E’ scrittu nto libbru

Stampa questo copione

E’ SCRITTU NTO LIBBRU

E’ SCRITTU NTO LIBBRU

COMMEDIA IN 2 ATTI DI

GIOVANNI GULINO

PERSONAGGI

Gnaziu Cassata

Rusuzza

Moglie di Gnaziu

Margherita

Figlia di Gnaziu e Rusuzza

Marietta

Figlia di Gnaziu e Rusuzza

Iancilidu

Figlio di Gnaziu e Rusuzza

Ronna Razietta

Nonna di Rusuzza

Vartulu Carrata

Innamorato di Margherita

Peppe Ristuccia

Amico di Vartulu

Don Tano Muttida

Ricco pretendente di Margherita

NUM. POSIZIONE S.I.A.E. 82627

PERSONAGGI N. 9:  5 MASCHI E 4 FEMMINE

TEL. 331 5603090

DESCRIZIONE PERSONAGGI

GNAZIU:       Età 45-50 anni. Brav’uomo semplice, ma abbastanza credulone

                         e venale. Di temperamento irascibile.

RUSUZZA:           Età 40-45 anni. Brava madre di famiglia, furba e vivace.

MARGHERITA : Età 20 anni. Bella ragazza, semplice e sentimentale.

MARIETTA:        Età 16 anni. Ragazza semplice e spontanea, dice sempre

                               quello che pensa.

IANCILIDU:         Età 10 anni. Ragazzino sveglio e di pronta risposta.

RAZIETTA:          Età 80 anni. Vecchietta che fa tenerezza.

VARTULU:           Età 25 anni. Giovane buono e appassionato.

PEPPE:                  Età 25 anni. Giovane bravo e leale.

DON TANO:         Età 85 anni. Vecchio decrepito e patetico.

BREVE TRAMA

Vartulu è disperatamente innamorato di Margherita e per conquistarla chiede aiuto all’amico Peppe il quale, dopo aver inutilmente cercato di fargli scrivere una lettera appassionata rovinata dalle limitate capacità di scrivano di Vartulu, convince l’amico a cantare sotto il balcone dell’amata una romantica serenata, nonostante le paure di Vartulu riguardo l’eventuale reazione violenta del padre di Margherita.

Il secondo atto si apre con Gnaziu infastidito dalla serenata di Vartulu e dopo aver litigato con la famiglia che invece gradisce il giovane, quando questi, accompagnato dall’amico Peppe, si presenta a casa sua per chiedere la mano della figlia maggiore, lo caccia via in malo perché le sue mire vanno a ben altro, infatti ha deciso di maritare la figlia con il decrepito ma ricco don Tano.

Questa notizia getta nello sconforto i rimanenti membri della famiglia ma quando Iancilidu porta a casa un libro “profetico”, Rusuzza trova il modo di approfittarne per deviare il corso degli avvenimenti a favore della figlia e di Vartulu.

Infatti, i versi del libro determinano una serie di circostanze che mettono le cose a posto, dando un barlume di speranze anche a ronna Razietta e, in futuro, forse pure a Marietta.


A T T O  1°

La scena è ambientata in un circolo ricreativo e di conversazione. Oltre a qualche tavolino, alle sedie e alle solite foto e quadri alle pareti com’è d’obbligo in ogni circolo, al centro della parete campeggia un’insegna con la scritta: “CIRCULU RE SCHIETTI”.

In scena è presente Vartulu che, triste e sconsolato, siede ad un tavolo. Dopo una pausa di silenzio, dà sfogo alla sua amarezza.

Vartulu

Chi disgrazia ca mi capitau! E proprio a mia! A mia ca nun c’era viersu ri facirimi carriri! E invece: bum! bum! bum! A taliai e arristai siccu!...Quagghiatu!...Fulminatu!...E ora, pinzannu a ida, persi u suonnu, a fame, u risiu ri campare e, chidu ca mi fa rabbia, è ca spranza n’aiu picca e nenti. Iu sugnu npovero muortu ri fame ca pi campare fa u paracquaru, ida invece stapi miegghiu e se mi presento a sa casa e mi dichiaro, so patri mi runa nu ruzzuluni ca mi fa scattiare a cantunera i sutta. (pensa e passeggia nervosamente) Munnu infame, propriu a mia avìa capitare? A fattu ri tuttu pi luvarammilla ra testa, ma nenti! Nun cià riniesciu!...Vaiu o circolo a ghiucare e carte e pienzu a ida: nti na sumana a pirdutu quinnici brisculi e durici scupi…Travagghiu e pienzu a ida, a testa l’aiu nta l’aria: ieri a barunissa Muscarà mi purtau a cunzare nparacqua ri sita e iu invece ri mittirici u manico ri uossu finu, ci misi u manicu ri nparacqua i carretto e si n’iu nfuriata duoppu ca mo ruppi nta testa…Manciu e pienzu a ida: a manzuonnu mi manciai a pasta co cutiedu e munnai npumu ca frucchetta…Ogni vota c’a viru, nto piettu s’adduma u luci e puoi aumenta, aumenta, aumenta e addiventa nfuoco bestiale: e chi fuoco!...(alza la voce) nfuoco!…nfuoco!...fuoco!...fuoco!...(entra Peppe)

Peppe

…Fuoco!...fuoco!...u fuoco!...u fuoco!...ciamati i pompieri!... fuoco!...scappamu!...scappamu!

Vartulu

(trasalisce spaventato) Unn’è u fuoco?...Aiuto! Muriemu abbrusciati!...I pompieri! I pompieri!...Fuoco! (momento di grande confusione, fino a quando si rendono conto che non è successo niente. Vartulu ritorna in scena dopo esser fuggito e, irato, inveisce su Peppe che è uscito da un nascondiglio provvisorio) Ma unn’è su fuoco? Mancu u scantu ca mi facisti pigghiare. Peppe, viri ca nun aiu risiu ri babbiare.

Peppe

Quali babbiare?! Sparti carpi i supra. Vuoi virri c’a curpa è mia?...Iu trasu quetu quetu e sientu a tia ca ietti uci: fuoco! fuoco! Pinzai a na disgrazia e mi scantai.

Vartulu

No Peppe, chi capisti?

Peppe

Come chi capì? Ti pare ca sugnu stunatu? Eritu propriu cà… u viri? (si porta sul posto in cui era Vartulu e lo imita nei gesti e nelle parole) E ghittautu uci riciennu: u fuoco! U fuoco! U fuoco!

Vartulu

Se…u sacciu…ma viri…iu parrava ri n’autra cosa. Parrava ri fuoco…ma no ri fuoco!...

Peppe

Vartulu, rimmi a verità: ti vivisti quarchi bicchiere ri vinu supierciu? Iu a sapire se staiu parrannu cu nu mpriacu oppure no, è inutile ca staiu cà a perdire tiempu.

Vartulu

Ma quali mpriacu e mpriacu! Se iavi na sumana ca nun tastu vinu picchì u finì, anzi, ora ca mi ci fai pinzare, a ghiri o Pilarino a pigghiallu…Se, sugnu mpriacu ma nta n’autru sensu..

Peppe

U viri ca nun sbagghiu? Si mpriacu…

Vartulu

No, no comu pienzi tu.

Peppe

Se, ora unu po siri mpriacu nta tante manere! Vartulu, unu mpriacu c’è nta modo sulu e quannu è mpriacu rici spropositi e parra sulu. Ti vitti quannu trasì; parrautu sulu e sparautu pallunate.

Vartulu

Peppe, assittiti cà e sientimi tanticcia…E’ vero, sugnu mpriacu!

Peppe

U sacciu, u sacciu, mi n’addunai subito. U viri ca iaiu ragghiuni?

Vartulu

(arrabbiato) Zittiti na bona vota! E’ a prima vota ca ri stu fattu ni parru a qualcunu, anzi u ricu a tia picchì ma sfucare e puoi vuogghiu cunsigghiu r’amico.

Peppe

Vartilidu, ma chi ti succiriu?

Vartulu

Carissimo Peppe, sugnu mpriacu: ma mpriacu r’amuri!

Peppe

(sbalordito) Mpriacu r’amuri?! E chi significa?

Vartulu

Significa ca ri quannu vitti Margherita, a figghia ri don Gnaziu Cassata, acciù nun aiu pace. E quannu parrava ri fuocu, intindia u fuocu ca iaiu cà (indica il petto) e m’abbruscia, m’abbruscia ca nun sacciu comu a fare.

Peppe

Biiihh! E chi è a prima vota ca n’uomminu perde a testa pi na fimmina? A fattu tuttu stu schifìu pi na cosa ri nenti.

Vartulu

E a ciami na cosa ri nenti? E’ facile pi tia parrare c’a cosa nun ti riguarda, ma pigghia a mia: nparacquaru ca metti l’uocci supra na picciotta beda e rispettabile e se sulu m’apprisientu nti so patri, viri u ruzzuluni c’a pigghiare.

Peppe

Vartulu acciù si tiempi finierru, ora se ru picciuotti si piacinu…

Vartulu

Attonna ci tuorni! U viristi chi fini ficinu Turi Panza e Nanè Signa quannu si presentarru a casa ri Margherita e ci circarru a manu a so patri?...Ancora currinu! Ci sparau ncuodu co sale e don Gnaziu rissi ca u prossimo muortu ri fame ca si presenta, invece ro sale tasta u ciummu.Ora si runa u caso ca u prossimo muortu ri fame ca s’avissi a presentare sugnu iu… Iu, caro Peppe, ti cunfiru ca u ciummu mi cari pisante, nun o puozzu digerire mancu cu na boccia ri carbunatu!

Peppe

Ma nun ti preoccupare. Quali sale! Quali ciummu! Turi e Nanè nun piacieunu a Margherita e puoi si presentarru comu ru zuccuna; tu nun a siri accussì. A siri…comu riri…ciù delicato, ciù finu! A picciutteda è impressionabile e sensibile e unu cià ghiri piano.

Vartulu

Peppe, se dipinnissi sulu ri chissu iu c’issi ciù liegghiu ri na farfalla, ma to ricu: so patri mi spara u stesso!

Peppe

Tu nun capisci ca quannu na cosa piace e fimmini, nun c’è patri, nannu, frati ca teni. Sunu capaci ri tutto! Perciò scuita a mia: viri ri trasire nte grazie ri Margherita e a cosa è fatta.

Vartulu

E c’avissi a fare? Peppe, rammi quarchi cunsigghiu.

Peppe

Mah! Pigghiatu accussì…all’improvviso…

Vartulu

Se, ora ti rugnu tri misi ri preavviso!

Peppe

Chi c’entra?! Vuogghiu rire c’accussì, nta cuorpu, nun mi veni nenti…Ah, viri: puoi pruvare a scrivirici na littra cina ri belle parole, e fimmini sti cose ci piacinu e se ci inci a testa ri ciacciri viri c’addiventinu…ciù muddisi.

Vartulu

Peppe, chi stamu parrannu ri miennili o ri fimmini? U viri, tu babbì!

Peppe

Ma era tanto pi dire! Iu vulìa riri c’addiventinu ciù comprensive e prima ri rariti nu rifiuto ci penzinu ciù sai. Vartulu, scuita a mia, scrivici na littra e incici a testa ri belle parole.

Vartulu

Abbasta ca so patri puoi nun mi inci ri ciummu. I parole dannu nun ni fanu, ma u ciummu!!

Peppe

Ancora co ciummu ci l’hai? Ma allura si fissato!

Vartulu

Certo, specialmente se a tastallu sugnu iu. Faciemu na cosa: iu ci scrivu na littra, comu rici tu, cina ri belle parole e puoi a fine ci scrivu ca se a cosa a don Gnaziu nun ci piace, va a sparare a tia, ovvero Peppe Ristuccia.

Peppe

A mia?! E chi ci trasu iu cu sta storia?

Vartulu

Ah, u viri? Quannu si tratta ri parrari si bravo, puoi quannu è ura re ciummati ti tiri n’arrieri.

Peppe

Ma chi c’entro iu?! Nun capisciu picchì a tia ti piace na picciotta e iu ma pigghiare i ciummati ri so patri. E puoi fusti tu ca vulisti ncunsigghiu ri mia? Se nun o vuoi , lassamu perdire e basta! (fa per andarsene)

Vartulu

(lo raggiunge) No, no Peppe, ma scusare. E’ ca sugnu nirvusu …u sai…po fattu ro fuocu cà…

Peppe

Ma stutilu su fuocu na vota pi sempre!

Vartulu

Ma comu?! Comu?!

Peppe

To rissi: pi mia ci voli na littra appassionata e cina ri sintimientu.

Vartulu

E ti pare facile?! Iu sacciu appena scrivire, fici uottu misi ri scola, puoi a maistra muriu e lassai perdire. A tia invece a struzzione nun ti manca, a scola ci l’hai.

Peppe

E’ vero. Senza vantu c’i pi ru anni ri siecutu e cosi mi n’anzignai, puoi mi cumprai na puocu i romanzi, me ligghì e cosi mi n’amparai tanti. M’arrivuordu ca quannu mi ligghì “I paladini di Francia”, c’erinu certi parole infuocate ca ricieunu i paladini e fimmini, ca nun c’era na fimmina ca resistia. I paladini ammazzarru ciù fimmini che littri ca saracini ca spada.

Vartulu

Peppe, però niautri e fimmini o puntu r’ammazzalli nun cià m’arruvare.

Peppe

Se, macari quarchi scuriuni, quarchi allanzuni…

Vartulu

Arà Peppe, finiscila! Iu vuogghiu na mano picchì nun sacciu ri unni cià principiare; l’unica littra ca scrissi fu o mo ziu ra Merica pi dumannarici na puocu ri sordi, ma nun ricivì risposta. Forse nun capiu buonu chi ci dumannai, fatto sta ca sordi: nenti!...Comunque, pinzamu a scrivire chista e speriamo c’almeno sta vota mi rispunni…Peppe, assittiti vicinu a mia e arrivorditi ca sugnu nte to manu. Na parola sbagghiata e… bum! bum!...ciummu!

