Ccà c’è sempri u suli

Stampa questo copione

Ccà c’è sempri u suli

Ccà c’è sempri u suli

Farsa di

Anna Mauro

LINGUA                                         VERNACOLO SICILIANO

AMBIENTAZIONE                       CORTILE

PERSONAGGI MASCHILI          5

PERSONAGGI FEMMINILI        11

DEPOSITATO S.I.A.E.                 SI

SINOSSI

Un regista piazza delle telecamere nel cortile di un quartiere popolare per riprendere la vita quotidiana dei suoi abitanti. Sorpreso dall’originalità delle riprese e dallo spettacolo che i popolani improvviseranno in seguito, il regista proporrà loro una collaborazione artistica al nord, ma questi rifiuteranno per non essere sradicati dalla loro terra natia.


Dedicato a tutti gli attori che si sono avvicendati nelle rappresentazioni delle stagioni 2004/2005 e 2005/2006.

Marilia Chiovaro / Rosè

Gino Bonanno / Larè

Maurizio Tusa / Totò

Maria Teresa Ricotta / Terè

Sonia Reina / Topazio

Rebecca Ciani / Giesseca

Sara Lucido / Natascia

Federica Cafiso – Silvia Giacalone / Sciantall

Filippo Minneci / Vicè

Simonetta Genova - Ilenia Nuccio / Soguli

Ina Somma - Pinella Barone / Mimì

Valentina Raccuglia / Veronica, a signora ri susu

Dario Farina / Ridge

Marisa Capone / A nannò

Michele Molinelli / U nannò

Alessandra Bruscia / Alè

Manfredi Di Liberto – Salvo Romano – Sergio Scaccianoce – Angelo Cimino /  Giuvà

Anton Giulio Pandolfo – Salvo Rubino / Ambrogio De Ludigio

Giuseppe Cinà / Bertoldotti, il produttore

Silvana Sardina, Caterina Giardina, Alice Anselmo / I collaboratori del regista.

Personaggi

Rosè, popolana

Larè, popolano e fratello di Rosè

Totò, venditore di fichidindia

Terè, a maistra ri babbaluci

Vicè, venditore di sale, marito di Terè

Giuvà, u scimunitu.

Nenè, a ninfonoda

Soguli, la ghanese

Topazio, figlia di Larè

A nannò, suocera di Totò

Gessica, figlia di Topazio

Natascia, figlia di Topazio

Sciantal, figlia della dirimpettaia

A signora i susu, madre di Sciantal

Alessandra, la portatrice di handicap

Ambrogio De Ludigio, il regista

Il produttore

Prologo

Il vicolo di un quartiere popolare. Materassi sporchi, cassette di legno vuote, sanitari rotti, reti metalliche e corde tese da una quinta all’altra. Mentre il pubblico accede in sala. Rosè, popolana estroversa, grande ed instancabile lavoratrice, fa un andirivieni dall’ultima quinta di destra con bagneruole ricolme di panni puliti, che stenderà sui fili predisposti.

Larè

(entra in scena dalla prima quinta di destra seguito da Totò) (a Totò) Camina cu mia, Totò, chi nni facemu na bella partita a scupa. (mischia le carte).

Totò

Ma chi è? Un ci ‘nn’è seggi?

Larè

Amuli a pigghiari e ‘nn’assittamu cà (indica una cassetta di frutta, sulla quale depone il mazzo di carte. Escono di scena. Rientra Rosè. C. s.)

Totò

(entra in scena, seguito da Larè. I due reggono due vecchie sedie impagliate) (a Rosè) Buonasera a tutti.

Rosè

‘Sera. (canticchia stizzosa) Buonasera buonasera che piacere …(sfotte) Ma che piacere che mi fa…

Larè

Un nu sacciu chi ci facissi a ‘sta me soru. ‘Nca perciò, me patri un n’a puteva jccari supra i canali…L’avissi affucata quannu nascia!

Rosè

(esce e rientra con  una pompa ed una scopa. Spinge acqua) Ch’è bella a pulizia! (strofina il palcoscenico con forza) Ch’è bella a pulizia!

Totò

Arrieri!

Rosè

Ch’è bella a pulizia!

Totò

Arrieri…E che è musica?

Rosè

Sternata jurnata r’acqua è! (entra Terè con una scopa)

Totò

E tutta a sta cunsumannu.

Terè

Chista n’attuocca e chista cunsumamu.

Rosè

Abbasta chi parranu e ci fannu pigghiari aria ‘e cannarozza…S’unn’era pì nuatri fimmini chi faciamu i barricati, all’acqua v’a putiavu scurdari, va putiavu ‘nsunnari.

Terè

Vi putiavu lavari accussì (finge di sputare sulle mani e se le strofina) (a  Rosè) Iddi jocanu, pensanu sulu a viviri e a futtiri…(a Larè) A proposito…parturiu to cugnata?

Larè

No, me muggheri è ancora ‘o spitali, forse a so soru l’hannu a tagghiari.

Rosè

Miegghiu! Miegghiu chi ci fannu u partu cesaro, accussì ddù picciriddu avi u tempu r’arripigghiarisi. Picchì mischinu…n’è c’avissi a viriri pì prima ‘nto munnu a so zia Carmela…arrestassi ‘ntrunatu pì tutta a vita.

Larè

Chi c’avissi a diri a dda santa i mè muggheri?

Rosè

‘Ncà macari c’avissi a vasari i peri a santa…Santa Carmela…Tanto, pari ‘na mummia’mbarsamata.

Terè

E’ veru ‘na cataplasma.

Rosè

Pari a morti ‘nvacanza. Una ci parra…

Terè

E idda mancu arrispunni

Rosè

Una s’incazza…

Terè

E idda arresta sana sana.

Larè

Ma chi vi pari chi me mugghieri è stracchiula come a vuatri?

Rosè

No, a tò mugghieri ci pari chi è a principessa ru curtigghiu Cascino.

Larè

Allura ju sugnu u principe.

