Il compagno Carmelo

Stampa questo copione

PERSONAGGI

M. F. P.

Monsignor Pennisi

IL COMPAGNO CARMELO

Commedia scarlatta

in tre atti

_________________________

__________________________________

EDITRICE LIBRERIA VESCOVILE O. V. E.

OPERA VOCAZIONI ECCLESIASTICHE

RAGUSA


PERSONAGGI

MASSARU CARMELU TRINNASCHI

DEFFU QUADARUNI                   - Reggente del Circolo Comunista

PRAZZITU CICCHITEDDA

IELI PASSULUNI                           - tutti adepti comunisti

PUDDU COSCI I PISTOLA

CICCIU ALLAMPANATU

AVV. ENZO RONCIGLIONE                  - Ispettore Nazionale del Partito Comunista.

TANU CIANCI CUDDURA 

ARFIU PUPUNIURU                     -agrari

CIRINU STUPPA        

IANUZZU                                       - Figlio del Massaru Carmelu

VANNI LANTERNA                      - Comunisti di Nicolosi e Pedara

PAULU BUMMA

NINU, TINU e vari ragazzi

IN SICILIA, EPOCA QUASI PRESENTE

ATTO I

SCENA: Una comune sede di un circolo comunista - Sul fondo un balcone che dà sulla strada - a destra la porta di entrata - a sinistra una finestra - sui muri i ritratti di Marx, Kruscev, Lenin, e torno torno la iscrizione: «Proletari di tutto il mondo unitevi», a sinistra un tavolo appoggiato alla parete, sedie etc.

SCENA I

(Sulla scena Deffu, Prazzitu e Ieli parlano anima­tamente - sono tutti con sgargianti cravatte rosse)

DEFFU           - A me mi dici a testa ca finisci a tri tubi!

PRAZZITU    - Ma pirchì?

DEFFU           - Pirchì!? Ci dissimu ca semu cchiù di tricentu, e mancu semu na dicina.

IELI                - Appo ssu malanovu ccà s'ava a raspari i cor­na? Comu si chiama?

DEFFU           - Avvucatu Ronciglione; dici ca è mpezzu grossu du partitu e sta facennu l'ispezione di tutti i circuii (A Prazzitu) L'avvisasti di veniri chiddi di Nicolosi?

PRAZZITU    - Comu? E dici ca ni venunu ncentinaru, e forsi macari portunu a banna. Non volevunu veniri, ma comu ci dissi c'alluttimu c'era a vippita, si muddaru.

IELI                - Chiddi d'a Pidara e di Tricastagni venunu im­mancabili, ma, o solitu, volunu u sbaglia!

DEFFU           - E va beni! Ma unni su l'autri cumpagni?

IELI                - Puddu Cosci i Pistola sta circannu di pirsuadiri i zappagghi; ma chiddi hanu na testa... Cicchi Allampatu sta 'mpicannu i carti ne' mura.

PRAZZITU    - Turi e Tanu Carcarazza dici ca non ve­nunu chiù, pirchì l'autra sira stava finennu a tim-pula ti cu Miniai e Jabicu Sparapagghiazzu.

DEFFU           - Quantu su riddiculi! Fussi cosa... pirsuaditili vuatri. Facitiramillu pi favuri, annunca i timpulati i fazzu fisciari iu... (Prazzitu e Ieli escono)

SCENA II

DEFFU           - (guardando dal balcone e gridando) Cumpari Carmelu... Cumpari Carmelu!

CARMELU    - (Dall'interno e come da lontano) Oh! Cumpari Deffu, salutamu.

DEFFU           - Viniti ccà, acchianati un mumentu.

CARMELU    - Aiu primura, cumpari; si sciancau ai mula...

DEFFU           - Aspittati... Mancu? (Esce - dopo alcuni istanti si sente parlare fuori).

CARMELU    - Lassatimi iri cumpari, non su cosi ppi mia...

DEFFU           - E chi vi pari ca su cosi ca si mangiunu? Ca trasiti! (Entra Deffu che quasi trascina per un braccio Massaru Carmelu).

 CARMELU   - Lassatimi iri cumpari. Si mi vuliti beni, di tuttu m'at'a parrari, ma no in fattu di politica.

DEFFU           - E pirchì?

CARMELU    - Pirchì u sacchi poi comu finisciunu ssi cosi. Finisciunu a tozzula, chiacchiri e dispiaciri. E poi è tuttu mezzu mangiabili, sfacinnamentu!

DEFFU           - A secunnu!

CARMELU    - Chi sintiti diri?

DEFFU           - Per esempio u Comunismu...

CARMELU    - Chissu chiù di l'autri. Si soli diri: E chi vinni u Comunismu?

DEFFU           - M'at'a scusari cumpari, ma siti gnuranti.

CARMELU    - Grazii e mi cuntentu di ristari gnuranti.

DEFFU           - No sapiti, per esempiu, ca ora veni a liggi ca n'amu a spartiri i terri?

CARMELU    - Aora?!

DEFFU           - Cà c'è parola! Tutti i feura, i funnira, i lochirà, si spartunu mpezzu all'unu.

CARMELU    - Chissu, viditi, mi piaci. Ma chi s'ha fari p'avirini mpezzu?

DEFFU           - V'at'a scriviti 'nto partitu.

CARMELU    - Vi dugnu parola, ca siddu mi ni duminu mpezzu, addoppu mi ci scrivu. E vui u sapiti ca a me parola è comun un contrattu.

DEFFU           - No! Vi ci afa scriviri prima, anzi cu è scrittu prima pigghia ppi dui.

CARMELU    - Aora? E allora mintici a me mogghi, vostra Cummari Filumena, e a me figghiu Ianuzzu.

DEFFU           - No! Ppi comora fìmmini e carusi non ni vulemu.

CARMELU    - Va beni, ma ntó cumparatu...

DEFFU           - Ppi comora, cumpari, vui sulu, appo si vidi. (Deffu scrive la tessera e la.consegna a Carmelo} Trenta liri...

CARMELU    - Comu?

DEFFU           - A tessira costa trenta liri.

CARMELU    - No diceva iu ca è tuttu mezzu mangia­bili?... E chi magari cu mia iucati o sgarru? Quannumai s'a pagatu a tessera?! Iu m'ha pigghiatu a tessera du pani du sapuni, di patati, senza pagar! mai. Chi è ora ssa nuvità...?

DEFFU           - Chista è n'autra cosa.

CARMELU    - E chi è spiciali?

DEFFU           - Avah! Cumpari, ca mancu vui mi pariti.

CARMELU    - Sentiti, prima datimi ssu pezzu di ter­ra e poi si ni parrà.

DEFFU           - Cumpari faciti cuntu ca non si v'ha dittu nenti.

CARMELU    - E chi è? Accussì v'affinniti? Avanti e pagu!... Ma chi nenti ci putemu Hvari?

DEFFU           - E chi vi parunu pumadoru? Trenta liri onenti.       

CARMELU    - Ora vi stati facennu accattari cani. Trenta liri tanticchia di tessira ca mancu si vidi! Chi vi pari ca vui sulu ci siti?...Si, sapiti quantu, mi n'hanu fricatu mussu; mussu tessiri. E chi sor­ti di tessiri. Ognaduna tanta… ci pareva giurnali. Ma iu aiu dìttu sempri: A me cumpari Deffu sa affisa non ci a vogghiu fari. Si m'a accattari na tessira, m'accattu ni iddu?... Basta tacermi vinti liri e cu fici fici.

                       

DEFFU           - Trenta liri.    

CARMELU    - E ccu parrà Bartulu?!

DEFFU           - Trenta liri e criditimi... ca ci perdu.

CARMELU    - Vah! Non passa, né a me parola e ne a vostra. Facemu vinticincu liri...

DEFFU           - Comu vuliti (sospirando forte)

CARMELU    - (paga a lira a lira lentamente, veduto poi il ritratto di Marx si scopre) Ch' beddu ssu Patriarca S. Giuseppi!

DEFFU           - No, cumpari, chissu è Carlo Marx!CARMELU     - Cui? 

DEFFU           - Carlo Marx!

CARMELU    - Ah! u canusciu, ca comu! Carlu Maz­za, parenti dù baruni Mazza di Tricastagni.

DEFFU           - No, chissu è girmanisi. E chiddu ca fici u Comunismu.

CARMELU    - Ah! Chiddu ca u spirimintau. Si vidi ca è un galantomu! S'u viditi mù salutati.

DEFFU           - Ca quali!... Muriu!

CARMELU    - Ca quali!... Muriu!

CARMELU    - Daveru? E iu non n'aiu ntisu diri nenti! Chi dispiaciri ca mi staiu pigghiannu! (Guardando il ritratto di Lenin) E chiddu cu e? Veramenti è mpocu scarsuliddu!... Pari Gano di Magonza.

DEFFU           - Chi diciti cumpari? Si vi sentunu?! E' Lenin!

CARMELU    - E chi fici chissu?

DEFFU           - Veramenti bonu bonu non sacciu mancu hi, ma è mpezzu grossu. (Indicando Kruscey) Cbiddu, viditi, ora cumanna a Russia!

CARMELU    - Unni?

DEFFU           - (Indicando ad Oriente) Agghiri ddocu...

CARMELU    - Aiu caputu. Dda banna Iaci.

DEFFU           - Cumpari m'a't'a fari un favori. Sta vinennu l'avvucatu Ronciglione e iu a priparari un pocu di cosi.

CARMELU    - Cu è? Chiddu ca a spartiri i terri?

DEFFU           - (evasivo) Forsi, forsi. M'at'a fari un favuri d'aspittari tanticchia cca' e si c'è cosa m'avvisati.

CARMELU    - Ma u sapiti ca c'iaiu a mula sciancata?

DEFFU           - E va beni, pozzu mancari un quarto.

CARMELU    - M'arraccumannu. (De-ffu esce).

SCENA III

(Dopo alcuni istanti entra Ciccio Allampatu)

CICCIU          - Saluti, Cumpagnu!

CARMELU    - Auh! Maladucatu, cu t'a mparau ssa ducazioni?!

CICCIU          - Non sì macari tu proletario?

CARMELU    - Chissu ci po' essiri tu e tutta a to raz­za. Prima di parrari, riformiti cu sugnu iu, e la­viti a vucca. Tutti i Trinnaschi hanu statu sempri i to padruni, e ti puterriu mentili i pedi supra a facci.

CICCIU          - Si ti chiamu proletariu, che c'è offisa?...

CARMELU    - Prima di tutte cu t'ha datu ssa cunfìdenza di chiamarimi di tu? E poi tornu e rebblicu ca ssa cosa ci si tu, pezzu di murvusu e sdiggusu. Chi ti pari ca no sacciu sentiri ca mi vo tirari a curdedda?

SCENA IV

 (Entra Puddu Cosci i Pistola)

PUDDU          - (Salutando con il pugno chiuso) Salute, compagni.

CARMELU    - (equivocando) Auh! a ccu amminazzi? Chi siti appartati? Cà cu na sula sputazzata vi vi stampu n'o muru. E sparti isunu i manu!

PUDDU          - E cu è ca vi sta isannu i manu?

CARMELU    - Chi ti pari casugnu orvu? Ti pari ca non ti visti ca mi misuravi 'mpugnu?

CICCIU          - Quali pugnu?... Ora si saluta accussì.

CARMELU    - Accussì po' salutari na bestia comu a tia.

PUDDU          - Ma vui cu siti?

CARMELU    - U to patruni.

CICCIU          - Cu vi ci fici veniri cà?

