERTRDE :- "Estatica?.. Non brutta parola, vero?"

WALTER :- (con sottile ironia) "Stia tranquilla Frau.. che il nostro signor Montanari una persona garbata.." (tra s) "Con li tognini.."

GERTRDE :- "Eh, foi italiani tutti pirichini.. non si sa mai quando tite ferit o quando tite pucie"

GIOVANNI : - (sottovoce, cercando di non farsi udire da Walter) "Ma allora lei, non ha capito i miei veri sentimenti, il mio canto d'amore"

GERTRDE :- "Canto.. come uccelli.. come piccolo merlo?"

WALTER :- "Eco, brava come un marls!" (esce scrollando la testa)

GIOVANNI :- (mima un gesto che manda.. a quel paese e poi alla donna) "Frau Gertrde perch.. ehm.. perch non facciamo un pensierino ad un eventuale matrimonio?"

GERTRDE :- "Folete tire.. noi due assieme?"

GIOVANNI :- "Eh, non ne vedo altri"

GERTRDE :- "Noi due con altri?"

GIOVANNI :- "Ma no.. Noi due.." (teatrale, prendendole le mani) "Io e te"

GERTRDE :- "Che pello.. Ma.. foi.. cio tu, prima spiegami una cosa.. Facevi gatto con Maria?"

GIOVANNI :- "Il gatto?.. Che gatto?"

GERTRDE :- "Maria afere parlato tialetto e afere detto che tu ingattiavi con lei"

GIOVANNI :- "Ah, ho capito.. ha detto <ingatiar>.. vuol dire ingarbugliare.. Non, non c' mai stato nulla tra me e quella.. quella campagnola, credimi"

GERTRDE :- "Ah, foi italiani tutti galli"

WALTER :- (entra all'ultima battuta) "Mica vero sa?.. A gh' anca un qual capn" (d un'occhiata a Giovanni)

GIOVANNI :- "Ma a l incora ch?.. Al n'ha mia fat i scongiri contra al malc?"

WALTER :- (flemmatico, prende il bastone dietro il divanetto e siede) "Ho las la delega a li dni.. Al capir ben che con d non cm Maria e Crocifissa, m a sont in na bt a fer.. E lei Frau Gertrude, niente candela in Cappella?"

GERTRDE :- (teatrale) "Io fado in chiesa per precare e non per fare sconciuri"

WALTER :- (con sottile ironia) "Me per al s post, una candela, magari anca picolina.. a l'ars impisda.. perch nella vita, non come sulla scena.." (alludendo a Giovanni)"Va ben che a dli volti as recita anca in dla vta e che 'l mond l' tt un palcoscenich in doa ogni marionta la fo la s part.. Vera sior Montanari?"

GIOVANNI :- (a Gertrde) "Non le dia retta.. Crede di essere ancora al Liceo a coandare a bacchetta"

WALTER :- (con un velo di malinconia) "Eh..'na volta l'era acs.. Ads i- i stdent ch'a comanda" (riprendendo la sua ironia) "Comunque sior comendator.. prdensa n?.. parch i-an i psa par tti"

GIOVANNI :- "Cos'itand dir con 'sti babli ch'l'i 'n so ne d' te ne d' me"

WALTER :- "Ma gnint, gnint.. sol un consili.. <attento agli slanci di giovent" (comico, cercando di farsi comprendere senza dirlo chiaramente) "Parch saif com l'.. a dli volti a v'n agh par che.."(mima una partenza sprint) "..e dopo inveci.. " (mima come una ruota che sgonfia)

GIOVANNI :- "A n'ho cap propria gnint"

WALTER :- "A ma spieghi mei.. A dseva che a dli volti a una qualch.. ex zoan agh ve voja ad ciapar al vol ma dopo.. " (comico) "..as romp 'na balestra o agh ve manch la bensina e li ali.. l'in sbat p.. If cap ads?"

GIOVANNI :- "Ma cl'am faga al piaser.. l'am ve a far la moral a m..gnanca a fes un ptlet"

GERTRDE :-(a Giovanni, perplessa) "Ha detto che rotto palestra e finito benzina ?"

GIOVANNI :- "Ma che <palestra>.. Io no ho niente di rotto e in quanto a benzina.. a pos volar fin ch'a voi"

WALTER :- (canticchia) "E finito il bel tempo che fu.."

GIOVANNI :- (d un'occhiataccia a Walter e poi a Gertrde) "Non le dia ascolto e ri- fletta su quanto le ho detto" (si china di scatto per fare il baciamano e lancia un grido per il colpo della strega che l' ha colto) "Ahi!.. Vacca boia che dolr!" (Gertrde si spaventa. Giovanni porta le mani ai reni e non riesce ad alzarsi. Walter gli va incontro) "An gh' l'a fagh mia a tiraram s.. Ahio.."

GERTRDE :- "Ma cosa afere?"

WALTER :- (comico, come una sentenza) "As gh' rot la balestra!" (chiama) "Infermiera.. Carmen.."

SCENA V

(Gertrde Giovanni Walter Carmen)

CARMEN :- (entra sveltamente) "Ma cos'l 'sto sapl?"

WALTER :-"A gh' gn<un colpo di giovent> e l' armas dr cm 'l bartagnin"

CARMEN :- (che intanto stava massaggiando le reni di Giovanni)"Cumendator.. incora cla <spondilo-artrosi>..Al na def mia far di movimen brsch.. Al n' mia p un zuvnot"

WALTER :- "Ma l' ben quel ch'ha gh' det.. Atenti ch'as romp la balestra.. a fnes la benzina.."

CARMEN :- "Ch'al vgna in infermeria ch'agh faghi 'n'iniesion ad cortisn" (lentamente, curvo e dolorante, con l'aiuto di Carlotta, si appresta ad uscire)

GERTRDE :- "Posso aiutare?"

WALTER :- (mentre i due escono di scena)"L'ha gi aiutato abbastanza.. Lasci che prima si raddrizzi"

SCENA VI

(Gertrde - Walter Maria Crocifissa)

MARIA :- (rientra con Crocifissa e accennando a Giovanni) "Cosa a gh' scs .. s'l cag ads?..Scsem la parola"

WALTER :- "Artrosite acuta per rottura di balestra"

GERTRDE :- "Povero commendatore.. Lui afuto colpo di strega"

CROCIFISSA :- (dando una gomitata d'intesa all'amica) "E chi saresla la stra?"

WALTER :- (scimmiottando il gesto galante) "L' sta..<un baciamano ardito>"

MARIA :- "Asc l'impara al sior Schessa-spire"

GERTRDE :-"Tutta infidia la sua perch anche lei ha tentato con signor Giofanni"

MARIA :- "V.. cantante con l'argia.. dastapat li orci se mai l'era l cal vrea pitonaram"

WALTER :- (sottovoce ma non troppo) "L' vera.. ma quand al comendatur al s' acort che.. ch'la ma scsa siora Maria.. che l l'era in bolta.. l l'ha

cambi binari e al se rivolt.. in Germania" (addita a Gertrde)

GERTRDE .- "Cosa <bolletta>.. quella del telefono?"

WALTER :- "Anche, ma nel nostro dialetto significa pure essere senza un bsi, senza una palanca.. senza una svanzica.. Ma non ci faccia caso Frau.. parlavo da solo.. S a una certa et .. pu capitare che uno parli da solo.. e magari l' bon ad daras anca ragion e al fin a letga da par l" (squilla il telefono) "Al.. 'n'atar client" (chiama) "Telefono"

SCENA VII

(Gertrde Walter Maria Crocifissa Carmen Giovanni)

CARMEN :-(entra a va a rispondere)"Pensionato alle Rose, buongiorno; chi parla?"

WALTER :- "A m'arcmandi.. an gh' mia sit parch.. as siem tti racomand" (accenna al cielo)

CARMEN :- (fa segno di zittire) "Scusi, non ho capito, vuol ripetere per favore?" (pausa) "Il comendator Montanari?"

WALTER :- (comico) "L' and a Montanra"

CARMEN :- ".. non so se potr venire al telefono.. Attenda che vado a vedere" (lascia la cornetta staccata ed esce chiamando)"Commendatore Giovanni.."

GERTRDE :- (ingelosita) "Chi pu folere commendatore.."

MARIA :- (a Crocifissa) "La sar 'n'atra stra"

GIOVANNI :- (entra curvo, con una mano su un fianco, guarda ostile i presenti e prende la cornetta del telefono. Parla con un po' d'affanno) "Pronto. S, sono io.. chi parla?" (pausa. Cerca di parlare sottovoce) "Ah, l' l siora?"

TUTTI :- (incuriositi, fanno scena)

GIOVANNI :- "Inch?" (si massaggia un lombo)"Veramente a gh'.. un impegn"

MARIA :- "Con la stra!"

GIOVANNI :- "Ch'la staga tranquilla. apena sistem.." (si massaggia un fianco) "..un laor pena tac.." (guarda i presenti in palese ascolto) ".. s, ho cap ma.. an pos mia parlar.. ch'la staga ben" (posa il ricevutore e mentre cerca di raddrizzarsi arringa i presenti) "Ben?.. Cosa gh'if da curiusar.. An 's pl mia ricevar 'na telefonada?"

GERTRDE :- (agitando nervosamente il ventaglio) "DI UNA TONNA?"

WALTER :- (comico) "S, ad un tonno!"

GIOVANNI :-"Ma and i piasta a sclasar le rane.."(alla tedesca)"Era..era la mia sarta" (esce)

WALTER :-"Abiti di scena per l'attore" (suona la campanella del pranzo)

MARIA :- (si alza) "Oh, finalment as magna"

CROCIFISSA :- (si alza lentamente) "Par quel ch'a magni m.."

SCENA VIII

(Gertrde Walter Maria Crocifissa Giovanni Loris Carmen)

LORIS :- (entra con passo militaresco, si ferma e) "Signori, il pranzo pronto"

WALTER :- "La spa l' cta, n maresil?.. A gh'a scomti ch'agh par d'sar incor in di sold"

LORIS :- "Eh.. alora a s'era un bagait"

GERTRDE :- (si alza dirigendosi all'uscita) "Andiamo a lavarci mani prima che tifenti tutto freddo"

WALTER :- (salace, alludendo) "Eh.. l' un bel psoln ch' dvant tt fred!"

LORIS :- (a Maria e Crocifissa) "Signore, vogliamo andare?"

CROCIFISSA :- (a Maria, sorridendo) "L' riv al magiordm"

MARIA :- "E chi saresal.. 'n'atar pensionant?"