Peppe

Nun ti preoccupare.

Vartulu

A vita ri n’amico è nte to manu. Detta ca iu scrivu e se a cosa arrinesci, ti fazzu vattiare u primu picciridu.

Peppe

Ghià arrivasti e picciridi!

Vartulu

(minaccioso) Picchì, chi pienzi ca nun sugnu capace i fare npicciridu? Peppe, viri…

Peppe

Nun ti cauriare, cu a rittu chistu? Iu ti ricia ri irici piano e ri fare i cose a unu a unu…Perciò, se si pronti ca carta e a pinna: partiemu!

Vartulu

Pronti sugnu…Maria Peppe, comu sugnu agitato! Sulu a pinzare ca sti parole i legghi Margherita, i so bedi uocci, sugnu tanto emozionato c’a pinna camina sula!

Peppe

Statti quetu e fammi agghiustare i parole ca ghià mi camininu nto cirbiedu. Se mi firu a ricurdarimi quarchi parola ca ligghì nti Romeo e Giulietta…

Vartulu

Peppe, prima scriviemu sta littra e puoi parramu ri machini. Chi m’interessa se don Meo s’accattau a Giulietta, su prucciusu e pillirinu…

Peppe

Chi c’entra don Meo? Iu ti staiu parrannu ri nu romanzo storico im-pur-tan-tissi-mo! Ru picciuotti ca si vuonu bene e attuornu odio, sancu, malirizioni e a fine…muorinu tutti!

Vartulu

(impressionato) Chi ma fare scrivire sti cosi? Accussì a picciutteda mi fai impressionare. Co scantu a zafra ci veni.

Peppe

Nun ti preoccupare! Nun ti preoccupare! Statti mutu ca u sacciu iu chi ta fare scrivire…Allura Vartulu, putiemu ncuminciare accussì: “Mia cara e adorata Margherita…”

Vartulu

“Mia cara…e odorata Mar…” Scusa Peppe, chi c’è bisuognu c’a ghiri a sciaurare? Nun mi pare tantu ghiustu e puoi…

Peppe

Ma cu a ghiri a sciaurare?

Vartulu

C’a Margherita! Tu mi rici: odorata Margherita. Chi vuoi riri allura?

Peppe

Adorata! A-do-ra-ta…Vartulu, nun ancuminciare a scrivire sballato.

Vartulu

Ah, adorata! Ora se…bella, mi piace sta parola…Adorata cu quanti Pi si scrivi? Cu una o cu dui?

Peppe

Ma quali Pi?! Nun ci vole mancu na Pi pi scrivillu.

Vartulu

Ah no?! Stranu, a mia mi parìa ca quarcuna ci vulìa…ma se u rici tu ci criru…Va beh, iemu avanti!

Peppe

“Ti scrivo queste parole ardenti”…

Vartulu

“Ti scrivo queste parole coi denti”…Scusimi ancora Peppe: ma se ci staiu scriviennu ca pinna, chi c’entrinu i rienti? Accussì po pinzare ca iaiu scagghiuna ca paru ncoccodrillo!

Peppe

No coi denti! No, no. A scrivire ardenti…ardenti! Ardenti significa appassionati…nfuocati…

Vartulu

Ah nfuocati!...se, u fuocu ca ti ricìa…cà, nto piettu!...Se, se, chistu cià ma mettire…Bravo Peppe!

Peppe

Continuamu vah!...Allura: “per dirti quanto ti voglio bene…”

Vartulu

“Per dirti…quanto ti voglio bene…”

Peppe

“…e spero che pure tu vuoi bene a me.”

Vartulu

“…e spero…che pure tu…vuoi bene a me…”

Peppe

Punto.

Vartulu

Punto. (scrive punto)

Peppe

“Mia amata donna…”

Vartulu

“Mia amata do…”Peppe, donna cu quanti Essi si scrive?

Peppe

Ma quali Esse?! Unni su sti Esse?

Vartulu

Chi sacciu, chi nun ci n’è?

Peppe

(arrabbiato) No, nun ci n’è.

Vartulu

Va bene, nun t’arrabbiare, nun ci ni metto.

Peppe

Iemu avanti! “Mia amata donna” – virgola -

Vartulu

Chi una sula virgola?

Peppe

Ma quantu ci ni vuoi mettire?

Vartulu

Chi sacciu! E puoi nun è ca i paiamu!

Peppe

Chi c’entra u paiare?! Unu cià mettire chidi ca ci vuonu… Allura virgola – una sula - …”Il giorno che ti ho vista alla finestra…”

Vartulu

“Il giorno che ti ho vista alla finestra…”

Peppe

Virgola.

Vartulu

Chi sempre na virgola?

Peppe

Se, se, sempre una!

Vartulu

Eh no Peppe! Ma scusare ma sta vota ci ni mettu rui! Mi pare ciù ghiustu…sempri una: po pinzare ca sugnu prucciusu! Tu u sai, l’uommini prucciusi e fimmini nun ci piaciunu.

Peppe

Se, allura mettaccinni reci!

Vartulu

No, chi c’entra?! Puoi ci po parri ca sugnu ri manica larga, ca iaiu a manu pirciata…No Peppe, ci vole u ghiustu…reci no: ci ni mettu rui!

Peppe

(avvilito) Va bene, fai comu vuoi e iemu avanti…Erimu arrivati perciò…alla finestra…E ora cà a fulminamu cu na parola ri Giulietta e Romeo!

Vartulu

Piano Peppe! Piano! Nun mi fare scantare a picciotta!

Peppe

Nun ti scantare tu invece…scrivi…”Mi sei sembrata come al mattino sboccia un fiore…”

Vartulu

“Ti avrei portata al mattino una boccia ri pumarori…”

Peppe

(si avvicina a Vartulu) Chi c’entrinu i pumarori?!

Vartulu

Chi sacciu?! Vuliemu fari na boccia ri mulinciani?

Peppe

No! No! Né pumarori, né mulinciani!

Vartulu

Ma allura cià purtare na boccia vacanti?

Peppe

Nooo! Nun cià purtare nenti!

Vartulu

Ma allura picchì mi ricisti ri scrivire chistu?

Peppe

Iu??!! Ma iu ti rissi…”Al mattino sboccia…sboccia un fiore!”

Vartulu

Ah, ora capì! Va bene, va bene…Però iu a boccia che pumarori ci avissi purtatu macari. Ma se tu rici ri no…

Peppe

Vartulu! Vartulu! Lassa perdire i pumarori! Iu ti ricu parole cini ri sintimientu e tu pienzi o manciare.

Vartulu

Picchì, tu chi pienzi ca Margherita è inappetente?

Peppe

Chi sacciu se è inappetente, a st’ura nun ci pinzamu…perciò …sboccia un fiore…”e da quel momento sei diventata la regina dei miei pensieri.”

Vartulu

“…la regina…” Regina cu quanti Emme si scrivi? Ci ni mettu rui: abbastinu?

Peppe

(sconsolato) Ma quali Emme?! Mancu una ci ni vole! Regina si scrive senza Emmi.

Vartulu

E ti parìa ca ma rautu vinta!Ci vulissi na vota chidu ca ricu iu! Peppe, a mia mi pare ca tu u fai a posta pi facirimi i stuzzi. E’ possibile ca na vota nun m’accuntienti?

Peppe

Ma nun si tratta r’accuntintariti! Santu Diu! Quannu nun ci ni vuonu nun ci ni vuonu!...E basta!

Vartulu

(avvilito) Sugnu sfortunato macari nto scrivire!...Va bene, basta…Iemu avanti e nun ni parramu ciù.

Peppe

Esatto, iemu avanti ma sa no cà ni scura e ancora a ma scrivire sta littra…Perciò ricìa…regina dei miei pensieri…”e vorrei tanto allungare le mani…”

Vartulu

(di scatto) Ah no! Ah no!...Iu u sapìa ca cu tia a ghià finìa duocu…a lluncare i manu!...

Peppe

(cerca di interromperlo) Ma iu…

Vartulu

(senza fermarsi e ancora più irato) Margherita è na picciotta onorata e rispettabile e idu ma fare alluncare i manu…Ma i manu allonchili cu ta suoru!...

Peppe

Vartulu, viri ca iu…

Vartulu

…E chi ancora inzisti? Viri ca i manu i lluoncu cu tia… Disgraziato!...Muortu mi vole!...Ma se sulu a talialla so patri fa tastare u ciummu, se alluoncu i manu don Gnaziu comu minimo m’abbìa na bumma a mano!...Disgraziato e disonesto! A criatura ma scannaliare!...Sporcaccione!...Cosa lurda!...

Peppe

Vartulu viri ca iu…

Vartulu

Belli cosi ta ligghiutu nte libbra! Chistu facieunu Romeo e Giulietta, vero?...E i paladini ri Francia?! Pugnu ri cosi fitusi! …Avissi vulutu canuscire iu sa Giulietta! Avìa siri na scostumata senza creanza, no onesta e cuscinziusa comu Margherita…E puoi certi cose nun c’è bisuognu ri ligghilli nte libbra…Comu se i manu i lluncaunu sulu i paladini di Francia!

Peppe

(alza la voce) Vartulu basta, mi vuoi sentire na vota pi tutti?

Vartulu

Parra! Parra! Tanto iu nun continuo ciù..

Peppe

Tu nun mi facisti finire a frase. Iu vulìa riri…”Vorrei tanto allungare le mani…”

Vartulu

Chi ancora? Allura viziu è?!

Peppe

Vartulu fammi finire na bona vota!...”Allungare le mani per offrirti il mio cuore traboccante d’amore!”

Vartulu

(costernato) Ah, chistu vulieutu riri?

Peppe

Se, chistu.

Vartulu

E mo putieutu riri prima? No ca mi facisti pinzare cosi malocchiate e mi facisti accianare a musca.

Peppe

Ma se iavi npiezzu ca ti ciercu ri firmare, ma tu a fattu comu ntoro nfuriatu.

Vartulu

Eh, vulissi virri a tia!...Comunque se è chistu, iu u scrivu…cà offisa nun ci n’è…Perciò…ehm…cuore…ehm…amore…

Peppe

Punto esclamativo.

Vartulu

Chi??!!

Peppe

Punto esclamativo. No sulu punto: a siri punto esclamativo.

Vartulu

E co scierru ora chistu? Iu nun a ntisu parrare mai!

Peppe

Talè Vartulu, finiemila cà. Iu a caputu ca na littra nun si po scrivire picchì è truoppu complicata e rischiamo ri fare ciù dannu ca iautru.

Vartulu

U viri, chi ti ricìa? Sugnu destinato a ristare schiettu!...Comu puozzu fare? Iu senza Margherita nun puozzu stare!

Peppe

Sienti Vartulu, tu co cantare nun si tantu stunatu: picchì nun ci canti na bella serenata?

Vartulu

(perplesso) Na serenata?! E chi pienzi ca funziona?

Peppe

Certo! I canzuni e fimmini i fanu divintare sentimentali… romantiche…

Vartulu

Vero! Vero! Iu quarcuna a sacciu. Ora vaiu nti Menu u Scacciu, ci fazzu mettire quarchi parola o puostu ghiustu e puoi cu Tanu u carrittieri, Cicciu Resca e Turi Cachì cià ghià cantamu…A mia mi pari na bella pinzata!

Peppe

Tranquillo ca funziona!...Ah, viri cu sta passannu? Iancilidu, u fratuzzu ri Margherita…Ciamamilu, ciamamilu e viriemu ri capire chi aria tira a sa casa.

Vartulu

Se, se, quantu mi fazzu rari quarchi notizia ri Margherita e ci spiu se so patri i finìu i cartucce ro fucile…(si portano alla finestra e chiamano) Iancilidu!...Iancilidu!...

Peppe

Iancilidu!...Iancilidu!... Vieni cà, trasi nminutu quantu ti ricu na cosa. (entra Iancilidu)

Iancilidu

Buongiorno Vartulu…Buongiorno Peppe.

Vartulu

Caro Iancilidu bedu! Vieni cà, assittiti tanticcia cu niautri e facimini ru ciacciri.

Iancilidu

E c’aviti ri ciacciariare viautri giovanotti cu npicciridu comu a mia?

Peppe

Intantu tu si npicciridu spertu ca co ragghiunare dimostri ciù anni ri chidi ca iai.

Iancilidu

A mia sta cumpariata picca mi sta piaciennu! Sintiemu c’aviemu priparatu!

Peppe

Ca nenti! Fiuriti se tra niautri pinzassimu cu secunni scopi o cu intenzioni nun tantu pulite.

Vartulu

No mai…e puoi chi scopi ci avissinu a siri?...Iancilidu, chi dici Margherita?

Iancilidu

Margherita?! Chi c’entra Margherita ora?

Peppe

(porta Vartulu in disparte) Bestia e picuraru! Sempre russali nte to cosi! U viri? Ghià ci scannaliasti u pinzieri.

Vartulu

E’ ca nun puozzu arregghire! Sugnu nte spini! Nte ruetta! Nte saittuna! Peppe, iaiu nciritu!

Peppe

Pi fauri rattiti, statti mutu e fai parrare a mia ma sa no nun cunciuriemu nenti mancu ora. Va bene Vartulu?

Vartulu

Va bene Peppe.

Peppe

(avvicinandosi a Iancilidu) Iancilidu, a Vartulu ci piace scrizzare, acciù u canusciemu e unu maravigghia nun si na fare…Allura Iancilidu…assittamini intanto…Chi si rici a casa?

Iancilidu

Mah, sempre i solite cose ca succierinu nte case: ciacciri, riscussioni e sciarri!

Peppe

Certo! Certo! Tuttu u munnu è paisi…E to patri com’è?