CARMELU    - I pedi.

PUDDU          - A 'mprisa ca siti na spìa?

CARMELU    - Basta, iemu o curtu, nisciti ca cà fa caudu.

CICCIU          - Chista è a nostra caramira, e ci staimi pi supicchiaria.

CARMELU    - A vostra Cammira? E cu v'a lassau, vostru nannu?

PUDDU          - Pezzu di vecchiu sgangaluratu e scimu­nita, chi daveru vuliti vuscari?

CARMELU    - (alzando una sedia) A cui? Ca vi sfa­scili Sta Seggia 'nto chicchimiddu. Fora, fora (Puddu e deciti scappano via)

SCENA V

 (Mentre Carmelo fa mulinare la sedia si sentono rumori di autocarri, vocio ed entrano Vanni Lanterna e Paulu Bumma).

VANNI e PAULU    - Auh! Auh! E chi siti pazzu? E chi modu è chissu?

CARMELU    - (ancora eccitato) 'Ncugnati cc'a maca­ri vuatri, ca vaggiustu ppi festi. Chi vi pari ca mi spagnu di vuatri? Io non mi spagnu macari ca fussivu 'ncafolu.

VANNI          - Nuatri semu i Comunisti di Niculosi.

PAULU          - Nuatri semu i Comunisti d'a Pidara.

CARMELU    - Tantu piaciri! E ora chi vuliti, u restu?

VANNI          - Comu chi vuliti? Prima ni mannati a chiamari e ora hi faciti sta accuglienza?

CARMELU    - E cu v'a mannatu a chiamari?

PAULU          - E chi siti 'mbriachi na stu paisi? Vinili unu a 'nvitarini ca ' dici ca avevunu bisognu du partitu d'a Pidara.

CARMELU    - E quannu mai v'amu anningatu a vua­tri Pidarisi?

PAULU          (alterandosi) Aoh! Pezzu di vecchiu straughillatu! E senza sbagghiari a parrari!

CARMELU    - Pirchi? Siti forti?

PAULU          - Sugnu... ca ccu 'mpapagnu, sull'onori miu vi scafazzu a midudda.

CARMELU    - Grossa è!

PAULU          - E cu 'ncauci vi fazzu abbulari d'u baccuni.

CARMELU    - Grossa è!

PAULU          - E cu na sula nespula vi fazzu furriari tunnu tunnu comu 'ntuppettiru.

CARMELU    - Bum!

PAULU          - (avvicinandosi minaccioso) E senza Bum!

VANNI          - (intervenendo) Lassalu hi. Chi n'amu asciarriari tra nuatri? (a Carmelu) Vui cu siti?

CARMELU    - Chissu a vui non v'interessa.

VANNI          - Chi siti u prisidenti?

CARMELU    - N'o sacciu.

VANNI          - U prisidenti ni nvitau, ca dici ca av'a veniri l'avvucatu Ronciglioni.

CARMELU    - Ca quali avvucatu! Ca quali Runcigghiuni e buttighiuni.Ccà n'av'a veniri nuddu... e turnatavinni di unni vinistuvu.

PAULU          - E a banna allura cu l'ha pagari.

CARMELU    - Iu certu no.

VANNI          - Ma allura pirchi, dicistuvu di fari veniri; magari a banna di Nicolosi?

CARMELU    - Ma quali banna. Unn'è ssa festa? Unn'è ssa fera? Chi siti orvi? E poi... si…. 'nvitaumu a banna di Niculosi, ca unu magari s'ha ntuppari aricchi!!'

VANNI          - (alterandosi anche lui) Pirchi? Chi ci vuliti diri a banna di Niculosi?

CARMELU    - Mi pari ca m'aiu spiegatu.

VANNI          - No! Ca non vi aviti spiegatu abbastanza, e vogghiu spiegazioni e soddisfazioni.

CARMELU    - A spiegazione, egregio amico, è chista: Siccomu sintistuu rastu ca s'hanu a spartiri i terri, vinistuu cca ppi fari tirri, tirri... Pirchì no diciti bellu chiaru? No c'è bisognu di cuntari tutti ssi storii, bummuli, chiacchiari e finocchi di timpa: 'Nviti, banna rungigghiuni e buttigghiuni... Diciti chiaru e tunnu ca vinistivu pi vidiri chi c'era di spartiri. Ora iu vi dicu, egregiu amicu, ca sbagghiastuvu strada e purticatu, e si non vi ni turnati beddi, spicci e puliti, mancu i trum-muni arrivunu sani.

PAULU          - Aumu a essiri vilunazzi, morti di fami, minnichi, tinti e rugnusi comu siti vui.

VANNI          - I terri? Ci su sti quattru sciarazzi e quat-tru pumici, ca mancu su boni pi stricari i visuli. Tuttu ssu bisognu avevumu!

CARMELU    - E va beni, va beni: tantu megghiu. Cu vi sta priannu? O itavinni e non si ni parrà chiù!

PAULU          - Iu na stu paisazzu mancu porci m'accattu.

CARMELU    - Va beni, pirchì no vostru paisi ci ni siti cchiù grossi di chiddi di cà.

VANNI          - Fussi cosa...

PAULU          - Mi vinissi l'impitu...

CARMELU    - Forza di ddocu!

VANNI          - Vah! Amuninni, annunca succedi sconsu!

CARMELU    - E chi ancora ccà siti? Acqua davanti eventu d'arreri: fumu, privulazzu e munnizza pedi pedi.

PAULU          - M'hanu acciuncari i pedi, si ci mettu cchiù pedi na stu paisi.

CARMELU    - Magari Diu!

VANNI          - Nvitatini n'autra vota, ca v'assicutamu a, sputazzati.

CARMELU    - Ppi sputazza siti vagghiardi.

PAULU          - (Avvicinandosi) Auh!

CARMELU    - (alzando la sedia) Avanti!

VANNI          - (tirandosi Paula) Amuninni, amuninni. (Escono - dopo un poco urla e fischi, motori di camion che si mettono in moto e ripartono).

SCENA V I

(Carmelu siede e si asciuga il sudore).

CARMELU    - Ah! Picchissu me cumpari s'a filau e mi lassau sulu! Pi farimi sciarriari e farimi chiantari na cutiddata. (Entra indaffarato Deffu).

CARMELU    - (scattando) Cumpari, turnatimi ssi vin­ticinquliri.

DEFFU           - Pirchì?

CARMELU    - Pirchissu!

DEFFU           - Ma pirchì, pirchissu?, Chi successi?

CARMELU    - Bonu galantomu siti. Vi ni istuvu, e a mia mi chiantastuvu comu 'ncitrolu pi fariminni iri ngalera drittu drittu.

DEFFU           - Ma si pò sapiri chi schifiu successi?

CARMELU    - Chi mi successi? Prima spuntau 'nlucirtunazzu ca vuleva pigghiari cunfidenza e 'nuciminciau a diri: Cumpagnu ccà, cumpagnu ddà, e poi mi dissi nsaccu di mutuperi: «Lei è lariu» e autri paroli. Addoppu attuppau 'ntirasciatu ca mi minazzavu 'mpugnu. All'ultimu arrivaru na pocu di morti di fami di Niculosi, d'a Pìdara e di Tricastagni ca dici ca si vulevanu spartir! i terzi iddi.

DEFFU           - E vui chi facistuvu?

CARMELU    - Cavia a fari? Chi vi pari ca sugnu 'mpa-nicottu? Sempri Carmelu Trinnaschi sugnu. Isai na seggia, e cridu ca ancora stanu currennu chiddi, chiddi e chiddi.

DEFFU           - Cumpari m'arruvinastuvu!

CARMELU    - E pirchì? Vi spagnati? Chi v'hanu a fari?

DEFFU           - Cumpari chi facistuvu? E ora cu ci fa lo incontru, all' avvucatu Ronciglione? Comu? Chi be­stia siti? Iu l'avia 'nvitatu e vui i facistuvu iri?

CARMELU    - Ddocu, viditi, u bestia siti vui. E chi cannaluvari siti? S'hanu a spartiri i terri, e vui 'nvitati l'orbi catorbi?! E allura chi n'attocca? Lassau dìttu u Patriarca Abramu: Chiù ppicca semu e megghiu n'a passarmi!

DEFFU           - E ora comu fazzu? Cu ci cumparisci da­vanti all'avvucatu?

CARMELU    - E lassatulu perditi s'autru tirasciatu,

DEFFU           - Comu u lassù perdiri? Iddu è u capu, u sapiti sentiri? Ora cu ci u fa u 'ncontru? Autru ca spartiri terri! Finisci a tozzila, sfinisci.

CARMELU    - Ah! Cu è chiddu ca a spartiri i terri? E pirchì vi cunfunniti? Chi è? Chi si ci ha fari a festa? Non vi preoccupati. Lassati fari a mia ca u fazzu ristari a vucca aperta pircantatu. Oh! Pirchissu vi scuraggiati? A tutti c'è rimediu, a sula morti non c'è rimediu. Si soli diri: C'è sciatu e c'è spiranza!.

DEFFU           - Sintemu, chi faciti?

CARMELU    - Vi ripetu, lassati fari a mia. Salutamu! (Carmelu esce).

SCENA VII

DEFFU           - (E' costernato, si asciuga il sudore, guarda al balcone, aggiusta qualche sedia. Dopo un poco  entra Prazzitu).

                       

PRAZZITU    - E chi ficiru. Non vinnunu chiù chiddi di l'autri paisi?       

DEFFU           - (evasivo) Chi sacchi?!         

PRAZZITU    - Ma non c'è mancu n'arma, chi fiiura ci facemu?    

DEFFU           - Tu sulu ci mancavi pi cantarimi u martoriu!

PRAZZITU    - Ma chi hai? Mi pari 'nsalanutu...

DEFFU           - Nenti! C'aviri? Chi stai vidennu?

PRAZZITU    - Chi sacciu! Mi pari 'mpocu abbabbanutu.

DEFFU           - Ca quali. E' u sciroccu. Chiù tostu, l'autri unni su?

PRAZZITU    - Na ssi menzi menzi.

SCENA VIII

(entra Ieli)

IELI                - Picciotti, sta vota mali finisci. Ci su chiddi di l'autru partitu, dici c'hanu a fari u schifiti, dici ca ci hanu armari a farsa.

PRAZZITU    - Chi volumi fari?

IELI                - Non t'arrisicari ca sunu tutti armati di frisciò e che botti.

PRAZZITU    - Ma non fussi megghiu ca arimannassimu?

DEFFU           - Chi ci rimanni? Chiddu sta vinennu...

PRAZZITU    - Ma u awirtistuvu a don Luigi u Sbirru?

IELI                - Bonu?! A Orlandu chiamau... Chiddu mancu ha nisciutu di intra: dici ca ci doli u stomachi, c'assira si mangiau u muluni.

DEFFU           - U marasciallu, chi è malatu magari?

IELI                - Dici ca agghiri a Scalunazza pi assicutari i brianti.

PRAZZITU    - Sii? I cunigghia assicutunu!

DEFFU           - U sinnicu?

IELI                - Dici ca iddu non c'entra. Non è cosa so. Iddu fa u sinnicu e basta! E poi dici ca ora c'è libertà, perciò...

DEFFU           - Perciò unu s'ha fari scarpisari a facci?

PRAZZITU    - Finisci a sangu, finisci.

SCENA IX

(Entrano di corsa Puddu e Ciccia gridando: Cà è, cà è).