CROCIFISSA :- "Ma no.. dopo al tal spieghi"

LORIS :- (cedendo il passo) "Prima le signore"

MARIA e CROCIFISSA:- (accennano ad un ringraziamento per la cavalleria ed escono)

WALTER :- (dimentica ancora il bastone dietro il divanetto e fa per uscire a sua volta. Carmen sta entrando e Walter le lascia il passo)

CARMEN :- (con uno straccio o spolverino, netta le sedie, e cos facendo si china)

LORIS :- (osserva il.. didietro dell'infermiera annuendo piacevolmente)

WALTER :- (gli tocca le spalle per indicargli di uscire) "Marescial.. atenti a la vsta"

LORIS :- "Eh.. cosa vrif mai.. Prma a gh'a i dent e mia la cran.. ads a gh' la caran ma..am manca i dent" (escono)

CARMEN :- (d le spalle alla porta e continua a sistemare. Non si avvede di Giovanni)

GIOVANNI :- (entra curvo e si precipita a cingere i fianchi di Carmen, la quale ha un balzo) "Carmen, finalment!"

CARMEN :- "Ma che spi ch'a ta m' fat ciap.. Sto 'tenti che s'is ved is do l'invida a tti d"

GIOVANNI :- (teatrale) "Ma Carmen.. anca s'at s p s zovna che culpa gh'n'oia m se al me cr al cica cm 'na campana.. L' un bel psolin ch'an s'an vdema in giardin"

CARMEN :- "Ma a t'al s ca sont impgnada"

GIOVANNI :- (cerca di abbracciarla mentre lei sfugge) "T'al s quel ch'a sont a dr far par te.. par nuantar d.."

CARMEN :- (lo tiene a bada con un braccio) "Per am par che risltat.." (mima con le dita che non ce ne sono)

GIOVANNI :- "A faghi qul ch'a ps.. ma con 'sto mal da schena.."

CARMEN :- "L' mei ch'at vaghi in sala.. a s'a vdirema p s tardi"

GIOVANNI :- (teatrale) "Si cara.. questa sera in giardino, nel gazebo.."

CARMEN :- "Nel gazebo" (sbrigativa) "Ades vo fra di p.."

GIOVANNI :- "Ma am vt ben?"

CARMEN :- (con menefreghismo) "Ma s, ma s.. Ch'at vaghi!"

GIOVANNI :- (indietreggia mandandole dei bacini) "Andremo via e vivremo felici"

CARMEN :- "E ricchi!" (lo sollecita ad andarsene. Questi si volta ed esce)

SCENA IX

(Carmen Romeo Walter)

CARMEN :- "Oh finalment la port via li sli.." (soddisfatta) "S'a v tt a la nostra manra.." (apre la finestra sul fondo e chiama, sottovoce) "Romeo, Romeo"

ROMEO :- (da fuori) "A son ch.. cosa vt?"

CARMEN :- "V da la porta ad sarvsi ch'at versi.. An pos mia parl fort" (richiude la finestra ed esce alla sinistra)

WALTER :- (entra, cerca il bastone) "Al me baston, a m'al dasmenghi sempar" (lo vede appoggiato alla spalliera del divano, lo prende, gli scivola e si china dietro il divano, con fatica, per raccoglierlo)

CARMEN :- (entra con Romeo, giovane giardiniere)

WALTER :- (alza, non visto, il capo, non sa che fare. Decide di stare nascosto)

ROMEO :- (cerca di abbracciala) "Dam un basn Carmen"

CARMEN :- "Te li man a post che sa v dentar qualchidn"

ROMEO :- "Ma l' p dna stmana ch'a t'an v mia in dal capan in giardn; at gh' da dir qul"

CARMEN :-"Am par che l dentar agh sia p s moviment che in piasa Sordlo"

ROMEO :- "A m'an sont acort. Tti i pensionant, specialment li cpi, i v l dentar e dopu i salta fra con la pel tta spigasenta.. ah, ah.." (cambiando tono) "Per quand a t'aspti m t'an rivi mai"

WALTER :- (inavvertitamente gli cade il bastone a terra. Si china ancor di pi)

CARMEN :- (sospettosa) "Et sant?" (va ad aprire la finestra per controllare fuori)

ROMEO :- "L' sta da dl.. Ma me a voi dirat.."

CARMEN :- "Ssst.. parla pian che anca i mr i gh' i orci.. E po' a gh' sempar ch'al rompibali dal profesr.."

WALTER :- (comicamente minaccia da dietro il divano)

CARMEN :- "..al par un can in punta"

ROMEO :-"Sar mi star atenti. Dim un po'..la camra dla tedesca in do la?"

CARMEN :- (gelosa) "Parch?.. Gh'et d'andar a cantar Lili Marlen?"

ROMEO :- (scherzoso) "Al sars un bon afari.. L' pina ad bsi"

CARMEN :- "At rivi in ritardi.. a gh' za chi ga sto dr"

WALTER :- (quando gli altri parlano dandogli la schiena, spunta con la testa. Gli ricade ancora il bastone)

ROMEO :- (allarmato) " 'n'atar sts.. Ma ch a gh' qualchidn"

CARMEN :- (si guarda attorno e va ad aprire la finestra poi, rincuorata la richiude) "I- i spasin chi porta via la spasadra in giardin"..Ads l' mi ch'at vaghi"

ROMEO :- "At gh' ragion" (esce alla sinistra accompagnato dalla ragazza)

WALTER :- (dopo aver comicamente constatato ch' solo, si alza tutto indolenzito. Sente Carmen che dice "Ciao" a Romeo e si siede sul divano fingendo di leggere un libro preso dal tavolino) (SQUILLA IL TELEFONO)

CARMEN :- (rientra, d un'occhiata malevola al professore e risponde al telefono) "Pensionato alle Rose, buongiorno" (pausa) "La signora Braglia?.. L' l'ora ad disnar.. ciam p s tardi" (pausa) "An m'interesa mia sl' urgent.. a gh' di orari da rispet" (ripone con malagrazia la cornetta)

SCENA X

(Carmen Walter Maria Giovanni)

MARIA :- (entra di premura in scena) "Ch'la ma scsa Carmen.. a gh'ars bisogn ad far una telefonada al me pas.. pagand, a s'intend"

CARMEN :- (severa) "La n' mia l'ora e po' in sala a gh' al telefono pblich"

MARIA :- "Verament da dla a gh' un sapl ca n'as capes n'ostia.." (indicando il telefono) "Psia?"

WALTER :- (che assistendo al colloquio si agitava per le intemperanze di Carmen) "Parch l'a n'agh dis mia chi l'ha 'pna sircada.."

MARIA :- "I m'ha sirc al telefono?"

WALTER :- "Sicr, ma la nostra infermra, ligia al dovere, quand as trata ad ch'i atar, l'ha rispost che anca sl'era rgent.. a n'era mia ora e cla ciams dopu.."

CARMEN :- "Insma! Al regolament al va rispet..Se tti i gnes ch a l'ora ad disnar, la tola l'an sares mai dasparcida. Comunque, par stavolta, la faga pr.. Ma sa capita al diretor, m an so gnint, a siema intes?"

MARIA :- "Tranquilla e.. grasie pr'al moment"

CARMEN :- (fa un sorrisetto come a gradire la frase, poi si rif sul professore apostrofandolo) "E v gnif mia a disnar?.. E la pilola par la prostata l'if tta?"

WALTER :- (all'apostrofare della ragazza aveva avuto un soprassalto, si alza protestando) "A vegni, a vegni.. ma che caratar.. am f vegnar 'n'asident" (escono)

MARIA :- (d la schiena alla porta di destra e nel frattempo, componendo il numero e brontola) "Cla scagarta..la cred d'sar la padrona.. A siem nuantar ch'a la mantgnema.." (attende che qualcuno risponda al telefono e poi, comica, cerca di parlare italiano) "Pronti?.. Signor Mnico.. sono la Maria.." (pausa) "Come <quale Maria>, sono m.. la Maria Braglia.. Ah, ecco.. senta vorrei parlare con mio fradl, l'Isidoro, so che viene lontera li in ostaria a giocare a chiappa-quindici.." (pausa) "S, grasie, aspetto sulla linea.." (pausa) "Pronti?" (pausa) "Che spiritos.. anch'io sono pronta.. ma chi parla?.. Ma ch'at gns la dbida.. i schers da far?.. Sculta Isidor, m't ciam prma?" (pausa) "A m'al s'era imaginda ch'at seri te.." (pausa) "In doa vt ca sia, in balera? A son in dal Pension, no?.." (pausa) "Cos'am vreat dir?"

GIOVANNI :- (entra non visto e si blocca ad ascoltare tra lo stipite e la porta)

MARIA :- "Eredit?! ..Questa s ch'l' 'na bla nva?.. E quant al las al so?"

GIOVANNI :- (porge interessato l'orecchio)

MARIA :- "Du.. dusent milin in contant e anca la propriet?.. Vacca pita!"

GIOVANNI :- (con rapida comicit, prende le rose dal vaso, un foglio di giornale sotto il porta vaso, fascia maldestramente il mazzo che nasconde dietro la schiena, stando sempre seminascosto a lei ma non al pubblico)

MARIA :- "A sont propria contenta, e a te?..La casa.. la stla con la barchsa.. la pordghina con i d cavi da tir.. Ben, ben.. am fa piaser ch'al s arcord di s ne.. Ho fat tanta strada in ms a li piani, tra li pci,.. t'arcordat?.. Alora a gh'um i trcoi ch'is piantava in dla molta .. 'Sculta..l' mi ch'at lasa ads, prma ch'a riva ch'al carabinier d'infermra.. Ciao, ciao.." (posa il ricevitore andando alla parte opposta di Giovanni, ragionando fra s) "Dusent milionn.. L'i n' mia falstri quli"

GIOVANNI :- (finge di entrare in quell'istante, tenendo dietro la schiena le rose) "Oh, siura Maria.. la che?..An l'a mia vesta in sala da prans e am s'era preocup.. Tt ben?"

MARIA :- (sospettosa) "Am dal dla siura ads?.. El sicr d'an 'ver mia sbali barsi?"

GIOVANNI :- "Ma cosa disla mai, SIURA, ansi.. a ma scsi se prma agh sont pars sgarb.. a n'era mia me intensin. L'am def credar e.. par faram pardon, co par le!" (dona le rose)

MARIA :- (incredula e sospettosa) "Par m?"

GIOVANNI :- "E par chi sion?"

MARIA :- "Ma par la tugnina"

GIOVANNI :- (teatrale) "Suvvia signora, non faccia di un erba un fascio"

MARIA :- (sarcastica) "..e di tre fiori un mazzo!" (li sfascia e si avvia a riporli nel vaso) "Sar mei mti incora in doa ch era" (li ripone)

GIOVANNI :- (imbarazzato) "Ehm..insma.. basta l'intensiun" (accennando al telefono) "Gnint ad brt al telefono, a speri"

MARIA :- "Parch?.. Cusa doveva scedar?"

GIOVANNI :- "Sol robi bli.. as ved dal s facin.." (tenta una carezza)

MARIA :- (gli d un colpo sulla mano che lui ritira lamentandosi)

GIOVANNI :- "Cl'am daga al bras, siora Maria e andem a tola"

MARIA :- "A sont bona ad caminar da par m.. E come mai tti 'sti siuradi con 'na contadina e bgandera?"

