La malada imaginaria

La malada imaginaria di Giuseppina Cattaneo

AUTRICE

GIUSEPPINA CATTANEO

POSIZIONE S.I.A.E. N 193077

http://copioni.dnsalias.org

TITOLO

LA MALADA IMAGINARIA

Traduzione in dialetto Bergamasco e libero adattamento da

Il malato immaginario di Moliere

COMMEDIA DIALETTALE

IN TRE ATTI

Personaggi

ARGANTINA malata immaginaria

BELIN secondo marito di Argantina

ANGELICA Figlia di Argantina

LUIGINA figlia di Argantina

TONIETA serva

BERALDA sorella di Argantina

CLEANTE amante di Angelica

TOMASO DIAR promosso sposo ad Angelica

SQUACQUERA dottoressa e madre di Tomaso

BONAFEDE notaia

TRAMA

Libera rielaborazione al femminile da Il malato immaginario di Molire.

ATTO PRIMO

I SCENA

Argantina

ARGANTINA. (Seduta vicina al letto, sta controllando la ricetta del medico e la lista di medicinali ordinati al farmacista. Si vedono scatole di medicinali, clisteri, boccette ecc).

Lasm control se al gh prpe tt chl che a ma ocor pr chsta setimana. Cinque piccoli clisteri rinfrescanti e decongestionanti. Des bi lassativi. Ampio enteroclisma, detersivo a base di camomilla, catolico doppio con rabarbaro e miele rosato per liberare, sgrassare, e pulire il bassoventre della qui presente signora. Che sars me. Ads an pasa ai medesime dl dpomesde: uguale a sopra con laggiunta di sciroppo epato-protettivo, sedativo e ansiolitico, per prevenire l'insonnia della qui presente signora. Che sars me. Dieci clisteri a base di anice e menta per stimolare le fughe d'aria dal ventre della qui presente signora. Che sars me. E pr la sira, analgesico in gocce con effetti astringenti per permettere alla qui signora, smpr me, di riposarsi. Aggiungere un lavativo disintossicante per favorire il pronto beneficio, scarico e espulsione degli umori guasti della qui presente signora. Ads a contrle chl che a ma ocor pr la ncc: fermenti lattici e una dose di siero zuccherato per addolcire, alleviare, e disinfettare i vasi della qui presente signora. Pozione purgativa e nutritiva a base di cassia fresca, senna levantina. Bene. Alura, sta settimana, a o tzzo des deccc e seds prghe, invece ol ms pasat, i prghe aiere vinted e i deccc aiera seds. Al so a me che in di ltime setimane a so pegiurada. Se a ciape la dutursa Squacquera al so ma cosa a ga fo. (Afferra un campanello da tavolo e lo scuote) in do ss po tcc! Se al ga fds almeno c che al vgne che! Tonieta in do set, strea de na. Ala ma l vt morta chla le. (Scuote ancora il campanello).

II SCENA

Tonieta e Argantina.

TONIETA. (Entrando nella stanza da sinistra sbuffando) a rie, a rie!

ARGANTINA. Te a ta se pgio de na strea! Al d ure che sune. In do sert!

TONIETA. (Vedendolo arrabbiata, finge di zoppicare) le e la s frsa. Ala ma facc pic vi ol zencc.

ARGANTINA. (In collera) lazaruna de na!

TONIETA. (Per impedirgli di proseguire, si lagna) madonname che mal!

ARGANTINA. Indosert che a ghere imbisgn de te!

TONIETA. Che dulur che a go.

ARGANTINA. Te a ta se ningrata. E fa sito quando me use.

TONIETA. Alandaghe ma innacc tat prch a ga fo daf i dagn dl me zencc.

ARGANTINA. A mae pi s ol fat, set conteta? Sterlca de na sterlca.

TONIETA. Se le la usa, al vler di che me a lciero (finge di piangere).

ARGANTINA. Cos?! A matoca mocala de casat indre i parle prch a ta lct ads?! Srva de na srva.

TONIETA. La ma case indre pr tt chl che al ga ia. Al mantersa gniampo.

ARGANTINA. Fa sito doca. Ala ga smpr res le. (Si alza) Ol me enteroclisma de stamatina, al sar indacc be?

TONIETA. Cosa ann sape me! A staro ma le a ard i s afare! A gal dighe ala s dutursa Squacquera. Con tcc i solcc che ala ga d!

ARGANTINA. Fa sito lepera. Tgnn al bl colt ol brt pitst, che al ma ocor pr ol crister.

TONIETA. Al so ma come ala fa a fids de chla dutursa. Ala gni m ma capi che con le, chlal al troat lAmerica?! A ma piasers infena a domandaga de cos la sciura al malada.

ARGANTINA. Fa sito a to dicc! Pnsa a fa la srva come al sa fa, invece de fa la sapientuna. V a ciam la me Angelica, invece.

TONIETA. Ad che ala ra. Isvt che al va lest in dl penser.

III SCENA

Angelica, Tonieta, Argantina.

ARGANTINA. Ennac, Angelica, ennacc. A go bisgn de parlat.

ANGELICA. A so che mama. Dim pr chl che a ta lt.

ARGANTINA. (Mettendo una mano sul sedere) ment, are sbt. (Correndo al bagno a destra).

IV SCENA

Angelica, Tonieta.

ANGELICA. (Con confidenza) Tonieta.

TONIETA. Cosa gh?

ANGELICA. A gom bisgn de parl con te.

TONIETA. (Ironica) Indasa de chi a ta ma lt parl! Al sar mia am de chl zun che a ta se innamurada? Se a ta parlt ma de l al ta-e la fevra a ma sma.

ANGELICA. A ta ghe res, a ga rie ma a fa a meno de parl de l. E ann parle smpr con te. Scusm Tonieta ma come a pde ma a parl de l!?

TONIETA. Me a ta capese, ma lasm ist pr almeno quando a fo ol bagn.

ANGELICA. (Con aria trasognata) come pdero fa finta a sa che anche me a ganterse a l!

TONIETA. (Rassegnata) vvio.

ANGELICA. E pnsa che al ciapt i me difese snsa gniac consm. El ma stacc gesto damur in di me confroncc Tonieta?

TONIETA. Ma sensotr.

ANGELICA. Tonieta, e p dpo al troet ma che al sis bl?

TONIETA. Bl? Del de bl. (Fra s) tcc i de smpr chste parle.

ANGELICA. E p dpo al parl tat be, ma tat be. El mia ira?

TONIETA. Come al parla l al parla nig.

ANGELICA. Nig al ma mai dicc tte chle ble paroline dolse. (Riportata nella realt) A ma sma de s na ma normal a d smpr chi laur. Cosa dight te Tonieta?!

TONIETA. (Convinta) A ta ghe res.

ANGELICA. (Concitata) E a crdt ma che a sta smpr serada s che al pgio de st in dna pres? Come faroi a incuntral?

TONIETA. Anche chsto al ira

ANGELICA. Ma Tonieta, te a pnst che anche l al ma ame?

TONIETA. Ah, al savrs ma. A gh in gir de tt. Di brae scecc ma anche di grancc mascalz.

ANGELICA. Ah, Tonieta, n! Dim ma isse! E se al fds indre an ganam?

TONIETA. An far prst a sal. Al ma dicc che al vl ispusat? E da chsto an capeser se al ta ama.

ANGELICA. Se al ma ter in giro, a credero pi a gnia m finch a scampe.

V SCENA

Argantina, Angelica, Tonieta.

ARGANTINA. (Entrando da destra, si mette a sedere) Cara la me scta, a le parl con te de laur grs. Set pronta? I ta sirct in spusa. (Angelica guarda felice Tonieta e ride) che manera a ta gregnt? A ta se conteta alura. E me a so pi conteta de te!

ANGELICA. A faro chl che ala l, mama.

ARGANTINA. Ma pensa che braa scta che a go.

ANGELICA. Grasie mama.

ARGANTINA. A ga rie ma a cap invece che manera ol me m, cio ol t patrigno al vl che a tandaght in convnt. Te e la t sorla Luigina. Eh, a riaga ma a tiraghl f dl co n. Ma alo enzida me!

TONIETA. (Fra s) a ta crde, chlle al gaavrs vt ol s turnacnt, chl vampiro. Sciura Argantina, al ol laur pi gist che la facc in de s eta.

ARGANTINA. Alo gniam de dl, ma i ma dicc che al na persuna pr be.

ANGELICA. Dato che a go ol s consnso mama, a ga dighe che me alo zam est ses de fa. E per notr al stacc colpo de flmn.

ARGANTINA. Ma de chsto i ma dicc negot per. Pr i ma dicc che al prpe bl zun.

ANGELICA. Se, mama.

ARGANTINA. Simpatc, e tat f.

ANGELICA. Otrch.

ARGANTINA. Elegantissimo e al ve de na buna fama. Un signore.

ANGELICA. Ol mi sla piasa.