Totò

Sè, u principi sei uova, figghiu ru baruni Arluminiu e da marchisa Stoccami in tri.

Rosè

Sè, u principe ri ‘sta gran funcia ri…Talè. Joca, joca.

Terè

Rosè! ‘Stu to frati un ci pigghiò nenti nenti ri tia. Ch’è strurusu, ma strurusu!

Rosè

Sé, nisciu fuora razza.

Larè

(a Totò) Sa chi vitti ‘u Signuri c’un n’a fici maritari. E’ troppu acita. E’ ‘na schietta  arraggiata.

Rosè

Ci su figghi e figghiastri. A mia ‘u Signuri mi condannò a guardari a me patri e a me matri. Terè! Tu ‘mmagini si c’avia a cummattiri dda cataplasima i so muggheri?

Terè

Putevanu moriri ‘nto un funnu i lettu.

Rosè

(scopa) Ccà s'avj a stricari buonu (scopa sotto le sedie)

Larè

Giustu giustu ccà ti nn'a bieniri a stricari...u'n ti nni po' jri cchiù agghiriddà.

Terè

Isati ‘sti ammi, lagnusi!

Totò

A cui lagnusi, a cui?

Aju munnatu ficurinnia tutta a jurnata. Taliati ‘sti manu, su tutt’ammartucati. Sunnu tutti chini chini ri spini.

Terè

Sé, ni munni unu  e ti nn’agghiutti tri. (a Rosè) Stu me cucinu sta adivintannu quantu un porcu. Talè ch’è fattu grossu.

Rosè

Ma com’è chi siti cucini?

Terè

Me nannu e so nanna erano cucini ri secunnu grado e si maritaru c’un frati e ‘na soru.

Rosè

Ah, pì chistu vinni difittusu. Larè, i vò isari ‘sti ammi? E isali. A lagnusia ti mancia l’uocchi.

Larè

A mia? A mia chi mi susu e tri pi jri o scaru e lassu a tutti chi runfuliati ra bella.. Vi sentu runfuliari fino o scaro.

Rosè

Parrò a segheria ru bagghiu…(esce di scena)

Terè

Ma veru, cu parrò m’arricriò. (esce di scena)

Totò

Forza Paliermu! (rivolgendosi alla seconda quinta di sinistra) Prurè, ci scinniu a frievi a tò matri? Prurè! (a Larè) S’appi a ‘ddummisciri me muggheri. Mischina, stetti tutta a nuttata aggritta. So matri si fici i supra corchi tri buoti e c’avianu finutu tutti i pannoloni.

Giuvà

(entra in scena e si avvicina ai due giocatori) (a Totò) Avj l'assu...

Totò

Ti nn'a jri.

Giuvà

(guardando le carte, a Larè) U'n tirari chista chi ti fa a scupa.

Larè

Vatinni! Passa i ddà. (lo rincorre. Giuvà si siede sul proscenio e si addormenta)

Topazio

(entra in scena spingendo una carrozzina. Il suo fisico mostra i segni di una gravidanza)

E a bobò

e a bobò

a figghia mia s'addormentò...

Larè

(posa le carte sul tavolo e si alza) Talè cu c'è Totò...a niputiedda! (in direzione della carrozzina) Zamanta! Zamantuccia ru nonno...Talè che biedda, Totò...

Totò

Ma è tutta accuppunata.

Larè

C'è l'umitu. Talè quant'è. Prima i picciriddi nascianu cu l'uocchi chiusi e chi pugna chiusa. Ora nascinu ch'i manu apierti e l'uocchi scricchiati i 'sta maniera. (alla figlia) A pozzu pigghiari n'anticchia 'mbrazza?

Topazio

Papà, unn'a malabituari chi poi mi l'è annacari ju.

Larè

U viri, Totò, poi ci fazzu 'na fotografia e t'a fazzu abbiriri.

Topazio

Papà...ma a mamà unn'è?

Larè

Comu...a mamà unn'è? T'u scurdasti? O spitali cu to zia chi avj a accattari.

Topazio

(avvilita, si copre il volto con le mani) Maria, mi l'avja scurdatu...

Larè

Ma chi hai? C'è cuosa? Chi c'è? Corchi complicazione?

Topazio

(piagnucolando) Papà...(si tocca la pancia)...arrieri fimmina è!

Larè

Botta ri sali! Quattru fimmini facisti! E uora cu c'u rici a to maritu? (Topazio singhiozza) U'n ti preoccupari figghia mia, c'u ricu ju. Ma poi unn'è curpa di fimmini si nasci fimmina, è curpa ru masculu. M'u rissi o scaro n'amica mia chi fa l'ostetrica. Ics ics...veni fimmina. Unu ics due, veni masculu.

Totò

E ficimu tririci.

Topazio

Vieru, papà, n'è ca mi pigghi pì fissa?

Larè

Topà, to patri, u sangu ru tu sangu tì po' pigghiari mai pi fissa? Vieru è, vieru. (Topazio si rianima) E poi, i figghi su grazia ru Signuri. U'n ti preoccupari, a to maritu c'u ricu ju. A proposito....c'u sciglisti u nuomu a picciridda?

Topazio

(compiaciuta) Sé.

Larè

(vivamente interessato) E chi nuomu ci sciglisti...

Topazio

(palesemente soddisfatta) Bruc!

Larè

(deluso) Bruc...perciò a nuddu ri quattru fimmini c'u mittisti u nuomu i me matri?

Topazio

(infastidita) U'n ti piaci, papà?

Larè

A tia ti piaci?

Topazio

Sé.

Larè

Abbasta chi ti piaci a tia...(si avvicina a Totò per riprendere la partita)...Bruc...mah! Totò, comu s'avj a chiamari 'sta picciridda quann'è nica?

Totò

Brucculina.

Topazio

(si siede e culla la bambina nella carrozzina con ritmo sostenuto, cantando la ninna nanna) E a bobò, e a bobò...

Larè

Topà, accussì ci fa vieniri u ballu i San Vitu a ddà picciridda!