GIOVANNI :- "A gh'admandi scsa" (fa un galante baciamano)

MARIA :- (non usa a queste galanterie, rimane con la mano a mezz'aria, poi se la netta su di un fianco mentre sculettando, esce brontolando) "Che fcia ad brons!"

GIOVANNI :- (esce dopo di lei rassegnato) "L'a m' andata sbsa!" (esce a sua volta)

SI CHIUDE IL SIPARIO

fine del primo atto

ATTO SECONDO

SCENA I

(Romeo Carmen)

CARMEN :- (sta riordinando. Romeo bussa alla finestra del giardino; apre) "Cosa vt?

ROMEO :- (da fuori) "A gh' bisogn ad parlarat.. versam la porta par piaser"

CARMEN :- (richiude la finestra, d un'occhiata attorno a s ed esce alla sinistra rientrando subito assieme a Romeo. Parla sottovoce) "A gh' 'na qual novit?"

ROMEO :- "At dovrsi mettar 'sto fagotn.."

CARMEN :- (gli fa segno di abbassare il tono della voce)

ROMEO :- (esegue) "Sta a.." (d un'occhiata attorno e poi le parla in un orecchio)

CARMEN :- (stupita) "A n'agh pensi gnanca!"

ROMEO :- "At m'i det ch'a t'am itavi.."

CARMEN :- "E s'im vd?"

ROMEO :- "sa prdensa.. vardat d'atran.. m a sar in giardn in dal capan a tramplar con di fior.. acs nisn a pl sospetr ad nuantar"

CARMEN :- (titubante) "Ma.. an voi mia andar in di pacigh, v?"

ROMEO :- "Incora un po' ad pasiensa a e dopu.. a serm a tir" (l'abbraccia)

CARMEN :- (allontanandolo) "S.. a tir da sc-ip ad qualchidn.. T at portar via li sli e me a rastar in dla mer.. in dla molta. Am par d'sar la reclam dla television: <usa e getta!>"

ROMEO :- "Ma cusa vet a pansar.. a t'al s ch'at vi ben"

CARMEN :- "Stsi paroli dal comendatur Gioani.. "

ROMEO :- (alzando la voce) "V ptla..un cunt l' darat 'na mansion, n'atar cunt le ciap i fat trop in s'al sri.. stat mia imbalgar con lil, n?"

CARMEN :- "E sbsa la vs.. vt far saver i nostar fat anca a ch' iatar?" (gattona) "T'an sar mia gelus, n?"

ROMEO :- (in imbarazzo) "Comunque l' mi ch'at'al las perdar"

CARMEN :- "Fnirala prest 'sta storia?"

ROMEO :- "S'a v tt come da progrma.. a sim quas 'riv a far al pl a qualchidn"

CARMEN :- "A meno che in n'as mta dentar"

ROMEO :- "Tranquilla che a chi frob agh darm 'na bta"

SCENA II

(Romeo Carmen Loris Crocifissa)

LORIS :-(fuori scena)"Pensma a la salt siora Crocifissa..ch'la vegna da 'd' l, in dal salotin"

CARMEN :- (a Romeo) "E 'dr riv un qualdn.. andma fra da d'l" (escono alla sinistra)

LORIS :- (entra con Crocifissa che v a sedere mentre lui resta in piedi) "E come mai i s ne in v mia a catarla?"

CROCIFISSA :- (triste) "A gh l'ho admand e i m'ha det ch'i gh' trpi inpegn.. chi 'n gh'a mia temp.."

LORIS :- "Per, ch'la ma scsa, a n' mia ch'a vja interesaram di s fat.. fin par carit, ma a m am pars che al temp pr' andar a catr la sa i dovrei fargal saltar fra.. Pasiensa m ch'an gh'ho nisn.."

CROCIFISSA :- (immagonata) "Sior Marangn.. i m'ha za tac al nom ad Crocifissa.. ch'al 'na staga mia a mtam in crs anca l" (cambiando argomento) "Ma come mai l l' incora ptl?"

LORIS :- "L'' 'na storia lunga.. La cariera in di sold.. un giorn da 'na banda 'n'atar gioran da cl'atra..A conoseva 'na dna.."(sospiro)"A gh' sta an- ca un moment che tt era combin .. ma sc-iop la guera e acs em pans ad rimandar. Dopu la Francia salt fra l'Albania, la Grecia e al camp ad concentrament in Germania e tt l' and a remengo"

CROCIFISSA :- "Ch'al ma scsa.. an vra mia daragh un dispiasr"

LORIS :- "Ansi.. un po' da sfgh ogni tant agh vl"

CROCIFISSA :- "E quand l' rientr in Italia parch an s'el mia marid?"

LORIS :- (triste) "Apena rientr ho sirc d'an faram mia vedar. Se.. cla siora la m'aves vest, quaranta chilo d's.. la sars scapata da la para.. Dopo soquanti ms, quand a l' ho sircada, ho sav ch'la s'era maridada, ch' la gh'a anca un fil e cl'a s'era trasferida" (sospiro) "Ho sirc da dasmangarla e dopo un qual mes a son sta reintegr in dl'Esercit e agh sont arms fin a l'et dla pensin""

CROCIFISSA :- "A gh' di moment ch'a par che tt o bora z.. un po' la m storia a l'incontrari, parch m invci am son maridada.. par modo ad dir.." (triste) ".. matrimoni par procra, com'agh n'era tanti chi temp l.."

LORIS :- "Al so.. al gioran d'inch agh cred poca gent"

CROCIFISSA :- "..as sim marid che l l'era in Rsia e da alura.. p gnint. A l'ho 'spit par tanti an.. e la m suant l' andata a faras banadir e dopo.. 'n'avis dal Ministero.. <disperso in Russia>" (riprendendosi e cambiando discorso) "Ma l, sior marasial, al podeva rifaras 'na vta listes"

LORIS :- "Par ciapar un'atra delsion? A gh'a paura ad sircar sempar l in ogni dna.."

CROCIFISSA :- "Cum'as ciamavla?"

LORIS :-"L'as ciamava..No, a prefrsi pronunciar mia al s nom.."

CROCIFISSA :- "A capsi.. ognidn ad nuantar al gh'ha 'na propria storia.. da dr dla schena.."

LORIS :- "A proposit ad schena, come stl al sior Giovanni?"

CROCIFISSA :- "Cul l?.. Al gh' set vti cme i gat" (sottovoce)"A l'ho vest in giardin con la tudesca..l'am pareva tt ingals..Disal chi's maridar?"

LORIS :- "Mah.. Agh credi poch.. Andmia a tras un caf?"

CROCIFISSA :- "Verament a gh'ares d'andr da me neda"

LORIS :- "Ch'l'a vaga pr ma.." (quasi per scherzo) "ch'la lsa a casa al portafi"

CROCIFISSA :- (che c' rimasta male) "Ma..al na cardar mia che m neuda.."

LORIS :- (interrompendola) "Fin par carit, ch'la ma scsa ma.. se v'na l'an gh' mia al portafi a dr.. l'han ga gnanca la probabilit ad doveral tirr fra, agh par?"

SCENA III

(Crocifissa Loris Carmen Umberto Cecilia)

CROCIFISSA :- "Al gh' sempar vja da scarsr.." (si alza) "A vaghi a prepararam.. sal, nuantar dni a gh'ma da restauraras la facida e.. agh vl al s temp"

CARMEN :- (entra) "Siora Fredi l'ha gh'ha dli visiti"

CROCIFISSA :- "Par me? E chi?"

CARMEN :- "Do parsoni. La ptela l'ha det ch'l' s neuda"

CROCIFISSA :- (contenta, a Loris) "Al vest ch'l' gnda?"

CARMEN :- (sulla soglia, ai visitatori) "Prego, accomodatevi" (lascia il passo a Cecilia ed Umberto che entrano mentre lei esce)

CECILIA :- (con slancio, verso la zia) "Ciau sa.. com'a stet?"

CROCIFISSA :- (abbracciandola) "Ben.. ads ch'at vdi" (a Umberto, marito di Cecilia) "Ciao Umberto.. sempar elegant.."

UMBERTO :- "Bongioran siora Crocifissa.. com'a stala?"

CROCIFISSA :- "Dsemagh ben a n'at dispas mia, vera?"

UMBERTO :- "Agh mancars atar.. ansi.."

LORIS :- (con savoir faire) "Scs.. af lsi da par vuatar.. cumparms"

CROCIFISSA :- "Ma che bla sorpresa"

CECILIA :- "Verament l' un bel psoln Ch'a gh'eom da gnir, ma"

CROCIFISSA :- (con finta ingenuit) "A speri propria ch'in vl'bia imped.. Me invci a s'era a dr a prepararam par vegnarf a catar parch a imaginava ch'a gh'eu da far.."

UMBERTO :- "L' vera.. al lavor.. la casa.."

CROCIFISSA :- (sorniona) ".. i fii.."

CECILIA :- "Ma sa, cosa dit.. t'al s che 'd fii a na gh'nem mia incora"

CROCIFISSA :- (c.s) "Ah no?.. Am carda che, sicome l' pas tant temp da l'ltima volta ch'as siem vest.. ch'a i-abiesuf bla che fat"

UMBERTO :- "A gh' temp.. trop impegn pr'ads.. agh pansarm a sura"

CROCIFISSA :- "A capsi.. per am piasars aver di ne picoln"

CECILIA :- (cambiando discorso) "Ehm.. e t sa com'at ctat che dentar?"

CROCIFISSA :- "An pos mia lamantaram.. A sima na brancada d'ex zuan che.."

UMBERTO :- (interrompendola) "Sempar con la vja da scars t sa.. malgrado la s et"

CROCIFISSA :- "V, suvnot.. a capsi anca m che di fii a n'an far mia.. Ma mia parch an manca al temp.." (scimmiottando Umberto) "..malgrado l'ta.."

CECILIA :- (dando un'occhiata di rimprovero al marito) "Stagh mia far caso.. a dli volti al na misra mia li paroli"

CROCIFISSA :- "Sta mai dir a un vc ch'l' vc.. Al prafars dirslal da par l.. sempar sperand d'sar smant, as casps"

UMBERTO :- "Ma m a scarsava.." (alla moglie) "Cecilia.. 'n gh'eat mia da dir qul a t sa?"

CROCIFISSA :- "Cos'am vreut dir?"

CECILIA :- (imbarazzata) "Eco.. me mar al't vr'ea dir.."

UMBERTO :- (la interrompe serioso) "Verament TE' AD VREI DIR!"

CECILIA :- (che non sa come iniziare) "Eh, as caps Sa.. gh'.. gh' 'na qual novit?"

UMBERTO :- (mostra di essere scocciato perch Cecilia non ha affrontato l'argomento)

CROCIFISSA :- (nota il fare dei due) "Novit che dentar?.. Li soliti.. partensi e l'arif di rimps: Sion as parla di fii di pensionant.. di ne e d'un qual atar parent ch'al s'informa s'at respiri incra"

CECILIA :- "Ma nuantar a siem sempar darent a te"

CROCIFISSA :- (salace) "Col pansr!"