ARGANTINA. Al parla e al scrif in tte i lingue. E de che tr de al sar laureat in medicina.

ANGELICA. Chsto me al so ma.

ARGANTINA. Crto. Attl ma dic?

ANGELICA. Me n. Ma a le chi gla dicc?

ARGANTINA. La dutursa Squacquera.

ANGELICA. E come fala la dutursa a consl!?

ARGANTINA. Ma che domande fet p? Ala conoscer p ol s sct ads!

ANGELICA. Cleante? Cleante, al o sct dla dutursa?

ARGANTINA. Ma che Cleante a te! Chl che al ta spuser al ol dutur Tomaso Diar, sct dla me dutursa Squacquera e al sa ciama mia Cleante. (Angelica ha un mancamento) Ma cosa fet ads? A ta girl ol co?

ANGELICA. Mama, me a parle de notr zun mia de chlle.

TONIETA. (Arrabbiata) cosa ala facc? Come pdela regal la s scta a dutur?

ARGANTINA. Te fa sito che al tanteresa mia. Brta strea de na.

TONIETA. Am coi parle?!Ma el posebol che con le al sa pde mai parl con calma? La ma dighe alura, ma prch a ga st se a cr chsto matrimne?

ARGANTINA. lt sa prpe ol prch? Me ormai a so gia e dato che a so tta malada le zndr che al ma cre i me malate. E anche pr viga smpr consulti e riste gni momnt. Snsa parl che la so madr ala ga intensci de lasaga sbt la s eredit.

TONIETA. Oh, e a ga la tat? Ala est come al bl pd ragiun insma? Ma, ala ma scolte. Ma le ela sigra de s malada?

ARGANTINA. (Arrabbiata) Cos? Ma set normal? A ta dere ma o stpida che a so malada!

TONIETA. O capt, o capt! A s malada. Anche grave. Anse gravissima. Al be isse? Ala arde per che la s scta ala l ispusas e dato che le ala sta be, ala l ma spusas con d dutur.

ARGANTINA. Al pr me che ala ga de spus dutur. na scta che ala ga l be ala s madr, ala sars conteta invece de spus n m che al va be per le ma anche pr la s madr.

TONIETA. Da amisa, sciura, le daga consiglio.

ARGANTINA. Da amisa? Te, consiglio a me? Ma set balurda?

TONIETA. Ala mete dla banda ol penser che la s scta ala spuse ol dutur.

ARGANTINA. E prch?

TONIETA. Prch? Perch la s scta ala vadar ma scolt.

ARGANTINA. Ala madar ma scolt?

TONIETA. Gniampo.

ARGANTINA. La me scta?

TONIETA. La sta scta se. Ala va digher che al gantersa negot dla dutursa Squacquera e tanto meno dl dutur Tomaso Diar e de tcc i Diar dl mont.

ARGANTINA. Ma al mantersa a me se a ta prmtt. Snsa parl che al b partt dato che al figlio unico. E p dpo, la dutursa Squacquera, ala ciapa alan mmela franc ncc de tase.

TONIETA. Osti, ann copt de zet pr fa s tt chi solcc le! Sciura, tte bl parle e bi laur, ma me a riturne a diga che al va ma be pr la s scta. La ga troe notr m.

ARGANTINA. E invece a me al ma a be, pnsa n po.

TONIETA. Ma sciura, ala dighe ma isse.

ARGANTINA. E prch mai, a gavrs ma de d isse?

TONIETA. Ma prch i pders d che ala ragiuna ma.

ARGANTINA. Al mantersa ma chl che i pder d de me. Me ads dighe invece che la me scta ala spuser ol dutur Diar.

TONIETA. E me a so sigra che agli far mai.

ARGANTINA. E me a ta dighe agli far prch se de n ala mande in convnt.

TONIETA. Le ai manda?

ARGANTINA. Me.

TONIETA. Le aglia mander mia in convnt?

ARGANTINA. Me ala mandero mia in convnt.

TONIETA. N.

ARGANTINA. N?

TONIETA. N.

ARGANTINA. Ah, chsta al prpe bla. le mand la me scta in convnt, ma ala mande mia in convnt. Chsta al de gregn. E chi al ma vieters, segont te?!

TONIETA. Le.

ARGANTINA. Mee?

TONIETA. Crto. Le, ala gaavr ma ol coragio.

ARGANTINA. Crto che a gavro ol coragio invece.

TONIETA. Le ala ga l trp be ala s scta e ala ga rier ma.

ARGANTINA. Me invece a gariero.

TONIETA. Mandoe. bas, bl mamina mia e d bras al cl e al facia.

ARGANTINA. Tt chsto al servir a negot.

TONIETA. Ma sciura, me a va conse be, a l trt braa e buna.

ARGANTINA. (fuori di s) me a so ma buna e braa! Et capt! Me a so s cata quando le.

TONIETA. Ala staghe calma sciura. Ala sa regorde che al malada.

ARGANTINA. Me a urdine ala me scta de t olm che me le.

TONIETA. E me invece a gal proebese.

ARGANTINA. Cos? Te a ta mal proebes? E chi set te pr parl isse cola t padrona? Srva de na srva, come a ta sa prmtt!

TONIETA. Quando la padrona ala d i nmr, na srva ala pl prmets de andaga cuntra.

ARGANTINA. (Le si avvicina con cattive intenzioni) me a ta cope.

TONIETA. (Scappa) i srv i ga smpr de ta i padrone quando chste i ragiuna ma!

ARGANTINA. (Fuori di s, la insegue girando intorno alla poltrona, bastone in pugno) Frmt che a ta te me ads a mtt al to pst.

TONIETA. Me a lasero mai che lAngelica ala spuse chl che le ala l.

ARGANTINA. Serva dla gleba, fa sito!

TONIETA. Ol vst Tomaso al pl adoma insognala!

ARGANTINA. Cargna! (Poi si lascia cadere sulla poltrona, sfinita) Ah! Ah! Ann pde pi! Te, a ta ma fare mr!

VI SCENA

Belin, Angelica, Tonieta, Argantina.

ARGANTINA. (Belin entra da sinistra) Ah! Tesro, e che vis a me.

BELIN. Cosa a gh amoruccio mio.

ARGANTINA. tm te che a ta ma lt be isse tat.

BELIN. Ma cara, cntm s tt. Cosa i ta facc.

ARGANTINA. Ann pde pi de chl srpnt dla Tonita. Al smpr pi vilana.

BELIN. Tesorino, a to zam dicc tate olte de lasala prt.

ARGANTINA. Tesorino, ma alndre a fam dient mata. Pnsa che ala ma anche dicc che a so malada.

BELIN. (Ironico) Ma che sfaciada de na!

ARGANTINA. Te, anima me, te se che a talse quat a sffre invece.

BELIN. Ma crto amore. Csa lt che ann sape chla le!

ARGANTINA. Chla insolnte le, ala ma far mr. A to dicc tate olte de licensiala!

BELIN. Ma bambina mia, pensega ma! E p dpo, ai esiste ma srve come te a ti lt. (Abbassando la voce) i ga tte ergot che al va ma. Almeno chsta ala laura e al onsta. A talse cosa al vl d iga zet fidada in c! (Alza il tono di voce) Tonieta!

TONIETA. Al comande.

BELIN. Tonieta, al sa pl sa ol prch a ta fe dient gnca la me adorabile moglie?

TONIETA. (Tutta miele) Me? Me che a dorme gnic de e ncc adoma pr serv la sciura? Che manera al ma dis isse?

ARGANTINA. Al spudorada!

TONIETA. La sciura ala ma dicc che ala la fa spus lAngelica col dutur Tomaso Diar e me a go dicc sbt de se. A go anche dicc pr che segont me ala sars istacia pr pi adata ad and suora.

BELIN. Al set che al na bla idea? A ta ghe prpe res?

ARGANTINA. Daga ma scolt a chla le! Al srpnt, mostro. Ala ma anche insultt.

BELIN. Va be amore, a ta crde, a ta crde. Ads ista calma. Tonieta, guai a te se a ta ga rispondt am mal ala me fommla. Argantinuccia, ora quarcs zo be se a ta lt mia ciap bl fregiur.

ARGANTINA. Grazie Belinuccio mio, te se che a ta ga tgnt a me.

BELIN. (Aggiustandogli i cuscini intorno alle spalle) dai tirt s che a ta mte apst chi cs che. Chsto che sota. Chsto che, chesse a ta sa pugit e chsto de chsta banda.

TONIETA. A gh a chsto (lancia un cuscino in faccia ad Argantina).

ARGANTINA. (Balza in piedi e scaglia tutti i cuscini contro Tonieta) Cargna, a ta let sofgam n!

BELIN. Argantina calmt. Ciapetela ma. Le ala creda de fa be.

ARGANTINA. Te, atl const ma chla le, come al malvagia. A so che, che a so distrutta. Ads a ma ocorer almeno des calmancc e duds lavande pr turn comere prima.

BELIN. S, amore mio, s. Macis zo ads.

