CUMMARI
E CUMMAREDDI
(Commedia brillante in tre atti)
di
Calogero
Maurici
(elaborata da Pietro Maurici e Rosanna Maurici)
Personaggi
Nino (il marito
Cuncetta (la moglie)
Sara (la figlia)
Teresa (la comare)
Ciccina (la comare)
Mario (il figlio di Ciccina)
Pippinu (il marito di Teresa)
Agostino (il figlio di Teresa)
Paolo (il marito di Rosetta)
Pietra (La madre di Nino)
Sig.ra Zanghi (vicina di casa)
La scena si svolge nel primo atto in casa di Nino Miceli, il secondo atto in
casa di Pippino Calarco, il terzo nuovamente in casa di Nino Miceli.
Cosa può succedere quanto le mogli di un piccolo paese si riuniscono spesso in
casa di una delle vicine?
In questa commedia ci troviamo di fronte a tre mogli che, con la scusa di
leggere il Vangelo si riuniscono oggi da una, domani da un’altra per sparlare e
raccontarsi ogni cosa che ciascuna di esse sentono: il cosidetto “ Curtigghiu”
Tre mariti vittime di queste mogli “curtigghiare” che non riescono e non sanno
come fare per farle smettere.
Il figlio balbuziente di un delle comare (Ciccina) innamorato della figlia di
un’altra comare; Sara, l’unico nome che riesce a pronunciare senza alcuna
difficoltà.
Il figlio di un’altra comare innamorato della stessa Sara, senza mai
esplicitamente detto, scoprendo poi che anch’essa da tempo era ed è innamorata,
scoprendolo entrambi per caso.
Una storia che si svolge in un piccolo paesino della Sicilia dove ancora oggi
purtroppo è di moda fra vicine riunirsi per pettegolare.
Riusciranno in qualche modo i tre mariti a farle smettere?
A T T O I°
(Cuncetta, Sara, Cristina, Ciccina)
(Una giornata qualunque in casa Miceli)
Cun. Sara spicciati picchi a mumenti perdi l’autobus.
Sar. (risponde dall’altra stanza) Pronta sugnu quasi, poi ancora ci vonnu vinti
minuti prima ca passa. (entra) Mamà sintia vuci ‘nna signora Zanghi, si stava
sciarriannu cu so maritu…
Cun. Veru…quantu vaiu a sentu puru iu…(sta per andare)
Sar. No fineru ormai, so maritu niscu siddiatu sbattennu a porta…ci stava
alzannu mani…
Cun. Ma picchi non mi chiamavatu…sempre ca si sciarrianu sunnu, tutti i
mumenti, io e tò patri ddà stanza di lettu i sintemu sempre, in confronto a
iddi nautri semu Romeo e Giulietta…
Sar. Mi ‘nni vaiu a firmata, e s’avissi a veniri Mariu dicci ca sugnu fora
paisi,
asinò mi veni a cerca unnegghè…
Cun. Chi ci voi fari si ddu picciutteddu è babbareddu!
Sar. Ogni vota chi mi vidi, mi talia fissa e mi dici: Sara chi beddi capiddi
c’hai!...
Cun. E’ innamoratu, mu dici sempre, però è megliu ca c’ha finisci.
Sar. C’ha va finiri veramente, mi fa affruntari tutti i voti ca mi vidi…(guarda
l’orologio) va bene, quantu vaiu, poi continuamo…ciao (esce)
Cun. Vulissi spolverare, ma non mi sento, vulissi lavare ma non mi sentu, ma si
i mittissi na lavatrici, si ma non mi sentu mancu, dumani si nni parla.
(bussano, entra la signora Zanghi Cristina con occhiali da sole per un occhio
nero)
Cri. Permesso…(piange)
Cun. Chi succidiu signora…
Cri. Ddu disgraziato di me maritu, mi alzau manu, chi mali fu ca mi maritavu,
cu mu fici fari…è troppu mammolino, mi lassa sempre sula, a matina, a
mezziornu, a notti dormu chiassai sula ca cu iddu e nuddu mi confortaaaaaaaa!!!
Cun. Pazienza Cristina, quanta pazienza chici voli cu sti mariti…iu quantu
pazienza c'haiu cu me maritu.
Cri. Ma lei non senti nenti de vuci chi fa tutti i mumenti.
Cun. No mai, anchi picchi haiu sempre da fari e poi ammia certi cosi non
m'interessano…Ma si tu mi voi cuntari picchi vi sciarriati iu t'ascutu!
Cri. Signora Cuncetta non dicissi nenti a nuddu, io mi confido cu lei picchi
sacciu ca è di panza…A notti non sacciu unni si 'nni và, non ci piaci comu
cucinu, comu stiru, comu lavu, comu dormu, comu ridu e comu chiangiuuuuu
(piange)
Cun. M'avissi a cadiri a lingua, chissi chi sunnu cosi di cuntari, anzi si mi
dumannanu, ci dicu…facitivi i fatti vostri! Ora vattinni, calmati ca stasira
faciti paci..ciao bedda…
Cri. (prima di uscire) Chi santa donna chi è lei, di panza, di testa, e di
cori… mi raccumannu non dicissi nenti a nuddu (esce)
Cun. A milancianu tutta, si capitava ammia, per ora mi me me maritu fussi
ospitali cu na gamma rutta, a testa rutta e cu du brazza ingessati…
Cic. (bussano, entra Ciccina fa scena) Cuncitti…chiddu ca sintivu! (ha un
vangelo nelle mani)
Cun. Chi sintisti…cunta…
Cic. Matri mia! Notizie frischi, non c’è di cridiri, apri l’aricchi e sentimi
bona…
(si sentono dei rumori da fuori) aspetta, aspetta non penso ca è me maritu
(si affaccia alla porta o finestra) si era iddu canciavamu discursu, quannu
sapi ca sugnu ccà s’incazza, ci pari ca curtigghiamu!..Casomai, ‘u Vangelo
è pronto…(lo mette sul tavolo)
Cun. Puru me maritu, peggiu di peggiu…ma cuntami ‘u fattu!
Cic. A figlia di Anna, Anna a trafficusa si fici zita.
Cun. Zita? Ma quant’ anni avi, è troppu nica ancora…
Cic. Sidici anni avi Cuncè…sidici anni, fatti tri jorna fa…
Cun. E cu è stu picciottu, ‘u canusciu io?
Cic. Tu ricordi chi dicia sempre so matri? (la imita) Si me figlia non finisci
a scola zita non si cci fa…
Cun. Veru è, sempre accussi dicia, ma puru so maritu, i so nonni, i so zii…
Cic. E’ forestieru, avi ‘u postu a banca e avi vinti quattranni…chissi notizie
frischi sunnu, di stamatina…’u dicianu ‘nna putia, io però mi fici
l’affariceddi mei.
Cun. Vinti quattranni? Ma unnè granni pi idda?
Cic. Chi voi, avi ‘u pusticeddu e so matri non su fici scappari…’nni ‘nna
simana ficiru tutti cosi, e c’è cu lu vitti trasiri dintra mentre chi non c’era
nuddu!..
Vergogna! Io a me figlia c’hu dicu sempre, prima sannu a canusciri i caratteri
e poi a va finiri a scola…(bussano, entra Teresa, l’altra comare)
S C E N A II°
(Cuncetta, Teresa, Ciccina)
Ter. (facendo scena) Matri mia!…Matri mia!…(anch’essa con un Vangelo)
Cun. Cic. (assieme) Chiccè Terè…
Ter. Va cuntari ‘nna cosa, ca di sicuru vi veni ‘u friddu.
Cic. Puru nautri ta ma cuntari ‘nna cosa, ca di sicuru ti veni ‘u cavudu, cunta
chidda toa prima…
Ter. Notizie frischi! A figlia di Anna Trafficusa si fici zita cu un picciottu
foresteriu, avi vinticinq’anni e travagghia a posta…
Cun. Cic. ‘U sapemu…’u sapemu!
Ter. (sorpresa) Comu, ‘u sapiti e non mi dicistivu nenti? Belle cummari chi
siti!
Cun. Ora ora un minutu prima di trasiri tu vinni Ciccina e mu cuntau, stai
sicura ca t’avvisavamu subitu.
Cic. Ma unni ‘u sintisti tu!
Ter. O panificiu, però fici finta di nenti io, asinò poi va finisci ca i
curtigghiari semu sempre nautri ’nni stu paisi…
Cun. Veru è! ‘Nni stu paisi ci sunnu malilingui, poi ‘nni stu vicinatu
nostru…ogni vota ca semu assieme, sa quantu sparlanu…
Cic. Quantu voti vidu a signora Trovato panza grossa dietru a finestra, tutti i
voti ca vegnu ccà fa finta ca spolvera e talia unni trasu, ma io dicu sempre ca
‘u Signiruzzu c’è, e iddu vidi tutti cosi!
Ter. Riturnannu o discursu d’antura, a picciotta è troppu nicaredda, io a me
figlia c’hu dicu sempre: prima a va studiari e poi sannu a canusciri i
caratteri…
Cic. Però non sintisti bona avi vintiquattranni e travagghia a banca.
Ter. Vinticincu e travagghia a posta.
Cun. Bonu, vinti quattru, vinticinqu, vintisei, ‘u fattu è ca si fici zita e
tutti sapemu ca era chidda c’avia filari dritta dritta! Chiuttostu a signora
Cristina..so maritu a milancianau tutta, ora era ni mia…
Cic. Mancu du misi di matrimonio!
Ter. O idda avi a lingua troppu longa…
Cic. O iddu si 'nni ffutti di idda e di tutti…
Cun. A quantu pari a sira…nenti!
Cicc. Io i primi anni di matrimonio mi scialava!
Ter. Cuncè a firmata do l’autobus vitti a tò figlia cu Mario…
Cic. Cu me figliu?
Ter. Si tò figliu, a prima cosa chi ci dissi appena s’avvicinau fu: Chi beddi
capiddi c’hai!
