La polacca (Tàcchete… la chiave!)

Stampa questo copione

**************************** ***************************

Pippo Spampinato

L A   P O L A C C A

( Tàcchete… la chiave! )

 

due atti

L A   P O L A C C A

( Tàcchete… la chiave! )

due atti

di

Pippo Spampinato

Scena unica

PERSONAGGI:

 

Cav. TOMMASO VINCI, ricco possidente.

Donna CICCIA, sua governante e serva.

KATUSCIA, badante polacca.

PINA, nipote di Tommaso.

IOLANDA, nipote di Tommaso.

Don ANGILEDDU, parroco.

La scena

Un elegante salotto di una casa borghese, quasi aristocratica.

         E’ l’abitazione del cav. Tommaso Vinci.

Nella stanza ci sono tre porte: una quasi al centro della parete di fondo, coperta da una ricca tenda e due interne nelle pareti di destra e di sinistra. La porta della parete di fondo, pur essendo apribile, è finta e nasconde un’antica e grande cassaforte.

Sulla stessa parete di fondo, all’estremità destra, vi è un’apertura ad arco con un disimpegno che conduce all’ingresso e fa da comune.

Addossata alla parete di fondo vi è un alto mobile-libreria. Un divano, con poltrone e tavolinetto, si trova collocato nel migliore modo per lo svolgimento delle azioni sceniche; altri mobili sono ben disposti nella stanza.

 

ATTO PRIMO

 

SCENA PRIMA

( Donna Ciccia e Pina )

CICCIA         ( Appare nel disimpegno ( la comune ) introducendo Pina ) Accomodati Pinuzza... Ora avvisu a to’ ziu. Videmu si si susìu.

PINA              No, no donna Ciccia... E’ megghiu ca tornu chiù tardu. Devu sbrigari ‘n’autra cosa. Iù mi crideva ca l’appuntamentu era ppi quattru...

CICCIA         No, figghia... Ci telefunai iù stissa a to’ matri e ci dissi ca ‘u cavaleri vi vuleva ccà e’ cincu. A tutti dui avvisai... Vi voli ccà a tutti dui niputi. Iddu, to’ ziu, sinu e’ quattru e un quartu, riposa... Ma ora ca si’ ccà assettiti! Non sunu i quattru?! ( Pina si siede sul divano e donna Ciccia le si siede accanto ) Cu’ ‘n autru pocu si susi pirchì chidda e’ quattru e un quartu precisi, si non s’ha susùtu iddu chi so pedi, ‘u fa scuppulari du lettu ca è un piacìri. Uso militare! Vidi, picchissu è tedesca!

PINA              Ma non è polacca?

CICCIA         Sì, pulacca è! Vogghiu diri : è tedesca pirchì ‘u cumanna a bacchetta e ‘u fa filàri comu voli idda. ( Pausa ) Ca pacienza! Chisti sunu ora l’usanzi novi... N’avemu a suppurtari, macari intra i nostri casi, a sti furasteri. In ogni famigghia, ora cci sunu sti pulacchi ca non fanu i cammareri, ma i patruni...

PINA              Datu ca s’adàttunu a fari i ‘nfirmeri...

CICCIA         Ma non è ca to’ ziu è  malatu. Non è comu a chiddi, mintemu, ca non si ponu mòviri, scanzatini!... Chiddu bonu è! Anzi troppu bonu! Alla sua età pari ‘n ariddu. ( Breve pausa ) Chi bisognu c’era di sta cammarera pulacca? Non cci sugnu iù?! Macari ca ora non sugnu chiù picciotta, mi sacciu arriminari. L’haiu sirvutu sempri iù ppi tant’anni... Vinni ‘nta sta casa quannu aveva 16 anni... Vinni? Iddu mi vosi. Mi vosi pigghiari a cammarera quannu me patri bonarmuzza stava ‘nta so’ campagna, massaru ‘nta vigna ranni.

PINA              Da allora è passato un po’ di tempo.

CICCIA         A ddi tempi c’era fami ppi nuautri puvureddi... Autru ca fami! Iù era orfana di matri… Iddu, to’ ziu, era piccciottu... patruni di tuttu... ( breve pausa) Non c’era chiù to’ nannu, mentri campava ancora ‘a signura Maridda, to’ nonna, ca mi vuleva beni comu na figghia... To’ ziu Filadelfu, ‘u patri di to’ cuscina Iolanda, era chiù nicu e to’ mamma era carusa. Iddu, to’ ziu Tommaso, essennu ‘u figghiu ranni, cumannava. Era vagghiardu e si puteva passari tutti i capricci. Macari ora ca non è chiù ‘n picciottu, sta beni e si scapriccia comu voli iddu.  E’ ‘u cavaleri Vinci!

PINA              Cchi fa, non si comporta bene cu sta pulacca?

CICCIA         No, no, pirchissu nenti! ‘A “signura palittuni” – accussì iù ‘a chiamu – è onesta e seria. Non ci permetti di isari, supra d’idda, mancu na manu. ‘U teni a postu! Macari ca iddu forsi... Forsi? Certamente! Però idda nenti! Non lu fa avvicinari. Ppi sti cosi è seria. E poi, non cci sugnu iù?! Cchi cci facissi fari ‘a “cajorda” ccà intra? Mai!

PINA              Ma allura pirchì vi lamintati?

CICCIA         Iù? Mi lamentu?... No! Sulu non supportu ca ‘u cumanna a bacchetta.

PINA              Nenti cci fa. Lassatila imporre... Cu’ carattiri di me ziu.. forsi cci voli una comu a chista. E poi vi duna na manu d’aiutu, no? Oramai siti rannuzza e vi spetta ‘n pocu di riposu.

CICCIA         Nenti cci fazzu fari. Non vogghiu ca tocca nenti. Tuttu chiddu ca haiu fattu sempri, ‘u fazzu ancora. Non m’abbarrùu. Certu ca non sugnu comu na vota ca mi ‘mpaiava ‘u munnu davanti. ( Pausa ) Mah! Parramu d’àutru.

PINA              Megghiu è! Dicitimi: comu fu ca me ziu si decisi a fari sta “pazzia”? Non n’ha vulutu mai rialari na lira. E diri ca è statu sempri riccu sfondato. Cchi nni fa di soldi? E’ scapulu, oramai anzianu... Cci n’havi tanti miliuna ca... macari ca na pocu si vulissi fari mangiari... A propositu: sta polacca?

CICCIA         No, mancu chistu! Onesta è! Si pigghia ‘a misàta... Na bella misàta e basta! S’’accuntenta sulu di soldi ca si pigghia ogni fini misi. ( Breve pausa ) Certu ca oltre ‘a misàta mangia macari ccà... E mangia bona! Havi ‘n appetito... ‘N cantaranu è! Ha mangiari ppi forza!

PINA              Ci cucinati vui?

CICCIA         No, idda si cucina. Iù cucinu sulu ppu cavaleri e ppi mia.

PINA              Ma allura idda cchi fa? Certu ca ‘a misata si l’ha guadagnari, no?

CICCIA         Cchi fa? Abbada cu’ to’ ziu.

PINA              Ma... abbada in che modu? Si iddu è bonu...

CICCIA         Magnificuni, ti dicu! ( Pausa ) Cci abbada!Cci fa cumpagnìa... Cci adduma ‘a radiu o ‘a televisioni... Cci pigghia qualchi cosa... ‘a giacca du pigiama, mintemu, ‘u fazzulettu ppu nasu, l’ucchiali... Ah, cci accatta ‘u giurnali, va ‘nta farmacia, macari qualchi piccula commissione e poi... sta cu’ iddu a faricci cumpagnìa.

PINA              Ma tuttu chistu non lu puteuru fari vui?

CICCIA         Sì, ma iù cchi sugnu chiui di vint’anni? Cchi nni fa di na vecchia? A chidda, inveci, sa talìa... E’ giuvani... ‘n pezzu di carusa biunna... occhi celisti... ‘mpustata... E s’arrichìa a vidirisilla davanti. Però senza fari dannu. Sulu taliati e... suspìri.

PINA              Suspìri?

CICCIA         Sì, sì! Suspìri o’ spissu. Da matina a sira. ‘A testa cridu ca iddu l’havi sempri a na banna. Tu mi capisci, averu? Ma idda nenti! ‘U fa sulu suspirari. E’ cattolica e si va a sèntiri ‘a missa ogni jornu. E poi chi si mittissi cu’ ‘n vecchiu? Megghiu unu giuvani... qualchi collazionale...

PINA              Cchi?

CICCIA         Collazio... Comu si dici? Unu di dda, du so’ paisi vah. Qualchi autru pulaccu comu a idda.

PINA              Connazionale?!

CICCIA         Sì, propriu! Pulaccu! ( Pausa ) Però pulacchi masculi non nni frequenta. Quannu havi ‘a libertà... ‘u jornu o ‘a sira di riposu, si nni va a truvari l’amici so’ ca sunu autri pulacchi fimmini.

PINA              ( Si alza ) Donna Ciccia, mi nni vaiu e poi tornu. Meghiu cci vaiu ora ‘nta ddu postu unni avissi a jri.

CICCIA         ( Trattenendola ) Aspetta, gioia, ca a st’ura si susìu. Ora cci vo’ dicu ca cci si tu, Pinuzza e iddu ti ricivi di certu, pirchì ti voli beni chiù assai di to’ cuscina Iolanda.

PINA              No. E’ megghiu ca tornu chiù tardu, quannu c’è macari Iolanda. Non vulissi fari capìri ca iù vinni prima ppi scopu. Non cci dicìti nenti inveci... Lassatilu sùsiri cu’ so’ còmudu.

CICCIA         Fa comu voi tu, bidditta! Ma to’ ziu susùtu è a st’ura.

PINA              Va beni... Ma ora tornu! ( Si avvia ).

CICCIA         ( Accompagnandola ) T’arriccumannu: torna e’ cincu. Non lu fari aspittari...

PINA              Sì, certu! ( Va via dalla comune, seguita da Ciccia ).

SCENA SECONDA

( Katuscia sola, poi Tommaso )

APPENA LE DUE DONNE ESCONO,

 KATUSCIA SI AFFACCIA DALLA PORTA DI DESTRA.

DOPO AVER GUARDATO ATTORNO PER ACCERTARSI DI ESSERE SOLA,

VA A SPIARE ALLA COMUNE E ALLA PORTA DI SINISTRA.

 QUANDO E’ CERTA CHE NESSUNO STA PER VENIRE,

PRENDE UNA SEDIA, L’ACCOSTA ALLA LIBRERIA, SALE SOPRA E

 PRENDE DALLA PARTE ALTA DEL MOBILE

 UNA CHIAVE CHE SI TROVA LI’ NASCOSTA;

POI SCENDE DALLA SEDIA, APRE LA TENDA DOVE C’E’ LA PORTA FINTA E,

DOPO AVER INFILATO LA CHIAVE NELLA SERRATURA, APRE LA PORTA

 FACENDO APPARIRE LA CASSAFORTE.

ALLORA CON CAUTELA VA A SPIARE, COME PRIMA,

  POI, RASSICURATA, TORNA ALLA CASSAFORTE;

FA IL NUMERO DELLA COMBINAZIONE E APRE IL PORTELLO.

SI GIRA E, ASSICURATASI DI ESSERE SEMPRE SOLA,

PRENDE DA DENTRO UN GROSSO MAZZO DI BANCONOTE;

 NE ESTRAE ALCUNE, CHE SUBITO CONSERVA, E LO RIMETTE DENTRO;

RICHIUDE IL PORTELLO, SISTEMA LA COMBINAZIONE E

 RICHIUDE CON UN GIRO DI CHIAVE, LA PORTA FINTA;

SALE NUOVAMENTE SULLA SEDIA E RIMETTE AL SUO POSTO LA CHIAVE.

INTANTO DALL’INTERNO SI SENTE,

PROVENIENTE DALLA PORTA DI SINISTRA, LA VOCE DI TOMMASO.

SUBITO RIDISCENDE, RIMETTE A POSTO LA SEDIA E,

 DOPO AVER CHIUSO LA TENDA

SCAPPA VIA PER LA PORTA DI DESTRA.

.

TOMMASO   ( In giacca da camera entra dalla porta di sinistra e, borbottando si dirige alla libreria; nervoso si mette a rovistare tra i libri e nei cassetti, cercando la chiave della porta finta ) E’ inutile! E’ chiavi ca non si trova! ( Poi, lasciando tutto in disordine e con qualche libro che aveva scaraventato a terra e che ora prende a calci, si allontana dalla libreria, deluso e imprecando ad alta voce  ) Maliditta la vecchiaia! Com’è ca non mi lu ricordu affattu?!... Unni ‘a potti ammucciari?...( Torna sconfortato alla libreria, cerca ancora per un poco, poi con  stizza apre la tenda dove c’è la porta finta e disperato cerca di aprire forzando la maniglia, ma invano. Intanto dalla porta di destra, riappareKatuscia ).

KATUSCIA  Signore scusare... ( Poichè Tommaso non la sente, si avvicina ) Signore... Signore...

TOMMASO   ( Scorgendola ) Ah? Cchi c’è Katuscia?

KATUSCIA  Scusare signore, io andare e uscire. Io questa sera non tornare.

TOMMASO   ( Non sentendo bene ) Comu?

KATUSCIA  ( Alzando la voce ) Serata libera per mia. Okay?

TOMMASO   Sì, sì, okay! Ti nni puoi jri... Nni videmu dumani.

KATUSCIA  Addio, signore! ( si avvia per uscire dalla comune ).

TOMMASO   ( Bloccandola ) Ah, senti: che hai visto, per caso, una chiave?... ‘A chiavi di sta porta?... Allivoti ‘a lassài pedi pedi e mi scurdài di sarvalla...

KATUSCIA  Cosa dire?

TOMMASO   Cchi divintasti surda macari tu? La chiave... Una chiave! Hai trovato, per caso, una chiave?

KATUSCIA  Cosa essere chiave?

TOMMASO   ‘A chiavi da porta... ( spiegando con la mimica ) Chiave! Chidda ca apre le porte... ca si infìla... ‘A chiavi, vah! Per aprire... firmare... sfirmare...

KATUSCIA  Capito. ( Pronuncia “chiave” in lingua polacca ) Klucz. Chia-ve! Io non avere chiave. Io non avere!

TOMMASO   Va bene!... Vattinni, vah!

KATUSCIA  ( Avviandosi ) Ciao. Io non chiavare! Cia-o!... ( Sorridendo, va via per la comune ).

TOMMASO   ( La guarda uscire, ammirato e a denti stretti ) ‘U sacciu... ‘u sacciu... Ma qualchi jornu...t’afferru! Dammi tempu. ( Pausa. Poi cercando come prima ) Unni ‘a potti mèttiri? Sangu di Giuda! ( Breve pausa ) Ca cci cangiai ‘u postu è sicuru! L’avissi lassatu dda ‘nta ddu stissu postu... Ma l’avevunu scoperto. Difatti ‘a truvai manomessa. Cci dovevo cangiari postu necessariamente! ( Altra breve pausa ) Haiu l’impressione, però, ca l’avissi ammucciata ‘nta sta libreria... Ma unni? Unni la potti mèttiri? Sangu di Giuda latru! Com’è ca non cci pensu chiù?! Maliditta ‘a vicchiania!

SCENA TERZA

( Tommaso e Ciccia )

CICCIA         (  Ritorna dalla comune e vedendo quel disordine ) Cchi c’è, cavaleri? Cchi è ca sta circannu?... Comu, iù propriu stamatina aveva puliziatu e misu ordini ccà intra... ( Poichè Tommaso continua a rovistare ) Cchi è ca cerca? M’aspetta ca cci aiutu iù! Mi dicissi cchi è ca cerca... ( Ma non ha risposta ) Si può sapiri cchi sta circannu? ( Tenta di mettere un po’ d’ordine ) Non può èssiri di sta manera. Iù abbersu... e vossìa stramma?! ( Dopo una lunga pausa ) Mi vidi ca non cci la fazzu chiù a cummàttiri cu’ vossìa. Non c’haiu ‘a valìa di na vota. L’anni arrivaru macari ppi mia... Semu vecchi oramai!

TOMMASO   ( Guardandola male ) Pensa ppi tia, tu!

CICCIA         Pirchì, iù sula cci l’haiu l’anni? Mi pari ca macari vossìa...

TOMMASO   ( Non facendola parlare ) Si tu ti senti vecchia a mia non mi interessa! Ti nni vai e mi lassi sulu, ca iù ancora mi sacciu arriminari. Megghiu sulu ca malu accumpagnatu! ( Ritorna a rovistare ) Sangu di Giuda latru!... Unn’è ‘mpurtusata? ( Torna alla porta finta e cerca ancora di girare la maniglia. Non ottenendo alcun risultato, sferra un forte calcio alla porta facendosi male al piede. Imprecando si porta al divano, zoppicando vistosamente ).

CICCIA         ( Accorrendo subito ) Madonna santa! Si struppiàu?!...

TOMMASO   ( Sempre imprecando ) Buttana... ‘U pedi mi sdulicai!...  ( Si accascia sul divano ) Ahiai!... Ahiai!... Morti subitania!... Malidittazzu Giuda!... Non ci pinsava ca ‘a porta era blindata...

CICCIA         ( Gli si inginocchia davanti, gli toglie la scarpa e gli massaggia il piede ) Vossìa mi sta fermu!... Nenti è! Ora cci passa...

TOMMASO   Ahiai... Alleggiu... Alleggiu... Massaggia pianu ca mi doli... ( Poi con un grido ) Ahiii!...

CICCIA         Anzamài c’è rottura?!... ( Gli toglie la calza ) Menu mali ca i pedi cci lavai avantijeri... pirchì si l’avissi a purtari o’ spitali...

TOMMASO   ( Contrariato ) Quali spitali? Vecchia stròlica... ( Si alza e, dopo aver poggiato il piede a terra, constata che sta rimettendosi ) Mi sta passannu... Nenti fu! Rimettimi ‘a quasetta ( le porge il piede ).

CICCIA         Vossìa mi s’assetta!... Anzamài s’avissi a sdirrubbari...

TOMMASO   ( Rimanendo in equilibrio ) Mèttila! Ca non mi sdirrubbu!... Ancora cci pozzu stari supra ‘n pedi. Non sugnu di jttàri comu a tia. Ancora, iù...                     ( Perde l’equilibrio e sta per cadere, ma donna Ciccia è pronta ad afferrarlo. Tutte e due, però, non riescono a stare in piedi e avvighiati l’uno con l’altra si abbattono sul divano. Dopo un poco, Tommaso si svincola ). E lèvati! Cchi m’haiu ad abbrazzari cu’ na vecchia? Avissi avutu macari vint’anni di menu...

CICCIA         ( Ricomponendosi ) Ci fui picciotta... e vossìa si l’avissi a ricurdari.

TOMMASO   Cosi passati, oramai! Autri tempi.

CICCIA         Iù... l’haiu vulutu beni... sempri!

TOMMASO   Cosi ormai passati, t’haiu dittu! ( Breve pausa ) Scordatilli!

CICCIA         No. Chistu non mi lu pò proibiri! ‘U ricordu non mi lu pò cancillari, macari si mi lu tegnu sulu ppi mia! ( Pausa ) E... vossìa non s’avissi a lamintari, pirchì l’haiu sempri rispittatu, servitu, senza nenti mai pritenniri... L’haiu chiamatu sempri di vossìa e sempri... vulutu beni.

TOMMASO   Iù di stu to’ vuliri beni non nni vogghiu! Cosi passati foru! Cosi antichi e... basta!

CICCIA         ‘U sacciu. Mi non si preoccupa... Si iù ‘u vogghiu beni, ora... è comu un patri. Prima inveci...

TOMMASO   Quali patri? A ‘mprisa ca mi fai assai chiù vecchiu di tia?!

CICCIA         Ma pirchì, vossia non è chiù granni di 5 anni?

TOMMASO   E cchi mi cunti l’anni, ora? Tu tèniti chiddi to’ ca iù mi tegnu i mei. Oh! Non sunu l’anni ca fannu divintari vecchiu. È comu unu si senti! Iù, ppi grazia di Diu, mi sentu bonu e vagghiardu. Perciò non sugnu vecchiu. Tu, inveci, si cosa di jttari. Vo’ taliati o’ specchiu... Ha sapìri ca, si  ‘nta stu mumentu, tu fussi ancora picciotta comu quannu ti canuscii... ( Cambia tono ) Basta! Cangiamu discursu!

CICCIA         Tannu era comu na picciridda. Senza malizia... affiziunata... ‘U vuleva beni ppi daveru...

TOMMASO   Baasta! Sempri na cosa dici?

CICCIA         Sempri l’haiu vulutu e ‘u vogghiu beni! No comu a sta pulacca ca fici trasiri intra. Cchi c’era di bisognu?

TOMMASO   Mi pari ca ora ora dicisti ca non hai chiù valìa. ‘A casa ccà è granni... e perciò sta pulacca ti pò dari ‘n aiutu, no?

CICCIA         Vossìa mi non si preoccupa, ca macari ca sugnu vecchia mi sacciu dari versu e i sirvizza i fazzu ‘u stissu senza bisognu di l’aiutu di dda truscia.

TOMMASO   Quali truscia?

CICCIA         Dda speci di cantarànu... comu si chiama... Non si chiama Truscia?

TOMMASO   Katuscia! Si chiama Katuscia, bestia!

CICCIA         Va beni!... Ca truscia o senza truscia, sempri ‘n cantarànu è! ( Pausa ) Ora, dicu iù: cchi bisognu c’era di st’autra cammarera? Si cci sunu macari i so niputi ca venunu ogni tantu o’ spissu e mi pari ca ‘u servunu a duvìri e sunu affezionti, i carusi... ‘U volunu beni!

TOMMASO   “Niputi corpa di cuti” ricordatillu! Chiddi non vidunu l’ura ca attìsicu i palitti... ( Fa le corna ) Sangu! Per ora non sugnu prontu!

CICCIA         Ma cchi va dicennu? Si ‘u volunu beni. Tutte e dui. Beni ppi daveru! Senza fausu ‘ngannu. Senza scopu.

TOMMASO   Ca... no sacciu. Non nni sugnu tantu cunvintu.

CICCIA         Allura pirchì cci sta rialannu sti soldi? ( Pausa ) ‘U fattu è, ca non sulu iddi volunu beni a vossìa, ma macari vossìa voli beni a iddi.

TOMMASO   Veramente, sino a stu mumentu si sono comportate bene. Ppi chistu ho deciso di faricci stu rialu. Decimila euro ciascuno... In parte uguale.

CICCIA         Pinuzza, ‘nta sti mumenti, n’havi chiù bisognu...

TOMMASO   In parte uguale! Così ho deciso! E così è giusto fare.... Ppa nicuzza poi, quannu si marita... cci sarà qualcosa di chiù speciale.

CICCIA         ‘U matrimoniu è già puntatu...

TOMMASO   Auh! Poi, quannu si marita! ( Pausa ) A chi ura cci dicisti di vèniri?

CICCIA         ‘E cincu, comu mi dissi vossìa.

TOMMASO   Fa cuntu ca venunu, allura! ( Torna come prima a rovistare nella libreria ) Ma unni ‘a potti ‘mpurtusari?

CICCIA         Ma cchi è ca cerca?

TOMMASO   ‘A chiavi. Non mi riordu unni misi ‘a chiavi da porta.

CICCIA         Quali porta?

TOMMASO   ‘A porta c’ammuccia ‘a cassaforte. ( La indica ) Chista!

CICCIA         Comu, non sapi unni ‘a misi?! Vossìa mi cci pensa.

TOMMASO   Cci haiu pinsatu... e, intantu, non mi lu ricordu. Di sti tempi c’haiu vuoti di memoria.

CICCIA         E’ l’età! Ad una certa età...

TOMMASO   E torna! Pensa ppi tia!

CICCIA         Ma allura comu fa? Si non grapi prima sta porta finta, non pò grapiri ‘a casciaforti. E ai so’ niputi cchi cci duna?

TOMMASO   Baddi sicchi! Cchi cci dugnu? Ca nenti! Si non pozzu pigghiari i soldi... Voldiri ca ppi com’ora non cci li dugnu.

CICCIA         Comu? Si cci prummisi ca cci dava... Mi li fici avvisàri ppi veniri, ca oggi cci l’avissi datu... Chiddi fa cuntu ca venunu...

TOMMASO   Venunu e si nni ritornunu.

CICCIA         Senza soldi?

TOMMASO   Senza soldi! Non ti pozzu dari mancu chiddi ca prummisi a tia. Promessa rimandata!

  CICCIA       Ppi mia non cci fa nenti. Anzi iù cci aveva dittu ca non nni vuleva, pirchì non cci n’haiu di bisognu. Mi basta ‘a misàta ca mi duna, ca ma mettu ‘nta libretta, ppi quannu poi Turiddu… ( Marcando con intenzione )‘U figghiu di me cuscina Antonia… ‘U figghiu di…

TOMMASO   ( Interrompendola ) ‘U staiu sintennu. Turiddu… to’ niputi!

CICCIA         Propriu! Me… ni-pu-ti… i trova poi quannu sarà.

TOMMASO   Quann’è ca torna d’America? Dici ca la specializzazione l’ha conseguita.

CICCIA         Cui Turiddu?

TOMMASO   Di cu’ stamu parrannu? Non stamu parrannu d’iddu?

CICCIA         Avissi ad essiri ccà ‘a simana prossima. Prima si ferma a Milanu. Sempri ppi studiu.

TOMMASO   Si avi di bisognu di soldi, fammillu sapiri.

CICCIA         Per ora non è necessario. Soldi, Turiddu cci n’havi. ( Una pausa ) Inveci i so’ niputi n’hannu di bisognu e cci hannu spiratu, sapennu ca oggi vossìa cci dava i soldi ca cci prummittìu. Ogni prummisa è un debito.

TOMMASO   E resta sempri un debito!... ( Si allontana dalla libreria, perdendo ogni speranza di trovare la chiave )Auh, iù cci staiu rialannu! Non è ca mi dèsiru a sarvàri.

CICCIA         Quali rialannu, si non cci li dà?!

TOMMASO   Non cci li dugnu oggi... ma ce le darò! Spiramu c’attruvu ‘a chiavi... A stu mumentu non mi staiu riurdannu unni ‘a misi. Cchi c’è di mali? Non mi staiu ricordando... per oggi. Ma cci penserò! Auh, l’haiu a grapiri! L’haiu a grapiri macari ppi mia! ( Dopo una lunga pausa ) ‘U vidi, sono stato sempri cuntrariu a mettiri i soldi a banca – comu me patri – Le banche sunu ‘n pugnu di latri! Però ppi certi versi... putissiru èssiri una comodità. A st’ura cci avissi pututu fari un assegno...

CICCIA         Ma si lu ricorda, almenu, comu s’avissi a putìri smòviri l’ingranaggiu ppi grapiri poi ‘a casciaforti?

TOMMASO   Sissignura! Chiddu mu ricordu... La combinazione è sempri chidda, non l’haiu cangiatu. ‘U postu da chiavi da porta cangiai! I cosi antichi, inveci, mi riordu.

CICCIA         Ma non la può sfunnari sta porta? Vossìa chiama un falignami...

TOMMASO   Quali falignami? E’ blindata ‘a porta. ( Pausa ) Ca certu! Bellu era! Cu’ na porta normale, di lignu, ognunu avissi pututu sfunnari...

CICCIA         Ma d’arredu ‘a porta non c’è ‘a casciaforte murata ‘nto muru, cu l’autra porta di ferru?

TOMMASO   Sì, ma è sempri megghiu ca la cassaforte veni nascosta ppi non dari all’occhiu.

CICCIA         Vineva sempri ammucciata da tenda.

TOMMASO   Bravu! ‘A tenda si pò grapiri tirannula, mentri ppi grapiri na porta, specialmente quann’è blindata, cci voli sempri ‘a chiavi. ‘A chiavi ca iù non staiu truvannu!

CICCIA         A st’ura, inveci, avissi tiratu sulu ‘a tenda...

TOMMASO   Auh! Cci vosi fari ‘n’autra porta blindata!

CICCIA         Ma varda, ora, cchi cumminazioni!

TOMMASO   ‘A combinazioni, ti dissi ca mi la ricordu.

CICCIA         No. Dicu: cchi cumminazioni ca si duna! ( A sé ) Non ricurdarisi chiù, unni ju a mettiri ‘a chiavi?! E poi dici ca non è vecchiu.

TOMMASO   Cchi è ca stai dicennu?

CICCIA         ( A sè ) E’ macari surdu... E non si voli arrènniri.

SI SENTE IL CAMPANELLO D’INGRESSO

                        Ccà sunu! I so’ niputi. Cchi fazzu?

TOMMASO   Vo’ rapicci! Cchi cosa voi fari?

CICCIA         ( Avviandosi per la comune ) Si ppi casu è ‘a truscia, mi vidi ca non cci rapu. ‘A lassu fora! Si voli cci vo’ rapi vossìa.

TOMMASO   Vo’ spicciti, iddi sunu! Katuscia c’havi ‘a chiavi e, poi non torna stasira.

CICCIA         Macari ca havi ‘a chiavi, certi voti, ppi capricciu, sona ppi fàrimi jri a gràpiri.

TOMMASO   I me niputi sunu! Chiddi sapennu ca hannu ad incassare, sunu puntualissimi. Non cci dicisti e’ cincu? Difatti, sunu i cincu menu cincu.

CICCIA         (  Esce per andare ad aprire ).

TOMMASO   ( Rimasto solo, mormorando qualche imprecazione, si porta alla libreria riprendendo la ricerca della chiave. Nel frattempo entra dalla comune Iolanda seguita da Ciccia ).

SCENA QUARTA

( Tommaso, Iolanda e Ciccia )

IOLANDA     ( Va incontro a Tommaso, con falsa gioia, per abbracciarlo ) Ziuzzu!... Ziuzzu beddu!...

TOMMASO   ( Non gradendo ) Ferma!... Non mi fari cascari... Non c’è bisognu di tutta st’effusione. I soldi ti dugnu ‘u stissu!

IOLANDA     Ma ziu... t’haiu abbrazzatu sempri...

TOMMASO   E oggi... mi trèmunu ‘npocu i jammi...

CICCIA         ( Intervenendo ) Vossìa mi s’assetta. ( Si porta al divano ) Ccà... ‘nto divanu, ca ora sta vinennu macari Pinuzza... ( A Iolanda ) Assettiti macari tu, Iolanda... To’ ziu v’ha diri ca ppi com’ora...

TOMMASO   ( Non facendola continuare ) Muta statti! ‘U sacciu iù chiddu ca haiu a fari.

IOLANDA     ( Sedendosi ) Non è vinuta ancora Pina? Comu mai?

CICCIA         Sarà ‘nto vèniri.

TOMMASO   ( Desiste di cercare e si porta al divano per sedersi ) Iolanda... non è ca, allivoti, tu ha’ vinutu ccà mentri iù non ci haiu statu?! ( Si siede ).

IOLANDA     No. Pirchì?

TOMMASO   Nenti... nenti.

CICCIA         Ma cchi va pinsannu?... E poi, non ci haiu statu iù intra?!

IOLANDA     Ma pirchì, cchi successi?

           SI SENTE IL SUONO DEL CAMPANELLO D’INGRESSO

TOMMASO   ( A Ciccia ) Vo’ ràpicci ca chista è Pina.

CICCIA         ( Va ad aprire andando via dalla comune ).

TOMMASO   Non staiu truvannu na chiavi e... allivoti, ‘a vidisti tu, lassata pedi pedi, e ‘a sistimasti ‘nta qualchi postu...

IOLANDA     No. Iù... quali chiavi?... L’avissi dittu...

        DALLA COMUNE ENTRA PINA SEGUITA DA CICCIA

SCENA QUINTA

( Detti e Pina )

PINA              Ciao zio! ( Avvicinandosi a Tommaso, con naturalezza gli dà un bacio sulla guancia ) Comu stai?

TOMMASO   Non mi pozzu lamintari. Assettiti! ( Si sposta al centro del divano e le fa posto accanto a lui ).

PINA              ( Prima di sedersi saluta la cugina ) Ciao, Iolanda.

IOLANDA     ( Quasi con freddezza risponde ) Ciao.          

TOMMASO   Dunque, mie care  e affezionate nipotine... In questo momento v’haiu a dari una brutta notizia. I soldi ca vi prumisi, non vi pozzu dari!

CICCIA         ( Intervenendo ) Non è ca non vi duna... Non vi li duna ora. Però...

TOMMASO   ( A Ciccia con rimprovero ) Videmu quannu ti stai muta?! Ha’ parrari ppi forza! ‘A lingua non ti casca mai! ( Pausa ) Ve li darò in seguito.

IOLANDA     Quannu? Iù ci aveva cridutu...

TOMMASO   E cci devi credere! Ve li darò tra qualche giorno. E siccomu in questo momento, mio malgrado, staiu mancannu alla mia parola... Voldiri ca cci mettu macari l’interessi. Inveci di 10.000 vi nni dugnu 15.

PINA              Non c’è tutta sta primmura, ziu... Si vuoi... e quannu tu voi.

IOLANDA     Quindicimila. Non è ca stai vulennu diri: quindici euro.

TOMMASO   Mila! Mila! ( Brevissima pausa ) A tia, però, datu ca si accussì diffidenti, interessi non ti nni dugnu. Mi sono pronunciatu ppi 10 e 10 sarannu! Sempri: mila! Decimila euro!

PINA              Zio, no! In parti uguali. Pirchì iù chiù assai di Iolanda?

CICCIA         ( Intervenendo ) Tu ti stai maritannu...

TOMMASO   Pipìta ‘nta lingua. T’avevi a maritatu macari tu... A st’ura ti nni jevi di sta casa... e mi lassavi in paci! Muta t’haiu dittu!

CICCIA         Non parru chiù! ( Avviandosi per la porta di sinistra ) Fui iù ca non mi vosi maritari... ( Va via ).

IOLANDA     Comu a mia. Quannu una non voli...

TOMMASO   Fussi statu megghiu, però, si tu avissi vulutu. Il matrimonio, specialmente ppi fimmini, cci voli!

IOLANDA     Tu, però, ristasti scapolo.

TOMMASO   Veru è! Ma haiu dittu: specialmente ppi fimmini. Poi, si iù m’avissi maritatu... forsi sti soldi non vi l’avissi datu. Non è cosi?

PINA              Ziu, non è ca i pritinnemu. Però si tu ni duni l’accittamu e ti ringraziamu ccu tuttu ‘u cori. A mia mi fannu comudu assai, ‘nta stu mumentu.

IOLANDA     E iù m’haiu a fari ‘n viaggiu. Mi nni vogghiu jri negli Stati Uniti d’America.

TOMMASO   Si cci metti l’intezione di circariti dda, un maritu... ti dugnu macari a tia 15.000 euro.

PINA              Certu!  A tuttu dui uguale.

IOLANDA     Dammilli! Ca... non si pò sapìri mai. Mi nni vogghiu jri a Hollywood.

TOMMASO   Brava, vacci! Cci sunu attori stagionati, di me tempi, ca campunu ancora.

PINA              ( Richiamandolo ) Ziu... non schirzari!

TOMMASO   No, non scherzu. I frutti maturi sono i più prelibati!

IOLANDA     ‘U sacciu ca non sugnu chiù na carusa... Ma sugnu iù ca non mi vogghiu maritari.

TOMMASO   Va bene! 15.000 euro a tutti dui. Cuntenti? Forsi vi li pozzu dari dumani. Spiramu ca trovu sta maliditta chiavi.

                           SI SENTE IL SUONO DEL CAMPANELLO

TOMMASO   Cu’ è, ora? ( Chiamando a gran voce ) Cicciaaa! O Ci...

CICCIA         ( Appare da dove era uscita ) Ccà sugnu! Cci staiu jennu a gràpiri. ( Va via in fretta dalla comune ).

PINA              ( Alzandosi ) Ziu, si tu hai vìsiti nuautri ni nni jemu...

IOLANDA     ( Imitando Pina ) Quannu avemu a vèniri? Nu fai sapiri tu o vinemu dumani?

TOMMASO   Megghiu vi lu fazzu sapiri.

PINA e IOLANDA  ( Dopo aver salutato con un bacio sulla guancia Tommaso, si avviano per la comune e si incontrano con Ciccia che rientra e annuncia a bassa voce).

CICCIA         C’è don Angileddu, ‘u patri a parricu.

TOMMASO   Don Angileddu???... Cchi voli?

CICCIA         ( C. s. ) Chissacciu... Voli parrari cu’ vossìa.

IOLANDA     ( Volendo rimanere ) Vattinni, Pina. Iù mi cunnuciu... Cci avissi a diri na cosa o’ parricu. Ciao!

PINA              Ciao ( va via ).

TOMMASO   ( A Ciccia ) Fallu tràsiri, videmu cchi voli.

CICCIA         ( Esce dalla comune ).

TOMMASO   Iolanda, vattinni! Tistamentu non cci nni fazzu e’ parrini. E mancu dunazioni.

IOLANDA     Cci avissi a dari na priera a don Angileddu...

TOMMASO   ‘A priera cci ‘a dici ‘nta chiesa, oppuri ‘nta sacristìa. Vattinni!

IOLANDA     Sì, sì! ( Si avvia alla comune per uscire e s’incontra con don Angileddu che, dopo aver chiesto permesso dall’interno, appare) Buon giorno, parroco. Stavo andando via. Mi si accomoda! ( Fa entrare don Angileddu e va via ).

SCENA SESTA

( Tommaso e don Angileddu )

TOMMASO   ( Va incontro a don Angileddu ) Avanti, avanti!...

Don ANGILEDDU                             ( Portandosi avanti ) Stimatissimo cavaliere... Ecco!... Forse la disturbo, ma non le faccio perdere troppo tempo.

TOMMASO   ( Indicando il divano ) Si accomodi! A sua disposizione.

Don ANGILEDDU                             ( Siede sul divano ) Ecco! Trattasi di una questione un po’ delicata...

TOMMASO   ( Si siede anche lui ) Dica!

Don ANGILEDDU                             Ecco! Non so come cominciare... Ecco! Una persona... che abita... o meglio frequenta questa casa...Ecco! Una persona molto religiosa... Ecco! Sì! Religiosissima... Ecco! E forse per questo suo attaccamento religioso così forte... Ecco! Così... alle volte non tanto controllato, ma eccessivo... Sì! Troppo eccessivo! Ecco! Eccessivo da sembrare poco ortodosso... anzi peccaminoso... O meglio diciamo illegale. Ecco! Sì, illegale!

TOMMASO   Don Angileddu... Non lu staiu capennu. Veniamo al sodo. Di che cosa si tratta?

Don ANGILEDDU                             Ecco!...

TOMMASO   N’autru “Ecco”? Parrassi chiaru: cchi cosa voli lei di mia?

Don ANGILEDDU                             Ecco!...

TOMMASO   Ancora?

Don ANGILEDDU                             E’ ca si iù non dicu “Ecco” non sacciu cuntinuari. Lo so, mi l’hannu dittu... Ma iù haiu stu viziu. Non nni pozzu fari a menu di sta parola. Mi serve come introduzione, ma poi non mi sacciu tratteniri e sciorino sempre “Ecco!”.

TOMMASO   E va bene! Sciorinassi, basta ca ni nni niscemu. Ma con chiarezza!

Don ANGILEDDU                             Certu con chiarezza. Ecco! ( Si interrompe ) Ha visto? ‘N’autru “Ecco”.

TOMMASO   Va bene! ‘U dicissi, ma spicciamuni.

Don ANGILEDDU                             No, no! E’ da maleducato! Non lo devo dire! Haiu a parrari senza “Ecco”.

TOMMASO   Dicissi: “Perciò”.

Don ANGILEDDU                             Bonu fussi! Videmu: Perciò... Ecco! ( Arrabbiandosi con se stesso ) Si non fussi parrinu, parola d’onuri ca dicissi qualchi brutta parola. E’ inutile, è più forte di me!

TOMMASO   Si calmassi. Allura: ripigghiamu d’accapu. Cchi cosa mi vuleva diri?

Don ANGILEDDU                             Ec... ( si blocca e poi subito parlando veloce ) ‘A so badante, Katuscia, l’ha rubbatu e ‘u robba! Ecco! ( Breve pausa ) Ddocu ci voli!

TOMMASO   Comu??? Katuscia?

Don ANGILEDDU                             Katuscia, Katuscia! ‘A polacca.

TOMMASO   Possibile? M’arrobba? Si chidda è na santa...

Don ANGILEDDU                             E ddocu sta u fattu. Propriu pirchì è una brava persona.

TOMMASO   Cchi voli diri? Non lu staiu capennu.

Don ANGILEDDU                             Ecco!... ( A sè ) Auh! Mi nni staiu futtennu! Macari ca mi nesciunu decimila “Ecco” iù parru! Oh! ( A Tommaso ) Dicevo: proprio pirchì è una brava persona… Ecco! Ruba.

TOMMASO   Chi è cleptomane?

Don ANGILEDDU                             No. Una normale. Una pia donna che nella sua ingenuità... pinsannu di fari bene... Ecco!...

TOMMASO   E va bene! Qualchi spicciolo... Certi voti ‘a mannu ad accattari qualchi cosa... e si sarva ‘u restu?

Don ANGILEDDU                             No, quali restu? Cci rapi ‘a cassaforti.

TOMMASO   Minchiuni! ( Con meraviglia e dopo una pausa ) ‘A cassaforte??? Ecco pirchì non s’attrova ‘a chiavi.

Don ANGILEDDU                             ( Contento ) A sta vota “Ecco” ‘u dissi lei!

TOMMASO   ( Non badandogli ) Ma cchi fici, si cunfissau...

Don ANGILEDDU                             Nooo! Scanzatini! Non me lo ha detto nella confessione. Altrimenti iù non cci l’avissi potuto dire. La confessione è un sacramento sacro.

TOMMASO   Allura?

Don ANGILEDDU                             Mi ha dato i soldi. Più di una volta. Tri o quattru voti. I soldi ca cci ha rubato a lei. Me li ha dati perchè io facessi opere di bene. Non è ca i rubbava ppi pigghiarisilli idda. No! Secunnu lei, rubando faceva bene e non era una cosa illegale, anzi meritoria. ( Come se parlasse a se stesso ) Oh! Non haiu dittu mancu un “Ecco”. Capaci ca mi nni libirai e... cci lu ‘mpiccicai a lei.

TOMMASO   Patri a parricu... mi sta dicennu ca m’arrobba i soldi... ppi dariccilli a lei?

Don ANGILEDDU                             Propriu! Ecco!... - N’autra vota! - E’ inutili: non mi nni pozzu liberare. Ca pazienza! ( A Tommaso ) Ecco! Ci stava dicennu ca Katuscia prende i soldi dalla sua cassaforte… Ecco! E poi, senza che lei, idda, se ne appropria di un euro, me li consegna. Ecco!

TOMMASO   E lei...

Don ANGILEDDU                             ( Interrompendolo ) Cui idda?

TOMMASO   No. ( Indicandolo ) Lei, vossìa! Mutu mutu si  l’ha pigghiatu?!

Don ANGILEDDU                             Io, non l’haiu saputo ca i rubbava. Credevo che li avesse guadagnati... Ecco! Insomma credevo ca lei...

TOMMASO   Cui Katuscia?

Don ANGILEDDU  No. ( Lo indica ) Lei! Lei cci l’avissi datu. E idda… Ecco! Ne prendeva una parte e li offriva per fare elemosina... Ecco!

TOMMASO   Elemosina? Cchi me soldi?... E quantu sunu?

Don ANGILEDDU                             Assai. Cinquemila euro.

TOMMASO   Min... ( si blocca ).

Don ANGILEDDU                             ( Prende il denaro in banconote ) Ccà sunu! Tutti 5.000 euro. Ecco! Veda: Non è ca mi desi tutti in una volta... Forse così avrei dubitato. Mi l’ha datu a più riprese. Ecco! A mia mi pareva ca era parte da’ misata. Ecco! Oppure di qualchi lavoro extra... ca faceva a lei ( glieli dà ).

TOMMASO   Non nni fa lavoro extra. ( Dopo aver preso le banconote, li mette sul tavolinetto e, quasi a sè ) Almenu sinu ad ora. Dumani ci  haiu a fari pagari macari l’interessi.

Don ANGILEDDU                             Gli interessi? E come?

TOMMASO   Come, ‘u sacciu iù! 

Don ANGILEDDU                             Però… Ecco! Vidissi ca idda non sapi nenti ca io ho parlato. E che… Ecco! Io sono venuto qua.

TOMMASO   Ma scusi: lei, comu mai non parrava prima e non vineva ccà al primo versamento?

Don ANGILEDDU                           Io l’ho saputo solo ora. Quannu mi desi i soldi, stamattina. Ecco! Dopo la messa. E sono venuto subito.

TOMMASO   Subito? Semu di pomeriggio. Aveva a vèniri stamatina stissu.

Don ANGILEDDU                           Veru è! Ma… Ecco! Si era fattu minzijornu… cchi faceva non mangiava? Poi… Ecco! Era giusto fari mangiari macari a lei… Cci avissi fattu fari vilenu, no? Poi: megghiu ca sti notizie si dununu a stomaco pieno. Ecco! Ora, però sugnu ccà! Sia per restituire i soldi, sia ppi avvertilla e diricci di cangiari ‘a firmatura da cassaforti. Ecco!  Datu ca mi dissi ca stasira mi n’avissi purtatu autri.

TOMMASO   Ancora? Autri soldi stasira?

Don ANGILEDDU  Dopu ‘a binidizione.

TOMMASO   ( Sarcastico ) E certu! Dopo le funzioni religiose, viene l’obolo.

Don ANGILEDDU                             Precisamente! Però, dico lei… Ecco! Non la deve denunziare, pirchì… Ecco! Dda povira fimmina… Ecco! L’ha fattu nella sua ingenuità. Veda... Ecco! Forsi nel suo paese… Ecco! E’ na cosa normale... Ecco! Che si può fare. Ecco! Vah... Ecco!... Chissacciu… Ecco!

TOMMASO   Baaasta! Mi sta allinchennu na casa di “ecco”. Si stassi mutu! ( Dopo aver preso la decisione ) Vah bene! Non la denuncio.

Don ANGILEDDU                             Oh, bravo! Di questo la ringrazio. Ecco! ( Si tura la bocca ) Mi scappau!

TOMMASO   Sono io, invece, che ringraziu lei. ( Dopo una pausa ) Anzi... Ccà... ( prende qualche banconota e gliela dà ) Chisti cci staiu dannu iù! Facissi carità.

Don ANGILEDDU                             ( Alzandosi, dopo aver preso il denaro ) Come vuole! Ecco! Ma mi raccomando: niente astio! Ecco! La saluto. ( Si avvia per uscire ).

TOMMASO   ( Si alza e,mentre lo accompagna per uscire, chiama ) Ciccia!...

              CICCIA APPARE SUBITO DALLA COMUNE

TOMMASO   ( A Ciccia ) Accumpagna o’ patri a parricu!

CICCIA DA’ LA PRECEDENZA A DON ANGILEDDU

E ASSIEME VANNO VIA

SCENA SETTIMA

( Tommaso solo, poi Ciccia )

TOMMASO   ( Rimasto solo si dirige al divano  ) Cosi di l’autru munnu!... Rubbarimi i soldi ppi fari carità?! Oh, cchi sorti di religiosità! ( Pausa ) Eccu pirchì fìciru Papa a unu polacco! ( Altra pausa ) Auh, non la faceva accussì religiosa... Accussì ecclesiastica... Certu, però, ca oltri ad aviri l’occhi latri, c’havi macari na risata maliziusa. Troppu maliziusa! E ppi cchistu mi smunta. Iù però non mi crideva... (  Dopo una pausa si siede ) Ma ha’ turnari!... Dumani comu l’afferru...

                                                                  CICCIA RIENTRA DALLA COMUNE

CICCIA         ( Portandosi avanti ) Tuttu cosi haiu ‘ntisu. Tutto!

TOMMASO   Brava! Sempri arredu ‘a porta, averu? Non tu levi mai stu viziu.

CICCIA         Ma dicu iù: com’è ca ‘u sapeva ‘u marchingegnu ppi ràpiri ‘u spurtellu da casciaforti?

TOMMASO   Mi veni ‘u dubbiu ca forsi, qualchi vota, cci l’happi a diri iù. Chissacciu... ‘nto sonnu... O forsi sparru mentri ca mi cattigghia...

CICCIA         Cchi fa? ‘U cattigghia???

TOMMASO   Certi voti mi fazzu raspari ‘a carina e… mi cattigghiu. Idda insisti, mi duna a parrari... e iù, senza vulillu, parru. Mi piaci e... forsi parru ammàtula.

CICCIA         Ma varda c’haiu a sentiri?! E iù non mi n’haiu addunatu? ( Breve pausa ) Perciò: si fa arraspari ‘a carina!

TOMMASO   Ma pirchì a tia non ti nni veni, certi voti, mangiaciumi ‘nta carina?

CICCIA         Quannu mi veni m’arraspu ‘nto brachittuni da porta...

TOMMASO   Comu i scecchi! Iù, inveci, cercu di rasparimi sulu; Katuscia mi vidi, capisci ca chi manu non cci arrivu e subito m’arraspa idda. E’... ca mentri mi tocca, iù mi cattigghiu.

CICCIA         Scanzatini, Signuri! E’ comu i carusi! ‘N picciriddu è! ( Facendo uno scongiuro con l’indice e il medio delle mani poggiati a formare una croce e sovrapponendoli ora sopra e ora sotto, si avvia alla porta di sinistra ) Scungiuru!... Scungiuru!...  (Va via ).

TOMMASO   ( Rimasto solo ) Dumani, però... appena arriva l’haiu a cattigghiari, iù! Non mi chiamu Tommaso?! E c’haiu a mèttiri i manu d’intra! (Pausa ) Parola d’onuri, ca... ( Si blocca perchè dalla comune appare Katuscia ).

SCENA OTTAVA

( Tommaso e Katuscia )

KATUSCIA  ( Rimanendo in fondo ) Io tornare...

TOMMASO   ( A sè ) Oh! Si parra du diavulu e iddu nesci i corna. (A Katuscia ) Turnasti?!

KATUSCIA  ( “Sì” in lingua polacca ) Tak! Tornare perchè se tu, questa sera, avere bisogno arraspamento dietro spalla, io prima raspare a te e poi tutta serata libera. Spegnere mio cellulare per non essere chiamata. Okay? Tu avere prurito  e volere raspamento?

TOMMASO   No. Non cci nn’haiu pruritu! Veni ccà, inveci, avvicinati!... Sta vota t’haiu arraspari iù!

KATUSCIA  Ma io non prurito; io non mangiafiume...

TOMMASO   ‘A mangiafiume, comu dici tu, o megghiu: ‘a mangiaciumi, cioè il prurito cci l’haiu, iù! Ma no ‘nta carina...

KATUSCIA  Non capire.

TOMMASO   Avviciniti ca tu fazzu capìri! ( Nel frattempo che lei si porta avanti, si alza ) Intantu tornimi, ppi subito, ‘a chiavi da porta blindata...

KATUSCIA  Io non avere chiave. Dove tu lasciare... tu  trovare chiave.

TOMMASO   Tu cci l’hai! Buttanella e latra! E senza diri bugie. Dammi subito ‘a chiavi!

KATUSCIA  ( Mettendoglisi di fronte ) Ripetere: io non avere chiave. Tu cercare chiave sopra mia persona... ( Si avvicina di più a lui, gli prende tutte e due le mani e li poggia su di sè ) Tu cercare!

TOMMASO   ( Comincia a tastare non solo con l’intento di cercare la chiave, ma anche con voluttà e piacere ) Mih! E quantu è dura?! Citrigna...

KATUSCIA  ( Lascia fare, rimanendo indifferente ) Io non avere solletico.

TOMMASO   Matri!... ‘U solletico a mia sta vinennu!... ( continua con eccitazione ).

KATUSCIA  ( Dopo un poco, si stacca e si allontana ) Tu non cercare chiave… Tu volere pappiare ( con le mani fa il gesto di chi vuole palpeggiare ).

TOMMASO   Aspetta!... Veni ccà… allivoti ‘a trovu…

KATUSCIA  Non volere io!

TOMMASO   Chi importanza havi? Basta ca vogghiu, iù!

KATUSCIA  Tu cercare chiave sopra mia persona; non fare strofinamento con mano. Fare solo ricerca di chiave, no abbozzamento.

TOMMASO   Si l’haiu a circari sopra tua persona… haiu a tastiari, no? Forsi  cci l’hai ammucciata bona?!... Veni ccà, avvicinati, fatti scaliàri megghiu!

KATUSCIA  Io ripetere che chiave essere stesso posto dove tu lasciare.

TOMMASO   E unn’è ca ‘a lassai? Dimmillu! Iù non mi lu staiu riurdannu. Tu, inveci, non sulu ti lu ricordi, ma ti l’ha’ pigghiatu e poi ha’ raputu macari ‘a cassaforte.

KATUSCIA  ( Con meraviglia ) Tu sapere?

TOMMASO   Sapere, sapere! Sapere anche ca t’ha’ pigghiatu i soldi.

KATUSCIA  Chi avere detto a te questo?

TOMMASO   N’acidduzzu.

KATUSCIA  Uccellino??? ( Con ingenua meraviglia ) Come potere parlare uccello? Io sapere che uccello fare altra cosa.

TOMMASO   ( Capendo male ) Miiih! E iù crideva ca tu eri na santarella… ingenua, inesperta… Inveci certi cosi ‘i sai!

KATIA           Sì, io sapere! Sapere che uccello cinguettare.

TOMMASO   ( Accortosi di aver frainteso ) Comu cinguettare?

KATUSCIA  Uccellino fare solo così: cip cip… cip cip…cippiccì!

TOMMASO   ( Dopo una pausa ) L’uccello ca dicu iù invece fa cippicciò; cioè: parra! E siccomu è na speci di corvu tuttu niuru, cioè cu’ vistitu scuru, mi ha sciosciato una parola all’orecchio e mi ha apertu gli occhi.

KATUSCIA  Non capire. Cosa fare? Ha soffiato in tuo orecchio e fatto aprire tuoi occhi?

TOMMASO   Staiu parrannu a baccagghiu e picchissu non puoi capiri. Ti staiu vulennu diri ca sacciu tuttu. Tutto! Sacciu ca non sulu sai unni è ‘a chiavi da porta blindata… ma canusci macari ‘a combinazioni da cassaforte.

KATUSCIA  ( Rimane per un poco in silenzio ad occhi bassi, poi si decide a parlare ) Io prendere chiave come Pietro.

TOMMASO   ( Alquanto stupito e allarmandosi ) Petru??? Voi vidiri ca cci ha buddatu i manu macari Petru? Cu’  è chistu, n’autru pulaccu?

KATUSCIA  No polacco. Pietro da Cafarnao in Galilea… Pietro il Pescatore.

TOMMASO   ‘N piscaturi? E cchi semu a’ mari? A Belpasso semu! ( Agitandosi ) Perciò: ha’ fattu tràsiri macari a stu piscaturi ppi rubarimi?

KATUSCIA  ( Cerca di far capire ) Pietro…  santo.

TOMMASO   ( Agitandosi di più ) Macari Santu??? Oltri a Petru, Santu? N’autru latru?!

KATUSCIA  Dico che io preso chiave come Signore nostro Gesù dare chiave a Pietro, suo discepolo,  per costruire Chiesa Cristiana. Io, come santo Pietro, avere chiave e potere dare soldi a chiesa  cristiana per carità.

TOMMASO   ( Ha capito e si calma ) Ah, san Petru?! Voi diri: san Pietro l’apostolo…E fatti capìri. ( Dopo una pausa ) ‘U sacciu ca cci l’ha’ purtatu a’ chesa, ‘nti patri Angileddu. ‘U sacciu!

KATUSCIA  Tu sapere?

TOMMASO   Tacchit!  (  “Sì” in lingua polacca, ma storpiando la parola  ).

KATUSCIA  Cosa volere tu dire?

TOMMASO   Ti staiu dicennu: sì! Tu dissi in polacco. Non si dici accussì? Tacchit, sì! Io lo so ca tu t’ha’ pigghiatu i soldi, a modu to’ ppi fari del bene…

KATUSCIA  ( Dopo una lunga pausa ) Io cristiana… cattolica come donna italiana apostolica romana…

TOMMASO   Va bene, si’ cattolica… Ma pigghiarisi i soldi di l’autri, macari ca poi di sti soldi fai carità, è sempri rubare e futtiri a chiddu a cui tu cci pigghi. Cioè a mia! ( Pausa ) Menu mali ca don Angileddu mi turnau. ( Si siede sul divano e indica le banconote che sono sul tavolinetto ) Ddocu sunu! Tutti chiddi ca mi hai rubbatu.

KATUSCIA  ( Guardando le banconote da vicino ) Vedo, vedo!... ( Dopo una lunga pausa ) Io… non fare più! Contento tu? ( Pausa ) Perdonare a me?...  ( Gli si avvicina e facendogli una carezza ) Perdonare? ( Dopo averlo fissato negli occhi per un attimo, gli dà maliziosamente un bacio sulla guancia ) Tu perdonare. Grazie! ( Si avvia per uscire ) Io andare… Ciao! ( Davanti la comune si gira e gli manda un bacio tenendo il labbro chiuso spinto in avanti ) Ci-a-o! ( Va via ).

TOMMASO   ( Era rimasto senza dire una parola. Ora la guarda estasiato e anche lui, nel modo come ha fatto lei, le manda un bacio. Poi, dopo che Katuscia è scomparsa, si ricorda della chiave. Allora, si alza per rincorrerla gridando ) Aspetta!... ‘A chiavi!... Unn’è misa? Aspetta! Aspetta!... Dimmi unn’è misa…( S’impiglia nel divano o inciampa nel tavolinetto. Nel frattempo, dalla porta di sinistra appare Ciccia ).

SCENA NONA

( Tommaso e Ciccia, poi Katuscia )

CICCIA         Cchi c’è? Pirchì fa vuci?

TOMMASO   Falla aspittari!... Vo chiamala!... Spicciti!...

CICCIA         A cui?

TOMMASO   A Katuscia… Spicciti!

CICCIA         Ma pirchì, turnau?

TOMMASO   ( Cercando di svincolarsi ) Sì. Niscìu ora ora… Falla turnari!

CICCIA         Mi cci va vossìa. Iù non cci parru.

TOMMASO   ( Imprecando e avviandosi per la comune ) Buttana da… Sugnu attorniatu di genti bestia!... ( Esce in fretta ).

CICCIA         Chista di sta casa  si n’ha’ jri! E si iddu non la manna, cci pensu iù a falla jri a cauci ‘nculu! Ora adduvamu ‘a serpi ‘ncasa… ( Rimasta sola, cerca di mettere ordine nel divano e nel tavolinetto. Nel frattempo, senza farsi notare, prende le banconote  e le conserva per portarle via con sé, senza che il pubblico se ne accorge ) Orvu! Non ti n’adduni ca ti sta cumminannu bellu trabucchettu? No lu capisci ca ti teni attaccatu o’ so’ lazzu comu ‘n babbeu qualunque? Poi, cu’ sapi, oltri e’ soldi, chi cosa ha rubbatu ancora. Chisti sunu comu ‘n puzzu senza funnu, non s’allichiunu mai! Sciò, sciò… luntanu di sta casa! ( Va via borbottando dalla porta di sinistra).

TOMMASO   ( Ritornando mentre Ciccia va via )  Scumpariu!... ( Pausa ) E va bene…

                        aspittamu finu a dumani. Pacienza! ( Portandosi al divano ) Intantu sti soldi  i sarvamu ‘nta ‘n postu sicuru… ( Si accorge che i soldi non ci sono ) I soldi? Unni su’? ( Con un grido ) No! Non po’ essiri!... Si futtìu ‘n’autra vota?! Miiih! Oh la latra!... Eccu pirchì scappau comu ‘n lebbru. Buttanazza! ( Va man mano arrabbiandosi ed imprecando sempre di più ) Mi futtìu i soldi e poi mi mannau ‘u bacio…E iù comu ‘n cretinu cci nni mannai ‘n’autru. Bestia, pagghiolu, ammucca lapuni! Mi pigghiassi a timpulati. ( Fa il gesto di schiaffeggiarsi ) Comu ti fai rubbari i soldi di sutta l’occhi? Orvu!... Appi ad essiri quannu m’accarizzau… Iù mi  cattigghiava… e idda, inveci, arraffava! ( Una breve pausa ) E ora, sti soldi non è ca ci li porta a don Angileddu, datu ca sapi ca ‘u parrinu me li restituisce… Si futti idda! Di sicuru! Matematicu!... Cci pozzu fari na cruci. ( Breve pausa ) Ca quali cattolica… ‘n diavulu è! Chista fa finta di essiri religiusa… Cu’ sapi quantu autri soldi m’ha rubbatu… Devo controllare! ( D’istinto si porta alla cassaforte, ma si blocca ) Devo… Cchi devo? Comu fazzu, si non trovu ‘a chiavi?...

CICCIA         ( Si affaccia dalla porta  da dove è uscita; ha in mano le banconote e le mostra ) Mi vidi ca sti soldi cci staiu sarvannu dda banna ‘nta stanza e’ lettu.

TOMMASO   Comu???... Cchi???

CICCIA         I sordi  ca erunu lassati ddocu supra ( indica il tavolinetto ). Ci  mettu ‘nto cassettu du comodino.

TOMMASO   ( Avvicinandosi a Ciccia ) Tu i pigghiasti?

CICCIA         Dopu ca lassa tuttu a maluversu… Poi è stunatu…Si scorda i cosi… Ah! Si non cci fussi  iù ‘nta sta casa…( borbottando rientraall’interno e scompare ).

TOMMASO   ( Solo ) Ma allura… non è ‘n diavulu. E’ un angilu!... Duci! Zuccarata!...     ( Si gira verso la comune e con la mano manda un bacio in aria, come se fosse rivolto a Katuscia che è uscita da lì ) Te!. ( Proprio in quell’istante, dalla comune appare Katuscia ).

KATUSCIA  A chi mandare bacio?

TOMMASO   ( Dopo essersi ripreso ) A tia! Sì, sì a tia, ca mi stai cumparennu  davanti comu na Madonna… Bedda!… Celestiale! ( Breve pausa ) E iù ca t’aveva calunniatu…Veni ccà, avviciniti, ca ti vogghiu abbrazzari…  Avviciniti!

KATUSCIA  Io tornare per dire dove essere chiave. Volere tu che io prendere chiave?

TOMMASO   Sì, certu! Pigghila! Tacchit!

KATUSCIA  Io prendere! ( Accosta una sedia alla libreria e sale ).

TOMMASO   Bih!... Ca daveru!... Eccu unni l’aveva misu. Dda supra! Era sempri ‘nta libreria.

KATUSCIA  ( Per gioco, con una risata maliziosa, rivolta a Tommaso) Io non trovare chiave. Chiave non essere stesso posto… Chiave volata via… scomparuta!

TOMMASO   ( Capisce il gioco di Katuscia ) Pigghila, cca ddocu è! Non schirzari…

KATUSCIA  ( Prende la chiave e la mostra ) Klucz! E… voila! Chiave! ( Poi, volendo continuare il giuoco, fa finta di cadere ) Aiuto… aiuto! Io cadere…

TOMMASO   ( Credendo che stesse cadendo davvero, si precipita per sostenerla. Nel frattempo dalla porta di sinistra entra Ciccia ).

CICCIA         ( Trovando Tommaso avvinghiato a Katuscia  ) Cchi stati facennu tuttu dui?

KATUSCIA  ( Mostrando la chiave ) Io, chiavare…

CICCIA         Cchi??? Pezzu di caiorda… ti  n’ha’ jri ppi  sùbbitu di sta casa! Altrimenti sta seggia ta sfasciu ‘nta testa ( afferra una sedia ed è pronta a lanciargliela ).

TOMMASO   ( Staccandosi preoccupato  ) Cchi si’ pazza? Posa sta seggia!

CICCIA         ( Roteando come meglio può la sedia in aria ) Vossìa mi si scanza. Sta Tapallira, oltri ad essiri latra è macari buttana. ( Minacciosa più di prima verso Katuscia ) Scinni di sta seggia e fora! Scinni pirchì i jammi t’acciuncu!...

KATUSCIA  ( A Tommaso ) Prendere tu chiave… ( getta la chiave a Tommaso che la prende a volo ). Ora  saltare io!... Tu prendere a me! Io saltare… ( fa l’atto di volere saltare in braccio a Tommaso ) tu tenere braccia aperte...

TOMMASO   ( Timoroso, dopo aver messo la chiave nel taschino della giacca ) No… no! Ca ni sdirrubbamu tutti dui! Nooo!

KATUSCIA  Tak, tak! Oooplà!

TOMMASO   Aspetta!... Ni putemu struppiari…

CICCIA         ( Minacciosa ) Vi struppìu iù, inveci!  ( Lancia in aria la sedia ).

KATUSCIA  ( Con un salto va a finire addosso a Tommaso che, avvinghiato a lei, indietreggia e si abbatte sopra il divano ).

TOMMASO e KATUSCIA   ( Rimangono per un poco, lui sotto e lei sopra, abbracciati ).

CICCIA         ( Vedendoli, si precipita gridando per dividerli, mentre si sbraccia in atto di sfida mostrando i pugni ) Ora, a tutti dui vi scucchiu iù! ( Con furia si scaglia  addosso a Katuscia e la colpisce più di una volta. Nel contempo si chiude il…

 

S I P A R I O

FINE DEL PRIMO ATTO

ATTO SECONDO

L’indomani

La stessa scena

SCENA PRIMA

( Tommaso e Ciccia )

TOMMASO   ( E’ disteso sul divano dolorante, lamentandosi ed imprecando. Ha la stessa giacca da camera ) Ahiai!... Ahiai!... Sugnu cunsumatu… Non mi pozzu annacàri… Ahiai!... ( Tenta di sollevarsi ) Videmu si mi pozzu mèttiri assittatu… Ahiai!.. ( Riesce a mettersi seduto ) Pari ca m’agghiuttii ‘n mànicu di scupa… A susiriti ora ti vogghiu… Matri!... Non cci la fazzu…    ( Chiama a gran voce ) Ciccia!... Cicciaaa!... ( Dopo una pausa ) Unn’è? Unni si ‘mpurtusa ddautra? ( Chiama ancora più forte ) Ciiiccia!...

CICCIA         ( Appare dalla porta di sinistra ) Arrusbigghiatu è?! Mi pareva ca savìa addurmisciutu supra ‘u divanu…

TOMMASO   Quali dormiri?! Non haiu pututu chiudiri occhi mancu stanotti.

CICCIA         Telefonai già a Pinuzza.

TOMMASO   Pirchì? Chi è ca ha’ fari Pina?

CICCIA         Cci fa qualchi messaggio…

TOMMASO   Quali messaggi? Iù ‘u telefoninu ‘u tegnu stutatu.

CICCIA         No chiddi du telefoninu. I messaggi chi manu. Pinuzza i sapi fari. Cci fa passari ‘u duluri di schiena e ‘u sciogghi.

TOMMASO   Cretina! Tu t’avissi a sciogghiri ‘u ciriveddu. I massaggi, no messaggi. Mas-sag-gi! ( Muovendo le mani fa l’atto di massaggiare ).

CICCIA         Chisti, chisti!

TOMMASO   Non nni vogghiu fatti! Veni ccà, inveci aiutami… Fammi sùsiri ( le porge tutte e due le mani ).

CICCIA         ( Gli prende le mani e lo tira per farlo alzare ) Mi non si fa pisanti…

TOMMASO   Piano… piano… senza tirari… Alleggiu… accussì… ( riesce a mettersi in piedi ). Oh, finalmenti! ( Dopo una pausa ) Certu ca qualchi cosa di ruttu, l’aviri certamente…

CICCIA         Datu ca s’abbìau di ‘ncoddu ddu pezzu di cantaranu.

TOMMASO   Iù? Idda si sdivacàu ‘ncoddu a mia.

CICCIA         Fu vossìa ca si l’attirau.

TOMMASO   Ca era na calamita.

CICCIA         Idda poi si cci ‘mpiccicau di supra.

TOMMASO   Comu si fussi codda, averu?

CICCIA         Propriu, l’attak! Macari ‘u dissi. ‘U ‘ntisi, iù! “ attak… attak” dissi, e si jttau. 

TOMMASO   Cretina! Cu’ attacchit vosi diri sì. In lingua polacca “sì” si dici “tacchit”.

CICCIA         Tacchit o ticchit, ticchit o tacchit, fattu sta ca si ‘mpiccicau cu’ vossìa.

TOMMASO   Si non mi desi ‘u tempu di canziarimi. E menu mali ca iù mi nni ji a n’arredi e cascai moddu supra ‘u divanu. Si avissi ‘ntappatu ‘a testa ‘nterra… A st’ura era mortu.

CICCIA         Oppuri ‘a testa si cci avissi arrimuddatu. ( Vedendo che Tommaso si muove a poco a poco non rimanendo rigido come prima ) Comu si senti?

TOMMASO   Pari ca mi staiu sciugghennu ‘n pocu… Forsi stannu additta è megghiu!

CICCIA         Mi prova a camminari.

TOMMASO   ( Accenna a fare qualche passo attaccandosi a Ciccia, che non rifiuta, anzi lo sostiene affettuosamente ) Ma di unni ti venunu certi pinsati? Fu ppi puru casu ca non mi dasti qualchi pugnu ‘nta facci. E se per caso dda seggia, ca jttasti all’aria, m’arrivava ‘ntesta?...  Non mi mannavi o’ spitali?

CICCIA         Iù a idda ci vuleva mannari. E forsi cci la mannai!

TOMMASO   Ca spiramu ca non ti denunzia.

CICCIA         Denunzia? A cui? Iù, la denunziu! E patri don Angileddu ha fari di testimoniu. Sta latra si n’ha jri ‘ngalera.

TOMMASO   Veramente propriu latra latra non si putissi diri. I soldi li ho recuperati.

CICCIA         Chiddi ca cci desi o’ parricu. Cu sapi quantu autri soldi s’ha pigghiatu. Vossìa l’ha cuntrullatu?

TOMMASO   No. Ancora, no. Certu l’haiu cuntrullari! ‘A chiavi… Unni ‘a misi? ‘A chiavi… ( Si porta al divano e cerca anche sul tavolinetto ) Mi pari ca ccà ‘a lassai.

CICCIA         N’autra vota? Unni ‘a misi sta chiavi? Non cridu ca si la purtau dda Truscia?

TOMMASO   No. Mi l’abbiau. E iù ‘a pigghiai a volu. Ma unni ‘a misi? Non mi lu staiu ricordannu. Unni… unni?

CICCIA         Allivoti cascau ‘nterra?... Oppure  ju a finiri sutta ‘u divanu?! ( Cerca per terra e guarda anche sotto il divano ) Nenti!

TOMMASO   Cu sapi, unni ju a finiri. ‘Nta dda confusione… Ccu’ ddu casinu ca cumminasti…

CICCIA         Iù? ‘U casinu, ‘nta sta casa, ‘u vuleva cumminari idda. E difatti, a modu so, ‘a buttana, aveva truvatu ‘u primu clienti ( lo indica ). Non è veru?

TOMMASO   Quali clienti? Cchi vai dicennu?

CICCIA         Ma pirchì non erivu ‘mpiccicati tutti dui? Unu sutta e una supra? E si non era iù ca vi scucchiava…

                                     SI SENTE IL SUONO DEL CAMPANELLO D’INGRESSO

TOMMASO   Vo’ scucchia ‘a porta… ( Si corregge )Vogghiu diri: vo’ rapi ‘a porta e vidi cu’ è.

CICCIA         Sarà Pinuzza… ( si avvia ed esce dalla comune ).

TOMMASO   ( Rimasto solo, continua a cercare sul divano e a terra ) Intantu si deve recuperare sta chiavi! Sono stato cretinu a non vuliri fari il duplicatu. Fussi stato utile… Ma nello stesso tempo anche  pericoloso. Chiù chiavi cci sunu…( Dopo una pausa ) Però ‘nta stu mumentu si cci fussi statu un duplicatu… ( Con naturalezza si porta al proscenio e sirivolge al pubblico ) Non è ca vi n’accurgistivu?... Qualcunu ‘u visti unn’è ca misi? (Pausa ) Fu prima dell’intervallo… alla fine du primu attu… ‘nta ddu trambusto ca si criau prima ca iù ji a finiri sul divanu cu’ Katuscia di supra. ( Dopo una breve pausa d’attesa ) No? Stunati peggiu di mia?... ( Qualora - cosa che può succedere -  qualche spettatore ricorda di avergliela vista mettere nel taschino della giacca e glielo grida ) Ah, sì! Grazie! Veru è! Sì, sì!‘Nto taschino… Ccà… ( fruga nel taschino della giacca ) Non c’è! Però iù ma misi ccà… Mi lu staiu ricordannu. ( Fruga nelle altre tasche, anche in quelle dei pantaloni ) Non c’è! 

SCENA SECONDA

( Detti e Pina )

PINA              ( Entra dalla comune precedendo Ciccia. Tiene in mano un piccolo involto ) Ciao ziu…( gli dà un bacio sulla guancia ) Comu ti senti? Dici ca non ti puoi muovere…

TOMMASO   Mi passau.

PINA              Ma cchi successi?

TOMMASO   Addumannici a Carnera ( indica Ciccia ). Avemu ‘a boxera ‘ncasa.

CICCIA         Iù a vossìa mancu ‘u sfiorai. A idda pigghiai a pugna. E devi ringraziari ca non mi truvava ‘u lasagnaturi ‘nte manu.

PINA              Ma pirchì cchi successi?

CICCIA         ‘A signura “palittuni”, oltri ad essiri latra, voleva fari macari a fimmina allegra cu’ to’ ziu.

PINA              Cui ‘a polacca?

CICCIA         Idda, idda!

TOMMASO   Basta! Parramu d’autru.

PINA              Ziu, macari ca ti senti chiù megghiu… Si tu ‘u vuoi fattu qualchi massaggio…

TOMMASO   Non c’è bisognu.

CICCIA         Pinuzza, megghiu cci fai! Quannu fu di mia, iù mi ‘ntisi bona subito.

TOMMASO   Fattilli fari tu, allura.

CICCIA         Ora iù, bona mi sentu.

TOMMASO   E iù macari.

PINA              Allura… mi nni vaiu. Ho tante cose da fare e si fici già tardu. Non mi crideva che sposarsi era accussì complicatu.

CICCIA         Aspetta… ca to’ ziu ti duna i soldi. ( A Tommaso ) A Pinuzza cci n’ha’ dari cchiù assai. Si devunu fari tanti spisi per il matrimonio. Ppi idda sunu necessari, mentri a Iolanda cci servunu sulu ppi spassarisi.

PINA              No. Non è giustu. Donna Ciccia, iù vi ringraziu… siti sempri bona cu’ mia, macari ca non lu mèritu; però i cosi giusti sunu ca, me ziu ha’ trattari tutti dui niputi nello stesso modo.

CICCIA         Ma tu non è ca ci l’ha’ diri a Iolanda. E poi to’ ziu è patruni di fari comu voli iddu.

TOMMASO   ( Nel frattempo aveva nuovamente cercato invano la chiave ) Accussì, inveci, sugnu patruni di fari comu voi tu. Comunque finistivu di decidere chiddu ca haiu a fari? Oh! Ora, si mi lassati parrari,  vi dicu ca soldi non cci nni sunu, né pocu né assai. ‘A chiavi ca prima s’aveva truvatu, ora scumpariu!

CICCIA         Non l’ha truvatu ancora?

TOMMASO   No. ( Torna a cercare sotto il divano e si abbassa, ma nell’alzarsi avverte un forte dolore) Ahiai!...Ahiai!...(Si appoggia al divano mettendosi in ginocchio ).

PINA              Ziu, ti fazzu un massaggio?

TOMMASO   No! ( Cerca di alzarsi ) Ora mi passa.

CICCIA         Faccillu! ( Subito, gli si avvicina ) ‘U vidi ca è scuncintratu?! ( L’afferra per i piedi e lo distende sul divano a faccia sotto ) Messaggilu!

TOMMASO   ( Ha una reazione volendosi girare, ma inutilmente poiché Ciccia glielo impedisce bloccandolo ) Lèvati! Fammi girari…

CICCIA         ( Tenendolo fermo ) Sutta, Pina!

TOMMASO   ( Gridando ) Non nni vogghiu fatti massaggi! Nooo!

CICCIA         ( Mollandolo ) E mi s’arresta scuncintratu… Sempri ha’ vìnciri iddu!

TOMMASO   ( Si alza e si ricompone ) Bonu sugnu! ‘U stai vidennu?

PINA              Ziu, fussi megghiu di faratilla na cura antireumatica. Macari ca ora ti senti bene, è megghiu prevenire.

TOMMASO   Non è necessario. Ora tutto passa! ( Dopo una pausa ) ‘A circamu, invece, sta chiavi?! Videmu unni ju a finiri. Ca mi l’abbiau e iù ‘a pigghiai a volu, è sicuru.

CICCIA         Macari a mia mi parsi d’accussì. Qualchi cosa cci l’abbiau.

TOMMASO   ‘A chiavi abbiau! E iù l’ebbi ‘nte manu. Poi mi la misi ccà intra ( indica il taschino della giacca ). Pirchì ora non si trova?

PINA              Ziu, Nenti ci fa. Quannu sarà possibile ni duni. Ppi mia non c’è questa urgenza. Forsi, inveci Iolanda… Dici ca s’aveva prenotare ‘u bigliettu… ma penso ca può rimandare.

TOMMASO   Rimando macari iù. Ma è solo rinvio. Il regalo ve lo farò! E speriamo al più prestu. S’ha’ truvari sta chiavi!  

CICCIA         Certu ca si devi truvari! Pinuzza cunnuciti ‘n pocu… ‘A chiavi, ora nesci! To’ ziu si sforza e cci pensa. ( A Tommaso ) Mi s’assetta e si cuncentra.

TOMMASO   Ti fissasti ca sugnu scuncintratu…

CICCIA         No. Cu’ ciriveddu si devi cuncintrari. Ppi pinsaricci misu assittatu, ca è megghiu. Pinuzza assettiti macari tu. ( Pina si siede ).

TOMMASO   Ca… assittamuni! ( Si siede sul divano ).

 CICCIA        Perciò: quannu iù trasii…‘u “palittuni” si truvava acchianata supra ‘a seggia, mentri vossìa era abbrazzatu ‘nto so’… d’arredi.

TOMMASO   Muta statti! Non diri paroli scunchiusi. Iù non m’haiu abbracciatu cu’ nuddu.

CICCIA         Iù ‘u visti allippatu dda.

TOMMASO   ( A Pina ) Pina vattinni, datu ca hai chiffari. Accussì non senti sti bestialità ca dici sta cretina.

PINA              Sì, sì! Haiu a fari tanti cosi stamatina…

CICCIA         Aspetta… e ascuta, pirchì staiu dicennu comu si sono svolti i fatti, senza nenti ‘nvintarimi. Perciò: - vossìa mi si cuncentra - appena iù affirrai ‘a seggia… idda cci abbiau, mi parsi qualcosa e, forsi, era ‘a chiavi. Nel frattempu, vossìa s’avìa alluntanatu d’idda. Unni ju a finiri? Unni si misi?

TOMMASO   Ccà! Unni sugnu misu ora. In piedi vicinu ‘u divanu. Iù non mi muvii di ccà e non m’abbracciai cu’ nuddu…

CICCIA         S’abbracciau, s’abbracciau! Mentri ca idda s’annacava, ‘a buttana.  

PINA              Ma… allura comu fu ca andò a sbattere la schiena?

TOMMASO   Inavvertitamente, mi spingìu… iù mi nni ji all’indietro e, menu mali ca ‘ntappai supra ‘u divanu… accussì mi misi curcatu…( Ricordandosi, scatta in piedi ) Bih! Dda banna… curcatu… ‘nta stanza e’ lettu… Quannu mi spugghiai. ( A Ciccia ) Tu mi livasti ‘a giacca…  e ‘ssà unni jttasti ‘a chiavi.

CICCIA         Iù non l’haiu tuccatu né vistu sta chiavi.

TOMMASO   Tu, tu! ‘A facisti cascari sicuramenti quannu mi livasti ‘a  giacca. Vo’ cercala, vah! E’ sicuramenti ‘nterra vicinu ‘u lettu.

CICCIA         Si cascava ‘nterra… sinteva ‘u sgrusciu e mi n’accurgeva.

TOMMASO   Sarà supra ‘u tappitu. Sicuramenti cascau dda.

CICCIA         Ma iù, rifici ‘u lettu… scupai ‘nterra… e sbattii ‘u tappitu.

TOMMASO   ‘Nta putruna, allura… unni posasti a giacca.

CICCIA         Pò essiri... Sì! ‘Nta putruna… Videmu... ( si avvia ed esce dalla porta di sinistra ).

TOMMASO   Dopu ca havi ‘a manìa ca ogni vota ca mi posa ‘a giacca l’ha piegari. Mentri la piegava l’appi a vutari a testa sutta e fici cascari ‘a chiavi.

PINA              ( Alzandosi ) Ziu, mi nni vaiu…

TOMMASO   Aspetta! Comu Ciccia porta sta chiavi, rapu e ti dugnu i soldi. Fammi ‘u favuri d’avvisari a Iolanda. Dicci ca può vèniri. ( Dopo una pausa, ad alta voce si rivolge a Ciccia verso la porta di sinistra ) ‘A truvasti? ( Non avendo risposta comincia a gridare ) Ciccia!... C’è sta biniditta chiavi?

CICCIA         ( Si affaccia ) Non ci n’è chiavi! ( Entra e si porta avanti ) Vossia mi scammina megghiu ‘nte sacchetti.

TOMMASO   Non cci n’haiu chiavi di ‘ncoddu! Quantu voti…

CICCIA         ( Avvicinandosi a Tommaso ) Ora ‘u scamminu iù!  ( Lo tasta con le mani ).

TOMMASO   ( Allontanandola ) Lèvati! ( Poi, imprecando ) Sangu di Giuda! Mancu si era  na vugghia… ( si dirige verso la porta di sinistra ) Vah! L’haiu a circari ppi forza iù! ( Esce ).

SCENA TERZA

( Ciccia e Pina )

PINA              Donna Ciccia, iù, ppi comu èrimu rimasti per telefunu, la puntura l’ho portata. Ccà è! ( Mostra il piccolo involto che ha in mano ) Vi la lassu e viditi se si la fa fari.

CICCIA         Oh! Brava Pinuzza, hai fatto bene! ( Prende l’involto e si avvia per la porta di sinistra ) Ora stissu ci la fazzu.

PINA              ( Bloccandola ) Aspittati… E’ megghiu con calma.

CICIA            Cchi cci voli… la vaiu a priparari. E… o vuliri o vulari, macari ca fa schigghi, l’afferru e cci la fazzu!

PINA              Non ci la putiti fari si iddu non voli. Bisogna, invece, convincerlo. Può darsi ca più tardi oppuri, megghiu, stasira quannu si nni va a lettu… dopu ca si spogghia e si curca…

CICCIA         Quannu si curca  non voli ca iù cci trasu pp’aiutarlu.

PINA              Stasira, inveci, ci jti, l’aiutati a spugghiari e circati di cunvincillu.

CICCIA         Difficili è ca si cunvinci. Ci la fazzu, megghiu a tradimentu… senza diricci nenti… ‘Nta ‘n vìdiri e svìdiri, ci l’abbìu!

PINA              Cchi cci abbiati? Vi pari ca stati jttannu na freccia?

CICCIA         Veramenti iù… gnizioni non n’haiu fattu mai…

PINA              Noo?

CICCI            Però l’haiu vistu fari e sempri haiu vistu ca ‘a vugghia cci l’hannu abbiatu.

PINA              Sì… Ma prima bisogna disinfettare la parte dove si fa… ‘U sapiti unni cci l’aviti a fari?

CICCIA         ‘Nte nàtichi. Ddocu cci la fazzu!

PINA              Certu!... Ma non è ca si può fare di colpo. Prima si deve preparare…

CICCIA         ( Tagliando corto ) Va bene! Cci la fazzu comu dici tu. Intantu ora la vaju a priparari accussì ‘a tegnu pronta. Pirmettimi! ( Esce in fretta dalla porta di sinistra ).

PINA              Aspittàti… ( Non riesce a trattenerla ) ‘Ssà cchi cosa cummina… Spiramu ca non si fanu mali tutti dui. Si chiddu si siddìa, ad idda spurtusa! ( Si sente Tommaso che sta rientrando dalla porta di sinistra mentre impreca ad alta voce non avendo trovato la chiave ). Ccà è! Arrabbiatu, sparti. E’ megghiu ca mi nni vaiu… Non sacciu quantu cosi ancora haiu a fari oggi… e ancora non haiu cumminatu nenti. E diri ca niscii prestu…

SCENA QUARTA

( Pina, Tommaso, poi Iolanda )

TOMMASO   ( Rientra dalla porta di sinistra, rimanendo lì accanto senza portarsi avanti ) Non c’è! Macari sutta ‘u lettu taliai.

           SI SENTE  RIPETUTAMENTE IL SUONO DEL CAMPANELLO D’INGRESSO

                        ( Riferendosi al suono ) Cu’ è ca avi primmura? ( A Pina ) Vacci tu, Pina. Rapicci, vidi cu è!

PINA              Sì… ( si avvia alla comune ed esce ).

TOMMASO   M’ammaraggiai cu’dd’accalàta sutta ‘u lettu… ( Si appoggia al muro ).

             DALLA COMUNE ENTRA IOLANDA SEGUITA DA PINA

IOLANDA     ( Precipitandosi con furia va ad abbracciare Tommaso ) Ziuzzu!...   

TOMMASO   ( Bloccandola ) Alt! Ferma ddocu. Non ti ‘ncugnari ca  mi sta girannu ‘a testa; poi sugnu ancora indolenzitu e non mi pozzu mòviri bene. Anzi, viniti ccà tutti dui ( porgendo loro le mani ) Facitimi assittari.

PINA e IOLANDA ( Accorrono subito, lo prendono e, mettendolo nel mezzo, lo portano in avanti per farlo sedere. Nel frattempo, dalla porta di sinistra appare Ciccia con in mano una siringa ).

CICCIA         ( Prendendo di mira Tommaso ) Tinitilu! Tinitilu!  

TOMMASO   ( Si gira, vede Ciccia  e fa un salto, svincolandosi subito ) Ferma!... A cu’ cci l’ha’ fari sta gnizioni?

CICCIA         ( Non desistendo ) A vossìa, ca cci fa bene! Fermu!... ( Poiché Tommaso fugge impaurito, lo rincorre per la stanza ).

TOMMASO   Bloccatila! Cchi è pazza?! Iù gnizioni non mi nn’haiu fattu mai!

CICCIA         C’è sempri ‘n principiu ‘nte cosi.

TOMMASO   ( C. s. scappa, mentre Ciccia l’insegue ) Fèrmati!... Fèrmati!...  Non vogghiu essiri spurtusatu. A to’ soru faccilla!

CICCIA         Non cci n’haiu soru. Vossìa mi sa fa fari… ca guarisci.

TOMMASO   ( Continuando a scappare per la stanza ) Bonu sugnu! E si tu non posi sta ugghia… A tia fazzu stari mali!

PINA              ( Rabbonendo Ciccia ) Lassati stari, donna Ciccia. Se lui non vuole…

CICCIA         ( Desiste ) Non capisci ca cci fa bene e ‘u rimetti ‘nsestu… ( si lascia trascinare da Pina e assieme vanno via dalla porta di sinistra ).

IOLANDA     ( Con falsa affezione ) Ma varda chi haiu a vìdiri… hannu a spurtusari a me ziuzzu.

TOMMASO   (  Rimessosi e capendo l’attenzione falsa di Iolanda, chiede seccato) Cchi voi Iolanda, pirchì vinisti?

IOLANDA     Comu?... Non lu dicisti tu di veniri oggi?

TOMMASO   Iù dissi ca t’avissi avvisatu.

IOLANDA     Quannu? Iù no ‘u ‘ntisi.

TOMMASO   Stuppatilli l’aricchi, accussì non fai viaggi inutili.

PINA              ( Ritornando seguita da Ciccia ) Ziu, haiu da fare ppi daveru! Ciao… ( gli dà il solito bacio e si avvia per la comune ) Ciao Iolanda. ( Va via ).

CICCIA         ( Poiché Tommaso sta guardingo a guardarla, mostra le mani ) Nenti c’haiu ‘nte manu.

TOMMASO   L’autri! Fammi vidiri l’autri.

CICCIA         Quali autri? Cchi haiu quattru manu?

TOMMASO   Quattru pedi, hai! Comu l’armali. ( Ordina a Ciccia ) Gìriti! Videmu si l’hai ammucciàta d’arredi…

CICCIA         ( Si gira per far vedere che niente nasconde ) Mi sta tranquillu. ‘A pusai!

TOMMASO   Noo! L’ha’ jttari!

CICCIA         Va beni! ‘A jettu!

TOMMASO   ( Tranquillizzandosi ) Oh!... E non t’arrisicàri chiù!   

IOLANDA     Percio, ziu… mancu oggi mi duni.

TOMMASO   No. Prima s’avissi a truvari ‘a chiavi.  

CICCIA         Iolanda, torna megghiu dumani.

IOLANDA     Iù, veramente… oggi mi devo fari ‘u bigliettu ‘nta l’agenzia viaggi…

CICCIA         Pirchì a Iolanda non cci duna, in acconto, ddi soldi ca cci sarvai ‘nto comodino?

TOMMASO   ( A Ciccia ) Tu, ha’ parrari sempri, averu? ( Dopo una pausa, si decide ) E va bene! Vo’ pigghiaccilli!

CICCIA         ( Va via dalla porta di sinistra ).

IOLANDA     Quantu è ca mi duni? Cci bastunu ppu bigliettu?

TOMMASO   Cci bastunu, cci bastunu!… Ma vidi ca iù, ti li staiu rialannu.

IOLANDA     Sì… certu!... Ma ‘u biglietto è di andata e ritorno. Perciò…

TOMMASO   E cci bastano! Macari ca iù fussi tintatu di daritinni di menu, ppi faritillu fari, stu bigliettu, di sulu andata.

IOLANDA     Cchi è, non vuoi ca torno? Iù, inveci, vogghiu turnari… ppi non stari luntana di me ziuzzu! ‘U ziuzzu ca vogghiu beni assai ( gli si accosta per baciarlo ).

TOMMASO   ( Scostandola garbatamente ) Vattinni ruffiana! Tu e’ me soldi vuoi beni.

IOLANDA     (  Facendo capire di essere quasi offesa ) Se dici accussi… non nni vogghiu.

TOMMASO   No? E allura non ti nni dugnu. Arrividerci! ( Poiché Iolanda non si muove) Ancora ccà si’?

CICCIA         ( Rientra con le banconote in mano ) Bellu malloppu s’avìa pigghiatu, la latra.

IOLANDA     ( Andando incontro a Ciccia ) Quantu sunu?

CICCIA         Chiossai di 4000 e 500 euro.

IOLANDA     ( Prendendo i soldi che Ciccia le dà ) Boni sunu!

TOMMASO   Dicisti ca non nni vulevi…

IOLANDA     ( Accostandosi con gioia a Tommaso ) Grazi, ziu! Sta vota ‘u vasuni ti lu vogghiu dari! ( Dandogli un sonoro bacio sulla guancia ) Quantu è beddu stu me ziuzzu?! ( Dopo aver conservato i soldi ) ‘U…

TOMMASO   ( Non facendola proseguire ) …‘U restu… ti dugnu ‘nta sti jorna! L’ho promesso e mantengo.

IOLANDA     No. Vuleva diri: ‘u… viaggiu questa volta mi lu pozzu fari ppi daveru! Grazie!

TOMMASO   Ah?!  ( Una breve pausa ) Mannimmilla qualchi cartulina…

IOLANDA     Ti telefunu ogni jornu cu’ telefonino. Tu chiddu to’ tenilu addumatu.

TOMMASO   Bravu! Quantu accussì i telefonati dall’Estero vènunu addebitate a cu’ i ricivi. A mia! Iù inveci ‘u telefoninu ‘u tegnu astutatu!

           SI SENTE IL SUONO DEL CAMPANELLO

IOLANDA     A mia mi pari ca ti sta sunannu…

TOMMASO   Unn’è? E cchi sona macari stutatu?...

CICCIA         Quali telefoninu? ‘U campanellu da porta, è! ( Si avvia ed esce dalla comune per andare ad aprire ).

IOLANDA     Ziu, mi nni vaiu… prima ca chiudunu all’agenzia. Ciao! ‘U baciu tu desi… Ciao e… grazie per l’acconto. Acconto, no? Accussì dicisti…

TOMMASO   Un acconto, sì! ( Chiede ) Quann’è ca parti?

IOLANDA     Giovedì prossimo.

TOMMASO   Spiramu, allura, ca prima ca parti ti pozzu dare ‘u restu e… mi levu ‘u pinseri. Vattinni!

IOLANDA     Grazie! Ciao! ( Si porta alla comune senza scomparire del tutto. Poi ritornando indietro annuncia ) C’è don Angileddu.

TOMMASO   ( Con apprensione ) Fallu trasiri, fallu trasiri!

IOLANDA     Pari ca ni damu appuntamentu ccà. Però, iddu trasi e iu nesciu.

         Don ANGILEDDU   ( Dall’interno ) Permesso?...

IOLANDA     ( Trovandosi nel disimpegno ) Mi s’accomoda… Buongiorno. Io sto andando via… ( fa passare don Angileddu e va via ).

SCENA QUINTA

( Tommaso e don Angileddu )

Don ANGILEDDU                              ( Facendosi avanti ) Cavaliere buongiorno.  Ecco! Anche oggi sono qua in sua presenza.

TOMMASO   Cchi cci sunu autri soldi?

Don  ANGILEDDU   No. Ecco! Danaro non cci nni staiu restituennu…

TOMMASO   Sta vota, si lu sta trattinennu?

Don ANGILEDDU  No. Non cci n’haiu a turnari… Ecco! Perché non ne ho ricevuto. Insomma… Ecco! Katuscia non mi nni ha datu chiù!

TOMMASO   Allura pirchì vinni?

Don ANGILEDDU   Ecco!... Cci devo consegnare una chiave.

TOMMASO   Una chiave? ( Con meraviglia ) ‘A chiave da porta blindata?

Don ANGILEDDU   Propriu! ‘A chiavi da porta… Ecco!...

TOMMASO   ( Con più meraviglia ) Cci l’havi lei? Comu mai? Quann’è ca si la pigghiau?

Don ANGILEDDU   Ecco!... Diciamo che è come se l’avessi presa io… Non posso dire altro. Ecco! C’è il segreto della confessione… L’importante… Ecco! È che ciò che è stato preso… venga restituito. ( Subito tira fuori la chiave e la mostra ) Tàcchete! ( Consegna la chiave) E’ sua. Ecco!

TOMMASO   ( Prende la chiave ) Cu’ stu “tacchit” ho capito tutto. Sacciu ora cu’ è ca mi la rubbau.

Don ANGILEDDU   Cchi capìu? Iù non haiu dittu nenti.

TOMMASO   ( Quasi a sé ) Mi la pigghiau sicuramente mentri era supra di mia …

Don ANGILEDDU   Ma cchi sta dicennu?

TOMMASO   Fu in quel momento quannu mi ristau di supra. Iù, cretinu, cu’ dda cunnuciuta… mi stava cattigghiannu...

Don ANGILEDDU   Cavaleri, lei sta sparrannu! Io sopra di lei non mi cci haiu misu mai.

TOMMASO   Ma cchi capìu? Iù mi tineva a lei supra ‘a panza? 

Don ANGILEDDU  E iù chi m’avissi cunnuciutu supra chidda so’? Quannu mai! Ho detto che la chiave l’ho presa io… Ecco! Per non nominare la persona che me l’ha consegnata per restituirla. Ecco!

TOMMASO   Non c’è di bisogno di nominarla. L’ho capito! ( Pausa ) Comunque… Megghiu accussì.  ‘A chiavi s’attruvau! ( Mostrando la chiave ) Ecco!

Don ANGILEDDU   ( Richiamandolo ) Eh!.. Eh!... Macari lei?

TOMMASO   ( Si corregge subito ) Vogghiu diri: è’ ccà! ( Conserva la chiave in tasca ).

Don ANGILEDDU   Ora mi tocca compiere un altro incarico. E questa volta mi appello alla sua comprensione ed al suo vecchio e aristocratico stampo di galantuomo che l’ha sempre distinto. Lei, cavalier Tommaso Vinci, deve perdonare e soprassedere a certe debolezze umane, diciamo anche straniere, che alle volte, senza volerlo, portano a far commettere degli atti inconsulti inconsapevolmente. Dico: inconsapevolmente. Mi sono spiegato?

TOMMASO   Don Angileddu, ‘u sapi ca ‘nta tuttu stu parpadellu, lei non ha dittu mancu un “Ecco”?

Don ANGILEDDU   Daveru?

TOMMASO   Propriu!

Don ANGILEDDU   Voldiri  ca quannu parru scunchiusu non mi nesci. Ecco! ( Cambia tono ) Ha vistu? Ripigghiai! Ecco! Ora staiu parrannu… Ecco! Con parole… Ecco! Sensate. Ecco!... Mih!...E quantu ni staiu stuvacannu?! Comunque… Parramu seriamente. ( Dopo una pausa ) Ecco!... La vogliamo perdonare a Katuscia? ( Poiché Tommaso non risponde ) Cu’ lei staiu parrannu. Cavaliere, cci mittissi… Ecco! Na pietra supra. Perdoniamo… e soprassediamo.           

TOMMASO   Perdonare sì! Soprassedere invece non è facile.

Don ANGILEDDU  Cchi cosa cci voli fare? Disavventure… Ecco! Disavventure ca succedunu. Ecco! La signora ne è pentita.

TOMMASO   Quale signora?

Don ANGILEDDU   Ca la signora Katuscia, ‘a polacca.

TOMMASO   ( Con grande meraviglia ) Ed è signora??? Sposata?!

Don ANGILEDDU   Ma pirchì no sapeva?

TOMMASO   No. Idda mi dissi ca era vergine.

Don ANGILEDDU   Havi ‘n maritu e tri figghi. Quali vergine.

TOMMASO   Accussì mi dissi. Dici: io sono vergine.

Don ANGILEDDU   Vergine, sì. Ma di segno zodiacale. Ecco! Nasciu il 25 agosto.

TOMMASO   Però a mia fici capiri chiddu ca io ho capito. Oh, la bugiarda!

Don ANGILEDDU   Bugiarda pirchì? No. Lo sarebbe stata… Ecco! Si cci avissi dittu di essere Capricorno. Ma siccomu… Ecco! E’ Vergine, cioè di segno zodiacale Vergine… Ecco! Cci dissi ‘a verità.

TOMMASO   Ma quantu sugnu cretinu?! Cretinu! Ecco! Sì, sì! Ecco! Ecco! Ecco!...

Don ANGILEDDU  Comunque… ora se ne vuole ritornare in Polonia, ma prima di partire vuole veniri ccà da lei per essere perdonata. E macari pirchì dici ca si deve pigghiari ‘a valigia. Cioè tutte le cose personali. Vah, di sua proprietà.

TOMMASO   Non ha dittu mancu un “Ecco!”.

Don ANGILEDDU   Na vota ca ora ora i sdirrubbau lei…

TOMMASO   E va bene! ‘A facissi vèniri… Si pigghia i so’ cosi e si nni va!

Don ANGILEDDU   Si trova ‘nta strata. La faccio venire, ecco! Lei però tinissi a bada donna Ciccia, poiché io non posso ritornare. Ecco! Ho in chiesa una riunione urgente. ( Congedandosi ) La saluto. Ecco! Mi raccomando cavaliere, senza scenate. ( Si avvia per la comune e s’imbatte con Ciccia che entra. Allora, stando dietro le spalle di questa, con mimica fa capire a  Tommaso di controllare donna Ciccia. Ma poiché Ciccia si volta, per non farsi scoprire, fa il gesto con le mani di dare la benedizione ) Sia lodato Gesù Cristo!

CICCIA         ( Genuflettendosi ) Ora e sempre!

TOMMASO   Amen!   

Don ANGILEDDU   Ecco!... ( Con la mano già alzata, saluta e va via ).

SCENA SESTA

( Tommaso e Ciccia, poi Katuscia )

CICCIA         Cchi vuleva patri don Angileddu?

TOMMASO   Ma pirchì tu non ha’ ascutatu arredi ‘a porta?

CICCIA         Cci pari ca era comu a chiddi spiuni.

TOMMASO   Scanzatini!... Quali spiuna? ( Pausa ) Allura unn’è ca ha’ statu?

CICCIA         M’haiu cunnuciutu cu’ Iolanda. Ci diceva ca, datu ca si fa stu viaggiu in America, iù avisi avutu piaciri si idda jeva a truvari a Turiddu. Ma idda dici ca l’America è granni, perciò la cosa è assai difficili. Poi, non avissi statu possibile, pirchì mentri ca idda parti, Turiddu ritorna in Italia.

TOMMASO   Pari ca è distinu ca cci curri a Iolanda: si nni va sempri quannu unu arriva.

CICCIA         Mi nni vaiu macari iù in cucina a priparari… ( si avvia per la porta di sinistra ed esce ).

TOMMASO   ( Accompagnandola ) Sì, sì! Vattinni! ( Chiude la porta con un giro di chiave).

KATUSCIA  ( Fa capolino dal disimpegno, quando Tommaso è rimasto solo. Porta occhiali da sole ) Piss… piss!...

TOMMASO   Cu’ è? ( Si gira e la scorge ) Ah, tu si’?! Pirchì non trasi?

KATUSCIA  Tu essere solo? Non essere Cicia?

TOMMASO   Trasi! Non ti preoccupari. Cicia non venire! Chiusi ‘a porta ca chiavi.

KATUSCIA  ( Entra e si porta avanti ) Tu dove essere?

TOMMASO   Ccà sugnu. Non mi vidi?

KATUSCIA  Vedere poco.

TOMMASO   Levati l’ucchiali e cci vidi megghiu. Ccà intra non ci n’è suli.

KATUSCIA  Occhiali no per sole, ma per occhio. ( Si toglie gli occhiali e mostra un occhio nero ) Questo colorare no io, ma Cicia.

TOMMASO   Colorare? Cchi era Raffaello?

KATUSCIA  Colorare nero con pugno.

TOMMASO   Ah, sì! Quannu Ciccia dipinge teni sempri ‘u pugnu chiusu, e siccomu è a luttu… cci piaci ‘u niuru. Pacienza!

KATUSCIA  ( Si rimette gli occhiali ) Io restituire a te chiave.

TOMMASO   Già restituita! Mi la desi don Angileddu.

KATUSCIA  Io avere altra chiave e volere restituire.

TOMMASO   Ti facisti macari ‘u duplicatu?! Cu’ sapi quantu chiavi cci sunu in giro.

KATUSCIA  No chiave bis. Chiave di entrata tua casa.

TOMMASO   Ah, ‘A chiavi da porta d’ingresso?

KATUSCIA  Tak!

TOMMASO   Unn’è?

KATUSCIA  Aspettare! Io dire dove tenere chiave e tu pigliare. Tu non avere prescia.

TOMMASO   Quali prescia? Non ho nessuna fretta! Ti la puoi macari tèniri, pirchì iù dumani cci cangiu ‘a firmatùra.

KATUSCIA  Cosa essere firmatùra?

TOMMASO   Miiih! Capisci chi è ‘a prescia e non capisci chi è ‘a firmatùra? ( Pausa ) Comunque: chiavi non nni voghiu… e non vogghiu cchiù èssiri abbracciatu ppi, poi, faritilla ripigghiari n’autra vota, comu facisti ca chiavi da porta blindata. Chista ti la puoi tenere!

KATUSCIA  Io invece volere restituire tua chiave.

TOMMASO   E va bene! Dammilla, basta ca ni nni niscemu.

KATUSCIA  Tu, prendere chiave! Io avere nascosta chiave sopra mia persona. ( Gli si accosta e civettuola, dopo avere allargato la scollatura, porge in avanti il petto ) Cercare dentro mia scollatura…

TOMMASO   ( Ha gli occhi puntati nella larga scollatura di Katuscia ) Mih!... Inveci da’ chiavi, iù staiu vidennu autri cosi.

KATUSCIA  Tu… scamminare!

TOMMASO   Cchi???  

KATUSCIA  Abbulla le mani. Chi cerca trova!

TOMMASO   Voi ca cci abbuddu i manu? ( E’ tentato di mettere le mani dentro la scollatura di Katuscia, ma con uno sforzo immane di resistenza, si astiene ).

 KATUSCIA ( Incoraggiandolo ) Abbulla… abbulla!

TOMMASO   No, no! Macari ca cci l’hai duri… fattilli mùngiri di to’ maritu. Non cci cascu ‘nta sta riti! ( Una pausa. Poi indicandole la porta di destra ) Vo’ pìghiti ‘a valigia!

KATUSCIA  ( Vedendo vano il tentativo di seduzione, prende lei la chiave dal petto e gliela consegna ) Tieni! Prendere klucz!… Io non aprire più tua porta.

TOMMASO   ( Prende la chiave e la mette in tasca ).

KATUSCIA  ( Quasi con rassegnazione, dopo essersi allontanata e aver rimesso a posto la scollatura ) Allora… io prendere valigia e portare via altre cose.

 TOMMASO  ‘A sula valigia! Tutti l’autri cosi l’ha’ lassari… pirchì ‘a carità, si vogghiu, ‘a fazzu, iù!

 KATUSCIA Io dire: altre cose di mia. Non volere più cose di tia!

 TOMMASO  Brava! Sulu i to’ cosi! ( Indica la porta a destra ) Ti li puoi pigghiari!

 KATUSCIA ( Accostandoglisi un’altra volta ) Tu… fare faccia brutta con a mia. Perché tu essere con cavolo?

 TOMMASO  Quali cavolo? Cchi cosa voi diri?  

KATUSCIA  Tu oggi assai cavolo.

 TOMMASO  Ah!... Si senti, veru? E’ donna Ciccia, ‘nta cucina, ca sta cucinannu. Ma no càvuli…Sunu bròcculi affucati.

KATUSCIA  No Cicia. Tu, essere assai cavolato. ( Civettuola gli si avvicina) Tu oggi non  essere con sorriso, ma cavolato. Assai cavolato.

TOMMASO   Vuoi diri “incavolato”?

KATUSCIA  Tak.

TOMMASO   Pirchì non dici ‘ncazzatu?

 KATUSCIA Io non volere parlare a baccagghiu. Io non dire brutta parola con altro significato.

TOMMASO   ( Indicandola e con ironia ) ‘A santarellina... con la parlata pudìca! Ingenua!… Senza malizia!…( Serio ) Si tutti i polacchi, ca venunu in Italia, fùssiru comu a tia… Avissimu a chiudiri le frontiere! Menu mali ca cci sunu chiddi onesti.

KATUSCIA  Io essere così. Io non essere arrabbiata.  

TOMMASO   E iù, invece, essere ‘ncazzatu. Assai ‘ncazzatu. ‘Ncazzatu forti. Tacchit!

KATUSCIA  ( Seducente, accostandosi sempre più ) A me piacere assai ‘ncazzatu. E piacere anche assai forte. Ma se tu non avere anche bocca con sorriso non piacere.  ( Fingendo con arte, mostra di essere imbronciata ) Io non fare più tracchiggio con te.

TOMMASO   Quali tracchiggio? Non avemu fattu nenti! ( Dopo una pausa di riflessione ) Vah, vah! Megghiu ca t’ammogghi i pupi e ti nni vai. ( Senza garbo l’accompagna alla porta di destra ) Trasi ddocu intra e ti pigghi ‘a valigia, prima ca veni Cicia.

 KATUSCIA No, no! Non tu fare venire Cicia… Io andare via. Prendere valigia e… avvolgere “pupi” ( entra in fretta nella porta e va via ).

 TOMMASO  ( Rimasto solo, avverte un forte prurito alla schiena ) Matri!...‘A manciaciumi ‘nta carina mi pigghiau. ( Si muove per la stanza, non sapendo come grattarsi. E’ tentato di chiamare Katuscia. Difatti si avvicina alla porta di destra e sta per chiamare, ma desiste ) No, no! Non vogghiu fari chiù ‘u cretinu. ( Allora si accosta alla porta di sinistra, l’apre e si gratta strofinando la schiena contro lo stipite. Nel frattempo ritorna Katuscia con, in mano, una valigia. Vede Tommaso e, dopo aver lasciato a terra la valigia, accorre da lui ).

KATUSCIA  Tu avere prurito… mangiafiume? Io grattuggiare tua spalla. ( Dopo averlo trascinato verso il centro, gli toglie subito la giacca e, dopo avergli tirato fuori dai pantaloni la camicia, comincia, con una mano infilata dentro, a grattargli la schiena ).

TOMMASO   ( Traendone appagamento e piacere ) Sì, sì, ddocu! Tacchit!… Tacchit!... Chiù supra!... Tacchit!.. Chiù sutta!... Tacchit! Tacchit!...  ( In questo istante dalla porta di sinistra appare Ciccia. Ha in una mano il matterello e nell’altra un pesante colapasta ).

CICCIA         ( Manda un grido ) Iiihhh! Grandissima buttana! Ancora ccà si?! Non ti bastaru, ieri, i pugna ‘nta facci? ( Roteando in aria il matterello ) Oggi, inveci, ti rumpu ‘a carina cu’ stu lasagnaturi!

KATUSCIA  ( Si era già staccata da Tommaso ) Tu pazza… pazza! Cosa volere tu di mia?

CICCIA         Cchi vogghiu? Vogghiu ca ti nni vai di sta casa subito e ppi sempri. Altrimenti ti mannu tutta rutta o’ spitali. Ma no ccà in Sicilia… Dda! Di unni schifìu vinisti. Via! Sciò! Vattinni a tingiri a n’autra banna e lassa stari  o’ cavaleri ca non t’apparteni.

KATUSCIA  Io non volere cavaliere. Io… avere marito in Polonia. Marito giovane, no vecchio come isso. ( Indicando Tommaso ) Isso rimbambito. Assai rimbambito e… stupido. Stupido isso!

TOMMASO   ( Dopo che è rimasto di stucco, ha la forza di chiedere ) Isso cu sugnu iù?

KATUSCIA  Tak! Tak! ( Imprecando nella sua lingua in un modo incomprensibile, si avvia per la comune dopo aver preso in mano la valigia ).

TOMMASO   Aspetta!... Cu stu tak vuoi diri sì?

KATUSCIA  Jess, ja, oui, da, tak… Sì! ( Sulla porta ) Io … non tornare più! ( Va via ).

CICCIA         ( Rincorrendola minacciosa sino alla porta ) Acqua davanti e ventu darredi... ( Esce con furia dietro Katuscia ).

TOMMASO   E… sapuni lisciu ‘nte pedi! Oh lu gran pezzu di sciollira!… A mia mi dici rimbambito?! A isso… ca poi sugnu iù?! E… macari stupidu?... Forsi stupido, sì! Pirchì sinu ad ora non aveva capitu cu’ cui aveva a cchi fari.    

CICCIA         ( Rientra con le mani libere ) Oh! Finalmente!

TOMMASO   ( Osservandola ) Nenti hai ‘nte manu?

CICCIA         ‘U sculapasta ci lu ‘ncuppulai ‘ntesta…

TOMMASO   E ‘u lasagnaturi?

CICCIA         Ci lu rumpii ‘nte spaddi. Ora è idda ca s’ha’ raspari ‘a carina.

TOMMASO   ( Dopo una pausa ) A mia inveci ‘u pruritu mi passau.

CICCIA         Menu mali! ( Osservandolo con la camicia di fuori )Vardati quantu è cumminatu curiusu?! Mi si trasi di intra sta cammisa.

TOMMASO   ( Osservandosi ) Pirchì? Uso moderno… Oggi accussì nesciunu i caru…( si blocca e si guarda ancora ) Staiu divintannu ppi daveru rimbambito. ( Una lunga pausa ) Veni ccà… aiutami a trasiri sta cammisa!

CICCIA         ( Gli si avvicina e gli rimette dentro la camicia ) Cu’ mia… non si cattigghia, averu? ( Dopo una lunga pausa ) ‘Na vota inveci…

TOMMASO   ( Guardandola negli occhi ) Mi cattigghiu macari ora! ( Dopo un’altra  pausa  e dopo essersi sistemato ) Pigghimi ‘a giacca… ( Ciccia esegue ) Stai attenta a non fari cascari ‘a chiavi…

CICCIA         ( Aiutandolo ad indossare la giacca ) ‘A truvau finalmenti?

TOMMASO   ( Prende dalla tasca la chiave che gli ha dato Katuscia e la mostra ) Ccà è!

CICCIA         ( Dopo averla osservata ) Chista è ‘a chiavi da porta d’ingresso.

TOMMASO   ( Si batte la fronte ) Stunatu! ( Dando la chiave a Ciccia ) Vo’ jettila! ( Dopo una pausa ) Da oggi in poi, ppi trasiri ‘nta me casa, chiavi cci nni devunu essere solo due: una ‘a tegnu iù e una ‘a teni tu.

CICCIA         Accussì è sempri statu. Sulu iù! Non c’è bisognu d’aviri genti estranii pedi pedi.

TOMMASO   Hai ragiuni! Ancora, tutti dui, ni sapemu arriminari. ( Accenna ad un sorriso e chiede ) Non è veru?

CICCIA         Verissimo!

TOMMASO   ( Prende l’altra chiave e la mostra ) Ccà c’è ‘a chiavi da porta blindata.

CICCIA         Vossìa mi rapi e cuntrolla. ‘Nto frattempu mi non si scorda di pigghiaricci i soldi ppi so’ niputi.

TOMMASO   E ti dugnu macari chidda a tia! ( Si avvia verso la porta blindata, ma si blocca e ritorna indietro ponendosi di fronte a Ciccia ) Quannu dicisti ca veni Turiddu?

CICCIA         ( Con intenzione ) ‘U figghiu… di me cuscina?

TOMMASO   ( Contrariato dall’intenzione che Ciccia vuole dare nominando Turiddu ) Turiddu, Turiddu! Dicisti ca turnava… dall’America?! Facci sapiri ca ‘u vogghiu vidiri appena arriva.

CICCIA         Sicuru ca veni! ‘U veni a ringraziari certamente! Iddu ‘u sapi ca è statu sempri vossìa a vuliri pagare tuttu. Mantenimentu agli studi, spisi i chiù importati… e macari la specializzazione in America.

TOMMASO   ( Dopo una lunga pausa, parlando reticente ) Ci hai fattu… capiri cosa?

CICCIA         Cchi ci aveva a fari capìri?

TOMMASO   ( Quasi arrabbiandosi ) Sangu di Giuda!... Cchi fai ‘a ‘ntòntira, ora?

CICCIA         ( Dopo una breve pausa ) No. Nenti!... Non sapi nenti!... Si vossìa ha vulutu accussì… ( Una lunga pausa ) Però… cridu ca iddu ha’ sospettatu di qualcosa… Ma no ppi mia. Ppi iddu ‘a matri ha statu ed è sempri me cuscina Antonia.

TOMMASO   ( Pensieroso si allontana voltandole le spalle ) Certu! Idda l’ha adduvatu.

CICCIA         Non sulu. Anchi pirchì cridi d’avillu idda parturitu.

TOMMASO   ( Girandosi verso Ciccia ) Parturitu idda? E cu’ cui l’avissi fattu?

CICCIA         Ca… cu’ vossìa.

TOMMASO   Idda, cu’ mia? Non diri stupidaggini. Iù chi m’avissu misu cu’ na brutta comu a to’ cuscina Antonia? Brutti i stissi comu ad idda non cci n’hannu statu mai. Non ‘u vidi chi beddu picciottu è Turiddu? Assimigghia tuttu a mia, so’ patri.

CICCIA         E a so’ matri.

TOMMASO   Veru è! Bedda eri! Bedda ppi daveru!

CICCIA         Macari vossìa. Però… ha statu sempri ‘ngniriusu… E Turiddu è bonu pirchì assumigghia a mia.

TOMMASO   Nello stesso tempo è intelligente comu a mia! ( Dopo una lunga pausa )‘U sai cchi ti dicu? - Cci haiu pinsatu da un po’ di tempu - Turiddu ha sapiri ‘a verità!

CICCIA         Comu?

TOMMASO   Ci pensu iù! ( Una breve pausa ) Intantu… tu, da stu mumentu non m’ha’ chiamari chiù di vossìa…

CICCIA         ( Quasi con un nodo alla gola ) Comu???

TOMMASO   Sì! Iù ti chiamu di tu e macari tu mi chiami comu ti chiamu iù. ( Poiché a Ciccia le era scesa una lacrima ) Asciugati st’occhi. Non c’è bisognu di ciànciri.

CICCIA         ( Dopo aver asciugato gli occhi e continuando a piangere ) Comu non c’è bisognu di ciànciri? Iù… iù… non mi pozzu tratteniri… Sugnu cuntenta…

TOMMASO   Brava! Asciugati l’occhi pirchì vogghiu ca arrivi ‘nta chiesa… e cci dici a don Angileddu se può vèniri ccà.

CICCIA         ( Non sa, se credere o no, a ciò che sta intuendo ) A… don Angileddu?

TOMMASO Ci vogghiu dumannari cosa cci voli ppi maritari a du’ vecchi comu a nuautri. ( Pausa ) Accussì, Turiddu trova i cosi già fatti e sistimati.                   (  Stendendole le braccia ) Veni ccà, abbracciami!

CICCIA         ( Piangendo di gioia, gli va incontro con furia ).

TOMMASO   Alleggiu… Alleggiu….

CICCIA         Sì! Alleggiu… ma t’abbrazzu forti! ( Si abbracciano con forza e nel frattempo si chiude il…............

S  I  P  A  R  I  O

FINE

Pippo Spampinato

  

 

Codice S.I.A.E.  - 884930A -

www.pippospampinato.it

Pippo Spampinato

Via 18^ Traversa,46 - 95032 – BELPASSO ( CT )

Tel. 095/ 91 20 24 Cell. 347 14 93 411.

           E-mail Pippo. Spampinato@Tele2 . it