Topazio

(scattando in piedi, preoccupatissima) Papà, unni su i picciriddi?

Larè

Comu...unni su i picciriddi? Totò unn'eranu ccà, antura?

Totò

Sé.

Topazio

(sul proscenio) Gesseca! Natascia!

Larè

(preoccupatissimo, raggiunge la figlia) Giesseca! Natascia!

Totò

Ddà sutta su.

Topazio

Acchianati. Subitu!

Giesseca e Natascia

No.

Topazio

Acchianati...subitu subitu o scinnu ju! E si scinnu...vi scannu!

Sciantal

Gessica! Natascia! Curriti! Curriti!

Larè

Cu è ddà picciuttiedda?

Topazio

A figghia ri chidda i susu. (a Sciantal) Vatinni nni to matri.

A signora i susu

Sciantal! Sciantal! Arricampati chi scurò.

Topazio

(afferra le due figlie per le braccia) Quannu vi chiamu, avjt'a curriri.

Larè

Un ci fari nienti e picciriddi.

Topazio

Fatti i fatti tua, papà, chi all'erucazioni ri me figghi ci piensu ju. (le guarda disgustata) Taliati chi siti 'ngrasciate! (fruga fra i loro capelli, come a cercare pidocchi) Ah! Schifiu! Schifiu! (le bambine scappano dietro le quinte)

Larè

Chi c'è? Chi viristi?

Topazio

Nienti, papà, i me figghi su tantu puliti! (esce di scena, trascinando con sé la carrozzina).

A signora i susu

Sciantal! Sciantal! (la bambina si ritrova da sola sul palco con i due amici)

Larè

Attia! Comu ti chiami?

Sciantal

Sciantal.

Totò

Comu si chiama, sciampagn?

Sciantal

(corre a scombinare indispettita le carte e sbatte un pugno sul tavolo) Io mi chiamo Sciantal.

A signora i susu

Sciantal! Sciantal!

Larè

Ti chiami Sciantal?

Sciantal

Sé.

Larè

Allura ci vò jri nni to matri chi ci stannu siccannu i cannaruozza?

Sciantal

No.

Larè

Signora, sintissi a mia. A facissi jucari anticchia chi me niputieddi e poi acchiana. (a Sciantal) Vatinni nni me figghia (Sciantal esce di scena)

A signora i susu

Giuvà! Giuvà, Mu và pigghi u pani?

Giuvà

Unn'aju picciuli.

A signora i susu

Veni ccà, chi ti calu cu panaru (Giuvà si avvicina al paniere e prende i soldi) Portami u riestu.

Giuvà

Scrivitillu 'nto cuddaru. (esce di scena)

A signora i susu

Quannu mi puorti u pani, acchianami a picciridda.

Mimì

(entra in scena in uno stato di profonda agitazione) Ma comu s’av’a fari? Perciò tri uri mi ficiru perdiri ‘ddi scimuniti? No, no, mi l’è canciari stu dutturi. U’n sulu una cristiana aspetta tri uri, ma quannu arriva u so turnu, iddu chi fa? Mi rici…Signora se l’ha fatto gli analesi? ‘Stu scimunito, ‘nca perciò, u’n m’avissi a visitari? Picchì u’n mi tocca, chi fa, si schifia? Ci rissi…dutturi a mia, secunnu mia, mi vinni a lucciola. Mi fa mali ccà, (si tocca la pancia), aju un duluri chi mi s’inturciunianu tutti i vuriedda. Ahi, ahi, ahi! U sapiti chi fici? Chiamò a ‘nfirmiera. Fici trasiri a ‘nfirmiera? Picchì, si scantava chi ci isava i manu? Si scantava chi ci scunsava ddi quattro pila chi avi  ‘ntesta? Gran sdisanuratu! Fa trasiri a ‘nfirmiera? A iddi ci pari chi sugnu cretina. No, io capisciu tutti cosi. Paru fissa, ma u’n sugnu fissa. ‘E genti ci levu i scarpi mentri caminanu. Secunnu mia, dda’nfirmierazza, o dutturi, c’a runa e, siccome è gilusazza i mia, iddu, u dutturi, ci vuoli fari accapiri chi sugnu una ninfonoda.

Rosè

Zocch'è na ninfonoda?

Larè e Totò

Zocch'è?

Mimì

Oo, ma siti gnuranti. Na ninfonoda è una chi vuoli essiri maniata.

Totò, Larè e Rosè

Ah!

Mimì.

 Ma, nza mai Dio, ddà muzzicamaruni r’infirmiera, mi ricissi qualche cosa, ju c’arrispunnissi…Signorina! Mi pigghiò pì ninfonoda? ‘Ncà megghiu ninfonoda chi frigider com’a lei. Tè. (a Totò, mentre legge i risultati delle analisi)

Maruonna mia, chi sugnu scantata! Talè Totò.Ma com’è che u colesterolo m’acchianò a triccientottanta…Iddu, u dutturi, u scimunitu, chi mi l’è canciari, sé mi l’è canciari, m’addumannò…Signora, mi ricissi a verità.. né chi fici qualche sfrazziceddu? Ma com’è cretino? Perciò una com’a mia chi avi u colesterolo autu, po’ fari mai sprazzi? Picchì, pi sintirisi mali? Né chi vuoggiu muoriri prima. A stessa logica.Ci pari chi sugnu  scimunita com’a so ‘nfirmiera? No, mi l’è canciari, a ‘stu dutturi mi l’è canciari. Ciertu, ‘stu colesterolo è troppu avutu.

Totò

Ciertu, è avutu.