UMBERTO :- "A voresum sar sempar ch ma.. a gh'ma tanti 'd chi impegn.."

CROCIFISSA :- (mordace) "Am l'imagini.. i fii.. Che sica.. i fii i n' mia sta incra program"

UMBERTO :- "Gist!" (guarda la moglie per spingerla a parlare)

CECILIA :- "A propsit ad programma.. A gh'm intensin, d'andar a Parigi a spitar al cap ad l'an" (guarda il marito che annuisce soddisfatto)

CROCIFISSA :- "A f ben.. M a la vostra et a n'ho mia pod .. ma vuatar and fin ch'a si in temp.. e po' " (sottile) ".. a vl dir che i bsi agh e quei chi di p a i-a spand pr'andar a Parigi"

UMBERTO :- (che vede sfumare il suo intento) "Verament la Cecilia l'han s' mia spiegada ben.."

CROCIFISSA :- (finta tonta) "M'alra caro.. parla te ch'a t'a ta spieghi mi"

UMBERTO :- "La vr'a dir che A SARES NOSTRA INTENSION ANDAR A PARIGI"

CECILIA :- (interviene in aiuto) "Anca par far mia la figra con i amigh d'sar in bolta" (guarda il marito che annuisce soddisfatto)

UMBERTO :- "Per.." (si strofina i polpastrelli per significare i soldi e mima che mancano)

CECILIA :-(circuendola)"Vedat sa, sa t'as dsi, o imprastsi un po' 'd bsi.."

UMBERTO :- "..a podrsum andar a Parigi sensa far far a brti figri ai parent"

CROCIFISSA :- (con finta ingenuit) "Ma parch.. vai a Parigi anca i parent?"

CECILIA :- "Ma no!.. Sol i amigh"

CROCIFISSA :- "E quanti uri a gh'a stef?"

UMBERTO :- "Quanti uri?"

CECILIA :- "Ds d!"

CROCIFISSA :- "An saveva mia che al pr'm dl'an in Francia al drs ds d"

UMBERTO :- (spazientito) "Ma no.. l' al vis organis ch'al dra ds d!"

CROCIFISSA:- "Ah, o cap..al dra cm ch da nuantar.."(si alza e passeggia lentamente) "Avd.. m a sont incra 'na dna a l'antiga.. Quand a s'era sovna as fava al pas second la gamba.. Se un fat als podeva far als fava e s'ans podeva mia al n'als fava mia. Solament in dli disgrasi as sircava l'ait di parent e di amigh.. Ma ad sicr a n' mia al vostra casu parch a imagini che a Parigi a n' mia in prevision 'na qual disgrasia.. dghia ben?"

UMBERTO :- (seccato) "Ma cos'a gh'intra li disgrasi ads.." (alla moglie) "E t 'n gh't gnint da dir?.. A t'am f parlar m dopu ch.." (si volta altrove per non far vedere che la spara grossa) "..a t' organis tt te?"

CECILIA :- (sconcertata, ) "Ma s'a ts sta t che..."

CROCIFISSA :- (ironica, avendo capito) "Ma Cecilia, at perdi anca la memoria"

UMBERTO :- (alla moglie, con faccia di bronzo) "S, propria te" (a Crocifissa) "Me..'n vrea mia.. an gh'eum mia li posibilit, ma l, gnint, la insisteva"

CROCIFISSA :- (ironica) "Ma Cecilia.. CHE INSISTOSA"

CECILIA :- (cerca di ribellarsi al marito) "Ma se t.."

UMBERTO :- (interrompendola con prepotenza) "Tas l e stam mia a contradir"

CROCIFISSA :- "Am par fina gist.. Una volta at tasi t e una volta al parla l"

UMBERTO :- (alla moglie, sottovoce ma non troppo) "E pans ch'a t'am dsevi che t sa l'as itava ad sicr"

CECILIA :- "A t'am volti tant 'sta fartada ch'a n'agh capsi p gnint" (alla zia) "Vedat sa.. ai t temp l'era divers ma al d d'inch.."

CROCIFISSA :- (interrompe mentre va a sedersi) "Eh, gi.. prendi oggi e paghi domani.. ma sempar bisogna pagar..E po' fila cara.. am vt dir cos'a gh'intria m con al vostra cap ad l'an a lunga scadenza?"

CECILIA :- "Ma sa.. an podma mia tiraras indr a far vedar ai nostar amigh ch'an gh'ma mia i bsi e far la figra.."

UMBERTO :- (interrompendo) "..d'sar di pitch"

CROCIFISSA :- "E a st a preocuparaf par la figra? Magari anca i vostra amigh i sar adr a dir li stesi vostri paroli a n'atra sa.. A gh'a scomti che s' a gh'a dsesu la vrit agh farsus un piasr anca a luatar" (pausa) "E po', cara la me gent, ch dentar i n'am' gh'te mia parch a gh' 'na neuda ch'la vl andar a Parigi a vedar se 'l prm dl'an al v al prm da snr cm che da nuantar, v?.. I m'agh te parch a paghi.. e di bi bsi.. e nisn atar a paga par m"

UMBERTO :-(scocciato)"Cecilia..andma sion a vo a fnir che a Parigi l'agh v l"

CECILIA :- "Ma Umberto.. sta mia a tratr acs m sa.."

UMBERTO :- "At m'i det ch'a podeum cuntaragh" (a Crocifissa) "Ma m a m'al s'era imagin e a tl'a det cl'era intil andarla a.."(si accorge della gaffe)

CROCIFISSA :- (rattristata) "..andarla a catr.. A capsi..Am cardeva che al ben al n'a costs gnint invci as ved che par vuatar.. al gh' un prsi"

CECILIA :- "Sa sta mia dir acs.. Me at vi ben"

CROCIFISSA :- "A gh'un proverbi ch'al d che:<al sol al sca, l'aqua la bagna: Dio al i-a fa, po' li acompagna>"

CECILIA :- (dispiaciuta) "Am disps dimondi sa.. ma sbali"

CROCIFISSA :- (a Umberto) "Ma t ad si, an gh'n'et mia?. As pl dar che T sa l'at daga 'na mcia ad bsi e che al prm dl'an a tal psi far a Neveyorke"

UMBERTO :- "Cecilia.. andmia?"

CROCIFISSA :- "Fin dla visit?.. A sieru gn sol par i bsi?"

CECILIA :- (impacciata) "Ma no e.. gnanca l.. l' sta un malints.. a sierum gn a vedar com'a ta stavi"

CROCIFISSA :- "A stava mi prma.. Comunque am f piaser d'averaf vest.. Tant l'era pas SOL UN AN da l'ltima volta"

UMBERTO :- "Ma s'a sima gn anca a Pasqua"

CROCIFISSA :- "Che an era?.. Scsem, scsem.. an pos mia pratendar qul che n al n'as sent mia ad far.. L'important l' la salt" (pausa) "M a n' mia ch'a rifita ad vedaf spendar i me bsi, ma la rta ch, l' cara e am iti un po' con la m pensin e un po' con quel ch'a cipi di me apartament.. appartament che un gioran.." (alla nipote) ".. i podres advantar i t, s'at pensi ad veragh al mrit.. sion.."

UMBERTO :- "Sion?"

CROCIFISSA :- "A gh' tanti Operi Pi chi fo dal ben a chi gh'na 'd bisogn.."

CECILIA :- (abbraccia la zia) "Scsam sa..an cardeva mia ad darat un dispiasr"

CROCIFISSA :- "I fat is fa s'is pl far.. A capsi anca m che la suant la pasa in un slamps e.. la cosiddetta terza et.. l' da dr al cantn.. Ma caro i me fii, s'a n'i mia pans par temp a metar da banda un po' d' formantn.. s' a v la carasta l' tardi e an magnar gnanca la pulenta"

UMBERTO :- (contrito) "A v'admandi scsa.. An pansava mia che.. scsm.. St Cecilia cos'a fem? L'ltim ad l'an a gnma a far compagnia a t sia"

CROCIFISSA :- "Ma te at gira propri al bartavl.. At ringrasi ma vuatar a ghi 'd mi. Nuantar al moment ad l'ltim cch, andma al cinema Bianchini"

UMBERTO :- "Al cine?"

CROCIFISSA :- "Si.. con le lenzuola ed i cuscini.."

CECILIA :- "A gnma a catarat prest.. ciao"

UMBERTO :- "Arvdas e.. scsm incra"

CROCIFISSA :- (col magone) "Gnim a catar prest.. e portm n'atar ne ch'al psa vedar ..prma ch'a sia trop tardi"

CECILIA e UMBERTO:- (salutano ed escono)

SCENA IV

(Crocifissa Gertrde Walter)

GERTRDE :- (entrando con teatralit. Ha in mano un cofanetto) "Crocifissa.. IST MEINE!.. Io contenta perch ho vinto mein kampf.. mia pattaglia contro ereti mio secondo marito e ora crante filla su lago Kostanza ist meine.. mia!"

CROCIFISSA :- (la guarda distratta, triste)

GERTRDE :- "Ma cosa afere.. Lei capito cosa ho detto io?.. Io andare in Cermania, lasciare qvesta penzione.. capito? Hast du verstanden?"(siede di fronte a lei e non ottenendo risposta diviene sgarbata) "Oh, non capire nulla"

CROCIFISSA :- (per le rime) "Ma chi se ne frega della sua filla, de suo secondo o terzo marito..Capiten?..E ora mi lasci in pace per favore"

GERTRDE :- "Va pene, va pene.. ma che moti di fare" (si alza indispettita per uscire e si ferma perch Walter sta entrando)

WALTER :- "Signora Brnner.. si sente male..? L'am par un stras da forb s"

GERTRDE :- "Non mi aspettavo di essere trattata male da signora Crocifissa"

CROCIFISSA :- "Mi scusi.. ho dei pensieri.. ma le faccio i miei complimenti per avere vinto la causa contro gli eredi del suo terzo marito"

GERTRDE :- "Secondo preco..per atesso afere afuto solo due mariti.." (guardando intenzionalmente Walter) "Il terzo io aspettare"

WALTER :- (comico, cerca di ..toccare ferro) "Ehm.. ch'l'a spta pr.. ma.. che cos' che ha vinto?"

GERTRDE :- "Causa in tribunale tedesco contro eredi mio secondo marito per crande FILLA"

WALTER :- "FILLA?.. Ah, ho cap..Villa"

GERTRDE :- "Ja, villa con tutto laco dafanti" (accarezza il cofanetto)

WALTER :- "Par fin ch'l'a faga li gatulsi a'n ptin"

GERTRDE :- "Qvi dentro piccola parte miei cioielli.. altri in banca e altri in.. Ma dicefo che per mia filla, causa molto lunga"

WALTER :- (ironico) "Ch da nuantar invci li dra poch.. Tant' vera che li causi inviadi dai padar.. i-a fnes i ne"

GERTRDE :- "Io defo timostrare propriet e tefo andare abitare in filla"

WALTER :- "Alra.. bon vias Frau.. L' mi ch'a's libera un post in dal pension a 'sta manera ptost che.. 'n'atra"

GERTRDE :- (apre il cofanetto e lancia un urlo) "Ah!" (Walter e Crocifissa sobbalzano)

CROCIFISSA :- "Signor che spi!"