ARGANTINA. Pr frtna cha a ta ga se te. A le ricambi tt ol t amore pr me. O decidt de fa testamnt.

BELIN. (Fingendo) Ah! Amore mio, n! Parl ma de chi laur le. La parla testamnto ala ma fa ens la pl de poia. A pde mia sentla.

ARGANTINA. Ma se a to dicc de mts decorde cola nodera!?

BELIN. Al de l. A sondacc a tla.

ARGANTINA. Ma cosa a sptt a fala vegn det?

BELIN. Cara, sirca de capim. Quando al sa l be e quando al sa ama, as ga pnsa ma a chi laur che.

VII SCENA

Nodera, Belin, Argantina.

ARGANTINA. Ala gne det, sciura Bonafede. Carissima, o decidt de consultam con le per prepar ol me testamnt prch ol me Belin al ma parlt tat be de le. E dl me Belin a ma sa fide ciecamnte.

BELIN. Ma cara, a go gniam mia ol co pr chi laur che me.

NODERA. Ol sciur Belin al ma spiegat tte i s intensci. Ma a gh problema: ala pl ma lasga a titolo testamentare negot al vostro belin. Ai vieta la prassi.

ARGANTINA. E perch?

NODERA. Prch a gh ma ol diritto scritto. Lnc laur de fa al sars de fa na donasci fra if. Ma anche che a gh n intppo: la gaavrs ma de iga di sccc.

ARGANTINA. co, tt pr fam am dient gnca. Posebol che a pde ma lasaga negot al me m che al ma ama e che al sa ciapa cra de me!? Al sa pl prpe fa negot?

NODERA. Come al sa pl f... Prim laur, nig al ga vieta a le de intest a erg di amis dl s m chl che le ala pl lasaga e che dpo chsce i penser de f dient propietare ol s m. O se de n, ala pders, daga di solcc a di prestanm che dpo chsce a ghi dar smpr al s m. E prch n, finch a si if, la pl daga di solcc contanti e di laur che l al pde nd a ndil.

BELIN. Ma signur! Trtrt mia s chi laur che. Mogliettina mia, ma capest che me a campers pi snsa de te?

ARGANTINA. Che giia che a go che.

BELIN. Cosa ann sars dela me et? A ta corers indre sbt pr fat cap cosa a ta se pr me (piange).

ARGANTINA. Tesoro mio, fa mia isse, a ta ma fe adoma sta mal.

NODERA. Che bisgn a gh de lci p ads. Ala ma sma mia che ala sabe indre a mr.

BELIN. Le sciura nodera, cosa lela sa le quat me a ga le be ala me fommla.

ARGANTINA. Anche se a ta lt ma, caro ol me Belin, me a fo lo sts ol testamnt pr te. Pr prima a cominse a dat sbt vintemela franc che a tgne sota ol lcc e d cambiai che a ta pdt ind a scdele sbt.

BELIN. Ma n cara, a talse che me a le negot de solcc. Quat a te dicc che a gh sota ol lcc?

ARGANTINA. Vintemela franc e d cambai tesoruccio.

BELIN. Ma parlm pi de solcc a ta preghe. E de quat ele i d cambiai?

ARGANTINA. na de st mela franc e na de nf mela.

BELIN. Tesoro mio, a talse che tt olor dl mont al val gnic t dill.

NODERA. Alura an vli p fa sto testamnt?

ARGANTINA. Ma crto, sbt. An va in d stde pr che an s pi comcc. Anima mia, acompagnm.

BELIN. Ma crto, santa de na dna (escono tutti a sinistra).

VIII SCENA

Angelica, Tonieta.

TONIETA. (Entrando dopo qualche secondo da sinistra) Evvest che a gh la nodera con lur? O sentt parl ergot de testamnt. Ol t patrigno alndre a fas lasa pr l tt i s solcc iscmte.

ANGELICA. Arda che la me madr ala pl fa tt chl che ala ga ia coi s solcc. Ma col me cr n per. Al so Tonita che alndre a inganala. Ta preghe, abandunm ma.

TONIETA. Ma set mata? Arda che me a ta le be e a ta lase ma in di ma dl t patrigno. Alo mai pdt soffr dal prim momnt che la sciura agli spusat. Crto che a sto con te. Arda che pr ads m che cambie tattica: a faro finta de st dla banda dla t madr e de chla dl t patrigno. Te, fidt de me.

ANGELICA. Va be, a ma si fide.

BELIN. (Da fuori a sinistra) Tonieta!

TONIETA. co che al ma ciama. Precupt mia e fidt de me.

SIPARIO

ATTO SECONDO

I SCENA

Tonieta, Cleante

TONIETA. Desiderl verg?

CLEANTE. (Si gira verso Tonieta) Cosa ledesidero?

TONIETA. A si otr. El vegnt che a fa sciur Cleante?

CLEANTE. le parl con lAngelica. le sa qual al sar ol me destino e le sa come amml mti con chl dant matrimne che a o sentt parl.

TONIETA. O capt, ma al sa recorde che lAngelica cola scsa che ormai ala vive come serada s, al sar mia tat smplice, pdiga parl insma. Nig aglials chi cal l.

CLEANTE. Arda che a so mia banbo n! Pr pd t la me Angelica, me a so che a sostit ol mastro de teatr.

TONIETA. Sito che ala ra la s madr. Al sa mte le in banda.

II SCENA

Argantina, Tonieta, Cleante.

ARGANTINA. La Squacquera, ala ma dicc de camin ala matina che al ma fa be. Duds pas innacc e duds indre. Ma a m mia egnt in mnt de domandaga: i pas innacc, ma innacc in doe? E dendre, dendre indoe?

TONIETA. Sciura, a gh che

ARGANTINA. Te lepera, usm p ma in di orgie. Ma lt fam isciop ol servl? Coi malacc al sa pl mia parl fort.

TONIETA. A sere indre a d che

ARGANTINA. Parla piano, a to dicc.

TONIETA. (Fa finta di parlare) Sciura...

ARGANTINA. Eh?

TONIETA. (Fa finta di parlare) A sere indre a dif che...

ARGANTINA. Ma cosa cntss p?

TONIETA. (A voce alta) A gh che scir che al vl parl con le.

ARGANTINA. E che al vgne innacc (Tonieta fa segno a Cleante di avvicinarsi).

CLEANTE. Sciura...

TONIETA. Parl ma isse fort pr carit! A ma a, a fascia ol servl.

CLEANTE. Sciura, a so contet de troala in pe e de t che ala sta mi.

TONIETA. (Fingendosi adirata) Sta mi indoe? La sciura Argantina ala sta mal come smpr.

CLEANTE. Ma, ere sentt d che ala staa mi, e infati de che ala ga na bla cera.

TONIETA. Come na bla cera! Ma dl mia che facia che ala ga? La sciura al mai stacia isse malada.

ARGANTINA. Ala ga res.

TONIETA. Crto, la camina, la dorma, la mangia e la bif come tcc, ma chsto al vl mia d che ala sis ma malada.

ARGANTINA. Al ira.

CLEANTE. Sciura ala ma scse. Me a so che a sostit ol maestro de teatr dla sta scta prch l al ga t n impgn pr na quac de e al ma pregt de egn che me. Al vlia ma che la s scta ala sa demnteghs tt.

ARGANTINA. Benissimo. (Ad Antonietta) Va' a ciam lAngelica.

TONIETA. Ma el ma forse m che chliscir che alindaghe l in doca a gh la signurina?

ARGANTINA. No, fa egn che le.

TONIETA. Ma come farala a concentras che!

ARGANTINA. Te precups ma che alamparer losts.

TONIETA. Ma al ss che i atur i usa e alura indasai che mal de orgie. Indasa dpo in che stato a sar le, come faral ma a scipaf ol servl!

ARGANTINA. Ma et fint! A me ol teatr al ma pas invece. Ad che la ria. Te intat va a ciam ol me m (Esce a sinistra).

III SCENA

Argantina, Angelica, Cleante.

ARGANTINA. (Entra dopo luscita di Tonieta) E che figlila. Ol t mastro de tear, alndacc ivi e al mandat s collega. Adal che.

ANGELICA. Madonna Santissima!

ARGANTINA. Che manera isse stremida?

ANGELICA. Ma negot al stacc che (Viene interrotta).

IV SCENA

Tonieta, Cleante, Angelica, Argantina.

TONIETA. (Rientrando da sinistra) Sciura Argantina ala ghera res. Chl che a o dicc ier al cnta pi. A gh che la sciura Squacquera col s sct ol Tomaso Diar in visita ufficiale. Ma se l bl! Madona che zndr. Al maavr dicc p che d parle e al ma gira zam ol co. Figras ala s scta.

ARGANTINA. (A Cleante, che sta per andarsene) Maestro, al sa frme che. La me scta ala sa spusa e ala ga gniam de t ol s promsso spso. Ma al riat ads.

ANGELICA. Ma mama

ARGANTINA. Te fa sito pr ol momnt.