Iancilidu

Sempre arriticatu friscu!

Peppe

Arriticatu friscu?! In che senso?

Iancilidu

Comu se fussi…riciemu…muzzicatu re caraddubbili. I mo suoru u fanu arrabbiare: Marietta pi ncuntu e Margherita pi n’autru cuntu. (Vartulu, al nome di Margherita, cerca di intervenire ma Peppe lo ferma)

Peppe

Ssst! Ferm…Ma mentre Margherita pare na picciotta accussì sagghia.

Iancilidu

Intanto a mo patri a notte cià fa fare iuornu.

Vartulu

(spaventato) San Ciuvanni! Chi è sonnambula?

Iancilidu

Ca quali sonnambula! E’ pi curpa ri ncicaluni c’accamarora a stuzzinia: si cianta sutta a finestra e ncumincia a cantare.

Peppe

E picchì, nun è bello chistu?

Vartulu

Ma comu, pure iu…

Peppe

Zittu tu , ma sa no fai dannu!

Iancilidu

Ri bello è bello, ma puoi però…(fa il gesto della scocciatura) E allura, nto silenzio ra notte, viautri viriti ca pianu pianu si rapi a finestra, affaccia na mano…

Peppi e Vartulu

(che lo hanno ascoltato incantati) …e cumpare Margherita?!

Iancilidu

No, no, e mo patri ci sduvaca u rinali nta testa!

Peppe

U rinali nta testa?!

Vartulu

E u pigghia ncinu?

Iancilidu

Ncinu!! Iavi n’uocciu co rinali ca pare ca nta sa vita nun a fattu iautru ca chissu. Vinti voti a stisu a mano: vinti figghi ri mamma anniati!

Vartulu

Bada Matri! Chistu è pericoloso cu ogni cosa: co fucile e su ciummati, co rinale è infallibile!...E chi è nu reduce ri guerra?!

Iancilidu

No, u sapiti chi è u fattu pi mia? Chissi ca vieninu a cantare nun piaciunu mancu a Margherita e perciò spranza n’anu picca quantu nenti.

Peppe

Ah, picchì se invece quarcunu piacissi a Margherita!...

Iancilidu

Beh, pienzu c’a cosa putissi iri diversamente…Intanto nun criru ca mo patri ci sduvacassi direttamente u rinali nta testa… macari ncuminciassi co lassarici iri na scarpa nta testa.

Vartulu

Ma chistu i manu ferme nun i po tennire! Quarchi cosa a cafuddare pi forza!...E rimmi Iancilidu: to patri a scupetta l’avi appisa sempre supra o comò?

Iancilidu

Sempre, e guai a cu cià tocca! Ogni matina a saluta, a pigghia, a pulizzia, ci nfila i cartucce, ci runa nvasuni e appenni. Puoi a talìa npizzudu e ci rici: “Tu figghia mia, si u sollievo ro mo cori e cà rintra si l’unica ca mi si amica e fedele. Nun ti preoccupare, ca prima o puoi u ghiuriziu a quarcunu ciò mparamu!”

Vartulu

E tu mi vuoi fare iri a cantare sutta a finestra ri stu pazzu?!

Peppe

Statti zittu e runa cuntu a mia.

Iancilidu

Caro Vartulu, levimi na curiosità: pi caso ti piace ma suoru Margherita?

Vartulu

(stupito e imbarazzato) No…chi dici?...iu…a mia…no…iu…

Iancilidu

Avanti! Avanti! Nun fare u babbu, tantu si viri ri luntanu!

Vartulu

Ma comu si viri? E tu…comu ti n’addunasti?

Iancilidu

Ca to rissi! Si viri! Si viri! Si comu tutti l’uommini innamorati: pari npassiluni preciso! Ma nun ti preoccupare, iu sugnu cu tia picchì mi si simpatico e vuogghiu ca siri felice cu ma suoru.

Vartulu

Grazie Iancilidu! Pure iu ti vuogghiu bene e ti prometto ca quannu crisci ma suoru….

Iancilidu

Ma iu ancora iaiu reci anni!

Vartulu

E chi ci trasi? Unu nta sti cose a circare r’arrivare sempre re primi, accussì po addissire miegghiu.

Iancilidu

Invece Vartulu, sienti a mia: tu sai c’a ma casa si camina che pieri i ciummu…

Vartulu

Nun mi parrare ri ciummu!!

Iancilidu

…perciò sa stare attenti a nun fare sbagghi. Se ni firamu a circondare tutti a mo patri, viri ca nun ci ramu mancu u tiempu ri muzzicare…Beh, ora mi na ghiri picchì a passare ri don Nzinu pi cumprare nu litru i latte, perciò arrivederci e uocciu vivu Vartulu.

Vartulu

Ciao Iancilidu e grazie. Salutami Margherita…e cerca r’ammucciare a scupetta ri to patri.

Iancilidu

A scupetta mancu si talìa, penza a tuccalla. A Margherita, se puozzu, ta salutu.

Peppe

Ciao Iancilidu, ti faciemu sapire notizie. (esce Iancilidu)

Vartulu

U viri Peppe? Forsi forsi cunciuriemmu.

Peppe

Certo! Ora aviemu na base intra e nta ncaso na manu na runa. Intanto sirviemici na gran beda serenata e speriamo…

Vartulu

…ca u rinali nun è a rasa!!

Peppe

Lassa perdire u rinali e penza e confetti! Amuninni scimunitu! …Amuninni! (escono a braccetto e si chiude il sipario)

F I N E  1°  A T T O


2°  A T T O

Casa di don Gnaziu. Nel soggiorno, alla parete di centro, è appoggiato un comò e sopra vi è appeso un fucile; dalla parte opposta della stessa parete si apre una finestra. Nella stanza sono sistemati un tavolo, delle sedie e una poltrona vecchia e logora dove siederà la nonna. Alle pareti sono appesi, oltre a un’immagine sacra, dei ritratti raffiguranti i mariti di ronna Razietta. Vicino al tavolo c’è un telaio, attrezzo da lavoro di Margherita e dei pantaloni che riguardano il lavoro di Marietta. In un angolo sono sistemati pure alcuni oggetti di Iancilidu: un calacipitu, una fionda, ecc.

Alle prime luci dell’alba, sotto la finestra, si sente il suono di una chitarra e il canto di una serenata, mentre all’interno, dopo la prima strofa, entra don Gnaziu in mutande e maglietta, con gli abiti in mano e incomincia a vestirsi e a passeggiare nervosamente ascoltando con fastidio la serenata.

Nun sacciu se fu na bella pinzata

ri vennire a fare sta gran serenata

sutta o barcuni, a llustru ri luna

pa ma svintura o pa ma fortuna.

Rit.   Iu vuogghiu a tia comu zita

o Margherita! O Margherita!

se mi ru spranza iu viegnu arrieri

vuogghiu Margherita comu muggheri.

Quannu pi strata ti viru passare

tutti i pinzieri mi fai scurdare

taliannu a tia nun sientu ruluri

sia sutta l’acqua ca sutta lu suli.

Rit.    ……………………………..

Cu tia vuogghiu vivire la sorte

cu tia sula, u iuornu e la notte

acciù ti viru nta ogni stanza

ri la ma vita tu si la spranza.

Rit.     …………………………….

Finisciu lu cantu ri li mo pene

pinzannu quantu ti vuogghiu bene

sperannu sempre lu gran momento

ri stare cu tia felice e contento.

Rit.     ……………………………….(due volte)

Gnaziu

Ogni notte a solita camurria! E c’addivintau sta casa? A scala ri Milano?! A cu ci passa pa testa s’arricogghi sutta a finestra e canta. Sta finestra è na calamita, arricogghi tutti i scanzafatiche ro paisi…Che bella chista! Tuttu innamorato è stu pierdisuonnu cu si quattru cicaluna ca iavi o cantu. E puoi ci ni fussi unu ntunatu! Ma chi! I ciù stunati cantinu sutta a sta finestra. E iu avissi a dare a ma figghia a unu ca nun sa fira mancu a cantare, penza comu sa firassi a campalla!...Ma ora u sistiemu iu!...(esce di corsa e torna con il vaso da notte) Quasi vacanti!! Ma nti sta casa chi nun viviti? A ta vivire! A ta vivire! L’acqua, almeno chissa, è a bunnanzia…Na famigghia ri siccagni capitai e fortunato su brigante ca sa sta passannu liscia….(prende il fucile e si porta alla finestra) Sentimi giovanotto mafioso e fituso: per caso non hai odorato e assaggiato il chiommo (fuoriscena si sente “U ciummu! U ciummu!...scappamu…scappamu…u ciummu!”) che quando ancapizza la strata e arriva unni ti siedi provoca bruscuri e avvampa…eccomu se avvampa! Ora se non ti sbrichi a sbambazzariti li corna in qualche artra parte e non la finisci con queste fitusie, vengo subito all’atto pratico e ti scarico na doppietta che dopo ti faccio pisare armeno mezzo chilo più assai. (entra Rusuzza) E senza che ti cerchi ri ammucciare perché anchi calato li corna si virono lo stesso.

Rusuzza

Ancora mancu a ghiurnatu e ghià ietti uci. A cu a sparare? Cu cu ci l’hai ora?

Gnaziu

Tu invece ruormi e si frisca na rosa. Se nun ci pinzassi iu, e nuostri figghi ne facissinu spriri ravanti l’uocci.

Rusuzza

Ma chi stai riciennu? E puoi chissu significa vulire bene e figghi? Pigghiare a ciummati u primu ca passa?

Gnaziu

U primu ca passa e si metti a cantare sutta a finestra. Picchì, tu nun sintisti nenti?

Rusuzza

Se, ntisi npicciuottu ca cantava na serenata…

Gnaziu

…a Margherita!

Rusuzza

Ca putìa cantare a nanna?

Gnaziu

Finiscila ri scrizzare! Perciò iu nun a fare nenti se unu ca nun canusciu, nun sacciu cu è, chi fa, chi vole, si mette a cantare sutta a finestra e a malizziarimi a figghia?! Ohu! Ma unni siemu? Se quarcunu iavi intenzioni serie, veni cà, si presenta comu ncristiano e puoi si ni parra.

Rusuzza

Veramente chidi ca sa na presentato come i cristiani cià na statu, ma tu a fattu scappare u stesso, perciò…

Gnaziu

E cu sa na presentato? Quattru muorti ri fame senza arte ne parte e vulieunu a ma figghia.

Rusuzza

Ma chi dici? Picchì muorti ri fame senza arte ne parte? Nun erinu forse onesti travagghiatura c’ancora nun s’avieunu mpustati buoni, ma co tiempu…

Gnaziu

Se, co tiempu! Intanto a nostra figghia divintava quattru ossa, ghiarna e deperita. No, no, chidu ca sa pigghiare a ma figghia a siri che sordi, patimienti nun ni puozzu virri.

Rusuzza

E ora u truovi a chissu duocu!

Gnaziu

U truovu! U truovu!

Rusuzza

Intanto a n’autru u facisti scappare, mischinu!

Gnaziu

(soddisfatto) Aaah! U viristi comu sugnu pericoloso? Abbastarru quattru parole ri minacce e…cursi cara mia! U puddizzuni ci facìa accussì!

Rusuzza

Ma chidu nun è ca scappau pe minacce, scappau ri come ci parrasti in italiano. O sà chi bestia rara ci paristi.

Gnaziu

Picchì, chi iavi a ma parrata ca nun va? Picca scoli iaiu, ma buoni! (entra Marietta)

Marietta

Buongiorno… Maria, chi beda iurnata! Puoi stamatina mi susì accussì allegra! M’arrusbigghiai cu na canzuna nte uricci ca era bellissima. O sa  a cu a cantarru??!!

Gnaziu

(irato) A ta suoru!

Marietta

Se?! Maria, chi fortuna ca iavi! Sempre a ida i cantinu, mai unu c’a cantassi a mia!

Gnaziu

Ma a tia chi ta na cantare? Ancora a fari sirici anni e ghià cierchi canzuni e serenate.

Marietta

Macari ancuminciassinu cu na canzuneda facile facile…U sai papà, senza impegno.

Gnaziu

Ma quale impegno e canzuni!! Tu a sti cosi ancora nun cià pinzare. Penza a divintare na brava causunara e o riestu ci pienzu iu…Talè! Talè! Chista ghià penza all’uommini!

Marietta

Ma co travagghiu ca fazzu cià pinzare pi forza. Faciennu a causunara una a chi po pinzare?...All’uommini!!

Gnaziu

Tu a pinzare a crisciri onesta e ghiurizziusa…Ci tuostu: unn’è Margherita?

Marietta

E’ da rintra ca sta vistiennu a nanna. A nanna ant’ura si vulìa vestire ri festa picchì ci parìa ruminica e ora Margherita finalmente a cumminciu ca è u mercoledì.

Rusuzza

Sta ghiennu miegghiu a nana! Prima sbagghiava i misi, ora sulu i iorna. (entrano Margherita e ronna Razietta)

Razietta

Ahi sta vicciania! Miatidi viautri ca siti picciuotti!...Facitimi assittare! Facitimi assittare!

Margherita

Assittiti nanna…cà.

Gnaziu

(con ironia) Oohhh, ecco c’aviemu la regina del curtigghio! Chida ca tutti ci dedicano canzuni, stornelli e serenate!

Margherita

E allura?! Chi sugnu iu ca i ghià ciamu? Chi ci puozzu fare, vuol dire ca ci piaciu. O è a miria ca nun i cantinu a tia i stornelli?!

Razietta

Arragghiuni iavi Margherita. I fornelli a stutare, c’a succerri na disgrazia…

Gnaziu

Se nanna, i fornelli…I stutamu! I stutamu!

Marietta

Margherita, se torna u picciuottu ca all’autra ieri cantau “Gabbiano infelice”, riccillu ri cantalla attonna, ca mi piaciu tanta…

Gnaziu

Seee!!! Picchì nun organizzamu nfestival sutta a nostra finestra: arricugghiemu tutti i scanzafatiche ro paisi, viautri v’affacciati ra finestra e idi cantinu. Cu vinci u festival vi spusa!

Marietta

(contenta) Maria papà, chi dici pi davero?!

Gnaziu

Pi mia sta picciotta tanta ghiusta nun c’è. E’ possibile ca nun capisci mai comu si sta parrannu?

Marietta

Però era bella l’idea ro festival.

Razietta

Se a ccattare i pattualli addissili buoni, chidi ri l’autra vota erinu agnilati.

Marietta

No nanna, nenti pattualli!...A nanna ro festival finìu nte pattualli.

Rusuzza

Tu faciennu accussì finisci ca e nuostri figghi nun i fai spusare mai. U tiempu passa e ancora sunu cà. Prima o puoi finisciunu ri cantare sutta a finestra e t’arrestinu intra ru schittarruna.

Gnaziu

Ma chi schittarruna?! A ranni iavi vint’anni e ghià parri ri schittarruna…E puoi è inutile: se nun si presentano pirsuni a puostu, iu e ma figghie nun ci rugnu a quarchi mancia pane a trarimientu.

Razietta

Cu è ca si mancia u pane senza furmientu?

Margherita

Nudu nanna, parraumu ri iautri cosi.

Razietta

Ah, iu avìa caputu accussi! Acciù ci viru picca e perciò quarchi parola…Mah figghiula mia, passammillu u libbru ca parra ra storia re santi: è nu libbru accussì bello!

Margherita

Tieni nanna, liegghi. (bussano)

Gnaziu

Marietta o rapi, viri cu è. (entrano Peppe e Vartulu)

Vartulu

Buongiorno don Gnaziu. Riverisco signura Rusuzza. Buongiorno a tutti.

Peppe

Buongiorno a tutti. Don Gnaziu, i miei rispetti.

Gnaziu

Buongiorno picciuotti. Come mai cà stamatina?...Assittativi intanto. (entra Iancilidu)

Peppe

Grazie don Gnaziu…Ecco, niautri ni permettiemmu ri disturballu…picchì u mo amico ci avissi a dire ru parole ca u riguardano ri persona…e spera tanto nta sa comprenzione.

Gnaziu

Parra giovanotto. Iu re picciuotti iaiu na grande stima e se i puozzu aiutare u fazzu volentieri…Ti serve, per caso, na parola co baruni Zafferano ca cerca n’autista?...Viriemu chidu ca puozzu fare…

Vartulu

…Ma veramente iu ghià travagghiu e chidu ca ci vulìa riri…

Gnaziu

Ah, nun è pi chissu?...Ti siervinu sordi mpristati pi fare….

Vartulu

No, no, nun è chissu!...

Margherita

Ma papà, se nun o fai parrare comu fa a diciriti u motivo picchì è cà?

Gnaziu

Arragghiuni iai…Allura parra ca ti sientu, macari ca iaiu npoco i suonnu picchì stanotte quasi nun ciusi uocciu pi curpa ri na puocu ri lazzaruna ca si misinu a cantare sutta o barcuni.

Razietta

Chi na ma mettire a ghiucare o palluni?

Rusuzza

No nanna. Quali palluni!

Razietta

Eh, iu u ricìa, ancora è presto! Macari ciù tardu!!...

Gnaziu

(sconsolato) Nun ci faciti caso…Perciò, comu vi ricìa, pi quattru mulacciuna stanotte nun ciusi uocciu. Ma chissi ca morte ro Signuri nun ci muorinu!...Lassamu perdire vah e parratimi re fatti vuostri. Iu e a ma famigghia siemu cà a sentire…Allura!...

Vartulu

Ehm!...Dunque…Caro don Gnaziu…a sapire…iu ci vuogghiu …comu riri…perciò…

Gnaziu

Forza giovanotto, ma sa no cà ni scura.

Peppe

E’ ca ci mittistru sugghizione.

Gnaziu

Ma quale sugghizione! Parrimi come se fussi n’amico, accussì ni sbrigamu.

Vartulu

Ecco don Gnaziu…u fatto è ca iu ri na puocu ri tiempu…misi l’uocci supra a sa figghia…Margherita…e mi n’innamorai pazzamente. Ora iu vinni cà p’aviri u so permesso pi frequentalla.

Gnaziu

(sbalordito) Seee!! E all’occorrenza spusaratilla e vivere felici e contenti? Ghiustu?

Vartulu

(contento) Certo! Certo!...Peppe cià riniscì!! Viristi? Fu facile facile, vinni tutta ri calata. Ti fazzu vattiare u primu picciridu.

Gnaziu

(ironico) Benissimo! Bravo veramente! Bravo pi davero! E iu …iu scoppiu ri felicità, cara famigghia mia! Se, scoppiu ri felicità picchì ogghi si presentau n’autru muortu ri fame ca si vulissi ciantare cà e campare supra e mo spadi.

Vartulu

Ma chi sta riciennu? Iu…

Gnaziu

Iu chi?! Sintiemu! Arrivau chidu c’anzigna a vita a mia! Ma se si viri ra facci ca si npoviru disgraziato! Ncuodu nun hai mancu nprucciu, si n’ierru tutti picchì nun avieunu nenti ciù i russicare. E chistu, poviru ncanna, si presenta cà e vole u permesso ri frequentare Margherita e macari spusarasilla… Ohu!! Ma chi ti pare ca l’aiu ri ittare a figghia?!

Margherita

Ma papà, fallu spiegare buonu. Viri cu è, chi fa, nun ti mettire subitu a trattalli male e pirsuni.

Gnaziu

Tu zittiti e senza ca tu difienni. Cu sa facci ri bamminiedu sutta sutta mi sa ca si na piezzu ri riavula. Vuoi ca cià spiare chi fa?! A notte u sapiemu: va a stunare a testa sutta e finestre a cantare serenate. Picchì ci scummettu ca eritu tu stanotte ca cantautu sutta a finestra….Vero?

Vartulu

Se è vero, ma iu….

Gnaziu

U viri?! Macari stunatu è co cantare! Figghia mia, ma se nun sa fira mancu a cantare, penza a campare na famigghia!!!

Rusuzza

Chi c’entra chissu? Fallu parrare o picciuottu e ricordati ca cunta macari l’opinione mia, senza ca ti metti a fare tuttu ri testa to.

Gnaziu

E sparau a bumma macari i ca banna! Va bene, va bene, faciemulu parrare…Allura giovanotto: chi mistieri fai?

Vartulu

Iu fazzu u travagghiu c’a ma casa sa fattu ri tri generazioni: fazzu u paracquaru!

Gnaziu

U paracquaru?! E chissu chi è nmistieri?

Vartulu

E chi è?...Sintissi, iu puozzu capire ca iavi quarchi lira supierciu i mia e allura mi tratta come npezzente, ma nun ci permetto ri babbiare supra o mistieri ca fazzu iu e c’a ma fattu ri tri generazioni, campannici in povertà si, ma onestamente.

Peppe

Nun o cririeumu ca era accussì malarucatu! Se vole arragghiunare arragghiunamu, ma sa no: arrivederci. Amuninni Vartulu. (fanno per uscire)

Gnaziu

E chistu ri unni spunta? Cu si tu?

Peppe

Iu sugnu Peppe Ristuccia, amico nonché cunsigghieri del qui presente Vartulu Carrata.

Rusuzza

Arragghiuni ianu! Fusti malarucatu, nun si parra accussì. Ora invece i sienti cu tanticcia ri viersu ma sa no mi carricu i nerva iu e ncuminciamu l’opra…Picciuotti, assittativi duocu…e tu cà…Allura ncuminciamu!

Razietta

A ma nesciri ncianu?

Rusuzza

No nanna, n’ammuviemu intra.

Razietta

Miegghiu! Miegghiu!

Gnaziu

Ma chi vuoi ncuminciare? Cà mancu si ni parra! Nparacquaru! Ma ti pare ca nparacquaru po campare a ma figghia? Metti ca n’annata fa bona, nun ciovi e si sfasciunu picca paracqua: chi manciunu? Vuogghiu sapire: chi manciunu?! Perciò iu pi nun virri morri ri fame a ma figghia a priare c’a ciovire e u vientu a stuccare na puocu i paracqua? Ma chista vi pare na cosa ghiusta?...E se pi caso a Margherita ci siervinu nparu ri scarpe, na vistina nova, nu cappuottu? Ca sperare ca ro cielo s’arruzzolinu mazzacani? C’a na vennire tempeste e curi traunare?

Margherita

Chi c’entra chissu? Allura u stessu riscursu vale pi don Nino u gelataru. Comu fa a campare nto miernu se i gelati i vinni sulu nta state? Eppure sa passa buonu e nun ci manca nenti.

Gnaziu

Chissu è n’autru riscursu…

Iancilidu

No, è u stesso riscursu. E tu allura ca fai u funtanieri? Comu a fattu a campare ca iacqua o paisi nun ci n’è mai e a ma ghiri a nzaccare che siccia o sciumi?

Gnaziu

Tu zittiti murbusu. A tia ti mannu nta nu riformatorio, piezzu ri rispustiero. Pigghiasti tuttu ri ta matri! (Iancilidu esce brontolando)

Rusuzza

Chi c’entro ora iu? Quannu nun sai ciù chi dire, attacchi a ffennire e pirsuni…Pi mia, se a Margherita ci piace, so po pigghiare e finisci cà.

Gnaziu

Mancu si ni parra. Man-cu-si-ni-par-ra!! Nto nuostru paisi nun ciovi quasi mai e spusarisi nparacquaru significa cunnannarisi a morri i fame…(a Vartulu) Ma puoi, proprio nmistieri accussì disgraziato avieutu a fare?

Vartulu

Ma picchì, chi avi ri tantu tintu?

Gnaziu

E chistu nun o capisci!

Razietta

Quann’è ca na ma manciare u pisci?

Rusuzza

Nanna, ancora a ma piscare. A sumana ca veni…Nun ci faciti caso: i parole nun i fferra tante buone.

Gnaziu

Viautri a mia nun ma ta caputu. Iu pa ma figghia vulissi unu ca ci runa sicurezza e tranquillità; nparacquaru chi sicurezza ci po dare?

Marietta

Cià po dare! Cià po dare! Ti piace ca quannu ciovi nun si vagna? Almeno fussitu sicuru ca Margherita nun suffrissi ri reumatismi e ri artrosi.

Gnaziu

Bella sicurezza!...ca nun si vagna!...artrosi…Zittiti ca tu ancora certi cose mancu i capisci…(a Peppe) Stu picciuottu, ca è ciù ranni, sugnu sicuro c’a penza comu a mia. Giovanotto, come ricisti ca ti ciami?

Peppe

Peppe Ristuccia. Pi servilla.

Gnaziu

Grazie…Giovanotto, tu chi mistieri fai?

Peppe

Iu sugnu impiegato o municipio.

Gnaziu

(di balzo) U viri?! Chistu si ca fussi a puostu comu marito!... Chi ti piace a ma figghia?

Peppe

(imbarazzato) Ma iu…chi c’entru…iu vinni…

GNAZIU

Travagghiu sicuro! Npuostu sicuro! Cu nmaritu comu a chistu ri fame nun ci po morri…Rimmi: o municipio fai i certificati ri residenza?

Peppe

No, i certificati ri morte.

Gnaziu

(fa gli scongiuri) Malirizione!! Ti parìa ca tuttu avìa ghiri lisciu?!...Proprio e certificati ri morte t’avieunu a mettire?

Peppe

Ma a lei chi c’importa? Iu nun sugnu cà pi mia, sugnu cà po mo amico Vartulu.

Gnaziu

E ricci o to amico Vartulu ca su pinzieri so po luvare ra testa, picchì tantu nun ci nesci nenti.

Marietta

Papà, ricci a Peppe Ristuccia se ci piaciu iu.

Gnaziu

Zittiti svergognata ca nun si iautra, a ta età si ioca ancora che bambole. Vattinni da rintra.

Marietta

Chi c’è ri male? Mentri ca siemu nte trattative!!...

Gnaziu

Ma ti pare ca unni siemu: o mercato? A cu ci piace chistu, a cu ci piace l’autru! Cà stamu parrannu ri matrimoni, no ri cucuzzi! Marietta pi fauri finiscila.

Marietta

Se nun m’occaparru iu, prima o puoi ci arriva quarcun’autra e iu arriestu che manu vacanti.

Rusuzza

Marietta zittiti e vieni cà vicina a mia. Tu si ancora truoppu giovane.

Vartulu

Allura chista è a vostra ultima parola?

Gnaziu

Ultimissima! Ri paracqua mancu na ma parrare.

Vartulu

Va bene! Speriamo ca s’abbissa u so paracqua e si fa nu bellu bagnu, accussì quannu ci vene a purminia capisce a chi siervinu i paracquari. Arrivederci a tutti. (esce)

Gnaziu

Arrivederci…Buon viagghiu e lustru i luna!

Peppe

(torna indietro) Ah, e se a purminia nun ci passa, po so certificato ri morte ci pienzu iu. Stapissi buonu. (esce)

Gnaziu

(irato) Fora ri cà tutti rui, uciddazzi ro malaugurio! Iu c’a salute nun l’aiu tanta bona, sti cucchi ca mi iettinu iastimi e siemu a puostu.

Margherita

Ma i iastimi te cierchi tu. U picciuottu è tanto garbato e a mia mi piace, nun capisciu picchì fai tante storie.

Gnaziu

Pi tia fazzu tante storie! Picchì nun ti vuogghiu arriddutta male ma invece ti vuogghiu virri fare a signura, manciare tri  e quattru voti o iuornu e addivintari tunna e colorita ca parri na cassata.

Marietta

Se, o ncarratiedu! A tia i fimmini ciù larghi su ciù sai ti piacinu. Iu nun capisciu picchì nun ti spusasti cu ncomò ri nuci: bedu, rinfurzatu e comito!

Gnaziu

A tia ta rittu ri stariti muta. Sa uccazza ta ciurri na bona vota! (Razietta fa gesto a Gnaziu di avvicinarsi e questi l’asseconda)

Razietta

Unn’è ca canciare a rota? (Gnaziu fa un gesto spazientito e la lascia perdere)

Rusuzza

A nuda banna nanna! A nuda banna!

Gnaziu

Iu niesciu c’a ghiri a fare nsirvizzu e nto stessu tiempu mi serve pi pigghiare na puocu ri aria frisca, co cummattire cu viautri m’ancarmau u ruluri i testa…Cu n’autru tanticcia tuornu. (esce)

Margherita

Mamma mi sa c’arriestu signorina, u papà nun senti mancu a cuorpi ri lignu!

Rusuzza

Nun ti preoccupare, prima o puoi u sistema pi fallu carrire u truovu…Tu Marietta, invece ri bacchittuniare, vattinni da rintra a pulizziare u cavulu viecciu…(Marietta esce) Ma Iancilidu unni si n’iu?

Margherita

Pieri pieri, tu u sai com’è, nun stapi mai nto stessu puostu.

Rusuzza

Eppure su picciridu mi sa ca risolve tutti i nuostri pene. Ieri sira mi sunnai tanta iacqua ca s’arruzzulava ri na muntagna e niautri, tutti scantati, erimu arruparati intra na rutta. Iancilidu era misu ciù ghiautu, ni taliava, arrirria e ni ricìa ri stare calmi picchì finu a quannu c’era idu a niautri nun n’avissi succirutu nenti ri male. Puoi mi taliau e co itu m’ammusciau fora, iu taliai ncianu e u tiempu avìa canciatu; c’era u suli…Capisci Margherita? Nun sacciu come, ma Iancilidu na mano na runa sicuramente. (entra Iancilidu con un libro sotto il braccio) Iancilidu! Iancilidu! Unni a statu?

Iancilidu

Cà fora, a strata i supra.

Rusuzza

E cu to resi su libbru?

Iancilidu

M’orrialau nviecciu ca passava ri duocu.

Rusuzza

Ma chi libbru è? Ri chi parra?

Iancilidu

Ci su scritte tante fesserie comu nta tutti i libbra, pi chissu iu a scola nun ci vuogghiu iri. U viecciu mi rissi ca ci sunu indovinelli, proverbi antichi e frasi importanti e addirittura na puocu ri frasi riciunu u futuro re pirsuni. Su vicciariedu mi rissi ca quarchi fissa ca ci criri si trova sempre e iu ci rugnu ragghiuni.

Rusuzza

(incuriosita) Viriemu su libbru Iancilidu! Fammillu virri.! (Rusuzza lo sfoglia con interesse per un pò) Iancilidu, mi sa ca niautri u fissa u truvammu!

Iancilidu

Se?! E cu è?

Rusuzza

To patri.

Iancilidu

Arragghiuni iai, comu fissa po ghiri!

Rusuzza

Iancilidu! Nun mancare ri rispiettu a to patri.

Iancilidu

Ma se u ricisti tu ca è fissa?!

Rusuzza

Iu ciò puozzu riri picchì sugnu sa muggheri…Margherita, ciama a Marietta e statimi a sentire…(Margherita esegue e dopo un pò entra anche Marietta) Allura picciuotti! Niautri a ma siri tutti d’accordo: a Vartulu ci piace Margherita e a Margherita ci piace Vartulu…

Marietta

Mamma, a mia mi piace amicu so.

Rusuzza

Marietta finiscila ri parrare a matila! Ancora è presto…Allura picciuotti: niautri a ma fare in modo ri falli spusare e ci putiemu rinescire sulu se smuntamu u tistuni ri vuostru patri…

Iancilidu

…ro fissa!!

Rusuzza

Iancilidu!...Chi ti rissi?

Iancilidu

Va bene mamma, tra niautri ciò putiemu ciamare!

Rusuzza

No, mancu!...Allura, comu vi ricìa, siccome idu è superstizioso ma nun o vole fare capire, iu fazzu in modo ca sta superstizione ci aumenta e piano piano no tiramu ra nostra parte.

Margherita

Ma come fai a facirici vennire a superstizione?

Rusuzza

Viautri lassati fare a mia. Ora iu, quannu veni, niesciu u riscursu supra stu libbru, viautri basta ca nun mi cuntrariati e mi rati arragghiuni e a picca a picca viriti ca u durcamu… (guarda dalla finestra) Ssst! Silenzio ca sta turnannu! (si siedono e con aria indifferente si mettono a lavorare) O momento ghiustu parru iu.

Marietta

(che si è portata alla finestra) E’ allegro mamma. A mia stu fattu nun mi piace!

Rusuzza

Se è pi chissu, mancu a mia…Comunque, nun vi scantati. (entra Gnaziu)

Gnaziu

Ahhh! Chi beda passiata ca mi fici! M’arricriai tuttu!...E puoi sciennu unu iavi a possibilità r’ancuntrare pirsuni e puonu succerri cose ca mancu s’aspetta.

Rusuzza

Ma ri chi stai parrannu? A cu ancuntrasti?

Gnaziu

Ancuntrai a don Tano Muttida e parrannu parrannu, iu ci rissi ca iaiu na figghia ri spusare ma ca sa na presentato tanti spiddizziati ca ma na ratu ciù pene ca iautru. Allura idu mi fici a proposta ri spusarisi Margherita…Ci pinzati? Iavi tanti ri chidi proprietà ca Margherita po fare a signura pi davero.

Margherita

Ma iavi macari tanti ri chidi anni ca po fare concorrenza a Matusalemme!

Gnaziu

Chi ci trasi chissu?! L’età è l’ultima cosa ca si talìa, chida ca cunta è sustanzia! Quannu iai fame chi ti manci: l’età? No, no, ci vuonu i sordi e idu n’avi a nun finire…Comunque iu accittai, u nvitai a vennire a casa e idu accunzintiu.

Rusuzza

U nvitasti a vennire cà?! Senza ricirimi nenti? Ma chi ti passa pa testa? Perciò iu avissi a dare a ma figghia a ncatapasimu imbalsamato?! Ma miegghiu morri ri fame!

Gnaziu

Tu nun capisci nenti. Sulu picchì è tanticcia ammaccatiedu ghià u facisti divintare o sa chi.

Iancilidu

Ma quale ammaccatiedu papà! Don Tano scappau e bicchini e tu rici ammaccatiedu…Chissu è na maladdia ca camina!

Gnaziu

Tu zittiti piezzu ri malarucatu!...A rittu: a tia ta mannare o riformatorio.

Margherita

Ma iu nun o vuogghiu. Chi na fare nvicciazzu? Papà, chi nun ci vuoi divintare nonno? Chi nun i vuoi virri i niputiedi ca currinu casa casa, s’appienninu nte to causi e ti ciamunu: nannuzzu! nannuzzu!

Gnaziu

Certo ca i vuogghiu virri! E t’assicuro ca don Tano, tranne qualche piccolo impedimento, po riestu è a posto e pi tia sarà nmarito ideale.

Marietta

Ma quale ideale! E iu avissi a divintare a cugnata ri unu ca po siri u mo bisnonno?! Mancu morta!

Gnaziu

Ohuuu!! A vuliemu finire o no?...E tu fai silenzio, facciola.

Razietta

Na ma manciare a casola?

Marietta

Macari Diu! Cà manciamu vilienu.

Gnaziu

U vilienu vo vuliti manciare viautri, ca nun vi piace don Tano.

Razietta

Na ma manciare nto tiano?

Rusuzza

No nanna, parraumu ri spusare Margherita.

Razietta

Biih, chi bella notizia! E’cu è su giovanotto?

Rusuzza

Su giovanotto iavi ottant’anni e scatarra ca pare nmuturi a scoppio.

Gnaziu

Basta ora…E v’arraccumannu: quannu veni a ta siri educati e rispittusi, ma sa no ncuminciu a fare friscare i tumpulati. Malafiuri nun ni vuogghiu fare…co mo futuru enniru!

Rusuzza

Comunque prima ri rare u permesso, iu vuogghiu consultare u libbru ra “verità”, ma sa no nun si ni fa nenti.

Gnaziu

U libbru ra “verità”?! E ca sciemmu ora st’autra barzelletta?

Rusuzza

Barzelletta?! E a ciami barzelletta?! Iu nun ti na vulutu parrare mai, ma u mo trisaulu mi lassau nu libbru ca rici a verità e anzetta tuttu chidu c’a succerri nta nostra famigghia finu a ventesima generazione.

Gnaziu

Rusuzza mia, ma ti sienti bona? Ca statu ferma o suli?...Sicura ca nun ti sienti a frevi ncuodu?

Rusuzza

Gnaziu, ti ricu a verità e stai tranquillo ca mi sientu benissimo.

Marietta

Se papà. Iu all’autra vota, pi caso, ligghì quarchi frase e arristai ca ucca aperta. Stu libbru rici tuttu supra a nostra famigghia…Tuttu!!

Gnaziu

Ma chi stati riciennu?

Rusuzza

Margherita, o pigghia u libbru quantu ci liegghiu quarchi frase e accussì si cumminci ca nun staiu riciennu bestialità. (Margherita prende il libro dove Rusuzza l’aveva momentaneamente nascosto)

Iancilidu

Papà assittiti picchì nun vulissimu ca co scantu avissitu a tummare nterra.

Gnaziu

Quali tummare nterra?! Ti pare ca sugnu na ricotta salata?... E puoi iu a sti cosi nun ci criru.

Margherita

Tiè mamma, liegghi e facci virri ca u libbru è profetico pi davero.

Rusuzza

Allura Gnaziu, rimmi: quali cosi vuoi sapire ra nostra famigghia?

Gnaziu

(indeciso) Ma chi sacciu?!...Sintiemu…sintiemu chi dici ri tia quannu t’avieutu a pigghiare a mia pi marito.

Rusuzza

Ora viriemu…e puoi viri se nun è vero…Dunque…unn’è?.... Ah!...ecco….allura…sienti…sienti cà…

Tu a ghiri spusata, tu ca si nciuri,

cu unu ca ti runa quarchi duluri.

Iacqua nun manca e mai si finisci,

pi to marito ca nun è né carne né pisci.

        

Gnaziu

E chi significa??

Rusuzza

Ma come, è accussì ciaru!...Tu ca si nciuri: comu mi ciamu iu?...Rusuzza! E a rosa chi è?: Nciuri!...Cu unu ca ti runa quarchi duluri. E parrannu ca verità, tu quarchi ruluri ma ratu pi davero.

Gnaziu

Va bene, ma nta tutti i famigghi ci su sciarri!

Rusuzza

Se, se, ma tu ca testa rura ca iai…nzumma…a vote ma fattu ncustiare.

Gnaziu

Sta bene…Però nun capì u fattu i l’acqua…duocu…com’è?...

Rusuzza

Ma come?!...Iacqua nun manca e mai si finisci…Tu si o nun si funtanieri? Capisci? Ghià u mo trisaulu sapìa ca mi spusava nfuntanieri e perciò l’acqua a ma casa nun avissi ammancatu mai.

Gnaziu

A mia però mi rici ca nun sugnu né carne né pisci! Duocu ricci o to trisaulu ca sbracau na cantunera.

Marietta

Veramente papà, tantu tuortu puoi nun ci l’avìa…Picchì, no pi parrare male ri tia…m’anzumma…putissitu siri n’uommimu ca si fa impressionare ciù picca re sordi…re ricchizzi…Ecco, avissitu a siri comu a Peppe Ristuccia…Maria quantu mi piace Peppe!!...Papà, iu ma fuiu!!

Gnaziu

Silenzio! Chi è ca fai? Se ti tuculì ti stuoccu l’ossa!... Sientila a chista! Peppe ci piace!…Chissu è n’uomminu! Mentri iu fussi npupu i pezza?

Marietta

Iu nun rissi chissu.

Gnaziu

Ma u pinzasti! Bella stima ca ianu ri mia i figghi, mi considerano ciù tintu ri nu mpiecatiedu ca scrivi certificati ri morte. Puah!!

Rusuzza

Gnaziu nun t’agitare. Se u “libbru ra verità” ti fa accianare u nirvusu, lassamu perdire ca è miegghiu.

Gnaziu

Ma quale verità?! Chissi pi mia su tutti pallunate e i pallunate ma na fattu sempre nu baffo…Vuliemu iri avanti? Iemu avanti! Sintiemu…sintiemu chi dici…re nuostri figghi.

Rusuzza

Re nuostri figghi?...Aspetta!...Aspetta e viri…Ah, re nuostri figghi ci n’è una pi ognuno…e una ca i riguarda a tutti tri assieme…Quali vuoi siri ligghiuta?

Gnaziu

Liegghi chida ca riguarda a tutti, accussì ni sprugghiamu prima.

Rusuzza

Va bene…Allura , sientimi e rimmi se nun è a verità…Santu era u mo trisaulu!...Sienti Gnaziu…sienti…

Spennire vuogghiu ru suli parole

pi parrare di la to prole:

a prima nciuri, bianca e scilata,

a secunna colorita e tunna comu na mpanata,

ro tierzu c’è picca ri chi parrari

porta u nome ri cu porta l’ali.

Allura, nun c’è r’arristare ca ucca aperta?

Gnaziu

Picchì?

Rusuzza

Ma comu picchì?! Chi forse nun anzittau supra i nuostri figghi?...A prima è nciuri…

Gnaziu

Chista è proprio na fissazione! U to trisualu virìa sciuri a tutti banni.

Rusuzza

Picchì, chi forse a prima nun si ciama Margherita? E a margherita chi è: na lattuca?...A secunna è colorita e tunna comu na mpanata…e chi forse Marietta nun è accussì?

Marietta

Maria mamma, proprio na mpanata! Chi modi c’avìa u to trisaulu ri esprimirisi. Sulu picchì iaiu i scianchi tanticcia tunnulidi, m’arridduciu na mpanata.

Gnaziu

No, no, propriu duocu avìa ragghiuni, ti stai faciennu quantu na maida. Nun pienzi a iautru c’a manciare. Arripositi ogni tanto!!

Marietta

E puoi ricinu ca i pinzera r’amuri fanu passare a fame! Iu ogni vota ca pienzu a Peppe Ristuccia, mi veni na dibbulizza ca mi calu na nciuminata comu na pinnila.

Gnaziu

E tu nun ci pinzare, ma sa no scoppì.

Rusuzza

Lassati perdire tutti rui…E puoi, Gnaziu, ro tierzu rici ca porta u nome ri cu porta l’ali…Gnaziu, cu è ca portinu l’ali?

Gnaziu

Cui??

Rusuzza

Ca l’ancili!! L’ancili chi nun anu l’ali?...E comu si ciama u nuostru figghiu?...Iancilidu!

Gnaziu

Ma se è pi chissu l’ali ci l’anu macari i carcarazzi…Talè Rusuzza, scuita a mia, sunu tutte coincidenze e basta…Fatalità ca si verificano, ma unu nun cià crirri.

Rusuzza

Nun cià crirri? E allura…aspetta…sienti chi dici ancora… unn’è…aspetta…

Gnaziu

Cà sugnu…sintiemu ancora!...Co truvasti?

Rusuzza

Nmomento!

Gnaziu

Ancora a truvare?

Rusuzza

C’aspetta! Chi si ncuttu!...Ah, cà…a truvai…sienti…

A tia ti parru cu gran verità,

varda a ta figghia ri l’antichità,

co rarici maritu vacci pianu,

u so destino è nte to manu.

U sienti chi mi rici u mo trisaulu? Varda a ta figghia ri l’antichità…comu riri…re cosi viecci. Significa ca pi Margherita ci vole npicciuottu…E mi rici ca u so destino è nte mo manu e iu nun ma sientu r’infelicitare  a ma figghia spusannila cu nviecciu.

Gnaziu

M’ancora cu sti babbiati ti ni vieni? U vuoi capire ca sunu tutti fesserie?...Ora basta, ciù tuostu mittiti tanticcia ri ordine picchì quannu veni don Tano schifìu nun ni vuogghiu virri.

Iancilidu

Papà, chi n’aviemu lumini intra?

Gnaziu

Lumini?!! E chi na fare?

Iancilidu

Quannu veni, nto caso c’avissi a morri propriu cà, chi nun cià m’addumare nenti?

Gnaziu

Silenzio disgraziato! Sti cosi nun si ricinu mancu pi scriezzu... Ma stu picciridu è proprio sarbagghiu! (bussano. Gnaziu si avvia ad aprire) Silenzio! Ecco ca è cà. V’arraccumannu: rispiettu e rucazione ma sa no…scorci ri cuodu! (entra don Tano, vecchio decrepito e barcollante, un po’ sordo e con tutti gli acciacchi) Trasiti don Tano! Trasiti! E’ proprio n’onore avirivi cà, a ma casa. Assittativi cà…Assittativi comitu…Chi piaciri mi fa a vostra visita!

Don Tano

Grazie!...Grazie!...M’assittu cu…piaciri…picchì sugnu npoco …affaticato…

Gnaziu

Don Tano, vi servi quarchi cosa?

Iancilidu

Se, a bombola i l’ossigeno!

Gnaziu

(guardandolo male) Iancilidu!...Chi t’arraccumannai?

Don Tano

Nenti…nenti mi serve…(inizia a tossire in modo convulso)

Gnaziu

(si alza e gli batte le spalle) Don Tano, comu vi sintiti?...Ohu! …Don Tano!...

Rusuzza

Gnaziu, ma ti n’adduni ca chistu è malatizzu?! Iavi macari a tubercolosi!

Gnaziu

(mentre don Tano continua a tossire) Ma quale tubercolosi! Pi tanticcia ri tussida!

Rusuzza

Ciamila tussida!  Pare ntreno merci.

Marietta

Ni sta faciennu trimare u pavimientu.

Gnaziu

Ca zittitivi! E’ agitato picchì vitti a Margherita.

Margherita

Ma se chistu sulu ca mi viri fa accussì, se mi mette na manu ncuodu chi ci pigghiunu: i convulsioni?

Razietta

Chi na ma virri a televisione?

Gnaziu

Iautru ca televisione! Faciti tanticcia ri silenzio e facitimi parrare cu don Tano…Don Tano, comu vi sintiti?...Miegghiu? (don Tano, in seguito al continuo tossire, sente la necessità di sputare e cerca un posto adatto. Ogni personaggio manifesterà il proprio stato d’animo verso don Tano) Don Tano aspittati… resistiti! (esce di corsa e torna col vaso da notte) Ecco…cà… accussì nun faciti schifìu…Nun vi preoccupate, se u inciti u spacciu attonna…Don Tano, vi sintiti miegghiu?

Don Tano

Mah, ciù bidduzzu!...U fatto è ca mi scurdai…a facirimi i carcarisimi…co strattu ra menta.

Iancilidu

Macari i carcarisimi si fa! Papà, chistu è tuttu abbissatu!

Gnaziu

Ti vuoi stare mutu? Iu vuogghiu virri a tia quannu iai a sa età.

Iancilidu

Ma iu quannu iaiu a sa età nun mi ni vaiu pieri pieri a circare muggheri, m’ammuovu intra accautulatu ca cuperta e a borsa i l’acqua caura.

Gnaziu

Ora basta. Morboso di malacreanza, non ti arrisicare ciù a mintire parola senza precisa otorizzazione paterna.

Rusuzza

Picciutti finitila ca u papà si sta arrabbiannu. U viriti? Si  misi a parrare in italiano…Chissu è n’avvertimento: duoppu scoppìa.

Gnaziu

Ohhh!...Allura don Tano…(don Tano inizia a starnutire in continuazione) Don Tano…salute!...parramu…salute!...Perciò …vi stava riciennu…salute!…

Marietta

Macari a purminia iavi! Chistu nu spitali ca camina è!

Razietta

Ma chi è stu scrusciu? Chi c’è quarchi finestra ca sbatte pa corrente? Ciuritila c’arriva vintilazione.

Iancilidu

Iautru ca vintilazione! Chista na tromba d’aria è! Nanna, cà i finestre a m’appuntiddare  co palu i fierru ma sa no si scunocciunu tutti. Chistu a casa demolisce!

Razietta

Stu maluttiempu nun vosi finire ciù. E diri ca siemu a maggio.

Rusuzza

Nanna, ancora siemu a marzo.

Razietta

Ah se, maggio passau allura? Abbola u tiempu! Abbola!

Rusuzza

Se, buonanotte!

Marietta

Papà abbucculu fora, avissi a morri ca rintra. Maria chi mpressione!

Gnaziu

Ma quali morri! Quali morri! Pi ru stranuti ca fici? Chissi saluti su!

Margherita

Chissa è purmunia!

Razietta

Chi sunau: a ummaria?

Iancilidu

No, u patinuosciu! Ohu, ma a nanna una nun anzetta!

Gnaziu

Pi fauri basta. Mi vuliti fare parrare cu don Tano?

Marietta

Se, prima ca mori.

Gnaziu

(si ferma arrabbiato, sta un po’ in silenzio e poi esplode) E se ora qui non si birìa di fare li strafuttenti, vi prommitto che mi fazzo vennire il nervoso e fazzo quarche male sproposito. Se i vostri uccazzi stessero zitti, ovverossia muti pi quarchi minuto, io potessi conchiudere con don Tano la facenda in quattro e quattrotto. Allora finisco dicendovi che non vogghio più sentire abbolare una musca e chisto vale pi tutti. Mi sono fatto assentire bene e forte?...Oohhh! Proseguo nell’esplicamento della facenda nuova ancora in atto.

Razietta

L’ova nun i mettire nto piatto ca si rumpunu. Miegghiu nta npanaru, scuita a mia!

Gnaziu

(avvilito) A nanna quannu n’anzetta una a mettinu nto giornale…Iu ricu facenda nuova ancora in atto e ida capisci ova nto piatto…Mah, iemu avanti ca è miegghiu!...Allura don Tano…parraumu ca vui fussivu interessato a ma figghia.

Don Tano

Si…certo…certo…a vostra figghia…

Gnaziu

Benissimo!...E ricitimi: aviti quarchi cosa i rarici comu rialu ri matrimonio?

Don Tano

(che continua a tossire e a starnutire) Certo…comu no!

Margherita

Comu no!...Certo!... Tanti bedi maladdie!

Don Tano

Allura …iu ci rassi…tri sarmi ri terra…

Gnaziu

(salta dalla sedia) Tri sarmi ri terra?!...U viri figghia mia? U viri chi fortuna? Tri sarmi ri terra! A barunissa puoi fare, iautru ca paracqua…Ah, se fussi fimmina mo spusassi subitu! Cà si ca si mancia…no i paracqua! Sienti Margherita…sienti.. E ricitimi: chi ci su nta sti tri sarmi ri terra?

Don Tano

Ulivi…miennili…vigni…serre…

Gnaziu

U sienti? Manciare pi tutta a vita!...U sai quanti paracqua ti puoi cumprare cu tri sarmi ri tirrinu?

Margherita

Ma chi m’importa! Iu stu viecciu nun o vuogghiu.

Gnaziu

Chissu u rici tu. Chistu è na miniera!

Razietta

Chi cariu a cantunera?

Iancilidu

Ca quali, nanna!

Gnaziu

Allura don Tano…puoi c’aviemu ancora?

Don Tano

Puoi ci fussi u palazzo…(gli si irrigidisce una gamba) A iamma!...A iamma!...Attonna ci pigghiau!...

Gnaziu

(allarmato) Chi successi?...Don Tano, chi iavi a iamma?

Don Tano

A iamma!...S’ancravaccarru attonna i nerva e arristau tisa… Maria, mi sientu male!...Ahi!...Ahi!...

Rusuzza

Ma chistu scappau e bicchini pi davero! Iavi i ramatichi…a sciatica…

Gnaziu

(sorregge la gamba rigida di don Tano) Zittiti tu, chistu nenti è. E’ sulu npassagghiu i sancu.

Iancilidu

Chissu sancu nun avi acciù!!

Don Tano

Ahi!...Ahi!...Purtatimi o spitali!...Mi sientu male!...A iamma!.. A iamma!...Ahi!...O spitali!...O spitali!...

Gnaziu

Calmatevi don Tano…se, ora vi puortu o spitali…appuiativi nti mia…accussì…Aiutatimi invece ri taliare…

Margherita

C’aiutare?! C’è u pericolo ca ni squagghia nte manu.

Marietta

Iu nun o tuoccu, mi fa mpressione.

Rusuzza

A vulisti a bicicletta? Ora pitalia!

Gnaziu

Piano…piano…ohu, quantu pisa!...

Don Tano

Purtatimi o spitali! Purtatimi o spitali!

Iancilidu

Papà ascidu, ma sa no u scravacchi. (escono Gnaziu e don Tano)

Marietta

Taliatilu com’è arridduttu! E ancora va circannu muggheri.

Iancilidu

Quali muggheri! Se chissu trasi a chiesa, ci trasi pi n’autra funzione.

Razietta

Cu c’è a stazione?

Rusuzza

Cu cià siri nanna?! Nudu!...Nannuzza, tanticcia ti lassamu sula picchì niautri a ma ghiri da rintra a cummattire…Tu Iancilidu, o compra a prisella.

Iancilidu

Ma sempre iu cià ghiri? Mannici a Marietta.

Rusuzza

Tu cià ghiri e nun fare comu all’autra vota, ca ti mannai a cumprare i ciciri e purtasti a calia. Avanti vai e addissila bona.. Niautri amuninni da rintra a rizzittare. (escono tutti)

Razietta

Mischinu don Tano, sicuramente iavi a prostata…Chi facìa laitu! Purtatimi u rinali!...Ricia: purtatimi u rinali!...L’avìa mpizzu acciù. O sa se ficinu a tiempu co rinali…No, secunnu mia sa fici ncuodu. Se sa spusare ci cummeni ca si mette u pannolone, ma sa no a chiesa fa u pischiu. Chi su brutti i maladdie! (entra Vartulu)

Vartulu

A porta è aperta…Chi nun c’è nudu intra? Unni si n’ierru?... Ah, c’è a nanna!...Buongiorno ronna Razietta.

Razietta

Buongiorno a tia…Cu si?

Vartulu

N’amico ri famigghia…Nun c’è nudu intra?

Razietta

Sunu da rintra ca stanu faciennu i preparativi.

Vartulu

I preparativi?! E picchì?

Razietta

Parra forte, ca nun sientu.

Vartulu

Quali preparativi?...Chi succiriu?

Razietta

Nudu muriu! Cu avìa morri? Si ntisi sulu male. Ri com’è arridduttu n’avi picca sicuramente, però è ancora vivu.

Vartulu

No, iu ricìa: quali preparativi si stanu faciennu?

Razietta

Ah!...Pi Margherita ca si spusa.

Vartulu

(fa un balzo) Margherita chi fa? Si spusa?!

Razietta

Accussì pare…Figghiulu, chi c’era vagnatina nta scala?

Vartulu

Nun ci fici caso. Iu nun ni vitti.

Razietta

Bona finiu, allura a fici nto rinali.

Vartulu

Ronna Razietta, Margherita cu cu si spusa?

Razietta

Si spusa cu don Tano Muttida.

Vartulu

Cu cui?! Cu su viecciu?...Ma siti sicura?

Razietta

Iavi a cura? Maria, iu nun a vitti!...Ne ghiabbu e mancu a maravigghia! Ma com’è possibile?

Vartulu

No, vi ricìa: siti certa ri stu fatto?

Razietta

Ca comu no! Ant’ura nun sa ragghiunau ri iautru.

Vartulu

E Margherita è d’accordo?

Razietta

A picciutteda nenti rissi, ma idu è riccu e u mo niputi Gnaziu ora ora u ccumpagnau a casa…forse p’arragghiunare l’urtimi cose…U sai com’è nta sti casi…iu ni sacciu quarchi cosa: iu a avutu sette mariti!! (indica le pareti della stanza)

Vartulu

Sette mariti??!! A facci!...E ora unni sunu?

Razietta

Tutti muorti!! Reca maternu!!...U primo muriu nta guerra mondiale…nta prima…U secunnu nta guerra i l’Africa…U tierzu nta secunna guerra mondiale, nto trenta…trentanove. Nto quaranta mi spusai attonna e u quarto muriu ancora in guerra nto quarantatri…Nti na guerra mi murierru ru mariti… Mancu a fallu apposta, pi spararici aspittaunu ca mi spusava iu …Cosi fitusi!...U quintu…u quintu muriu quannu ci fu a tromba d’aria nto cinquantarui. Si scupirciau u tetto e nu lignu ci carìu preciso nta testa. E diri c’avìa na testa accussì dura! E ca u tetto era fattu cu ligna buoni…ri nuci, e nun ci fu testa ca tinni!! O sesto nto sessanta s’ommattiu n’autobus…E l’urtimu …l’urtimu…nun mo rivuordu comu muriu…

Vartulu

Chi ci fu quarchi terremoto?...Chi sacciu!...

Razietta

No, no…Ah, si sbambazzau re scale. Chi umminuni ca era!! Penza ca ruppi tri scaluna!

Vartulu

Beda Matri!...Ma ricitimi: allura acciù u contratto è fatto? U matrimonio si fa?

Razietta

Almeno…Se nun ci sunu imprevisti!

Vartulu

(abbattuto) Va bene…Vi ringrazio ronna Razietta. Iu mi ni vaiu…Stativi bene. (esce)

Razietta

Arrivederci figghiulu…Nun ci spiai comu si ciama…mah! (entrano Margherita, Marietta e Rusuzza)

Rusuzza

Nun vi preoccupate, ca i cosi s’agghiustinu.

Margherita

Ma comu mamma, u papà è ntistuni!

Rusuzza

U rimuddamu! U rimuddamu! (entra Iancilidu) Ah, turnasti? A facisti a spisa?

Iancilidu

Se, a fici. Cumprai a prisella e addissì chida bona.

Razietta

Chi fanu trona?

Margherita

No nanna, né trona né lampi. Parraumu ri iautri cosi. (entra Gnaziu)

Gnaziu

Cosi re pazzi! L’appi accumpagnare o spitali e u ricoverarru ri urgenza. Pare na cosa seria.

Rusuzza

E tu u vulieutu spusare cu Margherita. U viri chi fesseria ca stapieutu faciennu?

Gnaziu

U vulia spusare? Ma iu ciò vuogghiu fare spusare ancora! U vuliti capire ca è na cosa ri nenti? Po succerri a tutti ri sintirisi male.

Rusuzza

Ma nun succeri a tutti r’aviri tutti i muorbi ri stu munnu. Nta menz’ura ca fu cà, presentau nu repertorio ri maladdie ca nta ncuncursu ri struppiati vincissi u primu premiu.

Gnaziu

E’ inutile c’a puorti o luoncu, pi mia nun ci po essire iautru maritu pi Margherita. O idu o nenti! U vuliti capire ca è a pirsuna ghiusta? Margherita è fatta pi idu su misura.

Iancilidu

L’unica cosa ca è fatta pi idu su misura è nu bedu tabbutu, imbottito e ricamato.

Gnaziu

Basta ora e tu zittiti…Nzumma, cà a ma mettire na cosa nciaru: nti sta casa cu è u capu famigghia?

Iancilidu

Tu papà.

Gnaziu

Oh finalmente!...E cu è ca cumanna nti sta casa?

Iancilidu

A mamma.

Gnaziu

Comu a mamma? Piezzu ri cosa tinta…Ti ni rugnu una!!

Iancilidu

Ma se u ricinu tutti. Ni parrunu macari i vicini.

Gnaziu

Lassili parrare si furbiciuna ca s’ammiscunu sempre nte fatti i l’autri…Chi è ca ricinu?

Iancilidu

Ricinu ca ravanti a tutti a mamma fa a finta ca cumanni tu, ma puoi…all’atto pratico!...

Gnaziu

Si disgraziati! Se pinzassinu e fatti re sa case…Comunque iu arriestu ca ma opinione.

Rusuzza

Ricordati però chidu ca c’è scrittu nto libbru. U libbru nun sbagghia!

Gnaziu

Attonna cu su libbru! Ma se s’avissi a crirri a tutti i bestialità ca su scritti nte libbra, fussimu persi.

Rusuzza

Gnaziu rammi cuntu, u libbru nun sbagghia. Anzetta tuttu e tu ti na cummincire.

Gnaziu

Sintiemu allura chi dici ancora su schifiu ri libbru…Viriemu... viriemu se anzetta chi succeri ciù tardu. Avanti…sintiemu!

Rusuzza

Ora ti fazzu virri, accussì ti cumminci…Aspetta…sienti chi dici ora…viri…ora viri…Ah, ecco…cà è…e sparti parra ri tia.

Gnaziu

Ri mia?! E chi po diri ri mia?

Rusuzza

Sienti…sienti…rapi i uricci.

A to razza tantu ti malirici

se fai ra ta figghia pirsuna infelici

infatti stai certo ca intra rumani

ri sicuru t’assicuta e ti muzzica ncani.

U sienti? Se fai u stuortu, quarchi cane ri sicuro t’assicuta a muzzicuna.

Gnaziu

(ridendo)A mia?! Chista è bella!...U to trisaulu sta vota a sparau rossa…A mia mi muzzica ncane?! Ma se iu quann’era nta l’Africa cu na taliatura facìa stare queti i liuna. Mancu impressione mi facieunu! Penza se ncane m’avissi a fare quarchi cosa: abbasta ca u talìu nta l’uocci, co scantu u fazzu rincretinire…Ahhh! Ahhh! Ahhh! A mia mi muzzica ncane! Chista è bella!

Rusuzza

Arrirri! Arrirri! E puoi viri se nun è vero. U libbru nun sbagghia.

Gnaziu

Su libbru to puoi fare a nzalata, scuita a mia. (sotto la finestra si sente il suono di una chitarra. Gnaziu e gli altri si fanno attenti e ascoltano) Chi è sta musica sutta a finestra?

Tuornu a cantare ri nuovu ogghi

pi scummigghiare tutti li mpruogghi

ri na picciotta e ra sa famigghia

ca pi ru sordi vinnierru na figghia.

                       Rit.              Ora c’a ta casa c’è tanta munita 

fatti ciamare “signura Margherita”

vattinni a tutti li festi ra ballu

cu to maritu ca iavi u catarru.

(superando la costernazione di tutti) Attonna cà è?!...Sienti sienti! Chistu l’avi pi viziu. N’autra canzuna sta cantannu. Ma i sapi propriu tutte!...Silenzio! Sintiemu chi dici stu disgraziato…Talè talè, macari offensivo è!

Certu pi tia ora iaiu a rugna

sintisti ta matri ca è na sampugna

pi tia ri ruluri certo nun muoru

nun viru a tia e a racchia i ta suoru.

                      Rit.              Ora a ta casa è tutta pulita

spusiti presto “signura Margherita”

accussì nun ruormi sula nta pagghia

    ma nte piumini cu nu sceccu ca ragghia.

Marietta

Nta sta canzuna mi pare arrabbiatiedu però, nta chida ri prima era ciù romantico. Sicuramente di parole ci nzignau Peppe Ristuccia. (Margherita inizia a piangere a dirotto) Margherita, chi cianci tu? Allura iu, ca mi rissi racchia, c’avissi a fare?

Gnaziu

Paracquaru lurdu! Iu ci fazzu agghiuttire i rienti, accussì viriemu comu canta…Bastarduni! (mentre viene cantata la strofa successiva, Gnaziu cerca di uscire fuori per picchiare Vartulu ma viene trattenuto da tutti)

Mentri co ruluri i to uocci cianciunu

penza ca ncasa s’abbuffanu e manciunu

e se che peni addivienti na canna

consoliti ca l’arteri l’avi sulu a ta nanna.

                  Rit.              Ora ca ti spusi, fatti na gita

cu li so sordi “signura Margherita”

portiti pure a to maritu

tienulu strittu su ribbambitu.

Iancilidu

Arragghiuni iavi, iu tuortu nun ci ni rugnu.

Gnaziu

Facitimi nesciri, quantu u struppiu. (viene ancora trattenuto. All’inizio della strofa seguente, appena sente le parole “patri zuccuni” s’infuria ancora di più ed esclamando “a mia mi rici zuccuni?!” si lancia verso il fucile e va verso la finestra ma viene bloccato e disarmato da tutti. Margherita s’impossessa del fucile e mentre continua il canto Gnaziu, impossibilitato a sparare e ad uscire, si lancia verso la finestra e cerca di scavalcarla anche in questo caso prontamente bloccato dagli altri)

Chi gran famigghia cu npatri zuccuni

e nu maritu ca è npassiluni

ma sugnu certo c’ancuminciannu i ogghi

priei lu Signuri ca so ricogghi.

                            Rit.           Ora ca è vedova a pena è finita

ci restinu i sordi a Margherita

po sperare sempre c’addiventa cuntissa

se trova subutu n’autru fissa.

                            Rit.           Ora ca è vedova a pena è finita

         circamu nviecciu pi Margherita

        facitivi avanti senza ammuttare

      ca unu a unu vi va a burricare.

Gnaziu

(nervoso) A mia mi luorinu i manu co risiu ca iaiu ri rare tumpulati…Chi ti ni vai ri cà? Paracquaru fitusu! Mi stai rovinannu a salute, lazzaruni! Ma se scinnu ti tiru u cuodu comu a na iaddina…

Margherita

(piangendo) U viri papà, mi ni sta riciennu ri tutti i culura… E tuttu pi curpa to.

Gnaziu

E chi c’entro iu? Chi ciò rissi iu ri vennire a cantare sutta a finestra?

Margherita

No, però tu u facisti innervosire.

Gnaziu

Ah s’innervosiu macari?! Stu delinquente mi sta faciennu ciancire a figghia…Aspettimi ca scinnu, paracquaru muortu ri fame…aspettimi…(fa per avviarsi)

Iancilidu

Papà, attenzione o cane ca ti muzzica.

Gnaziu

Ma chi m’importa ro cane ca mi muzzica! Iu a stuccare na puocu ri ossa a su nfame.

Marietta

Arragghiuni iavi Iancilidu. Nto libbru c’è scrittu ca ncane ta muzzicare. Ammoviti intra!

Rusuzza

Ghiustu, ammoviti intra e lassilu perdire. A fine chi t’importa ri chidu ca rissi?...E tu nun ciancire vah, nun fare a piccirida.

Gnaziu

Comu chi m’importa?! Perciò ncicaluni veni sutta a finestra, mi ni rici ri tutti i culura e iu nun cià dire nenti?! Ohu, ma c’aviti o puostu ro sancu: iacqua frisca??!

Margherita

A fine cantau sulu na canzuna.

Gnaziu

E i sintisti i parole ri sa canzuna? Su latruni a ringraziare a Diu ca nun ci potti sparare picchì c’era u rischio ri spirtusiare quarchi poviru innocente, ma sa no a st’ura fussi stisu nta piazzetta comu nu lucirtuluni o suli…Ma ora niesciu e ci rumpu i corna. (esce infuriato)

Iancilidu

Papà…attento o cane!

Razietta

Se, se, porta u pane ma sa no arristamu a ghiunu!

Rusuzza

Iancilidu…Curri, vattinni nto bagghiu ri don Ciccu Vizzi e sciuogghi u so cane; chissu è ncanazzu ca vota facci a tutti. To patri sicuramente passa ri duocu e cu tanticcia ri fortuna purtamu na puocu ri iacqua o nuostru mulino…Curri Iancilidu. (Iancilidu esce di corsa) Figghiuli miei, nun vi preoccupate ca u durcamu! Sugnu o nun sugnu Rusuzza, figghia ri Saro e Vannina Fraschetta?...Ora ammuviemini queti e aspittamu.

Razietta

Chi mo vuliti spiegare chi sta succiriennu? Iu a ntisu cantare sutta a finestra e puoi ntisi Gnaziu ca vulìa sparare a chidu ca cantava…Picchì?

Marietta

O papà nun ci piaciu a canzuna…e chidu c’a cantava.

Razietta

Ma se mo patri avìa sparare a tutti ca mi facieunu i serenate, a st’ura uommini nun si ni truvassinu mancu a circalli ca cannila.

Rusuzza

Chi ci vuoi fare nanna. Gnaziu è nirvusu e sciu fora.

Marietta

E diri ca nto libbru c’è scrittu ca se nesci ci finisce male.

Razietta

Nta quali libbru?

Margherita

A mamma iavi nu libbru unni c’è scritto tuttu u destino ra nostra famigghia…e u libbru nu sbagghia!

Razietta

Ma chi riciti pi davero? No, iu a sti cosi nun ci criru.

Marietta

Vero è nanna. C’è scrittu tuttu supra a nostra famigghia.

Razietta

Talè talè! Cosi ri l’autru munnu! A mia mi pare tutta na babbiata.

Margherita

Na babbiata?! Nto libbru c’è scrittu ca se u papà scia fora, l’avìa muzzicare ncane…Viriemu se è vero!

Razietta

(contenta) Se, se, viriemu se è vero!!! A mia sti cose mi piacinu! (da fuori si sentono i lamenti e le imprecazioni di Gnaziu. Marietta guarda dalla finestra e fa eloquenti gesti di stupore verso gli altri)

Gnaziu

Ahiii!...Ahiii!...Matri mia aiutami tu…Cane bastardu!... Mariiia comu m’arridduciu!...Ahiii! (entra Gnaziu tutto sbrindellato e sanguinante. Tutti gli si fanno incontro)

Rusuzza

Gnaziu, chi ti succiriu?

Gnaziu

Malirittu cane! E chi ci fici?...M’azzannau tuttu!...Ahi!...Ahi! Appena mi vitti passare mi sautau ncuodu e nun mi resi u tiempu ri nenti…Na tigre parìa!...Su canazzu rugnusu, ciù rugnusu ro patruni…Ahi, nun mi tuccare a nachita ca m’abbrusca…Ma iu su cane u canusciu, è chidu ri don Ciccu Vizzi: rumani ci fazzu na purpitta addusata comu ricu iu e ciò fazzu truvare tisu tisu che iammi all’autu…Accussì!... Malirittu! Mi ciantau tanti muzzicuna ca m’acciuncau…

Marietta

U viri papà, chi t’avieumu rittu? U libbru avìa ragghiuni!

Gnaziu

Ancora sta musica sunamu? Ti pare ca succiriu chistu picchì è scrittu nto libbru? A curpa è ri su paracquaru. Se nun era pi idu, iu nun scia e nun m’avissi succirutu chistu…Ma puoi su cani bastarduni, picchì sa pigghiau cu mia? Chi ci parsi u ciù cretino?

Rusuzza

To rissi! Nun è na fatalità, è scrittu nto libbru!! E a vuoi sapire n’autra cosa? Nto libbru c’è scritta na cosa ca riguarda Vartulu perciò è destino ca fare parte ra famigghia, ma sa no nto libbru nun ci fussi. (entra Iancilidu)

Iancilidu

Papà!...Chi fu? Ti vitti assicutare ro cane ri don Ciccu Vizzi e ti vitti curri ca parieutu nu liepru…Meno male ca nta l’Africa cu na taliatura imbalsamautu i liuna!!

Gnaziu

Se nun cià finisci, cu pure ca sugnu struppiatu, mi susu e ti rugnu nu scuppuluni…Perciò, chi dicieutu tu?...Ah, ca nto libbru c’è scrittu u paracquaru. E ni sappimu n’autra!!

Rusuzza

Ti ricu ca è vero e quannu ti liegghiu chidu ca c’è scrittu, arriesti ca ucca aperta. Sientimi e viri se mi sbagghiu.

Gnaziu

Sientu! Sientu! Tanto pi chidu ca m’importa!

Razietta

Picchì cumprasti a torta? Cu fici u compleanno?

Rusuzza

Nudu nanna…Aspetta nminuto c’a Gnaziu cià legghire na cosa ro libbru.

Razietta

Ah, ro libbru c’anzetta?

Gnaziu

Co sapi macari ida? Stu libbru addivintau n’avvenimento… Avanti liegghi e finimaccilla, ca sugnu stancu e puoi a ghiri a miricarimi picchì sugnu tuttu scurciatu.

Rusuzza

Allura stai attento…Talè chi dici…Talè…

Nudu a essire tanto somaro

ri siri cuntrariu a nparacquaro

picchì se è povero nta realtà

presto ri luntano ci arriva l’eredità.

Capisti Gnaziu? Presto Vartulu addiventa riccu!

Gnaziu

(curioso) Viriemu…fai legghire a mia…se, rici proprio accussì …Ma st’eredità c’a vennire ri luntanu chi significa?

Rusuzza

Ma comu, nun o sai ca Vartulu iavi parienti a Merica ca sa passinu buoni?...Su riccuna!...E viecci tra l’autru e mi sa ca idu è l’unico erede.

Gnaziu

(attento) Ma si sicura? Mizzica!! Se è accussì canciunu tanti cose…Riccu a divintare!...I parienti a Merica iavi!...Iancilidu curri, vai a ciamare a Vartulu ca ci vuogghiu parrare. Iu mentre vaiu da rintra a lavarimi e a rizzittarimi…Vai Iancilidu! (esce)

Rusuzza

Iancilidu, vattinni nti Vartulu e spiechici nta ru parole chidu ca succiriu, ma sa no chidu scinni re nuvole e puoi ricci ca quannu parra co papà talìa a mia ca ci fazzu segnale re cose c’a dire. Vai e sbrigati. (esce Iancilidu)

Marietta

(si porta alla finestra) Ricci ca porta a Peppe Ristuccia, c’acciù ca ci siemu ni sistemamu tutti!

Rusuzza

Marietta!! Ma tu iai certi modi ri esprimiriti! Si peggio ri nmasculazzu!

Marietta

E’ ca iu co parrare sugnu sincera..spontanea…e senza malizia.

Rusuzza

…e senza cirviedu! Prima ri parrare a riflettere.

Marietta

Chi c’è ri strano? Acciù ca ci siemu si parra pure cu Peppe Ristuccia e viriemu chi si po cunciurri.

Rusuzza

Chi vuoi cunciurri? Ma tu iai na facci ri brunzu!! Ri cu pigghiasti? (arrivano di corsa Iancilidu, Vartulu e Peppe) Ah, ghià cà siti? Nun ni pirdistru tiempu…Assittativi, mo maritu sta arrivannu.

Vartulu

(ancora col fiatone) Ancuntrammu a Iancilidu e…chi sacciu… mi rissi ca iu a taliare…

Rusuzza

Ssst!! Silenzio!...Se, taliemmi bona quannu parri cu mo maritu e stai attento e signali ca ti fazzu. Stai attento ca su importanti.

Vartulu

Va bene! Va bene!...Chi curruta, mi scierru l’uocci i fora!!

Peppe

Chi mi rici? E iu cu stu cadu ca iaiu! Mancu puozzu caminare, penza a curriri.

Marietta

(leziosa) Signor Peppe Ristuccia, iu canusciu na miricina pe cadi!!

Peppe

Se??!! Ma dare c’a pruovu.

Iancilidu

Accussì t’azzuppia pi sempre. (entra Gnaziu)

Gnaziu

Eccomi cà! Giovanotti chi si rici, comu siti?

Vartulu

Iu buonu grazie, e lei? (Rusuzza si siede dietro Gnaziu per non essere vista)

Gnaziu

Mah…ringraziannu a Diu!...Allura Vartulu, iu ti ciamai pi parrariti. Intanto ma scusare se prima cu tia fu tanticcia offensivo, è ca certi vote nun ma firu a controllarimi.

Vartulu

Nenti…cosi ca succierinu.

Gnaziu

Allura…po essere…ca puoi a fine iu…nun è ca fussi tantu cuntrariu…ca tu frequentassitu Margherita, però…a capire…u sai com’è nta sti casi?...Prima vulissi qualche informazione supra a tia…a ta famigghia…i to parienti!!...Mi capisci, vero?

Vartulu

Certo! Certo! E’ vuostru diritto, parrati ca iu sugnu cà a darici tutta a soddisfazione ca vole.

Gnaziu

A posto!... Dunque… partiemu macari re parienti…ca iai luntanu: pi caso iai parienti all’estero?

Vartulu

All’estero??? (guarda Rusuzza)…Seee!! Puhh! Eccome!...Ci n’aiu a bizzeffe.

Gnaziu

E macari a Merica, vero?

Vartulu

Se…Se, a Merica i ciù assai!

Gnaziu

Benissimo!...E rimmi: i to parienti ra Merica…su ricchi?

Vartulu

Ricchi??...Ricchissimi!!! A ta sapire ca ogni vota ca vuonu vennire o paisi, cià na rinunciare picchì i sordi nte valigi nun ci trasinu e allura sunu costretti a ristare.

Gnaziu

(allibito e contento) Beda Matri! A stu puntu siemu?...E rimmi: i to parienti comu stanu? Vuogghiu riri: comu sa passinu?

Vartulu

(equivoca il gesto di Rusuzza, che mima la cattiva salute) Girano!...Girano!

Gnaziu

Comu girano! Girano!...Ah, vuoi riri ca siccome su ricchi, si fanu gite…vacanze, vero?

Vartulu

(confuso) Se, se, chissu vulìa riri. Sordi n’anu tanti, ca na puocu si sparunu accussì: girannu pieri pieri.

Gnaziu

Se, però iu vulìa riri: comu stanu ri salute…Chi su in salute oppure…mi capisci?

Vartulu

(stavolta capisce il gesto) Ah capì!! Capì!...No! No! Quale salute! Sunu tutti malatizzi!...Ianzi, ncunfirenza, vi puozzu riri ca sunu  cu nperi ca banna e cu nperi da banna.

Gnaziu

Be-ni-ssi-mo!!...Oh, ma scusare…vulìa riri…mi rispiace!...E in caso ri morte ri sti to parienti, cu fussi l’erede ri tutti i ricchizzi?

Vartulu

I sa figghi.

Gnaziu

(allarmato) I sa figghi?! Ianu figghi chisti?

Vartulu

(che ha guardato Rusuzza) No!...No!...Nun mi fici finire ri parrare…Iu vulìa riri: i sa figghi no ri sicuro, picchì nun n’anu …L’unico erede fussi iu…modestamente.

Gnaziu

Ca quale modestamente!! (va ad abbracciare con trasporto Vartulu) Quale modestamente!!...Allura caro Vartulu, iu ti puozzu assicurare ca nun aiu nenti in contrario ca frequenti Margherita…T’arraccumannu però, comportati buonu picchì a picciutteda è onorata e puoi iu ti sugnu sempre cu l’uocci ncuodu e se fai u stuortu…(indica il fucile) Mi capisci?

Vartulu

Stassi tranquillo don Gnaziu. Iu sugnu na pirsuna seria e v’assicuro ca ghià ri ora fazzu tuttu u possibile pi fare felice Margherita e tutta a sa famigghia…e quannu vi si rumpi u paracqua: a disposizione!...Ah don Gnaziu, ma scusare se ant’ura cantai sa canzuni npoco pisante…

Gnaziu

Vartulidu, nun ci pinzare. Si viri ca si npicciuottu simpatico e spiritusu e a mia mi piaciunu i canzuni spiritusi…E puoi i canzuni mi mettinu cuntintizza: chi c’è ri male? Niautri nun a pigghiammu a male, anzi mentri cantautu erimu allegri… vero? (gesti dei presenti)…Vartulu mentre a prossima canzuni a cu iai intenzione ri cantalla?...Accussì, tantu pi sapillu.

Peppe

Veramente a prossima canzuni a vulissi cantare iu. (guarda Marietta) Cà c’è n’autra picciotta ca na canzuni sa merita e cantaraccilla nun fussi male.

Marietta

Maria cauranedi ca mi stanu accianannu! Na canzuni ma cantare!...Quantu rapu a finestra e pigghiu tanticcia ri aria frisca, ma sa no m’accupu…Papà, acciù ca si nta riscussione lassiti iri e nta ncuorpu sistemi ru figghi.

Gnaziu

Marietta pi tia ancora a passare quarchi anno, picchì finu a quannu è nte certificati ri morte nun c’è nenti ri discutere. Macari se u mettinu a fare stati ri famigghia, quarchi cosa a putiemu discutere…E puoi Rusuzza, ri Peppe Ristuccia u libbru nun dici nenti, perciò nun po fare parte ra nostra famigghia.

Rusuzza

Eh caru Gnaziu!...Cu sapi? Co tiempu forse quarchi cosa a truvamu.Tranquillo c’a truvamu macari pi Peppe.

Gnaziu

Mah picciuotti, a stu puntu sciemu tutti e pigghiamini quarchi cosa o bar…Tu Iancilidu resta cà e fai cumpagnia a nanna.

Iancilidu

Ma picchì sempre iu? Chissu nto libbru nun c’è scrittu.

Rusuzza

Avanti Iancilidu, ca puoi ti cuompru a bicicletta. (escono. Iancilidu rimane sconsolato in un angolo)

Razietta

Mah!...Iu a stu libbru nun ci criru: è possibile ca chidu ca c’è scrittu è vero?...No! No!...Iu però vuogghiu virri se c’è scrittu quarchi cosa pi mia…Cu sapi? (va a prendere il libro e si mette a sfogliarlo, finchè si ferma in una pagina e legge)

Macari ca co tiempu l’età avanza,

unu nte cosi nun cià perdire a spranza,

infatti l’amuri pi tia nun è esaurito,

n’avutu sette e ora cerca l’ottavo marito.

(sbigottita) Ma chistu è scrittu propriu pi mia!...Maria! Maria! Cosi ri l’autru munnu! Cu avìa dire?!...Rusuzza!...Gnaziu!... Aspittatimi!...Ciamati don Tano Muttida ca mo spusu iu… Ciamatilu!!...Mo spusu iu!....Aspittatimi! (esce continuando a esclamare queste parole. Iancilidu, che ha assistito alla scena, ha un’espressione di compatimento e lo lascia intendere anche con i gesti, poi prende il libro, si mette a sfogliarlo e quindi legge)

Na sira ca niscì mpriacu re putìe

mi vinni ri scrivire sti fesserie

e pinzai: vuoi virri ca senza vuliri

truovu quarchi stubbutu c’a sti cosi ci criri?

Iancilidu

Ahi!! Abbasta ca su ranni…sperti…ghiuriziusi!...Comunque, sta pagina è miegghiu c’a strazzu…(esegue) Se a fine si vuonu fari nfinucciare, a mia chi m’importa?...Ammucca lapuna siti! Mah, mi fazzu nu giro co calacipitu ca è miegghiu! Ahi passiluna! O sa quanti na ma virri ancora cu stu libbru!…Cià siri r’addivirtirisi!!...Ammuccati minciuna!! (esce di scena ridendo mentre si chiude il sipario)

F I N E