Cic. Cuncè stu me figliu è troppu pigliatu pi tò figlia Sara, a voli beni comu
‘nna soru…
Ter. Si comu ‘nna soru! Ma se innamorato cottu, purtroppu stu matrimonio non si
po fari mai…
Cic. Chi voi diri per ora, cuminciasti? Si a natura ‘u fici nasciri accussi non
ci pozzu fari nenti, speru ca ‘u Signuri l’aiuta…Cuncè mi nni vaiu (offesa)
S C E N A III°
(Nino, Cuncetta, Teresa)
Ter. Ristau offesa…
Cun. Cui Ciccina?
Ter. Si, idda…idda, e chi ci dissi! Appena nominanu a so figliu, diventa
stizzusa…
Cun. Chissi cosi di nenti sunnu, tra di nautri non ‘nna m’affenniri mai, asinò
poi sparlano a nautri…
Ter. Veru è!…
Cun. Me figlia Sara è troppu siddiata, non po’ ghiri a nudda banna, ca a Mario
a va pisca unnegghè…
Ter. Stu fattu ca ora cuminciau a balbettare non ci vulia…
Cun. E chi ci putemu fari, a natura ‘u fici accussi, però ci sunnu mumenti ca
capisci tutti cosi…mancu pari babbiceddu..
Ter. Sara ci piaci, l’occhi boni l’avi però, bonu scegli, ci vidi bonu…
(in quel momento entra Nino, sentento le ultime parole)
S C E N A IV°
(Nino, Cuncetta, Ciccina, Teresa)
Nin. Troppu bonu ci vidi…(guarda male la moglie) tu non finisci mai, parlavavu
di Mario e Sara…
Ter. No…cumpà!
Nin. (seccato) Non mi chiamati cumpà… già quannu chiamati cummà a me
mugghieri è a s s a i…poi ancora non l’ho capito, senza cumparatu vi
chiamati cummari…ah! sti cummari e cummareddi!..
Cun. Ninu bonu…
Nin. Zittuti…e l’autra cummari unnè? Chi è influenzata? Qualchi vota io e
l’autri mariti vi facemu vidiri comu si marcia…
Ter. Mi ‘nni vaiu cummà…
Nin. Sugnu allergicu a sta parola…(Teresa saluta ed esce)
S C E N A V°
(Nino, Cuncetta)
Cun. Voi mangiari ca priparu!
Nin. A picchi, nenti ha priparatu?
Cun. Avi di stamatina ca travagghiu, ivu a fari a spisa, fici pulizia generali…
Nin. Di chi di curtigghiu? Pulizia generali!.. Ma si mangiamu sempre polveri
ccà dintra…
Cun. Veru ‘u poi diri, va trovala ‘nna mugghieri comu ammia.
Nin. Hai ragiuni, si unica e sula, anzi siti quattru, picchi puru tò figlia sta
pigliannu tuttu ‘u tò caratteri.
Cun. Si ti maritavi a qualcun’autra! Fusti fortunatu ca truvasti a una tutta
casa, famiglia, chiesa e di picca paroli…
Nin. A casa… ci stai pi curtigghiari…famiglia… pi sapiri tuttu di l’autri
famigli…a chiesa… ci vai pi taliari i vestiti…di picca paroli… già in tri minuti
dicisti decimilaparoli, e cusapi quantu ‘nni dicisti cu i to cummari prima…Ora
basta ca sugnu troppu stancu…quannu arrivu dintra, vulissi truvari un po’ di
paci, inveci trovu attia dintra…
Cun. Picchi a cui vulissiu truvari…
Nin. A una senza lingua…
Cun. Predica ancora, ca si veni tò figlia si siddia,’u sai ca è sensibili…
Nin. Sparti si siddia, è sensibili, ma se scurciata attia, precisa ‘nna stampa
e ‘nna malafigura…
Cun. E tu hai tuttu ‘u caratteri di to frati, sempre siddiatu…
Nin. Lassa stari a me frati, ca chiddu è un pezzu di pani…hai a lingua longa…
(bussano, entra Mario)
S C E N A VI°
(Cuncetta, Nino, Mario, Sara)
Mar. (balbettando ed un po' scemo) E’ permissu.
Nin. Trasi Mariu (al pubblico) iddu fa pena, ma so matri non la pozzu digiriri.
Mar. Bon…gio..rno…Cun…ce…tta…Bon…bon…bon…
Nin. Non ti sfurzari assai Mariu, tantu salutasti a cummari di tò matri, e
salutannu a idda salutasti a tutti.
Cun. Mariu assettati, ‘u voi un bicchirinu?
Mar. No..no…asinò mi duna ‘ntesta, già sugnu partutu…(sempre balbettando)
Nin. Partutu? Ma picchi?
Mar. Pi vostra figlia Sara…quannu dicu stu nomi, non chicchiu
mai…Sara…Sara…Sara…
Cun. Fallu finiri Ninu, asinò finu a dumani continua.
Nin. Ma dimmi Mariuzzu, a voi beni assai a Sara?
Mar. Quantu l’acqua du mari…(ride)
Cun. Matri mia! Comu a m’affari cu chissu, a cosa troppu seria si sta mittennu.
Nin. (imita la moglie) Matri mia! Chissa è a parola chi ripititi sempre tu e i
tò cummari…cretina non ci fari capiri nenti, non sulu ca è accussi…(pausa) Ma dimmi
Mariu, chi ti piaci chiassai di Sara.
Mar. (ride) I capiddi, sunnu troppu belli…
Cun. ‘U sapia ca dicia i capiddi. Ninu non ci diri nenti chiù!
Nin. Ti voi zittiri!…
Mar. Ninu pozzu fari ‘nna dumanna attia?
Nin. Certu Mariuzzu, parla..megliu sentiri attia ca a me mugghieri!
Mar. Qua…qua...quannu canuscisti a to mugghieri chi ti piaciu chiassai.
Nin. (si alza dalla sedia come se avesse preso una scossa) Di quantu dumanni
chi putiatu fari, giustu chissa m’aviatu a fari?
Cun. Picchi non ci rispunni…(Nino imbarazzato)
Nin. Ma ve…ve…ra…ra…mente…
Cun. Puru tu cuminciasti a chicchiari?
Nin. Tannu mi piaceru tutti cosi: era bedda… a facci, l’occhi, i capiddi (Mario
ride) tutti cosi ci vitti… sulu ‘nna cosa non ci potti vidiri, l’avia
ammucciata…
Cun. I gammi, tannu i vestiti si usavano logni.
Nin. Ma quali gammi e gammi, era a lingua…a lingua, t’ammucciavatu apposta.
S C E N A VII°
(Sara, Mario, Cuncetta, Nino, Paulo)
Sar. (entra) Ciao papà, ciao mamma…(indifferente verso Mario)
Mar. Ci… ci…ci…ciao Sara.
Cun. Mi, veru è,quannu dici Sara ‘u dici bellu lisciu lisciu, non chicchia…
Sar. Mamma pi favuri, accussi cci duni chiù corda.
Nin. Avi mezzura ca t’aspetta…(Mario si alza e si mette vicino a Sara)
Sar. Oggi pigliavu 27 puru sta materia ma detti.
Cun. Brava a mamma. (Mario si avvicina di più a Sara facendo scena)
Sar. Matri mia! (si allontana ma Mario si riavvicina)
Mar. Chiffà ti emozioni quanni vidi ammia? Chi beddi capiddi c’hai!.. (Sara si
arrabbia)
Nin. E non fari accussi ca ci resta mali, facci un piccolo sorriso.
Sar. Papà puru tu? (arrabbiata e piagnucalando se ne và nella sua stanza)
Mar. (a Nino) Forse si emoziona, quannu vidi ammia ci battirà ‘u cori
forti…forti.
A vaiu a confortu e c’ha lisciu i capiddi…(sta per avviarsi e Cunc. lo ferma)
Cun. No…lassala stare Mariu, idda quannu è accussi voli stari sula…
Mar. Forse mi voli pinsari sula…va beni, l’aspettu e poi ci parlu.
Cun. Madonna bedda! Chissu non si ‘nni và chiù! Ora telefunu a me cummari e ci
dicu ca su veni a piglia…
Nin. Mariuzzu senti, io ti rispetto assai, picchisi un picciutteddu educatu,
canusciu i tò nonni, canusciu a to ziu, a to patri, canusciu a tò matri (con
ironia) e comu sa canusciu!.. Però ora vattinni a to casa e ti riposi, Sara ava
studiari.
Mar. Ma io vogliu aspittari a Sara, idda si emozionau, idda mi voli beni, idda
è duci, idda avi i capiddi beddi…
Nin. (al pubblico) Partiu…Cuncetta va chiama a so matri…(Cun. esce)
S C E N A VIII°
(Mario, Nino, Ciccina, Paolo)
Mar. Pa…pa…papà..
Nin. Bona, puru papà mi chiama. (entrano Paolo e Ciccina)
Pao. Ciao Nino, avi un pezzu ca non ‘nni videmu…
Nin. Certu tò mugghieri non ti fa nesciri mai.
Pao. Mario, amuninni a casa forza.
Nin. Paolu, un jornu di chissi a ma parlari, avvisamu a Turiddu e a Pippinu puru.
Cic. Mizzica cumpà, tutti quattru assieme? Cosi importanti v’aviti a cuntari!
Nin. (arrabbiato) ‘U cumpà livatilu, vi l’ahiu dittu milli voti ma no
sintiti…siti peggiu di me patri, ca ogni jornu diventa chiù surdu. (si accorge
che la moglie non c’è) Ma me mugghieri unnè…vinni a chiamari a vautri e idda
non c’è!?
Cic. Si firmau un pocu ‘nni cummari Rosetta. (Nino si dispera)
Pao. Ora chidda cu sapi quantu a tratteni…poi vannu ‘nni Teresa…(intanto Mario
si mette vicino la stanza di Sara ascoltando)
Nin. Paolu, tutti quattru misi ‘nzemmula a tagliari e cuciri un vestitu ci
stannu trenta secunni.
Cic. Pi favuri, piglia a to figliu e amuninni subitu…
Mar. Non la sentu chiangiri chiù, ci trasu e a confortu megliu…
Pao. Amuninni Mariu…Nino poi discutemu senza certi fimmini pu’ mezzu.
Mar. Ninu ogni tantu pozzu veniri?
Nin. Certu, ogni tantu ma non spissu… (si salutano ed escono)
S C E N A IX°
(Nino, Teresa, Sara, Cuncetta,)
(Nino innervosito per la moglie che ancora non ritorna, gira per la stanza, si
siede, si alza.)
Nin. Sta disgraziata si ferma unnegghè, starannu facennu ‘nna riunioni di
cummari? Poi dici ca stari calmu, nesci pi chiamari a so cummari Ciccina…(la
imita) vaiu a chiamu a me cummari…e si resta ‘nni l’autra cummari…quannu nesciu
mi cadi a facci ‘nterra, tutti chi mi talianu e sacciu chiddu chi pensanu: ‘u
maritu di ddà gran curtigghiara di Cuncetta!
(in quel momento entra Teresa, cerca Cuncetta)
Ter. Bongiornu cumpà…a scusati, vui cumpà non lu vuliti dittu…
Nin. Vi rispiarmiastivu ‘nna cazziata!
Ter. Unnè me cummari Cuncetta.
Nin. Aviti a cuciri qualchi vestitu?
Ter. A ma parlari di cosi di chiesa…
Nin. Sarà ‘nni cummari Ciccina.
Ter. ‘Nni Ciccina? Matri qualchi novità ci sarà…quantu scappu. (esce)
Nin. Si scappa…scappa…di sicuru di tutti e quattru a lingua chiù longa l’avi me
mugghieri…qualchi vota c’hu dicu a P. Serafino, datu ca vannu sempre a
chiesa…ma chi ci vannu a fari! Puru u Signiruzzu s’affenni…(entra Sara)
Sar. (seccata) Papà è ‘nna camurria Mario.
Nin. (La guarda) Sara, chi beddi capiddi c’hai!
Sar. Papà…
Nin. E scherzu, chi voi fari, aviri un pocu di pazienza cu Mario, u sai ca non
è precisu.
Sar. ‘U sacciu, però va dicennu a tutti ca sugnu a so zita, già qualcunu ci
cridi e sparlanu…
Nin. Non parlari di sparlari ca tò matri è a prima, e tu ci vai appressu.
Sar. papà tu a mamma non a canusci bona…(entra Cuncetta)
Cun. Priparu pi mangiari?
Nin. Prima t’abuffasti chi tò cummari e ora voi mangiari ccà?
Cun. Avemu tanti cosi di fari a chiesa e parlamu un pocu cu Ciccina e Teresa e
attia ti pari ca parlamu di chissà chi cosa.
Nin. Nesci pu’ un minutu e t’arricogli dopu ‘nna vita, oggi mi stai truvannu
cunfissatu, non vogliu fari trafficu…quantu vaiua pigliu a me patri e ‘u portu
ccà. (esce)
Cun. Sara mi dissi Ciccina, ca a figlia da signora Trovatu fu bocciata e so
matri va dicennu ca i prufissuri sunnu disgraziati.
Sar. Veru? So matri si senti tutta…(entra Teresa e Ciccina)
Ter. Cuncitti, Patri Serafinu ‘nni sti jorna passa a benediri i casi…
Cun. Poi c’hu dicemu nautri l’orariu e ‘u jornu.
Cic. Mentre vinia ccà, vitti a signora Trovatu, mi salutau pi forza.
Sar. Perciò so figlia fu bocciata?
Ter. Io ‘nna putia ‘u sintia diri e fici finta di nenti, poi subitu ’u cuntavu
a tò matri.
Sar. Certu ora a signorina ‘nna calmata sa duna, cu tutti l’arii c’avia! Cusapi
si l’amica soa, l’autra bedda ariosa si detti a materia, ieri avia l’esami.
Ter. Non ci voli nenti a sapillu, basta fare ‘nna telefonata cu qualchi scusa e
‘u sapemu subitu.
Cun. Veru, Sara fallu tu, tantu ti canusci cu idda.
Sar. Non vulissi ca u capissi.
Cun. Si l’amaffari, facemulu subitu prima ca veni to patri.
Ter. ‘U fazzu io, parlu cu so matri ca scusa di P.Serafinu ca ava benediri i
casi…
Duminica non c’era a missa, c’eranu tutti so parenti, i so vicini di casa,
chiddi sempre allicchittati, so cugnata Biagina sempre cu stessu vestitu,
mancavanu sulu iddi…e che ‘mpellicciata quannu veni a missa. (la imita e tutti
ridono)
Cun. Certu hannu i soldi!..
Sar. Allistemuni prima ca veni ‘u papà. (cerca il numero sull’elenco, mentra
Teresa si dirige verso il telefono)
Cun. Cicci, tu stai attenta cusà veni me maritu.
Ter. Prontu casa Ferrantelli? Ah! Signora mi scusa, sugnu a signora Teresa,
chidda chi pripara sempri i doni a missa, chidda chi si piglia ogni duminica a
comunioni…si ricurdau? So figlia è ‘nna picciuttedda sistimata…Sintissi ci
vulia diri datu ca duminica a missa non c’eravu..cosa strana!..Ca P.Serafinu
‘nni sti jorna passa pi benediri i casi, facitivi truvari dintra picchi
mischinu è sulu e non po’ passari dui voti…io mi sono sentita in dovere di
avvisare, picchi P.Serafinu ‘u dissi avvisati a tutti gli
assenti…grazie…grazie…u sacciu fussiru tutti comu ammia!.. u munnu fussi bellu
e pulitu…Ma vitti a so figlia siddiata ma chi si senti mali, qualsiasi
problema, basta ca non è di saluti…Menumali, l’importante ca non c’è nenti di
saluti, ci dicissi ca si non sa pigliau ora sa piglia dopu…(posa il telefono
con un gesto di gioia, altrettanto gli altri) U viditi quantu ci voli a sapiri
i cosi!
Sar. Picchissu duminica non c’eranu a chiesa.
Cic. Mancu so cuscina c’era, chi ci potti capitari! Ora m’informu io…
Ter. Anzi troppu in ritardu u seppimu!
Cic. Quantu vaiu affacciu dintra ca avi di stamatina ca sugnu pedi pedi
Ter. Puru io,chiùtardu ni videmu.
S C E N A X°
(Cuncetta, Sara, Pietra, Nino, Mario)
Cun. Canciamu discursu picchi a mumenti veni to patri, ghiu a pigliari o nonnu.
Sar. Ora niscemu pazzi, pi capillu ci voli un jornu, sempre chiù surdu diventa.
Cun. Ma avi assai ca a signora Zanghi non si sciarria cu so maritu, nenti haiu
sintutu, comu mai!...(entrano Nino con il padre)
Piet. Ciao Cuncetta, ciao Sara.
Nin. Faciti accomodari u nonnu.
Cun. Mama accomodativi…
Piet. Picchi chi c’è fetu?
Sar. Quali fetu…
Piet. Dicisti vomitativi…
Cun. (lo sorregge e vicino all’orecchio gli grida:) Assittativi…(Petru si
siede)
Nin. Mamà fra un pocu mangiamu…
Piet. Cantamu? Chi c’è festa? Picchissu mi purtasti ccà? Accumpagnami dintra,
sti festi mi siddianu. (si alza di scatto e Sar. e Cunc. lo fanno sedere)
Cun. Vossia avi fami?
Piet. Salami? Troppu picanti è pi mmia…haiu ‘u stomacu guastu…
Nin. Ah! mamà certi voti fai stancari…
Piet. Allura veru a ma cantari…(si alza per andarsene e Sar. Cunc. la fanno
sedere)
Cun. Ogni vota prima facemu tri uri di discussioni…
Piet. A stura colazioni? Ma chi siti sfasati…
Nin. (alla moglie) Quannu c’è me matri hai ‘nna facci di funerali!
Piet. Cu a va vulari!
Sar. Mama priparu a tavola…
Piet. Quali favola e favola, chi sugnu addeva?
Nin. (alla moglie) Vulissitu quattru corpa ‘ntesta!
Piet. Allura c’è veru a festa!
Cun. Facemu un po’ di minestrone?
Piet. No Peperone, ca poi haiu aria e scorreggiu sempre…
Cun. Ci facemu un pocu di pasta scaldata?
Piet. Chissi bagnata, asciugati… (entra Mario)
Mar. E’ permissu, donna Pietra Bongiornu…(balbettando)
Piet. A Livornu! Luntanu è…
Cun. Proprio ora!
Piet. Cu vola!..(Sar. Fa cenno alla madre con una scusa di fare andare Mario)
Nin. Mariuzzu mangiasti?
Mar. Digirivu già, e subitu avia ’u pinseri di veniri ccà…(poi si avvicina a
Sar.)
Ciao, Sara ti vidu megliu d’antura…chi beddi capiddi c’hai!…(ride)
Cun. Mario ora t’accumpagnu dintra e nautra vota veni.
Nin. Tu non accumpagni a nuddu, asinò t’arricogli dumani…
Sar. L’accumpagnu io, pazienza!…
Piet. A simenza? Ma chi mangiati ccà dintra…
Mar. (mentre stanno uscendo) Chi sungnu cuntentu, staiu niscennu ca me zita…
Cun. Hai vistu di quantu è assillanti.
Piet. Cu è birbanti…
Nin. E’ figliu di tò cummari…
Piet. Vi mittiti a caminari?
Nin. U papà era sempre mutu…
Piet. (si alza do scatto) A to patri ci dici curnutu? Mi ‘nnivaiu…mi ‘nnivaiu…
Nin. Quantu vaiu accumpagnu…si cuntenta ora veru…(escono)
S C E N A XI°
(Ciccina, Teresa, Cuncetta, Nino)
Cun. Finalmente un po’ di paci… (entrano Teresa e Ciccina)
Ter. Cummari Cuncè, vitti passari a to maritu e vinni… Avi assai ca non ‘nni
riunemu tutti e quattru.
Cun. Dumani me maritu fa straordinario, dumani tutti ccà dintra…’nni liggemu un
pocu di vangelu e ogni tanto parlamu…tanto pi svagarini. Ora itivinni casi veni
me maritu e vi trova ccà, cu voli sentiri! (entra Nino)
Nin. Oh! Avia assai ca non vi vidia
Cic. Cumpari Ninu…
Ter. Non u chiamari cumpari…
Nin. ‘U viditi ca a signora Teresa ‘u capiu?
Cic. Vinnimu picchi eramu in pinseri pi Mariu.
Cun. Veru Ninu picchissu vinniru.
Cic. Va beni togliamo il disturbo…
Nin. No, pari ca disturbati…(le comari si stanno rallegrando)
Ter. Menumali…
Nin. Non disturbati ma scassati…(le comari escono)
Cun. Chissi beddu! I trattasti comu stranei…
Nin. Picchi chi sunnu parenti, a mumenti mancu sacciu chi mi veni tu…chiuttostu
Sara comu mai non ha riturnatu.
Cun. Po essiri ca ’ncuntrau a so cumpagna e si misiru a parlari di scola.
Nin. Ccà dintra, nesci a matri pi du minuti e non si ricogli…nesci a figlia e
non si ricogli…sunnu stampati, precisi di tutti cosi, qualchi vota nesciu io e
non mi ricogliu chiù pi davveru…(guarda la moglie per un po’)
Cun. Picchi mi talii cu sti occhi spalancati ca mi fai scantari.
Nin. (arrabbiato) Non ha fari trasiri a sti to cummari asinò cancio casa…
Cun. Sempri attia sentinu i cristiani, stamu divintannu peggiu de nostri vicini
di casa…(comincia a curtigghiare) to figlia antura mi dicia ca idda chiangia,
forse ‘u maritu non voli ca veni a matri di idda dintra…chi vuci c’afacia,
puviredda fa pena, io e i me cummari ci vuliamu ghiri pi confortalla, ma chi
sapemu si facemu dannu…
Nin. Tutti cosi tu senti…
Cun. Io veramente non sintivu nenti, to figlia Sara sintiu tutti cosi, e mancu
m’avvisau…
Nin. Ma sta bucca non ci puttissi divintari sicca…(esce disperato)
A T T O II°
(S C E N A XII°)
(Teresa, Agostino, Sara, Mario)
(La scena svolge in casa Calarco)
Ago. (legge un libro di poesie, in quel momento entrano Teresa con Sara, di cui
Agostino è profondamente innamorato)
Ter. Ciao beddu meu…
Ago. Ciao mamma, ciao Sara.
Sar. Ciao Agostino, chi fai studi?
Ago. Staiu liggennu un libru di poesie d’amore.
Ter. Stu figliu è diversu di caretteri, diversu di tutti, è troppu
sentimentali.
Sar. Bellu è quannu unu è pieno di sentimenti veri, cinnè tanti lavativi…io
quannu sarà si non trovu a unu comu dicu io non mi farò mai fidanzata…
Ter. Agostinu puru, sempre accusi dici…e poi mi piacissi si sa pigliassi du
paisi, magari a una chi canusciu bona puru iu…
Sar. Magari chi si canuscinu puri i genitori.
Ter. Brava, certu ca fussi nautra cosa…
Ago. ‘Nni stu paisi sunnu quasi tutti ziti…
Sar. Proprio tutti no…e poi si tu sei cosi romantico, anche la fidanzata deve
essere romantica…
Ago. Uscire da se stessi per andare a far parte di un altro essere umano è
meraviglioso!
Ter. Matri chi bella frasi, m’arrizanu i carni…che romanticu stu figliu (lo
bacia) ma di unni ci nescinu sti belli paroli…(poi a Sar.) me maritu ‘nna
parola duci o ‘nna vasata quannu veni do travagghiu ma ma duna…
Sar. Ammia i poesie d’amore mi piacciono assai.
Ago. Io so che tu sei romantica, mi ricordo che da piccolina leggevi sempre
poesie d’amore.
Sar. Da piccolina mi piacianu, ora sugnu pazza. (Terera capisce che vogliono
stare soli)
Ter. Matri, mi scurdavu ‘u pani quantu vaiu a pigghiu. Sara poi stari ccà,
tantu ‘u sannu tutti ca semu amici di famiglia, nuddu po’ pinsari mali, e poi
guai…guai a chiddi chi sparlassiru a nautri, picchi si ‘nni mittemu ‘nna bucca
io, to matri e cummari Ciccina!…Non vi preoccupati, ca io vegnu subitu,
assettati Sara, parlati di poesie, di romanzi, picchi giustu comu dici me
figliu, quannu unu nesci di fora e và a fari parti di l’umanità è ‘nna bella
cosa.
Ago. Mamma non è proprio accussi a frasi.
Ter. Si capiu chiddu chi vulia diri…Sara ancora additta si, sediti gioia…oggi
mancu haiu forza di parlari mi sentu accussi stanca. (Sar. Sta per sedersi un
po’ distante da Agostino) Sara ma chi fai, sediti chiù vicinu asinò mancu boni
vi sintiti quannu parlati, non ti preoccupari ca Agostino non ti mangia, veru a
mamma ca non ta mangi?
Ago. (timidamente) No mamma.
Ter. (Al pubblico) Eru chiù cuntenta ca dicia si!
Sar. Ma veramenti a mumenti mi ‘nna ghiri.
Ago. Cincu minuti, ti fazzu leggiri qualchi poesia.
Ter. (al pubblico) Pari ca si stannu sbloccannu…fra un pocu vegnu (esce)
Ago. (si guardano un poco, poi Agostino…) Sara…
Sar. Agostino…
Ago. Sara…
Sar. Agostino…
Ago. Sara…
Sar. Agostino non ‘nni chiamamu chiù, asinò a mumenti veni to matri e nautri
ancora ‘nni chiamamu.
Ago. Sara ma picchi non ti l’haiu dittu mai, io sentu troppi cosi pi ttia.
Sar. Mancu io Agostino, ‘ u pinsamu sempre, parlamu sempre, ‘nni taliamu sempre
e mai ci siamo detti quello che il nostro cuore sentiva.
Ago. (incredulo) Vuol dire…vuol dire che anche tu, anche tu senti quello che
sento io… mamma mia…(si mette le mani in faccia)
Sar. Neppure io pensavo che tu eri interessato a me.
Ago. Mamma mia, (di nuovo le mani in faccia) sono senza parole, il mio cuore
sta battendo a ritmi elevatissimi e non lo sto sentento, sento solo te che che
sei interessata a me.
Sar. Che giorno meraviglioso (si prendono per le mani) oggi i nostri cuori si
uniscono…è una bellissima giornata…
Ago. Veramenti stava chiuvennu!...Ma è sempre una bellissima giornata, Sara
pari c’avi nna vita ca semi ziti, lo eravamo ma ognuno pi fatti propri e non
sapiamu nenti…
Sar. Agostino tu sei stato sempre nel mio cuore…
Ago. E io ca pinsava ca tu e Mario…
Sar. Cu Mario? Ma non mi diri ca pinsavi veru a chissu, e ca si gilusu di
Mario!
Ago. Ammia mi fa pena, però quannu ti vidu cu iddu mi fai ingelosiri.
Sar. Tu sei e sarai sempre dentro di me.
Ago. (mani in faccia) Mamma mia…aspettami e appena mi lauriu ‘nni maritamu.
Sar. (mani in faccia) Mamma mia…Agostino non poi immaginari comu mi staiu
sintennu, mi veni di moriri, haiu ‘u sangu chi m’acchiana ‘ntesta, a peddi
liscia liscia…
Ago. Puru ammia ‘u sangu mi scinni finu e pedi, sulu a peddi postu di esseri
liscia, l’haiu raspusa.
Sar. Ora ammia mi passa a fami, non mangiu chiù, picchi l’amore fa passari
tutti cosi.
Ago. Cerca di mangiari, asinò poi quannu ‘nni maritamu ti ritrovo ‘nna sarda
sicca e veramenti io vogliu tuccari carni.
Sar. Superasti subitu a timidezza c’aviatu…birbantello…
Ago. Con te vicino supererò anche le montagne più alte…
Sar. (mani in faccia) Mamma mia, dammi un pizzicottu, fammi capiri ca non staiu
sunnannu, pari ca non ci staiu cridennu…
Ago. Cridicci, allistemuni prima ca veni me matri…(da il pizzicottu)
Sar. Matri…matri…Agosti veru è, mi pizzicasti…tuttu veru è…
Ago. Sara prima ca veni me matri, ti pregu dammi un bacio anche ‘nna frunti,
prima ca mu duni, dimmi si mu duni…
Sar. Si…si, tu dugnu cu tuttu ‘u cori.
Ago. (le mani in viso) Matri mia…chiudu l’occhi ca è chiù bellu.
Sar. (lo bacia in fronte) Agostino fatto.
Ago. Ora mi sento troppu felici , puru ammia mi si chiudiu a fami, pari ca
sugnu senza stomacu, mi sento leggero comu ‘nna piuma c’acchiana e chi scinni,
chi scinni e c’acchiana!
Sar. E poi questa piuma si posa su di me per sempre!
Ago. Basta ti prego, asinò non sugnu chiù io…non facemu capiri a nuddu i nostri
sentimenti, picchi asinò non ‘nni lassanu in paci. (in quel momento Sara si
sente chiamare da Mario, il quale subito dopo entra in casa)
Mar. Sara…Sara…(Agostino e Sara si ricompongono) quant’avi chi ti cerca to
patri, telefonau puru a me casa, io stetti in pinseri e ti vinni a circari.
Sar. (imbarazzata) Ci purtavu ‘u libru ad Agostinu, c’era puru so matri dintra
quannu arrivavu, e nisciu proprio ‘nni stu mumentu pu’pani.
Mar. (sospettoso) Io a nuddu staiu vidennu ccà, quant’avi ca siti suli
(balbettando)
Ago. Sediti Mario, ‘nna vota ogni tanto ca ‘nni videmu.
Mar. Chiù picca ‘nni videmu io e tu, megghiu è! Io ccà dintra non m’assetto
Sara amuninni ca ti portu a casa, mi sento responsabile verso tò patri…
(si avvicina ad Agostino) Senti, vidi ca idda è a me zita, e ammia non mi piaci
ca stai sulu cu idda ‘u capisti? Si voi fari ‘u prufissuri di filossoffia fallu
cu qualchi autra e non cu idda, stai attento! Sara sti poesie d’amore non mi
piacinu, stu libru non ’u vogliu vidiri chiù, e tu Agostineddu non ti
permettiri chiù di taliaricci i capiddi, picchi chiddu sunnu belli sulu pi
mmia!
Ago. Ho capito ca è a tò zita, speriamo ca m’invitati quannu vi maritati…
Mar. Non fari ‘u spiritusu.
Sar. Mario finiscila ora, chi c’interessano a iddu sti cosi.
Mar. Megghiu ca c’interessano…omu avvisatu è mezzu salvatu e mezzu cacatu.
A culpa è toa picchi ‘nna fimmina ca è zita non sta sula cu nautru, camina pa’
casa ca tò patri è in pinseri e iu mi sentu responsabile.
Sar. Matri mia non pozzu fari mancu un passu cu chissu! ( entra Teresa)
Ter. Sara chiccè!
Sar. Chi ci pò essiri pi essecci Mario ccà!
Ter. Ah! capivu tutti cosi…(cambia discorso) Agostino voi manciari?
Ago. Nonnhaiu fami, mi si chiudiu (guarda Sara romantico)
Sar. Sig. Teresa io mi ‘nni vaiu.
Mar. Giustu, ‘nni emu, già stettimu assai ccà dintra.
Sar. Vidi ca non mi mangianu sula.
Mar. Antura tu accumpagnasti ammia, ora io accumpagnu attia.
Sar. (seccata) Arrivederci, ciao Agostino ( si mette di fronte rimanendo un
attimo a guardarsi negli occhi, dopo qualche attimo Mario si và a mettere al
centro)
Mar. Non taliare troppu a me zita ti dissi, e tu Sara appena arrivamu a casa
‘nni facemu i cunti…(mentre escono)
Ago. Ciao Mario.
Mar. Non voglio essiri salutatu di tia…(poi escono)
S C E N A XIII°
(Agostino, Teresa, Pippinu)
Ter. Agostino, beddu meu, ammia mu poi diri, Sara ti piace veru! E’ bedda a
picciotta e i beddi picciotte piacinu…Cu Cuncetta divintassimu veru cummari,
accussi Ninu c’ha finissi di diri: (imitandolo) ma si cumparatu non cinnè
picchi vi chiamati cummari?
Ago. Si, è ‘nna bedda picciotta e i beddi picciotte piacinu a tutti, però c’è
Mario ca non la lassa in paci!
Ter. Du babbiceddu!
Ago. Mamma non mi piaci ca dici accussi! Si nascia io babbiceddu e l’autri ‘u
dicianu ti piacia attia?
Ter. A lingua a tutti ci facia cadiri, comunque a mamma si ti voi fari zitu cu
idda, io fazzu tuttu, tu non ha moviri mancu un ditu, organizzu tutti cosi io,
pi filu e pi segno.
Ago. Mamma lassamu stari i cosi pi comu sunnu, prima ca i strammamu.
Ter. Ma comu si vidi ca non mi canusci bona…
Ago. Poi si ‘nni parla, per ora fammi laureari…
Ter. E poi si non la trovi chiù…no..no, io ti devo organizzare stu zitaggio,
lassa fari ammia e cu metti ostacoli si struppia…
Ago. Poi ma vidu io.
Ter. Tu sulu non c’ha fai, ci voglio io…(in quel momento entra Pippinu)
Pip. Ciao Agostino…ciao Terè…chi stanchizza chi mi sentu…(si siede)
Ter. Ciao Terè, sulu ciao mi sapi diri, dopo ‘nna jurnata chi non ‘nni videmu…
Pip. Agostinu ma to matri chi voli…ma pi casu vuliatu qualchi bacio?
Ter. Fussi ‘u mumentu giustu ca cuminciassitu a salutarimi cu baciu.
Pip. Ti vinniru ora sti manciasciumi? Pi fafureddu vidi cheffari ca sugnu
stancu.
Ago. Mamma finitila.
Ter. Pari ca veni di zappari cu sta stanchizza.
Pip. Quannu zappu mi riposu, ma quanu arrivu dintra e vidu attia cuminciu a
sudari…
Ter. Chi si beddu! Vuliatu truvari a nautra o postu meu, a una sfacinnata, chi
era sempre pedi pedi e linguta poi capiatu com’era a vita matrimoniale.
Pip. (si alza di scatto) A senti…a senti, a to matri Agosti, ma chi facci avi…
Ter. Chi facci…chi facci haiu…a facci mea è lavata!
Pip. A facci toa è cacata!
Ago. Papà finitila, sempre discussioni faciti, megliu ristari schietti.
Ter. Ah no a mamma! Attia ci penso io, ti organizzo tutti cosi io!
Pip. Accussi ti rovina del tutto.
Ter. Arrivasti cu l’ovu stortu…
Pip. Agostinu, c’ha diri a to matri di finilla…ma tu chi sai, mentre caminu,
tutti ca mi talianu stranu e sacciu puru chiddu ca dicinu: chiddu è ‘u maritu
di dda gran curtigghiara!…
Ter. Esagerato! Sugnu sicura ca Gran non l’u dicinu, forse sulu curtigghiara…
Pip. A stessa cosa dicinu puru pa’ mugghieri di Paulu e Ninu…mi cadi a facci
‘nterra e certi voti pi non ghisari l’occhi, pi non taliari a nuddu quantu voti
sbattu ‘u papà…
Ter. Io mai t’ahiu vistu cu qualchi bernoccolu! Quantu fantastichi cu sta
menti!..
Pip. Quantu fantastichi tu i i tò cummari cu sta lingua…
Ago. Si fici tardu, io vaiu a studiari ‘nni Francu, stasira ‘nni videmu…(esce)
S C E N A XIV°
(Teresa, Pippinu, Ciccina, Cuncetta)
Ter. Non vidi quantu è sensibili tò figliu, nisciu pi non sentiri attia…
Pip. Nisciu pi non sentiri attia…ora basta…basta!
Ter. Tutti cosi tu fai e dici…vogliu sentiri ora cui a dici l’ultima
parola…(alcuni secondi di silenzio) a ma stari mut icomu i mummi? Dimmillu
parla…
Pip. Hai vistu a l’ultima parola a dicisti tu! Chiuttostu dimmi c’avia
Agostinu, ‘u vitti chiù stranu del solito…
Ter. Chissacciu io, è accussi tacitonno!…
Pip. Parla pi comu ti fici to mamma.
Ter. Appena ti dicu ‘nna parola in italiano ti mettu in difficoltà…ta ci to
nno, mai l’hai sintutu…
Pip. Ta ci to nno, è un pisci ca non parla…chi stavi dicennu di to figliu.
Ter. Pi scipparici ‘nna parola ci voli a tinaglia…
Pip. Menumali ca non pigliau di tia, asinò ccà dintra non si riggia e menumali
ca non c’è cumparatu cu nuddu asinò…
Ter. E tu chi sai, po esseri ca divintamu in seguitu.
Pip. Levatillu da testa…(arrabbiato)
Ter. E non gridari ca ti ponnu sentiri. (in quel momento entra Ciccina)
Cic. Cummari Terè…ah! bonasira cumpari non v’avia vistu…vi pozzu chiamari
cumpari veru?
Pip. Si non mi chiamati è megliu, livativillu stu viziu…qualchi vota io e
l’autri mariti vi facemu vidiri…(arrabbiato)
Cic. Matri un cani arraggiatu pari, aviti ‘u stessu caratteri di me maritu…
Pip. E vui aviti ‘u stessu caratteri di me mugghieri, e cu l’autri dui puru…
Cic. Cummà, chiffà veni un pocu ‘nni mia cosi ti fazzu vidiri a vesta chi m’accattai
pu’ matrimonio di me cuscina.
Ter. Aspetta du minuti ca ci priparu a tavola a me maritu.
Cic. Allura no frattempo c’ha fazzu vidiri a cummari Cuncetta prima
Ter. No…no, falla vidiri ammia prima, ormai vinisti ‘nni mia prima…Pippinu a
mumenti vegnu, cumencia a cunzari a tavola,cunta finu aquinnici ca vegnu.
(escono di corsa)
Pip. (le mani nei capelli disperato) Ma uno prima di maritarisi minimu avissi a
stari deci anni zitu di fora, nautri deci anni zitu di dintra finu a chi i
caratteri non vinissiru di fora…mi ricordu a bon’anima di me soggira ca mi
dicia sempre: me figlia è timida, è tutta casa e famiglia, non avi bucca pi
parlari…mischina non sapia ca putia fari a professoressa di lingui, soprattutto
chidda di porco!…Però devo dire che il Vangelo secondo Matteo, Giovanni, Luca,
Marco e Matteo u sapi a memoria…pi non parlari del Vangelo secunnu Ciccina,
Teresa e Cuncetta!...Ma comu a fari non ‘u sacciu chiù… (entra Cuncetta)
Cun. Cumpari Pippi. Unnè me cummari…(lo chiama diverse volte ma non risponde)
Ah! vero non vuliti chiamatu cumpà. A unnè me cummari.
Pip. Ni vostra cummari Ciccina…
Cun. Quantu vaiu subitu, s’avissi a veniri me maritu diciticcillu ca semu tutti
ddà…non vu scurdati diciticcillu… diciticcillu! (esce)
Pip. (accenna la canzone) DICITICCILLU A STA CUMMARI VOSTRA, CA SUGNU PERSU E
NON SACCIU COMU A FARI, A POZZU SULU AFFUCARI…. Mancu cu ‘nna manciata di
bastunati chissi si mittissiru a testa a posto…(riflette) ci vulissi qualchi
cosa di forte pi livaricci stu viziu di curtigghiari……
Pip. Nenti io a canciari paisi…ma pinsannucci bonu, chi fazzu quannu canciu
paisi, avissi a canciari mugghieri…e cu ci sta deci anni zitu! Stu schifu a va
finiri, ora mi stannu girannu veramemte..(si guarda li) veramente avi chi
giranu senza firmarisi un secondo…fin’ora haiu suppurtatu pi me figliu, ma ora
basta! Sulu un miracolo ci vulissi pi falla finiri..e mancu sicuru fussi ca u
miracolu facissi effettu..(bussano, entra Nino)
Nin. Pippinu ciao…
Pip. Ciao Nino, comu mai a stura, chiccè!
Nin. Mi paria ca truvava a ddà digraziata di me mugghieri inveci non è ccà…
Pip. Ninu, sunnu tuti ‘nni cummari Ciccina…mi dissi apperecchia ca a mumenti
vegnu… cunta finu a quinnici…accamora cuntassi ancora….Ninu cridimi non ‘nni
pozzu chiù…
Nin. Attia ti dissi apperecchia…ammia mi lassau a pignata ‘ncapu chi spaghetti,
un bighettinu scrittu: “appena arrivi poi calari a pasta ca staiu vinennu”
Pippinu, a calavu e a ‘mpiccicavu o muru…
Pip. Ninu io non ‘nni pozzu chiù…
Nin. Pippinu sta storia a va finiri… al più presto facemu ‘nna riunioni tutti
quattru, picchi puru Turiddu e Paolu sunnu siddiati assai…(squilla il telefono)
rispunni, fai subitu…
Pip. Pronto…ciao Paolo, chiccè…puru tu!…ccà c’è Ninu, stavamu parlannu proprio
di stu fattu…a sta storia a facemu finiri, Ninu avi intenzioni brutti, dici ca
a m’affari ‘nna riunioni al più presto asinò a mumenti ‘ni canuscinu in tutta a
Sicilia…
Nin. Dicci pi dumani, subitu i cosi si fannu.
Pip. Siti d’accordu pi dumani…va beni allura ristamu accussi…(posa il telefono)
Matri chi era ‘ncazzatu Paolu, mi dissi ca già qualchi timpuluni c’hu detti a
so mugghieri…e ci voli fari assaggiari a cintura…
Nin. Va beni Pippinu, ora vau, accusi cumenciu a farimi veniri qualchi idea,
puru tu cerca di pinsari a qualchi idea bona…e speriamo ca non c’è bisognu di
irininni in alt Italia…(si stringono la mano e si chiude il sipario)
A T T O III°
S C E N A XV°
(Nino, Cuncetta, Ciccina, Mario)
(La scena si svolge di nuovo in casa di Nino Miceli)
Cun. Menumali ca oggi semu un po’ chiù tranquilli, me maritu prima di stasira
mi dissi ca non po’ veniri…aspittamu a cummari Ciccina e prigamu un pocu…
Ter. Me maritu puru, prima di stasira non pò veniri (bussano, entra Mario)
Mar. Bongiorno (sempre balbettando)
Ter. Mancu prigari putemu ora…
Mar. Si , assai prigati vautri…
Cun. Certi voti duna battuti!
Ter. Non parlari forti asinò ci resta mali…
Cun. Mario assettati, vinisti a circari a Sara?
Mar. Secunnu vautri, io a cu pozzu circari! (si siede)
Cun. Sara è a studiari.
Mar. (si alza di scatto) Unni dintra di Agostino?
Ter. Matri puru gilusu è!..
Cun. No, dintra di Luisa…
Mar. (si siede tranquillo) Menumali…mamà, mamà…
Ter. Puru mamà a chiama…(al pubblico)
Cun. Dimmi Mario, m’addiri qualcosa?
Mar. Scrissi ‘nna bella poesia pi Sara e a voglio leggiri!
Cun. (sospirando) Sintemula…puru poeta divintasti?
Mar. Pi Sara tutti cosi diventu io, si ammazzari un cristianu io l’ammazzo,
speriamo ca Agostino non fa ‘u scaltro cu Sara…
Cun. Sintemu a poesia.
Mar. Sugnu emozionato (esce un foglietto dalla tasca) ‘U titulu è: “SEI IL MIO
TUTTO”
Ter. Matri i carni m’arrizanu…
Mar. Ammia m’arrizza..(ride) cumencio a leggiri, picchi ma concentrare…
Sara sei la mia macchina, chidda chi guidu io…Sara sei la mia televisione,
chidda chi taliu io…Sara sei il mio pane, chiddu chi mangiu io…Sara sei la mia
sedia, unni m’assettu io… Sara sei il mio bicchiere, unni bivu io…(ad un tratto
si ferma e piange)
Ter. Picchi chiangi!
Cun. Dai non fari accussi, picchi chiangi per ora…è troppu bella sta poesia…
Mar. Chiangiu picchi c’è l’ultima frasi ca è chiù bella ancora, ci misi tri
jorna a pinsalla, mi dulia a menti!
Cun. Sintemu, forza dilla!
Mar. A dicu ah!…Sara si a me vita…(piange di nuovo)
Cun. Bonu …bonu…(anche Rosetta lo conforta)
Ter. Puru chista ci vulia, speriamo ca cummari Ciccina veni subitu (in quel
momento bussano, entra Ciccina)
Cic. Ammia anninduvastivu? Chiccè beddumeu.
Cun. Mi liggiu ‘nna poesia e si emozionau.
Ter. Cicci accumpagnalu a casa, asinò mancu prigari putemu oggi.
Mar. Aspittati prima ca mi ‘nni vaiu va cuntari un sognu chi fici stanotti.
Cic. Poi c’hu cunti…nautra vota…
Mar. (arrabbiato) ora…ora…
Cun. Avanti sintemu stu sognu.
Mar. Mi sunnavu a Sara, ca eramu assieme a mari, idda avia un costumi a dui
pezzi e tutti a taliavanu e io mi mittia davanti a idda…l’autri si spostavanu e
a taliavanu di dietro, e io mi mittia di dietro, e iddi si spostavano davanti e
di dietro e io mi stancava a fari avanti e dietro…
Cun. E allura!
Mar. Quannu và a mari, diciticci ca si metti un costumi longu accussi a talianu
sulu di ‘nna parti e io non mi stanco…appena fa ‘u compleanno ci portu ‘u
regalu…chi bedi capiddi c’avi…chi beddi capiddi…Sara…Sara.
Cic. Va beni, amunini ora…cummà a mumenti vegnu, ‘u portu ‘nni me matri, non
cuminciati senza di mia a prigari. (escono mentre Mario ripete Sara…Sara)
S C E N A XVI°
(Ciccina, Cuncetta, Teresa,)
Ter. Matri mia, è troppu ma troppu pigliatu…
Cun. Certu ca sta storia prima o poi sa va discutiri, mi dispiaci pi cummari
Ciccina…
Ter. E’ innamoratu di capiddi…
Cun. Fussi sulu pi capiddi! Non sintisti chi dicia: ca è a sò vita, a so
machina, a so seggia…(entra Ciccina)
Ter. Semu tutti assieme, finalmenti putemu leggiri un pocu di Vangelo, e si
‘nni resta tempo va cuntari ‘nna cosa!..
Cic. Me maritu torna stasira mi dissi.
Ter. Puru me maritu mi dissi ca fa tardu..
Cic. Capitau precisu, tutti e tri i mariti s’arricoglinu tardu.
Cun. Ci criditi ca stu fattu ca tornanu tutti tardu mi veni di pinsari…
Ter. Chi cosa…
Cun. Ma chissacciu, canuscennu a me maritu…bo…mancu io ‘u sacciu chiddu chi
vulissi diri.
Ter. L’atru jornu i vitti a tutti assieme…
Cic. Veru è… Si, stettiru chiù di un’ura a discutiri…
Ter. Chiffà curtigghiavanu? (ridono)
Cun. Matri, io non putissi stari si sapissi ca me maritu fussi un curtigghiaru…
Cic. Ammia mi cadissi a facci ‘nterra, megliu ca non ci penso.
Ter. Fino a chi semu nautri fimmini non ci fa nenti, ma si fussiru i mariti,
fussi antipatico assai.
Cun. Comunque, videmu chiddu c’amaffari, non perdemu tempu…(si siedono tutte e
tre aprendo il Vangelo, Cunc. inizia a leggere qualche passo e dopo pochissimi
secondi si ferma) prima chi mu scordu, assira i vicini di casa ficiru nautra
scenata…mi chiamau me figlia Sara…vuci, ma vuci…e forsi idda appi a pigliari
lignati!
Ter. Ma vero! Cummà, a proposito prima ca mu scordu, a figlia di Anna chidda ca
si fici zita, non ci voli iri o paisi du zitu, voli stari mezzu i cosci di so
matri…(ridono… poi Ciccina inizia a leggere, dopo pochissimi secondi:)
Cic. Prima ca mu scordu, ma cuntaru sulu ammia e mi dissiru di non diri nenti a
nuddu…(tutte rispondono: Cunta…cunta) Dici ca a signorina Rosalba a vidunu
nesciri spissu da casa di P. Serafinu…
Cun. Matri mia!
Ter. Chi malilingui!...
Cic. Megliu non praticari a nuddu, non ci si po fidari di nuddu!
Cun. Ma chissi notizie grossi sunnu…
Cic. Io veramente a chidda chi mu cuntau ci dissi di non fari pinseri strani,
picchi
puru io e vautri semu sempre ghittati a chiesa…
(tutte dicono: MA CU TU CUNTAU…) Ddà bedda di…(lo fa capire con l’espressione)
(le altre comari eslamano: PROPRIO IDDA!..)
Cun. E poi chi t’arrispunniu.
Cic. Mi dissi ca nautri mariti l’avemu, a signorina è zitella..
Ter. Chissa è capaci ca dinchi tuttu ‘u paisi…
Cic. Nautri facemuni l’affariceddi nostri ca è megliu. (in quel momento si
sentono dei rumori, arrivano i tre mariti già d’accordo per sorprenderle
insieme)
S C E N A XVII°
(LE MOGLI CON MARITI)
Cun. Matri mia, iddi sunnu…(entrano, mentre le comari fanno finta di leggere)
Nin. Taliati chi sunnu beddi i nostri mugghieri, assittati, sistimati, puliti,
raccolti.
Pao. Ciccina quant’avi chi si ccà…
Cic. Mancu du minuti…
Pip. Teresa quant’avi chi si ccà…
Ter. Mancu tri minuti… vinni l'ultima di tutte.
Pao. E Mario unnè…
Cic. ‘U lassavu un pocu ‘nni me matri…
Pao. Un pocu, si io vinia a mezzanotte, to figliu putia ristari ddà finu a
dumani…
Nin. C’aviti ‘u Vangelo…stavati liggennu il nuovo o l’anticu testamento?
(si confondono, due dicono il nuovo, due il vecchio) ah! picchi no Vangelo c’è
puru l’antico testamento….e quali passo stavati liggennu…
Cun. Stavamu cuminciannu cu chiddu de mariti e mugghieri!…
Nin. Ah! proprio chiddu!
Pao. Ciccina, fino a ora tantu assai non ci cridia, però ora capivu tanti cosi!
Nin. (si avvicina a Paolo) Ma a lingua mai c’haviatu controllato?
Pip. Teresa chi voi stuccati prima i gammi o i brazza…
Nin. Cu i gammi stuccati, curtigghianu sempre, non cuminamu nenti…(grida) a
lingua è, a lingua chidda chidda ca va satari…
Pao. Ciccina di oggi in poi, prima ca ghetti un passu fora, ma fari a dumanna
in carta bollata specificannu: picchi stai nescennu, a unni vai, quantu stai,
poi io a controllo e si va beni ci metto a firma…
Nin. Ma sapi scriviri to mugghieri?
Pao. S’arrangia, a modu soi…certo ca si scrivissi pi comu parla!
Nin. Di tutti e tri non sapemu cu è a chiù curtigghiara…(tutti i mariti
rispondono: ME MUGGHIERI!) Capistivu tutti cosi ora?
Pao. Ciccina…(toccandosi la cintura) amuninni pa’ casa…forza! (escono)
Pip. (Facendole vedere la cintura) E tu chi resta assittata…
Ter. No…pronta sugnu… (escono)
S C E N A XVIII°
(Nino, Cuncetta, Sara)
Cun. Non c’era bisogno di fari stu teatrinu…
Nin. Quannu ci sunnu l’attrici di cui tu si l’interprete principali, è giustu
fari teatro…
Cun. E tu si ‘u regista…
Nin. Zittuti, (gridando) tu la finiri, asinò ti pigli i stighhi e ti ‘nni vai…
Cun. Bella scenata chi facisti, appena ‘u sapi tò figlia!
Nin. Appena ‘u sapi me figlia mi fa causa, dato ca studia legge…(Nino nervoso
fa avanti e indietro) ‘U Vangelo, beddi organizzati…(imitando) Cummari
Terè…(ride imitando qualche comare) Cumari Cicci…(ride) Non ‘nni pozzu
chiùùùùùùù….(gridando, in quel momento entra Sara)
Sar. (vede e sente il padre gridare lo guarda per un attimo stupita) Mamma, ma
chi cci pigliau un ictus? (poi si avvicina al padre) Papà ma chi sunnu sti
vuci, tutti ti sentunu.
Nin. (smette) Sempre a tò matri devono sentiri? Si sentunu un poco ammia non ci
fa nenti.
Cun. (piangendo) Sara vinni cu l’ovu stortu…(Sara la conforta)
Nin. Si… non mi vulia nesciri bonu do bucu, mi sfurzava a destra, a sinistra, e
nisciu stortu…avi ‘u chiantu puru… e tu a conforti…(piangendo, fa scena) ammia
cu mi conforta, mancu ‘u Signiruzzu mi senti chiù!…
Sar. Papà nautri emu ‘nna signora Ciccina, quannu ti calmi vinemu…(mentre escono)
Nin. (rimane stupito) Ma quali conforto, si ‘ni stannu futtennu! (prima di
uscire Nino li chiama) ‘Nna signora Ciccina c’è Paulu pronto cu cinturinu pi so
mugghieri…
Sar. Emu ‘nna signora Teresa…
Nin. C’è Pippinu ca ci sta scippannu i pila di sutta i sciddi a so mugghieri…
Sar. Emu na nonna…
Nin. No, nesciu io, ci vaiu io na nonna ca è me matri.
S C E N A XIX°
(Cristina, Nino, Crisina, Pietra, Mariu)
Cun. Matri mia quantu è camurriusu e lingutu.
Sar. Mamma t'avissi a parlari. (bussano, entra Cristina coperta da un
fazzoletto e occhiali da sole)
Cri. Signora Concetta (piagnucolando) non 'nni pozzu cchiù, io lo denuncio.
Cun. Chiccè, chi ti succidiu…(in disparte alla figlia) sintisti nenti da to
camera.
Sar. No…
Cun. (al pubblico) E quannu si pottiru sciarriari!…
Cri. Lo denuncio…lo denuncio…Sara non ti maritari, i masculi sunnu mascalzoni,
farabutti, mammolini, infedeli…me mamma sapi ca semu felici, pieni d'amore…ma
quale amore…io lo denuncio… taliati (si toglie gli occhiali e poi il fazzoletto
due occhi neri ed il viso pieno di macchie nere) menumali ca me matri è vecchia
e pensa che è una malattia di pelle. (entra Nino e Pietra)
Sar. (si commuove) Mamma io vaiu ne me stanza (và)
Pie. Salutamu Cuncetta.
Cri. Sig. Pietra Bongiorno.
Pie. Al forno? Chi stati facennu a pizza?
Nin. Mamma assettati e statti tranquilla.
Pie. A villa? Ma quali villa…
Nin. Bonu!…bonu…bonu…
Pie. U fonu? T'asciugari i capiddi. (in quel momento entra Mario)
Mar. I beddi capiddi l'avi Sara.
Cun. 'Nni sta casa staiu rincretinennu.
Pie. Stai currennu? Io ferma ti vidu.
Nin. Puru Mariu ci vulia ni stu mumentu.
Pie. Ma quali ventu! Non si movi na foglia. (poi guarda Cristina con qututte
quelle macchie) sta ragazza che tunisina!
Cri. Scusate, io mi 'nni vaiu, almenu mi fazzu truvari dintra di me maritu…
Pie. Chi si rumpiu un ditu?
Cri. Arrivederci e prigati pi mmia e speriamo ca fazzu paci…
Pie. Chi duna caci?…a dunaccinni unu tu ne p….chi mi stava scappannu…
S C E N A XX°
(Pietra, Nino, Mario, Sara, Agostino)
Mar. Unnè Sara
Piet. Chi t’affari a bara? Si giovani ancora…non ci pensu io ancora.
Mar. Oggi è ‘u so onomasticu…
Piet. Chi si fantasticu?
Nin. Sara veni chù tardu.
Piet. Cu l’avi stu lardu!
Nin. Mamà zittuti ‘nna picchicedda.
Piet. A pisedda!…
Nin. Esseri surdi è bruttu!
Pie. A to patri ci dici curnutu?…e sunnu du voti (si sta per alzare)
Nin. (forte) Zittuti…(poi a Mario) To patri dintra era…
Mar. Dintra era, facia trafficu cu me matri , avia u cinturinu ne mani, io
scappavo e vinni ccà.
Nin. Bonu facisti, accussi a mazzia megghiu…(in quel momento entra Sara)
Sar. (indifferente con il padre, saluta a stento Mario) Ciao nonno…
Mar. (gli si avvicina) Auguri Sara…
Sar. Grazie Mario, mi…tu ricurdasti!
Mar. Comu mu putia scurdari!
Sar. Cci ‘nni foru tanti ca su scurdaru!
Mar. Ti purtavu un regalu…teniccà.
Sar. Chè stu cosa, chi regalu è.
Mar. Shampo è, cosi i capiddi ti vennu chiù belli…(Sara si secca)
Nin. Tò matri unnè Sara..
Sar. Stava vinenu, si firmau un pocu ‘nna signora Ciccina.
Nin. Cuminciamu…
Piet. Chi, mangiamu? Unnhaiu fami.
Nin. Assai avia statu senza parlari.
Piet. (alzandosi) ma chi babbiari e babbiari…(entra Agostino)
Ago. Buongiorno a tutti…(Sara contenta sorride) Auguri Sara per il tuo
onomastico…
Piet. Ccà c’è nautru fantastico…
Mar. (minaccioso) Chi voi tu ah! ‘U fai apposta?
Piet. Cu sa va mettiri a supposta…
Nin. Ora succede ‘nna tempesta!
Piet. Ogni vota ccà dintra cè festa!
Ago. (dolcemente) Ti ho portato un pensierino
Sar. Grazie…grazie Agosti…
Mar. Cu tu detti ‘u permessu…chidda è a me zita…
Nin. A peddi m’arrizza…
Pet. Spicciamuni a fari sta pizza…
Nin. Sara piglia a tò nonnu, e ‘u porti dintra…Tu Agosti, vinisti no mumentu
sbagliatu…
Mar. Iddu veni sempre nu mumentu sbagliatu…pi veniri no mumentu giustu, non a
va veniri mai…
Nin. Dai itivinni, ca cu Mario ma vidu io…(escono)
Nin. Mariuzzu calmati beddu, ora ti ‘nni vai a casa, e dumani veni, dicci a tò
patri ca non si scorda l’appuntamento ‘nni mia…
Mar. Mi spiccio, accussi ci dugnu ‘nna occhiata a Sara, e vidu si Agostino si
‘nni va a casa…(esce)
S C E N A XXI°
(I tre mariti)
(Nino aspetta gli altri mariti per la riunione concordata)
Nin. Finalmente sulu, a mumenti vennu l’amici e ‘nni organizzamu…oggi ‘nna bona
vota e pi sempre a sti quattru curtigghiari c’ha ma fari livari ‘u viziu…
C’ha ma cuminari…(bussano, entra Pippinu)
Pip. Ciao Nino.
Nin. Trasi Pippinu…
Pip. Ancora non c'è Paolu.
Nin. A mumenti sara ccà…(in quel momento arriva)
Pao. Per un pochiceddu semu indisturbati, li tri cummari, sunnu dintra di mia…
Me mugghieri ‘nna calmata sa detti…
Pip. Secunnu mia dura picca, a ma truvari un sistema pi fariccilla finiri pi
sempre.
Nin. Ora ‘u truvamu ‘u sistema..non vi preoccupati ca ‘u truvamu…
Pi forza la ma truvari, asinò semu costretti a cambiari paisi…
Pao. Accussi dopu qualchi jornu ‘nni canuscinu puru o novu paisi!
Nin. E poi magari canciamu nautra vota paisi…invece oggi si deve definiri
assolutamente sta situazione.
Pip. O posti di canciari paisi, c’ha ma fari canciari a testa a iddi.
Nin. Assittamuni e cuminciamu a diri ognuno a nostra idea…(si siedono)
Pao. Chi 'nni pinsati si ogni vota ca i videmu assieme, ‘nni mittemu a ghittari
vuci forti forti accussi s’affruntanu…
Nin. S’affruntanu!? Cu dda facci di pala di ficudini c’hannu…No…no…
Pip. Asinò ogni vota ca i videmu assieme l’ammazzamu di bastunati e prima o poi
si livanu ‘u viziu…
Pao. Bona mi pari sta pinsata! Io sugnu daccordu, gia ci detti du’ timpuluna e
non dissi mancu ai…ai!..
Nin. Paolu, voli diri ca mancu si struppiau…Tutti e quattru mancu si li
fracassassimu di lignati si struppiassiru, ‘u capistivu? A ma inventari
qualcosa per colpirle nel profondo, ci voli un piano d’astuzia…
Pip. Chi proponi Nino…
Nin. Sintiti: io pensu ca si nautri ci facemu capiri ca quannu hannu bisognu
mancu i calcolamu, dai oggi, dai dumani funziona…
Pao. Sulu accussi?
Pip. Bella è sta idea!
Nin. Aspittati, ancora c’e qualche autra cosa: per un poco di tempo ni facemu
vidiri sempre assieme, a dui a dui, a tri a tri, l’importante ca ‘nni vidunu
assieme mentre curtigghiamo…(i due rispondono: CURTIGGHIAMO!)
Nin. Si, mentre curtigghiamo, senza calcolarli, e dai oggi e dai dumani, ‘u
viziu su levanu e si vu dicu io ca me mugghieri è peggio di tutti…
(ognuno appresso all’altro risponde: No, me mugghieri è a peggio)
Va beni tutti e quattru sunnu peggiu…
Pip. Insomma divintamu curtigghiari puru nautri?
Nin. Si invertiscono i ruoli…
Pao. Ma na fidamu a curtigghiari?
Pip. Ma to mugghieri nenti t’insignau?
Nin. Non ci pigghiasti nenti di tò mugghieri…(ridono) Non è veru ca a iddi ci
cadissi a facci ‘nterra si sentunu ca u proprio maritu curtigghia?
Pip. Veru è, ogni tanto a me mugghieri ci sentu diri: Dio ci liberi de figli
‘mpicciusi e de mariti curtigghiari!
Pao. Organizzamuni ca i cummari, mentre nautri avemu sta riunioni, iddi l’hannu
a l’autra parti e di sicuru appena vidunu ca non riturnamu, si mangianu ‘u
figatu e cumincianu a pinsari unni putemu essiri.
Nin. C’hu facemu sapiri nautri ca semu ccà, accussi vennu tutti e quattru e senza
calcularli curtigghiamu e sparlamu di tutti, e sparamu tuttu chiddu chi ni veni
‘nna menti…
Pao. Ninu a ma sparari cazzati…
Nin. Chi voi sparari proiettili? Inventamu cavolati, cavolfiori,
spinaci…(ridono)
S C E N A XXII°
(I Mariti, Sara, Mario)
(entra Sara e li vede mentre ridono)
Sar. Buona sera…(tutti salutano ma continuano a ridere) Chi c’è riunioni? Di
comu siti misi, pari ‘nna riunioni di curtigghiari!
Nin. Cara figlia non ti sbagliasti, si vidi ca hai esperienza! (entra Mario)
Mar. Papà…(Nino si gira) no tu, l’autru papà…ci dissi a mama ca eri ccà…
Pao. Bonu facisti ‘u papà..
Mar. (si avvicina a Sara) Sara chi beddi capiddi …’u schampo meu…
Sar. (seccata) E finiscila, papà vaiu a chiamo a mamma…(esce)
Nin. (per liberarsi di Mario) Vacci appressu, vidu si va ‘nni Agostinu…
Mar. (agitato) ci tagliu a testa a tutti…(esce)
Nin. Dai, cuminciamu a curtigghiari ca a mumentu i cummari vennu…
S C E N A XXIII°
(I Mariti e le mogli)
Nin. (imitando le mogli) Cumpari Paolo, a mugghieri du dutturi si seni troppu
aristocratica…
Pao. Chi vuliti cumpà, è mugghieri di dutturi!
Pip. Matri mia…matri mia…chi va cuntari…(si sentono rumori)
Nin. Ccà sunnu, forza mi raccumannu…
Pip. Cumpari Pao…di quannu facemu sti riunioni e parlamu di tutti mi sentu
megghiu…
Nin. Veru è cumpari Pao…
Pao. Dicinu ca a mugghieri di Peppi simenza, figli non ‘nni po’ aviri.
(entrano le quattro mogli, incredule, stupite, si fermano ad ascoltare)
Pip. Sintivu diri ‘nna cosa di Padre Serafinu!…Notizie frischi!
Nin. Pi favuri cumpari Turi, P.Serafinu sempre masculu è!
Pao. C’è ‘nna signorina tutta truccata a missa ogni duminica ca l’occhi di
supra non ci leva mai…(le mogli chiamano i mariti, ma questi non rispondono e
con indifferenza continuano il cortiglio…
Nin. Sintiti cumpà…a viditi a signora Carmelina a sessantanni comu si vesti?
Pip. Ma so maritu nenti ci dici…
Pao. Ma chiddu è un pezzu di salami!
Cic. (incredula) Paolo, amuninni ca si fici tardu…
Pip. (con indifferenza) A figlia di Anna a Trafficusa a vitti ca si baciava a
villa cu zitu, e ci mittia puru a manu ‘nmezzu i…(tutti esclamano: Matri mia!)
Nin. E quantu stettiru assai a villa?
Pao. 'U tempu necessariu pi…
Pip. Cumpareddi duminica tutti a missa, a ma squadrari a tutti da testa a pedi!
(mentre le mogli continuano a fare scena, mettendosi le mani in testa, in
faccia)
Nin. Vogliu vidiri a P. Serafinu si l’occhi di supra a signorina non ci leva
mai…(ridono)
Cic. (alle comari) chi ci pigghiau ora…(chiamano i mariti)
Nin. Si, si duminica tutti a chiesa, videmu cu l’avi megliu sti pellicci…
Pip. Notizie frischi…non sapiti ca Giuvanni ‘u macellaiu si sciarriau cu sò
mugghieri, picchi idda vulia puru a pelliccia… ‘u sintivu diri o panificio, ma
io mi fici l’affariceddi mei, fici finta di nenti…
Pao. Picchi non ci duna a pelliccia da vacca…(ridono)
Pip. A pelliccia! Io non ci dessi mancu a salsiccia… (ridono)
Cun. A facci ‘nterra mi sta cadennu, non nesciu chiù di dintra!
Pao. Non sapiti chiddu ca sintivu a posta…(tutti assieme: cunta…cunta)
Dici ca ‘nta stu paisi ci sunnu fimini ca parunu angioletti e sutta sutta, i
curnuti non si cuntanu…
Cic. (alle comari) Chissu puru nautri ‘u sapiamu però non eramu tantu sicure…
(le altre comari rispondono assieme: ALLURA VERU è! )
Nin. Dici ca a signora…mi capistivu a cui voglio diri veru?
Tutti. Ti capemu…ti capemu!…
Nin. Dici ca ‘u voli fari sempre e so maritu ci dici ‘nna vota a simana
(ridono)
Cun. (alle comari) Stu fattu non ‘nnu sapiamu, cu sarà…
Ter. Matri che bruttu aviri un maritu curtigghiaruuuuuuuuuuuuuuu!
Cic. Io canciu casa.
Tur. Avai assai ca non vidu a soggira da signora Anna…
Pao. E’ Anna ca non voli, picchi quannu ci và, dici ca mangia e poi non ci lava
mancu un piattu…
Cun. Basta…basta…Nino, ti pregu dunami cuntu…io mi tagliu a lingua…
Ter. Signiruzzu ti promettu ca non apru chiù bucca, basta ca me maritu diventa
comu prima…(i compari continuano a ridere)
Cic. Quannu sunnu i masculi ca curtigghianu è chiù bruttu ancora specie pi
mugghieri, io ci fazzu un viaggiu a Madonna di Tindari…
Cun. Io ‘nni Padre Pio…(abbraccia il marito) Non ti lamenterai mai chiù di mia…
(stessa cosa fanno le altre moglie)
Nin. Cumpari alzatevi tutti! (rivolgendosi ad un marito del pubblico) Lei…si,
lei proprio lei, s’avissi ‘nna mugghieri di sta manera c’avissi fattu!
(qualsiasi cosa risponda:) Bravo è una buona idea…(poi alla moglie) C’ha
cridiri ca a finisti?
Cun. (baciandolo ed abbracciandolo) Si…si…
Nin. Picchi quasi quasi c’havia pigliatu gustu a curtigghiari. (stessa domanda
fanno gli altri mariti, le mogli rispondono si e li abbracciano)
Silenzio un attimo che devo dire ‘nna cosa a stu pubblico: A tutti i mariti
dintra sta sala (o piazza) si ci dati a li mugghieri sempre lu duci, prima o
poi ghettunu vuci…ogni tantu daticci puru l’amaru, asinò prima o poi vi costa
troppu caru!…
(elaborata da
Pietro Maurici e Rosanna Maurici e dallo stesso autore)
(codice della commedia per la SIAE: 835972A)
(per ogni rappresentazione è necessaria l’autorizzazione dell’autore e
dell’elaboratore)