CLEANTE. A so onurat de chsto, sciura.

ARGANTINA. A ma, al mia qualunque n! Al o sct de na granda dutursa. I sa spusa fra quatr de.

CLEANTE. Ma delb!

ARGANTINA. Al vgne a spuse anche l. Anze, a gal dighe anche al maestro de msica, pr piaser.

CLEANTE. A manchero ma dl sigr e a riferesero al maestro..

V SCENA

Dottoressa Squacquera, Tomaso Diar, Argantina, Angelica, Cleante, Tonieta.

ARGANTINA. Avanti, a so che a va spte con emosci.

I due parlano nello stesso tempo, interrompendosi e confondendosi.

SQUACQUERA. An s che sciura...

ARGANTINA. Nonostante la me gioia...

SQUACQUERA. Me el me sct Tomaso

ARGANTINA. Dlunur che a go

SQUACQUERA. A diga...

ARGANTINA. Anse, a ma sars tocat a me...

SQUACQUERA.... la nsta profonda riconoscnsa...

ARGANTINA.... a egn de otr...

SQUACQUERA.... per lunur che a ga fi...

ARGANTINA.... pr parl con votr...

SQUACQUERA.... a riceeg...

ARGANTINA.... ma purtroppo, dutursa...

SQUACQUERA.... che in c sta...

ARGANTINA.... als che a ghi a che fa con dna pora malada

SQUACQUERA.... e dla sta fama...

ARGANTINA.... e che a so impedda...

SQUACQUERA.... e a dif che...

ARGANTINA.... ma a so a vsta disposisci.

SQUACQUERA.... a so a vsta disposisci. (Si rivolge al figlio). Dai Tomaso, toca a te ads.

TOMASO. Cominse dala madr?

SQUACQERA. Ma snsotr.

TOMASO. Cara sciura, me a va riconse come na segonda madr. La prima, che presnte, ala ma facc, invece le ala ma sircaff. Me a va so debitore de chsta granti sclta de s vst isccc e prci me a so che in c a portaga i me umilissimi e devotissimi omaggi.

TONIETA. (Al pubblico) Me de omaggi ann de ma.

TOMASO. Ch rgot che al va mia mama?

SQUACQUERA. Tt prft.

ARGANTINA. (A Angelica) Angelica, salda chsto brao zun (Angelica non lo fa).

TOMASO. Ghel mia ol s m?

ARGANTINA. Al gaavrs de ri.

TOMASO. Cosa foi mama, aspte?

TONIETA. Ma arda te, se a go de domandaga tt ala mamina.

SQUACQUERA. Annac coi complimncc ala scta alura.

TOMASO. Signurina, ala sma investida dai ragi dl sul e me a snte nimpulso sensuale alalss dl sul in de sta belsa. E ol bl fiur, ol heliotropion, al varda vrs la sta luce. Ol me cr al fa ma che ard agli astri di vsc cc. Spere che lofrta dl me cr che al vl mia gloria ma al vl adoma s pr tta la eta, ol vst umilissimo, devotissimo, fedelissimo servo e marito.

TONIETA. (Al pubblico) ivvest chl che al vl d a stdi! Otr che chle frasi zam face.

ARGANTINA. (A Cleante) Eh! Cosa dighl l?

CLEANTE. Brao. Prpe brao. Se al cra i malacc come al parla, al sar piaser fas cr de l.

TONIETA. S chsto a gh mia di dbe.

ARGANTINA. Dutursa, ala est che succsso che al ga t ol so sct che?! Me persunalmnt p al gran piaser a iga in c zun compagn.

SQUACQUERA. Sciura Argantina, mia prch me a so la s madr, ma tcc i ma parla be de l. Al mai stacc sccc brillante, ma chsto al stacc be pr la s professi de dutur. De picn, al mai stacc tat isveglio, a nof agn al sera gniam mia i ltere delalfabeto. Mi se, a dise, pi lnt alera a cap e pi a sere sigra che al gaavrs vt n bl avvenire. In colegio, al faa am tata fadiga che i profesr aiera contecc a lur. In poche parle al gh riat a diplomas. E ads, a va dighe orgugliusa che ol me Tomaso, al ga fa pura a tcc. Al gran tecabrighe e diolte al pasa anche pr terorista. Nig al gara a faga cambia idea.

TOMASO. (Estrae dalla tasca un rotolo manoscritto) A go che la me tesi contro chi dla circolasi sanguigna. Se la signurina ala prmt lers regalagla.

ANGELICA. Al intl che amml regale, me a ga capese det negot.

TONIETA. A me, dimla a me. Se a gh i fugre, ala tche in de stansa (La prende).

TOMASO. Smpr che la sciura ala prmte, lers invid la signurina a egn a t esperimnt de gregn, teas cadar de na fommla con dpo me intervento.

TONIETA. (Al pubblico) Ah, indasa che gregnade con chl ispetacol. Dl sigr a gh am erg che al porta i scte al solt teatr, ma dl sigr and a t un'autopsia al tt notr laur.

ARGANTINA. Dotursa Squacquera, ala mia pensat de faga ciap pst in de lalta societ?

SQUACQUERA. A digla ciara, sciura Argantina, me preferese na clientela de media societ. Con chsta a ta ghe de respond d negot. Invece con chi de lalta societ, a gh smpr di rogne se erg al sa mala. Ma aglialsala che i vl vs guaricc di dutur?!

TONIETA. Ma chsta al prpe bla. Come se otr dutur ads a guar la zet! Otr a ghi adoma de scrif i medesime e sct la paga. Che i sarange e guar de persocnt!.

SQUACQUERA. Braa, prpe braa.

ARGANTINA. (A Cleante) Ma prch a f mia recit la me scta, pr faga unur ai me ospiti?

CLEANTE. A spetae adoma che al mal diss. A ere pensat de recit ol dialogo tra ol Tirsi e la Fillide. Agli du innamuracc in doca i genitur de le ai vl mia lasala spus con l. Pronta Angelica.

ANGELICA. Pronta? Ma ma

CLEANTE. Dai signurina, emusiunis ma, an recita chl che al ga nas dal cr. (Verso Argantina) Ol teatr al tt cr.

CLEANTE. Fillide, a campe pi isse. Dim chl che a ta ma lt. Cosa dighl ol destino: a go dend o go de rest.

ANGELICA.A so che Tirsi, arda i me sguardi che ai parla adoma de te.

CLEANTE. Me Tirsi, a saro degno de iga pst in dl vst cr?

ANGELICA. Come pde dt de n? Se Tirsi, me a ta ame.

CLEANTE. Diml am Fillide, diml am na olta!

ANGELICA. Se, a ta ame.

CLEANTE. Fillide, am na olta.

TONIETA. Ard che a ma capt n!

CLEANTE. Fillide, a de neol s de notr. n insetto rivale.

ANGELICA. Ah! Come al vdie, al la me mort.

CLEANTE. Al la t madr che agli l chste nzze.

ANGELICA. Pitst de diga de se a mre. A mre, a tal gire.

ARGANTINA. N, n, basta isse. Chsta commedia al ma regorde ergot. E comunque ala ma pias gniampo. Ad che al ria ol me m.

VI SCENA

Belin, Argantina, Tonieta, Angelica, Dottoressa Squacquera, TomasoDiar.

ARGANTINA. Amore mio, a ta presnte ol sccc dla dutursa Squacquera.

BELIN. A so felice de fa la s conoscnsa.

TOMASO. Egregio sciur suocero me me (Comincia il discorso che si preparato, ma la memoria lo tradisce, e non pu pi proseguire).

SQUACQUERA. Tomaso, a ta ga fare i complimncc notra olta.

ARGANTINA. S, scta mia, daga la t ma al Tomaso e diga de se.

ANGELICA. Ma mama.

ARGANTINA. Mama, mama, mama cos?

ANGELICA. Ma ma dam ol tep de conosl prima.

TOMASO. Ah, se l pr me ala snte zam me.

ANGELICA. Se al va be a otr a capese ma prch a gal dend be anche a me. Pr ol momnt al ma che a ma pias tat.

ARGANTINA. Col matrimne, al sa mt tt apst Angelica.

ANGELICA. Mama, arda che ol matrimne al laur serio. E p dpo al so mia come l al pde spus na persona che al costrenzida a fal.

TOMASO. Nego consequentiam, signurina. Me a so galantm e a pde acetaf anche isse.

ANGELICA. Ma cmel pl fas am con la violnsa!

TOMASO. Ai smpr facc isse i antichi prima de notr.

ANGELICA. Ads i tep ai cambiacc e se an vl ispusas an pl fal snsa che nig ai ga bblighe. Se a ma am delb a ghi de fa chl che a le me.

TOMASO. Crto, ma smpr pr dpo i me de inters.

TONIETA. (Ad Angelica) Al intl che a parl, al ga smpr res l.

BELIN. Forse le ala ga in dl co erg dotr.