DEFFU           - Morti subitania a vuatri,... e a iddu. Mi facistuu satari l'arma: chi bestii siti? Accussì si fa? (Dopo alcuni istanti entra l'avvocato Ronciglione)

AVVOCATO - Scusino è questa la sede del partito comunista?

DEFFU           - (e gli altri) - Baciu li mani, sissignuri...

AVVOCATU - Siccome non ho visto nessuno.

IELI                - Voscienza a scusari. U sapi chi fu? A littra n'arrivau ora ora.

AVVOCATO - Come mai? La lettera è partita da circa venti giorni.

DEFFU           - Sissignuri... ma ccà meno di un misi non c'impiega; addoppu arresta n'autra dicina di iorna na posta, e poi, si avi furtuna, a pigghia. Anzi vossia ci curriu furtunatu.

AVVOCATO - Provvederemo anche a questo. Ma, ditemi, ora come si fa? Non possono essere av-vertiti i compagni.

DEFFU           - E comu, signuri? Sunu tutti pari in cam­pagna, cu a rifùnniri, cu a cogghiri funci cu a carramari mennuli e...

AVVOCATO - Ma, fra tanti inscritti, propriq nessuno si trova in paese?

PRAZZITU    - Cà u sapi, è tuttu un paisi ca cunsisti di campagnoli e urdunara.

AVVOCATO - Cosa, cosa?

PRAZZITU    - Urdunara, signuri, mulatteri vati! Genti, nsumma ca porta sopirà il mulo zucca di ligna, bastardola e balle.

SCENA X

(Arriva massaro Carmelo tutto contento e soddisfatto).

CARMELU    - Voscenza benedica, com'è vossia? A sa­luti chi dici?

AVVOCATO - (Un po' sorpreso) Bene... Beh! desi­derate?

CARMELU    - Nenti, signuri, a saluti e travagghiu; e si è possibili mpezzu di terra.

AVVOCATO - (che capisce poco) Voi chi siete?

CARMELU    - U massaru Carmelu Trinnaschi.

AVVOCATO - Siete compagno?

CARMELU    - Di cui signuri?

AVVOCATO - Dico siete inscritto al partito?

CARMELU    - Puh!

AVVOCATO - (disorientato) Sì? E da quanto tempo?

CARMELU    - Da nascita, signuri. Ca na sta cammira ci su scritti na poco di lucirtuni ca u fanu pi 'ntentu, e iu ci pozzu portari i provi..

DEFFU           - (intervenendo) Vabbeni, cumpari, asseta­tivi ca è megghiu.

CARMELU    - Nonsignuri, iu parru bellu forti, pir-chì dicu a virità; anzi si voscienza ci prumetti, ci vulissi diri na parola ammucciuni.

AVVOCATO - (smarrito) Ma io non capisco.

CARMELU    - Vah! ci vulissi diri na parola a sulu, a sulu. (Lo tira per una mano) Vossia ncugna cà! (Gli altri si agruppano agitati       - Carmelo parla al­l'avvocato). Voscienza abbada ca ci volunu fari fari na 'mbracata. Ccà nintra su tutti pari, livannu a me Cumpari Deffu, unu chiù latru di ì'autru.Ora ca c'è ssa spartuta di terri, tutti ca ni volunu. 'Ntantu sunu tutti pari scogniti di terri, di vigni e di campagni. Sunu tutti pari bacchittunazzi e sfacinnatazzi, ca travagghiu non n'hanu mangiatu mai. Olissi, si voscienza ci duna occa scarda di terra, a lassunu addiperdiri, e hanu a crisciri ardichi tanti. Vossignoria l'ha dari a nuatri campagnoli, cani facemu giardinu. Vossia ha scusari ca ci dicuchistu, iu ci u dicu pirchì vossia forsi sapi di littra, ma di campagni mi persuadu ca ni sapi picca. E poi è picciutteddu: s'ummogghhmu e ni fanu chiddu ca volunu. Ccà vi voleva 'ngattu cu i mustazzi; e non vossignuria, ca mi pari un bammineddu.      

AVVOCATO - (che non ha capito niente) Va bene,va bene, provvederò. 

CARMELU    - M'arriccumannu.     

AVVOCATO - (sedendo) Compagni, se non altro, cer­chiamo di fare una riunione di consiglio. Chi è il presidente.

DEFFU           - Veramente presidente non ci n'è. Pi com'ora ci abbadu iu, ma ancora starmi circannu u prisidenti.

AVVOCATO - Quanti sono gli inscritti?

PRAZZITU    - Tricentu.

CARMELU    - Bum! Tricentu cristiani, chi ci sunu na stu paisi?

AVVOCATO - Si è fatta propaganda?

IELI                - Chi voli?

AVVOCATO - Dico avete parlato, invitato altri operai?

CARMELU    - Vossia mi lassa stari. Àutru ca hanu parratu. Hanu a uccazza!... Na cosa no stomacu non a sanu teniri. Mi si figura ca magari avevanu calatu chiddi di Niculosi, Pidara e Tricastagni... e si non era pi mia...

AVVOCATO - Avete fatto delle conferenze?

CARMELU    - Sissignuri, vossia ci l'ha diri, pironi ca intra pigghiunu confidenza tutti pari... e non hanu ducazioni. (Segnando Puddu e Ciccia) 'Ncuminciamu di chiddu e di chiddu ca a mia, ca ci pozzu veniri nannu, mi chiamanu cumpagnu, e m'arhminazzavunu sparti.

AVVOCATO - Va bene; conferenze dico sul Mate­rialismo storico e dialettico, sul divorzio?

PUDDU          - Chi voli vossia?

AVVOCATO - Dico sul divorzio, sulla libertà cioè di potersi dividere dalla moglie.

CARMELU    - Ah! Canagghia! Chi dici vossia? Va, vah! vah! ca siddu u sentunu i fimmini, siddu u senti me mogghi Filumena       - nà canusci vossia - cu lasagnaturi prima i vuscassi vossia e poi iu.

AVVOCATO - Ma intanto è un punto programma­tico, necessario del partito.

CARMELU    - Chi vo diri? Vo diri ca a putenza iu m'haiu a spartiri di me mogghi? Pazzu siti! Cumpari Deffu, turnatimi ssi vinticinqu liri, ca mi ni vaiu. Vuliti fari succediri occa macellu.

CICCIU          - Ca stativi mutu, buttazza di vilenu! Stati parrannu quantu na pica vecchia.

AVVOCATO - Compagni, è necessario procedere con metodo e verso mete precise. Bisogna far pene­trare l'idea comunista nei vasi capillari della so­cietà, con la stampa, la parola; l'organizzazione. Bisogna gettare il discredito sulle altre classi che abbiano una influenza sulle masse, specialmente sul Clero.

CARMELU    - (Che ha sbadigliato rumorosamente) Sissignuri, chiddu ca dici, voscienza è giustu. Ma si soli diri: «I chiacchiri su chiacchiri e u putiaru voli i picciuli» e si soli diri magari ca «u ferru quandu è caudu si stira e quannu è friddu su man­gia a mola». Iemu o nostru: ssa spartuta di terri si fa o non si fa?

AVVOCATO - Cosa dite?

DEFFU           - Dici se si fa la spartizioni di terri.

AVVOCATO - Eh! cari amici, bisogna che i tempi si maturino. Bisogna andare dietro alla evoluzione dei tempi, prima della spartizione è necessario che ci sia la rivoluzione proletaria.

CARMELU    - (rivolto agli altri) Chi è c'ha dittu ssu cristianu?

DEFFU           - Dici ca prima s'ha fari a rivoluzioni.

CARMELU    - E facemula. Chi dici, vossia? a pun­tarmi per lunedì? (gli altri ridono).

PRAZZITU    - A vui chi vi pari 'a rivoluzioni? Na cosa di scherzu? Ci volunu scupetti, cannuni, carri ar­mati.

CARMELU    - Va beni! Chissu pi na rivoluzioni grossa, granni vah! Ma nuatri chi amu a fari na rivoluzioni di prima classe? Nuatri amu a fari na rivo­luzioni accussì, vah! di terza classi, na rivoluzioni paisana, na cosa tantu pi dirisi. Ma senza perdiri tempu, pirchì si soli diri: I cosi longhi diventami serpi. Chiù ni parramu e chiù a cosa sguazzarla e si fa acitu. U venunu a sapiri l'aiitri e nuatri amu fattu a minestra ppi gatti.

SCENA XI

(Si sente un vocio di ragazzi, Massaru Carmelu si alza di scatto gongolando ed esclama).

CARMELU    - Cà semu, cà semu. (rivolto all'avvocato) Vossia si affaccia.

AVVOCATO - Che c'è?

CARMELU    - Nenti, na cosa di paisi! Chisti non su cosi digni ppi vossignoria; ma si vidi u bon cori. E' na piccula festa in famigghia, n'ampruvvisata vah!       

AVVOCATO - Ma che devo fare?

CARMELU    - Vossia s'affaccia e ci fa na parlata.

AVVOCATO - (affacciandosi al balcone, vocio di ra­gazzi e battimani) Compagni l'ora della rivoluzione sociale è giunta, l'ora del proletariato sfruttato e calpestato è giunta. L'ora prevista da Marx, Hegel, Lenin, Stalin è spuntata. L'ora... (Scoppia improv­visa una moschetteria intercalata da scoppi più forti. L'avvocato atterrito si ritira dal balcone e cerca un rifugio sotto il tavolo, gli altri cercano an­che loro di scappare gridando: 'Mascarati, u dissuru e u fictru, chiddi di l'autru partitu. Chiudemu i porti, chiudemu i porti;        - Solo resta calmo e rag­giante Massaru Carmelu che a vedere quel terrore, scoppia in una risata).

CARMELU    - E chi è? Vi spagnati? E chi vi sta parennu? Iu fui! Iu fui! Iu fui ca p riparai sta 'mpruvvisata d'accordu cu u zu Arfiu u mascularu. (Allo avvocato che è sotto il tavolo) Vossia nesci. E chi è? Accussì a facistuu finiri? Comu? Iu spisi chiù di vinti liri pi menzu migghiaru di muschittaria e vuatri vi ni fuiti? (Avvocato esce tremante, gli altri si avvicinano).

CARMELU    - U sta vidennu, signuri, siccomu cca, me cumpari Deffu era cunfunnutu comu ci avia a fari a festa a vossia: iù ci livai a cunfusioni. Avi chiù di chinnici iorna ca sbattunu senza cunchiudiri nenti. Iu 'n un minutu aggiustai tutti cosi. Chi ci ni pari? Ci sugnu o non ci sugnu un veni TRINNASCHI?

Cala la tela

FINE DEL PRIMO ATTO

ATTO SECONDO

SCENA I

(Deffu è sulla scena, passeggia e fischietta; è agitatissimo. Entrano Prazzitu e Ieli)

PRAZZITU    - Si nni ivu?

DEFFU           - Ca quali? Chistu n'arresta ppi cataplasma supra a ucca di l'arma.

IELI                - Mìzzica! Cchiu peggiu di na cimicia di cuddaru!

PRAZZITU    - Ma chi aspetta ora? C'ha fari?

DEFFU           - Dici c'aspetta i cumpagni quannu tornunu d'a campagna; voli riuniri l'assemblea.

IELI                - Borni! Picchi non si vo pigghia no' stazzuni...

DEFFU           - E ch'è lurmiciusu!

PRAZZITU    - Ma ora unn'è?