WALTER :- "Ma Frau.. la stata musgada da 'na tarantola?"

GERTRDE :- (mostra il cofanetto vuoto) "Miei cioielli spariti.. RUPATI!"

WALTER :- "RUPATI?"

GERTRDE :- "J.. rupati, rupati.. Io non porto cassettina fuota per tenere cioielli che non ci sono"

CROCIFISSA :- (controllando, a Walter) "L' vera.. l' propria vda"

GERTRDE :- (si alza adirata) "Qualcuno pacher per qvesto.. io fare tenuncia polizei!" (esce sveltamente sculettando)

CROCIFISSA :- "A n' mia la prma volta ch'a scd. I m'ha rub anca a m una catnina d'or dal m cast. A n'ho parl col diretor e al m'ha rispost che forsi a l'a data a qualchidn e d'an dir gnint pr'al bun nom dal pension. Ma ads a vaghi a controlar.. a n'as so mai che.." (si accinge ad uscire quando entra Loris)

SCENA V

(Crocifissa Walter Loris)

LORIS :- (entra allegramente e blocca Crocifissa) "Alora, siora Crocifissa.. a m'imagini ch'a sia and tt ben con la neuda, vera?"

CROCIFISSA :- (gi di corda) "Al gh' 'na bla imaginasin"

WALTER :- (a Loris) "L'ha gh'av qul da dir con la tudesca"

LORIS :- "Ah.. l' par col l ch'a l'ho vesta tta rabda"

CROCIFISSA :- "I gh'ha rub i s.." (scimmiotta comica Gertrde) "..CIOIELLI"

LORIS :- "Che strano.." (tra s) "Questo al n'era mia in previsin"

WALTER :- "Af salti.. a vaghi a ciap un po' d'aria in giardin" (esce a sinistra)

LORIS :- "Alura.. sif contenta dla visita?"

CROCIFISSA :- "Bastansa.. Al s'arcorda ch'al m'a det da lasar a casa al portafi?"

LORIS :- "S e a gh'admandi incora scsa"

CROCIFISSA :- "L' par l agh sont un po' armasaparl acs de me neu.."

LORIS :- "L'ha gh'ha ragion.. e son sicr d'sam sbali"

CROCIFISSA :- "Al na s' sbali par 'n'asidnt!"

LORIS :- "La n'am dsir mia.. chi gh'ha admand di bsi"

CROCIFISSA :- "No, no.."

LORIS :- "Meno male"

CROCIFISSA :- "I m'ha sol det ch'in vrea mia far dli brti figri con i s amigh.. e in vrea gnanca far figrar che la sia l'ra 'na pitca.. Insma sior Loris.. i voleva di bsi.. in prestit.. i ha det"

LORIS :- "Beh.. s'in n' mia gn a rda, un prestit as pl sempar far a di ne"

CROCIFISSA :- "A son sicra ch'ars pers ne e bsi.. I doveva andar a far al cap ad l'an adiritra a Parigi"

LORIS :-"La podeva contanti.."(come preso da nostalgia) "Pr'una not a Parigi!"

CROCIFISSA :- "Ma l'era una not ch'la drava ds d"

LORIS :- "Ds d? .. Per, am par ad capir chi n'ha bc gnint"

CROCIFISSA :- "A gh'ho det ch.. ma lasm and A la fin i-a cap e m'ha anca bras"

LORIS :- "Sala cos'a fma?.. Andema da dlo ch'h lug ma bela botielia ad.."

CROCIFISSA :- (interrompendo) "Ad camomla!"

LORIS :- "Ma ch camomla..Champagne..a l' ho lugata par festegi l'an nf"

CROCIFISSA :- "Ma l'am vol far ciap la bala"

LORIS :- "Coragio siora Crocifissa.. andem che un atar an a fem a ora a ciaparal incora" (porge il braccio che Crocifissa prende ed escono alla destra)

SCENA VII

(Romeo Carmen Maria Walter)

(Romeo e Carmen entrano dal giardino. Romeo ha un annaffiatoio)

CARMEN :- "Al pachetin ch'a t'a m' dat a lo ms in dua at m' det"

ROMEO :- (che sta mettendo acqua nel veso delle rose) "Al so"

CARMEN :- "Set and a control?"

ROMEO :- (con aria misteriosa) "An gh'era mia ad bisogn. Bastava star in dal capan in giardin"

CARMEN :- "M a n'ho incora cap gnint da 'sti manvri. Ho vest al Loris gnir fra quasi in gatn da la camra da tudesca e.."

LORIS :- (con indifferenza) "As ved ch'a gh'ho 'n'atar concorent"

CARMEN :- "A n'am fidi ad nisn.. Gnanca ad te.. Ma al st che la tudesca la vrea far la denuncia dabon par i s r chi gh'ha rub?.. A la Crocifissa a gh' scs compagn ma la rinunzi a far la denuncia pr'al bon nom dal Pension.. E la Maria?.. L'an v gnanca s a disnar par la paura ch'igh ciava ch'al poch ch'la gh' ha"

MARIA :- (da fuori, gridando) "Ai ladar.. ai ladar.."

ROMEO :- (scappa alla sinistra)

MARIA :- (entra piangendo e va a sedersi sul divano) "I m'ha rub tt.. am senti mancar.. Oh, Signor.." (a Carmen) "Ch'l'am daga quel da bevar.. am senti la gola tapada"

CARMEN :- (esce un attimo mentre Maria si dispera ed entra con un bicchierino d'acqua)

MARIA :- (sorseggia e poi cambiando voce) "Ma questa l' aqua!"

CARMEN :- "E cos'a vrevla.. dla grpa?"

MARIA :- "Magari.. ma a spesi vostri as caps.."(piagnucolando) "I m ani.. i me brasalt.. la colna.. tt spar.. anca i urcn.." (con sguardo accusa- tore verso Carmen) "Ma m a pensi ad saver chi sta!.. ho vst quachidn infilaras da m"

CARMEN :- (ha un sussulto) "E chi eral?"

MARIA :- "Una parsona ad ch dentar!

CARMEN :- (tra s) "An pl mia sar st al Romeo"

WALTER :- (entrando) "Cos'l tt sto sapl?"

MARIA :- "Oh, sior Professor.. sior Walter.. tt al m or.. spar.."

WALTER :- "Ma quand l scs?"

MARIA :- "Am sont acorta da sti poch.. Ch'al faga dli indagini.. ch'al cipa al ladar.. " (guardando Carmen) "O la ladra"

WALTER :- "Ma in doa tgnevla sta roba?"

MARIA :- "In un fagotn, sta al materas"

WALTER :- "Ela sicra?"

MARIA :- "Sicr ch'a son sicra.. agh dormiva sura.. Ansi, par dir la vrit l'am dava anca un po' fastidi al col.. ma quand ho vest ch'a dormea sensa ch'al fastidi, ho cap ch'a gh'era qul ch'an funzionava mia e acs.. o vard sota al materas.."(piange) .."e an gh'era p gnint!"

SCENA VIII

(Carmen Maria Walter Loris Gertrde Romeo )

LORIS :- (entrando) "E' mort un qualdn?"

WALTER :-(mentre entrano Giovanni e Gertrde, parlotta con Loris spiegando l'accaduto)

GIOVANNI e GERTRDE:- (osservano la scena interrogandosi con lo sguardo)

GIOVANNI :- "Siora Maria.. l'am par un po' smantda"

MARIA :- (adirata) "Natralment l al na so gnint, vera?"

GIOVANNI :- "E cosa dovrsia saver..?"

MARIA :- "I a rub in camera mia!"

GIOVANNI :- "Anca a l?"

LORIS :- Parch.. a gh'n' di atar?"

GERTRDE :- "A me rupato cioielli e lasciato scatoletta fuota"

MARIA :- (sarcastica) "Magari l'era vda anca prma"

GERTRDE :- "Tu crante fipera..lingua di fipera"

MARIA :- "Varda artista, che la prma galina ch'l' canta la fat l'f"

ROMEO :- (entra in scena dal giardino, con un fagottino fasciato da un fazzolettone a quadretti) "Ho cat ch'al fagotn ch in dal capn in giardin.. l ad qualchidn?"

MARIA :- (lo vede, si alza con comicit scontrando i vicini e agguanta il.. malloppo) "Ma questo l' al m fagotn.. E come mai l'era in dal capan?"

ROMEO :- "E m com'a faghia a saveral?.. As' pl dar ch'al'gh sia casc"

MARIA :- (che intanto controlla) "E com'a faval a cascar in dal capan dal me maters?"

GERTRDE :- "E per me niente in cazebo?"

ROMEO :- "Io non ho visto altro"

WALTER :- "Ala vest Maria?.. A n' mia che, par casu, l'al s'era infil in sen intant ch'l'andava ad sir.. sensa faras vedar da nisn, in dal capan..eh?"

MARIA :- "Eh, s.. ads a m'infili ch'al fagot che in sen.. Me ad sira a vaghi a dormr.. e saif cos'af dghi?.. Che ads al lghi ben da n'atra banda!" (esce adirata)

LORIS :- "A la compagni" (esce dietro di lei. Escono tutti ad eccezione di Giovanni e Gertrde)

GIOVANNI :- (galante) "Frau Gertrde.. a quanto pare.. siamo rimasti soli"

GERTRDE :- "J.. Signor Giofanni, come far a fare amministratore miei peni.. Cioielli rubati"

GIOVANNI :- (gli scappa detto) "Ma l'ha gh'ha 'na mcia ad bsi titoi.."

GERTRDE :- "Io non capito ma tu.. fuoi fare sempre mio amministratore?"

GIOVANNI :- "Ma a sars un bals a rinunciar.. "

(SI CHIUDE ILSIPARIO)

fine del secondo atto



ATTO TERZO

SCENA I

(Loris Walter Crocifissa Maria)

MARIA :- (entra con Crocifissa, elegantemente vestita) "Et sant la novit?"

CROCIFISSA :- "Incora?.. Ma a n'agh 'n' mia sta bastansa la stmana pasda?"

