I rostc di Giuseppina Cattaneo

AUTRICE

GIUSEPPINA CATTANEO

http://giusicopioni.altervista.org/

POSIZIONE S.I.A.E. N 193077

Codice opera Siae 910490A

TITOLO

I RSTC

COMMEDIA IN TRE ATTI

Personaggi

CANCIANO, cittadino

FELICE, moglie di Canciano

RICCARDO, Conte

LUNARDO, mercante

MARGARITA, moglie di Lunardo in seconde nozze

LUCIETTA, figliuola di Lunardo del primo letto

SIMON, mercante

MARINA, moglie di Simon

MAURIZIO, cognato di Marina

FILIPPETTO, figliuolo di Maurizio

TRAMA

Traduzione in dialetto Bergamasco e libero adattamento da

I rusteghi di Carlo Goldoni

ATTO PRIMO

CASA DI LUNARDO.

SCENA I

Margherita e Lucietta

Margherita e Lucietta cuciono. Sono sedute.

LUCIETTA. Ol carneal al apena fint.

MARGARITA. An s prpe diertite tant.

LUCIETTA. (Ironica) an s po diertide! A ma gniac est na strasa de comedia, che ala sis istrasa!

MARGARITA. E set gnica pr chsto? Al seds mis che a so spusada e mia che ol t padr al mabe portat, na olta in vrghilc!

LUCIETTA. Aglialsla laur? Ede mia lura che ol me padr al sa spuss notra olta perch pensae che isse a pde indaf cola me matregna. L se, al se spusat, ma a quanto par, a gh negot pr me ma gniac negot pr le!

MARGARITA. O spusat norso, cara la me scta, l al sa dirt mia e al vl che an sa dirte mia gnia notre. Figrt Lucietta che prima de spusam, ol diertimnt al ma mancaa miagnipo. La me madr p, a gh smpr piast ind a teatr. Figrt che inverno a mindaa insma d o tre olte e quando al vegnia carneal adiritra sic o ses volte. Figrt che invece quando a mi staa in c, an ghera smpr vergot de cntas. Figrt che ai vegna a troaga i parecc, d amis, anche zugn. E de pericol annera mia, figrt!

LUCIETTA. (Al pubblico) figrt, figrt, ai dicc sic volte infena ads.

MARGARITA. Dighe mia che a so na de chle che a ga pias a and in gir smpr ma ogni tat al ma pias anche a me.

LUCIETTA. E me poarta che ando mai f d la porta? Gniac sl balc a pde mia ind perch lotr de, a so indacia apunto sl balc pr ciap n po de aria e mala mia est chla petegola dla lasagnera?! Al indacia sbt a rffianaghl e ardae che al ma bastuns pr chsto.

MARGARITA. E a tal se mia cosa al ma casat indre pr colpa t!

LUCIETTA. Ma cosa a gaavro facc me Signur!

MARGARITA. Te, cara la me scta a ta sa spusere, ma me a go de stache finch scampe!

LUCIETTA. (Interessata) cos? Me a ma sa spuser?

MARGARITA. Ah, me crde prpe de se.

LUCIETTA. La ma dighe, madr, quando a ma sa spusero?!

MARGARITA. A ta sa spusere quando ol Ciel al vler.

LUCIETTA. E quando ol Ciel al vler snza che me al sabe?!

MARGARITA. Ma cosa cntss! Crto che a ta ghe sal a te!

LUCIETTA. Intat per a me nig al ma gniam de d negot.

MARGARITA. Se ai ta gniam de d negot, i tal digher.

LUCIETTA. A gh gniam negot in de laria?

MARGARITA. Al gh e al gh mia; ol me m al vl mia che a tal dighe.

LUCIETTA. Madr, a mal dighe.

MARGARITA. N, a pde mia.

LUCIETTA. Ma dai, ala ma dighe ergot.

MARGARITA. Se a ta dighe ergot, al ma maiazo la pl dl ms.

LUCIETTA. Se le ala mal dis, ol me padr ai saavr mai.

MARGARITA. Figrt se a tande mia a dighl!

LUCIETTA. Ma no! Figrt che me ando a dighl ads.

MARGARITA. Cosa a ga ntra ads chl figrs?!

LUCIETTA. (Ironica) al so mia me, a go chsta abitudine e al dighe snsa nincorzs.

MARGARITA. (Al pubblico) pr me al indre a tm in gir chsta balsa. Pi gni figrs al vegner f dela me boca.

LUCIETTA. Ala ma dighe madr!

MARGARITA. Dai dai, laur doc! A te gniam de fin chla calza!

LUCIETTA. Ala arde che a ga l ol so tep!

MARGARITA. Se al ve a c issenfal e la calsa al mia finida al digher che a ta sestacia tt ol de sl balc! E dpo figras se maledt isto ese!

LUCIETTA. Ala arde come cse ala svlta. Ala ma dighe ergot de chl isposo.

MARGARITA. Che sposo?!

LUCIETTA. Alura le ala dis cha a ma sa spusero?

MARGARITA. Pldas.

LUCIETTA. Beada le se ala ga sa ergot.

MARGARITA. (Un po arrabbiata) a so negot.

LUCIETTA. (Risentita) anche me a ga so negot!

MARGARITA. Arda che a ta set indre a stfam ads.

LUCIETTA. (Con rabbia) sciopa a te!

MARGARITA. Cosele iste parole?!

LUCIETTA. Me, a go nig a sto mont che al ma l be.

MARGARITA. A ta na le infena a trp, cara la me scta.

LUCIETTA. (Piano) be de matrigna.

MARGARITA. Coset dicc?

LUCIETTA. Negot.

MARGARITA. Scoltm be, cominsa mia a secam n! A so prpe metida be! A go nm che al ma tormenta tt ol de e ga manca anche ads de dient gnieca anche cola la me figliastra!

LUCIETTA. Madr, ala dinta gnieca n po trp ala svlta!

MARGARITA. (Al pubblico) ala ga res. na olta a sere mia isse, ads a so dientada na belva. Al isse, chi sta col lupo alimpara a ulul!

SCENA II

Margherita, Lucietta e Lunardo

LUNARDO. (Entra piano senza parlare).

MARGARITA. (Al pubblico) al ve de che! Per tcc i diaoi! (Si alza).

LUCIETTA. (Al pubblico) al al sa ms compagn di gacc! (Si alza) padr.

MARGARITA. Lunardo. Al sa saluda pi ads?

LUNARDO. Laur, laur otre. Pr fam complimnt a desmet de laur ads?

LUCIETTA. O laurat infena a ds n?! O apena fint la calsa.

MARGARITA. Teamet che ads an s pagade a giornada!

LUNARDO. Me a so che in pace e invece otre cosa f? A ma d de chle risposte

LUCIETTA. Al faghe mia isse padr. Al ga use po mia indre in chsce ltm de, de carneal. Va be, a mindar in dighlc, pasiensa, ma stem almeno in pace.

MARGARITA. O te a ta pdt mia sta de snsa us?!

LUNARDO. Ma cosa dight! Cosa soi me? na bestia ads!? E p dpo, de cosa a sa lament?

LUCIETTA. Don doc, al ga porte a maschere.

LUNARDO. A maschere? A maschere?

MARGARITA. (Al pubblico) ads al da f!

LUNARDO. E ghi anche ol coragio de dim de portaf a maschere? Ma me, quate olte a vo domandat de metif sl ms la maschera?! Ma cosela p sta maschera?! E pr cos al sa in maschera?! E p dpo, i scte ai ga mia dend in maschera.

MARGARITA. E chle spusade?

LUNARDO. Gni chle spusade ai pl mia! Gni chle spusade!

MARGARITA. E che manera i otre invece ai va? Figrt se al val anche pr notr.

LUNARDO. Me pense ala me c e mia ai otr. Margherita fa gidese pr piaser.

MARGARITA. Lunardo, pientela le ads.

LUCIETTA. Padr, al faghe mia smpr isse. Andaro mia in maschera, ma alistaghe b!

LUNARDO. Dai egn che tte do. Diolte anche me a go ergot pr la crapa, ma inc a so in buna. An s a carneal e a ga ol de de festa.

LUCIETTA. O magare!

MARGARITA. S, sentm cosa ta ghe in mnt.

LUNARDO. Scolt, me a le che inc an disne in compagnia.

LUCIETTA. (Felice) indoe! Indoe padr!

LUNARDO. In c!

LUCIETTA. (Delusa) in c?!

LUNARDO. Se, prpe in c. In doe pensat dend? In ostarea forse?

LUCIETTA. N, alostarea prpe n.

LUNARDO. A talse che in c di otr ando mia a maiaga ads.

MARGARITA. Ma se crto. Figrt per che a ga sabe stacc na olta che a tabt invidt verg.

LUNARDO. E invece se. O invidat dla zet a egn che e a so sigr che ai sa troer anche be.

MARGARITA. Chi et invidat?

LUNARDO. na compagnia de galantm: du ai spusacc e ai vegner che coi so fommle.

LUCIETTA. (Felice) e chi el chl mia spusat?

LUNARDO. A ta se trp curiusa.

MARGARITA. Ma dai, tesoro, an vl adoma sa chi al vegner che.

LUNARDO. lis prpe che a val dighe? Al vegner che ol sciur Canzian Tartuffola, ol sciur Maurizio dalle Strope, e ol sciur Simon Maroele.

MARGARITA. Signur ardazo! Tri mars!

LUNARDO. Cosa rst d? Ad che ai tre persune pr be.

MARGARITA. Se, prpe pr be. Tri selvadc come te.

LUNARDO. co, i fommle al de denc ai dis che i mgn che ai pr be e ai giudisius, ai invece d selvadc! E al sis ol perch? Perch otre a si trp civilizade e al va pias pi lm onesto. No, a otre ads a va pias olm ala moda, lm simpatc, lm che al va porta de che e de l. Coi otr a sti be, con notr invece a va e la malinconia a sta a c che al va sma de s in pres. Otr a va f t in gir da chi mgn le e al si gniac. Con chi invece al ga seriet, reputasi, chi no! Chi ai rstc e selvadc. Ela mia isse forse?

MARGARITA. A va do res in tt. Fa pr vegn che a disn la sciura Felice e la sciura Marina.

LUNARDO. A ta pdt d a giuro. Isse tcc ispusacc e d sporcaciade ann mia. (A Lucietta) cosa ascoltte? Ads notr an ga de parl di laur che te a ta pdt mia sent.

LUCIETTA. Che manera a pde mia sent?!

LUNARDO. (Piano a Margherita) de mia lura de sistem tt.

MARGARITA. (Piano a Lunardo) come al, chl afare?

LUNARDO. (Piano a Margherita) a ta dighero. (A Lucietta) va vi de che pr piaser.

LUCIETTA. Cosa fo de mal a sta che.

LUNARDO. O dicc dend vi de che!

LUCIETTA. Ma Signur! Al prpe pie de veleno da insema al co ai dicc di p!

LUNARDO. Va vi perch se de n a ta ria na papina sl ms.

LUCIETTA. Madr, ala sentt?!

MARGARITA. (Con tenerezza) Lucietta se ol t pader al ta dicc dend, v pr piaser.

LUCIETTA. (Al pubblico) a se a ga fds al mont am la me pvra madr! Anche spas a spusers pr dend vi de che! (Esce).

SCENA III

Lucietta e Lunardo

MARGARITA. Lunardo, a pdie mia daga res ala Lucietta pr mia fat fa brta figra, per, ada che a ta set trp dr con chla scta. Trp rstc!

LUNARDO. dt che te a ta a ga se negot? Me a ga le be e al pr chsto che a ghi do mia tte vinte.

MARGARITA. Tte vinte? Ma se attla last mai diert!?

LUNARDO. I scte ai ga de sta a c e ai ga mia dend in gir.

MARGARITA. Lasela ind a t almeno na comedia.

LUNARDO. O dicc de n. Se me ala le d in spusa, a le p mia che ala abe zam metiss na maschera e la sabe stacia in d teatr.

MARGARITA. Alura sta storia del matrimonio ala a innacc

LUNARDO. A ta ghe dicc negot ala Lucietta n?!

MARGARITA. Me? Negot de negot.

LUNARDO. co, a crede de iddacc la Lucietta in spusa.

MARGARITA. Con chi? A pde sail chi el?

LUNARDO. (Si guarda intorno) fa sito che gni laria aialsa. (Piano) col sct dl sciur Maurizio.

MARGARITA. Col Filipetto?

LUNARDO. Se, prpe. Fa sito per, d negot.

MARGARITA. Ma cosa et facc Signur! Prpe con chl contrabander?!

LUNARDO. Margarita fa la braa. Ale isse e basta.

MARGARITA. Ma i sa spuser prst?

LUNARDO. Se prst.

MARGARITA. Ma snsa domandam a me?

LUNARDO. A so me ol padr che.

MARGARITA. Pota, ma cosa a ga doi de dota?

LUNARDO. Chl che le me.