Mimì

Ma chi puotti essiri? Mi jvu a fari l’esami e a matina … ci jvu riuna.U jornu prima sapeva chi m’avia a fari l’esami e manciavu a lieggia. Chi mi manciavu? Un pizzuddicchiu i pani ca cucuzza vugghiuta. E chi mi potti fari? U juornu prima ancuora...niscivi cu to muggheri, Larè. A idda miegghiu rarici a viestiri chi a manciari. Mancu s'avjanu fattu i novi e mienza chi s'infilò ‘nta ‘na friggitoria e si futtiu ‘na bella mafarda c’a mieusa maritata...E mi ricia...e pigghiati corchi cuosa...pigghiati corchi cuosa...A mia mi parsi mali u’n c’accettari niente e mi manciavu mienza  cazzilla.

Totò

E l'autra mienza?

Mimì

Mi taliava, mi parsi piatusa e m'a manciavu. Poi mi manciavu tri panielli e quattru rascaturi. Chi mi puottiru fari? Ah, p’un dirici munsignarie, ci rissi o dutturi...tastavu puru un carduni c’a pastetta. Fritto?…m’addumannò u dutturi. ‘Nca và, mi vinieva i ririci , ma com’è che un dutturi può essiri accussì cretino com’a lei? Può essiri mai un carduni c’a pastiedda vugghiutu, ncà perciò a pastiedda u’n s’ammataffa? Ma chi ci vuoli assai a capillu? No, io mi l’è canciari.

Totò

Ma n'è chi si po' canciari un dutturi p'un carduni?

Mimì

Mi l'è canciari. Poi vinni a casa...quant'avja caminatu! I pieri l'avja quantu ru palli. Mi grapivu u fricorifero e m'arrifriscavi i ammi.

Totò

Picchì, u fricorifero chi è, un condizionatore?

Mimì

Ju m'arrifriscavu. Taliavu rintra u frigorifero e vitti a bella piezza i cascavaddu.

Totò

Picchì, si tieni no frigorifero u cascavaddu?

Mimì

Chi ti pari chi sugnu 'ngrasciata com'a to mugghieri chi u cascavaddu s'u tieni na stanza i liettu chi c'è un fetu i muoriri quannu si trasi ddà rintra? Taliava u cascavaddu e iddu mi nisciu a manuzza...

Totò

Picchì u cascavaddu avj a manuzza?

Mimì

U miu l'avj. Mi facia...Vieni, vieni...

Totò, Larè e Rosè

U cascavaddu...

Mimì

'Nca cui, me suoru? Unn'aju suoru. Poi mi ricia...Tastami...tastami...

Totò, Larè e Rosè

U cascavaddu...

Mimì

'Ncà cui, me frati? Unn'aju frati...Mi taliava e mi ricieva...manciami...manciami...Allura mi nni tagghiavu na fiedda....quantu putieva iessiri? Triciento, tricientocinguanta grammi? E chi mi puotti fari?

Totò

Chistu fu!

Mimì

Tu rici chi fu chistu? Talè... (gli mostra una ricetta) U glicemico, u zuccaru... a quattrucentu? Ma c’è i niesciri fuoddi! U cafè mu pigghiu amaru. Amaru com’u fieli. Com'a vita mia. Quannu passu ri pasticcerie spinnu, taliu ddi belli vetrine e spinno, taliu ddi belli dolci e spinno.

Totò

E tu passa i l'autru marciapieri.

Mimì

No, mi pari malu pi ddu cristianu. Passu e u salutu. L’autra vutazza mi rissi…può essiri mai chi ju è spinnari sempri. Trasivu…e m’accattavi un cannolu…

Totò

Un cannulicchiu...

Mimì

Chiddu ra Chiana!

Terè

(entra in scena, reggendo un tegame con i babbaluci)

Quannu i babbaluci su bellissimi, vennu squisitissimi. Ju putissi fari a maistra ri babbaluci. A Brancaccio c’è ‘na scuola chi si chiama Albergheria.

Totò

Ma chi dici? A Briaria è ‘ccà. Chi ci trasi u Brancaccio…

Terè

Albergheria, Alberghieria…E’ ‘na scuola runni c’insignanu ‘e picciotti a cucinari. Ma bella, a verità. Ju avissi a parrai cu quarcunu pì sapiri si mi putissiru rari un bellu postu ddà rintra, quarcunu chi mi putissi rari un ammuttuni. Un cauciu ‘nto rarreri, và.

Larè

Tu mancu a bidella po’ fari. Sì analfabeta.

Terè

Picchì pì passari u cannavazzu è sapiri leggiri e scriviri? Abbasta chi una è pulita…Ma ju vogghiu fare a maistra ri babbaluci, va bene? (con aria sognante) M’assittassi ‘nto banconi, chiddu ri prufissura, grapissi un coppu chi babbaluci e ci spiegassi tutti cosi bell’assistimati.

Picciotti!

Quannu i babbaluci su bellissimi, vennu squisitissimi.

Totò, Larè, Mimì e Rosè

Ma cu custa parrannu?

Terè

Ma chi siti cretini? Fazzu finta chi aju a classi.

Mimì

Ah, nuatri semu cretini.

Terè

Ricominciamo. Picciotti! Quannu i babbaluci su bellissimi, vennu squisitissimi. Quannu accattati... u’n vi faciti pigghiari p’ù culu ru putiaru. Pigghiati invece vuatri i babbaluci p’ù culu, isativilli ‘ntall’aria e taliativilli buoni.

U guscio, a casuzza và, avi a esseri bella pulita e bella sana. U’n vi pigghiati babbaluci chi stanno ‘nte catapecchie, picchì poi u’n ci putiti fari u  pirtusu c’ù canino  e u’n vi putiti sucari picchì l’aria trasi ri tutti banni.

I corna ann’a essiri belli, tisi tisi e u corpo vivo vivo.

Quannu caminano e si stricanu supra u panaru, s’annu a ‘mmurbacchiari. S’u’n s’ammurbacchianu u’n sunnu buoni. Ci putiti livari manu, putiti canciari putiaru.

S’invece sunnu buoni, vi purtati a casa picchì l’aviti a fari spurgari, Cioè l’avit’a fari cacari. Né chi c’aviti a fari un cristero! L’aviti a jnchiri chini chini chini ri simuluni. Iddi chi fannu? S’ammuccanu u simuluni e spurgano, s’agghiuttinu u simuluni e cacano.