ANGELICA. E anche se al fds? Ann sars fiera dl sigr.

ARGANTINA. Ohe! Ma me a cnte pi negot in dl film?!

BELIN. Ma crto cuore mio. Ol fato al che al de denc i sccc ai g pi rispt pr i genitur.

ANGELICA. Ala arde che anche ol doer di sccc al ga limite. Se la me madr ala l che a ma sa spuse, al fo ma con chi al ma pias a me.

ARGANTINA. Angelica! (Verso la Squacquera) Scsim pr chsta scena.

ANGELICA. Tcc chi che i sa spusa al de denc i vl vergot. Me a le spusam pr amur. A gh di scte invece che i vl ispusas adoma pr indaf de c dato che agli prigiuniere. Invece a gh fommle e mgn, caro ol me patrigno, che i dovra ol matrimne per inters: i sa spusa adoma pr dient scir quando ol consrte o la consrte ai mr. E smpr isse, tanto pr lur na persona al val lotra.

BELIN. Garie mia a cap csa a l d con chsto discors.

ANGELICA. Pi de chl che a o dicc.

BELIN. A ta se tat oca, che a sindre a stfam.

ANGELICA. Al so che l al vl che me alofnde, ma me a ga casche mia.

BELIN. Che vilana. Snsa i arie de supr donna che i fa gregna i pul.

ANGELICA. A ga rier mai a fam d chl che l al vl. E ads me ando.

ARGANTINA. Ascolta be, Angelica! O a ta spust ol Tomaso fra quatr de o a tande in convnt. (Angelica esce. Al marito) Precupt mia che ala sisteme me.

BELIN. Al ma dispias lasat, bambina mia, ma a go dend in sit pr na comisi. Ando e turne.

ARGANTINA. Va pr tesro. E pasa dla nodera, che ala sa smef con chl laur l.

BELIN. Ciao.

ARGANTINA. Ciao. co n m che al sa am la s fommla. Da n crt.

SQUACQUERA. Anche notr an pensaa dend.

ARGANTINA. Tomaso, dato che a si che, al ma daghe ngiada. Come a ma trol?

SQUACQUERA. (Gli tasta il polso) S Tomaso, d la t diagnosi. Cosa dight?

TOMASO. Dighe che ol polso dela sciura al bat mia gist.

SQUACQUERA. Brao.

TOMASO. Tachipulsante.

SQUACQUERA. Bene.

TOMASO. E in ds tep, aritmico e capriccioso.

SQUACQUERA. Ottimo.

TOMASO. E chsto al vl d che a gh in disurdn ol parenchima e la milsa invece al splenica.

SQUACQUERA. Prpe brao.

ARGANTINA. Ma le dutursa, ala mera dicc che al dipnt tt dal fidc.

SQUACQUERA. Apunto: la parenchima ala fa part dl fidc. E infati a vere consigliat de mangi carne de arst.

ARGANTINA. N, ala mera dicc de mangia adoma carne boida.

SQUACQUERA. Apunto: arscc bot. A prst, sciura Argantina. Ossequi (Idue escono a sinistra).

VII SCENA

Belin, Argantina.

BELIN. (Tornando appena i due sono usciti) Prima dend, le dt che a so past denacc ala stansa dlAnglica e a o est che a ghera con le zun. Apena che al ma est al scapat.

ARGANTINA. Cos? zuen dal me scta?

BELIN. Prpe isse. A ghera insma anche la Ligina. Domandeghl a le, cosa al vla.

ARGANTINA. Mandm che sbt la Ligina, tesro. Al so a me che alera isse ostinada chla scta.

VIII SCENA

Ligina, Argantina.

LIGINA. Cosa gh, mama? Ol Belin al ma dicc che ala ma la t.

ARGANTINA. Crto. Ardm in di cc.

LIGINA. Ma cosa a gh, mama?

ARGANTINA. A ghet prpe negot de dm?

LIGINA. Ma, al saavrs ma. Ma se ala l a va cntese la stria di Tri asgn. Alo imparada prpe ier.

ARGANTINA. Al ma chsto che a le de te. A talse chl che me a le.

LIGINA. Ma me al saavrs ma mama.

ARGANTINA. Arda che a ta sendre a disbidm.

LIGINA. Me-e?

ARGANTINA. A to ma forse dicc mela olte de dm tt chl che a ta dt?

LIGINA. Crto mama.

ARGANTINA. E inc evvest negot?

LIGINA. N, mama.

ARGANTINA. Set sigra?

LIGINA. Certissima mama.

ARGANTINA. A tamml cntt ma s gista. (Prende un bastone li vicino) set sigra? Arda che al so che a te est n m in de stansa de la t sorla. Diml o a tal piche sl co.

LIGINA. (Spaventata, si getta ai ginocchi della madre) Mama, a va domande scusa. Al staca lAngelica che ala ma dicc de difl ma.

ARGANTINA. Annacc o a tal piche sla schena. Scta bugiarda.

LIGINA. N, n mama, a va dighe tt.

ARGANTINA. Parla, ma sta atnta prch ol me dill al sa tt e al capes se a ta ma dight ma la erit.

LIGINA. Se mama, ma diga negota alAngelica.

ARGANTINA. Te, precupt ma. S, dim.

LIGINA. Alura, a gh egnt n m in d stansa de lAngelica e al ma dicc che alera ol maestro de teatr e che al sircaa lAngelica.

ARGANTINA. Uhm. Add capese. E dpo?

LIGINA. Dpo al riada lAngelica ma me a go dicc che al pda mia sta le. Ma l al vlia mia ind.

ARGANTINA. Cosa al ga disa alAngelica?

LIGINA. Mah, al ga disia che qui, che l, che al ga lia be, che alera la pi bla dl mont.

ARGANTINA. E dpo?

LIGINA. E dpo al ga s btat in zncc.

ARGANTINA. E dpo?

LIGINA. E dpo al ga basaa i ma.

ARGANTINA. E dpo?

LIGINA. E dpo ol nst patrigno al s facc vt ala porta e l al scapat.

ARGANTINA. Set sigra che a te est pi negot? Arda che ol me dill al ma dis che a gh am ergot che te a ta ma lt ma d.

LIGINA. Ma la ga daghe mia scolt al s dill che al va cnta s adoma di bale.

ARGANTINA. A staro a t. Ads va e regordt de contrl tt smpr be. V ads. Ah, quace imbri in chsta c. A go pi gnic ol tep de ocupam dla me malata. Aggl fo pi.

IX SCENA

Beralda, Argantina.

BERALDA. Alura, cara la me sorla, come an vai?

ARGANTINA. Ah! Dimm negot. An do mal, ma mal.

BERALDA. Come, mal?

ARGANTINA. Otr che mal, a so sfinda che a telimagint gniac. Aggl fo pi gniac a parl.

BERALDA. Scsm, al sere ma. Ol bl al che a so egnda che a dt che a ere troat b partit pr lAngelica.

ARGANTINA. (Parlando con trasporto, e alzandosi dalla poltrona) Pr carit, parlm mia de chla me scta le. Al dientada bugiarda, sfaciada, vilana... me chla le, ala mte in convnt in du de. Quanto al ira che a so malada.

SIPARIO

ATTO TERZO

I SCENA

Beralda, Argantina, Tonieta.

BERALDA. Cara sorla, atl sntt de fa d ciciarade?

ARGANTINA. Se, ma aspta momnt. A turne sbt (si alza e va senza bastone).

TONIETA. Sciura, a ga ri ma a stampe snsa bast! A sa regordela pi?

ARGANTINA. A gi! A ta ghe res (esce a destra col bastone).

II SCENA

Beralda, Tonieta.

TONIETA. A va scngiere, sciura Beralda, t la sta neuda.

BERALDA. Come a to zam dicc a proero de tt pr fala conteta.

TONIETA. Bisgna tiraga vi dal co ala sciura Argantina chsto matrimne assurdo. Crto che se an ports in c dutur, che al sis decorde con notr e al ga diss che la s dutursa al mia na dutursa braa, magare ala cambia ida sla scta. Ma dato che an cns nig, a o pnsat me come fa.

BERALDA. E cio?

TONIETA. Las fa a me e an veder. Otr fi la sta part. Sito che ala ria (esce a sinistra).

III SCENA

Beralda, Argantina.

BERALDA. Prim de tt a ta domande de dient mia gnca pr chl che a ta dighero.

ARGANTINA. A ma san sgne gniac.

BERALDA. Set sigra che a pde dt tt snsa che a ta ma respondt mal?

ARGANTINA.Ma se a to dicc de se! Ma cribbio!

BERALDA. Cara la me sorla, a ma spieght prch, dato che a ta ghe ma problemi de solcc, dato che a ta ghe adoma na scta, cntando ma la Ligina, a ma dight prch a ta lt mtela in convnt?

ARGANTINA.E te cara la me sorla, a ma spieght prch a gh i padrune de c? Sbasglie o ma spta a me dect i laur in de me c?