MARGARITA. Ada che me a so stfa n? Figrs se a ta me dicc vergot de tt chsto!

LUNARDO. A tloimia dicc ads?

MARGARITA. (Poco convinta) se ma, e la scta quando ala egner a sail?

LUNARDO. Quando ala sa spuser.

MARGARITA. E pdela mia sail prima?

LUNARDO. No.

MARGARITA. Ma set sigr che al sis chl che anche le la l?

LUNARDO. A so me ol padr che.

MARGARITA. Se-se, la scta al la t e me a le mia impasam. Fa pr chl che a ta ghe ia.

LUNARDO. La me scta ala ga de s vesta de nig. Chi ai t, ai spusa.

MARGARITA. E se chi ai t e p dpo aia l mia?

LUNARDO. Ol so padr al ma dacc la so parola e a me al ma basta.

MARGARITA. Oh che belispusalese!

LUNARDO. Cosa a lerst, che ai fs lamur prima?

MARGARITA. A ma sma che ai abe ciamat. Ando a t chi gh.

LUNARDO. Ghela mia la serva?

MARGARITA. Alindre a fas i lcc, ando me a t chi gh dal balc.

LUNARDO. Fommla no. le mia che a tandaght sl balc.

MARGARITA. Ma che manera a pde mia ind me?

LUNARDO. O dicc de n, andaro me. Che a comnde me e perci, comande me. (Esce).

MARGARITA. Che m che a m tocat! A gh pi gli mgn de na olta. Ann pde pi!

LUNARDO. (Entra in scena) lt sa chi ca l?

MARGARITA. Chi el?

LUNARDO. Ol sciur Maurizio.

MARGARITA. Ol padr del promesso sposo?

LUNARDO. Se, prpe chl.

MARGARITA. El che pr mts decorde?

LUNARDO. Scolta, va de la a te pr piaser.

MARGARITA. A ma mandt ivi p?!

LUNARDO. Se, a ta mande vi! Va de la pr piaser.

MARGARITA. lt mia che sente chl che a va dis?

LUNARDO. No, le mia.

MARGARITA. Andaro, andaro. Ma cosa soi che me?

LUNARDO. So me che a so ol padr.

MARGARITA. E me a soi mia la t fommla?

LUNARDO. A to dicc dend via de che! Ma set surda?

MARGARITA. Che orso che a ta se!

LUNARDO. Smff doc!

MARGARITA. Che mars!

LUNARDO. Ela am longa?

MARGARITA. Che bestia de m che a ta se! (Esce).

SCENA IV

Lunardo e Maurizio

LUNARDO. Al vgne d det. (Maurizio entra) la me fommla al indacia pr frtna. Ala lia mia ind, a ma tocat vus pr fam obed prch coi bune, ala sa mia mia. Me a ga le tat be ala me Margarita, ma tat be, ma in de me c, ol padr al adoma e chl a so me.

MAURIZIO. Sciur Lunardo, al capese. O parlat col me sct.

LUNARDO. A gal dicc alura che al vl che al sa spuse?

MAURIZIO. Agglo dicc.

LUNARDO. E l cosa al dicc?

MAURIZIO. Al dicc che al contet, ma che per al vlers vdela prima.

LUNARDO. Ma come? Ansera mia decorde isse!

MAURIZIO. Dom, alistaghe calmo, al diente p mia gnc. Al varde che ol me sct al far tt chl che le me.

LUNARDO. E la dote pr la me scta al zam paregiada. A vo prometit ses mela ducati e ses mela ducati ai sar. O a prefer in zecchini o magare in ducati darzent? Al ma dighe.

MAURIZIO. I spiccioli ai vle mia, preferese che a ma gir na cambial chesse ai mi investes.

LUNARDO. Va be, a faro chl che a l.

MAURIZIO. E le gniac che a spend solcc in di esticc.

LUNARDO. Va be, alura a vladaro isse come al.

MAURIZIO. Gala ergot de sida?

LUNARDO. Se, ala ga ergotina.

MAURIZIO. Al varde che in de me c ann le mia de sida. Finch me a saro if, ala ga dend in gir cola coi vesticc de lana ma sensa chi cerchi le zo in fonta. E a lia mia gniac i bigodini in dl co e gni di parche.

LUNARDO. Brao, isse che a ma pias. Ma a ga dar di gioielli?

MAURIZIO. A ga dar di bracialt de or, ala festa a ga faro caas un gioiello che alera dela me fommla e per de oreg de perle.

LUNARDO. Bene, molto bene, e spere che anche l al ga daghe negot ala moda.

MAURIZIO. Cosa crdl che a sies mat? Cosela p sta moda?! I gioielli ai sempre ala moda. Cosa cntl de pi, i diamanti o chi laur le finti?!

LUNARDO. E pr, al de denc, al sa bta vi tace solcc in di montadre finte. E ann poc che aia pnsa compagn de notr.

MAURIZIO. E a gh n poc che ai gabe i solcc come an ga na notr.

LUNARDO. E ai dis che notr an s mia contecc!

MAURIZIO. Poarc a lur! Cosa capesrai de notr? Cosa crdi che a ga sabe adoma chl che ai vt lur? Amis, al bl laur d: A go tt chl che al ma ocor, al ma manca negot e a pde alocornsa pugias i m s snto zecchini!

LUNARDO. Prpe isse! E mai di bi fas, di bi polastri e di bu edi.

MAURIZIO. Tt bu e a bu mercat perch al sa paga tte i olte.

LUNARDO. E a ca so, sensa cast e snsa us.

MAURIZIO. E sensa nig che al vgne a romp i scatole.

LUNARDO. E nig al sa i nscc afare.

MAURIZIO. E i padr an s notr.

LUNARDO. E la fommla ala comanda mia.

MAURIZIO. E i sccc ai fa i sccc.

LUNARDO. A, la me scta al stacia leada f prpe isse.

MAURIZIO. Anche ol me sct al na perla. A gh mia perecol che al bote al vnt i solcc.

LUNARDO. La me scta p, al buna de fa de tt in c. Infena a laaso i toncc.

MAURIZIO. E ol me sct? Dato che le mia che al sa mesce coi serve, a go insegnat a gistas i bs d cals e mt i tpe ai braghe.

LUNARDO. Brao.

MAURIZIO. Brao poa l.

LUNARDO. Dai alura, fem isto spusalese ala svelta.

MAURIZIO. Come al vl amis.

LUNARDO. Alura a va spte a disn de me. A go quatr animelle grse isse.

MAURIZIO. An manger be alura.

LUNARDO. A mi star be.

MAURIZIO. An sa dierter.

LUNARDO. E p dpo ai dis che an s selvadc!

MAURIZIO. Strlc!

LUNARDO. Tetolcc! (Escono tutte e due).

SCENA V

Marina e Filippetto

CASA DI SIMON.

MARINA. Te neut che? Che miracol che a ta se ascat a egn che!

FILIPPETTO. A so apena egnt ivi da stde e invece dend a c a so egnic a saludala.

MARINA. Brao, Filipeto, a te prpe facc be. Sntzzo olt fa colasi?

FILIPPETTO. Grasie zia, a pde mia fermam perch se ol me padr al ria a c e al ma troa mia, a so gniac de erg.

MARINA. Ma se a ta ga dight che a ta se stacc dala t zia, cosa a ta digheral a te?

FILIPPETTO. Al mia isse semplice al ma lasa mai momnt de libert.

MARINA. De na banda al ga mia tcc i torcc. Ma dala t zia al gaavrs po lasat ind.

FILIPPETTO. Agglo zam dicc ma l al vl mia lo sts.

MARINA. A ma, al ppe scrbtc compagn dl me m n!

FILIPPETTO. Ghel ol zio Simon in c?

MARINA. Se, al gh, ma a pde mia ciamal.

FILIPPETTO. Anche l quando al ma t al ma usa smpr indre.

MARINA. Lasl parl. Te a ta set ol me neut, sct dla me sorla che poarta al morta. E me, oltre a te a go pi nig a sto mont.

FILIPPETTO. Se zia, ma lers mia che a causa me, al ga use indre anche a le.

MARINA. Precupt mia pr me. Che al proe a dim vergot, a ta dt come a fo a respondega sbt. Pr forsa a ma toca fa isse, al bruntula s tt. A ghe mia di rstc compagn de l in tt ol mont.

FILIPPETTO. Anche pi dl me padr?

MARINA. Ma, al set che al so mia?

FILIPPETTO. Pnsa zia che da quando a so al mont o mai pdt diertim na olta. Laur e p sbt ind a c. Ala dminica, a fo chl che a go de fa e p dpo sbt a c. Mai na olta che a pde ind a t ol Castel, mai na olta a t la piasa, che lavro esta adoma tr o quatr volte. Chl che al fa l a ma toca fa a me! Ma saral posbol? E a aialsa mia che fadiga o facc a convinc ol servo a diga mia che pasae de che.

MARINA. Por isct! A ta ma fe infena a pena. A so decorde che la zent bisogna tegnila a freno, ma isse al infena a trp.

FILIPPETTO. Ads per a so stf. Da ads andannacc al so mia se ala sar am isse.

MARINA. In tcc i agn che a tase stacc brao, al ghera p de dat n po de libert.

FILIPPETTO. Ma le zia, a ga sala negot?

MARINA. De cos?

FILIPPETTO. Ma a gal dicc negota ol me padr?

MARINA. A ma, al tat che al vde mia.

FILIPPETTO. Alura aials mia.

MARINA. A ga so ppe negot. Ma cosa a gh de sa de nf?

FILIPPETTO. Se me a val dighe per le a gal dis mia al me padr?!

MARINA. N certo, precupt mia.

FILIPPETTO. Me recomande, la gal dighe mia.

MARINA. Ma se a ta dighe de no, al de n!

FILIPPETTO. Ala da de sa che l al vl fam ispus.

MARINA. Delb?

FILIPPETTO. Amml dicc l!

MARINA. Al troat na scta de fat ispus?

FILIPPETTO. Se, prpe isse.

MARINA. Ma chi ela?!

FILIPPETTO. Me a gal dighe adoma se le ala gal dis a nig.

MARINA. Ma scolta Filipetto, fam p mia dient gnca ads! Cosa pnst che a sis me?

FILIPPETTO. Va be, va be. Al la scta del sciur Lunardo Crzzola.

MARINA. Se, se, la conse. Ci, a conse mia le, ma la so matregna, la sciura Margarita Salicola, che al spusat ol scior Lunardo che al amis dl me m. selvadc compagn de l. Ai s prpe troacc. Scolta neut, alep esta sta scta?

FILIPPETTO. No zia.

MARINA. Quando alavr finit col contrat, avvl far t.

FILIPPETTO. Me a go pura de n invece

MARINA. Ma se crto. E se ala va piass mia?

FILIPPETTO. Se ala ma pias mia, gni pr sgn che ala spuse!

MARINA. Crto che al sars prpe mi che te atla edst.

FILIPPETTO. E come a pds fa?!

MARINA. A ta ghe de dighl al t padr.

FILIPPETTO. Agglo dicc zam zia, ma al ma usat indre.

MARINA. Se al savrs come fa, me a ta ters

FILIPPETTO. O magare!

MARINA. Ma al mia isse facile, chlorso del sciur Lunardo al lasa st a nig la so scta.

FILIPPETTO. Se magare al sa pds fa na festa

MARINA. Fa sito, fa sito che a ghe che ol me m.

FILIPPETTO. lela che andaghe ivi?

MARINA Fermt.

SCENA VI

Marina, Filippetto e Simon

SIMON. (Alpubblico) cosa fal che chsto strlc?

FILIPPETTO. Buongiorno zio.

SIMON. (Brusco) neut.

MARINA. Prpe na bla acoglienza a ta gafe al me neut!

SIMON. Me a to spusat col patto che de parecc ann lie mia in d me c.

MARINA. I me parcc ai ve forse che a sirc ergot? Iga mia pura che ai ga mia inbisgn de te. Dpo tat tep che al vegna mia che ol me neut a troam e te, cosa a ta fe? A ta brontult!? E te a ta sarst nm civile? Te a ta set barbaro!

SIMON. E gnam de fin? Ada che stamatina a go mia ia de us.

MARINA. Ma cosa a tal facc ol me neut pr pd mia dl!?

SIMON. Al ma facc negot, a ga le anche be me se l pr chl, ma per me a le mia che al vegne che.

FILIPPETTO. Al sa precupe mia che a egnero pi che dl sigr.

SIMON. A ta ma fe p che piaser.

MARINA. E invece me a le che al vgne che am.

SIMON. E me invece a le mia.

MARINA. Chsto a ta pdt mia impediml.

SIMON. Tt chl che a me al ma pias mia, crto che a pde e a le impeditl.

FILIPPETTO. (Fa per uscire) zio.

MARINA. Fermt le! Cosa a ghis cuntra isto sct?

SIMON. Al vle mia.

MARINA. E al sa pl sa ol perch?

SIMON. Perch o per come, me a le nig.

FILIPPETTO. Zia, la me lase ind.

MARINA. Va be, va, va pr intat. Egner la me, dal vost padr.

FILIPPETTO. Zia, zio.

SIMON. Neut.

FILIPPETTO. (Al pubblico) chsto, al des volte pi burbero dl me padr! (Esce).

MARINA. Ma arda se al sa pder! Cosa digheral ads chlisct?!

SIMON. Ormai a ta gaavrst de conosm. In de me c me a le la me libert.

MARINA. Ma che fastde a ta dal ol me neut?

SIMON. Al mentersa mia: me a le nig.

MARINA. Perch a tande mia in de t camera?

SIMON. Perch a go oia de sta che!

MARINA. A ta se prpe simpatc! Etordinat la spesa?

SIMON. No fommla.

MARINA. An disna mia inc?

SIMON. No fommla.

MARINA. Al sa disna mia?

SIMON. (Alzando la voce) no fommla.

MARINA. A ga manca anche che ads a diente gnieca anche pr ol disn. Ma perch al sa disna mia inc scsa?

SIMON. (Scortese) perch an va a disn f de c.

MARINA. E a ta mal dight isse?

SIMON. Pr forsa, a ta ma fe dient gnic.

MARINA. Caro ol me m, porta pasiensa, a ta ghe caratr che diolte a ma fe gn bretina!

SIMON. Al conosit mia ol me caratr? Dato che a tal conosit, perch a ta fe smpr chste scenade?

MARINA. Che pasiensa che a ga l con te! Don vai p a disn?

SIMON. Te gn con me.

MARINA. O capt, mandoe?

SIMON. In doca a ta portero me.

MARINA. Ma perch me a go mia de sail prima?

SIMON. Al ga mia importansa se a talse o a talse mia. Quando a ta se col t m, a ta ghe mia de preocupas dotr.

MARINA. A me a ta ma smt mat, me, a go de sa de chi an va, perch isse almeno al so come a go de estiss in base al zet che gh. A ma pias mia che ai ma critiche.

SIMON. In doca a ta porte me, nig ai ta criticher.

MARINA. Ma con chi an vai?!

SIMON. Te gn con me.

MARINA. Ma pnsa n po n!

SIMON. Ma pnsa prpe.

MARINA. Insoma a go de egn sensa sa in doe.

SIMON. Se cara.

MARINA. me al so mia se gne.

SIMON. Bene, a ta rsteret a c snsa disn.

MARINA. E me andro dal me cgnac ol Maurizio.

SIMON. Ol t cgnat, Maurizio, al va a disn in doca an va notr.

MARINA. Mandoe!?

SIMON. Ve con me e a tal vdere. (Esce).

SCENA VII

Marina, Felice, Canciano e il conte Riccardo

MARINA. A ta se prpe edcat! Ai pic in de porta, arda chi a gh. (Al pubblico) al forta be n! And a disn f c e snsa sai indoe. Come pde scopr in doca an v?! (Guarda dalle quinte) fam vt chi a g riat a gh la sciura Felice! E insma a le chlisterlc dl so m. E chi el che a gh insma che al vde mia ma! Ol so m al sts al me m ma la Felice ala sa fa mia mt sota i pe dl s m e ala comanda le. E ol s m al ga-andre compagn d cagn. Indasa cosa al avr dicc ol me m de tta chla zet che. Ma che al sa ciae, me a so mia maledcada. (Entrano).

FELICE. Ciao Marina.

MARINA. Felice. Benvenuta che ala me c.

CANCIANO. (Mesto) sciura Marina.

RICCARDO. (A Marina) buongiorno sciura.

MARINA. Buongiorno a l. (Piano a Felice) ma chi el?

FELICE. (Alzando la voce) Marina a ta presnte il Conte cavalier nonch amis dl me m. El mia ira Canciano.

CANCIANO. Me a ga so negot.

RICCARDO. Brao amis de tcc.

MARINA. Se al amis dl sciur Canciano al pl mia che sga na braa persna.

CANCIANO. A va dighe che me a ga so negot.

MARINA. Come a ga s negot se al ve con l in de me c!

CANCIANO. Con me?

FELICE. E con chi se n! Caro sciur Conte, ai compatese, an s a carneal e al vl dierts. E al vl faga ciap pura ala sciura Marina. El mia ira Canciano?

CANCIANO. (Al pubblico) a ma toca casazo.

MARINA. (Al pubblico) come al frba la Felice! lt sentazzo Felice?

FELICE. Se dai, sentemzo po (Si siede). Al sa snte zo che sciur Conte. (Vicino a lei).

RICCARDO. A so prpe frtnat.

CANCIANO. E me indoe a ma sa snte zo?

FELICE. Sentzo vis ala Marina.

MARINA. (Piano a Felice) a pde mia se al ve ol me m, a so gniac de erg.

FELICE. Canciano, arda che la a gh di scagne sentezzo pr le.

CANCIANO. (Sedendosi lontano) sissignora la ringrasie.

RICCARDO. Amico, se a ta lt sentazzo che pr me al va be. A pde benissimo ind a sentazo in banda ala sciura Marina.

MARINA. Ma no sciur Conte, al sa spste mia.

FELICE. Sciur Conte, perch al sa spsta? Pensl forse che ol me m al sis gelus? Al varde che ol me m al pr negot gelus e se anche ai fds, a fo ala svlta me a fagla pas. Ads na fommla ispusada ala pl mia parl o sentazo in banda a nm che al ve che a Venesia pr quatr de e che al amis dl me fradl che alist a Mil?! Te Marina cosa dight, a go mia res? Ol me m al contet invece se al vt la so fommla che ala parla e che ala sa dirt. El mia ira Canciano?

CANCIANO. Se fommla.

RICCARDO. co, a d la erit a ghere n po pura de chsto, ma dato che al mia isse e che ol sciur Canciano al ga fa negot, a sto be che in doca s, in banda a le, sciura Felice.

CANCIANO. (Al pubblico) al colpa me che alo mia casativi la prima olta che al egnt ala me c.

MARINA. Starl che tat a Venesia sciur Conte?

RICCARDO. A ghere intensi de stache poc, ma al talmente bele sta sit che a staro che de pi.

CANCIANO. (Al pubblico) sperem invece che ol diaol ai porte vi!

FELICE. E inc Marina, an disner insma.

MARINA. In doe?

FELICE. In doe? Ma al set mia in doe?

MARINA. Ol me m al ma dicc vergot de sto disn, ma mia in doe.

FELICE. Ma dala sciura Margarita.

MARINA. Dal sciur Lunardo?

FELICE. Se certo.

MARINA. Ads a capese! Ai vl combin o spusalese!

FELICE. Che spusalese?

MARINA. A gal set mia te?

FELICE. Me no. Contens doc.

MARINA. Roba grosa.

FELICE. De chi? De Lucietta?

MARINA. Se, prpe le, ma fa sito.

FELICE. (Tira vicino Marina) te, cntas doc!

MARINA. (Accennando a Riccardo e Canciano) Ai sent anche lur

FELICE. Sciur Riccardo, al faghe n po de conversasiu col me m alindaghe pr a sentazzo in banda a l. Ol me m al ga piaser che a parl con me, ma al vl mia pr chsto s metit dala banda. El mia ira sciur Canciano?

CANCIANO. Che al faghe coma al ga ia che a me al manteresa mia.

RICCARDO. (Si accosta a Canciano) a go prpe piaser de ciciar col siu Canciano e de domandaga di laur.

CANCIANO. (Al pubblico) an san parla gniac.

FELICE. Alura?

MARINA. A ta se prpe na curiusuna dla festa n?

FELICE. Dai, cntns doc! Cosa a set dela Lucetta?

MARINA. (Piano) a ta dighe tt ma nig al ga de sentiga.

RICCARDO. (A Canciano) al ma sma che a ma ard mia.

CANCIANO. Al ma scse, ma a go tace de chi problemi che a le mia a chi di otr.

RICCARDO. Va be, al vler d che a va distrbero pi. Ma chle do sciure ai parla piano fra de lure dai che alura an parla anche notr fra de notr. Cosa dis?

CANCIANO. Cosa ll che a ga dighe? Me a so n m de poche parle e i novit ai ma pias mia.

RICCARDO. (Al pubblico) al p bl ista insma a chsto!

FELICE. (A Marina) ai mia esta?!

MARINA. N. E ai vl che aia de mia.

FELICE. Ai mia laur de fa!

MARINA. Se a ta sss cosa paghers prch aia eds prima de spusala!

FELICE. Ma scsa n, a pdl mia indga in c?

MARINA. Gnia pr sgn.

FELICE. Ma, al sa pders mia ciap la scsa di maschere, dato che an s a carneal?

MARINA. Parla piano perch ai ta pl snt.

FELICE. (A Riccardo) a ma recomande, al pense ai so fati e al ga spie mia pr piaser. L al parle col Canciano che me a parle cola Marina. (A Marina piano) scolta cosa a m egnt in mnt.

RICCARDO. An va indoe stasira?!

CANCIANO. A c.

RICCARDO. E la so fommla?

CANCIANO. A c.

RICCARDO. Ma otr, a parl a c?

CANCIANO. Certo. In dl lcc.

RICCARDO. In dl lcc? A che ura po?

CANCIANO. Ai do de ncc.

RICCARDO. Ma l al indre a tm in giro.

CANCIANO. (Stanco) come n!

FELICE. (A Marina) alura cosa dight? El mia bl laur?

MARINA. Otr che bl laur! Per me al so mia come a fo a dighl al me neut. Se al mande a ciam, indasa come al sa infiama ol me m.

FELICE. Ma perch a mal mandt mia ala me c?

MARINA. E ol so padr?

FELICE. Ma al mia anche l a disn del sciur Lunardo? Ol t neut al vegner de me quando l al sar zam indacc. Marina, lasa cha a ga pnse me.

MARINA. E dpo?

FELICE. E dopo, e dopo! Las a fa a me e p dpo a ta edere.

MARINA. De che n po al mande a ciam alura.

FELICE. (A Canciano e Riccardo) ma a si mcc otr du?

RICCARDO. Ol sciur Canciano al vl mia parl.

FELICE. Poart! Al vler d alura che al ga ergot pr la crapa. Al varde che l al nm rafinat e pie de inters.

RICCARDO. Invece me a pnse che alistaghe mia tat be.

FELICE. Delb? Madona come al ma nincresers. Cosa a ghet Canciano?

CANCIANO. Negot.

FELICE. (A Riccardo) ma perch al ma dicc che alistaa mia be alura?

RICCARDO. Perch al dicc che al vl ind a durm ai do de ncc.

FELICE. (A Canciano) delb? Fa come a ta ghe ia.

CANCIANO. Ada che te a ta egnere con me.

FELICE. A propost, a ta sa regordt pi che an ga dend a teatr.

CANCIANO. A teatr me a gne mia.

FELICE. Ma come? A ta me zam compracc i bigliecc!

CANCIANO. Pr forse, a ta me comprat coi t moine! Ma me a teatr a le mia ind e tandare gni te.

FELICE. Dai, mochela de schers evvest Marina come alischrsa ol me m? Ol me m al ma l talmente be che al ma comprat ol biglit e al vegner a teatr con me. El mia ira caro maritino mio? (Piano a Canciano) scolta, mochela de d chi sbambossade le, se de n, a ta mte apst me te.

MARINA. (Al pubblico) che balsa che l!

FELICE. (A Riccardo) ll vgn con me a teatr? A gh pst in dl nst palco, vero Canciano?

CANCIANO. (Al pubblico) che nervus che ala ma fa gn ads! Ala ma fa fa tt chl che le ala ga ia.

SCENA VIII

Marina, Felice, Canciano, il conte Riccardo e Simon

SIMON. (Bruscamente) Marina.

MARINA. Simon.

SIMON. (Al pubblico) ma cosel isto cast?! Cosa fai che? (Vedendo Riccardo) e chi el chlle?

FELICE. Sciur Simon, piacere de edila.

SIMON. Sciura. (A Marina) alura?

FELICE. Ans egncc che a troaf.

SIMON. A tro chi?

FELICE. A tro l. El mia ira Canciano?

CANCIANO. (Piano e poco convinto) se fommla.

SIMON. Marina, va vi de che pr piaser.

MARINA. Ma al mia creansa ind vi.

SIMON. Te precupt mia, a ga pnse me. Va vi pr piaser.

FELICE. Marina, ada che a ta ghe de obed al t m n?! Anche me a fo isse col me Canciano quando al ma dif de fa ergot.

MARINA. Se certo, o capit. Sciur Rccardo.

RICCARDO. (A Marina) umilisima.

SIMON. (Ironico al Conte) umilissimo.

MARINA. Lietissima. (Fa la riverenza al Conte)

SIMON. Lietissima. (Fa la riverenza per prenderla in giro)

MARINA. (Al pubblico) a fo sito perch se a do f guai! (Esce).

SIMON. (A Felice) chi el sto scir?

FELICE. A gal domande al me m.