Ammuccanu e spurgano. Agghiuttinu e cacano.

Gli altri in coro

Ammuccano e spurgano

Agghiuttinu e cacano.

Terè

Picciuò! Avit’a stari attenti. V’aviti a grapiri l’uocchi tanti. Picchì vi pari ch’i babbaluci sunnu lenti?

Quannu cacanu, currinu, acchiananu i mura lisci e perciò l’avit’a mettiri ‘nto ‘n panaru funnutu funnutu.

‘O primo ch’acchiana ci fati un zicchittuni e u jttati arrieri ddà rintra. Di poi pigghiati ‘na cazzarola bella larga r’arlumino. No d’acciaio inorsidabile… d’arluminio. Muntati corchi testa r’agghia bella frisca e a faciti soffritta ‘ntall’uogghiu. Appena accuminciati a sentiri ciavuru, pigghiati i babbaluci belli lavati e i jttati ddà rintra. E…miracolo! Siccome ‘e babbaluci c’accumincia a bruciari u culu, ru duluri c’accumincianu a nesciri i corna a tutti. Tisi. Tisi tisi tisi tisi! Accussì v’ì putiti sucari! Però prima l’avit’a sdivacari ‘nta ‘na zuppiera ri smarto bianco e l’avit’a jnchiri ri pitrusinu bellu friscu friscu e tagghiatu nicu nicu. Comu si mancianu i babbaluci? C’ù cutieddu? Noooo!C’a cucchiara? Nooo! C’a furchietta? ‘Nza mai Dio! Prima base principale: i babbaluci u’n si mancianu, si sucano. S’infilanu ‘mmucca, si ci fa un pirtusu c’ù canino e …(succhia) E viri chi manci. U’n ti po’ livari rin ‘mmucca. Azzicca e suca. Azzicca e suca.

Tutti gli altri in coro

Azzicca e suca. Azzicca e suca.

Terè

E i jrita ann’a ristari belli ‘nsivati, l’agghia s’av’a sentiri pì qualche simana. Minna, chi sugnu brava! E’ ca l’arti u’n s’insigna, u’n c’è nenti ri fari, s’av’aviri ‘ntò sangu. Com’a mia, comu l’aiu ju.

Vicè

(entra dalla platea) Accattativ’u sali, accattativ’u sali.

Quannu mi circati u’n mi truvati. Accattativ’u sali. Juncitici u sali nn’a vita, sinnò è troppu grevia.

Terè

(con le mani in fianco al centro della scena) A ‘st’ura t’arricampi? Chi è, u’n ci nn’è partita stasera?

Vicè

(Sale dalla platea) A tia mancu si ti urbico ‘nto sali addiventi menu grevia (la guarda) Ma poi m’a spieghi ‘na cosa? Com’è chi tutti l’autri fimmini annu i carni belli lisci e tu si tutta china ri pila? Pari ‘na scimmia.

Terè

Ancora cù ‘sta sceneggiata…ancora, chi mi sta piacennu. Và lavati, và, chi c’è l’acqua.

Vicè

(guarda il tegame coi babbaluci) U’n mi riri chi stasira si mancianu arrieri babbaluci…U ‘n m’a firu cchiù. Fazzu fetu r’agghia ra matina a sira e quannu m’addummisciu, m’insonnu tanti corna chi m’assicutanu.

Terè

I corna assicutanu e iddu runfulia ra bella.

Vicè

Megghiu pani cunsatu ch’i sardi c’arrascanu a vuci. (si avvicina ai due giocatori) Bella vita si durassi.

Larè

N’autru ci nn’è.

Vicè

Chi gran chiffari…chi gran travagghiaturi.

Totò

Chi ci talii? A furia ri munnari ficurinnia aju i irita tutt’ammartucati e chini chini ri spini.

Vicè

‘Nca certu! Ognuna chi ni munni, quattro ti nn’agghiutti. Talè quantu stai addivintannu.

Larè

Nuddu si pigghia s’un s’assimigghia (a Vicè) Già c’ù rissi to muggheri.

Vicè

Parrava cu tia?

Larè

No

Vicè

Allura fatti i cabasisi tua.

Larè

Chi vuoi a sciarra?  

Vicè

Ju un mi sciarriu chi lagnusi.

Larè

(scatta in piedi) A cui lagnusu, a cui? (cerca di agguantare Vicè per il collo, ma viene trattenuto da Totò e Rosè. Terè trascina Vicè verso destra. Totò e Rosè lasciano Larè, che continua a scazzottare a vuoto) Lassatimi, lassatimi! (lo guardano allibiti) Lassatimi, lassatimi!

Vicè

A’ muoriri c’ù fet’i carbuni.

Larè

Lassatimi, lassatimi.

Vicè

Ma si po’ sapiri cu schifia ti tieni…

Nenè

(si affaccia alla finestra, illuminata da una lucetta rossa) Ma chi è tuttu ‘stu burdiellu! V’avit’a zittiri ch’è travagghiari.

Totò

Bellu travagghiu, i cosi giusti. Idda avi u burdellu e ci dici all’autri d’un fari burdellu. Assettati Larè, jucamu, futtitinni. (A Vicè) Amunì, assettati puru tu. U’n c’è nienti, u’n c’è nienti. Manciativi i ficurinnia bell’agghiacciati. L’a cumpatiri a Larè. Ddù cristianu ogni matina si susi ‘e tri. Mancia, su i scuzzulati. U viri chi su belli? (anche lui mangia fichidindia, sbrodolandosi) Chi ci ‘nn’è ra vita…(guarda la zuppiera) I putemu tastari ddi babbaluci?

Vicè

A favorire, tanto ju u’n ni manciu. (Prende la zuppiera e la mostra a Larè) Tè Larè, amunì,  livamu r’in menzu tutti cosi. (I tre si dispongono intorno alla cassetta)

A nannò

(entra in scena, con un pannolone in mano) Totò, Totò, to muggheri s'addummisciu e ju m'è canciari u pannuluni.