DEFFU           - Sta pistiannu 'na putia.di mastru Suluvestru. Paventu di lu munnu, chi pitittu! S'ammuccau 'piattu di maccarruni accussì, 'ntra 'invi­diò e svidiri. Deci purpetti ci passuru pinnuli. Si calau menza vastedda cu menzu quartu di cosi cavaddu.

IELI                - Mizzica! Stu cristianu cridu ca n'ha man-giatu di na simana.

PRAZZITU    - E ora cu 'u scuggna di cca? Attruau a sudda.

DEFFU           - U bellu è ca l'amu a payari nuatri!

IELI                - Si? A banca di Londra!

DEFFU           - Senza banca di Londra. Chissu è u comu­nismo!

IELI                - E mi ni staiu pirsuadennu bonu. Stu comu­nismo è ca c'è cu mancia, e c'è cu varda... e pava.

SCENA II'

(Entrano Puddu e Cicciu)     

PUDDU          - Si nni ivu?

PRAZZITU    - Chissu mancu a Ugnati si nni va.

CICCIU          - E comu è ca non nu pottimu livari di 'ncoddu?

PUDDU          - Ci u dicistivu ca l'ultima automobili passa e' cincu?

DEFFU           - Ci u dissimu. E sapiti c'arrispunniu? Beh! passerò la notte qui.

IELI                - E ci u dicistivu cca' non n'asistunu lucanni?

DEFFU           - Ci u dissi.U sapiti c'arrispunniu? Pa niente. Mi accomoderò nella casa di qualche compagno.

CICCIU          - Sbagghiu c'è. Si veni na me casa, cu na Ugnata u stinnicchiu longu longu.

DEFFU           - Scusa, Cicciu, e allura chi comunista sì?

CICCIU          - E no dicu iù?! U comunismo è ca l'autri si 'nficcunu na me casa? E pirchì non t'u porti na to casa?

DEFFU           - Chi c'entra! A me casa è nautra cosa.

CICCIU          - E pirchì è n'autra cosa?

DEFFU           - Ca pirchì è n'autra cosa!

PUDDU          - Lassamu perdiri! Di purtarinnillu intra, non si n'ha parrari. Cui i senti i fimmini? Chiuttostu pinsamu comu amu a fari pi pulizziarin-nillu.

PRAZZITU    - Ci dicemu ca c'è malaria.

IELI                - Ci dicemu ca ci su i brianti.

DEFFU           - Si? Ca chiddu s'i cala! Sapiti chi facemu? Uatri circati d'arricogghiri 'npocu di genti, cu su ssù, orvi, sciancati, immiruti, abbasta ca venunu, ci diciti ca c'è bellu buttigghiuni di vinu d'a pal­la. Iu cercu di pirsuadirlu di farici na parlata e irasinni. Videmu chi pozzu fari, (escono).

SCENA III

(Entra Carmelo con una diecina di monelli sca­miciati e scalzi. Tutti, anche Carmelo, con fastose e colossali cravatte rosse, anche il cane che tiene al guinzaglio un ragazzo. Portano zappe, picconi, tridenti).

CARMELU    - Auh! Carusi non facemu occa pastizzu?! Uatri afa chianciri... Afa diri: Stamu murennu da fami. Si vaddumannunu di cu siti pa­renti: siti tutti parenti mei. Viditi... (ad un ra­gazzo) ...e senza arraspariti ca pari ca hai a rugna. Viditi... ca v'irrialunu 'mpezzu di terra all'unu... (ad un altro ragazzo) Quant'avi ca non ti lavi a facci pari na mascaretta... ssa terra vuatri m'a dati a mia ca poi pi vuatri ci pensu iu. S'arrinesci v'accattu un chilu di favi nfurnati e di castagni napulitani. (I ragazzi fanno segno di giu­bilo) Mangiamu... e senza fari sbannettu. Ora u sapiti chi faciti? (ad un altro ragazzo) Arricogghiti ssa fauda di fora ca pari ca a ghiri a cattari a pasta. Ora sapiti chi faciti? Inghiti u munnu!... Senza parrari, m'arraccumannu. (Entra Deffu. I ragazzi credono che sia l'avvocato Ronciglione e scoppiano a piangere).

DEFFU           - Chi fu? Ci è? Chi hanu ssi carusi?

CARMELU    - (ai ragazzi) No! Non è iddu. Pi com'ora zittivi. (A Deffu) M'arricugghii sti carusi pa spartuta di terri.

DEFFU           - Ma chi è sta puddiciniddata? Cumpari, amprisa ca mi ni cumminata occadun'autra comu chidda d'a muschittaria?

CARMELU    - Pirchì? Non m'arrinisciu pirfetta?

DEFFU           - Cumpari facitammillu ppi favuri, o ita-vinni fora cu tutti ssi vastaseddi.

CARMELU    - Sbaghiu c'è. Prima vulistuu i vinticincu liri, e ora, allura di spartiri i terri, mi ni mannati fora. M'aiu fattu pirsuasu; vi mintistuu d'accordu cull'autri lucirtunazzi pi ittarini fora. Ma iu, sangu vi fazzu ittari d'a tavula u pettu. Accoluoti vi pari mi pigghiati pi babbu e mi mpuniti occa sciarazza dipersa, o annunca occa nugghiu di ficudinnia. A me m'ata dari u locu di Menzu oannunca succedi sconzu.Tantu pi sapillu.

DEFFU           - Vui, cumpari, a testa l'aviti ne terri, e iu l'aiu a nautra banna.

CARMELU    - (sarcastico) Sicuru?!

SCENA IV

(Entra l'avvocato Ronciglione seguito da Prazzitu e da Ieli).

AVVOCATO - Bei paesi, ma cucina orrenda; pare impossibile che in questi paesi etnei, così gai non ci sia un ristorante dove si possa fare una discre­ta colazione.

DEFFU           - (meravigliato e dispiaciuto) Chi fu? U' trattaru mali?

AVVOCATO - No! Ma ho inghiottito qualche boc­cone facendomi proprio violenza e non mi voleva andare giù. (Prazzitu e Ieli fanno segni di meravi­glia).

CARMELU    - (ai ragazzi) Forza carusi. (I ragazzi cominciano a frignare tutti assieme).

AVVOCATO - Che c'è? Che hanno tutti questi mo­nelli?

CARMELU    -Sunu urfaneddi svinturati, si vossia cridi, si ci spera u cori...

AVVOCATO - Di chi siete figli?

TUTTI I RAGAZZI  - Di massaru Carmelu.

AVVOCATO - Tutti questi figli avete?

CARMELU    - (Non sa che pesci pigliare).

AVVOCATO - (a Tino) Come ti chiami?

TINU              - Tinu.

AVVOCATO - (a Ninu) E tu?

NINU             - Ninu.

AVVOCATO - E siete fratellini?

TINU              - No, non è me frati.

AVVOCATO - (a Carmelu) Come? Sono tutti vostri figli e non sono fratelli, come va questa storia?

CARMELU    - Voscenza l'ha cumpatiri; comu visturu a vossia s'affruntaru, sunu cunfunnuti. (I ragazzi ricominciano a piangere e a lamentarsi): Stannu murennu d'a fami!

CARMELU    - Sta vidennu, poviri criaturi, fanu spartiri u cori, macari a mia mi veni di chiangiri.

DEFFU           - (sotto voce) Ma chi stati cumminannu?

CARMELU    - Pipita masculina, mancu?

AVVOCATO - (A Tinu) E da quanto tempo è che non mangi?

TINU              - Di quannu nascii.

AVVOCATO - Possibile?

CARMELU    - E' ca u criaturi mancu si ricorda.

AVVOCATO - (a Ninu vedendogli la cravatta rossa) Sei comunista?

NINU             - (vergognandosi e quasi piangendo) N'o sac­chi.

AVVOCATO - (non comprendo) Cosa dice?

CARMELU    - (intervenendo) Ca comu signuri, sunu tutti pari comunista di nascita, di razza vahl non vidi vossia chi sorti di nocca?

AVVOCATO - Ma che si potrebbe fare per loro?

CARMELU    - Voss'è vidi. Ora ca c'è ssa biniditta spartuta di terri...

AVVOCATO - (interrompendo)... Si potrebbero ri­coverare in qualche ospizio di beneficenza...

CARMELU    - (interrompendo) Ca quali! (gli scap­pa) E poi si u sanu i so patri... (si morde la lingua) Iu dicissi ìnveci ca ora ca c'è ssa spartuta di terri, ci ni duna occa pezzu all'unu, e i accumutassi criaturi...

PRAZZITU    - E chi ni ponu fari i carusi d’a terra?

CARMELU    - Vui ssu pinzeri non vi l'at'a appigghiari.

IELI                - Cumpari Carmelu, truccu c'è.

CARMELU    - U corvu addivintau niuru pi pigghiarisi i pinseri di l'autri.

DEFFU           - Cumpari, l'avvucatu havi chi fari.

CARMELU    - Pirchissu dicu, facemu ssa spartuta di terri, ca mi pari ca a predica sta fìnennu a sgrao chi e tussi.

PRAZZITU    - Vui a testa sempri ddocu l'aviti?

CARMELU    - E vui unni l'aviti?

IELI                - Basta, vah!, ca longa si fici...

CARMELU    - M'ha pirsuasu. Minni stati mannannu cu l'occhi. Cumminastuu a badda e vuliti mini-strari a quagghiata tra uatri. Sii a truvastuu a crita pi fari i pupi!

DEFFU           - Cumpari, facitamrnilu pi favuri, o itavinni.

CARMELU    - (seccato) Mi ni vaiu, mi ni vaiu; mi hanu acciungari i cosci si ci vegnu chiù; ma ora viditi chi succedi. Accussì schirzati? E allora di­cu: Mori Sanzuni cu tutti i Filistei, (ai ragazzi) Caminati carusi, caminati, ca ca n'intra a chiazza i morti, bona a sanu. (I ragazzi che non capiscono cominciano a piangere), Nenti, nenti non chianciti chiù; sculicenzia, non chianciti chiù ca non n'arrinisciu.

TINU              - E ni accattati ora i favi caliati?

CARMELU    - Sss...

IELI                - (ride).

CARMELU    - Arricriati babbu: ora veni u bellu.

PRAZZITU    - (ride pure)

CARMELU    - Addubbiti bestia: ma ora ti fazzu canusciri cu è Carmelu Trinnaschi...

(Esce trascinandosi i ragazzi)

SCENA V

IELI                - Sapiti cu morsi?

DEFFU           - Cui? 

IELI                - Ianu Sparapagghiazzu.

AVVOCATO - E come?

IELI                - Un corpo di malaria.

AVVOCATO - C'è malaria qui?

PRAZZITU    - Putenti! A genti quagghiunu comu i passuluni nò sciroccu.

DEFFU           - (strizzando l'occhio) E' malaria maligna.. Di chi unu parrà, di chi casca attisicatu.

AVVOCATO - Bisogna premunirsi con il chinino, io lo porto sempre con me, e non temo di nulla.

PRAZZITU    - E u sapiti a cu ammazzaru?

IELI                - A cui?

PRAZZITU    - A tutta a famiglia d'u massaru Ninchinanna: patri, matri e cinqu figghi, setti morti!

DEFFU           - E comu?

PRAZZITU    - I truvaru ieri tutti pari scannati comu ciareddi.

AVVOCATO - (un po' allarmato) E chi è stato?

PRAZZITU    - Mah?! Na stu paisi, egregiu signuri, unu si curca e non sapi su si susi. Si dici ca forsi foru i brianti.

AVVOCATO - E ci sono briganti?

DEFFU           - 'Mpapuri! Ci n'è supra na cinquantina...