RICCARDO. Se a l sa chi a so a val dighe me snsa che a gal domandighs a nig. Me a so ol conte Riccardo degli Arcolai, cavaliere d'Abruzzo. A so amis dl sciur Canciano e anche dla so fommla.

SIMON. (A Canciano) e te a ta last che la to fommla ala frequnte srta zet?

CANCIANO. Cosa lt che a faghe?

SIMON. (Al pubblico) a gh pi gli mgn de na olta. (Esce).

FELICE. Ivvest come al edcat? Al ga piantat che snsa nemeno saldaga. Che bestia de nm che al chelle. Sciur Conte, ed la difernsa? Ol me m al n m pr be perch l al mia bu de trat mal la zet. Pecat osti che inc an sa de mia a disn ma stasira an sa dera dl sigr a teatr. Vira Canciano?

CANCIANO. Ma me a dighe invece che

FELICE. Dai, dai pampalugo, in dom! (Prende sotto braccio Canciano e Riccardo. Escono).

SIPARIO

ATTO SECONDO

CASA DI LUNARDO.

SCENA I

Margherita e Lucietta

LUCIETTA. Madr, come al estida be.

MARGARITA. (Elegante) cosa lt cara la me scta se al ve che a disn chsta zet, figrt se a ma sa este s compagn de na serva.

LUCIETTA. E me alura, che figra faroi?

MARGARITA. De scta pr be.

LUCIETTA. Ah se, a sto prpe be! Forse quando a so mia malada, a sto be.

MARGARITA. Al so mia cosa dit cara la me scta. Se al fds pr me a ta comprers tt chl che al ta ocor, ma a talse come al ol t padr! Se a ga diss de comprat vergot, al ma lincia come minimo e al penserr che a ta mte cuntra de l. Cosa lt fa se l al dis che i scte ai ga dend in gir semplici e snsa ornamncc. E me a ma sampase mia pr ol quieto vivere. Dpo tt a ta se mia la me scta.

LUCIETTA. (Mortificata) al so, al so che a so mia la so scta.

MARGARITA. Cosa a lerst d? Che a ta le mia be forse?

LUCIETTA. Dl be a ma na l , pr ala ma difnt mia. Se a fds la s scta ala lasers mia che, cola la scosalina, prpe stasira che al ve zet.

MARGARITA. Via, caetla f alura.

LUCIETTA. E dpo che lavro caada f?

MARGARITA. E dpo che a tle caada f, a taggle pi s.

LUCIETTA. A se, prpe isse. Ma a ma tela in gir? Me a le fa bla figra come otre.

MARGARITA. Dighl al t padr. Cosa penst che se me a ta este-s come a ta lt, ol t padr al sa nincorze mia? Ada che al mia orp, pr ol momnt! Figrt che al ta t mia.

LUCIETTA. A digh mia estit madr, ergot de meno. Ala arde che lau dl Carlo Codega a go s! A lers vergot che al faghe bla figra. A so zuena e a so mia gni poarta. Ergot de poc.

MARGARITA. Sptm che alura. A ta daro di maneghe e anche na colana de prle. Al be?

LUCIETTA. Magare.

MARGARITA. Ads ando a ti. (Al pubblico) poarta, ala ma infena a pena. (Esce).

LUCIETTA. Ivvest? Le ol vestit bl per aggl anche se ol so m, ol me padr, al vl mia. Me pnse che ala sis le che ala le mia che a ma sa caes be pr pura, dato che a so pi zuena e pi bla de le. E p quando ala ciame madr ala ma arda che al sma che a gabe btasse des agn!

MARGARITA. (Entra) dai, tir vi chliscosal!

LUCIETTA. Sbt madr. (Si toglie il grembiule).

MARGARITA. Mss ste bla maneghe.

LUCIETTA. (Ironica) ai prpe bele!

MARGARITA. Te, arda che ai quase ne.

LUCIETTA. Ala ler forse d, quase lise. Ma dela mia che ai lise-lisente e sporche?!

MARGARITA. Scolta, sta mia le a ard al tt.

LUCIETTA. I so per ai desmela olte pi bi de chste.

MARGARITA. A ta let paragunas a me? Scolta, chsce ai chle che a go, se ai ta pias mia, raget. Troeti te!

LUCIETTA. S, ads ala diente mia gnca. Ai metero s, dom.

MARGARITA. Dai, e che. Pi al sa fa per te e pi a ta ma tratt mal (le mette i manicotti).

LUCIETTA. Ma n, le ala fa tat pr me. (Se li sistema).

MARGARITA. Ada che ste maneghe ai sa mss isse. (Glieli sistema).

LUCIETTA. Madr, ala sa precupe mia che ai mte apst me. (Se li sistema).

MARGARITA. A ta se prpe sfaciada inc n? E sta pr tranquila che a ta staro pi fra i pe. Fat vta pr dala srva che me a le p mia dient mata pr te.

LUCIETTA. La colana de prle indoela?

MARGARITA. A ga so negot, a to dicc che a le pi impasam.

LUCIETTA. Dai madr, indoela?

MARGARITA. Te, ada che a le mia dient mata pr te.

LUCIETTA. (Piange, e si asciuga col fazzoletto).

MARGARITA. Ma cosa agh ads? Cosa a toi facc?!

LUCIETTA. (Piangendo) ala ma dicc che ala ma daa na colana de perle e ads ala l pi damla.

MARGARITA. Pr forsa, a ta ma fe dient pecia!

LUCIETTA. Ammla da?

MARGARITA. Dai, e che che a tla mte s. Bruntula mia per n?

LUCIETTA. (Al pubblico) ala sar egi come ol cc!

MARGARITA. Cosa edicc? (Allacciando la collana).

LUCIETTA. Negot.

MARGARITA. A ta se smpr indre a bruntul!

LUCIETTA. Ala arde, che a gh na prla che al rota. Ma ma ai quase tte rote! Ma quace agn gala sta colana?

MARGARITA. l vt che a tla tirezo e a tla do pi?

LUCIETTA. Ma, a sto almeno be?

MARGARITA. A ta ste de l de be.

LUCIETTA. A ma donela?

MARGARITA. A ta se bela compagn de na principesa che ala gas la colana. (Al pubblico) madonname se al ambisiusa.

LUCIETTA. (Al pubblico) me a ga crde mia e a le t coi me cc. (Tira fuori di tasca uno specchietto).

MARGARITA. A ghet in carsla spcc?! Se ai t ol t padr!

LUCIETTA. Ala gal dighe mia n!

MARGARITA. Arda che al indre che al ria.

LUCIETTA. Accidenti a l! Chesse a ma so mia esta. (Mette via lo specchio).

SCENA II

Margherita, Lucietta e Lunardo

LUNARDO. (A Margarita) an vai a na festa forse?

MARGARITA. A ma sa caes na olta alan e l al bruntula. A ghet pura che a ta mande in malura?

LUNARDO. Ada che al ma fa negot che a comprt anche estit ala setimana. Grasie al cielo a pde prmtml e a so mia tirchio. A pde spnt anche snto ducati, ma mia in chi sbanbosade che. Cosa a digherai chi galantm che ai vegner che? Che a ta smt a manichino. A go na reputasi me n!

UCIETTA. (Al pubblico) a so conteta che al ga use indre.

MARGARITA. Come crdt che ai vgne estide i otre? Con dna scarpa e spl?!

LUNARDO. Che ai vgne come ai vl! In de me c al s mai vest sti conciere e a ta comincere mia prpe te. A ole mia s ridicolo pr colpa t. Mecapit?

LUCIETTA. Al ga res padr, agglo dicc a me.

LUNARDO. (A Lucietta) e te, t mia zo esmpe de le n? Ma ma cosela chla rba le? Cosei chi strambai che a ta ghe al cl?

LUCIETTA. Ma negot padr, ergot de poc

LUNARDO. Caaf sbt chi prle le!

MARGARITA. A ta ghe res m, agglo dicc a me.

LUCIETTA. Ma dai, an s p a carneal

LUNARDO. E cosa a lt d?! Che a ta se istida de maschera? Me a le miaste sbanbosade. Inc al ria zet e a le mia che ai pense che a go na scta mata. Dam sbt chle perle. (Fa per levargliele, ma Lucietta si difende. Poi si accorge dei manicotti) cosei sti laur che? Chi a ta dacc i ste porcherie de maneghe?

LUCIETTA. A mi dacc la me madr.

LUNARDO. Fommla de na fommla mata. A fet isse a istru f la me scta?

MARGARITA. A ma tocat! Se ala contente mia ala- in gir a d che la odie e che a ga le mia be.

LUNARDO. (A Lucietta) ma da quando a t cominsat a gn i grii in dla co a te?

LUCIETTA. O est le come al estida e a m egnit via anche a me.

LUNARDO. Fommla, essentit? Chsto al ol catif esmpe.

MARGARITA. Le al na scta invece me a so spusada.

LUNARDO. Se, ma al pr chsto che i spusade ai ga de d ol bunesmpe ai scte. Dai, va sbt a cambias.

MARGARITA. An san parla gniac. Gniac se a ta ma copt.

LUNARDO. E alura a ta gnt mia a disn.

MARGARITA. De che me a ma sa me mia.

LUCIETTA. E me padr, a pde egn a disn?

LUNARDO. Caaf chi stras che a ta ghe s.

LUCIETTA. Va be, se al vl chsto padr, va be, me a so ubbidiente. (Si toglie perle e manicotti) al ga res, ai adoma di strambai.

LUNARDO. Evvest? Come al sa t che al egnida s be. A, la me prima fommla poerta! Chla se che alera na fommla in gamba. Ala sa meta gniac nastro snsa prima domandaml. E se me a disie de n, la storia ala finia le sbt. Che a ta sis benedeta in do a ta se. Bambos che a so stacc a spusam am.

MARGARITA. A prch lo facc me lafare a spus tiranno compagn de te!?

LUNARDO. Ma pensa che ingrata! Cosa a ta manchl? A ghet mia de mangi?

MARGARITA. (Ironica) certo! na fommla, quando ala ga de mangi, alura al apst!

LUNARDO. Cosa a ta manca?

MARGARITA. A ta ma fe mia parl.

LUCIETTA. Padr

LUNARDO. Cosa gh?!

LUCIETTA. Me a metero s pi negot snsa prima difl.

LUNARDO. E a ta fare be.

LUCIETTA. Gnia se a mal digher la me madr.

MARGARITA. Impustura! Denacc a l a tafe finta de sta dla so banda, e invece quando l al gh mia, a ata ste dala me de banda.

LUCIETTA. Chi me?

LUNARDO. (A Lucietta) fa sito.

LUCIETTA. Ada che ala cntas di bale.

MARGARITA. E sentit come ala parla?

LUNARDO. Fi sito doc. Ada che con la matregna al sa parla mia isse n?! A ta ghe de portaga rispt. A ta ghe de fa come se ala fds la t madr.

LUCIETTA. De me padr, a ta pdt mia lamentas.

MARGARITA. E me

LUNARDO. E te caff che a tandare pi be.

LUCIETTA. (Al pubblico) magare al fds isse!

MARGARITA. Arda che me a so buna de strasal che ads in mela tc.

LUNARDO. Bene comincia che a ta te a me.

LUCIETTA. Padr, a ma sma che al rie dla zet.

LUNARDO. Asn! Ai drf snsa avisam! And vi de che.

LUCIETTA. Ma che manera?

LUNARDO. (A Margherita) te va a caass.

MARGARITA. Ma cosa lt che ai dighe se ai ma t isse?!

LUNARDO. Va prch se n , al so mia cosa a ta fo!

SCENA III

Margherita, Lucietta, Lunardo, Marina e Simon

MARINA. Margherita.

MARGARITA. Marina.

LUCIETTA. Sciura Marina.

MARINA. Lucietta.

MARGARITA. Simon.

SIMON. (Ruvido) Margherita.

MARINA. Lunardo, a saldt gniac?

LUNARDO. Reverese. (A Lucietta) avi doc.

LUCIETTA. (Al pubblico) ando vi gniac a copam.

LUNARDO. (Al pubblico) chla mata dla me fommla inc ala ma l fa ind ol sanc al co.

SIMON. Ol me cgnat ol Maurizio al gniam de ri.

LUNARDO. (Al pubblico) indasa cosa al penser ol Simon a t la fommla isse traciansema.

MARINA. (A Simon) evvest? Al ta arda gniac!

SIMON. Te fa sito che a ta ga ntrt mia.

MARINA. Madonname! Cosa oi dicc de mal?!

MARGARITA. Marina dam ol scial.

MARINA. Olentera.

LUNARDO. Fi isse alura, and de l a caaf o scial e olvestit. (Questultimo con rabbia a Margherita).

MARGARITA. Figurt al scet negot. Indom Marina de la.

LUNARDO. (A Margherita) caalf a to dicc.

MARGARITA. Anche me a go de caamf? (Ridendo) al sentit l me giocherellone dl me m? Al vl che a ma sa caaef.

MARINA. Margherita, ala gabe mia sgstiu de me n a caaf?!

LUNARDO. E sentit? Che bisgna gh de metis ol vestit col strascico?!

MARGARITA. (Ironica) che caro che a ta se Lunardo! Le come al estida?

LUNARDO. Le al f de c e invece te a ta set in c.

SIMON. Parla mia Lunardo, o combatit a me do ure con chsta matca ma le ala lt caass come ala ghera ia. (A Marina) mande a t ol t esti a c.

MARINA. An san parla gnic! Ard! Come se an ghs s delor!

MARGARITA. Ma al sa pder, an ga i esticc e ai vl mia che a mi cae s.

MARINA. Eder alura Felice come al caada s.

MARGARITA. Alevvesta?

MARINA. Al egnida de me.

MARGARITA. Comerela caada s?

MARINA. Ala gas mantl de pime!

MARGARITA. mantl de pime?!

MARINA. Se, e ta ghds de dl come al bl!

MARGARITA. E sentit Lunardo? La Felice ala gas ol mantl de pima.

LUNARDO. Me al mantersa mia i fati di otr. Me a dighe a te che al na ergogna.

MARGARITA. E ol vestit che ala ghera sota come alera?

MARINA. Al brilaa de arznt.

MARGARITA. (A Lunardo) e sentit? La Felice a la ga ol vestit con larznt e te a ta ust perch me a go s sto strast de finta sida.

LUNARDO. A to zam dicc de caalf.

MARGARITA. A ta se prpe bambo se a ta pnst che al faghe. Marina, dom che an va. Se an gads iscolt a chsce, an fa adoma di brte figre. Me de roba de caass a gano e finch a so zuena a le caala s. (Margarita esce).

LUNARDO. Chla bstia ala l metm ala proa.

MARINA. Lunardo, a ta ghe de capila, al zuena e al ambisiusa.

SIMON. Te pnsa per te, petegola.

MARINA. Ad, perch an s in ca di otr, se de n

SIMON. Se de n cos?!

MARINA. A tan casers indre munt! (Al pubblico) mars del diaol!

SCENA IV

Lunardo e Simon

SIMON. (Al pubblico) spusiv e a gaavr chi problemi che.

LUNARDO. A ta sa regordt dla me prima fommla? Chla se che alera buna, mia chsta!

SIMON. E me alura che o mai soportat i fommle e a ma toca sta con sto diaol scatenat?!

LUNARDO. Al de denc a gh mia de spusas.

SIMON. Se a ta lt tgn la fommla a freno, a ta se selvadc e se invece a tla last fa, a ta se stpt.

LUNARDO. Prch a go la me scta de crs, se de n, a val gire che a ma sars pi spusat.

SIMON. Apropost, i ma dicc che a tla lt marid, el vira?

LUNARDO. (Scocciato) chi avvla dicc?

SIMON. La me fommla.

LUNARDO. (Scocciato) e le come ai sait?

SIMON. Crde che agglabe dicco ol s neut.

LUNARDO. Ol Felipeto?

SIMON S, Felipeto.

LUNARDO. Smar, mamalc, smmit! Ol so padr aggla avr dicc e l al indacc a fa ol gazetino. Ad, a pensae che al fds notr e a so quase pentit de daga la me scta. A ma e ia de strasas ol contrat!

SIMON. A ta ghe ne t a mal perch ai dicc ala s zia?

LUNARDO. Ma crto. Chi al mia bu de tgn di segreti, al mia prudente, e chi al mia prudente, al mia nm de spus.

SIMON. A ta ghe res, al de denc, a gh pi i megn de na olta. Notr an faa smpr chl che ol nst padr al vla.

LUNARDO. Pensa che me a ghere do sorela spusade e aiavro este des volte in tta la me eta.

SIMON. Me p, a parlae quase mai cola me madr.

LUNARDO. Me al so mia cosa al sis nopera o na comedia dl de denc.

SIMON. A me ai ma menat na olta cola forsa e a ma s infena indormentat.

LUNARDO. Ol me padr, quando a sere zun, al ma disia: lt vgn con me in Piasa a t i figre o lt du solcc? Me a lie i solcc.

SIMON. E me? Metie de banda i mance e na quac solcc che ol ma padr al ma daa e o tirat insma snto ducati. Aio investit al quatr pr snto e quando ads ai scde, a go piaser de n crt. A talsst come al bl d: chsce aio guadagnacc quando a sere sccc.

LUNARDO. Ads, trom zun cheal faghe isse ai bta vi a palade.

SIMON. Oltre a btavi i solcc, ai sa rina in snto manere.

LUNARDO. E la causa de tt chsto al la libert.

SIMON. Brao! Quando ai ga ria a mtis s i braghe deprscnt, nig ai ferma pi.

LUNARDO. E al set chi a gal insgna tt chsto? I so madr.

SIMON. Lure ai ga dis isse: por isct! Al ga de diertis poar! A ta lere mia forse fal sent in pres?! E quando al ve zet? Sciura Lucrezia, ala arde chle bagoline che, ai ga fa mia egn ia de ciocolat? E quando al gregna che fosetine che a ga sa fa det? E come al canta be pr let che al ga. E mia pr d, ma al bu de fa de tt: al bala, al giga ai carte, al ga s tt i rs de tcc i animai. Dai, amoruccio mio, daga bas ala sciura Lucrezia stpidade, di grant stpidade fommle che ai capes negot!

SIMON. Parole sacrosante. Ma scoltm me Lunardo a te firmat alura ol contrat col Maurizio?

LUNARDO. Ve de la in d stde che a ta cntes tt.

SIMON. Dom. Ma che in de t c, a gh mai zet?

LUNARDO. In d me c? Che, al ve mai nig snsa che me al sape mia.

SIMON. Se a talsst! De me invece stamatina ad a ta dighe negot se de n

LUNARDO. Dai, cntm s a te.

SIMON. Dom dai, a ta cntero s. Dne, dne am dne.

LUNARDO. E chi al dis don, al dis dan.

SIMON. Prpe isse.

LUNARDO. Per. A d la erita, a me ai ma dispias mia isse tat

SIMON. Be, gnia a me se l pr chl

LUNARDO. Ma ai ga de sta in c.

SIMON. E deprscnt.

LUNARDO. E coi porte serade f.

SIMON. E coi terase inciodade.

LUNARDO. E tegnide sota de notr.

SIMON. E ai ga de bediga in tt e pr tt.

LUNARDO. I veri megn, ai ga de fa isse. (Esce).

SIMON. E chi al fa mia isse, al mia m! (Esce).

SCENA V

Marina e Margarita

MARINA. Dai che an ciama la Lucietta e an ga dis vergot dl so promesso spso.

MARGARITA. Marina, chla scta ai merita mia.

MARINA. Che manera?

MARGARITA. Perch al na sterlca. Me a ma sa precupe de contentala e invece le ala ga smpr vergot de d cuntra de me e ala metit s de chla sprbia che n ta dighe.

MARINA. Cara Margherita, bisogna capila la zent.

MARGARITA. Te, ada che al mia na scetina!

MARINA. Quace agn gala?

MARGARITA. Ala gaavr almeno desdt agn.

MARINA. Delb?

MARGARITA. Se prpe isse.

MARINA. E ol me neut invece a ga n quase inte de agn.

MARGARITA. Let al indars anche be.

MARINA. E al anche brao sct.

MARGARITA. A d la erit anche la Lucietta al mia cata, al n po lnatica. Diolte a me a ma e ia de daga di bas, diolte invece a ga drs de chle bastunade.

MARINA. Al leta Margarita. A ma sa regorde che me a fae isse cola me madr.

MARGARITA. La difernza al che na madr ala soporta, ma invece pr me le al negota.

MARINA. Ma ada che al la scta dl t m.

MARGARITA. E prpe l al ma fa scapa la ia. Se a sto dla so banda, al vusa, se alacontnte mia, al bruntula. Me, al so pi cosa a go de fa.

MARINA. Fa in manera che ala sa spuse ala svlta.

MARGARITA. Magare ala sa spuss indom.

MARINA. El mia pronto ol contrat?

MARGARITA. Marina, a gh mia de fidas di mgn, ai cambia idea gni sic mencc.

MARINA. Epr me a ma sgna ol sanc che inc ai decide ergot pr i sto spusalese.

MARGARITA. Inc? E che manera a dight isse?

MARINA. A so che ol t Lunardo al invidat a disn anche ol me cognat ol Maurizio. E dim lltima olta che ol t m al invidat verg. Teedere che a go res.

MARGARITA. Al pl anche das ma al ma sma imposebol che ai ga dighe negot ala Lucietta.

MARINA. Ai mgn! Chile ai bu de dighl adoma quando a gh tt facc: strnsis la ma e a ta salde.

MARGARITA. Pta ma, e se la scta ala dis de n?

MARINA. Al pr chsto che an ga de avisala notre.

MARGARITA. Alura m che andaghe a ciamala.

MARINA. Se anche te a tla pnst compagn de me, pr forsa.

MARGARITA. A ma sa fide de te amisa. Ando a ciamala e rie sbt. (Esce).

MARINA. Pvra chla scta! Cambiaga ol mont snsa prima sail! Che matregna che a la ga! A pdela mia pensaga le?

SCENA VI

Marina, Margarita e Lucietta

MARGARITA. Lucietta ada che la sciura Marina ala l parlat.

LUCIETTA. Spere che al sis mia ergot de brt, in chla c che ai bruntula s tt chl che fo.

MARINA. A ta ghe padr che al trp pretensius. Frtna che a ta ghe na matregna che ala ta l be.

LUCIETTA. (Ironica) be? Dela de be!

MARGARITA. (Al pubblico) a ga le be, ma de mia lura che alandaghe f di pe.

LUCIETTA. E isse ala ga de dim vergot sciura Marina

MARINA. Margarita

MARGARITA. Cara la me scta Marina, forse al mi che a ta gal dight te.

LUCIETTA. Metim mia pura n? El vergot de bl o de brt?

MARINA. De bl de bl. Lucietta, a ma sa congratule con te.

LUCIETTA. Per cos p?!

MARINA. (A Margarita) a gal dighe?

MARGARITA. Dai, ormai dighl.

MARINA. Lucietta, a ta se fidansada.

LUCIETTA. (Meravigliata) cos?! Ada che ala sa sbaglia.

MARINA. Domandeghl ala t matregna.

LUCIETTA. El vira madr?

MARGARITA. Ai dis isse.

LUCIETTA. (Delusa) come ai dis isse? A gh negot de sigr?

MARINA. Pr me a ghe zam tt facc. A so anche chi cal ol vstisposo.

LUCIETTA. (Contenta) delb? E chi sarsl?

MARINA. Ma te a ta se prpe negot?

LUCIETTA. Me n. E tt chsto al ma par sgn! El zun?

MARINA. Al ga pi o meno la t et.

LUCIETTA. El bl?

MARINA. De la de bl.

LUCIETTA. Che grasia!

MARGARITA. Cosa ghet de s isse conteta?

LUCIETTA. Madr, al sma infen che al ga dispias!

MARGARITA. (Per niente convinta) a ta sa sbaglit.

LUCIETTA. Ad che al so che ala ma pl mia t.

MARGARITA. (A Marina) evvest come ala ma parla?

MARINA. Dai scte, fi i brae pr piaser.

LUCIETTA. (A Marina) ma la ma dighe, come a sa ciaml?

MARINA. Filipetto.

LUCIETTA. Madonname che bl nm! El de che?

MARINA. Al ol me neut.

LUCIETTA. (Felice, bacia Marina) o sciura zia Marina! Come a so conteat de igla come zia!

MARGARITA. Che losa de na.

LUCIETTA. Ala faghe sito che al conteta a le de indesfasn de me.

MARINA. Scolta Lucietta, ma te alevvest?

LUCIETTA. Ma come avroi facc che che al ve mai gniac c e che me ando mai indighlc!

MARINA. Quando a tal vdere, al ta piaser.

LUCIETTA. Delb? E quando al vedero?!

MARINA. A, me al so mia. Margarita ala ga sa ergot per.

LUCIETTA. Madr, quando al vedero?

MARGARITA. Madr quando al vedero! Quando a ta fo cmt a ta ma sircht a?!

LUCIETTA. Madr, aialsa che a ga le be.

MARGARITA. Dai, bugiardla.

LUCIETTA. Sciura Marina, ma el ol sct dl sciur Maurizio?

MARINA. Se, al chl. E al figlio nc.

LUCIETTA. Ma el rstc compagn del so padr?

MARINA. Ma n, al bu comel p! Me ere pensat che al sars mi che otr du a va edif, perch, al pl das che al ta piase mia o che te a ta ga piast mia a l.

LUCIETTA. E perch a gaavrs mia de piasiga?

MARGARITA. Cosa pnst de s te? La dea Venere?

LUCIETTA. A pense mia de s la dea Venere, ma gniac strass de fregas.

MARINA. Margarita, m che a va dighe laur.

LUCIETTA. A pde snt a me?

MARINA. Se certo. O parlat de tt chsto cola sciura Felice e le ala ma dicc che ala l a tcc i costi che i du scecc ai sa de. Inc ala e che a disn e an snt cosa ala ga digher.

LUCIETTA. Bene, sperem.

MARGARITA. A ta fe ala svelta te a d bene, sperem! E se ol me m al sa nincors? A so me che dpo a ma toca pag i consegunse.

LUCIETTA. E come farsl a nincorzs?

MARGARITA. A talse che l al ficanaso!

MARINA. Scolt, a miscolter chl che la Felice ala ga de d. E se a gh dl perecol, me a le laam i m.

LUCIETTA. Eco, prima i ma fa intnt laur e ads invece

MARGARITA. Fi sito, a snte che al ria erg

MARINA. Al ve zet.

LUCIETTA. Se al ol me padr, me scape.

MARINA. De cosa a ghet pura? Omgn anne mia che!

MARGARITA. (Guarda dalle quinte) al sis chi cal?

MARINA. LUCIETTA. Chi?

MARGARITA. La sciura Felice in maschera.

LUCIETTA. A gh insma erg?

MARGARITA. N, al deperscnt. Con chi gherela de s?

LUCIETTA. (Contenta) ala ga digher ergot dl me spso alura

MARINA. Sperem, sperem.

LUCIETTA. (Contenta) sperem sperem!

SCENA VII

Marina, Margarita, Lucietta e Felice

FELICE. Scte.

TUTTE E TRE. Felice.

LUCIETTA. A edie mia lura che ala riss.

MARINA. Ela che deprscnt? Ghel mia ol vst m?

FELICE. Al gh, al gh chl lmagt.

MARGARITA. E in doel?

FELICE. Alo mandat in dl stde dl t m. lie mia che al vegns che perch a go di laur de dif!

LUCIETTA. (Al pubblico) sperem che ala gabe bune notisie pr me.

FELICE. Al sis chi a gh in de stde insma a lur du?

MARINA. Ol me m.

FELICE. Se, l al gh, ma a gh erg dotr.

MARINA. Chi el?

FELICE. Ol sciur Maurizio.

LUCIETTA. (Al pubblico) ol padr dl me futuro sposo!

MARINA. Come lessait?

FELICE. Ol me m, ala sentit di us che ai vegna in de stde e prima dend dedet, al ga domandat ala serva chi a ghera det. La respondit che ghera ol sciur Simon e ol sciur Maurizio.

MARINA. Indasai de cosa ai parler?!

FELICE. Me pnse che aiera indre a parl de chl afare

MARINA. A, ho capit certo.

MARGARITA. O capit de cosa al sa trata

LUCIETTA. (Al pubblico) anche me o capit.

FELICE. Me a gaavrs de d di laur a pde parl liberamente o cos?

MARGARITA. Se, parla pr Lucietta ala ga sa tt.

LUCIETTA. Sciura Felice come a so felice pr chl le ala fa per me.

FELICE. Cara la me scta, a ta se prpe frtnada.

LUCIETTA. Che manera?

FELICE. Me alo mai vest chlisct, ma a ta dighe che al dor.

LUCIETTA. (Si compiace).

MARINA. Mia pr d, ma al ol me neut e al prpe brao sct.

MARGARITA. Se, (A Lucietta) ma a gal giudese e bisgna fas vl be.

MARINA. Alura ai sa eder sti sccc?

FELICE. Me spere prpe de se.

LUCIETTA. Quando? Quando sciura Felice?

FELICE. Che frsa che a ta ghe! Scolt be: de che n po, al vegner che.

MARGARITA. (Meravigliata) che?

FELICE. Certo, prpe che.

LUCIETTA. (A Margarita) perch a pdl mia egni che?

MARGARITA. Ma set balurda? A tal const ol m m, Felice! Ma pensa se a ta fe pi dan che be!?

FELICE. Precupt mia, al vegner in maschera estiss de fommla e isse ol t m ai riconosera mia.

MARINA. Braa Felice, a tle prpe pensada be.

MARGARITA. Cant mia tat de gal che ol me m, al sa nincorzera stes. Pvra me!

LUCIETTA. (Contenta) ma ala mia sentt? A la dicc che al ve in maschera.

MARGARITA. Al bambsa.

LUCIETTA. Al vegner estiss de fommla!

FELICE. Margarita, a ta ghe de crdm, tt alindar be. Se al ghs de gn quando an s che deprnscnt, an pders ciciar fal. Se invece al ve quando an s a taola o quando a gh ol t m, te, lasa fa a me. Also me chl che a go de fa. Ai sa eder come ai ga rier. Al be Lucietta?

LUCIETTA. (Sconsolata) come an ga rier?

MARGARITA. gnl deperscnt?

FELICE. Ma n! Come pdersl egn che deprscnt estiss de fommla?!

MARGARITA. E con chi egnl che alura?

FELICE. Con d forester. Con chl de stamatina.

MARINA. O capit!

MARGARITA. Figrt se ads ol me m al vl in c zet che al cons mia!

LUCIETTA. Saral posebol che le ala gabe de d smpr vergot che al va mia?!

MARGARITA. Ada che a so chl che a dighe, al conse mi me ol me m de otre.

FELICE. Scolta Margarita, ad che ol me al mia tat delunta dl t. Ai tddu teacc col cortl. E come a ta dt me a ga fo cuntra.

MARGARITA. Prch te a ta ghe pi carater de me.

LUCIETTA. O sentit che ai bat ala porta.

MARGARITA. Ad che me o sentit negota.

MARINA. Poarina, al ol so cr che al bat isvt!

FELICE. Scolta Margarita, ada che a me al ma e in carsla negot a fa tt chsto, al fo adoma per la Marina e pr chsta scta che a ga le be. Se le ala l mia alura

LUCIETTA. e cosa la dis?

MARINA. Dai dai, ormai an ga s.

MARGARITA. Va be. Ada che per se al capiter ergot, al pgio pr te Lucietta. regordetl.

LUCIETTA. Ma sntla gniam mia che ai bat ala porta?

MARGARITA. Ads che ai batt.

LUCIETTA. (Al pubblico) ala sma che la dorme! Al sar mi che andaghe me a drf.

MARGARITA. Fermt le in doca a ta se! Ando me. (Esce).

LUCIETTA. Sperem in be sciura Felice.

MARINA. Se fds pr la Margarita, chla scta che ala sa spusers mai.

LUCIETTA. Se aialss!

FELICE. Ma cosa gala chla l cuntra sta bla creatra?

MARINA. Al invidiusa de le! Le ala spusat nm vcc mentre ala so figliastra al ga toca nm zun.

LUCIETTA. A go pura prpe che al sis isse.

SCENA VIII

Marina, Margarita, Lucietta e Felice

MARGARITA. Ai riade.

FELICE. Ele riade i maschere?

MARINA. Sarai lur?

FELICE. Pl das. (A Margarita) fai vegn det a te.

MARGARITA. E se al ria ol me m?

FELICE. Se al ria ol t m, a ga cnte s na bala! A ga dighe che al la me sorla che a spetae in chi de che.

MARGARITA. E lm che al sar insma?

FELICE. Madonname, a ga dighe che al ol me cgnat, olm dla me sorla. Quate strie.

MARGARITA. E ol t m a digheral negot?

FELICE. Al me m a ga baster me sguardo e l al dighera de se a tt.

LUCIETTA. Madr, ela am longa?

MARGARITA. Felice pnsega te perch me ama na lae i m. (Alzando la voce) sciure maschere, egn pr.

LUCIETTA. (Al pubblico) madoname come al ma bat ol cr!

SCENA IX

Marina, Margarita, Lucietta, Felice, il conte Riccardo e Filippetto in maschera da donna

RICCARDO. Sciure

FELICE. Signore maschere

MARGARITA. (Sostenuta) sciure maschere

MARINA. Sciura maschera fommla, riverisco

FILIPPETTO. (Fa la riverenza come la farebbe una donna)

LUCIETTA. (Al pubblico) ivvest come al edcat!

FELICE. Che manera in giro, maschere?

RICCARDO. Ol carneal al ta fa gn ia de diertis.

MARINA. Lucietta, cosa dight de ste maschere?

LUCIETTA. (Fingendo vergogna) cosa lela che a ga dighe?

FILIPPETTO. (Al pubblico) che bela gioia! A gh egnit i pomate rose!

MARGARITA. Sciura maschere, scsim se a so maledcada ma notr an gaavrs dend a disn.

RICCARDO. Alura a mindar vi sbt.

FILIPPETTO. (Al pubblico) alo quase gni esta!

RICCARDO. (A Filippetto) indom maschera.

FILIPPETTO. (Piano) ma zam?!

MARINA. (A Riccardo) ma l spte momnt!

MARGARITA. (Al pubblico) a so che che a strmpie se al ria ol me satiro de m

FELICE. (A Filippetto) maschera, scoltm ment. (Piano) a ta piasela?

FILIPPETTO. (Piano a Felice) otrch!

FELICE. Ela bla alura?

FILIPPETTO. Oterch-oterch!

LUCIETTA. (Piano a Margarita) madr, pders mia dl tant?

MARGARITA. (Piano a Lucietta) mochela prch se de n a ta porte de l.

MARINA. (A Filippetto) maschera, a ta piasela?

FILIPPETTO. Oterfacc!

MARINA. lt pr caso dl tabac?

FILIPPETTO. Oterfacc-oterfacc.

MARINA. T alura.

FILIPPETTO. (Prende il tabacco con le dita, e vuol pigliarlo con la maschera sul volto).

FELICE. (Gli leva la maschera) come faret se a ta ghe s la maschera?!

LUCIETTA. (Guardandolo furtivamente) madonname se al bl!

FELICE. Chsta al la me sorla.

LUCIETTA. (Gongolandosi) al ga daghe mia scolt, al mia ira.

FILIPPETTO. (Al pubblico) come la gregna be!

MARGARITA. Ads basta! Ringras ste sciure che ai facc chlimbri che pr vdf e se ol destino e Dio ai vler a va sa spuser.

FELICE. And ads maschere, contetif per isse ads.

FILIPPETTO. (Al pubbblico) a ma sa mers pi de che.

LUCIETTA. (Al pubblico) al ma porta vi ol cr.

MARGARITA. Dai che forse ammla portaf.

MARINA. Tiras la maschera ads. (Gliela sistema).

MARGARITA. Pvra me! Pvra me! Alindre che al ria che ol me m.

MARINA. Prdiana, alindre che al ria anche ol me!

FELICE. Ma scsim, ela mia forse la me sorla?

MARGARITA. A ta fe ala svlta te, ma se al capes tt isto cast, povra a me. Dai, dai, via de la in chla stansa ala svlta. (Spinge Filippetto e poi anche Riccardo). Anche l scior.

RICCARDO. Ma cosela sta stria?

FELICE. Alindaghe sciur Riccardo. Al ma faghe sto piaser.

RICCARDO. A faro anche chsto pr le. (Esce).

FILIPPETTO. (Al pubblico) ma me de l a spiero chl che al scet de che.

LUCIETTA. (Al pubblico) a ma trma i gambe.

MARGARITA. (A Felice e Marina) cosa a vere dicc me a otre do?!

MARINA. Ma dai che al negot!

FELICE. Quando a mindar a taola, ai ndar vi.

MARGARITA. Ch stpida che a so stacia.

SCENA X

Marina, Margarita, Lucietta, Felice, Lunardo, Simon e Canciano

LUNARDO. A si stfe de sta chea spet?! De che mia tat a mindar a disn, apena al ria ol sciur Maurizio.

MARGARITA. Ma a gherl mia zam ol sciur Maurizio?

LUNARDO. Se, al ghera, ma aldacc a fa na comisi e al rier de che poc. (A Lucietta) cosa ghet te che a ta ma smt n po sbatida!?

LUCIETTA. Prpe negot. A goi denda vi?

LUNARDO. No, sta che pr cara la me scta che anche pr te al giornada inc. El mia ira Simon?

SIMON. Che ala ma sta isse a cr

LUNARDO. E te Canciano cosa dight?

CANCIANO. Che ai mrita tt.

LUCIETTA. (Al pubblico) indasa che manera ala mia l indanvi la tremarela?!

FELICE. A gh na quac novit sciur Lunardo?

LUNARDO. Se sciura.

MARINA. Dai, al gal dighe anche a notr.

MARGARITA. Come al solt me a saro lltima a sail.

LUNARDO. Fommle, inc dis pr tt chl che a ghi ia che a dientero mia gnc. A so contet e an ga de sl tcc. Lucietta, e che vis a me.

LUCIETTA. (Si accosta tremando).

LUNARDO. Ma cosa ghet p?

LUCIETTA. Al so mia gname!

LUNARDO. Ma ghet la fevra? E dai, ala ta paser. Lucietta, che denacc a tcc a ta do la notisia che a ta se fidansada.

LUCIETTA. (Trema, piange e quasi sviene).

LUNARDO. Ma cosa fet? lt mia che a taghe troat sposo?

LUCIETTA. No, no.

LUNARDO. Al set chi el ol t futuro sposo?

LUCIETTA. Se, al so.

LUNARDO. (Furente) te a ta gal set? Come fet a sail? Chi attla dicc!

LUCIETTA. No, padr, al so mia chi cal. Al ma scse, al so pigniac chl che a dighe dla fevra che a go.

LUNARDO. Se, capese. Alura, ol t sposo al o sct del sciur Maurizio, neut dla sciura Marina.

MARINA. Delb? Ol me neut?

FELICE. Ma pnsa te!

MARINA. Che agglo se car chlisct!

FELICE. De mi ala pdia mia tro.

MARINA. E quando ai sa spuser?

LUNARDO. Inc.

MARGARITA. Inc?

LUNARDO. Prpe inc. Ol sciur Maurizio al indacc a c a t ol so sct e aia porter che. An disna e p dpo ai sar spuser.

MARGARITA. (Al pubblico) pvra me!

FELICE. Ma che manera isse prst!?

LUNARDO. A me a ma pias mia i laur lonc.

LUCIETTA. (Al pubblico) ads ai ma trma infna ai bdi.

SCENA XI

Marina, Margarita, Lucietta, Felice, Lunardo, Simon, Canciano e Maurizio

LUNARDO. (Vedendo entrare Maurizio) ah, a si zam che. Ma cosa a ghif?

MAURIZIO. A so f di strass.

LUNARDO. Che manera?

MAURIZIO. A so indacc a c a t ol me sct ma alo mia troat. In dighlc! Ai ma dicc che al stacc vest con crto sciur Riccardo, amis dla sciura Felice. (A Felice) chi elsto forester? E cosa a ga ntrl col me sct?!

FELICE. Me dl vst isct a so prpe negot. Pr quanto al riguarda al forester, al cavaliere onorato. El mia ira Canciano?

CANCIANO. Me al so mia chi cal. O mai dicc negot infena ads e o caazo tace de chi buc amar pr contentat, ma ads basta. Me chlle a le pi dl in de me c.

SCENA XII

Marina, Margarita, Lucietta, Felice, Lunardo, Simon, Canciano, Maurizio, Riccardo e poi Filippetto

RICCARDO. Parl pi be di cavalieri donore, pr piaser.

LUNARDO. Cosa fal in de me c?

MAURIZIO. In doel ol me sct?

RICCARDO. Ol vost isct al de la.

LUNARDO. Nascondit in de stansa?

MAURIZIO. In do set disgrasiat!

FILIPPETTO. (Entra e si inginoccchia) padr, piet!

LUCIETTA. (Si inginocchia anche lei) padr, misericordia!

MARGARITA. Ada che me a ga so negot. Me a so f de tt.

LUNARDO. Te ads a tammla paght! (La rincorre).

MARGARITA. (Scappando) aiuto!

MARINA. Tegnil fermo!

FILIPPETTO. Fermil!

SIMON. Sta fermo doc Lunardo!

CANCIANO. Dai che amal porta de l a calmal un po, se de n (Simon e Canciano strascinano Lunardo fuori).

MAURIZIO. (Prende sotto il braccio Filippetto) ve che te, frbto.

MARGARITA. (Prende sotto il braccio Lucietta) ve che te, frbta.

MAURIZIO. Ads te a ta gnt a ca con me e a ta mte a pst me.

MARGARITA. Tt pr colpa t a gh scdit chl cast che!

LUCIETTA. (Uscendo,le d dei pugni) a so disperada!

FILIPPETTO. Poerta!

MAURIZIO. Dai, f de che! (Escono).

MARGARITA. Maledt ol de che so egnida in chsta c che! (Escono).

MARINA. Che quarantt! Pvra scta e per me neut! (Esce).

RICCARDO. Ma in che cast a la ma casat?

FELICE. L el se o n cavaliere?

RICCARDO. Crto che a so cavaliere. E cosa a ga ntr chsto ads?!

FELICE. Ads l al ve con me. O sbagliat e a le rimedi.

RICCARDO. In che manera?

FELICE. In che manera, in che manera. Se a dighe come, al finida la comedia. Dom. (Escono).

SIPARIO

ATTO TERZO

CASA DI LUNARDO.

SCENA I

Lunardo, Canciano e Simon

LUNARDO. Cosa a i digher ads de me? n m con na reptasi compagn dla me? Cosa dirai dl Lunardo Crzzola?

SIMON. Sta calmo amis. Te a ta ghe mia colpa. Al tta colpa di fommle, daga bl castigo e tcc ai parler be de te.

CANCIANO. Bisgna da ol bnesmpe. Bisgna faga sbasazo i arie a chle fommle.

SIMON. Che ai dighe che an s rstc.

CANCIANO. Che ai dighe pche an s di selvadc.

LUNARDO. Al la me fommla la causa de tt.

SIMON. Fagla pag.

LUNARDO. (A Canciano) e la t fommla aia tada.

CANCIANO. Aggla faro pag a me.

LUNARDO. (A Simon) e la t alera decorde.

SIMON. Anche la me aia pagher.

LUNARDO. Amis, che an ga de ragiunaga sura be. Cosa an gai de fa? Pr la scta, a gh mia problemi, prima de tt, ol matrimone al salta e ala sa spuser mai pi, dpo, ala faro seras in d pst delunt. Ma i nste fommle? Cosa an gai de fa con i nste fommle. Dai, disim cosa a pens otr de chsto.

CANCIANO. A d la erit al saavrs mia.

SIMON. Perch an seras mia anche lure?

LUNARDO. Chsto, al ma sma pi catigo pr notr che pr lure. An gaavrs de pag i spese, magare p a bisogna mandale estide n po be e magare ai gaavrs anche pi libert e pi diertiment che in de nsta c. El mia ire che ala pders ind a fin isse?

SIMON. A tle dicia gista.

CANCIANO. Cosa l che a va dighe a ghi res! E se a mi tegns in c, serade s in dna stansa, fale egn f quando an vl notr e p dpo serale de nf e fa in mdo che pi nig aia de e ai parle con lure?

SIMON. I nste fommle serade s e senza parl con nig?! Chsto al catigo che ai far secaf in tr de.

CANCIANO. A gastars be.

LUNARDO. Ma an si sigr? E se dpo i parecc ai ve a sail e ai ga denuncia? E magare dpo ai ga casandre de tt, e ai ga ciamers orsi.

SIMON. Certo che se an cet, dpo a ta pdt diga pi negot e magare ala fi ai comanda lure.

CANCIANO. Al isse che la me fommla ala facc con me.

LUNARDO. Ol laur pi gist pr me, al de daga tate stropade.

SIMON. Se, prpe e las che la zet ala dighe chl che ala ga ia.

CANCIANO. E se mentre an ga da i stropade, ai ga sa riulta cuntra?

SIMON. Al pl das benissimo che ala sis anche isse.

CANCIANO. Ad che me a so chl che a dighe.

SIMON. A gh di mgn che ai bastuna i fommle e invece chste ai pgio de prima. Pr fa bl laur, meers copale.

LUNARDO. Copale p n.

CANCIANO. N certo, gira chela gira, sensa fommle an pl mia sta.

SIMON. Ma al sars mia bl a iga na fommla buna, cetina e che ala ga bedes smpr?

LUNARDO. La me prima fommla alera isse, n agnel. Chsta? Al tremenda!

CANCIANO. E la me? Ala l tt come ala l le.

SIMON. Me use, a gan case indre munt ma a gh negot de fa.

LUNARDO. In dl caso che me ads a ma sa troe, al mia laur de negot. E al so mia gniam cosa fa per.

SIMON. Mandela di s parecc.

LUNARDO. Se certo, ma al set mia che figra che a fars?

CANCIANO. Mandela f sit. Faland in campagna.

LUNARDO. Pgio! Ala ma maiers f munt de solcc in quatr de.

CANCIANO. Proa a daga pi di esticc bi, faga pi mess i gioilli, tegnela sota!

LUNARDO. O zam proat, ala dinta pgio de chl che al.

SIMON. Pr me lnc laur al de tegnila come al.

CANCIANO. Anche me pnse che che al ga sis mia rimedio che chsto.

LUNARDO. Al vde a me che ormai a ta garit mia a cambiala. A sere preparat al tt ma chsta che ala ma facc a mla spetae mia: rinam na scta. Fa egni in c ol murus! Pr giunta in maschera e de nascondit! Aialsera che al vlie pr znder, ma a pde mia a cambi idea in dl fratep? E se a maavrs mia troat decorde e i laur ai andaa pr i longhe? La me scta, na colomba inocente! Negot! La le castig a tcc i costi a costo de rinam.

SIMON. E la colpa al tta dla sciura Felice.

LUNARDO. Se, prpe. La colpa al de chla mata dla sta fommla.

CANCIANO. A ghi prpe res, la me fommla ammla pagher.

SCENA II

Lunardo, Canciano, Simon e Felice

FELICE. Sciur

CANCIANO. Cosa fet che?!

LUNARDO. Cosa lela in de me c?!

SIMON. Ela che forse pr fa am na figra?

FELICE. Avrss vlt che a fds indacia vi? O a credis che a fds indacia col forester?

CANCIANO. Se a tandere am con l, a ta faro t me a te, chi so!

FELICE. Ma scsa, quate olte a so indacia con l snsa de te?

CANCIANO. A grs a chla.

FELICE. Quate olte al egnit in c quando te a ta gasert mia?

CANCIANO. A ga mancaa anche chla.

FELICE. E perch alura a ta pensat che a fds indacia con l?!

CANCIANO. Perch a ta se mata.

FELICE. (Al pubblico) al fa isse perch a gh che zet.

SIMON. (Piano a Lunardo) evvest come ala ga pura?

CANCIANO. Ads me e te an va a c. Ma a ghet mia ergogna a egn che?

FELICE. Perch? Cosa o facc?

CANCIANO. Ad fam mia parl!

FELICE. N, n, parla invece.

CANCIANO. Indom perch se de n a fo na strage.

FELICE. Al isse che al sa parla ad na fommla? A so mia p la t serva! A so la t fommla e a ta pdt comandam ma mia minaciam. Me a ta manche mia ol rispt e te a ta ghe mia de faml manc a me. Minaciam me ma cosa al ta salta in mnt? Al mia che chsce bi signori ai tabe stesass Canciano?! Al mia che lur ai ta dicc de tratam isse? Se a ta se galantm , fa ol galantm e tratm mia isse. A met capit? Fa ol brao se a ta lt che a me a faghe la braa.

CANCIANO. (Non dice nulla).

SIMON. (Piano a Lunardo) e sentit che lngua?

LUNARDO. (Piano a Simon) ads a ma a me ia de ciapala pr ol cl. E chlisterlc al ga diss negot.

SIMON. (Piano a Lunardo) cosa lt che al faghe? Che al sa rine?

FELICE. Canciano, a dight negot?

CANCIANO. Chi al ga pi gidese, ai dovre.

FELICE. Ble parole. E lur cosa ai dis?

LUNARDO. Sciura, ala ma faghe mia parl pr piaser.

FELICE. E che manera? Al so che a ghi ergot cuntra de me e a so che ad scoltf. Sfoghis con me e mia col me m, perch, regord, mt discordia fra marit e moer al mia laur de negot e al sa rimedia mia isse ala svlta. Regordif che chl che a li mia che i otr ai va faghe a otr, gni otr a ghi mia de fal ai otr. E a parle anche a l, sciur Simon che al brao a fa la part dl diaol quano al vocor. A parle a tcc, se a ghi de d ergot, a so che, disiml.

LUNARDO. Alura, chi al stacc a fa egn in de me c chlisct?

FELICE. A so stacia me.

LUNARDO. Braa.

SIMON. Prpe braa.

CANCIANO. A ta conve usas!

FELICE. Al so che al sars istacc mi che ls mia facc, ma per a so convinta che ala sis mia stacia na brota asi.

LUNARDO. Chi ala va dacc ol perms de fal vegn che?!

FELICE. La sta fommla.

LUNARDO. Cos? La me fommla? La me fommla al egnida a domandaga de portal che?

FELICE. Ma n, ammla dicc la sciura Marina.

SIMON. La me fommla?

FELICE. Se, la so fommla.

SIMON. Al pregat le e ol forester de tegn la part ala scta?

FELICE. Ma cosa cntl s?! Ol forester alo pregat me.

CANCIANO. (Con ira) te a tle pregat?

FELICE. (Con ira) se prpe me.

CANCIANO. (Al pubblico) ela mia forse na bstia?

LUNARDO. Ma perch fa laur dl gnr? Ma cosa a gantersa ala Marina de impicias in chl che a gantersa mia? Ma perch la me fommla ala dicc de se?

FELICE. Ma perch chsto, ma perch chlla! Scoltim, fi sito ads pr piaser e dient mia gnc. Otr a si trp rstc e selvadc, e a trati trp mal i fommle e i ste scte, che chste ai va ler mai be. Ai ga de bdif pr forsa e alura al normal che ai va considera mia come mariti o padr, ma come di orsi e di carcerieri. Me a capese ol sciur Lunardo che al vl mia che la s scta ala faghe lamur prima de spusas ma che le aglialsabe mia che aia l marid e che ala pde mia dl, scsim, ma al trp. Certo, i scte ai ga bed, ma al sa pl mia tgnele ala cadena. Sciur Lunardo, al ga adoma na scta, a gal ol coragio de sacrificala? Certo, ol sct al brao sct, edcat e al anche mia brt, ma al pnse se al ga piasia mia?! Che eta a ga spetersla? A chsto punto, a ma facc prpe be a sirc che i du sccc ai sa eds. La so fommla aia lia ma ala ghera mia ol coragio, la sciura Marina invece, ala ma sircat e me alura a go it la troada dla maschera con laiuto dl forester. Ai s escc, ai s piasicc e ai contecc. Sciul Lunardo, al pl sta tranquilo, al tt apst. La so fommla al de perdun, e la sciura Marina m antala zo. Se otr a si di veri mgn, sirch de capila e se a si di sbarlafs, contntif. La scta al onsta, ol sct al mia sbagliat, notre an s fommle donore, i laur ai sa pl sistem.

LUNARDO. SIMON. CANCIANO. (Si guardano senza parlare).

FELICE. (Al pubblico) aio meticc in dl sac!

LUNARDO. Cosa dight te Simon?

SIMON. Se al fds pr me, a ga dars res.

CANCIANO. Poame a sars mia cuntrare.

LUNARDO. Epr me a pnse che o spusalese al sa pde mia fa.

SIMON. Amis, invece bisgna ts i laur come ai ve.

LUNARDO. E lofesa?

FELICE. Che ofesa? Quando ai sa spuser al fenes tt.

CANCIANO. Lunardo, la sciura Felice ala ga mia smpr tort, diolte ai indina.

LUNARDO. Cosa an ga de fa

SIMON. Prim laur, me andars a disn.

CANCIANO. Ol disn an sa regordaaa pi!

FELICE. Ad che al mia indacc a bale al sis cosa an fa? Sciur Lunardo, se a l che an mangie in pace, ciam la sta fommla, la sta scta e casighn indre na quac come al solt e po dpo ammla pinta p le.

LUNARDO. Se ai ve che la me fommla a la me scta, al so mia cosa a ga fo.

FELICE. Sfoght, a ta gaavrst res de fal e dpo, a tadere come a ta ste be.

CANCIANO. Ciamimle.

SIMON. Anche la me fommla.

FELICE. Spet che ando a ciamale me. Spetim!

LUNARDO. Ala ga na parlantina la t fommla

CANCIANO. Come ivvest, a so mia scemo dl tt se ala lase fa, al pr ol quieto vivere.

SIMON. Fommle!Aia l smpr vinta lure.

LUNARDO. Quando ai parla al sma che ai gabe mai tort.

SCENA III

Lunardo, Canciano, Simon, Felice, Marina, Margherita e Lucietta

FELICE. (A Lunardo) ai che, pentide de chl che ai facc e ai vl domandaga iscsa.

LUNARDO. (A Margarita) a sarst buna anche de chsto?

FELICE. Ala ga mia colpa, a so me la causa de tt.

LUNARDO. (A Lucietta) e te cosa a ta meriterst, rebambidla?!

FELICE. Parl con me che a va rispondero a tt.

LUNARDO. (A Margarita e Lucietta) ma sa rend cnt? I mgn in c?! I murus in c!

FELICE. Us indre a me che a so me la causa.

LUNARDO. Ma alandaghe a fas bened a le!

CANCIANO. Te, sta atnt come a ta fe a parl ala me fommla!

LUNARDO. Amis, prdunm, a so f de me.

MARGARITA. (Avvilita).

LUCIETTA. (Piange).

MARGARITA. Felice, pr frtna a ta ghert dicc che a tert mett apst tt.

SIMON. Marina, anche te a ta ghe la t bla part de colpa.

MARINA. Me a tes e pondo.

FELICE. Ma no, fermt. Al sciur Lunardo, a ghera restat det am n po de nervus e al gh egnit f. Per ads al va perduna, e se al ve che chlisct, al sar contet che a sa spus. El mia ira sciur Lunardo?

LUNARDO. (Non contento) se, se sciura.

MARGARITA. Lunardo, a tal sst quata pura che a go it! Me a ga sere negot e quando ai riade chle maschere, a lie mia fale egn det. Al stacia al stacia

FELICE. a so stacia me, a ga l tat a dil?!

MARGARITA. (Piano a Lucietta) digas ergot a te.

LUCIETTA. Sciur padr, a va domande scsa, ma al mia stacia colpa me.

FELICE. A so stacia me, a so stacia me!

MARINA. A s sincera, anche me o mett det ol zamp.

SIMON. (Ironico) a mal sa che a ta se na fommla spiritusa.

MARINA. Pi de te dl sigr.

FELICE. (Guardando a lato) chi gh?

MARGARITA. Ai lur.

LUCIETTA. (Al pubblico allegra) al ol me sposo.

LUNARDO. (Alle donne) cos? Chi a gh? Di mgn?! And via de che sbt!

FELICE. Ma cosa fal? Al ga forse pura che i mgn ai ga maie? A ga si anche otr po aia lase egn che!

LUNARDO. Ads a ta comandt te in de me c?

FELICE. Se a comande me inc.

LUNARDO. Me, chl forester le al vle mia. Se al ve che l, me ando vi.

FELICE. Prch aia l mia? Al varde che al un m dunur.

LUNARDO. Al mantersa mia chl che a l. La me fommla e la me scta, ai mia abitade a ricef nig.

FELICE. Pr istaolta, ai porter pazienza alura, el mia ira?

MARGARITA. Ma se crto.

LUCIETTA. Se se crto, anche pr me.

LUNARDO. (Scimmiottandole) ma se crto anche pr me. (Burbero) me invece a va dighe che ai vle mia.

FELICE. (Al pubblico) ma che orso e che diaol che al! Va be, al faro turna indre. (Si accosta alla scena).

LUCIETTA. (Al pubblico) a me al ma intersa che al vgne chl che dighe me.

SCENA IV

Lunardo, Canciano, Simon, Felice, Marina, Margherita, Lucietta, Maurizio e Filippetto

MAURIZIO. (Serio) signori.

LUNARDO. (Brusco) scir.

FILIPPETTO. (Saluta furtivamente Lucietta. Maurizio lo guarda).

FELICE. Sciur Maurizio, al sait chl che agh scedt?

MAURIZIO. Me a le mia pens a ch che a gh scedt, ma a chl che al sceder. Cosa dighl l?

LUNARDO. Me a dighe adoma che i sccc se leaiss be, ai va mia in gir in maschera e tantome ai va in di c di scte pr be.

MAURIZIO. A ghi res. (A Filippetto) dom che an va vi.

LUCIETTA. (Piange forte).

LUNARDO. Fatla, ma cosa lct!

FELICE. Ads a mi prpe stfat n sciur Lunardo?! Al na ergogna! Prima dis laur e ads notr! A sis nm o cos?

MARINA. Ma al sa pder? Aggla prometida, i zam firmato ol contrat cosa a gh scedt de mal? Ma cosele sti voltafaccia! Ragiun de m pr na olta!

MARGARITA. Ads basta! Ads a dighe ergot a me! Crto che al m dispiasit che al sis vegnit, ma se ol contrat alera zam firmat, che problemi a gh ads? Ads me dighe che i du ai ga de spusas e p basta!

LUNARDO. Mee, a so stf de tt! Ma che ai spuse e che ammla pinte p che perch me anna pde p pi!

LUCIETTA e FILIPPETTO. (Saltano felici)

MAURIZIO. Pta ma, ai ga de spusas costa rabbia?

FELICE. Se al gnc, al sa rangia, al mia l che al ga de spusas.

MARGARITA. Dai Lunardo, alura, a lt a te che i sa spuse? Me al so come te a ta se, galantm, amorevole, con d cor grant. Anche staolta a ta ghe res s tt e me e la t scta an va domanda scsa. Ada che al ma costa domandatscsa, ma al fo perch a ga le be a chsta scta, nonostante al dighe mia. Dai, contnta sta scta, pr le me, a fars de tt pr viga la pace in fama. Dai Lunardo, ads calmt, mt apst i laur come ai ga sga e dpo se a ta lt ciapala con me, a so pronta a tt.

LUCIETTA. (Piangendo) madr che la sis benedta, a ga domande perd anche a le pr chl che a go dicc e o facc.

FILIPPETTO. (Al pubblico) ala fa lci anche me.

LUNARDO. (Si asciuga gli occhi).

CANCIANO. dt Lunardo? Quando ai fa isse a ta sa last ind.

SIMON. Insoma, ala f dla fera, coi bune o coi cate ai fa smpr chl che ann ia lure.

FELICE. Alura Lunardo?

LUNARDO. (Ricomponendosi) spet mnt. (Con gentilezza) Lucietta

LUCIETTA. Padr

LUNARDO. Ve che in banda a me.

LUCIETTA. A rie sbt. (Le va vicino).

LUNARDO. Te, a ta sa lt spus?

LUCIETTA. (Si vergogna, e non risponde)

LUNARDO. Dai, respont pr piaser, a ta sa lt spus?

LUCIETTA. (Forte e tremante) se padr, se!

LUNARDO. Te allevvest ol t murus?

LUCIETTA. Se padr.

LUNARDO. Sciur Maurizio.

MAURIZIO. (Serio) cosa gh?

LUNARDO. Dai al sabe mia isse rstc. Se al ga negot alincuntrare, la me scta aggla do al vstisct.

MAURIZIO. Chsto imbrugli ai mrita mia.

FILIPPETTO. Ma padr

MAURIZIO. Fam laur dl gnr!

FILIPPETTO. Ma padr

MAURIZIO. Al ga mia de spusas!

FILIPPETTO. (Sta per svenire) oh poart a me!

FELICE. Ma dai, che cr a ghi po?

LUNARDO. Invece al fa be a d chl che alndre a d.

MAURIZIO. (A Filippetto) ve che.

FILIPPETTO. (Si avvicina).

MAURIZIO. A set pentit de chl che a te facc?

FILIPPETTO. Se padr, se.

MAURIZIO. Arda che se anche a ta sa spust a ta ghe de bed come smpr.

FILIPPETTO. Se padr, a gal promte.

MAURIZIO. Ala gne che Lucietta, a va le come spusa, df la m.

FILIPPETTO. Ma, come al sa fa?

FELICE. Daga la m o n? Isse. (Stringe la mano di Lucietta).

LUNARDO. (Si asciuga gli occhi).

MARGARITA. Sciur Simon e Canciano, otr a sar i testimoni.

CANCIANO. Va be, an sar i testimoni.

SIMON. E quando al ri sct?

FILIPPETTO. (Ride e salta).

LUCIETTA. (Si vergogna).

LUNARDO. Dai, dai che al ura dend a disn.

FELICE. Sciur Lunardo e chl forester che al de l? Al mia edcasi mandal ivi.

LUNARDO. Ads an va a disn.

FELICE. Ai invida mia con notr?

LUNARDO. No sciura.

FELICE. co otr a si selvadc e al tta colpa sta tcc i cascc che a gh scedt inc. A parle a l ma a parle anche a tcc tri. Quando i fommle ai onste, a ghi de capile e comportaf be. E p dpo chl Conte straniero, al na persuna edcada, onsta e braa. E a frequental, me, a fo prpria negot de mal, ol me aials prch al gh smpr anche l e al vt che an ciciara e basta. In quanto ai vesticc, quando al sa segue adoma n po la mda e quando al sa manda mia in rina la c, leleganza ala sta be e ala fa fa bla figra. Insoma se l delb sta be e se l sta in pace coi ste fommle, comportif de mgn pr be, mia de selvadc e de rstc; comand pr ma snsa s di ditadur e am se l s amati.

CANCIANO. Bisgna dil prpe: la me fommla, al na granda.

SIMON. A set convinto ads Lunardo?

LUNARDO. E te?

SIMON. A me se.

LUNARDO. Margarita, diga a chl forestr de fermas a disn.

MARGARITA. Meno mal e sperem che tt chsto al ta sis servit de lesi.

MARINA. (A Filippetto) e te neut, come a ta tratere la t murusa?

FILIPPETTO. Secont i regole dela sciura Felice.

LUCIETTA. A me, a ma sa contnte de tt.

MARGARITA. Se, a ga-a mia be adoma i maneghe quando ai flscie.

LUCIETTA. Ma madr, mala gniam de perdun?

FELICE. A gh tt apst. Ads an va a disn che al ura. A mi star aleghr, an manger, an bier e an far brindisi alla salute de tt ol pubblico che con tata bont e tanta cortesia ai ga scolta e ai ga soportat.

SIPARIO