Totò

Ma vossia chi ci fa ccà? Comu scinniu? S'arriva a sciddicare, nni finiu a pinzioni. Prurè, o Prurè, botta ri sali! Ti vuò arruspigghiari?

Mimì

(entra in scena) Ma a cu sta chiamannu, a to mugghieri? E' misa chi runfulia...(annusa la vecchia)...Ciavuru i rose! C'av'a fari? S'av'a canciari? A canciu ju. Vinissi cu mia. Caminassi, c'a muorti è uorba! (escono di scena)

 Entra Soguli, una ghanese

Soguli

Maaci.

Vicè

Matri! A muggheri ‘ra capanna ru zio Tom.

Totò

Chi schifiu, ch’è ‘ngrasciata!

Larè

Ma ‘ngrasciata, ma ‘ngrasciata! Taliati chi manu lordi chi avi. 

Vicè

Né ca su lordi, su nivuri. J’u sacciu zocch’è. E’ a satonina. N’è chi sugnu ‘gnoranti com’a vuatri.

 Totò

Zocch’è?

Vicè

A satonina. ‘E nivuri i fa abbronzari senza falli stari o suli.

Totò

Ah! A za Tonina i pigghia a corpi ‘i ligna quannu su nichi e ci fa addivintari tutti i carni nivuri. (Soguli prepara una pietanza impastando del riso)

Rosè

(sporgendosi sul proscenio e guardando verso l’alto)

Sé, m’a po’ scinniri. (entra in una quinta e porta in scena la carrozzina con Alè, portatrice di handicap). Alè, m’ha diri  ‘na cosa…Ti puliziò to matri prima d’jrisinni? (Alessandra annuisce) Sé, però né ca t’aggiustò ‘sti capiddi? (le spazzola i capelli) E’ ciuciuna, m’a scusari, ma sta to matri è fruciuna. I cosi l’av’a fari bell’assistimati, bella, carma carma, no accussì. Mancu ti pozzu spirugghiari sti capiddi.A Idda c’abbasta ca t’attacca u curiddu e si ni niesci. I cosi i fa a com’egghiè. Ma poi chi avi? E’ sempri nirbusa, ma nirbusa! E veru? Si o no? (Alessandra annuisce) ‘Ncà perciò, aieri, o collocamento, u’n mi fici fari un trunzuni ri malafiura? Avia a passari avanti p’a suvirchiaria. Tu l’avia a sentiri. (imita la voce della vicina) L’appi a lassari sula a me figghia…(riprende il suo tono di voce)...Chè ‘mbrugghiuna, ma ‘mbrugghiuna! Un sulu c’era to zia, c’era puru l’assistente. (imita la vicina) Aju a leggi 104

N’avi cchiù? A leggi 104, a pensioni, u parcheggiu p’a machina, l’assistenti. Ni vuoi  cchiù? Arricchiu cu tia, arricchiu! E’ veru, si o no? (Alessandra annuisce)

Larè

Tu l'ha finiri ri miettiri a picciuttiedda contro a so matri. Sì 'nbiriusa. Trasitinni rintra.

Rosè

Amuninni, amuninni. Prima c'ammazzu (esce di scena con Alessandra, mentre entra in scena Mimì con la nannò)

Mimì

Totò! Chi nicchi e nacchi e parienti siemu.

(esce di scena, mentre Soguli offre la sua pietanza ai presenti. Rifiutano con smorfie di disgusto)

Totò

No, grazie zia Tonina. (Soguli grugnisce)

Terè

‘Sta mischina pari n’armali sarbaggiu. Talè, assettati ‘o latu a mia chi t’insigno a parrari italiano. (Raccoglie da terra un torsolo di broccolo)

Trunza.

Soguli

Trunza.

Gli altri in coro

Brava.

Terè

Trunza ri vruocculi.

Soguli

Trunza ri vruocculi. (Gli altri applaudono)

Terè

(mostra una spugna)

A spuonza.

Soguli

A spuonza.

Terè

A spuonza rascagnusa.

Soguli

A spuonza cagnus.

Terè

A picca a picca. Talia a mia, taliami ‘mmucca (scandisce) A spuonza rascagnusa.

Soguli

A spuonza rascagnusa.

Terè

U viri chi sì brava. Ti staju ‘nsignannu tutti cosi.    (comincia ad agitare le braccia, come a voler mimare un paio d'ali)

Totò

Aeroplano.

Soguli

Ario...

Larè

Pappagghiuni.

Soguli

Pappa...

Terè

Ma chi siti cretini? Aceddu.

Soguli

Aceddu.

Terè

(incalza gesticolando) U liuni.

Soguli

U liuni.

Terè

U liuni c’ù pilu.

Soguli

U liuni c’ù pilu.

Terè

U Schirpiuni senza pilu.

Vicè

(indicando Terè) A schirpiuna c’ù pilu.

Terè

Sì strunzu.

Soguli

Strunzu ri vruocculi.

Terè

Ma chi capisti? I trunza su ‘na cosa, i strunza n’autra cosa. (Agli altri) N’anticchia scimunita mi pari. A proposito comu ti chiami? (Soguli grugnisce) Né ca ti chiami armalu, no, è veru? Aspetta ca tu spiego comu ti chiami. (A Larè) Tu ti chiami…

Larè

Larè.

Terè

Iddu…Larè

Soguli

Iddu…

Terè

Larè. Chiddu si chiama…(indica Vicè) Vicè.

Soguli

Chiddu…

Terè

Vicè. Chidd’autru (indica Totò) si chiama…Totò.

Soguli

Chidd’autru.

Terè

Totò. E tu? Comu schifia ti chiami?

Soguli

(ride come ad aver capito, indica Larè) Iddu, chiddu (indica Vicè), chidd’autru (indica Totò), (si presenta) Soguli!

Larè

Quali culi, quali culi. Semu autri cosi nuatri.