MARIA :- "La Orsola, povrina.. i l'ha portada a l'ospedal"

LORIS :- (ad Walter) "A va a fnir ch'a 's libera un post"

MARIA :- (a Crocifissa) "Gnanca mal ch'ma impi li candeli"

LORIS :- (a Maria) "Che solidariet"

MARIA :- "Insma.. l' anca bastansa avanti co i n"

WALTER :- (ironico) "E 'lora.." (addita al cielo) "..a gh'aspta al vias ad diritu.. A gha scomti ch'an sa mia la novit"

MARIA :- "Figrmas s'a gh' 'na novit sensa ch'al sapia m"

WALTER :- (con aria da cospiratore) "L' un fat dimondi delic e agh pl sar dli inviadi e di voltavia cm in di romans polisieschi.. Ma l' trop prest par svelaraf al segreto"

LORIS :- Segreto?.. Ah, ben.. sl' un segreto al gh' da rest segreto" (pausa) "ma ad che segreto as tratal?"

WALTER :- "Ogni cosa a suo tempo!" (sempre misterioso) "A gh'ho da fnir li m indagini..i me ragionament..L' sempar sta al m balin far al detctive"

MARIA :- (sbagliando accento) "Cos'l 'sto detctve"

LORIS :- "L'investigator.. al polisit insma" (si avvede dell'abbigliamento di Maria) "Oh, siora Maria com'a s elegante"

MARIA :- (pavoneggiandosi) "Agh pisal?"

WALTER :- "Ades ch'l'ha eredit l'al pl anca far.. A vor dir ch'andrma tti a balar a la fin dl'an.. se li gambi li te bta" (si alza e va dietro al divano)

SCENA II

(Loris Walter Crocifissa Maria Giovanni Gertrde Carmen)

GERTRDE :- (entra anch'essa elegantemente vestita, con cappello larghe tese e pelliccia. Si guarda attorno)

MARIA :- (malignetta) "Non c'"

GERTRDE :- "Chi?"

MARIA :- "Quello che sta cercando"

WALTER :- "Ha provato a guardare nel gazebo, in giardino?"

GERTRDE :- "Perch dofrei cercare in cazebo?"

WALTER :- (sornione) "Cos.. perch non c' due senza tre"

GERTRDE :- "Io non capire"

CROCIFISSA :- "Quand la vl la caps sbit"

GIOVANNI :- (entra prepitosamente in scena dalla sinistra e si ferma, stupito di non essere solo, tutto spettinato, graffiato, abiti in disordina, cravatta storta e giacca in mano. Tutti fanno scena)

LORIS :- (come se nulla fosse) "Al scaps?"

CROCIFISSA :- "Ma l' anca sgranfgn in fcia"

WALTER :- "Al ciap un scavsn in dal .. gazebo?"

GIOVANNI :- (frastornato) "Gazebo?.. Ma.. gh'eral anca l?"

WALTER :- "Agh n'era bastansa ad vuatar tr!"

GERTRDE :- "Io capito.."

MARIA :- (a Crocifissa) "At gh'i ragin.. quand la vl la caps"

GERTRDE :- "..perch erafate tre.. e come mai voi tutto cos.."

GIOVANNI :- (imbarazzatissimo) "Ehm.. sono inciampato.. sono caduto.."

MARIA :- ".. a c ficn.."

GIOVANNI :- (scrolla le spalle ed esce alla destra)

CARMEN :- (entra anch'essa come Giovanni. Cappellino da infermiera per traverso, spettinata, una scarpa in mano. Sente lo sguardo di tutti) "Oh..!" (attraversa la scena ed esce dalla parte opposta)

LORIS :- "Ma l' stata 'na scapsada generale"

GERTRDE :- (agitata) "Io forrei sapere se quello che penso fero!"

WALTER :- "Ma cos'a stala a pansar.. meno male che non c'era anche lei, altrimenti.."

CROCIFISSA :- "A sars salt al capan"

MARIA :- "Am so che al sior Walter al la sapia lunga.. Ch'al's conta tt "

WALTER :- "Ma af l'ho z det.. ogni cosa a suo tempo.. A vidr ch' risolvma al problema a la manera dal grande detective Nero Wolfe"

MARIA :- "Ma chi l.. Un'atar pensionant in arif?"

LORIS :- "Ma no.. Nero Wolfe l' un personagio di romas polisieschi.. un gran investigator che, a la fin dli s indagini, al riniva tti li parsoni sospetdi e tra 'd loro al catava al colpevol"

MARIA :- "Che bel.. come a la television.. e dim un po' Crocifissa.. agh sar anca.. com'as dis.. ah, al TRILO?"

CROCIFISSA :- "Qul dal telefono?"

MARIA :- "Ma no.. cla para ch'at ciap quand at s'ingata anca li bdli.."

WALTER :- "Magari la vl al <trhrilling>"

MARIA :- "Ho ben det cla roba l"

LORIS :- "Professor Braghirl.. alora.. as dascuacia li ramni?"

GERTRDE :- "Tutte qveste chiacchiere mi fanno perdere telenovela in televisione" (si alza ed esce alla destra)

MARIA :- (si alza imitata da Crocifissa) "Uh, l' vera a gh' la quarantesima puntada ad <Finch c' vita c' speranza>"

WALTER :- (si alza, scrolla la testa) "Povr'ad m.. Dopo li v ch e li dis:<Che bel ch'l' sta..Ho pran sig>. Bel divertiment!"

CARMEN :- (rientra e riassetta un po' l'ambente)

ANTONIO :- (come una minaccia borbotta) "A vaghi a far.. qul ch'a gh'ho da far!" (esce)

SCENA III

(Carmen Giovanni - Walter Gertde)

CARMEN :- (d un'occhiata attorno e va a telefonare, sottovoce) "Pronto?.. Finalment.. Ma in doa s'erat lug ch'an t' ho p vst?"

WALTER :- (spunta dallo stipite della posta e spia, visto dal pubblico, Carmen)

CARMEN :- "..'scoltam.. bisogna dasmisiras" (pausa) "Parch?. Parch gli EVENTI precipitano.. specialment con ch'al disincanta coin dal profesur"

ANTONIO :- (spunta con la testa e comicamente fa scena)

CARMEN :- "M't cap? Dagh 'na bta..ciao.." (posa il ricevitore, si guarda attorno ed esce alla sinistra)

WALTER :- (rispunta, si ritrae e dopo aver constatato che non c' nessuno entra e commenta) "Sant la Carmen?..Gli EVENTI precipitano..Atar ch EVENTI ch i anca E-QUARANTA"

GIOVANNI :- (entra in scena, ovviamente in ordine)

WALTER :- (sornione) "L'han gh mia"

GIOVANNI :- "Chi?"

WALTER :-"La bagia.. qul dal capn.. la Carmen Moretti"

GIOVANNI :- (spazientito) "Ch'al ma 'sculta ben intrigant da quatar fnich, l ch'al pensa ai fat s che m a pensi ai m.. A n'am divart mia tant con li vostri catdi, saif?"

WALTER :- "A son sicr.. ansi a pensi che quand a saltar fora ad l'atar af divartir incora ad meno"

GIOVANNI :- (alterato) "Me an voi saver gnint if cap magna giba a tradiment?"

WALTER :- (con calma serafica) "Ch'al na staga mia a scaldaras.. sion a v s la presin e dopo.. as libera un lt e a v a dl'atra gent.."

GIOVANNI :- (fa le corna. Se ne avvede Walter)

WALTER :- "An gh' mia 'd bisogn da far i cran.. basta ch'al slunga la testa" (mette la mano a mo' di corna sulla sua testa)

GIOVANNI :- (adirato) "Com'as parmtal!"

WALTER :- (alzandosi flemmatico) "Ma al n'as rend mia cont ch'a vivem tti in 'na comunit, com'as dis al d d'inch, e i fat chi distrba l'ambient i 'dventa fat ad tti?.. E po'.. se la tudesca l'as vl far bidonar i fat ch'an m'intersa mia.. Ads po' ch'l'ha eredit una vila in Germania"

GIOVANNI :- (attento) "Una vila?"

WALTER :- (imitando Gertrde) "J, crande filla in Cermania"

GIOVANNI :- (tra s) "L'an ml' mia dt"

WALTER :- "Comunque certi fat i n'am v mia s e an pos mia far finta ad gnint"

GIOVANNI :- (minaccioso) Ads basta! A m'i s rot I marn, if cap?"

GERTRDE :- (entra con la solita teatralit e mostra una collana al collo) "Qvesta collana nascosta e non rupata"

WALTER :-"A vaghi a vdar s'a gh' di marn nf pr'al comunedatur in dal capan" (esce a sinistra)

GIOVANNI :- (a Gertrde, con fare serio) "Vorrei parlarvi"

GERTRDE :- "Anche io forrei parlarvi.. ma prima.. ditemi.. cosa facevate lei e Carlotta in cazebo, da soli?"

GIOVANNI :- "Soli?.." (tra s) "Magari agh fsum sta da par nuantar"

GERTRDE :- "Come tite?"

GIOVANNI :- "Non ho capito bene la vostra domanda"

GERTRDE :- (incollerita) "Ah, lui non capisce.. Intento tire perch foi due tutti spettinati, festiti in disordine e tutti graffi in faccia.. Certo Carmen non fi facefa puntura per schiena!"

GIOVANNI :- (imbarazzato, certa una scusa) "Ma cosa andate a pensare, Meine Frau"

GERTRDE :- "Meine Frau un corno! Foi fate latin lover con me.. tite folere sposare me e poi andate in cazebo con Carmen!"

GIOVANNI :- "Ma tra me e lei non c' nulla.. Lei vuole.. ecco, lei vuole imparare a recitare, a muoversi sulla scena e.. e capir Frau Gertrde come non sia facile il comportamento scenico.." (lusingandola) "..Lei che ha calcato le scene nei migliori teatri del mondo"

GERTRDE :- (pavoneggiandosi) "Beh.. s.. molto difficile.." (con tono addolcito) "Ma perch proprio l e non qui dentro?"

GIOVANNI :- "Qui?" (trova la scusa e si siede accanto a lei) "Ma qui l'avrebbero criticata e non si sarebbe sentita a proprio agio e poi.. se l'avesse vista il direttore..no, no.. stato meglio cos.. almeno sembravae invece"

GERTRDE :- (ancora dubbiosa) "E' proprio quell'INFECE l che non mi va.. perch tutto spettinato?"

GIOVANNI :- (alla ricerca di una scusa valida) "Perch?.. Perch.. perch proprio in quel momento.. l' salt fra al diretur.. e prima che ci vedesse siamo scappati fuori.. m ciap un strabcon.. si, insomma, siamo inciampati, caduti su su dei rami secchi.. e as sim sfris la pel.."

GERTRDE :- "Come?"

GIOVANNI :- "Ci siamo graffiati coi rami secchi.. Tutto qui" (verso il pubblico, detergendosi il sudore) "Che spa ch'ha gh'ho spar!"

GERTRDE :- "Daffero andata cos?"

GIOVANNI :- "Ma certo Meine Frau.. credetemi.. Ma vogliamo parlare di cose pi serie.. di noi?"

GERTRDE :- "Oh, j.. Dite.. siete sempre disposto fare amministratore mie cose.. mie propriet?"

GIOVANNI :- "Ma as caps.. E' ben per questo che.."

GERTRDE :- (ancora sospettosa) "Ben questo.. cosa?"

GIOVANNI :- (teatrale) "E' per per questo che caccerete quell'antipatico di amministratore giovane che dite di avere"

GERTRDE :- "Mmm.. siete celoso di persona che nemmeno conoscete?"

GIOVANNI :- "J!"

GERTRDE :- "Che siochino che siete Sapete che io ereditato crande filla in Cermania?"

GIOVANNI :- "Ma no!"

GERTRDE :- "Ma s"

GIOVANNI :- (sottovoce) "E 'lora, cara la me tugnona a n'at moli ad sicr.. " (a lei) ".. mi getter a capofitto sul lavoro pur di starvi accanto. Se volete adesso andiamo su, nella vostra camera per vedere i gioielli rimasti, i documenti e poi.. una volta che mi avrete fatto la delega, andr io in banca.. camminer io per lei.. Sar il vostro cane fedele.. al vostar DOBBERMAN!"

GERTRDE :- (confusa) "Che altruista che siete" (si alza) "Ma daffero non sapevate di mia villa con crande parco e davanti lago?"

GIOVANNI :- "E come no!.. A vrea dir..no, non lo sapevo e non m'importa..A me interessate solo voi, con o senza villa .. Gertrde"

GERTRDE :- (in sollucchero) "Oh, come tite pene mio nome.. Gertrde.."

GIOVANNI :- (sempre teatrale) "E se non mi vorr pi io sar felice lo stesso se lo sar anche lei"

GERTRDE :- "Felice?.. Ma non vi chiamate Ciofanni?"

GIOVANNI :- "Ma s.. am ciami Gioani.. ma non vorrei che pensasse che sono le sue ricchezze ad attirarmi"

GERTRDE :- "Ma io non penso questo"

GIOVANNI :-"Allora lasceremo questo posto ed io verr con lei in Germania, in Cina, al Polo Nord.. pur di starvi vicino" (le prende le mani e la guarda con esagerata tenerezza)

GERTRDE :- "Polo nord no, troppo kald"

GIOVANNI :- "Al Polo nord a n' mia cald par 'n'ostrega"

GERTRDE :- "Ma no.. in tedesco kald fuol dire freddo"

GIOVANNI :- "A sima a post.. i parla anca a l'arversa"

GERTRDE :- "Sar pene uscire separati.. sapete che non voglio vedere uomini in camera di donne.. e fanno pene perch foi italiani.."

GIOVANNI :- (ironico, scimmiottando Gertrde) "..tutti PIRICHINI"

GERTRDE :- (uscendo) "auf Wiedersehen"

GIOVANNI :- "Anca me L' pran dra la pagnta!" (esce alla sinistra)

SCENA IV

(Walter Loris Fortunata Crocifissa Maria Carmen)

WALTER :- (entra in scena consultando degli appunti sul suo taccuono. Mima i suoi pensieri e va a sedersi"

CARLOTTA :- "Profesor, a gh'ma 'na nva pensionanda.. Vlal presentarla a chi'atar?"

WALTER :- (alzandosi) "Ah.. la siora Orsola l'.." (accenna alla dipartita)

CARLOTTA :- "Prtrop!" (alla donna) "A la lsi bni man"

WALTER :- (si salutano) "Piacere di conoscerla.. Walter Braghiroli"

FORTUNATA :- "Fortunata.."

WALTER :- "Ma no, il fortunato sono io"

FORTUNATA :- "Mi chiamo Fortunata.. Fortunata D'Alessandri..ma ch'al parla pr al nostra dialt.. am cti mi"

WALTER :- "Lontera.. ma ch'l'as senta"

FORTUNATA :- (siede seguita da Walter) "Grasie"

CROCIFISSA e MARIA:- (entrano e guardono incuriosite la donna)

WALTER :- (tra s) "Bsta e botn!"

FORTUNATA :- (che pensava parlasse con lei e non ha compreso) "Prego?"

WALTER :- "Ehm.. a dseva.. la siora Crocifissa e la siora Maria"

CROCIFISSA :- "Piaser a conosarla.. Crocifissa"

MARIA :- (a Fortunata) "Benvenda tra nuantar.. m a sont Maria" (scambio di presentazioni)

MARIA :- (a Walter) "La Orsola?"

WALTER :- (mima che andata lass)

CROCIFISSA :- (a Walter) "E 'lora profesor.. com'a vali li indagini.. novit?"

WALTER :- "Novit e.. sorpesi!"

MARIA :- (a Crocifissa) "Stamo a vedar chi a ciap al ladar.."

LORIS :- (entra col suo passo marziale, rallenta ad osservare Fortunata. E' perplesso)

FORTUNATA :- (sostiene anch'essa perplessa, lo sguardo di Loris)

WALTER :- "Marasial.. agh dispas andar a ciamar la Carmen e la tudesca?"

LORIS :- (distratto, guarda pensoso Fortunata) "Eh?.. Chi?"

MARIA :- "Ch'al carabinier d'infermera e l'artista.. la cantante"

WALTER :- (c.s) "Ah.. s.. a vaghi.." (esce come imbambolato)

SCENA V

(Walter Fortunata Maria Crocifissa Loris Gertrde Giovanni)

MARIA :- (eccitata, a Walter) "Alora ades, al professor al's f a negar.." (a Crocifissa) "Che negar eral..?"

CROCIFISSA :- "Nero Wolfe"

GIOVANNI :- (entra e guarda Fortunata con interesse)

WALTER :- (presenta l'ospite) "Comendator.. agh presenti una nva pensionanda"

MARIA :- (ironica) "A m'arcmandi la schena"

GIOVANNI :- (facendo il baciamano) "Piaser ad conosarla.. Giovanni Montanari"

FORTUNATA :- "Fortunata D'Alessandri"

LORIS :-"Ch'la ma scsa.. ma l n'la mia Fortunata Corradini?"

MARIA :- "Ma sl' ha 'pena det ch'l'as ciama D'Alessandri"

FORTUNATA :- (alzandosi lentamente) "Ma l l.. Ma set propria te Loris?"

TUTTI :- (fanno scena)

LORIS :-"Signor banadt.. te"(si avvicina con affetto)"Quanti an"

FORTUNATA :- "Una vta.. Ma com'a stet?"

TUTTI :- (stupiti, fanno scena)

LORIS :- "Cos'a vt mai.. a siem ch.. an sa st mia mal.. ma dim ad te Come mai al Pensionato alle Rose?"

FORTUNATA :- (con un velo di tristezza) "Dopo la mort ad m mar, Carlo D'Alessandri, a sont armsa da par m e acs.. dopo averagh pans sura..a son gnda ch.. almeno par aver dla compagnia"

WALTER :- "Gent.. sa cos'a fma?.. Andm tti da dl a vedar la television.." (mima che si deve lasciar sola la coppia) "A gnirema dopu.. n Maria?"

MARIA :- (che non ha compreso la delicatezza di Walter) "Ma parch? A gha staghi asc ben ch sintada.."

CROCIFISSA :- (prende per un braccio l'amica chesi alza malvolentieri e si avvia all'uscita di destra con gli altri) "V con me ch'a ta spieghi al motif"

GIOVANNI :- (uscendo, tira una frecciata a Walter) "Finalmente l'ha det 'na parola sensda"

SCENA VI

(Fortunata Loris)

LORIS :- (con affetto) "I s'a vol las da par nuantar!"

FORTUNATA :- "I sta delic"

LORIS :- "Dim s.. e t fil?"

FORTUNATA :- "Al savevat?"

LORIS :- "A t'a sirc.."

FORTUNATA :- "A gh'ho d fii marid.. V'n l' a Verona e v'n l' a Manta.. I vrea ch'a stes con luatar.." (triste) ".. A gir, as caps.. un po' da n e un po' da ch'l''atar.. Ars fat la pendolare e acs.. ho prefer 'n dipendar da nisn e a son gnda ch" (con affetto) "Ma dim ad t.. I m'a det ch'at s'eri in camp ad cuncentrament e.. ch'it considerva dispers.. sensa speransi.."

LORIS :- "L' par questo alora ch'an t' mia spit.. Am la son cavada par un miracol.."

FORTUNATA :- "A t'ho sig par mort e dopo.. ho cat un brav'm e am son fata 'na famia.. qula ch'ars vol far con te.."

LORIS :- (abbracciandola) "Oh, cara" (si abbracciano)

SCENA VII

(tutti)

(entrano alla spicciolata ed osservano la scena)

CROCIFISSA :- (entra con Maria) "Che bel vedar!"

LORI e FORTUNATA:- (si allontanano)

MARIA :- " 'na teleno'la dal vif.. fata in casa" (vanno a sedersi di fronte)

WALTER :- (entra seguito da Giovanni) "Cumendatr.. agh dispiasars andar a cimar la Carmen?"

GIOVANNI :- "E perch.. sl' lcit?"

WALTER :- "Parch una partida a scachi bisogna sgarla con tti i toch"

LORIS :- "A vaghi m" (a Fortunata) "Comparms"

FORTUNATA :- (accenna ad un assenso col capo)

CARMEN :- (entra con Loris protestando) "Ma m a gh'ho da laorar.. an son mia cm vuatar pension.."

WALTER :- (che nel frattempo era andato a sedersi sul divano, davanti alla scacchiera) "Lasma sta al laor pr'ades..Ch'l'am faga al piasr ad ciamr al giardinr ptost.. tant a diretr al na gh' mia"

CROCIFISSA :- "Cul l al ciapa al stipendi ma al na gh' mai!"

CARMEN :- "Cos'a gh'intral Romeo.."

WALTER :- "La vidr ch'al gh'intra.. ch'l'al ciama s'a n' mia trop distrb"

CARLOTTA :- (sbuffa, apre la finestra e chiama) "Romeo.. Romeo!"

MARIA :- (rabbrividendo) "Ma ch'l'a sra cl'a finestra ch'a f fred.. An voi mia ciapr 'na pulmunite"

ROMEO :- (da fuori) "Cus'a vt.. a gh'ho da stramn al ledm"

CARLOTTA :- "It vl che dentar.. at versi la porta" (richiude la finestra ed esce alla sinistra)

WALTER :- Agh simia tti?"

GIOVANNI :- "Agh manca la Gertrde"

LORIS :- "La fnes ad preparar li valis e la v s"

MARIA :- "Partsla?"

GIOVANNI :- "La v in Germania"

CROCIFISSA :- "E come mai?"

WALTER :- "Eredit"

MARIA :- (sibillina, a Giovanni) "E l restal ch?"

GIOVANNI :- "Chi vivr vedra!"

ROMEO :- (entra preceduto da Carmen) "Chi l ch'am vl?"

CARMEN :- (indicando Walter con sufficienza) "L'investigatr"

ROMEO :- "Ah, al nostra professor.. A son ch!"

WALTER :- "E ads gnm al sdi.. Af dmandar al parch am sia ciap la gata da plar e ad far questa rinion"

MARIA :- "Eco.. ads al f al Negar Wafer"

GIOVANNI :- "Pr'intant m a son gn par mia sar scorts.. ma a m'admandi chi gh'ha dat l'autorit ad.."

WALTER :- (interrompendo) "Ma m ho solament admand la vostra presensa par parlar.. a meno ch qualchidn al n'a gh'abia qul da logar.. Af parlar sensa fa di nom.." (osserva gli scacchi, ne prende due, cambiandoli quando cambia nome o persona che va a citare) "Al sior <A>" (mostra ad esempio una torre).."dopo aver in un prmtemp fat al pit adr alla siora <B> " (mostra un altro pezzo) "..quand al s' acrt che questa l'a n'era bastansa rifornida.. dsemagh ad carburante" (mima i soldi) "al cambia ad binari e al's d da far con la siora <C>, sicr ad far 'na bla vta" (pausa. Osserva tutti che non hanno capito nulla. Poi partendo a razzo fino a rimanere senza fiato) "Ma li siori <B> e <C> in sa mia ch'el sior <A>, imbagol da la signorina <D>, al contars da slungar li man par li sostansi a dla siora <C> par tr l'invida con la signorina <D>!" (pausa per prendere fiato e poi con calma) "Am sontia speg?"

MARIA :- "Verament m a sont armasa a letera <A>"

GERTRDE :- (appena entrata) "Sentito alfabeto.. io sapere alfabeto"

FORTUNATA :- "Admandi scsa.. m a son l'ltima rivada e a podrs anca andar fra"

LORIS :-"Ma cos'a dit?. Ades at s di nostar"

FORTUNATA :- "Grasie.. Scsem ma.. a n'as podrs dir pan al pan e vin al vin sensa far tt l'alfabeto?"

MARIA :- "M al pan a l'ho sempar ciam pan e 'l vin sempar vin"

CROCIFISSA :- "Maria"

GIOVANNI :- "Ch, a s' adr far un procs par somnar a dla sisnia e m an gh'a staghi mia"

CARMEN :- "Al gh'ha ragin e an parlar in diresin acs qualchidn a dovr cataras 'n'atra pension!"

WALTER :- "Ma ch procs.. a serchi ad drovar un mansarl par far pulisia dl idi ch'an v mia pr'andar tti d'acordi.. Far in modo che chi somna gci al na vaga mia dascals"

ROMEO :- "Ma gent, as pl star a 'scoltr lists..a vor dir ch'as farm li nostri ragion dopo, no?.. Tant ch an siem mia in un tribnal.. vera profesor?"

MARIA :- "A vor dir c'a gh'andr dopu"

GIOVANNI :- "Ma vrf lasr l ad bagolr?" (a Walter) "Par s norma e regola, m a pos camin dascals fin ch'am par, al cap?"

GERTRDE :- "Io defo ancora capire..lasciare parlare Herr profesr e non tialetto, preco"

WALTER :- "E l'oa a far i nm Il nostro ex attore, dopo aver constatato che la signora Maria non aveva abbastanza.. conquibus.." (a Maria)"Parch prma l'a gh'a sol la s pensin e..an gh'era mia li tri avdi in eredit.. il nostro ex attore, dicevo, rivolge la propria attenzione alla signora Gertrde Brnner.."

GERTRDE : - (rabbuiata) "Folere spiegare pi meglio?"

WALTER :- "A gh'al dghi sbt.. Le sostanze che avrebbe eventualmente carpito erano da dividere.. con la signorina Carmen Moretti, ispiratrice di tutto questo!"

CARMEN :- "Ma l l' mat!.. Fra li prvi s'al ghi-ha.. Ah, ma m al denunci"

WALTER :- "Calma, calma e a ricalma.. da 'na banda l' vera e da ch'l'atra quasi vera.. perch da dr a li spli dla Carmen.. a gh' qualchidn.. ch'al tira i fil.."

LORIS :- "E chi sarsal, al's pl saver?"

WALTER :- "Romeo!"

CROCIFISSA :- "Al giardinr?"

GERTRDE :- "Ah, qvesta poi.."

ROMEO :- (con calma glaciale) "Ch'al vaga pr avanti"

CARMEN :- (agitata) "M a vaghi a laorar.. an staghi mia ch a sentar dli bagiandi da un vc sclerotich e an parli sbit in diresn" (si appresta ad uscire e Walter la ferma con un gesto)

WALTER :- "Vc.. bastansa.. sclerotich as pl dar.. tant.. dopu i quaranta.. chi p chi men.. M, par quel ch'a m'an v, a dsirs ch'as podrs sistemar tt tra nuantar.. sensa far dli denunci a la polisia e tt a ritornar cm prma"

CARMEN :- (a Romeo) "E te?.. 'n gh't gnint da dir?"

ROMEO :- "Pr'ads am gdi"

GIOVANNI :- "L al's gd.. ma m no.." (adirato, a Walter) "Am par l'aocat Azzeccagarbugli e an gh' nisn dirto ad tirar al cimnt"

WALTER :- "Tirar al cimnt? Ma n'l forsi mia vera ch' l'ha sorprs la signorina Carmen in dal capn con al s mors.."

MARIA :- "Al s mors?"

WALTER :- ".. e quand l'ha cap ch'l'ha l'aveva tta in gir l' sc-iup la gura?"

CARMEN :- (si accosta a Romeo a cercare protezione)

GERTRDE :- "Ma.. Carmen faceva profe per teatro"

WALTER :- "Atar che teatar.. l'era anca un cine.. 'na comica.." (indicando Carmen) "L' sta al giardinr a cciarla vers al comendator par sircr d'imbro- iral.. par vostra tornacont, as caps"

GIOVANNI :- (preso dal sospetto, a Carmen) "Digh ch'a n' mia vera.. dgal"

GERTRDE :- (adirata, si lancia contro a Giovanni prendendolo a.. borsettate) "Ah.. da grosse Idit.. Farfluten..Sporcaccione..Tuo amore solo per mia ropa.."

GIOVANNI :- (si copre la testa e con le mani riesce a prendere per i capelli la tedesca che.. gli rimangono in mano; era una parrocchia bionda)

GERTRDE :- (smarrita, toglie la borsetta dalle mani di Giovanni che rimasto a testa bassa e scappa alla destra)

ROMEO :- (mostrando una tessera) "E ads, s'a parmat, a parli anca m: ROMEO MESSORA, ISPETTORE DI POLIZIA!"

TUTTI :- (scena di circostanza)

MARIA :- "Et cap al nostar somna brcoi!"

ROMEO :- "Siora Braglia, ch'l'a modera li paroli"

MARIA :- "Un polisit.. e parch faval a giardinr?"

CARMEN :- "Par das dascuaciar i vostra altarin!" (esce trionfante a destra)

ROMEO :- (camminando avanti e indietro) "Da un bel psoln a sierum sta 'vis che in dal Pension a spariva di bsi, dl'or, colani, brasalt e via andare. Da li indagini ch'ho fat con i m colaborator.. la signorina Carmen e 'l maresial Marangoni, ma cominci a-aver di sospt.."

TUTTI :- (agitazione e sorpresa del caso)

CROCIFISSA :- "La Carmen e Loris.. ma varda t.."

WALTER :-(sentendosi scavalcato cerca di amicarselo) "Ch'als senta ch sior Ispetr"

ROMEO :- "Grasie.. a prefersi star in p.. A s'era a dr dir che i m collaboratr, i-a ms a dli microspii in dli camari di sospet e.."

MARIA :- (interrompendo) "Microspi.. che bagi i"

LORIS :- "I di fatin chi par botn e con chi l' as pl 'scoltr tt quel ch'a sced"

MARIA :- (preoccupata) "Ma alora.. a santeu anca quand a ronfava.."

ROMEO :- ".. anca al sospir.."

WALTER :- (preoccupato) "Ma.. i ladar i-if ciap?" (si affianca a Romeo)

ROMEO :- (sibillino) "Agh sim adr"

WALTER :- "Compliment Ispetr.."

ROMEO :- "Grasie"

WALTER :- (si agita dando evidenti segni che.. di una necessit impellente) "Scsm ma.. a gh'ars ad bisogn d'andar a.. comparms" (esce alla destra)

ROMEO :- (fa cenno a Loris di seguire Walter) "Maresial.."

LORIS :- "Ho cap.." (esce alla destra)

FORTUNATA :- "Una brava parsona al profesr.. "

SCENA VIII

(tutti tranne Walter e Gertrde)

ROMEO :- (nel frattempo compone un numero al telefono) "Pronto?.. Sono Messora, passami il dottore" (pausa) "Buongiorno dottore, avrei bisogno di due mandati di cattura per.. S aspetto in linea" (pausa)

TUTTI :- (stanno ad ascoltare commentando incuriositi)

CARMEN :- (entra in scena agitata, si volge a Romeo che mette una mano sulla cornetta) "Ma st co's scs?"

ROMEO :- (all'interlocutore al telefono) "Un momento, prego" (a Carmen) "Cos' scs?"

CARMEN :- "Al professor Braghirl.."

MARIA :- (interrompendola) "E'.. l mort?"

CARMEN :- "L'era dr scapar con la tedesca e al maresial l'ha fat a ura a sari tti d in dal csu!"

GIOVANNI :- "Con la.. Gertrde?.. " (in escandescenze) "Ma che bel Pensionato alle Rose!"

ROMEO :- (al telefono) "Mi scusi dottore, allora due mandati di cattura per Walter Braghiroli e Emilia Bertavelli alias Gertrde Brnner!"

GIOVANNI :- "A n'agh capsi p gnint.. Al profesr e.. e chi?"

CROCIFISSA :- "La tedesca l'ha n'era mia 'na tedesca?"

MARIA :- "Ma insma.. chi la 'sta Bartavla e cl'atra.. Alias..?"

ROMEO :- (fa segno di zittire e sempre al telefono) "No.. il furto della presunta tedesca, al secolo Emilia Bertavelli, era simulato. Il professor Braghirole l'aveva subdorato, ma ha preferito assecondarla per proprio tornaconto"

MARIA :- "A tira p s 'na sca che un pr ad b"

LORIS :-(entra e si affianca a Fortunata la quale le sorride, poi a Romeo)"I al sicr"

MARIA :- "Ma che bisogn la gh'a sl'a 'veva eredit una vila in Germania?"

ROMEO :- "Ma a n'if mia incora cap ch'l'a n'ha eredit gnint?.. L'era una scsa par poder andar via sensa lasar di sospt, con la refrtiva di pension.. A la tgneum d'oc parch a gh'eom di sospt "

GIOVANNI :- (adirato) "If cap.. AL MORALISTA.. AL DETECTIVE.. Al's fava la moral a nuantar e l'era l ch'al gh'a li mudandi sporchi!"

SI CHIUDE IL SIPARIO

F I N E


1 Pronuncia Ghertde

2 Pastnaga: piaga

    Questo copione è stato visto: