Don Pipppinu u varberi

Stampa questo copione

Don Pipppinu u varberi

Don Pipppinu u varberi

di

Alfio Bonanno


Personaggi

Don Pippinu u Vabberi
Turi Girommu
Saru Cicluni
Donna Rosa a Nirbina
Tanu Spacchitinquattru
Aitina Manitta
Nedda a Raannisa
Tinu Sasizzu
Cirinu Panzepudditru
Jabbicu Lollu
Cliente

SCENA
Una barberia, in fondo porta di ingresso al centro e vetrata sulla sinistra che danno sulla strada, a destra la porta che da all’interno della casa, sulla sinistra specchi, lavandini con armadietto sotto, attrezzature da barbiere e poltrone. Appendiabiti, armadio in grado di contenere una persona, tavolinetto per le riviste, sedie per i clienti che aspettano il turno sulla destra. (destra e sinistra: di chi guarda il palco)



Atto primo
Scena I
( Pippinu, Cirinu )

CIRINU – Don Pippinu, sempri un toccu di maestru havi lei, ah?
PIPPINU – E chi voli don Cirinu, comu si dici ognunu c’u so’ misteri ...
CIRINU – Eh si, ognunu c’u so’ misteri accussì si dici, ma sa’ picchì stu proverbiu u lassunu tutti a mità? ...Non era chiù longu?
PIPPINU – Pi diri a virità si, è chiù longu ma in presenza so’ non mi pari giustu ... continuallu ...
CIRINU – E chi centra chi ci po’ essiri offisa a diri un proverbiu? Iu sulu ca non m’u riordu ...
PIPPINU – Ma ... si ci teni ... a sue spese però, nenti di personali ah?
CIRINU – E quantu a faciti longa don Pippinu! Avanti: ognunu c’u so’ misteri...
PIPPINU - ...e i chiù bestia n’e carrabbineri...
CIRINU - (si sganascia dalle risate) Ah ah ah e i chiù bestia n’e carrabbineri ...ah ah ah (ci ripensa un pochettino) ... comu i chiù bestia n’e carrabbineri?
PIPPINU – E vossia m’hava a scusari ... ma iu ci u dissi: a spese sue...
CIRINU – Ma viri chi cosi chi s’aunu a sentiri... e chi vulissiru diri?
PIPPINU – Nenti.. chi voli ... paroli che il popolo dici accussì tantu ppi diri...
CIRINU – Ma chi sacciu... a ogni modu resta il fattu ca siti un varberi di prima classi e u vostru misteri u sapiti fari bonu ... siti u megghiu d’u paisi.
PIPPINU – Poi cunsidirannu ca o paisi ci signu sulu iu varberi ... pi forza...
CIRINU – No chi centra chi dicu pi chissu?
PIPPINU – Si capisci... ma pirmittitimi di diri ca puru vui u vostru misteri u sapiti bonu ...
CIRINU – Ah, e allura chi dissimu? Ognunu c’u so’ misteri ...
PIPPINU – E ... ?
CIRINU – E basta!
PIPPINU – Si capisci. Ma a propositu d’u sò misteri, no pi farimi l’affari vostri, ma non avissuvu a essiri in serviziu?
CIRINU - (tergiversando) Si ... certu... ma chi vuliti don Pippinu? Ca o paisi c’è na calma, na tranquillità ca dissi: u marasciallu è a licenza, Jabbicu Lollu è a caserma ca dormi, ca a stanotti sa passau arrusbigghiatu, o paisi non si movi na fogghia: ora mi va fazzu a varba, m’aggiustu u mustazzu e poi tornu, n’o tempu mi fazzu na chiacchiarata cu don Pippinu ... e comu m’hava a passari a matinata?
PIPPINU – Giustu, giustu fici ... e... ma picchì dissi ca Jabbicu lollu si fici na nuttata arrusbigghiatu?
CIRINU – Eh... causi di serviziu...
PIPPINU – Ah! Chi appa a fari qualche appostamentu, qualche inseguimentu?
CIRINU – No, no, ca quali (sorrisetto) ci dissi “causi” di serviziu...
PIPPINU – Appuntu dicu: ci fu ocche rapina, ocche ammazzatina ...
CIRINU – No, no, chi va’ pinsannu... il fatto è ca aieri a matina a Jabbicu si ci spasciau a fibbia d’a curria e lu babbu pi ripigghialla ci misi un catinazzu...
PIPPINU – Un catinazzu?
CIRINU – Sissi. Non sulu duranti u iornu mentri era di pattuglia persi a chiavi e a sira, a ura di cuccarisi, non si potti livari chiù i causi
PIPPINU – Ah! Chissu voli diri “causi” di serviziu?
CIRINU – Per l’appuntu: finutu u serviziu non si potti chiù livari i causi e pi livarasilli cummattiu quasi tutta a nuttata e alla fini ... don Pippinu, resta fra nuatri... si n’appa a ghiri ni Cicciu manu lesta ppi farisi scassinari u catinazzu d’a curria ... non ci dicu la facci di Cicciu appena visti arrivari a Jabbicu in alta uniformi, dapprima si scantau appoi, comu Jabbicu ci spiegau a situazioni, dopo circa menz’ura sistimau tutti cosi.
PIPPINU – Mizzica, menz’ura? Catinazzu di sicurezza hava a essiri?
CIRINU – No, chi dici? U catinazzu u rapìu corpu ‘ntra corpu ... sulu ca prima passau menz’ura tempu ca fineva d’arridiri...
PIPPINU – E m’u mmagginu... non su cosi ca capitunu tutti i iorna...

Scena II
(Detti, Turi)

TURI - (Entra con dei prodotti che depone e si pone subito a riassettare la biancheria sporca e poi a scopare a terra) Bon giornu a tutti, don Pippinu ha scusari s’arritardai ma persi tempu n’o mmolaforfici ca c’era fudda, saluti macari a lei don Cirinu.
CIRINU – Santu e riccu Turiddu, cca, cu u principali, ni stavumu facennu quattru chiacchiri.
TURI – Bonu faciti, pirmittitimi ca iu continuu a sistimari, bona chiacchiariata.
PIPPINU – Bravu carusu è Turi, m’ha cridiri, non ci nn’è i stissi.
CIRINU – Veru è! Picciottu assinnatu.
PIPPINU – Bella la gioventù...
CIRINU – Bella si, pi cu ci l’havi...
PIPPINU – E chi vol diri? La gioventù non è n’ta carta d’identità!
CIRINU – Ah no? e unni?
PIPPINU – La gioventù è nall’armu! Iu, u vidi, non pi diri, ma mi sentu ancora un carusiddu di chinnici anni...
CIRINU – Un carusiddu di tri chinnici anni, don Pippinu...
PIPPINU – Viri don Cirinu quannu è frisca la menti e giovini u cori non cunta si ti spunta quarche capiddu iancu... dicu giustu?
CIRINU – Giustu dici, ma mittemu ca trasi na picciuttedda e ni talia a tutti e tri lei a cu pensa ca ci i facissi l’occhi duci?...
PIPPINU – Dipente! C’è il fascino della carusanza e c’è il fascino del brizzolato, l’attraenza dell’omu virdi e l’attraenza dell’omu maturu...
CIRINU – E chi erunu pira, don Pippinu?
PIPPINU – Iu ci tornu e rebbricu ca mi sentu chiù picciottu di tanti picciotti e unu di questi giorni ce lo dimostro.
CIRINU – Ma nenti nenti ca avissivu testa ... sintimenti matrimoniali?
PIPPINU – E picchì chi ci fussi di mali?
CIRINU – Di mali nenti, pi carità, e cu è la fortunata? Si po’ diri?
PIPPINU – Dunqui don Cirinu, lei mi liggiu n’o pinseri ma quantu a fari nomi mi permetti di non ni fari, per rispetto di mia e d’a signurina
CIRINU – Ci mancassi autru, ma si ricordi ca il mio mestiere ... diciamu ca mi porta a ghiri circannu, a ghiri furriannu, ‘nsomma a farimi un pocu l’affari di l’autri, cosa che d’altra parti fa macari lei, si sapi ca i varberi, tagghiannu tagghiannu, venunu a sapiri i fatti di tutti...
PIPPINU – Don Cirinu non mi furriassi troppu u discursu ca tantu non ci nesci nenti, ci pozzu diri sulu ca attualmenti iu cercu...(gesto relativo) quannu attrovu poi ni parramu.
CIRINU – Allura quannu sarà vol diri ca mi considiru ‘nvitatu o matrimoniu, almenu chissu mi l’ha concediri.
PIPPINU – Si capisci, ma finu a tannu non vogghiu ca si fa troppa pubblicità. Picchì in giru c’e troppu genti maligna e ‘mmiriusa ca ci a jetta e iu non vogghiu sbannetti.
CIRINU – Giustu dici. Allura mutu cu sapi u jocu.
PIPPINU – Appuntu. Per l’intanto lei è servito, barba fatta e mustazzu restaurato
TURI – Aspittassi ca u scotulu.
CIRINU – Chisti su ppi lei ... e chisti su ppi tia, Turi, grazi ancora e arrivederci
TURI – Grazii e arrivederci.
PIPPINU – Arrivederci a lei

Scena III
( Pippinu, Turi, Rosa, Nedda, Cirinu )

ROSA - (Entrando da uno sguardo al fratello e al carabinierre ed esprime a gesti la pochissima considerazione che ha dei due...) Bongiornu a tutti sti signuri.
PIPPINU - (fa una smorfia di disgusto alla vista della sorella)
CIRINU – Bongiornu a lei signura Rosa, chi si dici?
ROSA – Na parola ogni tantu pi non perdiri u viziu ... Auh attia (rivolta al fratello) viri ca macari a tia salutai, pozza ca appoi dici... e rispunni comu e cristiani.
PIPPINU – Ringrazia ca ci sunu genti ca se no t’arrispunnissi giustu comu ti meriti, vecchia stranchillata
ROSA – Ti cumpatisciu picchì si bestia e una signora comu a mia non si po abbassari o to liveddu...
PIPPINU – Già ca si t’abbassi assai ti scinni u sangu ‘ntesta a povira vecchia...
ROSA – E finiscila cu su fattu d’a vecchia sannunca mi scordu a crianza e ti fazzu viriri si sugnu vecchia o si haiu ancora valia!
TURI – E avanti signura Rosa u lassassi perdiri u sapi ca u patruni dici accussì ma ‘nfunnu ‘nfunnu a lei a stima
ROSA – Si, propriu, ‘nfunnu ‘nfunnu...
PIPPINU – Esattu (facendo il gesto verso il basso di una grande profondità) ‘nfunnu ‘nfunnu (tra se) ‘nfunnu o mari t’auna a ghittari...
ROSA - (a Turi, scagliandosi contro Pippinu) U senti? u senti?
CIRINU - (interviene bloccando Rosa) Eh non signura, mi dispiace ma mi devo anteporre eh! Chi voli fari na strage di varberi in presenza di pubblicu ufficiali?
ROSA - (rabbonendosi un poco) Si livassi d’o menzu se no a stragi a fazzu cu lei ‘nto menzu!
CIRINU – E avanti signuruzza u trattassi bonu a so frati, specialmente in questi tempi ca c’è aria...
ROSA – Di chi?
PIPPINU - (fa segnale a Cirino di rimanere zitto ma non è visto)
CIRINU – Dico ... aria di ...
ROSA – E chi ci ‘ncantau u discu? avanti: c’è aria di?
CIRINU – Diciamo così... fiori di arancio... mi capisci?
PIPPINU - (di morde le mani...)
ROSA - (con aria da sfottò a Cirinu) Cui ... lei?
CIRINU – No chi centra chi dicu ppi mia?
TURI - (con un mezzo sorriso) E non pinsassi mancu ppi mia...
ROSA - (dapprima guarda incredula il fratello e poi scoppia in una fragorosa risata) Cui tu? Riddiculu! Tu? Cu ssa facci di piru sfattu? E cu ti pigghia a tia? Cu ti pigghia ca si chiù ‘nutili di na scarpa sfunnata? ... Ma non mi faciti arridiri tutti e dui... (fa per andarsene verso l’interno)
PIPPINU – No, aspetta ora... a vulemu definiri na vota pi tutti sta storia?
ROSA – Ma chi ci vo’ definiri tu ... pezzu di quaquaraquà
PIPPINU – Senti, a signura soru, a parti u fattu ca macari tu babbii c’u Marasciallu e nuddu ti dici nenti, t’haiu a diri la seguenti: primus primus si mi vogghiu maritari su’ fatti me e tu non ti ci ha ‘ntricari e sacunnus sacunnus non l’ha diri tu si c’è cu mi pigghia o non mi pigghia, va beni? Anzi ti pozzu diri ca semu all’urtimi battuti...
ROSA - (uscendo per l’interno con gesto di stizza) Ma va’ battiti a testa o muru, cannaruzzuni...
PIPPINU - (la accompagna prima con smorfie e poi, appena uscita con scene di stizza) E tu va’ ricurri a caserma allura ...
CIRINU – Signori iu vi salutu ca avissi chi fari, arrivederci
TURI – Arrivederci don Cirinu
PIPPINU – Ma viri sta vecchia framelica comu m’havi a scunzari na iurnata...
TURI – E avanti don Pippinu, non facissi accussì, di quant’havi ca vi canusciu lei e so soru hata statu sempri comu u cani e u iattu ma poi all’urtimu d’e cunti siti sempri cric e croc...
PIPPINU – No Turi, iu sugnu arrivatu a un puntu ca n’a sumportu chiù e ‘nghiornu o n’autru senti diri ca fici quarche pazzia...
TURI – E n’a facissi accussì tragica, don Pippinu, chiuttostu cca ci su i cosi lordi, non è oggi ca veni Nedda a ritirari a biancheria?
PIPPINU - (ringalluzzito) Eh già, (ravviandosi i capelli) oggi avissi a veniri (preoccupato in maniera eccessiva) anzi tardu sta facennu, chi potti essiri?
TURI – Don Pippinu e chi tuttu di bottu si calmau? Appena ci numinai a Nedda subitu ci passaru tutti cosi... (con gesto complice) non facemu...?
PIPPINU – E si ‘nveci facemu?
TURI – Ah ah, allura veru c’è cosa?
PIPPINU – Diciamo che io mi considero già fidanzato!
TURI – Caspita! E idda?
PIPPINU - (tornando coi piedi per terra) Diciamo ca idda ancora n’o sapi...
TURI - (ridendo) E comu?
PIPPINU – E beh? Tu chi ahi prescia? I cosi si fanu bene e con calma, ‘nsustanza già, per quantu mi riguarda, menzu travagghiu è fattu ora manca sulu ca idda u sapi e su tutti cosi fatti, non ti pari?
TURI – Comu dici vossia, don Pippinu, (vedendo Nedda apparire dalla porta) Muti, muti ca cca è...
NEDDA - (Entrando, avrà attenzioni e occhi dolci per Turi mentre respingerà freddamente le avances di Pippinu) Bongiornu don Pippinu, (a Turi, più accattivante) Ciau Turi, asssai avi ca non ni viremu...
PIPPINU - (si fa avanti galante) Carissima Nedda, quali onuri vidiriti cca...
NEDDA - (più fredda) Don Pippinu, e quali onuri? N’o sapi ca vegnu tutti i iorna ppi pighiarimi a biancheria lorda e purtarici chidda pulita?
PIPPINU – Ma iddu nuatri chi hama parrari di biancheria aoggi?
NEDDA - (sbattendo in fretta la biancheria pulita in mano a Pippinu) E picchì di chi avissmu a parrari se no? Comunqui unni è chidda lorda ca haiu primura...?
TURI - (porgendogli il sacco con la biancheria sporca) Cca è Nedda, pigghia
NEDDA - (torna ad essere dolce e le scompare la premura) Ah eccu a stava circannu, dissi:(dopo una intensa occhiata a Turi) unn’è?
TURI – Ccà è, no viri, ta staiu pruiennu...
NEDDA – Già, cca è, veru, e u sai chi è Turi? Tanti voti unu havi na cosa avanti l’occhi e capaci ca non si n’accorgi... mi capisci?
PIPPINU - (intromettendosi e sbattendo la biancheria pulita in mano a Turi che la accoglie con un sorriso di compatimento) Eccomu si ti capisciu!
NEDDA - (tagliando corto) Ci dissi ca haiu primura, arrivederci
TURI - (nel frattempo si accorge che manca qualcosa) No aspetta Nedda...
NEDDA - (contenta gli va incontro) Si?
TURI - (imbarazzato dalla reazione) No, diceva ... vidi ca ti scurdati du’ tuvagghi di facci ...
NEDDA – Ragiuni hai... appuru a ristari stinnuti ca i cunfunnii cu chiddi di donna Giusippina, chiù tardu ti portu, (languida) Ciau
TURI – Ciau
PIPPINU - (ancora più galante) Ciau Nedda (sguardo intenso)
NEDDA - (girando sui tacchi svelta) Arrivederci! (esce)


Scena IV
( Pippinu, Turi, Aitina )

TURI – Don Pippinu mi pari ca vossia ddocu non ci visti bonu...
PIPPINU – E a mia mi pari ca tu non ci viri ppi nenti
TURI – Chi voli diri?
PIPPINU – Nenti, nenti , lassa perdiri
TURI – Don Pippinu, si mi permetti na parola...
PIPPINU – Non ti permettu nenti a stu minutu, va beni?
TURI – Pi carità, comu dici vossia...
PIPPINU – Lasciami solo con il mio dolore...
TURI – U viri? Propriu chissu ci vuleva diri, non a pigghiassi troppu mali, d’altro canto Nedda mi pari nicaredda ppi lei ...
PIPPINU – Chi ti mittisti daccordu ccu dda ‘ncripita di me soru?
TURI – Na, ci mancassi... vogghiu diri ca la persona giusta bisogna macari sapilla canusciri, comu dissi Nedda? Tanti voti unu havi na cosa avnati l’occhi e non si n’accorgi...
PIPPINU – Si ma chidda si non l’ha caputu pi tia parrava!
TURI - (un po’ interdetto) ...comu ppi mia?
AITINA - (entra e da subito si vede che cerca di attirare l’attenzione di Pippinu, tuttavia non riuscendoci) Bongiornu, a tutti, (con intenzione) bongiornu don Pippinu
PIPPINU - (sbuffando) Turi, viri chi voli chissa ...
AITINA - (che non si arrende) Eh, don Pippinu, sempri sbrigativu lei ccu mia, ah? Eppuru sugnu sicuru ca sutta sutta lei hava a essiri un gran romanticuni, non è veru?
PIPPINU - (non gli da’ conto) Turi ti dissi di vidiri zoccu voli sta signura...
TURI – Ma a occhiu e cruci mi pari ca u capii chi voli e pensu ca iu non ci haiu chi ci diri...
AITINA – Già ... iu cu lei vurrissi trattari, no ca ogni vota mi scarica a Turi e fa di tuttu pi scappari ...
PIPPINU – Senti na cosa Aitina: tu vinni sapuni, lametti, pettini, foffici e tabaccheri di lignu, giustu? Ci hai u negoziu beddu apparatu, quannu haiu bisognu di qualche cosa mannu a Turi ed è tuttu fattu, non capisciu picchì ogni vota ha veniri finu a ca intra a putia si sai ca non c’è bisognu, e ppi cumplitari andura a Turi u visti arricogghiri cu i scatuli chini, comu d’altrondi ci l’haiu iù, e non viru u motivu ca tu t’ha veniri a ‘mpuniri i corna finu a cca...
AITINA – Ma u sapi com’è ... sempri po’ essiri ca u carusu si scorda qualche cosa ... na cosa è u garzuni e n’autra ... è u patruni, no?
TURI – Giustu dici a signurina Aitina...
PIPPINU – Tu statti mutu! E iù, cara Aitina, ti dicu ca in questo caso u garzuni ti po’ essiri assai chiù utili d’o patruni, picchì u patruni a stu minutu avi tutti autri pinseri ca iri dappressu a tia e to sapunetti e e to’ lozioni, u sta capennu?
AITINA – Iù staiu capennu ca lei quasi quasi ci l’havi cu mia, ca non c’è na vota ca non mi tratta mali, mai ca mi dici na parola gintili, ca mi dimostra un pocu di attenzioni...
PIPPINU – Bonu, vah! Attaccau c’a solita ruttònica, senti: quannu a finisci di picciari ... chidda è a porta e si haiu bisognu ti mannu a Turi: arrivederci!
AITINA - (andandosene) Arrivederci...si ... (tra se, dispiaciuta) cori di petra...
PIPPINU - (Appena Aitina è uscita) Oh finalmenti! E chi è ‘mpiccicusa...
TURI – Don Pippinu, u sacciu ca iu non avissa a parrarri ...
PIPPINU – E allura picchì parri? Mutu!
TURI – Vossia m’ha permettiri di dirici ca forsi a Aitina a tratta troppu mali
PIPPINU – Prima cosa di chi ti ‘ntrichi? E sacunnu n’o viri ca è chiù ‘mpiccicusa d’o mastici d’u scarparu?
TURI – Sacunnu me vossia non a sapi capiri bona...
PIPPINU – E sacunnu me tu non mi sa capiri bonu a mia: haiu autru p’a testa, va beni? E ora, anzi, vadda chi fai: quantu ci arristasti a dari pi ddi cosi d’andura? Quantu è ca su pigghili e ci va porti, prima ca cu n’autri du’ minuti atterra di novu cca intra, forza, muvemuni, sciò sciò...
TURI – E va beni, daccordu, ma virissi ca pi mia sbagghia a cumpurtarisi daccussi cu Aitina...
PIPPINU – L’unicu sbagghiu è ca non ci haia dittu chiaru e tunnu di non si fari vidiri mancu ‘nfotografia, vai vai forza...
TURI - (Esce) Ni viremu fra un pocu.

Scena V
( Pippinu, Saru )

PIPPINU – Non c’è chiù munnu! Voli diri: un poviru cristianu non è patruni di avviari na discussioni cu ‘na persona ca subitu tutti s’hana ‘ntricari, e st’autra Aitina poi ... bedda matri: si mi capita occherun’autru ca vinni i so rubbbigghi canciu subitu facci e mi servu ni iddu, matri mia ch’è ‘mpiccicusa!
SARU - (entrando, non visto, da un’occhiata ispettiva alla barberia, poi si volta a guardare fuori che non ci sia nessuno, richiude la porta, ha atteggiamenti calmi e decisi, da vero mafioso) Baciamo le mani, don Pippinu.
PIPPINU – Bongiornu a lei, prego s’assittassi. Barba o capelli?
SARU - (sedendosi alla poltrona) Grazii tanti, ma per ora non haiu bisognu nenti.
PIPPINU – E allura, mi scusi chi voli fari, stari assittatu docu finu ca ci crisi a varba?
SARU - (con una occhiata severa) No!
PIPPINU - (un po’ intimorito) Allura finu ca ci crisciunu i capiddi?
SARU – S’assittassi!
PIPPINU – E chi mi voli tagghiari lei a mia i capiddi?
SARU – Don Pippinu s’assittassi ca ci haia a parrari...
PIPPINU – Macari lei? E chi è ghiurnata?
SARU - (scattando) Picchì ha vinutu occherunu prima di mia a parrarici dell’argomentu?
PIPPINU – Qualcherunu? Cca pari ca stanu facennu a gara a cu è ca m’ha dari cunsigghi.
SARU – Mali, è megghiu pi iddi ca si fanu l’affari so...
PIPPINU – Giustu dici, iddi s’hana a fari l’affari so, iddi non sanu u proverbiu anticu: acqua cunsigghi e sali non ni dari a cu non ni voli, giustu? E iù sugnu decisu ca non pigghiu parola di nuddu, a sacciu iù a strata ca haiu a fari!
SARU – Bravu don Pippinu, accussì s’arraggiuna! Vossia non si facissi parrari di nuddu, iù vinni cca picchì vossia hava a trattari sulu ccu mia!
PIPPINU – No, mi scusi, è veru? Si ci staiu dicennu ca ‘nta sta discussioni non sentu a nuddu, non sentu a nuddu, e basta (si alza dalla sedia)
SARU - (alzandosi e ricacciandolo a sedere) Ci dissi d’assittarisi: vossia non hava sentiri a nuddu e s’hava mettiri ccu mia!
PIPPINU - (equivocando,lo guarda con un po’ di apprensione e muovendosi con evidente disagio) Ma veramenti ... iù avissi tutt’autri idei in propositu, iù a lei a rispettu ma propriu non si ni parra...no ... non è cosa mia vaddassi...
SARU – Senti, iù vinni cca picchì haiu robba bona, tu mi capisci ..., e mi decidii ca l’ha trattari tu.
PIPPINU - (riavendosi) Ah, ... e mi scusi... iù aveva caputu tuttu n’autru discursu ... lei havi roba ca mi ‘ntaressa? E picchì non si spiegava subitu chiaru?
SARU – Ah mi pareva ca vulevi fari storii...
PIPPINU – No è ca mi n’hava iutu tuttu ‘nta n’autra tinuta, nenti, chiedo scusa... allura parrassi.
SARU – Nuddu c’è ca n’ascuta, veru?
PIPPINU – No, cu ci hava a essiri, (con un sorrisetto complice) eh mascaratu ti scanti d’a concorrenza ah?
SARU – Si capisci, chisti sunu discursi ca s’hana a fari a sulu, anzi m’arraccumannu di non ni fari parola ccu nuddu, ca se no si ni va tuttu all’aria!
PIPPINU – E si capisci! Chi semu picciriddi? Certi cosi si sapi, (facendo segni di intesa) si fannu aumm aumm...eh!
SARU – Bravu si viri ca mi sta capennu. Dunqui iu ci haiu assai di ... capemuni ... diciamo, polvere bianca... mi capisci e vulissi ca iu t’a portu e tu pensi a piazzarla, chi ni dici?
PIPPINU - (equivocando con il borotalco e facendo il gesto relativo di impolverare con il borotalco) ... polvere bianca ... eh eh va beni certu, anzi mi levu a dda cappata di Aitina di ‘ncoddu, viri chi furtuna stamatina, certu certu daccordu sugnu... ma ... na cosa
SARU – Chi?
PIPPINU – Tu dici “polvere bianca” picchì na chiami cu so nomu? Non vulissi ca poi mi porti ocche suttamarca ca i clienti non restunu cuntenti? Viri ca cca a genti è abituata ad aviri tutta roba di prima qualità
SARU – Iù sugnu abituatu ca ‘ne me affari non ni fazzu tanta pubblicità, ma stai tranquillu ca zoccu ti portu iù è di primissima qualità, pi chissu po’ stari certu, si capisci ca u prezzu è relativo alla qualità... lei mi capisci
PIPPINU – Basta ca tu mi porti robba bona, non ti preoccupari ca ni mittemu d’accordu, non c’è problema
SARU – Casumai facemu ca lei mi paga dopu ca ha pigghiatu i sordi
PIPPINU – Bonu macari. E n’autra cosa, iù non è ca usu sulu chissu
SARU – Ah no? Iu pinsava anzi ca cca non ci n’hava passatu mai... ca era iù u primu e t’hava cumminciri...
PIPPINU – Ueih chi dici? Cca prodotti ni usamu di tutti i generi anzi è bonu ca mi porti tuttu u campionariu picchì cca si usa di tuttu ... il clienti ca trasi cca intra si n’ha ghiri cu ‘nsaccu di robba ‘ncoddu, beddu chinu finu ‘ncima e capiddi,
SARU – Mizzica, finu e capiddi?
PIPPINU – I capiddi? Sopratuttu chiddi, e allura c’hama fattu? Chiuttostu tu ci n’hai tanti tipi di prodotti è veru?
SARU – Don Pippinu, iù la qualsiasi ci pozzu purtari, basta ca lei havi comu piazzarli ... allura p’accuminciari ci portu deci - vinti grammi di polvere e un pocu di l’autri cosi?
PIPPINU – Ma, o frati tu mi pari ca sta cascannu d’i nuvuli, chi n’ha fari di deci vinti grammi? Pi unu sulu ci abbastunu. Ca si parra ca perlomenu ‘nta un ghiornu di, comu dici tu “polvere” si ni va parenti di un menzu chilu, e altrettantu di tutti l’autri cosi, varda chi fai portini ‘ncartuni appena poi, accussì vidu u campionariu e poi ni mittemu d’accordu precisi, avanti beddu valenti.
SARU - (non crede alle sue orecchie) Ma veru sta dicennu? E iu ca pinsava ca ancora cca di sti cosi non n’havunu trasutu...
PIPPINU – Ma chi ti pari ca semu all’età della petra? Comunqui ti ripetu porta a prima fornitura e poi ni riulamu megghiu, va beni?
SARU – Beni? Benissimu, iù mancu ci staiu cridennu, don Pippinu si tuttu va beni i sordi ni facemu, m’ha cridiri ... oh mi raccumannu però: non ni facissi parola cu nuddu! Picchì si si veni a sapiri na cosa di chissa semu ruvinati!
PIPPINU – Ma u sai ca non ti staiu capennu? Si tu voi manteniri un certu riserbu, e va beni, ma stai tranquillu ca tutti u sanu ca u misteri ca fazzu, e nuddu ni dici nenti.
SARU – Don Pippinu, staiu ‘mparola sò, m’arraccumannu!
PIPPINU – Tranquillu!
SARU – E naturalmenti senza scherzi, picchì iù sugnu ‘ntipu cauru ... lei mi capisci ...
PIPPINU – Ti dissi tranquillu, avanti, ni viremu appena hai a roba, ciau.
SARU – Arrivederci (esce)

Scena VI
( Pippinu, Turi, Rosa )

PIPPINU – E daccussì Aitina è sistimata! Mi livai un bellu ‘mpiccicu e si va beni comu dissi ... a propositu non ci addumannai mancu comu si chiamava... vabbè ora ca torna ci u dumannu, chi è pi chissu? Si va beni c’è macari di farisi un pocu si sordi...(si sfrega le mani tutto contento, poi fischiettando si mette a riassettare)
TURI - (rientra) Don Pippinu tuttu a postu? N’ana vinutu genti?
PIPPINU – Unu sulu e m’arricchiu caru Turi.
TURI – E chi fu? Cu ‘nsulu clienti s’arricchiu?
PIPPINU – No, ora ti spegu: vinnu unu e mi fici a proposta di fornirimi iddu tutti i prodotti ppa putia accussì ci livamu stu schifiu di Aitina ca è sempri ittata cca intra, chi ti ni pari
TURI – Ma chi sacciu chi ci ha diri? I prodotti su boni?
PIPPINU – M’assicurau ca su perfetti!
TURI – U prezzu è bonu o puramenti appoi ni costunu u duppiu
PIPPINU – Mi dissi di stari tranquillu ca p’u prezzu non c’è problema, anzi si vogghiu c’i pavu dopu ca pigghiu i sordi iu...
TURI – E chi ci dicu? Si è accussì...
PIPPINU – Pensa ca iddu pinsava di vinnirimi sulu borotalcu, ma iù ca sugnu lupu, capii ca c’era aria d’affari e ci dissi: “ma l’autri cosi non ci l’havi macari?” e iddu: “certu”! E iu: “allura mi puttassi tutti cosi”, iù u capii subitu ca era unu simpliciunazzu, pensa ca u borotalcu u chiamava Polvere bianca e pinsava di vinniramminni deci vinti grammi, mischinu ha essiri unu ‘mpocu scarsu, anchi si di vestiri visteva bonu ... o sapiti...
TURI – Aspittassi don Pippinu, polvere bianca ... deci vinti grammi ... nonn’è ca mi sona tantu ritta sta cosa... ma cu era chissu?
PIPPINU – Ma si ti dicu a virità mancu ci addumannai comu si chiamava...
TURI – Ma dicu è unu canusciutu, è di cca?
PIPPINU – Mai l’hava vistu ... e non sacciu mancu di unni è...
TURI – Ma almenu mi dicissi comu era vistutu...
PIPPINU – Ah un signore molto distinto giacca e cravatta, gileccu, cappeddu largu ...
TURI - (continua la descrizione particolareggiata del vestito, a secondo di come sarà vestito l’attore...)
PIPPINU – Esattamenti a fotografia ci facisti, u canusci?
TURI – Ca bonu bonu no ma si è chiddu ca dicu iù mi pari ca ci diciunu Saru Cicluni, e non è propiamenti un galantomu...
PIPPINU – Eccu, torna accuminciamu: ogni cosa ca fazzu tutti a dari cunsigghi, senti Turi tu si bonu e caru ma u patruni d’a putia sognu iù, va beni? E st’affari m’i spurugghiu iù, puntu! (si avvia per l’interno)

Scena VII
( Rosa, Turi, Aitina, Nedda )

ROSA - (rientrando dall’interno si scontra con il fratello) Ma chi sunu tutti sti vuci? Chi è ‘nveci d’u varberi vulissi fari u pisciaru?
PIPPINU – Senti, tu sula ci manchi ah! Leviti davanti a mia ca oggi non rispunnu di zoccu fazzu!
ROSA – E avanti fatti sutta ca ti ‘nsignu a rucazioni na vota pi tutti, avanti ricuttedda, ca si chiù bestia d’a carni 'nfurnata...
PIPPINU - (fa come per prepararsi al duello ma poi scarta improvvisamente e si rifugia all’interno in fretta) ... ca ora cu tia m’avissi a ‘bbassari...
ROSA – ‘Nutili...Nutili ‘nutili si,...scappa scappa ca sempri m’ha capitari sutta i manu ocche ghiornu...
TURI – Donna Rosa lassasti stari ca non su chissi i cosi ‘mportanti...
ROSA – Picchì chi c’è?
TURI – Mah ... ora ora don Pippinu mi fici un discursu ca non capii bonu ... ma a occhiu e cruci cridu ca si misi ‘nta ocche pastizzu...
ROSA - Chi cumminau stu pupu di pezza a sta vota?
TURI – Accuminciau ca i prodotti d’a putia non si voli accattari chiù ni Aitina e finu a ddocu nenti di novu picchì chiossai Aitina ci tira a curdedda e chiossai iddu ci scappa, e va beni, ma u fattu è ca sti prodotti ci l’avissa a purtari, si capii giustu ..., Saru Cicluni...
ROSA - (sgranando gli occhi) Saru Cicluni?
TURI – Appuntu...
ROSA – Ddu pezzu di malacarni? E chiddu chi porta sapuni e lametti?
TURI – Chissu dicu iù si si tratta di iddu, comu capii, chissu è un pezzu di dilinquenti di chiddi c’u caddu di ‘mparmu, e autru ca sapuni porta, a comu sacciu è unu d’e peggiu traficanti di droga di tutta a zona...
ROSA – E ddu bestia di me frati si v’a metti ccu unu di chissu ... (girandosi verso l’interno come per raggiungere il fratello) Carnazza di pecura ... scimmiuni immarutu ... cuccutrigghiu chianciulinu veni cca ca t’u ddrizzu u immu ...
TURI – (Turi la trattiene) Donna Rosa, sintissi a mia non facissi accussì, ca non risulvemu nenti...
ROSA – Risolvu ca u levu d’o munnu na vota pi tutti ...
TURI – Arraggiunamu donna Rosa: si so frati si misi, sicuramenti senza capirini nenti, cu Saru Cicluni, non è ca ora ci po’ diri “senti, lassamu perdiri” e tuttu finiu. Chiddu si si vidi pigghiatu ppi fissa quantu menu so frati ci appizza a peddi...
ROSA – E chissu si merita...
TURI – D’autru cantu non è ca semu sicuri di nenti...
ROSA – Talia: basta ca c’è me frati ed è sicuru ca unu ha pinsari ‘o peggiu!
TURI – Ma sunu sulu dubbi ca avemu, e né putemu dinunciari a Saru Cicluni picchì non ha fattu nenti ancora e ppi ghiunta so frati arrisurtassi complici
ROSA – Complici? Chiddu è sulu bestia, chiù bestia di li besti chiù besti...
TURI – Donna Rosa cca si tratta ca hamu a stari cu l’occhi tanti e sturiari comu putemu sistimari a facenna senza ca don Pippinu ci finisci arruvinatu ne di Saru e ne d’a ligi.
ROSA – E va sciogghilu tu stu ruppu! Iu a me soluzioni t’a dissi!
TURI – Donna Rosa iù dicissi ‘ntantu di pigghiari ‘nformazioni giusti e stari attenti a zoccu succedi e si è u casu di parrari macari ch’i carrabbineri, chi dici lei?
ROSA – E va beni iemu ni me cummari ca sta cca ‘nfacci ca chidda è ‘ntricalora e si viri tuttu u passiu ca succedi cc’avanti, ci ddumannamu si chissu ca vinni è daveru Saru Cicluni e poi ci tinemu i posti a me frati prima ca si ruvina completu, amuninni
TURI – Daccordu sugnu iemuni a ‘nfurmari (escono)

Scena VIII
( Pippinu, Saru )

PIPPINU - (si affaccia guardingo dalla porta dell’interno, quando è sicuro che non ci sia più nessuno fa la sua comparsa) Ma taliati chi c’è cca, auh! Vol diri: ora non sugnu chiù patruni mancu intra a me casa, ma sbagghiaru ccu mia, autru si sbagghiaru ... ci u fazzu vidiri iù cu è don Pippinu u varberi ... tsh! E chista non l’ha taliari e cu chistu non ci ha parrari ... e ch’addivintai un picciriddu? U sacciu iù chiddu ca haiu a fari!
SARU - (entra di fretta con una valigetta in mano, controllando chi c’è dentro e se lo segue qualcuno) Salutamu Pippinu, nuddu c’è?
PIPPINU – Tutti si ni ieru, menu mali non i sumpurtava chiù, fuuriti ca già s’havunu misu a fari quistioni supra st’affari...
SARU – (sorpeso e preoccupato) Ma picchì ci n’ha parratu a qualchedunu?
PIPPINU – E si capisci!
SARU – Ma si t’hava dittu di stari mutu...
PIPPINU – E avevi ragiuni pensa ca mancu ci dissi l’argomentu ca già accuminciaru a circari tirilli: e si sempri tu ... e comu po’ essiri ... e chissu cu è ... tempu nenti armaru na muschittaria incredibili ... e chi è!
SARU - (infuriato) T’hava dittu di non ni parrari cu nuddu, se no cca finisci tutti cosi a schifiu, u vo capiri?
PIPPINU – E va beni, va beni, ma picchì t’arraggi accussì? ‘Nfunnu ‘nfunnu di cu n’hama scantari, di me soru? M’a mettu ‘nta sacchetta; di Turi? Fa zzoccu dicu iù; di Aitina? Non vireva l’ura di scudduriarimmilla di ‘ncoddu... quindi...
SARU – (puntandogli il dito addosso) Senti cca iù purtai a robba ... ma si si scumminunu i cosi viri ca ni rispunni tu!
PIPPINU – Ah a purtasti a roba e unn’è? Chi ci hai u furguni dda fora?
SARU - (Saru lo guarda sorpreso) U furguni? E chi erunu pira? (estrae dalla valigetta i sacchettini con la droga) Cca c’è tuttu e m’arraccumannu...
PIPPINU - (lo interrompe) Comu cca c’è tuttu? E si ti dissi di purtari tuttu u scatulu, tu t’appresenti cu s’anticchia di roba? E unni su i buttigghieddi d’e lozioni, i lametti, i pettini novi u shampu u sapuni .. allura non ni sappumu sentiri andura?
SARU - (irato) Senti puddicinedda, finemula di schirzari: cca c’è du chila di droga, di tutti i tipi comu mi dicisti tu, ci sunu chiossai di ducentu miliuna, cerca di non fari u bestia vinni tuttu e portimi i sordi e guai si mi manca menza lira, quannu vinni tuttu ci hai a to parti u capisti?
PIPPINU - (Pippinu, presa in mano la valigetta con la droga, rimane impietrito con un espressione che non si capisce se è terrore o decisione, per tutto il resto del dialogo non smuoverà un dito e non pronunzierà una sillaba)
SARU – E’ bellu ca parramu chiaru vistu ca tu fai finta ca non l’ha caputu; t’u spiegu bonu iù: iu ti portu a droga e tu a vinni, alla fini sacciu iù quantu t’haiu a dari, però nenti scherzi, picchì cu scherza cu Saru Cicluni (gesto e verso di tagliare il collo) U capisti? Non parrari di sta cosa cu nuddu se no (ripete gesto e verso) E si ti veni ‘nmenti di parrari ch’i carrabbineri (ancora gesto e verso) Iù t’haia dittu tuttu, m’arraccumannu precisu e senza pubblicità, arrivederci (giunto sulla soglia si rigira) e ricordati: (ancora gesto e verso di tagliare la gola, poi esce)
PIPPINU - (Pippinu è rimasto immobile con la valigetta in mano, lentamente si gira verso il pubblico, fa per accennare qualche parola guardando la valigetta ma è completamente afono, alza gli occhi al cielo e svienne mentre si chiude il sipario)

Fine Primo Atto



Atto secondo

Scena I
(Turi, Nedda, Pippinu, Aitina)

NEDDA – Allura, Turi, i truvasti poi ddi du’ tuvagghi ca ti purtai?
TURI – Si, si t’u dissi, hai bisognu di autru?
NEDDA – Eh certu...
TURI – Parra allura...
NEDDA – E chi è non ci arrivi?
TURI – Ma chi ci hai a sta matina? Pari ca iochi e miniminagghi... chi è ca voi diri
NEDDA – E dai ... n’o capisci di chi è ca vogghiu?
TURI – M’a cridiri ca no! I tuvagghi su tutti puliti, i manti macari, chiossai di chissu allurdamu ca?
NEDDA – Eppuri si sti sfurzassi un pocu...
TURI – E si ora tu veru m’ha fari scimuniri sta matina?
NEDDA – Mah ... voli diri ca è veru u proverbiu: Damu pani a cu non ci havi denti...
TURI – Ma ci cridi ca chiù parri e chiù nenti ci capisciu? Cu è ca havi pani e cu è ca non havi denti?
NEDDA – Allura chi haiu a diri? Ca non c’è chiù surdu di cu non voli sentiri?
TURI – N’autru proverbiu... e chi ti sta priparannu p’o festival della sapienza popolare, almenu ti facissi capiri...
NEDDA – Almenu aprissi l’occhi...
TURI – Almenu sapissi sentiti chi vo’ diri...
NEDDA – Almenu sapissi sentiri chi vogghiu diri...
TURI – U viri ca ddocu ni truvamu daccordu?
NEDDA – Ma tu u sai ca cu tia sugnu daccordu su tutti cosi...
TURI – Sulu ca a sta matina dicidisti di farimi scimuniri
NEDDA – E chi sulu iù, allura ha scimuniri?
TURI – Di mali a peggiu ... senti non è ca ti ni vogghiu mannari, ma si tu continui a farimi vutari u ciriveddu daccussì finisci ca mi metti fora usu completu, perciò si completasti i to sirvizza, bedda valenti, va fatti l’autri commissioni ca hai, forza dai...
NEDDA – E daccussì mi ni manni?
TURI – Ma chi centra, t’u dissi... si non havemu nenti autru di dirini, iu mi finisciu u me travagghiu e tu u to, giustu?
NEDDA – Giustu, si... ma certi voti non capisciu si tu ci l’hai ccu mia oppuri u fai ppi farimi addumari...
TURI – Ma chi dici, Nedda? Picchì ci l’avissi a aviri ccu tia? Anzi u sai ca ppi mia si a megghiu amica, non ti l’ha dittu sempri?
NEDDA – Sulu?... va beni va, ... ciau (esce)
TURI – Ma itila a capiri a Nedda ... havi un pocu di tempu ca fa di sta manera e non pozzu capiri chi ci pigghiau ... e “tu non ci arrivi...” e “mi vo’ fari addumari“ e “avissi tanti cosi di diriti” e poi non mi dici nenti, ci ricu ca è n’amica e si siddia puru ... bah!
PIPPINU - (Entra continuando un discorso già iniziato fuori con Aitina che lo segue) ... perciò basta, stop, finish comu ti l’haiu a diri? Non c’è bisognu chiù ca ti fa viriri cca intra, daccordu? T’ha dittu mili voti ca si m’abbisogna cosa mannu a Turi, perciò: aria. Al momentu non haiu bisognu di nenti e quindi cerca di smammare al più presto possibili...
AITINA – Ma don Pippinu ...
PIPPINU – Non c’è nè ma e ne maramà, anzi ti dicu na cosa, ppi essiri onestu, staiu circannu macari un autru furnituri accussì ss’a zenia ci a livamu a tunnu
TURI – Ma non mi dissi ca l’hava truvatu?
PIPPINU – Ca quali, chi ni sai tu? Ci fu ca non ni capemu ccu chiddu... comunqui chissi su cosi ca mi viri iu...
TURI – Ma chi ci su difficoltà? Giustu ci visti allura, parrassi ...
AITINA – Non cridu ca si misi n’è guai?
PIPPINU - (alzando la voce) Auh! N’accuminciamu n’autra vota cu i cunsigghi d’a zia Bittina va beni? non è successo niente e si c’è cosa m’a spurugghiu iù, punto!
TURI – Don Pippinu, lei non s’ha affenniri ma si c’è cosa po’ cuntari supra di nuatri..
PIPPINU – S’aviti vogghia di cuntari o cuntatici i pulici a jatta!
AITINA – Matri mia ‘mpinseri mi misi na’ testa, don Pippinu non cridu ca ci avvissi a succediri ocche cosa?
PIPPINU – Ma tu sparti di ‘mpiccicusa si macari jttatura? (facendo i debiti scongiuri) fora di cca trivulu d’a me casa...
AITINA – Ma chi è mi ni sta mannannu?
PIPPINU – Nooo! Chi dici? Ti invito solo a stari ognunu e so casi tu nna tò e iù na mia: la signora gradisce ca ci u dicu accussì oppuri l’haia pigghiari d’e spaddi e l’haia fari abbulari fora ?
AITINA – Mi ni vaiu, mi ni vaiu ... non sai ca ci sta dannu un cauci a tò furtuna, non sai chi ti perdi si perdi a mia!
PIPPINU – Ah finalmenti u dicisti zoccu voi? E allura ti ripetu chiù chiaru e chiù forti ca u iornu ca m’haiu a circari a una l’haia diri iù cu ha essiri e in tutti i casi sta tranquilla ca tu non ci si misa mancu ‘nfunnu a lista, Puntu! La signora è servita, barba e capelli, pilu e contrapilu e ora vutamu i tacchi e fora di cca!
AITINA - (se ne esce piangendo) Ti ni penti, vecchiu strolicu, ti ni penti...
PIPPINU - (si parte per inseguirla) Ma chi fa minazza? A mia?
TURI – Ma quali minazzari ... allura veru vossia non capisci nenti, Aitina voli diri ca quannu s’accorgerà ca sta pirdennu na bella occasioni allura vossia si ni penti...

Scena II
(Pippinu, Turi, Cliente)

PIPPINU – A ora si ca mi ni pentu, mancu si moru a vogghiu vidiri chiù a chissa
CLIENTE - (Entrando educatamente) C’è permesso?
PIPPINU – (sgarbatamente) Chi è ca voli lei?
CLIENTE – (un po’ impaurito) Ma veramente...
TURI – Don Pippinu, ma no’ viri ca è un clienti? (al cliente) Scusassi, è ca u principali happi qualche contrarietà e perciò... s’accomodassi...
PIPPINU – Eccu appuntu s’accomodassi ddocu, fazzu iù
TURI – Don Pippinu, si voli u servu iù a stu signuri...
PIPPINU – No, no, fazzu iù ... accussì mi sfogu un pocu ...
CLIENTE - ...Cu ccu ... mia?
PIPPINU – No chi centra, s’assittassi ci dicu, (mentre sistema il manto al collo del cliente) allora: barba o capelli?
CLIENTE – Veramenti avissi bisognu d’a varba principalmenti ... ma macari d’e capiddi a essiri sinceru...
PIPPINU – E ‘nsumma si dicidissi! E chi è vinni cca senza sapiri chi hava a fari?
CLIENTE – No, chi centra, ci staiu dicennu ...
TURI - (ogni tantu cerca di intervenire a difesa del cliente richiamando Pippinu alla attenzione ma ne viene subito zittito)
PIPPINU – Mi sta dicennu di farici a varba o i capiddi?
CLIENTE – A varba...
PIPPINU – Eccu, e tantu ci vuleva?
CLIENTE – Ma avissi bisognu macari di un ritoccu ‘e capiddi...
PIPPINU – Ma allura m’u fa seriu?
CLIENTE - (cercando di alzarsi) Senta non è megghiu ca passu nautra vota?
PIPPINU - (ricacciandolo a sedere) Si ca ora... stassi fermu, fazzu iù ... (comincia a tagliare la barba come fossero capelli, poi a insaponare i capelli come si fa con la barba, ogni tanto gesticola pericolosamente col rasoio e il cliente, quasi miracolosamente riesce a scansare i fendenti che Pippinu non si accorge di infierire, mentre tortura il cliente il quale attua la sua controscena terrorizzato, Pippinu continua a discorrere con Turi dei suoi problemi) U capisci tu? Vinirimi a ‘nsurtari finu a cca intra, sta fimminazza di du’ sordi ... e chi pritenni ca ci cascu e pedi comu un piru cottu? L’avissuru a mettiri pi leggi ca è l’omu ca si sceglie la compagna, chi voli diri ora su fattu ca chissa veni e mi noci finu a domiciliu? Unni s’ha dittu mai? Da che mondo è mondo a fimmina si ni sta a so casa e l’uomo, c’a so bedda pace sceglie, quannu ha scelto allora si ci comunica e la fimmina si adatta...
TURI – Ma don Pippinu a essiri sinceru mi pari ca mai ha statu accussì e tantumenu ora di sti tempi...
PIPPINU – Ma statti mutu macari tu, ora pari ca nasciunu tutti ‘nsignati, che ne sai tu della vita? E’ comu ti dicu iu ... e sta fimminazza non si deve arrisicare chiù a mettiri pedi cca intra se no’ cu un corpu di rasolu a fidduliu tutta, si non mi lassa ‘mpaci ti giuru ca mi scordu cu sugnu e fazzu quarche spropositu
TURI – Ma poi picchì s’a pigghia accussì mali, don Pippinu?
PIPPINU – Picchì m’a pigghiu accussì mali? Picchì m’a pigghiu accussì mali? E no viri ca mi sta l’ivannu l’aria? Accupatu, accupatu sugnu e ogni dui e tri ittata cca intra, tutti i scusi su boni ppi vinirimi a tirari u ciatu e poi si chianta cca avanti comu un pircantu e si non ci u dicu bellu chiaru e tunnu stassi ‘mpassulunuta davanti a mia di iornu a iornu
TURI – Vabbè ma non po’ essiri segnu ca accaluoti, dicu accaluoti, idda a lei u voli beni veramenti?
PIPPINU - (sempre irato) E a idda cu ci u dissi di vulirimi beni senza u me permessu? Non s’hava a risicari, non sava a risicari, se no u viri, a pigghiu d’e cannarozza(esegue sul cliente) e ci ni dugnu tanti buffazzi ‘nta dda facci di ‘mpigna finu ca a ridduciu comu na cutugna
CLIENTE - (a questo punto, dopo aver ricevuto gli schiaffi si alza terrorizzato e corre via insaponato e con la manta addosso, scappando fuori e gridando) Ahhh! Aiutu cristiani! Pazzu è!
PIPPINU – Ma chi ci pigghiau? Era beddu quietu ca si faceva fari a varba? E puru a manta si purtau, aspetta ca u vo’ pigghiu ...
TURI – Stassi, stassi, ci vaiu iu (esce di fretta)
PIPPINU – A virità è ca non sacciu comu haiu a fari, iu m’a pigghiu cu Aitina ma u fattu è ca sugnu troppu scantatu d’u sbagghiu ca fici cu Saru Cicluni, e cu s’u puteva mmagginari ca ieva a finiri di ssa manera? E ‘ntantu non sacciu comu haiu a fari: si parru cca ligi e Saru mi scippa a testa a mia, si mi staiu mutu addiventu complici, si ci u dicu a st’amici beddi ci perdu a facci pi omnia secula e seculora. Bedda matri non sacciu unni sbattirimi a testa ... eccettu ... e si... (gioendo) e comu non ci haia pinsatu prima? O bestia veru ca sugnu, la cosa chiù facili e mancu m’ha passatu pi l’anticamera d’o ciriveddu... o bestia veru ca sugnu, e certu l’unica è, subitu, subitu hava essiri, prima ca è troppu tardu ... (si avvia contento per l’esterno)
TURI - (che rientra nello stesso momento con la manta in mano) Stassi stassi ca a truvai, mentri curreva a ittau ‘nterra, tantu era spagnatu ca curreva e taliava nnarreri, si pigghiau u muru di cca avanti di chiattu ‘nta facci, l’hava vidiri: stampatu no muru ca pareva na zazzamita...
PIPPINU - (eludendo il discorso) Va beni, va beni, bravu, ora famminni iri ca haiu chi fari
TURI – Nesci? Unni và?
PIPPINU – E chi sempri a ‘ntricarivi n’e me fatti? Vaiu unni mi pari e piaci, va beni? Arivederci!

Scena III
(Turi, Rosa)

TURI – Certu ca ‘nta l’urtimi o principali è difficili capirlu...
ROSA - (Entrando da fuori) Ma unn’è ca curreva ddu bestia di me frati, Turi?
TURI – Ma n’o sacciu signura Rosa, ci spiai e si vutau comu n’arraggiatu...
ROSA – Sempri chiù bestia si fa ssa bestia di me frati...
TURI – Signura, si mi permetti, non è di chissu ca n’hama preoccupari, iù a chiddu ca haia caputu u principali si misi daveru ‘nt’e guai, e tutti si cosi strammi ca fa sacunnu mia su picchì è ‘nte cunfusioni e a nuatri non ni voli diri nenti...
ROSA – E allura non haiu ragiuni di diri ca è bestia?
TURI – Signuruzza ci tornu a diri ca cca i cosi sacunnu mia sunu fatti serii ma serii, chiuttostu, vossia chi notizii truvau di ssu Saru?
ROSA – ‘Ntantu quannu mi ii a ‘nfurmari si era iddu ca hava trasutu cca intra a parrari ccu ddu bestia di me frati, me cummari mi cunfirmau ca fu propriamenti ssu malacunnutta di Saru Cicluni, ca ci sentuni diri accussì picchì unni passa non lassa chiù nenti, ed è un tipu piriculusu, ca non talia ‘nta facci a nuddu...
TURI – Matruzza ... allura giustu ci hauma vistu...
ROSA – E non è tuttu, Me cummari mi dissi macari ca ssu cosa ca non servi havi un pezzu ca lassau perdiri tutti l’autri ... diciamo... “attività” ... picchì si didicau sulu a una...
TURI – Cioè?
ROSA – Cioè vinniri droga, ca ha ‘nfittatu un paisi, e sulu unu bestia aricchiutu comu a me frati si ci puteva mettiri in società, ora chi s’hava a fari? Iù ppi parti mia mi sentu l’armu di ‘ncucchiarici i testi a tutti e dui e poi d’addubbarli cu ‘nbellu decottu di vastunati...
TURI – Signura, ma si lei stissa mi sta dicennu di cu si tratta... po’ essiri piriculusu...
ROSA – Macari mittirisi cu mia po’ essiri piriculusu, a mia m’abbasta l’armu di pigghialli a tumpulati e chiantaraccilli a dui a dui finu ca addiventunu dispari...
TURI – Si ma cca avemu a chi fari cu un dilinquenti di chiddi furiusi si sbagghiamu na mossa c’è piriculu ca n’o giru di qualche ghiornu ... ni chiamunu a tutti e tri “bonarmuzza” a lei a mia e a so frati macari...
ROSA – Pi quantu riguarda ddu bestia di me frati u ponu macari arrustiri ch’i patati non mi ‘ntaressa...
TURI – E avanti, donna Rosa, ca lei è na cristiana giudiziusa... circamu qualche cosa di menu piriculusu
ROSA – E chi voi ca ti dicu? Dicemuccillu e carrabbineri allura...
TURI – Si, giustu, ma accussì ‘ngalera ci va macari so’ frati ...
ROSA – E larga non mi veni ... e stritta non mi trasi ... chi hama a fari allura? Ci va ‘nto menzu me frati? E ghietta sungu macari iddu, non si ci vo’ ‘nfilau iddu na sti cunfusioni? E ora s’a chiangi!
TURI – Ma veru dici signura? E picchì ci avissi a fari passari ssi guai a so’ frati?
ROSA – Picchì? Semplicissimu: picchì è bestia, bestia c’a cura, bestia così bestia ca chiù bestia non si po’! Non sulu... ti dicu n’autra cosa: è inutili ca circamu scaciuni di diri ca è l’età, ca è la situazioni... lassa perdiri, chissu ha statu sempri accussì comu u viri ora: bestia, nenti autru ca bestia. Pensa ca quann’era nicu tanti voti ci u potti diri quant’era bestia ca finu c’aveva sett’anni era cunvintu di chiamarisi Bestia e ppi farici capiri ca si chiamava Pippinu si ni pirrau vicinu e diciarott’anni ... non parramu poi di quantu è ‘ntiliggenti... a scola u ficiuru bocciatu perfinu all’asilu, fatti u cuntu... E quannu u mannamu a garzuni n’o varberi, ca era l’urtimu postu ca ancora non s’hava fattu ittari fora, dapprima si cuminciau a lamintari... ma me patri ci dissi sti simplici paroli: dui su’ i cosi o ti ni vai a travagghiari o ti rumpu tutti e dui i iammi e accussì campi c’a pinsioni. Ddocu iddu si quitau e cuminciau a studiari, e alla fini ci rinisciu a farisi i scoli auti quattranni ‘nta unu
TURI – E però ... mizzica: quattr’anni ‘nta unu e dici ca non ni mangiava?
ROSA – Ma chi capisti? Quattr’anni ‘nta unu cioè ppi fari un annu di scola ci stava quattr’anni...
TURI – ‘Nsumma, signura Rosa iù dicissi di pigghiari i cosi con più calma e sturiamu na soluzioni bona pi tutti, sia ppi nuatri di non ni mettiri ‘nte trafichi e sia ppi so frati di n’o fari arruvinari... chi dici?
ROSA – Ca chi haiu a diri? Viri tu chi si po’ fari e poi na manu d’aiutu n’a damu tutti
TURI – Appuntu, iù ora ‘ntantu cercu di fari arraggiunari a don Pippinu ca cu a so collaborazioni sarà chiù facili ... si iddu non ni voli sentiri e allura ...già avissi na menza idea ... ma di chissu ni parramu dopu eventualmenti...
ROSA – Comu dici tu, facemu comu dici tu, ppi parti mia u sai comu a pensu... Ciau. (esce)

Scena IV
(Turi, Pippinu)

TURI – Tutti e dui frati e soru parissiru tantu diversi eppuru hanu na simighianza ca non si ci cridi: tutti e dui tistuni cu a testa chiù dura d’o ‘ntagghiu...
PIPPINU - (visibilmente più sicuro di sè) Turi, tuttu a postu?
TURI – Pi chiddu chi mi riguarda tuttu a postu, ma, non s’affinnissi don Pippinu, chiuttostu m’u dicissi lei si è tuttu a postu...
PIPPINU – Chi vulissi diri?
TURI – Ma lei mi capisci troppu bonu, non mi facissi fari a parti d’u fissa ... ppi parti mia haiu a ‘mprissioni ca lei sta passannu un bruttu guaiu e non ni voli dari saziu di nenti, si cunfidassi ca cca tutti u putemu aiutari...
PIPPINU – Ma chi mi pigghiastuvu daveru ppi cretinu? Per me va tutto a posto, niente di strammato e nienti mi duna fastidiu ... anzi na cosa c’è, a diri a virità...
TURI – E parrassi...
PIPPINU – C’è ca mi stati accupannu l’ariu, tutti pari, a cuminciari di me soru e a finiri macari cu tia, senza ca fai sta facci affinnuta ... quantu voti vi l’aia dittu ca n’e me cosi vogghiu essiri lassatu ‘mpaci? E ‘nsumma finemula...
TURI – Don Pippinu iù p’a stima ca ci portu inveci ci tornu e rebblicu ca haiu a ‘mprissioni ca c’è qualcosa ca non funziona!
PIPPINU – Accussì va’ u munnu: unu a matina si susi e decidi ca iu sugnu cretinu, ca mi mettu ‘nte guai, ca non sugnu capaci di badari a me stissu...
TURI – Per carità non vogghiu diri chistu ... ma u sapi com’è ... a tutti capita di sbagghiari ... e si vossia ... per esempiu ... chi sacciu ... inavvertitamenti o senza accuggirasinni ... va lei mi capisci ...
PIPPINU – Turi: chiù parri e chiù picca ‘nveci ti capisciu, chi vulissi diri cu tutti sti giri di paroli?
TURI - (un po’ imbarazzato ma deciso) Don Pippinu, cca tutti avemu a ‘mprissioni ca vossia si misi n’e guai cu Saru Cicluni, ca è un pezzu di malacarni ca ha cunsumatu tanti figghiareddi di matri. E chissu è chiddu ca ni scantamu nuatri tutti: ca vossia si misi ‘nta un ghiocu chiù granni di lei stissu e ora ci ristau ‘mpirugghiatu ...
PIPPINU – Oh finalmenti u niscisti u marauni? E tuttu chissu è? Picchì u signor Saru ha vinutu na pari di voti ‘nta putia? E voldiri ca ha vulutu fatti i capiddi...
TURI – Nossignori, mi permettu di contraddicirlu don Pippinu, picchì un tipu comu a Saru Cicluni non si scomoda d’a so casa, ch’e un furtinu, pi spustarisi na autri zoni accussì ppi nenti o ppi ‘ntagghiu di capiddi, e tuttu u paisi sapi ca Saru Cicluni non vinni caramelli e cicculattini, vinni droga e ora u fattu di vidillu furriari cca intra non ni sta lassannu tranquilli a nuddu...
PIPPINU – E vabbè, chi siti scantulini e mali pinsanti; u signor Saru: un clienti comu all’autri, ne più e ne menu...
TURI – A parti ca clienti, di quant’è ca vinni chissu non ni venunu propriu, in tutti i casi i clienti “ne più e ne menu” non ni portunu valigetti chini di ... non sacciu chì ... o almenu non ni pottunu e cristiani onesti, eccettu ca ora hama pinsari ca vossia addivintau d’a stissa razza di Saru...
PIPPINU – Diminiscansa ... e chi ti nesci d’a vucca? Mi vulissi paragonari a un dilinquenti di dda fatta? Ah bellu rispettu hai ppi mia, veramenti ...
TURI – Allura u sta dicennu ca Saru Cicluni è un pezzu di dilinquenti? ... don Pippinu non ghiucamu a mmucciaredda tra nuatri: vossia è veru ca havi a chi fari cu Saru Cicluni e u sta aiutannu n’e so’ trafichi?
PIPPINU – Varda: si aviri a chi fari vol diri ca iddu ogni tantu si ferma a putia allura ci haiua chi fari ma si v’ata misu ‘ntesta autri cosi è megghiu ca v’i livati ppi subbitu!
TURI – Allura lei mi sta dicennu ca non c’è nenti di nenti?...
PIPPINU - (vorrebbe dire ma si trattiene) ... ‘nsumma iù ti dicu ca non c’è bisognu ca vuatri vi preoccupati e si cosa ci fussi non ti scrupuliari ca sacciu comu mi l’haiu a spirugghiari, u sacciu iù comu si fa ‘nta sti casi... e chi fussi a prima vota?
TURI – (stringente) Ma allura mi sta dicennu ca qualche cosa c’è?
PIPPINU – Ti tornu e rebbricu ca si cosa ci fussi sacciu iù comu risolvilla... anzi ora mi pari ca hama parratu assai, senti chi fai: c’è u nannu di Pippu Cipudda ca voli fatta a varba a casa, vacci tu, e mi raccumannu: dilicatu ca è appinnutu a un filu, quant’è ca ni saluta, mi raccomando fai un lavoro professionale e indolore (mettendogli in mano i ferri del mestiere) forza, forza, vai, vai ... (vedendo che Turi non si muove) e vai! Sta tranquillu ca si c’è cosa u sacciu chiddu ca haiu a fari, u sacciu e chi n’o sacciu? U sacciu u sacciu
TURI - (Esce)
PIPPINU - (appena Turi è fuori dalla porta, cambiando tono) ... u sacciu ca sugnu arruvinatu, (si morde le mani e cose del genere) ma cu mi ci purtau? Dicu iù non mi puteva pigghiari, ddu iornu, una paralisi, quantu menu ‘nta lingua, accussì non ci traseva ‘nta sti centu missi? nossignuri: coinvoltu nta na storia di droga, cu un cani arragiatu ca mi ciatìa arredi u coddu e aspetta l’ura e u mumentu ppi farimi a festa... Certu iù a soluzioni a pinsai, macari ca non ci ha vulutu diri nenti all’autri, ma speriamu ca è chidda giusta ... d’altra parti comu si conbatti un mafiusu? Cu n’autru mafiusu! Iddi su’ ca non capisciunu nenti, ora ci u fazzu avvidiri iù comu si fa’...

Scena V
(Pippinu, Tanu)

TANU - (da fuori) C’è pirmissu?
PIPPINU - (contento) Cca è, cca è ... avanti, avanti, iddu si ca mi leva d’e trafichi...
SARU - (Appare Tanu: vestito da mafioso tipo film, si muove esageratamente smaccoso e compreso nel suo personaggio, quando parla è lento e si inbeve tutto e quando dice “chi sognu mafiusu o cose del genere inspira profondamente col naso,ogni tanto da’ delle occhiate significative o fa il gesto di “aum aum” con il labbro e con le mani; vuole dimostrare una importanza e una potenza che smentisce a tratti nel parlare o negli scatti di paura, Pippinu invece si fida smodatamente di lui e di ogni cosa che dica) Mizzica ... chi sugnu mafiusu, e quantu sugnu mafiusu... (porge la mano a Pippinu che la bacia con reverenza) Dunque, don Pippinu carissimu m’u voli diri chi succiriu ca vinni a scumudari a mia, u mafiusu chiù mafiusu di tutti i mafiusi?
PIPPINU – Vossia m’hava scusari, eccellenza ...
TANU - (come a dire che è poco) ...eccellenza?
PIPPINU – eminenza...
TANU - (come a dire che è poco) ...eminenza?
PIPPINU - ... sua santità...
TANU - ... vabbè mi pozzu accuntintari, allura?
PIPPINU - ...dicu m’hava scusari si u vosi disturbari ... ma sugnu ‘nta un pastizzu spaventoso e non sacciu comu niscirini...
TANU – E pi chissu ci sugnu iu, no? Pi nenti sugnu u mafiusu chiù mafiusu di tutti i mafiusi? (imbevendosi) Matri quantu sugnu mafiusu...
PIPPINU – Appuntu, iù dissi: cu c’è meddghiu di don Tanu Spacchitinquattru pi n’affari di chissu?
TANU – E avanti parrati, in buona sostanza chi fu ca succiriu?
PIPPINU – Succiriu ... (scoppia a piangere e si butta ai piedi di Tanu che infastidito lo respinge a calcioni) sugnu persu, sugnu arruvinatu ...
TANU – Si ma di ssa manera mi ruvinati i scappi, cu tuttu ssu chiantu va finisci ca si vagnunu e m’i sfurmati...
PIPPINU – Scusassi, scusassi (gli bacia le mani e si asciuga le lacrime nella giacca con dispetto di Tanu) sugnu arruvinatu picchì finii ‘nte manu di un malacarni terribbili, ca mi custringìu a dirici di si pi vinniri robba intra me putia ... capisci?
TANU – E certu, o lu gran pezzu di chiaccu di furca e chi è na cosa giusta? Vossia è varberi e iddu l’ha custringiri a vinniri robbi, stoffi, merletti ... chi cristianu tintu daveru ...
PIPPINU – Ma chi capiu don Tanu? Robba, robba, va’ pruvuligghia, evva, ssi cosi...
TANU – Ah! Chi voli fari fari u virduraru?
PIPPINU – Don Tanu: (scandendo) dro-ga dro-ga, mi voli fari vinniri droga!
TANU – (Meravigliato e spaventato) Droga?
PIPPINU – Esattu! U capiu ‘nta chi traficu mi vo’ misi? E dici ca si non fazzu comu voli iddu m’a fa pavari cara
TANU – E certu a droga cara costa...
PIPPINU – A mia, a mia m’a fa pavari cara, dici ca si sgarru ci appizzu a peddi...
TANU – Ah! Ho capito ora ci staiu virennu chiaru... E vabbè iu chi ci trasu ‘nta tuttu chissu?
PIPPINU – Don Tanu: lei m’hava difenniri ddi ssu malacarni, iu non ni vogghiu vinniri droga, non vogghiu arrisicari a peddi, non vogghiu i carrabbineri intra a me putia, non ci vogghiu iri in carciri (scoppia di nuovo a piangere) M’aiutaaaaassssiiii...
TANU - (prontamente si scansa per non rovinarsi scarpe e giacca come poco fa) E va beni, ho capito, chissu è un travagghiu ppi mia, lei si è rivolto alla persona giusta, voli diri ca appena s’amicu si fa vidiri di novu ci pensu iù a mittillu o postu.
PIPPINU – Eccu, eccu l’hava mettiri o postu lei ci hava a diri ca m’a lassari in paci a mia
TANU – Appena arriva u pigghiu e ci parru ch’i ita intra l’occhi e ci dicu di girari o largu di cca,
PIPPINU – Giustu! giustu!
TANU – U pigghiu cu ddu’ ita di sutta u vabbarozzu, u isu ‘nta l’aria e cu l’autri du ita ci straformu a facci a timpulati
PIPPINU – Eccu! Eccu!
TANU – Poi u chiappu di n’aricchi e u fazzu furriari tunnu tunnu supra a testa e all’urtimu u fazzu abbulari d’a vitrata...
PIPPINU – No! No! D’a vitrata no ca si rumpi...
TANU – Eh quantu siti capricciusu don Pippinu, (accondiscendente come verso un bambino) e va beni u fazzu avvulari d’a porta ..
PIPPINU - ...aperta ...
TANU – Certu, certu d’a porta aperta, resti cuntentu?
PIPPINU – Cuntentissimu don Tanu Spacchitinquattru, lei è il mio salvatore
TANU - (Come imbarazzato dai troppi complimenti) no...no
PIPPINU – Il mio paladino ...
TANU - (c.s.) ... avanti....
PIPPINU - ...il mio angelo custode
TANU - (c.s.) ... e basta ca m’affruntu ...
PIPPINU – Don Tanu, permette che lo bacio
TANU - (con uno sguardo spaventato) No!
PIPPINU – No, lei s’hava fari vasari ...
TANU – Ti dissi no!
PIPPINU - (Gli salta addosso e lo copre di baci riconoscenti)
TANU - (mentre grida) no ... leviti di ‘ncoddu ... spiccìchiti (e simili, si difende respingendolo prima e poi assestandogli un tremento diretto allo stomaco che fa tramortire Pippinu)
PIPPINU – Grazii grazii macari di stu pugnu ca mi desi ma a Saru Cicluni ci l’hava dari chiù forti ancora...
TANU - (Quando sente il nome del malvivente ha un soprassalto) A cu’ dicistuvu?
PIPPINU - (mentre si va’ riavendo dal pugno) A Saru Cicluni!
TANU – E picchì propriu a iddu?
PIPPINU – Comu picchì? Picchì è Saru Cicluni ca mi misi ‘nte guai...
TANU - (mostra chiaramente che ha paura del tizio e comincia a tergiversare per sfuggire all’incarico che sente troppo pericoloso) Ma veramenti ... Saru Cicluni dissi? ... E iù ora n’o sacciu si ci haiu u tempu macari ppi iddu, u sapi don Pippinu ci n’haiu tanti cosi di mettiri o postu ... n’o sacciu ... veramenti ...
PIPPINU - (ripigliando a piangere) Don Tanu non m’abbannunassi! Si mi lassa sulu cu chiddu sugnu mortu!
TANU - (tra se e se) E si ci vaiu sugnu mortu iù...
PIPPINU – Chi dici?
TANU – Nenti, nenti, dicu ca n’o sacciu si ci pozzu fari stu favuri ...
PIPPINU – Amprisa ca si ni sta pintennu?
TANU – No chi centra ... ma ...
PIPPINU – Pozzu cridiri mai ca si sta scantannu? Don Tanu Spacchitinquattru ca si scanta?
TANU – Ma chi dici? Mutu, non fari vuci ...
PIPPINU – Dui su’ i cosi: o ca lei m’aiuta e dimostra ca è u mafiusu ca dici o ca si scanta e allura voli diri ca Tanu Spacchitinquattru è un quaquaraquà
TANU – Auh! Quaquaraquà iu non ci sugnu... va beni?
PIPPINU – E allura mi sta dicennu ca m’addifenni?
TANU - (a denti stretti) Si...
PIPPINU – Dissi si?
TANU – E si,si...
PIPPINU – Vili si si ni penti?
TANU – Vili si mi ni pentu, va beni, quannu è ca avissa a veniri ssu cuccutrigghiu ddocu?
PIPPINU – Ma aieri mi purtau na borsa di droga, e iu a mmucciai ddoc’a’ssutta e dumani cridu ca torna ppi pigghiarisi i primi sordi e purtarimi l’autra droga ...
TANU – Occhei, dumani ni videmu e ... ci pensu iù
PIPPINU – Grazii don Tanu, mi sta salvannu, permetti ca ci dugnu ‘nvasuni
TANU – E chi è n’autra vota? No!
PIPPINU - (si parte nuovamente per esternare la sua riconoscenza)
TANU - (mentre guadagna la porta respingendo gli attacchi di gratitudine di Pippinu) E leviti di ‘ncoddu, leviti ti dissi, e chi è na zicca, na cimicia di cuddaru?

Scena VI
(Pippinu, Rosa)

ROSA - (entra subito dopo l’uscita di Tanu) Attia, bestia, cu era ssu lappardèu ca niscìu di cca?
PIPPINU - (ricomponendosi) Ma chi ti ‘ntaressa a tia?
ROSA – Ma allura veru diciristi ca tutti i malacunnuta d’o paisi hanna furriari cca intra?
PIPPINU – Ma si non capisci nenti, n’o viri? Chi va ‘mpracchiannu? Qua qua quà, qua qua quà, chi va’ quaquaracchiannu, papira cotta?
ROSA – Papira cotta a mia? Ma allura tu vo’ moriri oggi stissu prima di l’una e menza?
PIPPINU – Chi centra prima di l’una e menza?
ROSA – Accussì non ci appizzami st’autru pranzu ...
PIPPINU – Ma n’o viri ca si na vecchia ‘nsalanuta?
ROSA – Ueih! Stamu o postu e non niscemu fora tracchiu, va beni? E dimmi na bona vota chi sunu tutti sti facci di galera ca furriunu o negoziu di sti tempi.
PIPPINU – Sono fatti miei e a te non ti ‘ntaressa!
ROSA – Basta! Mi siddiai! (afferra Pippinu per il bavero e lo tiene sollevato da terra in punta di piedi) Parra aliotu!
PIPPINU – Non parru, lassimi, lassimi!
ROSA - (assesta un tremendo schiaffone a Pippinu) Parra e non mi fari siddiari. E’ veru ca ti mittisti a trafichi cu Saru Cicluni?
PIPPINU – Ma cu è? (altro schiaffo di Rosa) Si, si , si, veru è
ROSA – Ah, ora accuminciamu a ragiunari, e picchì non n’ha dittu nenti?
PIPPINU – Picchì, mi scantava....
ROSA – E stautru peri ’i vancu ca nisciu antura cu era?
PIPPINU – N’amicu...
ROSA - (altro schiaffone) E tu cu st’amici t’accumpagni?
PIPPINU – No è macari iddu malacunnutta però m’addifenni di Saru...
ROSA – Bellu sceccu di frati ca ci haiu! E comu chiddu t’addifenni non cumincia a cumannari iddu supra di tia? Bestia!
PIPPINU - (riesce a divincolarsi) Ca è megghiu farisi cumannari di tia, mammatrava!
ROSA – Bestia non si capaci mancu di badari e to cosi, si non ci fussi iù sa comu ti finissi
PIPPINU – Non t’arrisicari a fari nenti ca u sacciu iù comu m’haia spirugghiari!
ROSA – (fa per afferrarlo di nuovo) Veni cca ca t’a ‘nsignu iù ‘mpocu di educazioni
PIPPINU - (le sfugge e mentre cerca di non farsi prendere) Non ti ‘ntricari n’e me cosi, ti dissi, non ti ‘ntricari ... signa, cuccutrigghia ...
ROSA – Cca veni, iattu mortu, fatti pigghiari, sarda sicca ...
PIPPINU - (mentre scappa per l’interno) Si, hava essiri veru bestia ...

Scena VII
(Rosa, Turi, Nedda, Aitina)

ROSA – Ma picchì, chi si, non si bestia, bestia aricchiutu e ca cuda di setti parmi!
TURI - (entrando in questo momento) Ma chi fu?
ROSA – Chi fu? Ca u fici cantari a ddu bestia di me frati e mi cunfissau tutti cosi
TURI – E era comu pinsaumu nuatri?
ROSA – Peggiu! Ora si chiamau a un certu Tanu Spacchitinquattru, dici iddu, ca l’avissi a difenniri...
TURI – A vabbè, u canusciu è un fanfaruni ma tuttu fumu e nenti sustanza, chissu capaci ca comu sapi cu cu avi a chi fari ca mancu s’appresenta...
ROSA – Megghiu.
TURI – Chiuttostu chiamai macari a Nedda e a Aitina ppi mittirini daccordu zoccu hama a fari, don Pippinu non cridu ca scinni a ascutari zoccu dicemu?
ROSA – Cui chiddu? Sta tranquillu ca a st’ura è chiusu ‘nta so stanza e ci happa a mettiri macari l’ammuarru arredi a porta e fina ca ci signu iù cca no scinni mancu ammazzatu..
TURI – Bonu accussì...
NEDDA - (entra e subito si posizione vicino a Turi) Cca sugnu picchì mi chiamasti? Riguarda a tia?
TURI – Ora t’u spiegu, no, riguarda a don Pippinu...
NEDDA - (delusa) Allura mi ni staiu iennu
TURI – No, no, stai, non è chiddu ca pensi tu, statti cca, fallu ppi mia..
NEDDA – Ppi tia chissu e autru...
TURI – Eh si, mi pari ca u staiu cuminciannu a capiri ... e Aitina l’ha vistu?
NEDDA – Si appressu ‘i mia era ....(vedendola entrare) u viri? cca è
AITINA – Salutamu, chi successi?
ROSA – Veni veni, ca ora v’u spiegamu
TURI – Allura, u fattu è chistu: don Pippinu si misi ‘nte guai
ROSA - ... lu bestia ...
AITINA – Avanti signura Rosa, ca mi staiu preoccupannu ...
ROSA – E u capisciu a figghia, ma chi ci viri ‘nta ssu bestia u sai sulu tu, comunqui ...
TURI – Comunqui non ni pirdemu in chiacchiri: don Pippinu comu fu e comu non fu si misi cu ddu carnazza di pecura di Saru Cicluni ca u ‘mpirugghiau ‘nta un traficu di droga
AITINA – Matruzza bedda, sugnu morta ...
NEDDA – E comu potti essiri?
ROSA – Ca n’o sai? Picchì è bestia!
AITINA – E ora?
TURI – Ora: accussì non po cuntinuari, però si non stamu attenti don Pippinu ci po’ macari appizzari a peddi!
AITINA – Vergini Santa! Staiu svinennu...
ROSA - (sorreggendola e dandogli qualche schiafetto) No ora bedda, ca macari cu tia hama a cummattiri...ascutamu Turi chi idea havi ppi risolviri sta sittuazioni
TURI – Appuntu: iu avissi pinsatu la seguenti (si mettono a crocchio mostrano di continuare a parlare senza però far udire la voce, in questo frattempo si chiude il sipario)

Fine Secondo Atto



Atto terzo
Scena I
(Rosa, Tinu, Cirinu, Jabbicu)

(All’apertura del sipario si vedono Rosa e il Maresciallo Tinu Sasizzu che discutono e i due carabinieri Cirinu e Jabbicu che si ritoccano il look davanti allo specchio della barberia contendedosi la vista centrale)
JABBICU – Forsi fussi ura di farimi dari na sistimatedda a sta testa...
CIRINU – Giustu dici Jabbicu, ma ppi sistimariti a testa a tia non ci voli u varberi, ci voli u firraru...(sghignazza)
JABBICU – Marasciallu! U viri accumincia sempri iddu!
CIRINU – Mutu, sbirru! U viri subitu t’a canti...
JABBICU – Sbirru ci po’ essiri tu e cu non t’u dici...Marasciallu!!!
TINU – Signori! Finu a prova cuntraria sbirri ci avissuvu a essiri tutti e dui, si non camciastuvu misteri ... si po’ sapiri chi ci aviti?
JABBICU - (quasi con aria da bambino offeso) Mi ‘nsurta...
CIRINU – Non è veru, iddu accuminciau...
TINU – Ma dicu iù, a vuliti finiri? Mi pariti du’ picciriddi! Ni putemu vinciri guerri cu un esercitu di chissu? Stativi muti ca cca stamu parrannu di cosi serii
JABBICU – Va beni, però iddu non m’hava a nociri...
CIRINU – Va beni, va beni, stai tranquillu, anzi ppi farimi pirdunari ora ti dugnu n’aggiustatedda e capiddi, va beni?

(Durante il dialogo di Rosa e Tinu i due carabinieri , a soggetto armeggeranno con gli attrezzi da barbiere, Jabbicu seduto e Cirinu gliene farà di tutti i colori, tipo stangolarlo con la mantella, mettergli il gel nei capelli e farli le corna o cose del genere, insaponarlo fino agli occhi e così via...)

ROSA – Allura, Marasciallu, u capisci ‘nta chi razza di macellu ca si ìu a ‘nficcari ddu sceccu di me frati?
TINU – U capisciu, signura Rosa, ma u fattu è ca non è semplici scudduriari sta matassa.
ROSA – Ma n’o putiti arristari a stu dilinquenti di Saru e a finemu?
TINU – Si! Troppu facili i fa lei i cosi ...
ROSA – E picchì?
TINU – Numiru unu picchì haiu a rristari a Saru?
ROSA – Picchì voli vinniri droga.
TINU – E cu m’u dici a mia ca a voli vinniri? Vossia ca non l’ha vistu ch’e so’ occhi? So’ frati ca è scantatu a tali puntu ca non mi dicissi mai mancu menza parola? Oppuru ci ddumannamu a Saru stissu...? “Scusi lei chi fa, vinni droga?” “Certamenti arristatimi!” chi ci pari ca i cosi vannu accussì signuruzza?
ROSA – E allura comu vanu?
TINU – Ci u dicu iù: nuatri arristamu a Saru cu a scusa d’a droga, ma sta droga non ci l’havi iddu, ci l’havi so’ frati...
ROSA – Ma me frati è un pezzu di bestia ca si fici mettiri ‘nto saccu...
TINU – E chissu s’hava dimostrari, per l’intantu ci havi a droga iddu e appena tuccamu a Saru iddu subitu ci a scarica a so’ frati e nuatri non putemu fari a menu di arristallu
ROSA – Ma sta camurria di droga ci a desi Saru...
TINU – E sacunnu lei ci lassau a ricivuta, ca ci a desi iddu?
ROSA – Quindi appena vi muviti l’unicu ca ci va’ fregatu è ddu bestia di me frati?
TINU – Esattamenti signura, è veru ca u capemu tutti ca so frati fu ‘mbrugghiatu e custringiutu ma davanti a ligi ci volunu i provi e mentri provi della costrizioni non ci n’è, picchì so frati d’o forti scantu di Saru non lo denunzierà mai, inveci ci sunu i fatti, ca non si ponu ammucciari, ca so’ frati teni a quacche banna sarvata na pocu di droga ca, si non si dimostra u cuntrariu, apparteni a iddu ... capisci comu è m’pirugghiata sta matassa?
ROSA – E allura chi voli diri ca non ci putemu fari nenti? Comu s’hava a fari pi darici a Saru zoccu si merita?
TINU – ... e comu s’hava a fari ...? Quantumenu nuatri avissumu a piscari a Saru cu i manu ‘nto saccu, e contemporaneamente essiri sicuri, provi alla manu, ca so frati è custrittu e non centra cu stu traficu, ora chissu si po’ avverari o per via di na denunzia di so frati stissu o per via di un improvvisata ca ci facemu nuatri, postu sempri ca avissimu la sicurezza di ‘nchagghiari a Saru sul momento dello spaccio o della intimidazioni, capisci?
ROSA – Capisciu, capisciu, perciò si nuatri non cunvincemu ddu beccu di me frati a fari dinunzia non c’è chi fari ...
TINU – Con il rischio ca n’o frattempu nuatri hamu a rristari a iddu stissu...
ROSA - ... aspittassi, non curremu e si per esempiu l’occasioni ppi ‘ncagghiari a Saru ci a criamu nuatri stissi accussì vuatri siti sicuri di piscallu in piena flagranza di reato
TINU – Chissa, comu ci dissi, fussi a megghiu cosa...
ROSA – E allura lassassi fari a nuatri ca ci a paramu giusta a chiancula a stu vurpuni malignu...
TINU – Signura, però è mio dovere arriurdarici ca schirzari cu unu comu a Saru Cicluni voli diri schirzari c’u focu...
ROSA – Stassi tranquillu ca macari schirzari cu Rosa, ditta a Nirbina, non è mancu tantu facili...
TINU – Signura Rosa iù u me’ pareri ci l’ahia datu, ci fazzu i me cumplimenti picchì vidu ca lei è na fimmina curaggiusa, ma purtroppu i me limiti sunu chissi, comunqui, si veramenti rinisciti a farinnillu ‘ncagghiari sul fattu, stassi tranquilla ca a Saru Cicluni, di unni u va’ chiudunu, ci ponu ittari a chiavi...
ROSA – Tinemuni pronti ca a picca u vinemu a chiamari...
TINU – Sempre a sua disposizioni, donna Rosa, ossequi, (ai due carabinieri) Carusi amuninni... (tra se) chi fimmina!
JABBICU – Aiutu!!! Aiutu!!!
TINU – Ma chi stati cumminannu?
CIRINU – Nenti, marasciallu, chi viri?
TINU – E chi haia a viriri? Du carnaluvari vistuti di carrabbineri!
JABBICU - CIRINU - (girando per la stanza) Unni, unni su’?
TINU – Appinnuti nta’ lampadina!!
JABBICU – E comu ci acchianaru? N’e viru...
CIRINU – E certu cu s’ucchiali ca parunu i funni d’a buttigghia... ma veramenti mancu iù i viru...
TINU - ... e poi ni lamintamu ca fanu i bazzalletti supra di nuautri... Amuninni, amuninni ppi favureddu! Con permesso signora...(escono mentre Jabbicu e Cirinu continuano a guardarsi intorno perplessi per vedere dove sono le persone descritte da Tinu)

Scena II
(Pippinu, Rosa, Saru)

ROSA – Signuri miu chi traficu! E tuttu picchì? Pi curpa di ddu bestia di me’ frati ca è chiù bestia di li bestii, ...uh lu bestia!
PIPPINU - (affacciandosi dalla porta vede la sorella e fa per andarsene di nuovo ma una mano, quella di Saru, da fuori lo spinge con violenza e va a urtare la sorella) Oh, morti subbitania, chi ci fai cca ‘nto menzu?
SARU - (Non visto da Rosa entra e se ne sta in disparte)
ROSA - (rispondendo al fratello, senza notare Saru) E tu, bestia chi è modu di trasiri chissu?
PIPPINU – Senti: iu ‘nta me putia ci trasu comu mi pari e piaci!
ROSA - Ah, daccussì t’ha cafuddari?
PIPPINU – Iu si vogghiu ‘nta me’ putia mi ci fazzu sparari a cavaddu na palla di cannuni, va beni? E tu t’ha fari l’affariceddu toi, puntu!
ROSA - ... a capu! Ma ‘nveci di fari u bestia ccu mia, ca si chiù bestia di li bestii, picchì non cerchi di dirimi comu ti ni nesci di sti trafichi unni ti ‘ncudduriasti, ah?
PIPPINU – Trafichi? Quali trafichi, quannu mai iu haia avutu trafichi? Chi è c’a vicchiania accuminciasti a rimbambiniri?
ROSA - (minacciandolo con il dito puntato) Senti non mi parrari accussì a mia ca si no a testa t’a scippu comu na sarda! Mi vulissi diri ca non è veru ca ti mittisti ‘nte trafichi?
SARU - (facendosi avanti, con aria costernata e come preoccupato per Pippinu) Don Pippinu, chi ci havi difficoltà? M’u dicissi, ca si pozzu fari cosa...
ROSA – Ah! Ora capisciu! T’u purtasti finua a intra ... l’amicu!
SARU – Signora i miei rispetti!
ROSA - (Si volta sdegnata) Uhm!
SARU - (come cadesse dalle nuvole) Don Pippinu, chi forsi ci haiu fattu offisa a so’ soru? Mi dispiaci, signura ci dumannu scusa si haia sbagghiatu a parrari...
PIPPINU – Si, bonu vah! Ci dumanni macari scusa a ssa scupa vecchia sfilazzata? Lassa stari e parramu fra nuatri... Sorella cara è pregata di togliere il disturbo!
ROSA – E certu ca mi ni vaiu! Non ci sacciu stari, iu, cu certa genti!
SARU – Signora non sacciu chi ci diri ... si voli ca mi ni vaiu...
PIPPINU – Statti ddocu tu! U patruni ca intra sugnu iu!
ROSA – Stati tranquilli tutti e dui, mi ni vaiu, mi ni vaiu...(esce infuriata)
SARU - (Cambiando tono e afferrando Pippinu per il bavero) Auh! T’hava dittu di non ci fari ‘ntricari a nuddu n’e nostri fatti! Ora chi voli ssa bizzocca di to’ soru, si po’ sapiri?
PIPPINU – Ne-nenti... e...e chi hava a vuliri? nenti...
SARU – Megghiu ppi tia si non si ‘ntrica ‘nta st’affari se no (fa segno di tagliare la gola, con relativo rumore) ... a idda e a tia macari!
PIPPINU – Iu? E chi centru iu? Si è ppi idda, macari macari ... un favuri mi fai... ma iu chi centru?
SARU – Centri! picchì iu cu tia ci l’haiu u discursu, e non vogghiu ca ci fai ‘ntricari a nuddu: n’hama caputu?
PIPPINU – Perfettamenti!
SARU – Se no... (ripete gesto e rumore di tagliare la gola) Chiaru?
PIPPINU – Chiarissimu!
SARU – Allura iemu o nostru: a prima partita a vinnisti?
PIPPINU - (Impacciato) Puhh! (col significato di: non sai con che facilità)
SARU – Avisti difficoltà?
PIPPINU – (sorridente, anche per le battute successive) E chi pozzu aviri mai difficoltà iu? Tuttu lisciu comu l’ogghiu
SARU – Bravu!
PIPPINU – Grazii!
SARU – A postu!
PIPPINU – A postu daveru!
SARU – E i sordi?
PIPPINU - (Smette improvvisamente di ridere) E.. i sordi?
SARU – Ueih, iu i fazzu i dumanni: e i sordi?
PIPPINU – Eh, già... i sordi... eee... sarvati sù
SARU – Ah si? E picchì non mi duni?
PIPPINU – E picchì .... i sarvai accussì boni ca non m’arrivordu unni sù... eccu...
SARU - (investendolo di nuovo) Auh! Non fari u spertu ccu mia ca mali ti finisci, nesci ssi sordi, scimunitu!
PIPPINU – E .. comu t’i nesciu? Non è ca ...
SARU – T’u sta riurdannu unni sunu?
PIPPINU – Si, si, stava schirzannu sulu ca ... ‘nsumma ... non l’haiu ...
SARU – Comu non l’hai?
PIPPINU – Dicu, non l’haiu ... cca... eccu...
SARU – E unni sunu?
PIPPINU – Sarvati ... chi dici tu ca tutti ddi sordi i tineva cca a vista di tutti?
SARU - (rabbonendosi) Giustu, giustu facisti, non si accussì babbu comu pari...
PIPPINU - (ringalluzzendosi un poco) E chi dici? Ti pari ca sugnu l’urtimu arrivatu?
SARU – No, no certu, sulu ca dopu di tia non ha arrivatu chù nuddu...
PIPPINU – Comu ?
SARU – Nenti lassa perdiri... allura: sti sordi?
PIPPINU – E... certu ... eccu ...
SARU – ‘Nsumma?
PIPPINU – Lassa ca ti va’ pigghiu ...
SARU – Va beni, basta ca su sarvati bboni...
PIPPINU – Uh! Bonissimi... sta tranqulillu su sarvati ca nuddu i po’ ghiri a pigghiari (tra se) mancu iu...
SARU – Va beni voli diri ca m’i duni assemi all’autri...
PIPPINU – Qu... quali autri?
SARU – Fra ‘mpocu ti portu n’autra validia di droga, anzi vistu ca una a vinnisti subbitu, ti ni portu dui... e appena i vinni, tantu ci stai picca, a comu capisciu, mi duni tutti cosi ‘nsemi...
PIPPINU – E certu, si capisci, certu, tutti ‘nsemi, tutti ‘nsemi, (tra se) tutti ‘nsemi i pavu sti fissarii ca fazzu...
SARU – Appuntu tutti ‘nsemi ... allura iu vaiu, appena procuru a robba tornu, ti salutu Pippinu
PIPPINU – A...Arrivederci...
SARU - (sulla porta, girandosi) E m’arraccumannu, non ci fari ‘ntricari a nuddu se no...(ancora gesto e rumore di gola tagliata)
PIPPINU – E si capisci... (ripete anche lui) ciau ...
SARU - (ripete ancora)
PIPPINU - (ripete due volte) ... u capii ... e quantu testi vo’ fari satari?
SARU - Spiritusi semu ah? (esce)

Scena III
(Pippinu, Tanu)

PIPPINU - (Rimasto solo) Matri, matri, matri unni mi ìi a ‘nficcari! Ma cu mi ci purtau? Mi sentu comu u suggi ‘nta lattera... cu cu m’haia a difenniri? ... A propositu e Tanu Spacchitinquattru? Dici ca iddu mhava a difenniri ... e ‘nveci mancu s’ha fattu vidiri... dici ca ci pinsava iddu...! Quantu u v’o chiamu ... (si affaccia dalla porta e parla con un ragazzino che non entra in scena) Attìa, picciriddu ... si, si attìa, veni cca, senti chi fai: vai ‘nta vanedda prima d’u locu a cursa ... si, si dopu d’a scinnuta d’e ‘mbriachi, e mi v’a chiami a don Tanu Spacchitinquattru, u capisti? ... chi? si non ti dugnu sordi non ci vai? Ma taliati chi sunu sfacciati i piciriddi di sti tempi, e teni (cavando dalla tasca la mancia per il ragazzino e porgendogliela) teni, ma spicciti... (rientrando) i sordi m’addumanau, chi tempi! (rigirandosi verso l’esterno) tutti purghi ti n’ha ‘ccattari! ... (di nuovo verso il pubblico) speriamu ca si spiccia Tanu ... e comu mi l’hava scurdatu? Iddu sulu ci po’... se no (ripete il segno e il rumore del taglio della gola) ...
CLIENTE - (cautamente entra, Pippinu è voltato di spalle, non riconoscendolo il cliente si avanza) Barba e capelli!
PIPPINU - (sempre di spalle) Si accomodi! (continua a ragionare tra se’)
CLIENTE - (si siede incoraggiato) U sapi all’autru iornu hava vinutu a farimi a varba e c’era cca intra un pazzu furiusu ca mi stava minnicannu, menu mali ca ora a situazioni è chiù calma...
PIPPINU - (di spalle armeggiando) ... ppi lei chiù calma, sapissi ppi mia ... a mumentu (girandosi di scatto e facendo il segno del taglio della gola) Zachh!
CLIENTE - (Spaventatissimo salta in aria e scappa) Iddu Iddu è! Ancora u pazzu! Non ci vegnu chiù ‘nta sta putia, mi fazzu crisciri i capiddi finu a ‘nterra... (esce di corsa)
PIPPINU - (Rimane interdetto) E chi ci fici a chistu? ogni vota ca mi vidi pari ca vidi u diavulu... E chissa è n’autra di quant’avi ca ‘nta putia ci girunu certi facci non ci sta vinennu chiù nuddu ... Matri matri matri arruvinatu sugnu...
TANU - (Appare dalla porta canticchiando prima la musica de “Il padrino” e poi con l’attacco de “la forza del destino”) Eccumi cca, (imbevendosi) Ma quantu sugnu mafiusu! Quasi quasi mi scantu macari iu...
PIPPINU – Grazii, don Tanu, grazii ca vinni, vossia sulu mi po’ salvari, grazii, si facissi vasari i manu...
TANU – Alt! N’accuminciamu n’autra vota! Allura chi c’è?
PIPPINU – E non ci u spiegai già? U fattu di ddu malacarni ca mi voli custringiri a vinniri droga ... e si non fazzu comu dici iddu ... (segno e rumore di taglio di gola)
TANU – Ah, già, mi staiu arriurdannu..., chi voi o figghiu, n’haiu tanti facenni p’e manu ... (imbevendosi) matri comu sugnu mafiusu! (con aria stupita) ma quantu sugnu mafiusu!...
PIPPINU – E u sacciu ca lei è putenti, e allura picchì chiamai a lei? Ppi nenti?
TANU – Giustu facisti, ma... i sghei m’i priparasti?
PIPPINU – Voli diri ... u pensierinu ppi lei?
TANU – Appuntu! Ma non fari pensierini (con le mani fa segno di cosa piccolissima) ccu mia hava a fari pinseri .. rossi, vah! (relativo segno con le mani)
PIPPINU – Ma si capisci, i voli subitu?
TANU – Eh!
PIPPINU - ... no dopu ca m’ha livatu d’e ‘mpicci?
TANU - (redarguendo) Eh! Eh!
PIPPINU – Daccordu, subitu, e iu c’hava dittu? (esce il portafogli e comincia a posare bigliettoni sulla mano di Tanu)
TANU - (Con la mano tesa e lo sguardo altrove, ogni tanto guarda la mano e con la stessa fa segno di posarne ancora, per due tre volte)
PIPPINU - (A ogni nuova richiesta ci rimane male, inghiotte e si rassegna) (alla fine) Basta accussì?
TANU - (soppesando il mazzo di banconote) E ‘nsumma... ma va beni, in fondo sugnu bonu, chi ti pari? (si imbeve) Quantu sugnu bonu! Ma quantu sugnu bonu... (troncando i discorsi) Arrivederci! (fa per andare)
PIPPINU – Comu arrivederci? E accussì si ni va?
TANU – Picchì?
PIPPINU - (seccato e spaventato) Ma comu picchì? Accussì mi lassa? Si pigghiau i sordi e ora si ni va?
TANU – Ti dissi ca quannu veni chissu ci pensu iu, no? Basta!
PIPPINU – No, ca non basta! Chiddu sta arrivannu! E iu non mi ci vogghiu truvari chiù a sulu a sulu...
TANU – E allura ci voi fari ca ti ‘mpiccichi a mia comu na sagnetta?
PIPPINU - (afferrandolo per un bracio) Sicurissimu, vossia m’hava difenniri, e allura chi hama fattu?
TANU - (cercando una scusa) Ma, si ora ci haiu chi fari, chi m’ha veniri d’appressu?
PIPPINU – E si capisci: unni va lei vaiu iu. E cu si fida di caminari sulu? Anzi vistu ca hama stari ‘mpiccicati ... ci posso dare del tu?
TANU - (titubante) E ba beni, va beni ma ora mi lassassi stari ...
PIPPINU – No! E cu si spiccica chiù? Ora ccu tia haia a ristari fina ca finisci sta traggedia...
TANU – Vadda ch’è bella auh! E pi daveru m’arricchii sta iurnata! Spiccichiti!
PIPPINU – Non mi spiccicu!
TANU – Spiccichiti ti dissi!
PIPPINU – No! Prima mi levi d’e trafichi e dopu mi spiccicu...
TANU – Ma ora (inventando) ... haiu a ghiri a casa a pigghiari a pistola...
PIPPINU – E iu mi ni vegnu ccu tia, avanti, partemu
TANU - (rassegnato) E partemu ...però non mi stari ‘mpiccicatu ca pari un picciriddu, un pocu di contegnu, amunì!

Scena IV
(Pippinu, Tanu, Turi, Aitina, Nedda, Rosa)

TURI - (Prima che i due escano entra da fuori) Bon giornu don Pippinu!
TANU - (esce fuori e fa sengo di seguirlo)
PIPPINU - (svirgolando) Arrivederci!
TURI – Ma unni va accussì di primura?
PIPPINU – Fatti mei (fa per uscire ma entrano Aitina e Nedda)
AITINA – (entrando) Don Pippinu e unni và accussì di primura?
PIPPINU – E a tia chi ti ‘ntaressa?
NEDDA – (Entrando) Don Pippinu chi havi cosi urgenti?
PIPPINU – E chi si ‘mpiegata a custura? Facitamminni iri!
ROSA - (Entrando) Ma unn’è ca currri, bestia?
PIPPINU - (si lancia a testa bassa in mezzo al gruppo, lo sfonda ed esce gridando) Facitamminni iiiiriiii!
(Rimasti soli tutti per un po’ guardano con aria di stupore prima e di commiserazione dopo l’uscita di Pippinu, dopo si danno consiglio)
AITINA – Matri poviru Pippinu, mi pari persu completu...
NEDDA – Ragiuni hai chi pena ca mi sta facennu...
ROSA – Ma quali? Chiddu è sulamenti un pezzu di bestia! Bestia chiù bestia di li bestii! Uh lu bestia...!
TURI – Ascutatimi, non ni pirdemu in chiacchiri, dicidemu zoccu hama a fari e facemulu subitu, donna rosa, u marasciallu chi ci dissi?
ROSA – Mi dissi ca si non pigghiamu a Saru ch’i manu ‘nto saccu iddu non po’ fari nenti e in tutti i casi si poi n’o pigghia mentri fa intimidazioni a ddu bestia di Pippinu, va finisci ca Pippinu passa ppi dilinquenti macari iddu... lu bestia...
TURI – Donna Rosa, lassamu sstari i cumplimenti. Allura: Saru a vossia a canusci ed è megghiu ca non si fa vidiri, voli diri ca si teni pronta ppi ghiri a chiamari u marasciallu. Iu ora vidu si pozzu trasiri ‘ncunfidenza cu iddu e acussì pozzu dirigiri megghiu i cosi. Aitina e Nedda, vuatri v’ata pigghiari na parti risicusa
AITINA – Pi mmia disponibili al milli per milli, trattannusi di Pippinu...
ROSA – Ma chi ci vidi, a figghia ‘nta ssu bestia, u sai tu sula
PIPPINU – Signura Rosa... Nedda tu?
NEDDA – U sai: ppi iddu non fussi cosa di risicari ... ma si m’u dumanni tu...
TURI – E si, t’u dumannu iu... ppi don Pippinu
NEDDA – E macari ppi tia...
TURI – (con un sorrisetto che vuol dire: ho capito che vuoi dire...) E macari ppi mia. Dunqui: Tu e Aitina hata circari di farivi passari ppi du’ drogati ca vuliti accattari qualche dosi, si è comu pensu, don Pippinu non si fida di fari ssi cosi e Saru sarà iddu a farici vidiri comu si fa, ddocu, donna Rosa, trasi in giocu lei, quannu vidi ca è ura ca a Saru u putemu pigghiari cu i manu ‘nto saccu, va pisca o marasciallu e u fa interveniri, virissi lei comu si mentunu i cosi: o chi fanu a ‘mpruvvisata o, si si crea l’occasioni, i facemu ammucciari già pronti, daccordu?
ROSA – Pi chissu m’a vidu iu.
TURI – Nedda , Aitina, v’a sintiti?
AITINA – Daccordu, pronti semu.
NEDDA – Ni iemu a canciari, ni vistemu adatti e appena veni Saru attaccamu a cummedia.
ROSA – Iu mi tegnu ‘nte paraggi, pronta ppi ‘nterveniri. L’urtima cosa: e d’autru carnaluvari di Tanu Spacchitinquattru ca si strascina darreri?
TURI – Nenti, chiddu mancu a farini cuntu, è un qualsiasi quaquaraquà appena si isa un pocu di pruvulazzu si ni scappa comu u direttu; tutti pronti allura!

Scena V
(Detti, poi Pippinu, Tanu, Saru)

PIPPINU - (Entra sicuro e alla vista del consiglio riunito prima si blocca, poi deciso e sicuro chiama Tanu al suo fianco) Cuminciamu a vidiri quantu vali: mannimi fora di cca tutti sti signuri!
TANU – Ma veramenti...
PIPPINU – Nenti “ma” mannammilli fora a tutti!
TANU – Ma sicuri semu...?
PIPPINU – Sicurissimu: fora tutti!
TANU - (si piglia di coraggio si fa forza e si avvicina al gruppo, forte) Dunque! (piano a loro soli) Dici u Signor Pippinu si pii favuri vi ni putissuvu iri...
TUTTI – Si! Daccordu! Subitu! Si si si! Ni ni stamu iennu!
TANU - (Si gira a guardarli stupito lui stesso dell’effetto immediato delle sue parole, mimica di stupore e meraviglia)
PIPPINU – Bravu! Approsita veru! Si vidi ca ci sai fari!
TANU - (pigliando la palla al balzo, ringalluzzendo) E si capisci, n’o sapi ca sugnu mafiusu? Quantu sugnu mafiusu! Ma quantu sugnu mafiusu! Mi scantu iu stissu!
PIPPINU – Allura: semu daccordu? Appena arriva Saru Cicluni, tu u pigghi e u ietti fora di cca, ci dici ca non si fa avvidiri chiù e ca mi lassa ‘mpaci...
TANU - (titubante) S-si ... si capisci...
PIPPINU – Anzi si non ni voli sentiri u pigghi d’e cannarozza (esegue su Tanu) e ci carichi quattru buffazzi ‘nta dda facci di suletta (sta per eseguire anche gli schiaffoni)
TANU - (spaventato) Ahhh!
PIPPINU – E chi è ti scanti?
TANU - (ripigliandosi) Cui iu? Ca Quali ... no ... vah ... stava facennu comu avissi a reagiri Saru quanu iù u cchiappu d’e cannarozza (esegue su Pippinu) e poi u caricu a buffazzi (sta per eseguire su Pippinu)
PIPPINU - (spaventato) Ahhh!
TANU – Ti scanti ah? U sai quantu sugnu mafiusu ... ma quantu sugnu mafiusu...
PIPPINU – E si ancora non si fa cunvintu tu ... ci l’hai na pistola?
TANU – E si capisci (la mostra)
PIPPINU - (prendedogli la pistola dalle mani) Si non si fa cunvintu tu ci punti chista ‘nta mirudda (esegue) e si non si ni va ci chianti du’ nozzula d’alivu ‘nto centru d’o battisimu (sta per eseguire)
TANU - (spaventatissimo, si butta a terra con le mani sulla testa) Ahh!
PIPPINU – E chi è ti scanti?
TANU – Cui iu?
PIPPINU – Ah! stavi facennu comu a Saru quannu ci punti a pistola ‘ntesta...
TANU - ...eh certu, si capisci ... allura cchi?
PIPPINU – Benissimu: allura pronti e appena arriva ... una dui e tri mi levi di stu ‘nfernu...
TANU – Ma semu sicura ca arriva? (speranzoso che non si avveri)
PIPPINU – Arriva, arriva purtroppu, chiddu chiù non mi lassa ‘mpaci mancu un mumentu
TANU - (disappunto e paura) ... e allura ... va be’... appena arriva ... (inghiotte amaro)
PIPPINU – Tu mettiti commutu ca appena arriva fai u to duviri, assettiti ddocu (indica la sedia da barbiere)
TANU - (tremante e preoccupato esegue)
SARU - (da fuori) C’è pirmissu?
PIPPINU – Ccaè, cca è, pronti!
TANU - (si fa piccolo piccolo sulla sedia) pronti, pronti...
SARU – Allura, cca c’è a robba, i soddi unni sunu?
PIPPINU - (sicuro) Non ci n’è, e robba non ni vogghiu chiui!
SARU – A si? E cu u dici chissu?
PIPPINU - (indicando Tanu, scomparso dietro la sedia) Iddu!
SARU – Cui, a seggia?
PIPPINU - (girandosi) Comu, a seggia? Tanu! Auh, unni si?
TANU - (sempre nascosto) Non ci sugnu!
PIPPINU - (andandolo a stanare) N’accuminciamu ora! Fai u to duviri! (lo tira fuori e lo catapulta su Saru. A questo punto la scena si svolge muta)
TANU - (Da uno spintone a Saru)
SARU - (Assesta un tremendo schiaffone a Tanu facendolo girare in tondo)
PIPPINU - (da lontano incita Tanu a proseguire)
TANU – (Mette una mano sulla spalla a Saru, frontalmente)
SARU - (acchiappa Tanu da un orecchia torcendogliela)
TANU - (Tira fuori la sua pistola, di piccole dimensioni e cerca di puntarla a Saru)
SARU - (Tira fuori la sua pistola, di dimensioni molto maggiori, e la punta in fronte a Tanu)
TANU - (Immediatamente alza le braccia in segno di resa) Scusa pedono pietà, non u fazzu chiù!
SARU – Cu si?
TANU – un pezzu di cretinu e di cosa inutili, Tintu, vilunazzu e minnicu, fazzu schifu p’assina ca campu!
SARU – E chi voi?
TANU – Nenti!
SARU - (premendo ancora di più la pistola in fronte) Sicuru, ca non voi nenti?
TANU – Si, si, si , vogghiu ca mi pigghi a cauci e mi ietti fora!
SARU – Occhèi! (esegue, mentre lo butta fuori a calci gli dice) E cu ssa pistola sgriccia acqua c’ha fari?
TANU - (prima di scomparire definitivamente) ... na lavanna!
SARU – Bravu! e non ti fari vidiri chiui! (girandosi verso Pippino che è in preda al panico più assoluto) E tu, tintu scarparu, chi vulevi rappresentari cu ssu vilunazzu ca m’apprisintasti?
PIPPINU - (Impaurito al massimo) Cui, iu? E cu u canusceva? Anzi mancu sapeva ca era cca intra...
SARU - (Afferrandolo per la collottola) Senti a mia, ti dissi ca ccu mia non si scherza, cca c’è a robba vinnila e mi porti i sordi, lira ppi lira, e chiddi di l’autra vota mi va pigghi subbitu! U capisti?
PIPPINU – Perdono, pietà ... sordi non n’haiu...
SARU – Comu e chi mi dicisti allura ca l’hava vinnutu tutta?
PIPPINU – E’ ca m’affruntava a diritillu, ma non n’ha vinnutu nenti...
SARU – E a roba unn’è?
PIPPINU - (correndo al nascondiglio) Cca, tutta cca è...
SARU – Oh lu pezzu di lucirtuni ca non si autru e ora?
PIPPINU – Ora vinnu tuttu, chidda e chidda ... prumisa!
SARU – Varda non mi pigghiari ancora ppi fissa ca se no...
PIPPINU – No, veru, veru ...

Scena VI
(Pippinu, Saru, Turi, Rosa)

TURI - (Entra con fare deciso, neanche saluta Pippinu e subito si fa avanti a Saru) Salutamu, don Saru
SARU - (a Pippinu) E chistu cu è? N’autru d’e to amici?
PIPPINU - (Si impappina) ... no ... cioè ... si ... ma non è ca...
TURI – Mutu tu!
PIPPINU - (incredulo) Chi è ca dici?
TURI – Ti dissi di stari mutu!
SARU – Cu si tu?
TURI – Mi chiamu Turi, travagghiu cca intra...
PIPPINU – Appuntu, Turi...
SARU – Mutu tu!
PIPPINU – Ma...
TURI – Mutu! (a Saru) Sacciu cu è lei e vogghiu ... si potissi travagghiari ccu vossia...
SARU – Ti ni ‘ntendi o si un catinazzu arruggiatu comu a stu ‘ndividuu ddocu?
TURI – Qualche travagghieddu l’haia fattu, e si si tratta di ‘nsignarimi ci staiu n’attimu...
SARU – N’ha maniatu robba?
PIPPINU – Ma Turi...
SARU - TURI – Mutu!
TURI – Non n’haia maniatu, ma canusciu genti ca ci ‘ntaressa, vossia mi ‘nsignassi a prima vota, ca appoi ci pensu iu...
SARU – Dicisti ca c’hai clienti?
TURI – Dui i pozzu chiamari ora stissu ... e poi iddi chiamunu all’autri, u sapemu comu vanu sti cosi...
SARU – Bravu! Si viri ca si unu spertu... va beni, chiamimi a chissi ca ti fazzu vidiri comu si fa, e accussì a stu brocculu arramatu u livamu d’o menzu, si è u casu a putia t’a pigghi tu...
PIPPINU – Ma chi stati dicennu?...
TURI - SARU – Mutu statti!
SARU – Quannu i po’ fari veniri i primi clienti?
TURI – U tempu di passari a vuci e sunu cca, i va’ chiamu?
SARU – (A Pippinu) Attia, a stagnola ppi fari i dosi unni ci l’hai?
PIPPINU – A chi?
TURI – Don Saru, non ci discurrissi mancu ccu stu basaloccu ca è tempu persu...
PIPPINU – Ma Turi...?
TURI – Mutu! (a Saru) Vossia ci n’havi?
SARU – Vadda chi fazzu a va pigghiu ‘nsemi c’a vulanza, accussì ti fazzu vidiri comu hana a veniri fatti e ‘nsemi n’i vinnemu i primi, massimu ‘nquartu d’ura e sugnu cca. (a Pippinu) E tu ...(fa il gesto del silenzio col dito sulla bocca) Schhh! (esce)
PIPPINU – (Nascondendo di nuovo le due valigette nell’armadietto sotto lo spechio) E cu ci capiu chiù nenti, Turi ma chi ti pigghiau?
TURI – Vossia si stassi mutu ora e non mi cumplicassi i cosi, va beni? Mi non si movi di cca e non spiccicassi chiù na parola, lassassi fari a mia (si affaccia dalla porta e chiama) Signura Rosa, pronti semu
ROSA - (Da fuori) Curru, va beni!
PIPPINU - (Tra se) Ma chi sta succirennu?
TURI - (Rientrando) Ora ci priparamu na bella accoglienza a don Saru, bella ppi daveru!
PIPPINU – Ma veru dici, Turi?
TURI – Autru!
PIPPINU – Ma iu ca haia pinsatu sempri ca chiù onesti di tia non ci n’erunu...
TURI – E infatti n’o sta virennu?
PIPPINU – Ma ti misttisti daccordu ccu ddu ‘nfamuni...
TURI – Lassassi stari ca è troppu difficili ppi lei ... ma chi fanu, picchi tuttu stu tempu? (si affaccia di nuovo fuori)

Scena VII
(Pippinu, Rosa, Tinu, Cirinu, Jabbicu, Turi)

PIPPINU - (Parlando a se stesso) Dunqui, videmu si ci capii qualche cosa: Saru è dilinquenti, e va beni, Tanu avissa essiri dilinquenti ma è un quaquaraquà, iu n’o capii e sugnu ‘ncretinu, giustu? Ora dicu Turi avisssa essiri bonu e ‘nveci è dilinquenti macari iddu, allura, in questo casu iu ca non l’haia caputu sugnu un cretinu, no? Ma si Turi ca pari bonu è dilinquenti, non facemu ca Saru ca pari dilinquenti accalivoti è bonu? Picchì se no iu sugnu un cretinu, giustu? Oh, ora po’ essiri ca Saru è veramenti dilinquenti, ma Turi ca pari dilinquenti inveci è bonu, e allura iu ca n’o capii sugnu un cretinu ... Conclusioni: l’unica cosa ca sugnu sicuru è: ... ca iu sugnu un cretinu! Supra a chistu non ci chiovi!
ROSA - (Entrando di premura) Nuddu c’è? Avanti Marasciallu!
TINU - (entrando circospetto) Semu pronti? (rivolto fuori) Cirinu, Jabbicu, avanti!
CIRINU – Marasciallu, ppi strata Jabbicu mi tirava i petri...
TINU – Pi favureddu, mutu, unn’e dd’autru stunatu?
CIRINU - (con l’aria del bambino colto in flagrante mentre fa una marachella) Ci desi quattru pignateddi ‘nta testa...
TINU - (Alzando gli occhi al cielo, si morde le mani poi si affaccia e tira dentro Jabbicu) Avanti ... peggiu d’i picciriddi siti!
PIPPINU – Marasciallu ...
TINU – Stassi mutu lei... (aI suoi) Allura ...
JABBICU – Però accuminciau iddu!
CIRINU – Si propriu...
JABBICU - (sulle note di “Quantu è laria la me zita”) Ci hai na panza quantu na utti / quannu camini fa ridiri a tutti
CIRINU - (sulle stesse note) Ci hai l’ucchiali a funnu ‘i buttigghia / quannu talii pari na trigghia!
ROSA – Vi vuliti stari muti? Ascutati o marasciallu zoccu vi dici!
CIRINU - JABBICU - (Si zittiscono immediatamente)
TINU – Grazii signura Rosa, iu non ci sacciu cummattiri cu tutti e dui. Allura: ora nuatri n’ammucciamu...
CIRINU – Tutti e tri?
TINU – Si!
JABBICU – E cu è ca cunta? Don Pippinu?
TINU – Ma ti pari ca hama ghiucari a ‘mmucciaredda?
JABBICU – Ah no?
TINU - (Gesto di stizza) Nuatri n’ammucciamu picchì ora veni un piriculusu dilinquenti...
CIRINU – Giustu allura, ammucciamuni, si è piriculusu megghiu ca non ni viri...
TINU – Non è ca n’ammucciamu picchì ni scantamu, ma è pi pigghiallu in flagranza di reato
JABBICU – (A Cirinu) Giustu dici u marasciallu ... (dopo una pausa, al maresciallo) ... ma chi voli diri sta parola ca dissi?
TINU - (nuovo gesto di stizza e insofferenza) Voli diri: cu i manu ‘nto saccu, va beni?
JABBICU – E si vossia non si fa capiri...
TINU – Appena viremu ca nesci a droga e a sta vinnennu nuatri niscemu e u cchiappamu, daccordu?
CIRINU - JABBICU – Daccordu.
TINU – Allura, signura unni ni mittemu?
TURI - (Entrando, di corsa) Forza, forza, ca a mumentu sunu tutti ccà...
PIPPINU – Marasciallu, arristatulu, macari iddu è daccordu...
CIRINU - JABBICU - (Si precipitano su Turi, intimando “l’altolà” e parandoglisi davanti con pose da Karatè, poi tentano di sopraffarlo buttandoglisi addosso)
TINU – Fermi, fermi, morti subbitania, lassatulu iri...
JABBICU – Ma don Pippinu dissi...
TINU – Don Pippinu s’hava stari mutu e basta!
ROSA – U capisti, bestia? Ca si chiù bestia di li bestii!
TINU – Don Pippinu la prego di non interferire nell’operazione, chiuttostu quannu facemu u blitz non si facissi truvari cu droga ‘nte manu, m’arracumannu!
PIPPINU – Droga? Quali droga?
ROSA – (Pigliandolo da un orecchia) A vo’ finiri di fari u bestia, si o no? Va pigghia ssa purcaria e ci a metti ‘nte manu a Saru, u capisti?
TURI – Non vi preoccupati ca a chissu ci pensu iu, chiuttostu itivi a mmuccairi ca già a Saru u visti ppi strata, Marasciallu, vossia intra s’armadiu, don Jabbicu e don Cirinu, ‘nta porta di intra, donna Rosa, vossia non si facissi truvari cca.
ROSA - (esce di premura, minacciando il fratello affinchè non rovini l’operazione)
CIRINU - JABBICU - (Spingendosi a vicenda si vanno a nascondere dove è stato loro assegnato)
TINU - (ai due carabinieri) Aspittati un attimu: quannu tuppuliamu ‘nta porta voli diri ca è ura di nesciri, va beni? (si chiude nell’armadio)
CIRINU - JABBICU – Va beni. (si vanno a nascondere)
PIPPINU – Ma turi spieghimi na cosa ...
TURI – Non c’è tempu, ora, don Pippinu, sulu circassi di non parrari, specialmenti d’e carrabbineri, e lassassi fari a mia.
PIPPINU – Curnutu si parru ancora!

Scena VIII
(Detti, Saru, Aitina, Nedda)

SARU – Allura, semu pronti?
TURI – Prontissimi.
SARU - (tira fuori dalla tasca la carta stagnola) Ora facemu na para di campiuni, chissi ca discisti, quannu venunu?
TURI – A mumenti sunu cca...
PIPPINU - (Incuriosito guarda in mano a Saru) E cu si cusitti nichi s’avissura a fari i sordi?
SARU - (Rude) Leviti d’o menzu!
TURI – Don Pippinu si livassi!
PIPPINU – Va beni, mi ni vaiu dda banna (indicando l’interno) unni ci su i ca...
TURI - (Istantaneo, lo blocca pestandogli un piede)
PIPPINU - (Grida di dolore)
SARU – Chi ci sunu?
TURI – Ma chi sacciu chi dici, chi vuleva diri don Pippinu (fulminandolo con gli occhi)
PIPPINU - ... dicu ci sunu i ... ca ... i caddi, ‘nto pedi, ci sunu i caddi e mi dolunu...
SARU – Senti non m’intaressa d’i to caddi, va beni? Iemu o nostru...
TURI – Don Pippinu pigghiassi i valigetti.
PIPPINU - (Esegue e le porge a Turi) Cca sunu, iu non ni vogghiu sapiri chiù
SARU – E non n’a sapiri chiù, si un trunzu ‘i vròcculu misu additta (le apre e controlla) Tutta c’è, (a Pippinu) menzamai mi n’hava fattu spariri un cocciu... u sai chi ti succideva
AITINA - NEDDA - (Vestite da tosscihe entrano con aria guardinga)
TURI – Oh, ecculi cca, don S..
SARU - (Bloccandolo) Nenti nomi! Sti valigi unni i mettu? ‘Nta st’armadiu, boni su?
TURI – (Parandoglisi davanti) Ma chi c’è bisognu d’ammucciarli? Chi sti su dui fidatissimi!
SARU - (alle due) Chi vuliti?
AITINA – ‘Mpocu di “bianca” ...
SARU – Sordi avanti...
AITINA - NEDDA - (si guardano preoccupate perchè non avevano previsto questa eventualità)
SARU – Chi è vi cassariati? Nenti sordi, nenti roba!
TURI – Ma forsi, don Saru, iddi vulevunu prima vidiri si è di qualità
AITINA - NEDDA - (Assentono)
SARU – (Le guarda dubbioso, poi) E va beni, datici un ucchiata a chista di ‘nta valigia (apre una delle valigette e tira fuori un sacchetto)
NEDDA - (Con fare da intenditrice, immerge il mignolo nel sacchetto e assaggia con la punta della lingua) Bona, si, bona, quantu ...
SARU – Menzu cartocciu a quartinu, ma subitu picchi a stamu tirannu troppu e longhi...
AITINA – No ... u sapi chi è...?
TINU - (sbucando dall’armadio all’improvviso) ...è ca vi dichiaru in arrestu, pusati tuttu e arrinnitivi! (così dicendo, tenendo soto mira Saru, va a bussare alla porta per fare uscire i due carabinieri, ma non ne viene fuori nessuno, Ogni tanto continueerà a bussare, con lo stesso risultato)
SARU - (con mossa fulminea estrae anche lui la pistola e afferra Aitina prendendola come ostaggio e puntandogli la pistola alla testa) Fermi tutti se no ci fazzu affacciari u russu d’o muluni!
TINU – Va beni calma, vadda ca semu tri e tu si unu sulu
SARU – No ca non sugnu sulu, Turi aiutimi!
TURI – Mi dispiaci, ma daveru cridevi ca m’avissa misu cu un malacarni comu a tia?
SARU – (tra i denti) Vigliaccu e tradituri! (serra di più l’ostaggio e chiede passo a Turi, Nedda e Pippinu, che subito si defila, per guadagnare la porta)
AITINA – Aiutu, Aiutu, Pippinu fai qualche cosa, n’o vidi comu mi sta finennu, ppi difenniri a tia?
SARU – E chi macari vuautri eruvu daccordu? Bella tana di serpi ca siti!
TURI – Saru lassa stari a Aitina e arrenniti!
SARU – E picchì?
TINU – Picchì ci hai na pistola puntata
SARU - (Indicando Aitina) Macari idda ci l’havi puntata, e dopu di idda vi fazzu satari i cirivedda a tutti pari (si gira con le spalle verso la porta e comincia a indietreggiare lentamente) Non vi smuviti, non vi smuviti di un passu!
TINU – Saru non fari pazzii, viri ca non hai via di scampu!
SARU – Dici? Fra un minutu, iu sugnu fora a porta ... mizzica i valigi mi stava scurdannu, (a Nedda) Attia, lesta, portimi sti valigi e senza fari mossi bruschi!
TINU – Va beni fai comu ti dici...
NEDDA – (Tremante prende le due valige e le porta verso Saru)
ROSA - (non vista da Saru entra con un nodoso bastone -o un grosso mattarello- in mano e quatta quatta gli si fa presso)
PIPPINU – Rosa!
ROSA – Sempri bestia si!
SARU – (Girandosi di scatto) Cu c’è?
ROSA – Cucù! Cetti bau! (E gli assesta una randellata in testa)
SARU - (barcolla, allenta la presa di Aitina)
NEDDA – (Vedendolo spiazzato) Aspetta ca ti sistemu p’i festi! (E lo prende a colpi di valigia)
ROSA - (continua a pestarlo) T’u fazzu vidiri iu si hava a ruvinari i famigghi!
AITINA – A mia havi a fari satari u ciriveddu? Ora ti scugnu ttutti i costi (e comincia a prenderlo a pedate nei fianchi, visto che Saru è già a terra, che cerca di difendersi con mani e piedi ma non ci riesce)
TURI - TINU - (intervengono, a questo punto, per salvare il povero Saru dalla furia delle tre)
TINU – Ti arrendi?
SARU - (implorante) Siii Siii Subbitu, livatimi a sti tri di supra ca mi minnicaru! M’arrennu, m’arrennu!
TINU – Basta, signore, pensu ca ci abbastau! Tu (a Saru) Mettiti additta!
SARU – Na parola! Mancu mi pozzu annacari, Aih aih!
TINU – Non ti preoccupari ca tempu ci n’hai assai pi ripusariti!
TURI - (Lo aiuta ad alzarsi e lo porta presso Tinu per mettergli le manette) Avanti, ti passau a boria? Marasciallu, attaccamulu!
SARU – (Come riprendendo le forze, butta a terra Turi e fa per scappare)
NEDDA – A turi non si tocca! (Gli fa lo sgambetto mandandolo a gambe all’aria)
ROSA - (subito intervenendo con un altro colpo ben assestato) Allura non t’ha castiatu ancora?
TURI - TINU - (gli si fanno addosso e lo ammanettano con le mani sul dorso e lo rimettono in piedi)
TINU – A sta vota non ti movi chiù! Avanti caminamu! (lo conduce fuori)
ROSA – Marasciallu, u ccumpagnu iu, non si sa mai
TINU – Grazii, donna Rosa, ppi iddu non c’è problema, ma essiri accumpagnatu di lei a mia non mi dispiaci...
ROSA - (un po’ arrossendo) Avaia, Marasciallu, mi fa affruntari...
TURI – E avanti, Donna Rosa, chi è un misteru ca vi piaciti c’u Marasciallu, avanti u ccumpagnassi
TINU – (Le porge il braccio sinistro, mentre nell’altra mano impugna la pistola e si avviano) (a Saru) Prego, dopo di lei!
ROSA – E appressu ci semu nuatri, guai si t’arrimini! (escono)
PIPPINU – Iu haiu a ‘mprissioni ca haiu a dumannari scusa a qualchedunu. Grazzii Turi, grazii Nedda ...
AITINA – E a mia nenti?
PIPPINU – A tia chiossai di l’autri! Capii ca non sulu t’haiu a dumannari scusa, ma sopratuttu, t’haiu a dumannari: T’u maritassi a un vecchiu varberi scimunitu e grezzu?
AITINA – (Prendendolo sottobraccio) E m’u dumanni, macari? iu non aspittava autru... (a braccetto escono)
PIPPINU - (A Turi e Nedda, mentre esce con Aitina) Con permesso... pensu ca macari vuautri v’hata diri qualche cosa...
TURI - (Un po’ impacciato) Chi ... pensi... ca n’hama diri?...
NEDDA – Amuninni, babbasuni ... ca u capisti chi n’hama diri ... (lo prende a braccetto, gli poggia la testa sulla spalla ed escono insieme)
(dopo un attimo di scena vuota si apre lentamente la porta del’interno ed appaiono, guardinghi, Jabbicu e Cirinu)
CIRINU – (tra se) Ma comu finiu? Non ni chiamaru chiù?
JABBICU – (Tra se) Ma cca tutti si ni ieru!
CIRINU – (A Jabbicu) E nuatri? Chi non ‘ntisimu nenti?
JABBICU – Ah? Non ti sentu!
CIRINU – Chi è ca dici?
JABBICU - (tirandosi fuori dalle orecchie due tappi di ovatta) Aspetta ca mi leu i stuppagghi d’aricchi...
CIRINU – Veru è, apetta ca mi levu macari iu...
JABBICU - ... u sai chi è? quannu c’è aria di sparatorii mi mettu i stuppagghi ca a me u scrusciu d’a pistola mi ‘ntrona tutta a testa...
CIRINU – E picchì, iu non fazzu u stissu?
JABBICU – Ahh! Ora u capii!
CIRINU – Chi?
JABBICU – Picchì non ‘ntisimu nenti!
CIRINU – E picchì non ‘ntisimu nenti?
JABBICU – Capaci ca è ura di chiudiri a putia e u blitz u facemu dumani!
CIRINU – Si bellu sceccu! Ma s’a putia è ancora aperta?
JABBICU – E chiuremula nuatri!
(Ciò detto vanno ciascuno ad afferrare un lembo del sipario che inizia a chiudersi e lo accompagnano come fossero loro a chiudere la tela; quando il sipario sta per chiudersi completamente salutano con la mano e scompaiono al di dentro).
FINE