Totò

Ma talè a ‘sta vastasunazza. Fici buonu a Za tonina a farici i carni nivuri.

Larè

(urla più forte) U’n semu culi. Vastasa.

Nenè

(si affaccia alla finestra)

Arrieri cu tuttu ‘stu burdiellu? Ju è travagghiari. Aju a stari carma. U’n ci pozzu fari veniri i vermi ‘e cristiani chi mi vennu a trovanu. M’è guaragnari ‘u pani. U capistivu? L’avit’a finiri cu stu burdiellu!

Mimì

T’ha zittiri, u capisti chi t’a zittiri’?

Nenè

Chi vuoi, maruonna ri filina?

Mimì

Sì ‘na fimmina schifiata!

Nenè

I ragnateli l’aj unn’egghiè.

Mimì

Va vurricati ‘nta munnizza.

Nenè

A tia u’n ti voli nuddu mancu gratis.

Mimì

Niesci fuora, fimmina sdisanurata (Nenè entra in scena e si scaglia contro Mimì, mentre si sente una voce provenire dalla platea)

Ambrogio

(dalla platea)

Stop, stop! Bellissimo, bravissimi, che belle persone, che belle rappresentazione.

Nenè

Ma cu c’è?

Ambrogio

Bravi, bravi!

Larè

Cu è chi parrò?

Ambrogio

Son io, son io! (s’illumina la platea) Son Ambrogio De Ludigio.

Totò

Ma chi lingua parra?

Ambrogio

Mi son di Milan.

Terè

Minna, un milanisi.

Vicè

Un milanisi cà ne? Un pulintuni?

Ambrogio

(si avvicina al proscenio e porge la mano ai popolani

che via via usciranno dalle case ripetendo ad ognuno

il suo nome e cognome, a turno gli altri si

presentano nel seguente ordine: Rosè, Larè, Totò

Terè, Vicè, Nenè, Dinò, Michiè, a nannò, Giuvà e Prurè)

Terè

Tantu piaceri assaissimu. Aspettassi ca ci

presentu…(spinge Soguli) puru… Armalu (Soguli stringe la mano ad Ambrogio)

Ambrogio

Sono un regista di cortometraggi e questi…

(indica il pubblico) sono i miei collaboratori (invita il pubblico ad alzarsi) Su, alsatevi.(Ai popolani)

Scusateli, ma sono un po’ intimiditi.. oserei dire spaventati.

I popolani

E picchi?

Ambrogio

Certo la vostra città non gode di buona fama. Con tutti gli omicidi che si sentono.

Larè

Scusassi signorlei. Ma lei voli riri ca ccà semu nno

Farguest… chi ni sparamu nte ciriviedda strati strati?

Ambrogio

(traduce per il pubblico) Scusate che traduco. Ha detto… dottor Ambrogio De Ludigio, ma cosa credono i suoi collaboratori di trovare il Far West con la gente che si scambia colpi di rivoltella per le vie cittadine…

Larè

Io veramente un dissi sti cuosi, pero una cuosa un l’amu caputu, ma lei chi mistieri fa?

Ambrogio

Aaaahh! Sono un regista. Qualche giorno fa sono venuto qui a Palermo e ho piazzato una telecamera proprio in quel punto.

Terè

Sciater’e matri.

Ambrogio

Oggi vi siete esibiti devo dire magistralmente. Dietro il vostro consenso utilizzerei queste riprese per scopi pubblicitari.

Larè

Ma veramente nuatri sapemu fari tanti cuosi.

Vicè

I vuoli viriri? Chiddi chi filmò lei fuoru sceneggiati.

Nuatri sapemu ballari, sapemu cantari, sapemu cuntari i barzellette.

Larè

Io, io sacciu cantari i barzellette.

Rosè

Accuminciò a fari u scimunitu…

Larè

‘tta sangu!

Totò

A mia mi pari un poco abbuccatu stu registru.

Ambrogio

Sì, sì, sì! Fatemi toccare con mano la vostra creatività.

Totò

Larè, zocchè chi vuoli tuccari?

Ambrogio

La vostra creatività. Fatemi assaporare la vostra fantasia.

Totò

Chi vuoli assaporare Larè?

Larè

A fantasia.

Vicè

Ma picchi ora si chiama fantasia.

(Ambrogio va a recuperare la cinepresa)

Terè

Aricchiuni.

Soguli

Aricchiuni.

Larè

Allura… u diritturi u fazzu iu. Facemucci abbiriri o signò Anfrocio chi semu bravi. Accuminciu ju. Ci cuntu i barzillietti.

Rosè

Sicuru c’a sacciu.

Larè

Ti zitti, si o no?

Rosè

Amunì, chi stamu aspittanu a tia. Ti spicci si o no?

Larè

Vatinni. Itivini tutti. U comico avi a stari sulu (gli amici escono di scena) Itivi a canciari ca di poi ‘o signò Ambrogio ci facemu viriri un bellu ballettu cantatu. Allora… c’era na vota na marziana…

Rosè

(dalla 1^ quinta di sinistra) A sacciu, a sacciu. Finisci c’a marziana ci canta… Sugnu Pasquale, vistuti i carnevali.

Larè

Affucu. No, ni cuntu n’autra. C’era un cantiere. Un picciuttieddu tagliava all’ultimo piano e vuciava… Don Vito! Mi futtieru a cazzola. Don Vito, mi futtieru a cazzola. Nuddu c’arrispunnieva e iddu… cchiù forti… Don Vito! Mi futtieru a cazzola. Ma chi… niente.

Rosè

Allora u picciuttieddu si pigghia u binocolo e ci fa (sussurra) Don Vito, mi futtieru a cazzola.

Larè

Chistu trent’anni fa, a suoru. Oggi u picciuttieddu fa un nummeru ‘o telefonino e ci rici… Pronto Don Vito? Mi futtieru a cazzola.(a Rosè) E ti futtivu. Tè.(fa un gestaccio) Ora vi cuntu chidda ru coccodrillo. C’era una vota un coccodrillo e un presentatore, dopo chi c’avia nisciutu un capitale, ci rissi o pubblicu… C’è qualcuno che vuole venire?

Ambrogio

Io, io, l’importante che non mi da pugni in testa.

Larè

Signò Anfrocio, ma chi si ci mietti puru lei a rubarimi i battuti?

Ambrogio

No, io lo dicevo per davvero. Mi piacerebbe tanto, tanto, tanto.

Mimì

Signò Ambrocio io vogghiu cantari… quann’era nica, ivi o Zecchino d’oro e c’era u mago Zurlì chi luccicava ra tiesta finu e peri e io avia misu un bellu vistitinu e cantava… con un ditino nel telefono…Pozzu cantari? M’arripigghia ‘nta talavisione?

Nenè

Ma acu av’a rripigghiari? A tia? Io, prima aju a cantari ju.

Mimì

‘tta sangu!(si scagliano l’una contro l’altra).

Larè

L’avit’a finiri, u capistivu? U’n ni putiti fari fari malafiura.V’avit’a sciarriari? Sciarriativi. Con erucazione. Avit’a ghittari vuci? Jttatili… piano… bell’assistimati.

(a Nenè) Facemuci abbiriri o signò Anfrocio chi nuatri semu genti pacifichi. Amunì Nenè, prima ‘nciuriala tu.

Nenè

(compassata) Cuoscitorti.

Mimì

Tappinara.

Nenè

Ninfonoda.

Mimì

Va sucati un prunu.

Larè

U viristivu chi siti bravi? Belli! Finulicchi finulicchi

Signò Ambrogio, nutri semu genti pacifichi. Amunì Nenè, fai cantari prima a Mimì, tantu è u stissu.

(Le due donne litigano furiosamente. Dalla platea irrompe un uomo distinto ed elegantissimo. E’ il produttore).

Il produttore

Grandi, grandi, magnifici, incredibili

Mimì

Cu cazzu è st’autru?

Ambrogio

Come, chi è? È il produttore, l’investitore.

Mimì

Ma cui, chiddu c’avi a pila? Allura u fazzu addivertiri io.(a Nenè) U’n vulievi cantari? Canta ora ca ju fazzu abballari u produttori. Signò produttori, a mia mi fa sangu. (Nenè canta e gli altri scendono in platea per invitare gli spettatori)

Produttore

Grandi, grandi, fantastici, fatemi vedere qualche altra cosa. Compro tutto, compro tutto.

Ambrogio

Ohhhhhh!

Rosè

Signò Ambrogio, aiu desiderato sempri ‘na cuosa. M’ha piaciutu sempri, quannu c’è a partita, quanu cantanu, l’inno nazionale… quannu s’abbrazzanu…stringiamoci a corte, siamo pronti alla morte.

Larè, Vicè e Totò

(con aspetto marziale) Stringianciam a coorte siam pronti alla morte siam pronti…Rosè c’u facemu? N’arripigghia ‘nta talavisione ?

Vicè

‘Nca certu! Fai veniri puru cca all’ arancina chi peri cu nivuru di sbircia(indica Soguli). Nenè, va metti u disco chi metti quannu ti veni a trova ddù generale… (esce di scena)

(Tutto il gruppo intona l’inno di Mameli, utilizzando strumenti e ferraglie varie. Larè invita il pubblico ad alzarsi in piedi.)

Larè

Signori collaboratori, in piedi. Picchì u’n vi susiti? Chi siti leghisti? (tutti quanti cantano l’inno) No, picchì si siti leghisti vi nni putiti jri. In piedi! (Tutti quanti cantano l’inno)

Produttore

Bravi bravi bravi bravi. Voglio portarvi con me.

Vicè

Ma unni?

Ambrogio

Con noi, lassu.

Terè

‘nparaddisu?

Ambrogio

Ma no… verrete con noi lassù, al nord finalmente potreste diventare qualcuno, vivere più agevolmente.

Larè

Signò Ambrogio (intona qualche nota dell’inno) Fratelli d’Italia… fratelli… ma quannu mai? Signo Ambrogio, av’a sapiri chi ‘nPalermu nto riuni ra Zisa mio fratello si rici me frati, all’Ausa mio fratello si rici me freti, ma u valuri è u stissu. Sempri frati semu. Ccà. Ma ddà supra a nuatri l’italiani u’n ni vuonu comu frati. Forsi picchì assumigghiamu a certi cosi chi si mancianu ccà.

Totò

E ficurignia per esempio. Ddà supra ni masticanu comu fussimu ficurigna. S’ammuccanu a parti buona e u riestu u sputanu. Si pigghianu u megghiu.

Terè

Ni trattano comu fussimu babbaluci. Ni sucanu a vita e ni scippanu ru guscio.

Ambrogio

Ma venite con me, riuscirò a dimostrarvi il contrario

Vicè

Nu dimostrassi ccà. Runn’è scritto ca cu niesci arriniesci? Picchì am’a partiri? Signò Ambrogio, chiddu c’avi a fari cu nutri, si l’avi a fari, u facissi ccà.

Larè

Nuatri arristamu.(al pubblico e ad Ambrogio) Ma u viristivu u suli c’avemu ccà? Ma comu ni putissimo abbituari a ddà niegghia ri ddà fuora… Ni si chiuissi u cuori. Rumani matina quannu vi susiti, taliativillo stu suli nostru. Pari chi riri. Taliativillo.

Totò

Larè, ma futtitinni, lassalu iri a stu arrusu…

Ambrogio

Curò… viri ca uora sta sgricianu a parrari…

Io un sugnu frocio…

Sugnu Jachinu da Guaragna…

Mi nni ivu ddà fuora a fari u regista…(agli altri, che sono rimasti come paralizzati per la sorpresa)

Chi è?… Vi broccastivu?

Nenè va metti un poco i musica chi a ddumani pensa Dio…

Lentamente, sul suono di una tarantella, si chiude il sipario.