BERALDA. Arda che al so che al ol t m che al vl che a ta sa dsft in chla manere le di t scte.

ARGANTINA. Am turna. Ma saral posebol che al smpr colpa de chl povrm?!

BERALDA. (Ironico) A ta ghe res. Scsa. Ol t m al vl adoma ol be dla t fama: al ta ama snsa secondo fine, e aladora i t scte. Lasm prt che al mi. Ma prch lt che lAngelica ala spuse dutur? Sentem.

ARGANTINA.Prch me a le zndr dutur.

BERALDA. Ma se al va be pr te, al va ma be pr le. Ads p che a gh n che al ga pias.

ARGANTINA. Alindar be pr le, ma ma pr me.

BERALDA. Ma lm che le ala gaavr de spus, el pr te o pr le?

ARGANTINA. Al ga dend be pr le e pr me. In de me c, a le adoma di persune che i ma piase a me.

BERALDA. E alura quando ala sar granda la Ligina, a gla fet ispus a farmacista?

ARGANTINA. E prch no?

BERALDA. Ma posebol che i t dutur i tabe facc dient rimbambida? Ma posebol che a ta lt vs malada pr forsa?

ARGANTINA. Ma cosa dight, Beralda?

BERALDA. A sondre a d che o mai vest na malada meno malada de te. Te a ta se de fr. Te, e tcc i t orghgn a si perfetamnte sani. Se a tande innacc isse, ai sar i t medesime che i ta far crep.

ARGANTINA.Ma cosa cntss p. Al grasie ai medesime che me a so am ia. Domandeghl ala Squacquera. Ala ma dis smpr che se desmte na medesina adoma pr tri de, a sche f sbt.

BERALDA. Se a ta ste ma atnta, chla, ala ta spedes alotr mont ala svlta.

ARGANTINA. Ragiunm momnt e con calma. lt d che te a ta crdt ma ala medicina?

BERALDA. N.

ARGANTINA. Cos? Te a ta ga crdt ma ala scinsa dla medecima che al riconosida de tcc?

BERALDA. Scinza! Che al rste fra me e te, ma me ala troe na grant stpidada. Ma dai, come al pl n m pens de guarin notr?

ARGANTINA. Ma prch n m, al pl ma guarn notr?

BERALDA. Prch ol nst corp, al am mistero pr tcc. Dutur e profesr.

ARGANTINA. Alura segont te i dutur i ga sa negot?!

BERALDA. Dm te cosa i ga sa. I ga sa se, i nm di malate, anche in lat, ol decors che i g, ma quando al sa trata de guarile, agli ma bu.

ARGANTINA. Comunque i dutur agli chi che ann sa pi de tcc.

BERALDA. I ga sa chl che ai dis e basta. Lr, innaase de parl coi s parle grse e promt de guar e p basta. co, agli gran brai de faland. Crto che la t dutursa Squacquera al convinta de chl che la fa con te. Ma a sighet a dat porghe e sopste e deccc, la far adoma che mandat al creatur, ma le annavr mia colpa. Le, al convinta de s in dl gist e la far isse anche con la s fam.

ARGANTINA. Dim alura, sapientona, cosa bisgna fa segont te quando an s malacc.

BERALDA. Negot, Argantina.

ARGANTINA. Negot?

BERALDA. Negot. Bisgna sta calmi e aspet che la natura la faghe ghl che ala ga de fa. Al la nsta agitasi che ala ga rina. I mgn i mr pr i cre, ma pr i malate.

ARGANTINA. Ma chsta natura bisgna tala pr con vergot.

BERALDA. Ma Argantina, dsdff. Quando ol dutur al ga dis che bisogna gist i pulm, sgiunf la milsa, snebi ol servl, al ta ds la dutrina dla medicina, ma quando al sa trata de mt tt a pst, al ga ria ma.

ARGANTINA. Ads, a tannase pi te di gran profesr dl mont.

BERALDA. I profesur, i ds laur, ma ann fa notr.

ARGANTINA. Ma come al ma piasers che ann fds che pr istopat la boca, professoressa illustre. Ads pr basta n, a tanne cntass ase. A ta sendre a fam vgn na colica.

BERALDA. Va be. Al vler d che pr cambi discors, a ta dighe che al mia gist che te a ta lt mt in collegio la t scta e che invece a ta gaavrs de lasaga spus chi le la ga ia.

IV SCENA

Dottoressa Squacquera con clistere in mano, Argantina, Beralda, Tonieta.

TONIETA. (Da sinistra) La dutursa col crister.

ARGANTINA. (Entra da sinistra la dottoressa Squacquera) Ah! Beralda, scsa.

BERALDA. Cosa aghet intensi de fa? Ma set indre a scherz? Am prghe e crister? Ma posa n po.

ARGANTINA. Va be dai. A mal far pi tarde dutursa.

SQUACQUERA. Come a pdela ribelas ad na me terapia.

ARGANTINA. Ala ga res dutursa.

BERALDA. Argantina, a tasendre a rint. Fal mia.

ARGANTINA. Ma Baralda, proa te a mtt in di me pagn. Al facile pr te prch a ta scipt de salute.

BERALDA. Ma al sa pl sa de che mal a ta sffrt?

ARGANTINA. Se te a ta ghst la me malata, a ta pasers la ia de ciciar.

SQUACQUERA. crister che aere prepart coi me m e che al ve refdt.

TONIETA. Ma come al sa pder.

ARGANTINA. Al mia colpa me...

SQUACQUERA. E che alevrs facc n eft meraviglius.

TONIETA. Al scandol.

ARGANTINA. Al la me sorla ...

SQUACQUERA. Al n atentato cuntra la medicina.

TONIETA. Gisto.

ARGANTINA. Ma me a cntre mia...

SQUACQUERA. le pi iga negot a che fa con le e con la s fama.

TONIETA. Braa.

ARGANTINA. Al tta colpa dla me sorla.

SQUACQUERA. Rfd ol me crister!

ARGANTINA. Dai che a mal fa sbt.

SQUACQUERA. Al va avrs libert in d segont.

TONIETA. Ai mrita ma.

SQUACQUERA. Am na donzena de prghe e ma avrs svdt tt ol sac.

ARGANTINA. Al mia staca colpa me.

TONIETA. Tte atensi sprecade.

SQUACQUERA. Dato che ala s ribelada ala me terapia, ads ala sa rangia deperscnt a guar di s problemi intestinali, ol sanc inft, ol fidc ingrosat e lintasamnt di umori.

TONIETA. Ma se, che ala marsese.

ARGANTINA. Oh, madre santa!

SQUACQUERA. A va do tr o al massimo quatr de e a gaavr ol tracollo completo sensa pi riprnds. Apepsia multipla e paralisi di attivit gastriche.

ARGANTINA. Dutursa!

SQUACQUERA. Diarrea insma ad ninvasi de liquidi in di tessuti: cio, idropisia.

ARGANTINA. Dutursa!

SQUACQUERA. E d idropisia, al d, decesso. Mrt! E tt a causa dl s comportamnt. (esce a sinistra con Tonieta.)

TONIETA. E al va stars be.

V SCENA

Argantina, Beralda.

ARGANTINA. Ah, Dio, Dio, Dio! A so morta. Beralda, a ta me copt te.

BERALDA. Ma cosa cntss p! Te a ta se tta mata. Turna in te e mt freno ala at immaginasi.

ARGANTINA. Ma se a te sentt a te chl che la dc la dutursa: tracollo in quatr de.

BERALDA. E da quando ala dcc tracollo cosa a gh cambit? Negot. Chla dutursa le, ala ta ds chl che ala ga ia e basta. Te, a ta ghe de pens, che vif o mr, a ta se te a decidl, ma chi dutur le che i ta cntas adoma di bale. Ciapla come ocasi invece pr disfasn de le.

ARGANTINA. Ma Beralda, la Squacquera, alals le come a so faca e cosa al ma ocor.

BERALDA. A ta ragiunt ma n. Ma cosa a ghet det in chl co?

VI SCENA

Tonieta, Argantina, Beralda.

TONIETA. (Entrando da sinistra) Sciura, a gh la dutur che al sirca de le.

ARGANTINA. dutur? Che dutur? Chi el?

TONIETA. Al dutur in medicina, ma me al conse ma. Pr, aglials che al ma sma n po a me. Se al fds ma che a so figlia unica, avrs pensat che al fds ol me fradl (esce a sinistra).

BERALDA. Ma arda te ol destino. Dutur che al va, dutur che al ria.

ARGANTINA. A ta preghe Beralda staolta de fam ma ol cast de prima.

BERALDA. Me set indre a pensa am ala Squacquera?

ARGANTINA. Ma al vdt ma come sto? Tte chle malate che al so ma come fa a guarile ads.

VII SCENA

Tonieta, vestita da medico, Argantina, Beralda.

TONIETA. (Da sinistra) scsim se la distrbe, ma me a so che pr ofriga la me esperinza de dutur. A go che tate de chle prghe e de crister pensando be che, magare, i ga ocors.