IELI                - E chi brianti! U brianti Russu n'a stutatu na dicina.

PRAZZITU    - E non si ni po' sapiri nenti. Unu nesci beddu sodu pi fatti so... Bum! caricanu na chiummata, u ngagghiunu e non si ni sapi né nova né vecchia...

TELI               - Quannu vinni u cummissariu d'u partitu so­cialista, arristau vivu pi miraculu. Ci ittaru na bumma ddà unni durmeva; iddu sghiddau accussì 'nfunni e cammisa, cridu ca dissi focu e diavulu...

DEFFU           - Sì, iu pi 'nfurasteri non ci u consigghiu d'arristarisi cà...

PRAZZITU    - Ca quali, non è consigghiabili...

AVVOCATO - Certo. Appunto per questo io prima di venire ho voluto avere la più ampia assicura­zione. Ed il prefetto mi ha detto che posso dor­mire tra due guanciali, perchè gli hanno promes­so che non mi avrebbero torto un capello. (Gli altri si danno sguardi scoraggiati di intesa)

IELI                - (a Ronciglione) Vossignoria non si può intirissari di st'affari di l'acqua?

AVVOCATO - Di che?

IELI                - L'acqua è tutta n'fittata!

DEFFU           - Trenta casi di tifu!

PRAZZITU    - E non c'è rimediu. E' un tifu spiciali. 'Ntempu tri ghiorna unu allampa. Ci hanu ad essiri micrubi di sta fatta, quantu na tenghia.

IELI                - Specialmenti culpisci chiddi ca non su abi­tuati a st'acqua.

AVVOCATO - Sì, mi avevano avvertito e per questo ho portato con me alcune bottiglie di acqua mine­rale, (gli altri si guardano).

SCENA V I

(Entra Cicciu Allampatu)

CICCIU          - (all'avvocato) Voscenza benedica (agli al­tri) Ma chiè ca cumminastuu?

DEFFU           - Pirchì?

CICCIU          - C'è 'mpaisi ssutta e supra, pirchì si sparsi a vuci ca ni vulemu 'mpatruniri di terri.

IELI                - Chissu appi a essiri u massaru Carmelu.

CICCIU          - Per l'appunto! Pareva a festa di carnaluvari, iddu cu tutti ddi carusi cu a crivatta russa...

DEFFU           - E chi volunu fari?

CICCIU          - E chi sacchi!? Cu pigghia accetti, cu car­nea dubotti, cu aminola cuteddi...

AVVOCATO - Ma di che cosa si tratta?

DEFFU           - (pigliando la palla al balzo) Dici ca volu­nu veniri p'assaltari u circulu e farini sasizza.

AVVOCATO - Ma perchè?

DEFFU           - Cu ssa spartuta di terrà... u sapi chi ci cunsigghiu? E' megghiu ca vossia si ni va ca po’ finiri mali.

CICCIU          - No! Chi fa? Vossia non nesci, pirchì la hanu specialmenti cu voscienza, dici ca comu si affaccia u nasu, fanu un giocu di focu.

DEFFU           - (sottovoce) Chi si bestia!

PRAZZITU    - Cretinu!

CICCIU          - (che non capisce, guarda i compagni... Poi) Bedda matri, chi vi pari ca vi scherzu? Si nesci u cavaleri, u fanu divintari sculapasta.

AVVOCATO - (allarmante) Ma che si fa allora? Ce ne sono armi? (poi nascondendo la paura) No, dobbiamo difen­dere la sede: Voi andate a pigliare le armi... C'è di là qualche altra stanza, qualche altra uscita?

IELI                - Sissignuri. C'è nautra stanza. Pi nesciri, po' nesciri d'a finestra.

AVVOCATO - Fate presto, andate (Glorioso) Qui resto io solo, (escono).

SCENA V l l

(Resta per un po' Ronciglione. Poi sentendo ru­more scappa nell'altra stanza e si barrica. Dopo un po' entra Carmelu che porta trespoli e tavole da letto. Ha un grosso bernocolo sulla fronte ed è graffiato. Posa tavole e trespoli, esce e rientra portanto un materasso. Siede sul materasso, è agitatissimo. Entra dopo un po' Deffu).

DEFFU           - Oh! cumpari Carmelu turnastuu!

CARMELU    - (serio) Turnai.

DEFFU           - Chi fu? c'aviti?

CARMELU    - Nenti.

DEFFU           - Comu nenti?

CARMELU    - (contraffacendo) Comu nenti? Ca nen­ti?!

DEFFU           - Non m'a cuntati giusta!

CARMELU    - (sbuffando) Oh! amprisa ca mi sfou cu vui?

DEFFU           - Ma chi fu?

CARMELU    - (alzandosi e mostrando il bernoccolo) Taliati! Chistu è u primu rialu, Pi causa vostra.

DEFFU           - Ma cu fu?

CARMELU    - Cu fu? Dda bedda figghia di vostra cummari Filumena.

DEFFU           - Aora? Ma vui chi ci facistuvu?

CARMELU    - Iu? Mi stava ritirannu beddu sodu, quantu mi s'allanzau, ca pariu na iatta arraggiata. Si iu non m'arriparava arreta a buffetta, astura era orbu. Addoppu mi carricau d'a testa fìnu e pedi. (contraffacendo la voce) Riddiculu, vecchiu scunchiudutu, comu non t'affrunti ca sta facennu arridiri 'mpaisi sanu. - E pirghì, chi fu? - Ti pari ca non sacciu c'addivintasti ripubblicani. - Ca quali?! Chi ti nchucchianu?! - Mentri ca c'è chissu: Nesci, nesci, e pi u to diavulu, ccà intra non ci ha mettiri chiù pedi, ca cu nsulu corpu di lasagnaturi ti stinnicchiu tisu tisu! Ffu cosa fìtusa! E cu na sula sputazzata mi chiudiu n'occhiu. Chi vuliti, cumpari? ddocu iu non ci visti mancu di l'autru. -Niscii, e basta, successi u ballu di virgini. All'ultimu arrisultau u lumi e u bucali rutti, i seggi una supra l'autra, e iu cu stu bellu chirchimiddu 'ntesta.

DEFFU           - (tenendo il riso) E idda?

CARMELU    - Idda? Mancu scargiuni, e c'u lasagnaturi a marni, ca pareva a statua da Libertà di Novaiorcu. Iu dissi: C'a fari? M'aiu a mettiri cu na fimmina? C'ha fari curriri u quarteri? Nsumma pi dilla tutta, cani cumpari, iu non haiu chiù, famigghia, mi spartii d vostra cummari, mi purtai u Jettu e ora sugnu cà.

DEFFU           - E chi vuliti fari?

CARMELU    - Nenti, c'ava a fari? M'arrizzettu cà e non vogghiu chiù sentiri mancu 'mpuntu di morti u nomi di Filumena Quaquaraquà!

DEFFU           - E va beni, cumpari, si sapi comu su sti così; unu, na dda furia, non sapi chiddu ca fa: ma poi...

CARMELU    - Nenti, sugnu arrisolutu, ora vaiu n'o marasciallu e ci stennu na querela.

DEFFU           - E pi mangiari comu faciti?

CARMELU    - (Un po' scosso) Pensa Diu.

DEFFU           - E pi puliziarivi?

CARMELU    - Macari ca i pidocchi mi portunù 'ncarozza, non mi arrennu?

DEFFU           - E si cascati malatu?

CARMELU    - Crepu, tantu megghiu.

DEFFU           - E si poi vi nni pintiti?

CARMELU    - Nenti, non m'arrennu.

SCENA VIII

(Entra con cautela Ianuzzu e porta un involto e l'ombrello)

IANUZZU     - Patri, patri...

CARMELU    - Chi è? Chi voi?...

IANUZZU     - Dissi, dici, a mamma ca vi sta mannannu a cammisa, i funni, i guasetti e l'umbrella.

CARMELU    - (A Deffu) Vi persuaditi? U viditi chi sorti di fimmina prò dica e scuncicalora? Chissà, viditi, e na tagghiata di facci. Signali ca non voli aviri echi fari cchiu cu mmia, signali ca suddu mi ni ii, tantu megghiu. (Furente verso il figlio). Vattinni, vattinni macari tu, iatta morta, murvu-su e piducchiusu, vattinni.

IANUZZU     - (Fa per scappare).

CARMELU    - (Richiamandolo subito) Cca veni, cca... annunca cu mmazzacani ti pircantu.

IANUZZU     -(Si ferma, poi si avvicina timoroso).

CARMELU    - Ca veni, ca nenti ti fazzu... Bedda matri; nenti ti fazzu.

IANUZZU     - (posa l'involto e l'ombrello per terra).

CARMELU    - E chi è ca ti dissi di dirimi?

IANUZZU     - Mi dissi, dici, v'a dicci a su beddu spic-chiu di to patri ca ora acchianu n'a cancelleria e u spubblieu dinanzi a tuttu u paisi. Aiu a fari arridiri 'mpaisi sanu. U fazzu 'nficcari drittu drittu n'o spidali di pazzi.

CARMELU    - (A Deffu) U sintistuu? (a Ianuzzu) Vat­tinni, vattinni annunca cu na carcagnata ti fazzu fari scattiolu. (Ianuzzu fa per scappare) Cà veni, cà aliotu! U sai c'a fari? Apri u casciuolu d'a buf­fetta e mi porti na vastedda di pani.

IANUZZU     - A matri chiudiu tutti i casciola a chia­vi.

CARMELU    - E perciò iu aiu a fari a morti d'u surgi? (A Deffu che sorride) Chi c'è di ridiri? Cumpari, mi sta parennu ca ci abbagnati u pani ma­gari vui!  

DEFFU           - No, ca quali?!

CARMELU    - Ca comu? Ca quali?! Cumpari cà c'è parola ca finisci a omicidiu. (A Ianuzzu) Senti!ma chi u dissi supra u seriu ca si ni ieva ria cancileria.

IANUZZU     - Ci aggiurau pi l'arma di so matri.

CARMELU    - A scupetta! Unn'è scupetta?

DEFFU           - (intervenendo) Cumpari, ca mancu vui mi pariti?!

CARMELU    - A scupetta... (a Ianuzzu) Senti, o pigghimi a scupetta quantu o spanu a ddà assassina di to matri.

IANUZZU     - (piangendo) A scupetta a matti ammucciau.

CARMELU    - Ah! si? Aspetta! o pigghimi accetta! (rabbonendosi) Senti, e pi daveru u dici ca mi fa mettiri n'ospidali di pazzi?

IANUZZU     - Ci aggiurau pi l'arma di so patri.

CARMELU    - O pigghimi s'accetta. Prestu.

DEFFU           - Cumpari, calmativi.

CARMELU    - Nenti, cumpari, si m'hanu a purtari n'e pazzi ci trasu cu me piaciri. (a Ianuzzu) A propositu o pigghimi a mula.

IANUZZU     - A matri a mannau ni so frati, 'Ntoni.

CARMELU    - Sicuru, so frati malantrinu! Mi veni cà iddu, ca abbersu macari a iddu.

IANUZZU     - U zu 'Ntoni dissi ca ora veni cà pirchì a fari mpicculu ragiunamentu.

CARMELU    - E mi veni, mi veni (A Deffu) Chi è apertu, ddà banna?     

DEFFU           - (sorridendo) Pirchì?

CARMELU    - Pirchì certi discursi s'hanu a fari a sulu. E si po' nesciri?

SCENA IX

(Si sente bussare energicamente)

CARMELU    - 'Ntoni è! (scappa nell'altra stanza).

DEFFU           - (apre ed entra allarmato Puddu - Ianuz­zu scappa).

PUDDU          - (gridando) Cà su, cà, su... prestu prestu. (Dalla stanza escono Carmelu e l'avvocato Ron ciglione).

CARMELU    - Tradimentu, tradimentu! (a Ronciglione) Comu? Vossia è? M'avia par su me cumpari Ntoni.

AVVOCATO - Che è? Che succede? Che maniera è questa? Non si può fare un sonnellino?

PUDDU          - Stanu vinennu p'assaltari u circulu.

DEFFU           - E comu facemu? E l'autri unni su?

CARMELU    - C'è me cugnatu 'Ntoni?

PUDDU          - E chi sacciu. Erunu chiù di na cinquan­tina armati magari di mitragliatrici.

CARMELU    - Vidìti chi sorti di fimmina! Misi tuttu 'mpaisi sutta e supra. Sarà tutta a parintela.

DEFFU           - Ma Prazzitu, Ieli, Cicciu unni diavulu si ni ieru? Araprisa ca s'a squagghiaru? Basta chiu­dermi ssa porta e non facemu trasiri a nuddu. (Chiudendo la porta vi fanno una barricata)

S C E N A X

(Si sente bussare alla porta. Quelli di dietro fan­no forza per non fare aprire. Gli altri spingono).

PRAZZITU    - Apriti, apriti, ca nuatri semu!

DEFFU           - (sottovoce) Cu è?

PUDDU          - Mi parsi a vuci di Prazzitu.

DEFFU           - (forte) Cu siti?

IELI                - Apriti, morti subitania, semu: iu, Prazzitu e Cicciu. (Gli altri aprono. Entrano leli, Prazzitu Cicciu che portano schioppi e accette).

PRAZZITU    - A bonu, auh! e ni staunu lassannu fora!

DEFFU           - Mi dissiru ca su cà.

IELI                - Su pi daveru cà. Sunu un esercitu.

AVVOCATO - (solenne) Resistiamo! Bisogna dare al mondo lo spettacolo e far vedere come sa bat­tersi il proletariato.

CARMELU    - Sissignuri, va beni, ma si soli diri: cu si vardau, si salvau... e si soli diri magari: «u fuiri è vergogna, ma è salvamento di vita».

DEFFU           - Chi sacciu chi è ca aiu a fari?

AVVOCATO - Compagni, l'ora è solenne. Tutto ' il mondo guarda a noi: resistiamo così: Voi Carmelu...

CARMELU    - (Interrompendo) E n'o dicu iu!?... Na la corda ruppa ruppa, ci va no menzu cu non ci curpa.

AVVOCATO - Voi, Carmelo, mettetevi al balcone e sparate sulla strada. (Gli dà un fucile che Carmelo piglia e non sa che fare) (A Deffu) Voi di­fenderete la porta di entrata, (agli altri) Noi di­fenderemo l'interno.

SCENA XI

(Si sentono avvicinarsi grida, fischi, vola qualche sasso. Poi qualche schioppettata. Poi si vede forzare la porta. Prima scappa Ronciglione nell'al­tra stanza e poi Deffu, poi Prazzitu, Ieli e Cicciu. Carmelo è boccone sul balcone. Una fucilata qua­si lo accieca. Indietreggia nella stanza...).

CARMELU    - Compagni, aiuto, compagni! E unni si ni ieru? E comu, accussì mi lassaru? Compagni! E unni spareru? E chi hanu l'arti abbolica? Comu? Mi lassaru comu un citrolu? (si toglie la cravatta rossa) Accuntu! (sfondano la porta ed entrano): Tanu, Arfìu e Cirinu.

SCENA XII

TANU             - (col fucile spianato) Mani in alto!

ARFIU           - Arrinnitivi carogna (contemporaneamente)

CIRINU         - Nisciti, fora viddanazzi.

TANU             - (a Carmelo) Vui, cu siti vui?

CARMELU    - Cu sugnu? Ca iu.

TANU             - Non faciti u spertu. Di chi partitu siti?

CARMELU    - Prima dicitimi di chi partitu siti vui.

TANU             - Iu sugnu u prisidenti degli agrari.

CARMELU    - (afferrando la mano) Semu d'accordiu.

TANU             - Siti agrariu magari vui?

CARMELU    - C'annunca!

TANU             - Ma iu non v'aiu vistu mai n'associazioni.

CARMELU    - Ma iu a sira m'arricogghiu prestu, man­ghi e mi v'o curcu.

ARFIU           - Ma vui chi stauvu facennu cà?

CARMELU    - E vui chi stati facennu?

ARFIU           - Iu m'aiu a mangiari u ficutu di ssi quattru vilunazzi.

CARMELU    - E iu arrivai prima di vui!

CIRINU         - Perciò non siti comunista?

CARMELU    - Auh! E senza affenniri!

TANU             - Ma unni su ssi morti di fami?

CARMELU    - Unni su? Astura stanu siminannu truiaca a ssi vigni, vigni. Appena mi visturu parsuru tanti cunigghi. Iu i ssicutai a scupittati.

ARFIU           - Sunu vigliacchi.

CARMELU    - Di razza.

TANU             - Sunu delinquenti.

CARMELU    - Da nascita.

CIRINU         - Sunu rugnusi.

CARMELU    - Pilu, pilu!

TANU             - Pirchì non venunu a spartirisi i terri?

CARMELU    - Pazzi su!

CIRINU         - I terri ci damu n'è testi.

CARMELU    - N'o immu.

TANU             - Chi facemu?

CARMELU    - O itavinni spinsirati, cà ci abbastu iù.

TANU             - (a Carmela) Su c'è cosa, sparati pi signali (agli altri) Picciotti amuninni. (escono tutti).

SCENA XIII

(Scena vuota: Carmelu è incerto. Piglia il mate­rasso. Vuole uscire. Si pente, lo rimette a terra. Lo riprende. Mentre sta per uscire carico, s'affac­cia cauto dalla porta di sinistra Deffu... poi gli altri compreso Ronciglione).

DEFFU           - Unni su?

CARMELU    - (gettando per terra il materasso) Aiu­to (volgendosi) Botta di vilenu, mi facistuu satari l'arma.

DEFFU           - Unni su?

CARMELU    - Cui?

DEFFU           - L'agrari?      

CARMELU    - L'aviti un cufinu?

PRAZZITU    - Pirchì?

CARMELU    - O cugghitili pezzi pezzi n'a strada.

IELI                - Chi facistuu?

CARMELU    - Macellu!

PUDDU          - Aora? E comu?

CARMELU    - Cu a sula prima scupittata, ni quagghiaru òcca deci. Paventu, parsi na bumma tronica.

DEFFU           - E l'autri?

CARMELU    - Na secunna scupittata.        

CICCIU               - E dopu?

CARMELU    - Na terza scupittata... e vutaru cocchiu.

DEFFU           - (affacciandosi cauto al balcone) Non c’è mancu n'arma.

CARMELU    - Non vu dicu iu?

PRAZZITTU  - (guardando anche lui) E unni su i morti?

CARMELU    - Si cuggheru cull’autocarru.

AVVOCATO - Compagni, questa giornata resterà me­morarle nei fasti del partito comunista. Io propongo che venga eletto presidente per acclamazione il Compagno Carmelo.

TUTTI             - Viva il Compagno Carmelo. (se lo portano sulle spalle).

CARMELU    - Alleggiu, auh! Alleggiu. (poi solenne) Picciotti, cà c’è parola a tutti ‘nchilu di calla e du litri di vinu...

Cala la tela

FINE DEL II ATTO

ATTO TERZO

(La stessa scena del I° e del II° atto: è sera alta)

SCENA I

(Prima di alzare il sipario si sente un vocìo scom­posto e una scampanellata lunga. Mentre si alza­ il sipario. Carmelo è seduto al posto presidenziale,, sono presenti Deffu, Ieli, Puddu e Cicciu).

DEFFU           - Ci pirmittiti...

IELI                - Ci pirmittiti...           (Quasi contemporaneamente)

PUDDU          - Ci pirmittiti...  

CICCIU          - Ci pirmittiti...

CARMELU    - (scuotendo il campanello) Testi di mulu, vi stati muti si o no? Annunca stu campanella v'u spezzu ne' corna.

PUDDU          - Iu dicissi...

CARMELU    - Mutu vui...

CICCIU          - A me mi pari...

CARMELU    - Pipita masculina; mancu?

IELI                - E non fussi megghiu?

CARMELU    - Pipa! Menzu parmu di pipa! (si è fatto finalmente silenzio) Siti 'mpugnu di bestii, faciti pruposti scunghiuduti. A prima cosa ca s'ha fari cà intra è chista. Bellu cornu tantu, c'u na nocca; russa, e arretu a porta bellu ferru di cavaddu contra i ittaturi.

DEFFU           - Benissimo! Veni è, pirchissu n'hanu iutu tutti i cosi storti.

CICCIU          - L'Avvocato ni dissi ca a prima cosa ca s'ha fari è a prupaganda ne' giurnali.

CARMELU    - E ìassulu perdiri a s'autru gialinusu. Pi mia chissu è u primu ittaturi. U viditi quantu ni succedunu quannu c'è iddu?

DEFFU           - Ma i giurnali ci volunu!!!

-CARMELU   - Ca quali giurnali! a mia m'abbasta vi dil­li, ca m'abbabaluciunu l'occhi. Chiddu ca ci voli è u stinnardu.

PUDDU          - Veru è!

CARMELU    - U viditi ca n'avevuvu pinsatu nenti? Bellu stinnardu spaccatu, cu du giummi di sta fatta, e n'asta di sei metri.

DEFFU           - Russu?

CARMELU    - S'intenni, contra i ittaturi e tuttu arraccamatu.

IELI                - Ci u dicemu a Donna Rosa a raccamatura, chidda ca fici u stinnardu d'a cunfraternita di Santu Mauru. Na cosa, cumpari, vah mundiali.

CICCIU          - Ma l'avvucatu dissi c'amu a rricogghiri autra genti.

CARMELU    - E torna coll' avvucatu! Non parramu d'arricogghiri. Anzi mi pari ca semu assai. C'è fudda e mala vinnita! N'autra cosa: Avemu a' fari a cappella n'o cimiteru.

IELI                - Ma chi c'entra?

CARMELU    - Comu chi c'entra? Accussì unu mori arrizzittatu e senza pinseri. Anzi - è ca a spisa veni forti - ma pi giusta liggi ci vulissi magari beddu tabbutu sculpitu e a barella.

DEFFU           - Cumpari, parramu d'autru.

CARMELU    - Pirchì? Chi ci sintiti scrupulu?

PUDDU          - No... ma...

CARMELU    - Ha caputu, o iemu o nostru. Ora ca semu suli facemini ssa spartutà di terri.

DEFFU           - E chi vi pari facili?

CARMELU    - Ma si è liggi...

IELI                - No vidistuu comu stava fìnennu aìeri?

CARMELU    - Ma allura pirchì semu cumunisti? Pir­chì niscemu i sordi d'a tessira?

CICCIU          - E vabbeni, accuminciamu: Vui cumpari Carmelu c'aviti a vigna da Ragala, u castagnini d'a Carmelu c'aviti? Aviti a vigna da Ragala, u casta­gnini d'a Tardarla, i terri o Sferru.

CARMELU    - E chi sintiti cunchiudiri, ca perciò a mia non mi tocca nenti?

CICCIU          - No, sentu cunchiudiri ca i mintiti 'ncumuni e n'i spartemu.

CARMELU    - Evviva me nanno! U sai ca si spertu? Ci n'era nautru, e u scacciau a sciocca.

PUDDU          - Giustu dici Cicciu.

CARMELU    - N'autru scinziatu! Bellu guadagnu ca ci facemu allura di scrivirini no partitu.

IELI                - Ma allura quali n'amu a spartiri?

CARMELU    - Ca chiddi di l'autri! Chiddi nostri chi c'entrunu? E allura amu fattu a minestra ppi iatti.

DEFFU           - Vah! videmu: C'è u locu d'u marchisi Favara.

CARMELU    - Chissu l'assatulu stari, ca è pi mia.

IELI                - C'è u feudu du baruni Calì.

CARMELU    - Ddocu ti eru l'occhi; chissu mi appar­tiene comu prisidenti.

CICCIU          - Ci fussi u castagnitu di don Pepè.

CARMELU    - Oh! chi si spertu! Chissu è limitanti cu mia e perciò...!

DEFFU           - Ma comu si fa pi pighiarannilli?

IELI                - Comu si fa? Ca ci va cumpari Carmelu comu prisidenti, si prisenta e si.fa cunsignari i chiavi.

CARMELU    - (Facendo segni di legnate) E su mi cunsignunu occa autra cosa? U sacciu comu scrizzati v'uatri. Facemu, dicemu, spararmi, ammaz­zarmi... ammuttati all'autri e poi v'a filati. Comu successi aìeri ca ci fu l'assalto, ca mi Iassaru sulu a cummattiri cu occa tricentu saracini.

CICCIU          - Allura mi prisentu iu.

CARMELU    - Ca fai comu a S. Giuseppe ca pinsava prima p'a so barba.

PUDDU          - E vabbeni, mi sacrificu iu e ci vaiu iu.

CARMELU    - Cu parrau!

DEFFU           - Ma allura?

CARMELU    - Sintiti facemu d'accussì: prima ci iti vuatri, tantu pi tastari u tirrenu. Pi vidiri chi iettunu, e poi i chiavi mi fazzu cunsignari tutti pari iu.

SCENA II

(Entra Prazzitu)

PRAZZITU    - Signor prisidenti viditi ca c'è vostra cugnatu Nntoni, ca vi voli parrari.

CARMELU    - (Scattando) Unn'è?

PRAZZITU    - Dd'assutta, dici ca è na cosa urgenti.

CARMELU    - Non è urgenti.

PRAZZITU    - U fazzu acchianari?

CARMELU    - No ca sugnu occupatu.

PRAZZITU    - E allura scinniti vui, pirchi dici: O scinniti vui, o acchiana iddu.

CARMELU    - Chi è armatu?

PRAZZITU    - N'o sacciu, ma avi nvunghiazzuni ccà (nella tasca di dietro).

CARMELU    - Nenti, non ricivu! ca sugnu occupatu. Anzi sintiti: iu mi ni vaiu dda banna e siddu acchiana ci diciti ca niscii (entra dalla sinistra, Prazzitu, esce).

SCENA III

IELI                - U sintistuu? Chistu m'u pigghiu iu, chistu apparteni a mia, chistu m'u mangiu, chistu m'u vivu. Ricchi semu! Beddu prisidenti!

PUDDU          - E quantu a sapi longa! Ni voli fari pighiari a castagna d'a bracia cu i nostri manu.

DEFFU           - Ci n'ha cumminari una di veru cumpari!

CICCIU          - Ci curpi tu, ca u facisti trasiri.

IELI                - Chissu fici comu u rizzu: ca prima trasiu, poi nisciu i spini ed ora dici: Cu si senti pungiti nesci fora.

DEFFU           - Sintiti; vardati chi facernu... (si avvicina­no e complottano sottovoce - entra Prazzitu).

CARMELU    - (affacciandosi cauto) Chi fici, chi dissi?

PRAZZITU    - Mi dissi: Va beni, aspettu quannu s'arritira ssu beddu galantomu. E s'assittau avanti u purtuni.

CARMELU    - (uscendo) Perciò unu macari è privu di pighiarisi mmuccuni d'aria. Dicitici ca si ni va.

PRAZZITU    - Diciticcillu vui.

CARMELU    - Ca iu sugnu u prisidenti, e cumannu iu.

PRAZZITU    - E pirsuaditulu vui.

DEFFU           - Cumpari Carmelu, n'autri niscemu, ppi staffari d'i terri.

CARMELU    - Circati di purtarivi macari ccu v'uautri me cugnatu Ntoni.

DEFFU           - Putennulu!

CARMELU    - Si non si pirsuadi c'u bonu, faciticcillu sentiri macari c'u stortu.

CICCIU          - Putennulu!

IELI                - Bona sira signor Prisidenti.

CARMELU    - Bona sira (escono tutti).

SCENA IV

(Appena usciti, Carmelu chiude la porta e mette anche un puntello - poi si aggiusta il letto - sba­diglia     - cerca nei cassetti).

CARMELU    - Mancu sali di salera! Mi sentu mortu. Avi ca non mangiu di stamatina. E mancu pozzu nesciri! 'Ncaghiai comu u surgi nta lattera. E' meghiu ca mi curcu. (si toglie la giubba e le scar­pe. Si getta sul letto con lo schioppo accanto - dopo alcuni minuti si sente bussare - Scatta e af­ferra lo schioppo) Cu è?

IANUZZU     - Iu sugnu Patri.

CARMELU    - Cui iu?

IANUZZU     - Vostru fighiu Ianuzzu.

CARMELU    - Chi si sulu?

IANUZZU     - Sulu sugnu.

CARMELU    - Aggiurici.

IANUZZU     - Bedda Matri.

CARMELU    - L'avistu a to zu Ntoni?

IANUZZU     - No.

CARMELU    - Aggiurici.

IANUZZU     - Bedda Matri.

CARMELU    - E pirchì vinisti?

IANUZZU     - Vi staiu purtannu na vastedda di pani, quattru cipuddi di Calabria, tanticchia di tumazzu e nterzu di vinu.

CARMELU    - Aggiurici.

IANUZZU     - Bedda Matri.

CARMELU    - Aspetta: non ammuttari a porta, se non t'u dicu iu (scende, toglie il puntello e il catenac­cio: si mette sul letto con il fucile spianato) Cu si vardau si salvau           - Trasi.

IANUZZU     - (Entra con un paniere, ma a vedere suo padre col fucile spianato, si spaventa, manda un grido e scappa).

CARMELU    - E chi fici? Si nni scappati? Cca veni, ca nenti ti fazzu! Veni cca. E ora? Fazzu a morti du conti Ugolinu. (Rinchiude, puntella e si mette a letto).

SCENA V

(Si sente un lontano suono di chitarra e mandolino, che si avvicina. Poi si leva chiaro un canto ac­compagnato con la chitarra).

SOLO E CORO- Assira cu lu lustru di la luna

iu visti la cummari Filumena

ca carricava sorvi 'nta la schina

e mancu ci lassò na costa sana.

IL CORO       - 'Mpari Carmelu tirollallà,     - 'Mpari Carmelu tirollallà.

CARMELO    - (Rizzandosi sul letto) Atturna? A cui a stanu purtannu? A me? A me portunu atturna? E chi ci fici ciauru di bergamortu? (Si alza col beretto dì notte e va al balcone). (Riprende il canto).

SOLO:            - 'Mpari Carmelu fattu è comunista

pirchì vulissi aviri manu mpasta

uscau 'nchirchimiddu ''nta la testa,

sarvati ci avi Tautri alla posta.

CORO:           - 'Mpari Carmelu tirollallà ecc..

CARMELU    - (Gridando dal balcone) Sfacinnatazzi, chi, ccà vi mangiunu i corna? Pirchi non ci circati i pulici e atti. Tinti, vilunazzi e minnichi (riprende il canto più forte)

SOLO:            - Ora c'addivintasturu baruni

vi la passati ppi daveru beni

ci sunu priparati cosi boni

nespuli, pumadora e passuluni.

CORO:           - 'Mpari Carmelu tirollallà ecc..

CARMELU    - Varda chi bella farsa! (ai cantori) Non vinni iti no? Ncugnati si aviti ficutu, genti sdiso­norata e mascarata (Riempie un catino di acqua e la getta dal balcone).

SOLO:            - E non ni fici nenti st'acqua frisca

n'uatri v'aspittamu nta la frasca

a tutti i comunisti di la cosca

Ci arrifurnamu testa, mussu e nasca.

CORO:           - Mpari Carmelu tirollallà ecc..

CARMELU    - (Afferra lo schioppo vuole sparare, ma si pente) Ma chi ppi daveru ha perdiri a libertà? Chi ci iettù? A putenza, n'ha marcari occa d'unu! (Afferra il ritratto di Marx e lo lancia, così pure quello di Lenin. Segue il canto che va allontanandosi).

SOLO:            - Cumpari tirminò la sirinata, si c'è bisogno tornu n'autra vota; v'auguramu bona la nuttata vardativi però sempri la vita.

CORO:           - 'Mpari Carmelu tirollallà ecc..

CARMELU    - Varda che bella! Cu ni voli a peddi e cu ni voli u coriu!

SCENA VI

(Si sente bussare - Massaru Carmela dà un salto indietro)

CARMELU    - Sugnu accussì suprassaltatu: Ca mi dici a testa ca mi sata u cori d'u locu. Cu è?

PRAZZITU    - Rapiti, iu sugnu. (Carmela apre. En­tra Prazzitu) Caviti?

CARMELU    - Nenti, pirchì?

PRAZZITU    - Siti tuttu stracangiatu.

CARMELU    - Mbarazzu di stomucu è, nenti.

PRAZZITU    - Dunca, ii ni don Pepè.

CARMELU    - Ah! E chi vi dissi?

PRAZZITU    - Mi dissi: Veramenti iu u castagnini non m'u vulissi livari, ma trattannissi di ligi, e trattannisi di Cumpari Carmelu, meghiu iddu ca autri.

CARMELU    - Aora! Accussì modda a pusavu?

PRAZZITU    - C'annunca, macari a me mi fici 'mpressioni.

CARMELU    - C'è paura ca c'è truccu?

PRAZZITU    - Non cridu. Cu stu cumunisimu su tut­ti spagnati, e si moddunu. (Si sente salire le sca­le).

CARMELU    - Comu? A porta aperta a lassasti? Chiu­diti!

PRAZZITU    - Pirchì.

CARMELU    - Ca... sugnu sudatu e pozzu pìgghiari na pumunia.

PRAZZITU    - (Che ha capito) Non c'è periculu! Su l'autri cumpagni. (Entrano Deffu, Ieti)

DEFFU           - Mancu veni di cridirlu.

CARMELU    - Chi?

DEFFU           - Iu sugnu tuttu stranizzatu.

CARMELU    - Ma di chi?

DEFFU           - U Marchisi Favara... mi fici trasiri... mi fìci assittari... mi desi bicchieri di vinu; trasivu da banna... turnau... e mi dissi: Carissimu mastru Deffu, u sacchi pirchì vinistiru: pu' locu... Iu a chiavi a cunsignu sulu a massaru Carmelu, ca è omu praticu e si nni 'ntenni: ad autri iu non cunsignu nenti.

CARMELU    - (Che ha intercalato il discorso con ah, ahi... all'ultimo) Davveru? Ma altura stu comunismu è putintissimu. Binidittu cu u spirimintau.

DEFFU           - Abbuccunu unu appressu all'autru, come i pupi di don Angilu.

IELI                - U Baruni Cali inveci vuleva fari risistenza, vuleva fari u mafiusu; ma iu ci dissi na simplici parola e si chitavu: Ci dissi: Baruni, ora passati u tempu ca Berta filava; ora semu nt'o comunisimu: o ni duna i chiavi c'u bonu o ni duna cu a supicchiaria; Basta, tira di cc'a e tira di dda, arristamu ca vi cunsigna i chiavi dù feudu, ma voli ogni annu, 'mpanaru di ficu.

CARMELU    - U giustu è giustu. (raggiante) Picciot­ti, v'aringraziu; vi mintati 'nvasuni. Ora ricugghitivi e casi e dumani si ni parrà.

PRAZZITU    - No, cumpari, stasira stissa ha essiri: capaci ca sinni pentunu. Ci ponu essiri chiddica ci votunu a testa, e non cunchiudemu nenti.

CARMELU    - Ma di sira...

DEFFU           - A me u marchisi non mi dissi autru: ha veniri ora stissu, prima ca veni a marchisa, i sapiti i nmmini comu su! Capaci ca ci pigghia occa sintomu.

IELI                - Ora ha essiri. Si u Baruni s'arricupigghia dù scantu, cu' po' scugnari.

CARMELU    - Ma allura ci viniti macari vuatri...

DEFFU           - Già! Quantu facemu pubblicità e finisci a tri tubi.

CARMELU    - Va videmu! (si veste ed esce, dopo un po' rientra) E me cugnatu 'Ntoni Tatù vistu?

PRAZZITU    - Si, s'arricugghieva a casa.

CARMELU    - (Esce e poi rientra) E ma mugghirazza unn'è?

IELI                - Si nni ivu nni so frati 'Ntoni

CARMELU    - (Esce e rientra) I 'ncuntrasturu na pocu di sunaturi, cu chitarra e minnulinu?

DEFFU           - Si! pirchì? Hanu dittu cosa?

CARMELU    - No ma chi dicevunu?.

IELI                - Dici ca si nni ievunu n'a putia di Pireddu (Carmelu esce definitivamente).

SCENA VII

(Prazzitu va al balcone e come lo vede uscire)

PRAZZITU    - Nisciu! Poveru bestia!

DEFFU           - (ridendo) Povuru armali!

IELI                - Ammucca babbu!

DEFFU           - Sintiti picciotti, i cosi si stanu mpudigghiannu bonu ppi bonu. Sciugghiemu u circulu ni spartemu sti quattru cosi, e cu si visti si visti.

IELI                - Iu mi portu i seggi. (Se le carica ed esce).

PRAZZITU    - Iu a scaffarata. Datimi na manu d'aiutu. (Deffu l'aiuta ed escono). (Dopo un po' rientra Cicciu).

CICCIU          - E unni su, spireru? Comu? Accussì lassaru u circulu? A manu di nuddu? E unni su i seggi? l'armaru? Chi stanu cumminannu? (Esce anche lui) (Dopo un po' ritorna Deffu e Prazzitu)

DEFFU           - A buffetta m'a pigghiu iu, cumpari, vah (si caricano il tavolo ed escono, entra Ieli che cerca gualche altra cosa, e poi si carica il materasso di Carmelu, nel mentre rientra Cicciu).

CICCIU          - Atia? Chi fai ddocu?

IELI                - (Gettando il materasso) Morti subitanea! Mi facisti satari l'arma!

CICCIU          - Ma chi stati facennu?

IELI                - Ca sciugghiemu u circulu, ed ora ni staimi 'mpunennu i cosi.

CICCIU          - Comu? Ma si sta rivannu l'avvocato Ronciglione di Catania?

IELI                - Aora? Ricchi semu!

CICCIU          - Ma unni su l'autri?

IELI                - Ddocu, ca si stanu purtannu a buffetta.

CICCIU          - Chiamali. (Dà un fischio dal balcone - ri­sponde un altro fischio).

CICCIU          - A po' belli cumpagni siti! Vi stati spartennu i cosi e iu non ci sugnu: Averu?

IELI                - Chi c'entra, pi camora i niscemu, e poi...

CICCIU          - Sicuru, cu n'appi n'appi, di cassati i Pa­squa. (Deffu e Prazzitu entrano).

DEFFU           - Chi fu?

CICCIU          - Siti belli bestii? Sta turnannu l'Avvocatu Ronciglione.

PRAZZITU    - A stura?

CICCIU          - Ha statu a Varanni e mannau a diri cu unu cu a bicicletta ca ora veni cca.

DEFFU           - (a Cicciu) Tu cerca di trattinirlu tanticchia - comu chiantamu nfriscuni, vo diri ca semu pronti. (Escono tutti).

SCENA VIII

(Dopo qualche istante entra Carmelu - ha la te­sta fasciata con un fazzoletto, zoppica, i vestiti laceri, porta un nodoso bastone, guarda lo scom­piglio - si pianta minaccioso nel centro     - entra Deffu che porta una sedia).

DEFFU           - (Esageratamente premuroso) Cumpari Car­melu chi fu?

CARMELU    - Chi viditi?

DEFFU           - Comu chi vidu? A testa nfasciata, i robbi scicati,... nsamai cosa?

CARMELU    - (Frenandosi) Nenti cumpari, sciucchizzi; sciddicai supra na scorcia di muluni...; assittativi cumpari, ca vi cuntu come finiu c’u mar­chisi Favara.

DEFFU           - Appoi cumpari, appoi m'a cuntati...

CARMELU    - Assetativi, mumentu

DEFFU           - U sapiti chi è...

CARMELU    - Assetativi!

DEFFU           - Megghiu additta.

CARMELU    - Comu vi piaci. (Contraffacendo il di­scorso di Deffu) Dunca u marchisi Favara..., mi fici trasiri, mi fici assittari... mi desi mbiccheri di vinu, trasiu dda banna, turnau e m dissi: Carissumu massaru Carmelu, pirchì vinisturu: pù locu? Iu a chiavi a cunsignu sulu a vui, ca siti praticu e vi ni'ntinniti. Tiniti ccà.... (Carmelu dà una sonora legnata che fa stramazzare per terra Deffu) Ed è unu! (A Deffu) E u locu dù marchisi Favara è beddu e spartutu: mezzu iu, e mezzu tu. (Carmelu trascina Deffu in un angolo e lo copre con una coperta - Entra Prazzitu).

PRAZZITU    - Deffu ca spicciati... Ah! vui ci siti cum­pari Carmelu? L'atu vistu a Deffu?

CARMELU    - Anturazza?!

PRAZZITU    - No, ora?

CARMELU    - No, caro Prazzitu.

PRAZZITU    - Ma vui c'aviti?

CARMELU    - Mi muzzicau un lapuni.U sapiti co­mu finiu cu don Pepe?

PRAZZITU    - Pi com'ora aiu primura.

CARMELU    - E' cosa di 'mminutu. Perciò u sapiti comu finiu?

PRAZZITU    - Comu finiu?

CARMELU    - (Dà una legnata) Accussì! (Prazzitu stramazza) E su dui. E macari u castagnitu è spartuttu na lenza all'unu. (trascina Prazzitu accanto a Deffu e li copre - Entra Ieti con una colonna di sedie).

IELI                - Arrivau l'avvucatu? (Vedendo Carmelo) Ahi Signor Presidenti, vui ci siti?

CARMELU    - Ca già.

IELI                - E chi fu?

CARMELU    - Chi viditi?

IELI                - Chi sacchi, tuttu 'nfasciati!...

CARMELU    - Aiu ramaticu nt'a testa. Ieli, cu vui n'amu a fari ancora u cuntu d'u feudu du Bara­rli Calì…

IELI                - (Che teme) E chi ei trasu iu.

CARMELU    - Comu chi cci trasi?! Tu pirsuadisti u Baruni e ti tocca a to mità.

IELI                - Mità?

CARMELU    - Ca certu, chi vi pari ca mi l'avia a pigghiari tuttu iu, sulu? Chi vi passau p'a testa a vua-tri! E allura u cumunismu unni sta? E u bellu unn'è? L'eguaglianza chi fa?

IELI                - E u baruni?

CARMELU    - (Contraffacendo Ieli) U baruni a principiu vuleva fari risistenza, vuleva fari u mafrusu: ma iu ci dissi na semplici parola e si quitau... Basta, tira di ccà e tira di ddà, mi carricau na ti­gnata (e da la legnata a Ieli) ca mi stinnicchiavu nterra... comu a vui. E su tri! Macari pi' u féudu semu a postu. (Lo trascina sotto la coperta - En­tra Cicciu ansante).

CICCIU          - (Ansante) Prestu, prestu, cca c'è l’avvucatu.Oh! Signor Presidenti e carissumu cumpagnu

CARMELU    - Oh caru Cicciu, comu va a saluti?

CICCIU          - Bona e a vostra?

CARMELU    - Bona macari. E u vo sapiri tu comu finiu a spartuta di terri?

CICCIU          - Quali spartuta?

CARMELU    - Non fari u critinu pi no pagari u daziu. Non c'eri macari tu? Non u sintisti macari tu u discursu?

CICCIU          - Accussi... na cosa 'nta l'aria.

CARMELU    - Precisamente! E fmiu cu na cosa di l'aria (Dà una legnata) E su quattru! Tombola! Tappu! (Sì sente rumore di automobili)

CARMELU    - (Ascoltando) Già, ci voli ancora a iun-ta a nnoca e a ciralacca. (Siede fremendo  -Entra l'avvocato).

AVVOCATO - Buona sera.

CARMELU    - (Secco) Bona sira.

AVVOCATO - Dove sono i compagni?

CARMELU    - (Fa segno col pollice dietro di sé).

AVVOCATO - Che significa? (Carmelu ripete il se­gno) Ma insomma dove sono?

CARMELU    - (Si alza lo prende a braccetto confi­denzialmente) Voscenza venite cca', ca u fazzu arridiri anticchia. (Scopre la coperta) Ddocu! Vossia si i ricogghi.

AVVOCATO - (Scattando indietro) Oh!... Sono mor­ti?

CARMELU    - Cridu, di no.

AVVOCATO - Ubriachi?

CARMELU    - 'Mpocu.

AVVOCATO - Ma che hanno bevuto?

CARMELU    - Chiacchiri, comu a mia.

AVVOCATO - Ma che significa?

CARMELU    - (Lento e frenandosi) Significa, caru signuri, cca mi tiraru pi naschi pi trasiri 'nt'o partitu Comunista. Mi dissimi: - Ni spartemu i terri, i lochira, i funnira, chiacchieri e tabbaccheri di lignu... mi ficiru nesciri vinticincu liri, mi misuru u nfernu nfamigghia, mi fìciru addivintari u divirtimentu dò paisi, ca macari mi purtaru a tturna, a all'ultimu mi pripararu na bedda cassata. Chi voli voscenza?! Bestia na vota cci duvemu addi­vintari tutti, e iu sta vota ci addivintai. Ma na lignata mi rapiu u sintimentu. A me mi custau vinticincu liri: ma iu mi pulizziai tuttu un mpartitu.

AVVOCATO - Ma io non capisco.

CARMELU    - Comu a mia! - E pi sapiri sentiri e pi grapirici macari a vossia u sintimentu, comu a mia, ci voli chistu. (Dà una legnata         - Ronciglione cade) E d'accussì mi livai u pinseri attunnu, di ora, finu a fini dù munnu!!!

Cala il sipario

FINE