ARGANTINA. Al vgne innacc dutur. Ma chesto al la Tonieta.

TONIETA. A ga domande scsa, ma a turne sbt. (Esce sempre a sinistra).

ARGANTINA. Ma evvest? A digherst ma che alera la Tonieta?

BERALDA. Be, crto al ga sma be. Ol mont al pie de someanse isse.

VIII SCENA

Tonieta, Argantina, Beralda.

TONIETA. (Si liberata del travestimento per raggirarlo) Cosa desiderel?

ARGANTINA. Mee?

TONIETA. Ala ma sunt?

ARGANTINA. Me n.

TONIETA. Ma dlb? As vt che i ma sunt i orgie.

ARGANTINA. Te sta che ment che ando a t me, chl dutur che al ta sma (Fa per alzarsi).

TONIETA. (Va sulla soglia) come se me a ghs negot de fa. Alo zam est a trp chelle. (Esce a sinistra).

ARGANTINA. Se aglis mia escc tdd, la Tonieta e ol dutur, avrs dicc che alera adoma .

BERALDA. Al sars mia la prima olta che a snte de chste smeanse stse.

ARGANTINA. Dl sigr. La Tonieta p, ann mia de fradi.

IX SCENA

Tonieta, vestita da medico, Argantina, Beralda.

TONIETA. Scus sciura, a so che.

ARGANTINA. Ma pnsa che smeansa!

TONIETA. La ma scse se a ga so ma rit a resist a cons na malada isse famosa come le. Al sa parla de le depertt che al stacc pi fort de me.

ARGANTINA. Al fa negot. A so che ai vscc urdgn.

TONIETA. de che ala ma arda. Quace agn la ma d?!

ARGANTINA. Vinteses. Al massimo, vintest.

TONIETA. Ah, ah, ah! Ah, ah! Me, a go novantagn.

ARGANTINA. Novantagn?

TONIETA. Crto. Ai porte be n? Come conservas be, al di me segreti.

ARGANTINA. A ga fo i me complimncc dutur. bl zuen vcc con novantagn.

TONIETA. Me a so dutur girovago. O girat tt ol mont smpr pr sirc casi rari e famosi, malacc disponibil a speriment la me medicina special. A ma so stfat de malate de pc, de bronchitine, emicranie, fevrta ecc. Me a le cr malate grse: pleuriti con carne ai pulm, mal de co de sciop, fevr de caaal: al le, che me a so r. Me leres che le ala gabe di mai isse brcc e che la ma lase crala.

ARGANTINA. Madonname dutur, come al brao l.

TONIETA. La ma daghe ol pols. Alura? Quando pnst de comins a bat. Asvt che a ta ma const mia. Chi el ol vst dutur.

ARGANTINA. La dutursa Squacquera.

TONIETA. Squacquera? Ala ma risulta mia in di grancc dutur. Ala va dicc che a soffr de cos?

ARGANTINA. Le la ds che al tta colpa dl fidc.

TONIETA. Che ignoranta. Ol s mal, sciura Argantina, ai i pulm.

ARGANTINA. I pulm?

TONIETA. Crto. I pulm. Dism i scc dulur.

ARGANTINA. Ogni tat a ma fa mal ol co.

TONIETA. Al sere, i pulm.

ARGANTINA. Di olte, ol me cr, al fa come di salcc.

TONIETA. Ai i pulm.

ARGANTINA. A so smpr n po straca morta.

TONIETA. Tipc di pulm.

ARGANTINA. Diolte, a go di dulur in de pansa come se i fds coliche.

TONIETA. Pulm, e am pulm. Mang cn gst?

ARGANTINA. Se, al ma pias mangi.

TONIETA. I pulm ai fa sps. A bi dl v diolte?

ARGANTINA. Se. Al la me passi.

TONIETA. Adlle, ol pulm. Che dieta ala va dicc de fa la sta dutursa?

ARGANTINA. Minestrina.

TONIETA. Ignoranta.

ARGANTINA. Poia buida.

TONIETA. Ignoranta am.

ARGANTINA. Dl brt.

TONIETA. Ignoranta smpr de pi.

ARGANTINA. E la sira, brgne ccie pr lintestino.

TONIETA. Ignoranta che ann mia.

ARGANTINA. E slong ol v con tata acqua.

TONIETA. Ignorantus, ignoranta, ignorantum. Mai slong ol v colacqua. Le al anmica e ala ga bisgn de fa sanc. Dora in avanti la ga de mangi: bistche de mans e de sun a volont, i formai gras e picancc, polenta, ris e fin smpr con castgne e bl dolce. La s dutursa, scsim n, al na smara.

ARGANTINA. Madonna me, al so ma come ringrasial.

TONIETA. Ma che bras gala che?

ARGANTINA. Cosa ll d?

TONIETA. Me al so pst alavrs zam facc teaz.

ARGANTINA. Teazo ol me brass? Che manera?

TONIETA. Ardiga be. dela mia che al ga roba lenergia a chelotr?

ARGANTINA. Se crto, ma chl bras che pr al ma fa anche cmt.

TONIETA. Anche lcc dstr al ma pias mia tat. Me se fds in le, al tirers f.

ARGANTINA. Travi ncc?

TONIETA. Ma dela mia che al pompa sanc adoma pr l e in chl dstr negot? Che a gh mia de pr tep. Tir vi ol dstr pr vediga mi col sinister o n!

ARGANTINA. A gh p mia tta chla urgenza dom.

TONIETA. Ala ma scse sciura ma ads me a go dend. I ma spta pr consulto pr n m mort ier.

ARGANTINA. Pr mort ier?

TONIETA. Se, na riuni pr stdi s cosa al ga servia pr fal guar. Arrivederci sciura.

ARGANTINA. Come le alals, na malada ala pl mia acompagnal. La salude e grasie n dutur. (Esce a sinistra).

BERALDA. h! Menomal dutur in gamba. Chsto se che al b de guar la zet.

ARGANTINA. Se se. Anche se al n po trp isvlt in di diagnosi.

BERALDA. Compagn de tcc i grancc dutur.

ARGANTINA. O capt. Ma teanzo bras e tiram f n cc pr fa stai mi lotr, al ma sma n po trp. A preferers mla olte che alistaghe mal sia ol bras che lcc. Monca e ghecia. A grs a chla.

X SCENA

Tonieta, Argantina, Beralda.

TONIETA. (Sulla soglia, fingendo di parlare con qualcuno) Via, via, dai, ma a soporte mia ol gatigol

ARGANTINA. Cosa gh?

TONIETA. Negot, negot. Ol s dutur, al vla sentm ol cr.

ARGANTINA. Ma arda te se al sa pder a novantagn!

BERALDA. Dato come alndacia, a lt alura pensaga al me bl partit pr lAngelica?

ARGANTINA. Am set indre Beralda? LAngelica, dato che ala ma disobedt, ala part pr ol convnt. Me a ga so, che ala ga che al ga pas.

BERALDA. Mi isse alura. Ala s innamurada e ala l ispusas. Cosa a gh de mal!

ARGANTINA. Al mantersa mia. Attlo zam dicc: ala ciaper i voti.

BERALDA. D pitst che al ga fa cmt a erg dotr.

ARGANTINA. Ah, come a ta se nuiusa. D pr che ol me m al ta sta si scatole.

BERALDA. Se, Argantina, dato che an sndre a parl f di decc, a tal dighe! A soporte mia che a ta sa rimbambest coi medesime ma a soporte ma de pi a dt rimbambida dal t m. Che rabbia a edt a burladet in di s trani come na drogada.

TONIETA. Sciura Beralda, ala parle mia isse dl scir Belin che al ga cntra negot. n m che al ga ma di secondi fini e che alindora la sciura Argantina.

ARGANTINA. (A Beralda) fat d che carse che ol Belin al ma fa.

TONIETA. Al prpe isse sciura.

ARGANTINA. Quate olte al stacc col cr soleat pr la me malata.

TONIETA. Vira, tt vira..

ARGANTINA. E i olte che al ma tat a rampaf di guai.

TONIETA. Al prpe isse. A ga crdela mia sciura Beralda? lf forse na proa? lela t coi s cc, come ol sciur Belin al ga l be ala sciura? Sciura Argantina, dai che an dimostra ala s sorla che ala sbaglia de grs a parl mal dl s m.

ARGANTINA. Va be, ma come?

TONIETA. Ol scir Belin, alndre che al ria. La sa mte slongada zo sla s pultruna e la faghe finta de s morta.

ARGANTINA. Cos? Me morta?

TONIETA. Ma crto. Chesse la s sorla ala eder quat ol so m alistar mal nl vedila morta. Al capt?

ARGANTINA. Se se, ads o capit. Dai che an proa.

TONIETA. Basta pr che al dre mia trp la sofernsa: le p mia che al mre pr la disperasi.

ARGANTINA. Precups mia che a ga pnse me.

TONIETA. (A Beralda) le ala sa mte in chl cant e la sa faghe ma t.

ARGANTINA. Tonieta, al sar mia periculus a fa finta de s morta n?

TONIETA. Ma n! A ghe gnia perecol. Basta che a la sa mte maciada zo, isse c. (Si sdraia sulla poltrona) Ads ammnvt di ble (Sottovoce). co che al ria. Ma recomande.

XI SCENA

Belin, Tonieta, Argantina, Beralda.

TONIETA. (Gridando) Madonname Signur, che disgrasia. Ala ga lia mia.

BELIN. Cosa gh Tonita?

TONIETA. Ah, sciur Belin!

BELIN. Ma cosa gh?

TONIETA. La sta fommla al morta.

BELIN. Ela morta?

TONIETA. Se, prpe. La sciura Argantina al morta. Ala ga arde.

BELIN. Set sigra? (Avvicinandosi alla salma).

TONIETA. Otr che sigra. Aglials gniam nig prch al apena scedt. Al morta in di me bras. Pvra sciura Argantina (piange).

BELIN. Sia lodato il cielo! ps in meno. Tonieta, a ta preghe, fa mia la stpida. Fa ma chste scenade denacc a me.

TONIETA. Ma me pensae che al fds ol caso de lcia n po.

BELIN. Ma va, al val mia la pena. Ala servia p a negot s chsta tra. Alera adoma na impiastruna, na schifusa de na. Smpr le coi s prghe e crister. Ala ghera p gniac dit de servl. Ala sa lmentaa smpr, alera lnatica e diseml ciar, che penitenza staga indre.

TONIETA. Prpe na bla orasi funebre.

BELIN. Tonieta a ta ghe de dam na ma. tm a fa chl che a le e a ta daro na bla ricompnsa. Ads amml porta in dl s lcc e an ds negot a nig che al morta finch a sisteme mia i me laur. A gh in bal, cartamncc, tace solcc e me a le la me part. Grs a chla che a ma gne negot in carsla dpo che a go dacc, a chsta che, i agn pi bi dla me eta. Dai tm doc, prima che al rie erg. Prima rba, dam sbt i caf.

ARGANTINA. (Alzandosi di scatto) Calma.

BELIN. (Sorpreso e spaventato) Madonname!

ARGANTINA. E brao omas, el chsto ol be che a ta ma lt?

TONIETA. Madonname! La morta, alera mia morta (Scappa a sinistra).

ARGANTINA. (A Belin) A ta ringrasie tat pr ol t amur, e de pi pr la t orasi funebre. A tegnero cnt per la me seconda eta e staro anche pi atnta prima de firm di incartamncc.

BERALDA. (Uscendo dal nascondiglio) Evvest Argantina?

TONIETA. (Ironica) Ma pnsa che avrs mai pensat laur dl gnr. Al ma sma che ala rie la s scta. Dai che an vt che ft al far ala s scta edila morta. Almeno al ss cosa ol rst dla sta fama ala pensa de le.

XII SCENA

Angelica, Argantina, Tonieta, Beralda.

TONIETA. (Gridando) Madonname! Cosa a gh scedt! Che disgrasia!

ANGELICA. Ma Tonieta, cosa gh! Prch ust?

TONIETA. Che disgrasia! na brta notisia. La sta madr al morta.

ANGELICA. La me madr al morta?Ma cosa cntss po?

TONIETA. Ma crto. Adila l. Al smea svenimnt, e invece

ANGELICA. Oh, no! Dio mio, ma prch! Che disgrasia! Pvra me, alera lnica persona de famea che ghere. E pr giunta al morta gnca con me. Chl penser che, al portero in de tomba. Ma ads? Cosa foi snsa de le?

XIII SCENA

Cleante, Angelica, Argantina, Tonieta, Beralda.

CLEANTE. (Entrando da sinistra) Angelica, amore, cosa a gh scedt pr lci isse?

ANGELICA. A lci pr la persuna pi cara e presiusa che a ghere: la mort dela me madr.

CLEANTE. Oh, Santissima! Che disgrasia! Come al ma dispias! E pens che a ere preparat tt bl discors de faga: a ga domandae ol s consnso a spusas.

ANGELICA. Per carit, Cleante, parlmn pi. Basta spusas. Cola mort dela me madr al cambia tt. O zam decidt, ando in convnt. Alera chl che le ala la e me ads a le daga scolt anche se al trp tarde. Mama, last brasaf in sgn de pentimnt.

ARGANTINA. (Alzandosi) Ah, cara la me scta!

ANGELICA. (Spaventata) Madonname!

ARGANTINA. Eche, iga mia pura. A so ma morta delb n. A so prpe conteta de ivvest come a ta se facia s.

ANGELICA. Mama! Come a so conteta! Dato che ol Signor al ma dacc chsta grasia d edf am, a va preghe in zencc: se l mia che al spuse, a va scngire, fim mia spusam notr m. Al tt chl che a va domande.

CLEANTE. (Si butta anche lui in ginocchio) Sciura Argantina, a va preghe a me, ala ga mte mia ol bast fra i rde. Notr an sa l be delb.

BERALDA. Ma come fet a cet ma Argantina?

TONIETA. Sciura, ma ol cr al va dis negot?

ARGANTINA. (Pensando) Al faghe ol dutur e p dpo an man parla. Se al fa ol dutur a gala lase ispus. A ga cstl isse tat a l a fa ol dutur?

CLEANTE. Sbt, ando sbt a dient dutur. Dutur, farmacista, tt chl che le ala l. A fars de tt pr de spus che langl che.

BERALDA. Ma, Argantina, ma prch invece a tal fe mia te ol dutur? Pi bl de chl. Invece de fas cr de notr, a ta sa crt depertocnt.

TONIETA. Ma crto! Al la solusi pi gista. der come f ala svlta a guar.

ARGANTINA. Ascolta, Beralda, almeno pr na olta, sirca de fa la seria: lt che a ma sa mte indre a stdi medicina ala me et? Ma ragiuna.

BERALDA. Stdi? Ma se a ta ga se zam tt. Ann mia in giro di dutur che annas pi de te.

ARGANTINA. Ma bisogna iga la laurea, sa ol lat, ricons i malate, fazo i riste. Cosa crdt?

BERALDA. Arda che a gh i lauree ad honorem. E na olta it chla, al facia. A ta se dutur compagn di otr. Precis iscapat.

ARGANTINA. lers d che ala sars na assegnasi che ala ma basters pr fa lesprta de malate?

BERALDA. Ma crto. Se a ta ghe chla assegnasi le, a ta pdt cntas chl che a ta ghe ia che a ta se braa pr tcc.

TONIETA. Forsa sciura. Con chl che le ala ga sa, al zam a met strada pr vs dutursa.

BERALDA. Cosa dight de fa gli esam sbt?

ARGANTINA. Come, sbt?

BERALDA. Crto, lt ciap ads lassegnasi dla laurea?

ARGANTINA. Ads, che in d me ca?

BERALDA. Se prpe. A go di me ams in chla facolt le e dl sigr i sars mia cuntrare ala riuni in c dela candidada. Snsa parl che a ta tirers f gniac sic franc.

ARGANTINA. E se i ma far di domande, me cosa dighe? Cosa a ga responde?

BERALDA. Precups mia. Al questionario con scricc i domande, ma con scricc anche i risposte. Va a cambias ads e preocups mia. Me ando a ciamai intat.

ARGANTINA. Ma dight delb? A go dend a preparam alura? (Esce a destra).

BERALDA. Ma crto. Va e fa ala svlta.

CLEANTE. Ma che cerimonia ela? E chi ei chsce ams? Ma delb a pens de fa egn che i dutur pr la laurea per sciura Argantina?

BERALDA. N de crto.

TONIETA. Quael ol vst piano Beralda.

BERALDA. Al de pas na bla serada. A go di ams che i fa i atur e i recita in diverse compagnie teatrai. Ere penst de faga recit na commedia in doca i far finta de faga lesam de laurea alArgantina. E le ala sar la protagonista. E notr an gregner invece.

ANGELICA. Zia, arda che al ma pias mia tat che a ta tt in giro la me madr.

BERALDA. Cara Angelica, arda che me ala te mia in giro. Anse. A te la s fantasia. E p dpo, nig al ga t dai. Ma prch invece an va mia a traests anche notr e an fa ergot insma ai otr atur? Dai, an fa negot de mal.

CLEANTE. (A Angelica) Cosa dight Angelica, set decorde?

ANGELICA. (Pensando un attimo) Ma se dai. Basta che dpo a ta ma tt a fam ispusam col Cleante.

BERALDA. Pr te tt neuda cara. Don che an va a caass (escono a sinistra).

ARGANTINA. (Rientrando da destra cambiata) A so pronta. Ma, indoei tcc? Isvt che aindre a ri i dutur. Come a so emusiunada. A ga crde gniam mia: a saro la dutures Argantina!

SIPARIO

    Questo copione è stato visto: