LU RIMÉDIU
Due atti di
Francesco Cannatella
Personaggi:
Turiddru marito
Pippina moglie
Luzzu figlio
Sariddra madre di Pippina
Angila fidanzata di Luzzu
Maria madre di Angila
Minicu facchino
Rosa vicina di casa
Pitrina comare di Pippina
Nina comare di Pippina
Vicenza comare di Pippina
Argentu impiegato
della Sip
Lu rimèdiu
Atto primo
La stanza presenta due porte sulla destra, una immette nella cucina e l’altra comunica con la scala d’ingresso; sul lato sinistro una porta immette in un’altra camera, sulla parete di fondo una finestra sulla strada. L’arredo è composto da un canterano su cui troneggiano di fianco ad un televisore, due grandi immagini sacre; a destra San Giuseppe, cui è devota Pippina; a sinistra Sant’Antonio da Padova, cui è devoto Turiddru. Le immagini sacre sono illuminate da ceri accesi. Un mobile radio-bar, una vetrinetta, una macchina da cucire con mobile, alla parete un orologio, un divano. Sul tavolo una sgargiante composizione di fiori di plastica. Turiddru è seduto vicino alla radio, ascolta e fuma la pipa, Pippina entra con delle posate in mano per completare di apparecchiare la tavola.
Pippina (Altezzosa ed acida al marito.)
Quannu ti stuffa, l’astuti ss’arràdiu.
Turiddru (Calmo, guardandola a lungo stupito.)
Pippina, a mala pena si senti.
Pippina E a mia mi disturba lu stissu stu cazzittinu di Sicilia. … (Si avvicina alla radio e la spegne con sgarbo.) … Ièmmuni âssittari ca la pasta è pronta.
Turiddru Vidi ca a li voti stramma arraggiuni, la muglieri. … Comu i mi sentu lu cumunicatu e tu … (Pippina lo guarda torva con le mani ai fianchi, egli si alza.) … Mah! Comu diciti vu, patruna, fazzu ca di li pedi mi curcu a lu capizzu.
Sariddra (Vede poco, aggiusta continuamente gli spessi occhiali sul naso, sente ancor meno ed il suo cervello funziona a tratti con improvvisi mutamenti di umore. Entra e comincia a girovagare per la stanza, cercando la gatta.)
Pippina, unn’è Rosamarina? … Musciddru, musciddru. …Pippina, la gatta! … (Batte con forza entrambe le mani sulle gambe e chiama ad alta voce la gatta.) … Ro sa ma riiii na!
Pippina (Nervosa, prendendola per un braccio.)
Sa si veni assetta, la gatta è iùsu. … (Pippina insofferente guarda il marito, invitandolo a gesti ad intervenire, e va in cucina.)
Sariddra (Incuriosita.)
E cu cci li detti cu lu busu?
Turiddru (Ironico)
Mamà, stanotti la gatta fici nuttata ed è curcata.
Sariddra È malata? … Certu, cu ssu vicariotu di Galòfaru chi mi la fa stari fora tutta la notti, com’è ca nun s’av’arrifriddari?
Turiddru (Gridandole in un orecchio ed aiutandosi con gesti.)
Curcata. … Lu capì? … Curcata … iusu.
Sariddra (Rasserenata, si siede, anche Turiddru.)
Ah, menu mali ca niscì di lu pirtusu!
Pippina (Entra con una pentola in mano.)
Eccu la pasta. … Fa un hiàuru ca sulleva la vucca di lu stòmacu… brodu di crastu e spiruddra.
Turiddru A chi è festa oi? E stu brodu di simana pirchì? … (Pippina lo minaccia con il mestolo.) … Comunchi si cci fussi tècchia di vinu, la cosa si putissi ntrizzari beni.
Pippina (Nervosa.)
Mamà, lu baruni nun pò mangiàri, pìgliacci lu vinu.
Sariddra (Risentita, rimproverando la figlia.)
Pippina, t’àiu dittu milli voti ca la gatta nun nni pò viviri vinu!
Pippina (Esce con le mani tra i capelli e ritorna con una bottiglia di vino, la posa sgarbatamente sul tavolo. Al marito.)
Cci sunnu atri cumanni o mi pozzu assittari? … (Turiddru e Sariddra nel mangiare la pasta sorbono con rumori orchestrali dal cucchiaio ed infine direttamente dal piatto.) … Adàsciu, adàsciu! … Du bbannistri a parcu pariti! … Nun nn’atu vistu mai grazia di Diu?
Sariddra Ro sa ma riiii na!. … (Si alza con il piatto in mano ed esce.) … Ro sa ma riiii na. … (Pippina fa gesti di nervosismo e sbuffa.)
Turidddru Parla, la muglieri, vasinnò ti la fidi ca scatti. … (Inaspettatamente e forte verso la moglie.) … Bum!
Pippina (Spaventata, il cucchiaio le cade dalle mani.)
Talè, Turì, finìscila ca mi trovi a puntu ghjustu. Finiscila ca è megliu pi tutti.
Turiddru Chi successi? … Ti muzzicà la vespa tavàna? .. (Guardando attentamente per terra.) … Vespi morti n terra nun ni viu?
Pippina Sì, trunzìa sempiri tu. … Li pinzera nti sta casa hann’a essiri sulu me. … Tu tantu ha lu cazzittinu. … (Pensierosa.) … Quant’avi chi nun scrivi to figliu?
Turiddru L’urtima littra nni la scrissi la simana passata, iòvidi o vènniri si nun pigliu sbagliu.
Pippina E chi dissi?
Turiddru Dissi ca voli fàrini na suppresa pi viniri a canùsciri la zita.
Pippina E di tannu n pò ha scrittu cchiù? … Nun nn’ha spinnu di vìdilu?
Turiddru (Intuendo la verità nel discorso della moglie.)
Pippì?! Làssalu stari ddrà, senza cci mèttiri puci n testa di viniri ora ca lu facisti zzitu. …(Dubbioso alla moglie.) … Si la fida ch’ è nta li tanti d’arrivari?
Pippina (Rasserenata.)
Gèsu, Gèsu! … Nun ti putìvatu fari magaru. … (Turiddru non risponde e resta a guardare la moglie.) … Chi cc’è cu stu talïari?
Turiddru (Indicando il piatto vuoto.)
Nenti cc’è cchiù?
Pippina Chi vulissitu? … Cu nn’appi nn’appi cuddrureddri di Pasqua.
Turiddru Tècchia di secunnu, … nisba?
Pippina Matri, matri! A chi ti nzignasti cu lu secunnu ora? … Stùiati lu mussu ca t’abbuttasti di pasta.
Turiddru Ma stu crastu chi era propriu màghiru a peddri e ossa? … Tècchia di purpa nun l’avìa?
Pippina Pi mangiàrini la carni aspittammu c’arriva to figliu … (Accortasi di essersi tradita.) … Cu lu sapi siddru veni? … (Si alza e va verso la cucina.) … San Giseppi, si nun lu paru si mangiàssi a San Brasi cu tutta la mitra.
Turiddru (Gridandole, alza il bicchiere di vino.)
Mancu du patati, … na spògliula di cipuddra, … un ussiceddru pi sutta stu vinu.
Pippina (Fermandosi, lo guarda minacciosa , poi esce.)
Turiddru e Turiddrazzu! … Appena veni to figliu chi cci à dari?
Turiddru (Turiddru beve il vino, si alza e va a sedersi vicino alla radio, l’accende a bassissimo volume ed avvicina l’orecchio per sentire meglio.)
Gloria e Paradisu, muglieri amurusa a tia e a to figliu. Quann’è arriva? … (Guarda il suo Sant’Antonio, congiungendo e muovendo intrerrogativamente le mani.) … Comu si fa? … Nni sapiti nenti vu?
Sariddra (Rientra con il piatto, nervosa.)
Nun si scugna cchiù di iùsu! … Nun si scugna cchiù e Rosamarina lu talìa n mucca comu na ntamata. … (Batte le mani sulle gambe disperata.) … Cci passà macari lu pitittu. Comu aiu a fari cu ssu Galofaru?
Turiddru Sa lassa iri lu munnu comu à iùtu, mamà.
Sariddra Cchi? Nun mi chiamu Sariddra si nun lu sistemu pi li festi ssu gattu. … Lu me nomu s’av’a perdiri.
Pippina (Rientra con una scopa in mano e la dà a Sariddra.)
Sa duna na rizzittata c’armala di sistimari cci nni fùssiru nti sta casa. … (Guarda, sfidandolo, il marito.) … Arrè cu ssa camurria ti mittisti? … (Si avvicina alla radio per spegnerla, Turiddru aumenta il volume della radio e poi mostra minaccioso la sedia. Pippina esce di scena imprecando.) … Quannu sfunni d’intra e ti nni va addifora a travagliari? … San Giseppi, faciti scampari!
Turiddru (Alla moglie già fuori scena.)
La cumpitenza di l’acqua è di San Pasquali, gnuranti! … Lu capìsti?
Sariddra (Si crede interpellata e risponde al figlio.)
Lu capivu, lu capivu e ti dicu c’avi na vita chi ssa to muglieri m’av’aiutari a struppiàri lu gattu. … A mia mi pari ca cci senti lu pregu ca ddru sbrigugnatu mi veni a ncuieta la gatta. … (Getta la scopa per terra.) … Quannu voli scupari, scupa! Lu rispettu è misuratu. … … Chi dici tu, Turì ?
Turiddru Santi palori. … Sa si v’arriposa. … (Sariddra esce, Turiddru rimasto solo accende la pipa, rientra Pippina, si siede, lavora con i ferri e guarda frequentemente l’orologio. Ogni tanto Turiddru le indirizza una boccata di fumo, lei fa vento con la mano ma non protesta. Turiddru fa cadere volutamente la cenere sul pavimento, lei non reagisce. Bussano alla porta.)
Rosa (Voce fuori campo.)
Oh di casa, nuddru cc’è intra?
Pippina (Va alla porta e la apre.)
Adà, cu jè?
Rosa I sugnu, la gnura Rosa.
Pippina Trasiti, gnura Rò.
Rosa (Entrando, con rimprovero affettuoso.)
Gnura Pippì, a chi faciti ancora intra?
Pippina (Falsamente allarmata.)
Pirchì?
Rosa Viditi ca Luzzu sta arrivannu!
Pippina (Esagerando la sua meraviglia.)
Chi? .. San Giseppi! Unn’è l’addrevu miu?
Rosa Cu l’atabbussu di Palermu nzèmmula a me niputi Peppi. … Vi salutu, cumpari Turiddru, mancu v’avìa vistu.
Turiddru (Ironico.)
Nenti cci fa, lu mpurtanti ca vidìstivu a me muglieri.
Rosa (Curiosa a Pippina.)
A comu mai sta mpruvvisata vostru figliu?
Pippina A cu nni sapiva nenti!
Rosa (In confidenza.)
Ma … cc’è quarche cosa?
Pippina Pirchì chi cci avissi a essiri?
Rosa Dicinu ca si nni vinni pi sempiri, … ca lu licinziaru di unni travagliava.
Pippina (Nervosa.)
Cu lu dissi? Cu si lu niscì a diri?
Rosa Beddra Matri, accussì dicivanu.
Pippina Pani cci ann’a mettiri n mucca, pani, no a me figliu. … Travagli nn’avi quantu nni voli.
Rosa (Tentatrice.)
Allura pirchì vinni fora tempu? … Dicitimillu ca i sacciu quali vuccazza nfami aiu a iri attuppari ca …
Turiddru (Innervosito, interrompendola.)
Gnura Rosa, ìti a salutari a vostru niputi Peppi!
Rosa Già, mi l’avia scurdatu. … Mi nni vaiu. … (Sorride a Pippina ed esce.)
Pippina (Si muove con grande agitazione per la stanza.) … Ti l’avia dittu i, Turì? … Ti l’avia dittu ca l’addrevu avia a viniri?
Turiddru La muglieri, chi fa la pozzu casdiari ddra carni di crastu? … Pi l’addrevu si capisci!
Pippina (Si mostra insofferente.)
Ora ti la ntossichi! Aspetta! … San Giseppi, lu sonnu chi mi mannàstivu veru era. … (Accende un cero al santo, indossa una sciarpa ed esce di corsa, lasciando la porta aperta.)… Luzzu, la matri, vegnu.
Turiddru ( Si avvicina al suo santo.)
Basta parlari di lu diàvulu e spùntanu li corna nti sta casa. Nun bastava la matri, ora anchi lu figliu aiu intra. …Sant’Antunì, daccordu eranu pi sta vinuta, sunnu du tiatranti. … Vu nenti putivavu fari? Mancu u scioparu di treni? … Ora viditi ca sunnu du contru unu, vi la fidati lassàrimi sulu? … (Apre il cassetto del canterano, accende due ceri e pulisce il vetro della cornice con un fazzoletto.) … Accussì oi dumani nun putiti diri ca lu vitru era mpaglianatu e nun ci vidìstivu. … (Fa un gesto di saluto all’altra immagine sacra, chinando il capo.) … San Gisè, vu m’aviti a pirdunari ma ogni santu avi li so divoti, … siddru nun ci pinzassi la me signura stati tranquillu ca a lu scuru i nun vi cci lassassi, ma mentri cc’è iddra, arma e cammisa l’avemmu divisa. … (Si avvia per uscire.)
Luzzu (Entra improvvisamente. Indossa un vestito spezzato di un paio di taglie piu piccolo del dovuto, cappello, cravatta a farfalla, stivaletti a punta con tacco ed un vistoso fazzoletto nel taschino della giacca. Incontra il padre sulla porta, si abbracciano.)
Padre, come state noi?
Turiddru (Sorpreso.)
Luzzu! … Natri tutti boni semmu. Addumannammu a tia, lu papà.
Luzzu Dov’è mia madre?
Turiddru (Invita il figlio a far silenzio ed a porsi in ascolto. Dalla strada giunge la voce di Pippina.: - Gnura Rosa, iti a chiamari a me nora e a so matri, pi favuri.)
Éccula … arriva.
Pippina (Entra mentre i due si stanno riabbracciando e si intromette tra loro a forza fino a dividerli. Allontana il figlio dal padre.) … Luzziddru miu! …Gioia di l’arma mia, chi vinisti aliganti!
Luzzu (Divincolandosi per un attimo dalla madre.)
Madre, come siate?
Pippina (Si riappropria del figlio, lo abbraccia e bacia ripetutamente.)
Boni semmu, boni. E tu, la matri comu sì? … Veni cca vicinu di mia. … Cci lu diciva i a to patri c’avìatu ârrivari. … Chi supprisa chi nnni facisti! Chi beddra pinzata avisti!
Luzzu (Dubbioso alla madre.)
Ma non mi hai scrivuto tu di venire oi?
Turiddru (Guardando la moglie, gesti di rimprovero.)
Ammuccuccia, ammuccia ca tuttu pari. … Mai la virità, signora carcitula, nun facemmu e vi fa acitu!
Pippina (Ignora il marito e si occupa del figlio.)
Chi gioia! … Mi pungiva lu sangu! … Fatti vìdiri, pari un principinu!
Luzzu Mah, cara madre mi avete detto di arricampàremi per conoscere la zita e la cosa mi è piaciuta. Hai avuto una bella pinzata.
Turiddru (Avvicinandosi a Sant’Antuninu, a bassa voce.)
Sant’Antunì, li sintiti? .. Unu giura e l’atru tistimunìa…. Viditi ca sugnu n priculu, occhi aperti notti e iòrnu.
Minicu (Entrando con due pesanti valigie, legate con corda; si ferma sull’uscio della porta e si scarica delle valigie.)
Cc’è nenti pi mia za Pippì? … Chi fa mi nni vàiu?
Pippina Trasi Minicu, ca ora ti servu. …( Al marito con tono di comando.) … Turiddru, piglia tècchia di vinu a Minicu.
Turiddru A li cumanni. … (Esce e ritorna con una bottiglia ed un bicchiere, offre da bere a Minicu, che beve d’un fiato il primo bicchiere, e sta per riempirgliene un altro.)
Minicu (A Turiddru.)
Sa mi la duna sta buttiglia ca mi servu i. … Senza si distrubbari, sa penza pi so figliu.
Sariddra (Rientrando agitata, non vede Luzzu.)
Castigu di Ddìu cci av’a viniri! … Petri di l’aria prima chi st’occhi me si chiùinu.
Minicu Zza Sarì, chi cci capità?
Sariddra Quali caputa mi dastivu? Chi siti foddri?
Pippina (Avvicinandosi all’orecchio di Sariddra.)
Mamà, vinni Luzziddru.
Sariddra Vinni musciddru? … Unn’è ssu vicariotu. … Ora fin’a intra nni veni? …Galofaru, si t’acchiappu! … Li pila n manu m’hann’a ristari! … (Lo cerca per la stanza.)
Pippina (La ferma e le grida ancora più forte.)
Luzziddru, me figliu, vinni. … Lu capì?
Sariddra Nun c’è bisognu di gridari. Chi sugnu surda? … Unn’è me niputi?
Pippina Cca è, nun nni lu vidi?
Sariddra (Abbraccia e bacia ripetutamente Minicu.)
Bimminutu. … (Allontanandosene subito.) … Matri, chi vinisti malucuminatu! Figliu miu, fa un fetu di vinu di moriri. … A quannu ti lu pigliasti stu vìzziu?
Pippina (Tirandola per un braccio, la conduce da Luzzu.)
Chistu è Luzzu.
Luzzu Cara nonna!
Sariddra Luzziddru! … (Si abbracciano e baciano.)
Minicu (Nel frattempo ha bevuto altri bicchieri di vino e mostra la bottiglia semivuota.)
Za Pippì, chi fa mi la portu? … (Non gli risponde.) … Allura po’ ci la fazzu capitari. … (Esce.)
Pippina (Riappropriandosi dell’attenzione del figlio.)
Allura, la ma’, ti piacì la picciotta? … Chi ti nni pari?
Luzzu Sì, è molto simpatica ed è venuta beni nella foto, avi gli occhi che pare che parla. Speriamo che fosse anche così di presenza. … Como si chiama che mi l’ho scordato?
Pippina Angila! … Ti sciglivu la mègliu tra li mègliu.
Sariddra Nun ci nn’è comu a iddra a lu paisi.
Pippina Avi li carni fatti di cira.
Sariddra Massara e giudizziusa comu Diu la potti fari!
Pippina Lu hiuri hiuri di li biddrizzi!
Turiddru (In confidenza al santo.)
Sant’Antunì, la sintiti sta musica? … E semmu ancora a prima sira.
Luzzu Hai scelto un bono partito, madre . … Si avessero fatto appregare la sua famiglia di lei?
Pippina Nenti la ma’, mancu mi fìciru gràpiri la vucca quannu cci ivu.
Luzzu Ci siete andata voi, madre, o anche mio padre?
Pippina (Imbarazzata.)
To patri nun ci vozi …(Recuperando il lapsus.) … nun ci potti iri ca era … (Carica la voce di sottintesi.) … arrifriddatu. … Veru è Turì?
Turiddru (Ironico.)
T’arricordi beni, la muglieri.
Pippina E vistu ca … (Guardando storto il marito.) … st’arrifridduri … nun ci passava, na iurnata ncuntravu a la gnura Maria a lu furnu e accussì mentri scanàvamu lu pani cunchiudemmu lu discursu.
Luzzu Allora anche voi, padre, avete piacere dello zitaggio.
Turiddru Lu piaciri av’a essiri lu to, lu papà. I nti stu discursu sugnu strumentu d’accumpagnamentu. … Comu ti la passi a Comu? Pari ca lu mangiari ti luci, bonu sì nti la facci.
Luzzu Che ti dovessi dire? Là, mìzzica e mìzzicaleddro!, … (Batte sonoramente un piede per terra e così per tutte le volte che similmente esclama.) … è un’altra cosa. La mattina uno si suse e se ne va al travàglio con la testa tranquilla perché sape dove ci dorme il lèbbiro. … (Sariddra e Pippina fanno dei gesti di ammirazione.) … A fine mese … ta, ta, ta … c’è la misata e uno se la prende in tasca.
Turiddru E d’atru chi mi cunti?
Luzzu Padre, cosa ti dovesse contare? Uno il giorno travàglia e poi una sera se ne va al cinema, un’altra al bar, al sabato però al nìgghiti clebbi, o chiove o nevica, e ...
Pippina (Interrompendolo, dolce.)
Comu dicisti, la ma’?
Luzzu (Sorridendo per l’ignoranza della madre.)
Nì gghi ti … cle bbi.
Sariddra Maria Santa! E chi fussi cu pricisioni?
Luzzu Saresse una stanza scorosa, grande come un magasè, dove si balla quasi allo scuro.
Sariddra (Con grande meraviglia.)
A lu scuru, a lu scuru?
Luzzu Allo scuro. … (Per stupire.) … Mascoli e femmine.
Sariddra Masculi e fimmini?
Luzzu Proprio così.
Pippina Tutti nzemmula … ammiscati?
Luzzu Madre, ve l’ho detto che Là è un’altra cosa. … Che ci sono mascoli e femmine?
Sariddra Allura comu a lu cinima è!?
Luzzu Preciso intìfico. … (Sorride.) … Là si passano certe serate che uno di qua non ci potrebbe credere.
Sariddra E a ssu scuru scuru chi s’ammìscanu … crapi e cavuli?
Luzzu Chi acchiappa un turco è suo, nonna. … (Ride, anche gli altri.)
Sariddra (Segnandosi.)
Matri Maria, vinni la fini di lu munnu!
Turiddru (Al figlio.)
Stammu attentu, lu papà. Nun pigliammu viòla sbagliati e rispittammu li figliareddri di mamma.
Pippina (Acida ed innervosita al marito.)
Lu sapi me figliu chiddru c’av’a fari. Nun c’è bisognu di cuminciari a fari scola a prima sira. … ( A Luzzu.) … E lu mpiègu bonu ti capità?
Luzzu Col padrone sono così …(Intreccia le dita delle mani.) … Là dentro la fabbrica non c’è nullo che mi potesse comandare.
Pippina Ti livasti li scarpuna di viddranu na vota e pi sempiri tu … mentri atri … (Guarda provocatoriamente il marito.) … sunnu sempiri cu lu ciriveddru n mezzu a la crita.
Sariddra Furtunatu fusti, la ma’.
Luzzu (Pavoneggiandosi, passeggia per la stanza seguito dalla madre e dalla nonna.)
Ma che cosa dite? Quale fortuna e fortuna. Tutta abilità mia personale medesimamente io. Mìzzica e mìzzicaleddro! … Dovessivo sapere che io sono un picciotto affàbbole e al padrone ci piàcio che se io avrei gli scoli, potrebbe diventare direttore o macari altre cose più importante, … presidente, direttore o anche amministratore generale.
Sariddra A chi sì nta l’esercitu? … La genti s’avia nisciutu a diri ca eratu a Comu. … Bih, bih, bih!
Luzzu (Sorridendo.)
A me il cervello camina sempre e macinia giorno e notte anche se non paro. … (Fiero.) … Per testa finora non mi fottesse nessuno. … Non so se mi spiego al mio discorso parlato.
Pippina (Guardando il marito, acida.)
Lu sacciu di cu è la curpa! … San Gisè, tistimoniu vu. … (Al figlio.) … I fin’a li quaterna a quatretti pi li nummari t’accattava e chiddri a righi larghi pi lu dettatu, lu lappisi, la gumma pi scancillari e li libbira. … Già a bon puntu di cuminciaglia eratu, cc’è cu l’avi ncapu la cuscenza!
Sariddra (A Luzzu, sorpresa.)
La vidisti a Rosamarina chi si fici beddra?
Luzzu Sì, nonna. È veramente una bella gattina.
Sariddra Si nta la cucina. A li voti però fora dormi … (In confidenza.) … Ca c’è cu mi la ncuieta!
Pippina (Al marito.)
Ti lu dicìa i di fallu studiari! … E tu, viddranu nascisti e viddranu mori, ti lu dici Pippina. … Senti cazzittini ca lu beni di ddrocu t’av’a viniri!
Turiddru (Dopo parecchie boccate di fumo, lentamente.)
Ringrazziannu a Diu cu la testa c’avìa nti quattr’anni di scola mancu la o cu lu biccheri sappi fari e la firma si la mparà a li Savarini sutta lu pedi di ficu mentri guardava vigna. … (Elencando con le dita.) … Lu firraru lu ittà fora, nta lu fallignami nun cunchiudì nenti, di varberi nun nni vozi e…
Pippina (Interrompendolo.)
Figliu miu, chi patri sdisamuratu chi ti detti lu Signuri! … (Guardando l’immagine sacra.) …San Giseppi mraculusu, vu mi lu sarbastivu st’addrevu! … (Accende un cero.)
Luzzu Lasciate perdere che questi sono discorsi vecchi di quando sono partito via.
Turiddru (Interrompendo il silenzio creatosi.)
Ma chi travàgliu fa di precisu?
Luzzu Mi paresse che ve lo avessi scritto nella lettera.
Pippina (Dolce)
No, la ma’, nun nni lu scrivisti.
Luzzu (Arioso e lentamente.)
Faccio il controllore nel reparto imballamenti e spedizione.
Pippina Allura chi stani nta l’offici?
Luzzu Allora non capite! … Mìzzica e mìzzicaleddro! … Con - trol- lo – re. … Prima di uscire fora della fabbrica uno scatolo qualsiasi ave a passare sotto la mia personale controllata. Mìzzica e mìzzicaleddro! … Io lo talìo di sotto e di sopra e se c’è qualche cosa che non mi piace a verso mio, lo rimando narrè a dietro fronte.
Pippina Chi postu! … Chi pusizzïoni! Grazzii, San Giseppi! … (Accende un cero al santo.)
Luzzu (Borioso.)
E non ho ancora finito che appena abbiamo un poco di tempo, vi dovessi contare cose da fare stonare, mìzzica e mìzzicaleddro!
Sariddra Cosi boni?
Luzzu Pensate che per tantìcchia l’altra volta non mi ho maritato con Meri!
Sariddra E cu è, la nanna?
Luzzu La figlia del padrone, travaglia con me seco nella fabbrica al piano di sopra. … Una picciotta con i fiocchi che né ci vuole né ci manca. Dove la tocchi tocchi, sona!
Sariddra Chi è n arràdiu? … A chi sì foddri a maritaritilla?
Luzzu (Sorridendo alla nonna.)
Tutte le volte chi ci abbiamo veduti, lei, mìzzica e mìzzicaleddro!, mi ride così … (Mostra un sorriso sgargiante a 24 denti.) … e mi dice: - Buongiorno, Calogero.
Pippina Ti chiama pi nomu?! … Veru dici? … ( Si segna.)
Luzzu E questo è abbastanza niente, mìzzica e mìzzicaleddro!, che ne avrebbi potuto fare quello che volevo quando una volta che mi ha ncognato vicino vicino al bar della mensa. …(Imita la voce di Meri.) … - Calogero, prendiamo un caffè con me?- E mi ha messo una mani sopra la spalla sinistra.
Pippina Ti tuccà?
Luzzu Proprio così. … (Mette la propria mano sulla spalla della mamma.)… E manco vi dico che mi pare che ha stringiuto, mìzzica e mìzzicaleddro!
Sariddra Ti struppià sta sbriugnata?
Pippina E tu la ma’, chi facisti?
Luzzu Io non le ho dato retina lunga perchè non sapevo se a voi di qui vi avesse piaciuto e per scanzare prìcoli gli ho detto: - Grazie, signorina Meri, ma il cafè mi mette parpitazione al cuore e io me lo sento già ingaloppare.
Pippina Ghiustu, la ma’, e iddra chi ti rispunni?
Luzzu Mi ha preso sotto braccio e mi ha strascinato al bar. … - Vieni, allora prenditelo scaffeinato.- … E così ci ho dovuto andare inzèmmola e appena stàvamo pigliando il cafè, ci ho offruto la tazza a Meri e nel prendersela le nostre dita delle mani si sono toccate e io ho sentito il mio cuore ingaloppare di più a galoppo.
Sariddra Tu cafè nun ti nn’ha pigliari, la nanna, ca ti distrubba lu cori. … (Curiosa.) … E po’ comu finì?
Luzzu Il suo profumo di lei mi faceva girare la testa e non ci ho visto più dagli occhi e allora ho detto: - Come finisce, finisce!
Pippina (Allarmata.)
Chi facisti, figliu miu?
Luzzu Ci ho preso la mano e ce lo stringiuta, stringendo forte, e mentre ci taliàvamo negli occhi gli ho detto: - Arrivederci, signorina Mery.- - Calogero, è stato un piacere!-
Pippina Ah, sparti ti dissi ca cci avia piaciri!
Luzzu Allora io ho preso la calònia che la sirena dello intervallo stava suonando e me ne sono antato nel mio reparto a controllare gli scatoli.
Sariddra Mantèniti sèriu, la nanna. Ssi fimminazzi di lu cuntinenti sunnu scavaddrati e senza ritimegnu. … Cosi chi sentu! Bih, bih, bih! … (Esce.)
Turiddru Fimmini e vo di lu paisi to, l’anticu nun sbaglia mai, Luzzu, piglia la munnizza di lu to vicinu e mettitilla intra.
Luzzu Vero è. Là sono senza rossura, bisogna vedere come si vèstino e cosa comìnano, cosa di restare a bocca aperta! …Tutte con le làbbira tinciute! …(Visti i gesti di sorpresa.) … E gli occhi neri, chi pare che glieli hanno pistato.
Pippina Veru è ca li zziti a Comu nèscinu suli?
Luzzu Propriamente vero.
Pippina Suli, suli, … suli?
Luzzu Solamente soli.
Pippina E chi schifìu è? Accussì li parenti nun ponnu aviri mancu lu pregu di nesciri cu la zita, di purtalla a la missa, a fari na passiata nti li festi. … Nenti, la ma’, maritati cca ca la mègliu cosa è.
Sariddra (Entrando, conversa con Rosamarina che sta in un paniere abbellito con stoffe e merletti.)
Mègliu chi ti metti la testa a postu, ti lu dicu pi l’urtima vota e po’ chiddru chi ti veni ti pigli. … Cci nn’è tanti gatti megliu d’iddru nta lu quarteri.
Luzzu Nonna, cosa avete?
Sariddra Chi siti orbu? Nun nn’atu vistu mai gatti? … (Continuando a parlare con la gatta, girovaga per la stanza. Si siede.) … Ssu Galofaru nun mi piaci e mancu la so patruna, la gnura Angila la Cuffara. A iddra cci pari ca i nun lu capisciu pirchì m’arridi tutti li voti chi nni ncuntrammu a la putia. … Scordati ssu malacarni pi lu beni chi ti vogliu pirchì nun nn’aiu propriu ntinzioni di fallu trasiri intra.
Luzzu (Sorride ai genitori.)
Madre e padre, io voglio andare a vedere per la mia fidanzata, ho spinno di conoscerla subito.
Turiddru (Tra il serio ed il faceto al figlio, guardando la moglie.)
Portati la fotografia si nesci, lu papà, ca si la ncontri pi strata ti la fidi nun la ricanusciri.
Luzzu (Indica la parte superiore del proprio corpo.)
La parte di sopra ad acchianare di lei, io dico che la potessi conoscere perchè la foto era a mezzobusto.
Turiddru (Sarcastico, indica la parte inferiore del proprio corpo.)
E si ti capita di vidiri la parti di sutta a scinniri di lei? … Nun criu ca passi dirittu.
Pippina (Afferrando l’ironia del marito, lo interrompe.)
Cusà cci va nzemmula e cci lu nzigni tu ca si praticu. …(Al figlio.) … Pari ca stannu tardannu, la ma’, vacci. … (Luzzu esce, a Sariddra.) … Mamà, lu vidisti ch’è beddru? Matri chi picciuttuni, pari na culonna di màrmaru.
Sariddra È chi parlata n talìanu finu! Lu spacca ca pari ca nasci nta lu cuntinenti.
Pippina (Guardando sprezzante il marito.)
Megliu accussì ca si nun partiva, avia a ristari gnuranti comu a tanti testi di sceccu.
Turiddru (Adagio ma non abbastanza.)
Comu cci nni siti.
Pippina (Inviperita.)
Ca ti ponnu fari li scarpi a tia e a natri centu comu tia.
Turiddru Chi lingua spidugliata c’aviti, signura carcìtula! Chi istivu a la scola?… (Pippina irritata si sfoga a gesti.)
Sariddra Certu ca s’avìssimu li sordi, avìssimu a fari un matrìmoniu cu li fiocchi. … (Sospirando.) … Chi beddru niputi!
Pippina (Risentita.)
Pirchì, chi vulìssitu diri? Luzzu s’av’a maritari cu lussu e cu stralussu e a cu nun ci piaci si stuia lu mussu.
Turiddru (Calmo.)
Cu quali sordi, signura carcitula, s’è lecitu addumannallu?
Pippina (Irata.)
Cu li sordi e si nun ci nn’è, ann’affacciari … di cricchi o di crocchi.
Turiddru Ora ièmmu a scutulari. … (Forte.) …Foddri!
Sariddra Nun fussi mègliu fari na cosa …stritta … pulita dicemmu?
Pippina Cchi? Mancu si nn’avi a parlari. … Me fìgliu maritàrisi comu un pizzenti? … (A bassa voce.) … Dari ssa sàzzia a sti vicinazzi doppu ca la figlia di lu sagristanu si marità ca parsi na riggina?
Turiddru (Sentenziando.)
E si vinneru la casa pi pagari li dèbbiti. …Foddri!
Pippina (Inviperita.)
Ma tu lu vidisti chi lussu, chi vistimenta e chi figuruna fìciru nta lu paìsi? … La genti pi un misi nun parlà d’atru.
Turiddru Chi dici, nni vinnemmu la casa e li tirrena e facemmu cchiù figura d’iddri?
Pippina Nun c’è bisognu di vìnniri nenti. Nun ti prioccupari tu ca l’accòmmidu av’a viniri.
Turiddru Ma nun fussi mègliu truvallu prima ss’accòmmidu e po’ spenniri e sfrazzïari?
Pippina Tu màngia, dormi e sèntiti lu cazzittinu ca chissi sunnu discursi chi m’aiu a sbrugliari i.
Sariddra (Sfidandola.)
A mèttiti li cazi e lu fa tu lu maritu!.
Pippina Siddru nun fussi pi chi fussi, vi facissi vìdiri i chi sapissi fari stu bustu. … (Batte una serie di pugni sul petto.)
Turiddru Paràtila deci ca centu nun ci ponnu! Sanzuni arrivà!
Pippina Hàiu la vistina ma nun t’à siddriari ca li me giumma sunnu cchiù grossi di li to. … Nni vogliu na sarma d’omini comu tia.
Turiddru (Scherzoso.)
A chi t’affaciaru li giumma? … Mu, fammilli vìdiri.
Pippina San Giseppi, a cu mi dastivu? Arriparatimi ca n manu a li Iudè sugnu!
Sariddra (Guardando in strada dalla finestra, ai due litiganti.)
Zittìtivi ca l’addrevu veni.
Luzzu (Entrando.)
Eccomi di nuovo qua! Ivo da mia suocera e le vicine mi hanno detto che sono nesciute per venire qua. … Non hanno arrivato ancora?
Sariddra (In tono di riprovero a Luzzu, uscendo.)
Li vidi cca intra? Chi ti pari ca nni l’ammucciammu? … Senti chista e va cùrcati! … A vatinni d’unni vinisti ca megliu è.
Pippina Allura scangiàstivu strata … a mumentu cca sunnu.
Luzzu Madre, non mi pare l’ora che mi marito.
Pippina (Stupita.)
Ti vulìssitu maritari? … (Si fa vento con la mano.) … Matri chi casdanata chi m’acchiana!
Luzzu Certo, madre. E allora che mi arresto per sempre zito?
Pippina (Riprendendosi, sorride al figlio per tranquillizzarlo.)
Ghiustu, ghiustu! … E quannu ti vulìssitu maritari?
Luzzu Mi piacirebbe il vintotto di loglio, così mi prendo li ferei, mi fazzo mezzagosto in paese e poi me ne acchiano a Como con mia moglie.
Pippina (Stupita, con le mani ai capelli.)
Accussì prestu?!
Luzzu Perchè, madre, ti spiaceresse?
Pippina (Imbarazzata.)
No. Quannu mai, babbasuni! …Sulu ca la matri si li vulissi tèniri sempiri intra li figli e quannu senti diri ca s’ann’a maritari è comu siddru cci cadissi un pezzu di cori.
Luzzu Allora cominciàssimo a comperare i regali e mi raccomando non facessimo aconomia, che sono cinque anni passati che getto sangue e sudore a fare straordinario anche la domenica. … Ci dovesse essire una bella cosuzza di grana al banco, vero?
Pippina Tutti chiddri chi ha mannatu, … misi pi misi … fin’a l’urtima lira. …Tutti a lu bancu l’aiu misu.
Turiddru (Con tono di rimprovero.)
Pippina, nun voli sapiri si cci li mittisti, to figliu t’addumanna … (Puntualizza.) … si cci nn’è grana a lu bancu.
Pippina (Confusa.)
Bè, … veramenti, … sa Luzziddru, quarche cosa s’ha pigliatu … (Velocemente.) …pi li bisogni di la casa naturalmenti. … (Dolce.) … Chi vò, sèmpiri cci sunnu li spisi nti na famiglia e li grana …
Turiddru (Interrrompendola.)
Oi na cosa e dumani n’atra, … (Guardando la moglie.) … si spizzutanu.
Luzzu Certo che qualche cosa la potìvavo prendere, chi c’entrasse che, l’importante è che per lo spisato ho la testa tranquilla.
Pippina Nzumma … certu … quarche cosa … si capisci. … (Parlando velocemente.) … Assuliddru, forsi, cci manca … Mi pari. …(Piagnucola.) … Pi li bisogni sirberu.
Luzzu (Preoccupato.)
Stai cotolianno, … vero, madre? … (Nervoso.) … Mìzzicaleddro e mìzzica! … Dieci miliona e rotti … quasi undici più gli intressi che hanno tirato, se non prendo errore.
Turiddru (Ironico.)
No, lu papà. To matri nun sgherza. … Li to sordi … (Fischio e gesto del pollice e dell’indice stesi della mano destra che si muovono a semicerchio. .)… fi ne ru … tutti … o quasica. … Li pàmpini ristaru a lu bancu.
Luzzu (Smarrito ed incredulo.)
Mìzzicaleddro e mìzzica! … Como può essere? … E tutti le mie sacrifici?
Turiddru Càrmati, Luzzu. … Assèttati, lu papà. … Nenti cc’è. … Vidi, to matri nun nn’avi curpa pirchì senza vulillu, mischina!, si truvà ngradagliata nti na tirribbuli situazzioni di famiglia … (Guardando la moglie.) … dicemmu.
Luzzu (Preoccupato guardando la madre e poi il padre.)
Qualche disgrazia forse?
Turiddru Quannu mai, lu papà. Sant’Antuninu nni scanza e libbira di disgrazzii.
Luzzu Malattie lunghe e incurabboli?
Turiddru (Sonoramente, spingendo il viso all’indietro.)
Nzu!
Luzzu Bella Madre, cose più tinte?
Turiddru (Esagerando e con teatralità.)
Cosi ni vu ri! … Cosi nivuri comu la pici!
Luzzu (In stato di agitazione, dimentica il suo italiano.Si avvicina alla madre.)
Mittitimi a la canuscenza, cuntatimi subbitu lu fattu. Povira matri mia, chi ti capità?
Turiddru Cosi di la vita, lu papà, ca quannu hannu di cuminàrisi nun ci pò nuddru. … (Si alza e passeggia per la stanza attorno alla moglie seguito dal figlio.) … Un iornu la gnura Rosa, chista nostra vicineddra e spiuna di strata, s’accattà na telivisioni. … (Si ferma e guarda il figlio.) … Cci sì a lu me discursu, lu papà? … (Cenni affermativi di Luzzu.) …Sta biniditta cristiana nun sulu si l’accattà ma macari lu dissi a tuttu lu vicinatu e quannu to matri cci la ì a vidiri, truvà turtigliuna e marsala comu siddru fussi un vattisimu e ddra televisioni tutta pumpusa e sistimata ncapu lu comò cu lu velu pi riparalla di lu pruvulazzu pariva na riggina ncurunata a dicissetti pollici. … (Con teatralità a modo di arringa.) …Tua madre, santa fimmina, pi la vriogna si ntisi moriri. - Comu, pinzà, na tinta muglieri di surfararu s’accatta la telivisioni prima di mia, muglieri di burgisi? E la genti chi passa e vidi la ntenna ncapu la so casa tirrana e a lu me finistruni no, chi hann’a pinzari?… Unn’è cchiù lu munnu?- … E allura, essennu figlia di casa Genuardi, cci parsi ghiustu arriparari a ddra ngaria pirsunali e pi nun ristari darrè si nn’accattà una a vintiquattru pollici, marca bona … Pi li ppi si … a quattru manopoli … (Elenca con le dita.) … Una pi astutari e addrumari, una pi cangiari li prugrammi, una pi la luminosità e n’atra pi lu cuntrastu. … (Guarda il figlio.) … Na televisoni beddra ca quannu era addrumata pariva na luminaria … un mezzagustu. … Cci fu un fistinu n casa nostra cu turtigliuna e marsala all’ovu òi tuttu lu quarteri. … E accussì la gnura Rosa si mparà l’aducazzioni na vota e pi sempiri. … (Turiddru fa improvvisamente dietrofront e si ritrova faccia a faccia con il figlio.) … Cci si a lu me discursu lu papà?
Luzzu Sì, cci sugnu ma tutti li me sordi mi vò diri ca si nni ieru pi accattari ssa telivisioni? … (Indica la televisione sul canterano.)
Turiddru Chissa? … (Sorridendo.) … Babbu! …Chissa la terza nti du anni è chi trasi cca intra. … Venimi appressu e ascuita. … (Riprendono a girare in tondo con Pippina sempre al centro della stanza con la testa bassa e piagnucolante.) …Po’ parsi fattu apposta, quannu si dici ca lu diavulu si nfila fina nta li cipuddri. … To cuscina Nina s’accattà na machina di cùsiri chi faciva lu puntu musca. … Chi vò chiddra cci campa facennu la sarta e to matri, cu tutti li travagli chi fani, appena la vitti capì ca nn’avia bisognu vidè e a chi cc’era … (Indica la macchina presente nella stanza.) … s’accattà la qua presenti Sin ger ri chi fa l’arraccamu, lu puntu musca, lu retepuntu e lu suttapuntu. … Alettrica naturalmenti, no a pidali comu chiddra di Nina, ca ghiustamenti a to matri li gammi si cci stancanu a pidaliari. … (Falsamente impietosito.) … Nun ci fazzu tortu, mischina!
Pippina (Interrompendolo.)
Basta, basta. … Tu vidè daccordu eratu.
Turiddru Ah, càditi la lingua, macari un pizzuddru ogni vota chi dici na nfamità. … (Rivolto a Sant’Antonio.) … Cosa vostra è Sant’Antò, pinzaticci vu ca siti mraculusu.
Pippina (Gridando con la mani tra i capelli, al suo santo.)
San Giseppi, chi sugnu cunzumata…. Aiutatimi!
Sariddra (Si affaccia sull’uscio.)
Senza gridari ca ccà sugnu. … Chi cc’è?
Turiddru Nenti cc’è nti na casa vacanti. … (In confidenza a Sariddra.) …Natri ccà e lu papa a Roma.
Sariddra A Roma? … E ccu cci av’a viniri? … Bih,bih, bih! … Rosamarina, chi la lassu n manu a ddru vicariotu? … Ora lu dicu ca nun ci aviti affettu! Santu Stefanu contra li parenti siti!
Luzzu Mmeci di sciarriarivi, videmmu nzoccu s’av’a fari ca li iorna sunnu picca e scuddrurianu subbitu.
Turiddru A dispusizzioni, lu papà. … (Pippina fa un cenno di disponibilità col capo. Restano tutti e tre in pensiero, guardandosi di tanto in tanto, speranzosi che gli altri abbiano trovato una soluzione.)
Pippina Nni putissimu mpristari li sordi nni lu zzi Pasquali …. I dicu ca nni li dassi. … (Avvicinandosi al marito, dolce e tentatrice.) … Turì, tu, casu mai, la firmàssitu quarche cambialeddra?
Turiddru (Alza e scuote la testa ripetute volte.)
Nzu.
Pippina (Sempre più dolce.)
A la fatta li cunti, veru nun lu pò fari un sacrificiu?
Tuiriddru (Continuando a scuotere la testa.)
Nzu.
Pippina Allura nun nni putìssimu vinniri lu tirrenu di lu Pitraru?
Turiddru La muglieri, mi lu pozzu vìnniri lu tirrineddru doti di me patri? A mia mi parissi fàricci na mancanza di rispettu.
Pippina Mancu la casuzza tirrana e la paglialora? … Ne ca nni sèrbinu.
Turiddru E ddra bonarma di me matri chi av’a pinzari? … Lu tirrenu di to patri no e la dota mia sì? … Nun nni lu pozzu fari.
Pippina (Esasperata.)
Allura chi Minica vò fari, mi lu vò diri?
Turiddru Un matrimoniu pulitu, senza lussu e senza sfrazzi. Un matrimoniu fattu comu li fannu li cristiani giudizziusi.
Pippina Arrè? … Sta vriogna n casa mia? … Nun si nn’avi mancu a parlari. … (Guardandolo con sprezzo.) … Nun t’affrunti a dillu?
Turiddru Allura vìnniti la to chiusa di lu Mavaru. Mangia di lu to, la muglieri.
Pippina Sì, sì, sì … mi lu vinnu nun ti scantari … ma cci l’ha diri a la genti ca stu figliu lu marità so matri.
Turiddru Senza ti sbrudacchiari, anuri e gloria tutti a tia, vriogni e cambiali tutti a mia.
Pippina (Avvicinandosi amorevole al figlio che ha assistito al discorrere dei genitori come inebetito.)
Nun ti scantari mai, la matri, finu a quannu sugnu viva i. … Nun ci fari capiri nenti a la zita. … Ora facemmu li pubblicazzioni a lu municipiu … appizzammu li vànnii a la chiesa. … La sistemu i la cosa, nun ci dari cuntu a chiddru chi dici to patri, nun ci dari sintura.
Turiddru (Irato.)
Si pirchì i sugnu stunatu, i dicu cosi sbagliati. … Arraggiuni avìa l’atru iornu lu detturi Chiappìsi, assecunnu a lu discursu mi dissi : Sarbatù, chi ti pari ca li foddri sunnu tutti ddrà intra?
Pippina (Inviperita.)
Chi vulissitu diri?
Turiddru (Calmo.)
Ca lu medicu avia arraggiuni, … fora cci nn’è cchiossà di ddrà intra.
Pippina I sugnu foddri? … I sugnu la foddri?
Luzzu (Turbato.)
La vuliti finiri na vota e pi sempiri?
Pippina (Al marito.)
Arma nutuli, vidi di travagliari, v’a vusca grana mmeci di dormiri e sentiri cazzittini.
Turiddru Avissitu durmutu tu, Pippina, mmeci di iri accattannu tutti ssi struttelerii. … (Luzzu guarda in strada dalla finestra.)
Pippina Arrè cci batti a coppi! … Lu vò capiri ca sèrbinu nti na casa muderna ssi struttellerii? C’aiutanu na li travagli e sunnu cummiditusi? … Oh!
Turiddru A pi ssa cosa cc’eratu abbituata! N manu di to pà, bonarmuzza, aviatu, televisuri, salottu nti la staddra e bagnu ni la pila, … perciò a mia lu dici!
Pippina Chi sintissitu diri? N manu di me patri stava beddra e casda. Chi mi mancava?
Turiddru Nenti, lu iornu lu pani e la notti lu sonnu. … Campàvatu comu Ròscildi!
Pippina (Si dispera.)
San Giseppi nenti m’illuminastivu sta testa? … Ah pirchì nun mi facìstivu ristari schetta?
Turiddru Si sapiva i l’avia a prigari a Sant’Antuninu. … (Gridando.) … I m’avia a mòviri schettu.
Pippina E allura pirchì mi ncuitasti, pirchì nun mi lassasti n paci? … I avia matrimonii di prima scerta … e pi tia … mi iucavu la furtuna. … (Superba.) … Tisori putiva aviri e m’arridducivu a pani e acqua pi tia.
Turiddru Nun pigliari ssu fògliu, nun parlari assà. … Cci sunnu ancora tistimònii ca ponnu diri cu era tranquillu e cu era scuieta.
Pippina Matri ch’è nfami! … San Giseppi, San Giseppi!
Turiddru Sant’Antunì, si lu scurdà! … (Alla moglie.) … Nun ci penzi cchiù perciò? … E ddri pizzineddra chi mi mannàvatu cu la to vicineddra di casa? … Tannu cci pinzavatu e comu!
Pippina Li biglietta ti li mannava ca i era ancora nnuccinteddra e nun capiva chiddru chi faciva.
Turiddru Veru è! Aviatu sulu vint’anni e lu scagliuni di lu giudizziu nun t’avia ancora spuntatu. … Però sapivatu scriviri bona, palori duci, affizziunati: “La notti aiu a dormiri e ti penzu.”, dicivatu, “Vulissi essiri aceddru pi vulari n vrazza a tia.”
Pippina To cuscinu Rusàriu cci curpa, mi fici annurbari, mi dicia sempiri Turiddru di ccà e Turiddru di ddrà. … A furia di ittàrimi fumu nta l’occhi cunfunni lu me cori d’addrivuzza.
Sariddra (Entrando.)
Lassati perdiri ca tutti du cunfunnuti eravu e pi paràrivi, li còlari mi li pigliava i. … A ddra bonarma di me maritu nun ci piaciva stu fattu ca vi taliàvavu, pirchì la genti parlava. … (Al genero.) … I stava sempiri cu l’arma n pizzu a li denti quannu ti mittivatu a puleri ogni sira a la cantunera e ti mittìvatu a tùssiri, aspittannu chi s’affacciava chista ca nun stava nta li robbi e vulava casa casa comu na farfalla quannu ti sapiva fora. … (Alla figlia.) … E tu quantu vaciletti d’acqua putisti ittari di lu finistruni? … Fin’a la rasta di basilicò mi facisti siccari, … a via di abbriviralla di cuntinu la facisti ammargiari.
Turiddru Arraggiuni avi vossia … Cu è picciottu è foddri!
Pippina Lu fattu è ca quannu la fuddria passa è troppu tardu pi pinzaricci. … Una avissi nasciri cu lu giudiziu di li vecchi nti sta vita!
Turiddru A mia lu dici? Ancora mi muzzicu li mani! … (Si avvia verso la porta ed esce.)
Pippina Nesci, nesci ca sbarìi tantu tutti cosi sistimati lassi intra. … (Turiddru non risponde e sbatte sonoramente la porta. Pausa di silenzio.)
Rosa (Bussa alla porta, voce fuori campo.)
Gnura Pippì?
Pippina Gnura Rò? … (Apre la porta, entra Rosa.) …Trasiti.
Rosa Adà, lu pozzu salutari a stu beddru picciottu? … (Abbraccia e bacia Luzzu. A Pippina.) … A chi si fici beddru?
Pippina Assittativi. … Chi vi sirbiva?
Rosa Veramenti nenti, … ma vitti nesciri a Turiddru cu na facci di vilenu chi iva sparlannu.
Pippina (Nervosa.)
Accussì voli San Giseppi!
Rosa Ne ca m’ha diri curiusa, ma chi aviti nti sta casa?
Pippina Colari muti, gnura Ro’! Nun pozzu parlari!
Rosa L’avia caputu, tantu ca cci addumannavu.
Pippina E chi vi dissi?
Rosa Veramenti m’arrispunnì un pocu vastasu nta lu parlari: … (Imitando la voce di Turiddru.) … - Chi Minica vi ntressa? Addumannatilu a la vostra cullega.- … Nun potti capiri c’avia?
Sariddra (Sgarbata.)
Quannu arriggira intra cci addumannati arrè e ora itivi a fari li sirbizza siddru nn’aviti.
Rosa (Tentatrice e risentita.)
Gnura Sarì, ma natri megliu di li parenti semmu. … Siddru pozzu essiri d’aiutu a dispusizzioni.
Sariddra Chi vi l’aiu a diri cantannu o sunannu ca nun sunnu cosi vostri. … Chi viniti a rascari cca? Iti ammulari la lingua a n atra banna pi oi.
Pippina Mamà, pulita cu li cristiani! … (Gesti a Rosa di aver pazienza.)
Rosa I pi lu beni mi vogliu mettiri n mezzu ma siddru sugnu di disturbu … (Superba.) …mi nni vaiu ca nn’aiu tanti di li me di pinzera!
Sariddra (Accompagnandola alla porta.)
S’aviti pinzera vostri, itivilli a sbrugliari. … Amuninni ca cca ognunu avi li so. … Ro sa ma riii na. … (Rosa fa un sorriso di saluto a Luzzu, escono.)
Luzzu (Mentre Pippina riordina la stanza, Luzzu guarda in strada dalla finestra.)
Mà, stannu vinennu du fimmini, una mi pari Angila. … (Prende dalla tasca della giacca una foto e la guarda ripetutamente. Riprende la sua parlata italiana) … Mìzzica e mìzzicaleddro! Proprio intifica alla fotografia è, ha la stessa vestina … (Dubbioso.) … I capelli però non mi parino lo stesso modello.
Pippina (Alla finestra.)
Iddra è babbasuni, s’appi a fari la permanenti stamatina pi fari figura cu lu zzitiddru.
Maria (Bussa, voce fuori scena.)
Cc’è pirmissu?
Pippina (Si avvia con il figlio verso la porta e la apre.)
Acchianati, acchianati. … (Entrano Maria ed Angila, si salutano. Pippina abbraccia Angila e la porta vicino a Luzzu. I due si mostrano imbarazzati. Luzzu guarda nascostamente la foto che tiene in mano e la confronta con la fidanzata, anche Angila fa la stessa cosa.)
Angila (Alla madre, sottovoce.)
Precisu iddru è!
Maria A chi ti diciva i, babbasuna? … To matri l’occhiu cci l’avi a lu scegliri.
Pippina (Ad Angila.)
Chi nni penzi di stu beddru picciottu? … (Angila, arrossendo fa dei cenni affermativi con la testa. Ammirando i giovani da lontano.) ... Marì, veni cca. … (Maria la raggiunge.) … Chi beddra copia assiddriemmu!… San Giseppi, mi parinu lu Suli cu la Luna.
Maria Unu pi l’atra!
Pippina (Ai fidanzati.)
Cuntenti ristastivu di sta canuscenza? … (Luzzu e Angila, mostrano la loro soddisfazione a gesti e con sorirsi.)
Luzzu Mìzzica e mìzzicaleddro! …Madre, io sono rimasto contento di questa bella ragazza che mi avete scelto, mi pare un angelo del cielo. … (Angila arrossisce e per togliersi di imbarazzo si soffia il naso. Luzzu apre una valigia e tira fuori i regali per la fidanzata.) …Insomma, siccome ho partito subito, ho comprato poche cose, diciamo così più per.
Maria (Curiosando con lo sguardo, anche la figlia.)
Nenti, nenti chi nn’aviatu a fari? Mancu t’aviatu a scummidari ca tempu pi fari arrigali cci nn’è.
Luzzu Quantunque e poiché io mi arricampo dal continente, avesse dovuto arrivare con le mani vacanti? … (Comincia a tirare fuori pacchi e pacchetti dalla valigia.)
Pippina Matri! … Quanta robba purtasti?
Luzzu Diciamo veramente che la roba è abbondante … però qualche pacco è dei personi.
Pippina (Esaminando i pacchi ne legge il nome del destinatario.)
La genti fannu veramenti schifu. … (A Maria.) …Taià quantu pacchi cci dettiru. … Chistu è pi Maria la picurara, … chistu di Ninu lu putiaru, … chistu di Cuncetta. … Chi vriogna!
Angila Quannu vinni me cuscinu Peppi vidè, avia di pacchi!
Maria A comu! È na cosa ca nun si po’ suppurtari.
Pippina (Sorpresa.)
San Giseppi, macari un paccu di Ninu lu parrinastru, pi so matri. … (Al figlio.) …Siddru cc’era i a lu postu to cci l’avissi lassatu ddrà. … (A Maria.)… Quannu partì iddru di Cianciana pi Comu, i cci vulia dari un hiuriddru pi Luzzu, nenti na pizziceddra di tumazzu cu li spezzii e na chilata di tuma frisca, ca a l’addrevu cci piaci ca bisogna vidiri, e, mi pari, un munniddruzzu di mènnuli muddrisi, tècchia di cubbaita e cincu litra d’ogliu … accussì pi pregu. … Lu sapiti chi mi sappi diri? -Aiu li valiggi chjini, mi dispiaci zza Pippi.- … Mi lassa n chjanta di cavulu cu ddru pacchiceddru e ora s’apprisintà cu la so facci pisciata.
Luzzu Ma che ci vuoi fare, madre, mostramoci superiora a certe cose. Se sbagliassero loro, chi dovessimo sbagliare anche noi?
Pippina Tu si troppu bonu, na pasta d’angili!
Maria Megliu fari beni ca mali nti sta vita, si dici. Chi nn’avemmu? Na chiuiuta d’occhi e fineru tutti cosi!
Pippina Ma farisi supraniari mancu è ghiustu. Farina moddra a li cristiani nun si cci nn’avi a fari, vasinnò finisci comu lu fattu di Petru lu prizzitanu ca pi parìricci malu si purtà li robbi di li cristiani e lassà li so a lu paisi.
Maria Chiss’atru cchiù chi va, cchiù trunzu si fa. … La sapiti l’urtima?
Pippina Nanò, cuntati!
Maria Quannu vinni l’urtima vota di n Francia avia mannatu pi matrimoniu nni masciu Caloriu pi so figlia Ciccina e ci dettiru coffa. … Tarbàsiu, lu vidisti ca tuccastti duru, arritirati. Mmeci no, cci mannà arrè pi la figlia cchiù granni, Carmela. … Duppia coffa! … (Ridono tutti. Luzzu approfittando di ciò si avvicina ad Angela.) … Fatti cchiù agghìri ccà la matri ca ddrocu mi pari ca currenti c’è. … (Angila si sposta. Luzzu riprende a disfare la valigia, Pippina esce e ritorna dalla cucina con un vassoio di dolci e della marsala e lo posa sul tavolo. A Maria.) … Taià, sirbiti vu ca i aiutu a Luzzu. … (Maria e Angila si avvicinano al tavolo per riempire i bicchieri, nel mentre Pippina prende dal canterano un pacchettino si avvicina a Luzzu e di nascosto glielo porge. Luzzu lo depone tra gli altri nella valigia per poi riprenderlo subito ed offrirlo ad Angila.)
Luzzu A Como sono andato, a te ho pensato e questo regalo ti ho portato. …
(Applausi e risate.)
Angila (Chiesto un accenno di permesso alla madre, prende il pacchetto e lo apre. Mostra per primo un orologio luccicante.)
Ch’è bellu stu rraloggiu!
Pippina (Falsamente sorpresa.)
Ah chi sunnu brillantini chisti? … Gèsu, Gèsu! … Provatillu Angilì.
Luzzu (Stupito.)
Mìzzica e mìzzicaleddro! .. Veramente bello è questo orologio, madre. Dove lo hai …
Pippina (Abbraccia il figlio prima che completi la frase, lo bacia e gli tappa la bocca con la mano.)
Oh chi figliu d’oru!
Maria Oh, a chi spisi isti a fari, Luzzu!
Luzzu Niente ci fa.
Angila (Angila continua a scartare un secondo involucro e mostra una collana di perle.)
Oh, chi cosa miravigliusa!
Pippina A chisti perli sunnu!? Oh! … (Mette la collana al collo di Angila.)
Maria Matri, matri! … Luzzu chi facisti?
Luzzu Io veramenti non ho …
Pippina (Riabbraccia il figlio e mentre lo bacia, gli sussurra qualcosa all’orecchio, poi gli dà un calcio nelle gambe. Luzzu si lamenta.)
Oh figliu d’oru, lu pedi ci pistavu!
Luzzu (Appresa la lezione.)
Quanto ho visto la fotografia di Angela ho detto: - Qua ci vuole un regalo coi fiocchi. … (Guarda interrogativamente la madre ed aspetta un suo cenno di risposta, che arriva con un sorriso.)
Maria Ma chisti cu li contrafiocchi sunnu. … (Preoccupata a Luzzu.) … E natri chi t’amm’a fari p’arrigalu di la cumparenza?
Pippina (A Maria.)
Nun pigliativi proccupazioni ca sacciu unni putiti arrivari, faciti lu pussìbbuli ca lu regalu cchiù bellu pi natri è vostra figlia. … (Rivolta ai giovani.) …Siti na copia veramenti scigliuta beni. San Giseppi v’av’a dari saluti e furtuna.
Maria Matrimonii e dignitati di lu celu su calati. Sper’a Diu sempiri filici e cuntenti.
Rosa (Entrando a sorpresa, spia curiosa.)
Aguri e figli masculi! … Adà, chi siti surdi? Avi tri uri chi chiamu, nun m’atu ntisu?
Pippina Veru nun vi ntìsmu. Trasiti.
Rosa Avissi bisognu chi mi mpristàstivu un paru di forfici, … siddru l’aviti e vi purtavu la spagnuletta chi mi dastivu.
Pippina (Dà le forbici e ritira la spagnoletta.)
A chi cc’era bisognu? … Vi la putìvavu tèniri.
Rosa Lu datu è datu e lu mpristatu torna. … (Avvicinandosi ad Angila, con espressione di eccessiva meraviglia, guardando la collana.) …Cèeeee! … Gnura Pippì, …chi cosa belli! … Chi è rrigalu di zzitaggiu?
Pippina Un pinzireddru di Luzzu fu. … (Luzzu conferma con cenni della testa.)
Maria (Alla figlia.)
Facci vìdiri lu rraloggiu, la ma’. … (Angela lo mostra a Rosa.)
Rosa Gèsu, Gèsu! … L’occhi me nun annu mai vistu cosi accussi belli. … Prosita e prusituni pi ddaveru, Luzzu. … (Luzzu si dà qualche aria.)
Angila (A Rosa.)
E chista è la cullana?
Pippina Di perli. … (A Rosa.) … Quarche cosa pi cuminciari cci vulia, chi diciti vu?
Rosa (Avviandosi verso la porta, a Pippina, esce.)
Chi vaiu a diri, biddrizzi e dinari nun si ponnu ammucciari. … Casa funnuta è la vostra. … Agurii e prosita a tutti.
Maria Lu Signiruzzu av’a dari a sti figli tuttu chiddru chi lu so cori addisiddra..
Pippina Li vostri palori si nn’ann’a iri m Paradisu.. … Appena avemmu tècchia di tempu amm’a vidiri di fari na lista di cristiani chi s’ann’a mmitari pi lu matrimoniu.
Maria Quannu è tempu nni facemmu na girata pi lu paisi e iemmu mmitammu.
Pipina Cchi? Ancora sti cosi antichi? … c A li mmitati cci amm’a scriviri lu bigliettu di mmitu cu lu biglittinu di risposta intra.
Maria (Meravigliata ed interessata.)
Cèeee! A chi è sta nuvità di lu mmitu cu lu biglittinu di risposta?
Pippina Comu nun lu sapiti? … Ora si usa accussì. Chi putemmu ristari cu la testa intra la sacchina? … (Apre un cassetto del canterano e prende una busta, estraendone un biglietto di invito ed una busta più piccola.) … Taliati ccà … chistu mi lu mannà me cuscinu Arfonziu, chiddru chi fa lu medicu a lu spitali n Palermu. … (Tutte leggono incuriosite.)
Angila A chi fa ogni mmitatu dici cu va e ccu nun ci va a la zita? … Cèeeee!
Pippina Certu, figlia mia! Chi fa unu si la penza all’urtimu minutu e si prisenta a trunzu? … Quannu mai! … Natri amm’a caminari cu li tempi muderni ca spàrlascia ncapu di natri e peccu nun nn’avi a mettiri nuddru.
Maria Cca a lu paisi nun si nn’annu vistu di sti cosi. Tutti a vuci mmitanu firriannu pi li strati.
Pippina Tantu megliu, accussì si mparanu a maritari comu si divi li figli.
Luzzu Giusto, scriviamo gli inviti così non ci scordiamo nessuno, perchè io non voglio i lamentele dopo. Mìzzica e mìzzicaleddro! Dovessimo ammitare tutti gli amici e gli parenti.
Maria (Rivolta a Pippina.)
Natri semmu strittuliddri ca lu sapi Diu e pi diri la beddra vrità…
Pippina (Interrrompendola.)
Chiddru chi nun putiti fari vatri è compitu nostru, stati tranquilla ca la latata vostra la riemmu natri.
Maria Allura faciti vu, pi mia putemmu mmitari a tutti. … Dicìtimi na cosa, … (In confidenza.) … a vostru parenti Cola l’at’a mmitari?
Pippina L’offisa chi mi fici fu troppu granni e nun si miritassi mancu di essiri taliatu nti la facci ssu nutuli.
Angila (A Pippina.)
Chi voli fari, mamà, la megliu cosa è chiuiri l’occhi e scurdàrisi l’offisi.
Pippina Figlia mia, lu to parlari è beddru ma tu lu capisci chi voli diri ssu tintu cristianu arrivari a prutistari du cambiali a mia, a Pippina la Scafisa, ca li grana l’aiu straminatu sempiri? … Cci dicia : -Talè Cola, aspetta tanticchia c’aiu un vaglia sanu, appena li scangiu ti li fazzu capitari fin’a intra.- Sì sì e sì sì, quannu nenti fa? Doppu mancu ottu, deci misi c’avissiru passatu, n’annata forsi, nun vozi aspittari cchiù! e gghji a ricurriri. … Ma secunu vatri i stu vaglia chi l’avia a scangiari di cursa pi fallu cuntenti? …O cci avia a iri di notti e notti a la banca? … Mi parsi na tagliatina di facci quannu mi chiamaru a la cunciliazzioni a la comuni. … Fin’a lu iudici dispiaciutu mi dissi : -Gnura Pippì, arrè ccà siti?- -Voscenza, accussì vonnu li mala genti.-
Maria Chi c’è di fari? Cosi chi càpitanu a li vivi sunnu.
Luzzu Madre, ammitiamolo anche e scordiamocene. Quando è festa, è festa per tutti e io ci voglio regalare una bella giornata alla mia zita.
Angila Ghiustu, nun c’è megliu occasioni di chista pi livari liti di mezzu.
Pippina Sulu pi nun vi guastari la iurnata, figli me, vasinnò putissi stari friscu quantu un Cristu nti na chiesa.
Maria Bah, ora amuninni Angilì ca siddru veni to patri di n campagna nun trova a nuddru intra.
Luzzu Madre io vaio seco loro e poi mi arricampo. … (Alla suocera.) … Come ci piaceresse che la chiamo … mamma o, come si usa a Como, signora Maria?
Maria (Imbarazzata)
Comu piaci a tia. Abbasti ca vi rispittati cu me figlia … cu mia comu vò fari fa. … (Ridono tutti.)
Luzzu Posso mettermi la mia fidanzata a braccetto per lungo la strata?
Maria (Confusa ed indecisa.)
Beddra Matri, veru zzita è me figlia!… Crisci!
Pippina Tira la ma’, la mudernità è cosa ghiusta. … (Maria fa gesti di meraviglia. Luzzu offre il braccio ad Angila che chiede il tacito assenso della madre, Maria si pone alle loro spalle ed in processione si avviano.)
Angila Sa binidica, mamà.
Pippina Arrivederci, beddra mia. … Chi coppia prizziusa! … (Escono tutte e Pippina rimasta sola accende un cero al santo e poi scopa, rientra Sariddra.)
Sariddra (Entra con il paniere vuoto, respira affannosamente, si siede.)
Ahi, ahi! … Comu a fari?
Pippina (Preoccupata, le siavvicina.)
Chi cci capità, mamà?
Sariddra Lu vicariotu di Galofaru era misu a la cantunera chi nni pustiava e appena passammu cu Rosamarina cumincià a fari : (Imita il gatto.) … - Miau, miau!-, cu la vuci tutta ammilata e annacannu mutriusu la cuda.
Pippina Ih?
Sariddra Ddra sdisanurata di Rosamarina, appena lu ntisi s’addriviglià e tirà fora la testa cu l’aricchi tisi di intra lu panaru. A voglia ca i circava di cumiglialla, nun la potti tèniri e cci rispunni: Miau, miau!. cu l’occhi a pampineddra e tutta affruntusa. …
Pippina Ih?
Sariddra E ancora cùrrinu. … (Si dispera.)
Pippina Mamà, li gatti sempiri miagulianu.
Sariddra Sì, ma tu lu sa chi voli diri du voti miau, miau?
Pippina Chi voli diri?
Sariddra (Nervosa e gridando.)
E chi nni sacciu i? … (Piagnucolante.) … E ora unni sunnu?
Pippina (Nervosa e gridando.)
E chi nni sacciu i?
Sariddra (Calma.)
Quantu beddri gatti cc’eranu! … Chi cci vidi a ssu Galofaru? … Mancu la cursa chi mi fici pi acchiappalla.
Pippina (Interrompendola, offfre un bicchiere d’acqua.)
Sa si vivi tecchia d’acqua. … Sa veni cca e m’aiuta ad arrizittari ca ora la iemmu arricogliri. … (Offre la propria scopa, rientra Turiddru.)
Pippina Di unni veni, Turì?
Turiddru Ivu a vidiri pi lu sinzali ma nun cunchiudivu nenti, nun lu potti truvari ca …
Pippina (Interrompendolo.)
A quannu mai tu cunchiùdiri na cosa nta la to vita!
Turiddru (Innervosito.)
Taià, cu parla! Porca di la maiorca! …Quantu issi na pizzicata nti ssa lingua? … (In confidenza.) … Sant’Antunì, quannu diciti vu, è sempiri tardu.
Pippina San Gisippuzzu, lu sintiti a stu scunchiudutu?
Turiddru Lu sinzali è straniu, pozzu affittari na machina è lu vaiu a trovu a Bivona nta la soggira. … Mraculi ancora nun nni pozzu fari.
Pippina Ti canùsciu … ti canùsciu, lassa perdiri ca propriu lungarusu si nta li cosi. … Anchi siddru lu truvavatu era lu stessu. Nun ti la fidi no a cunchiudiri na cosa di prescia.
Turiddru Na vota sula la fici na cosa mprisciata e ancora mi liccu li custani.
Pippina Siddru ti nni pintisti ancora n tempu si. … (Muovendosi minacciosa verso il marito, inciampa nella scopa di Sariddra, cade, gridano tutti.)
Sariddra Beddra matri, Pippina chi ti facisti?
Turiddru (Soccorrendola.)
Adà, chi cumini?
Pippina Ahi! … Ahi! … Ahi ca murivu! … San Giseppi, aiutatimi!
Turiddru (L’aiuta ad alzarsi.)
A comu cadisti? … Ti struppiasti?
Sariddra ((Offre una sedia.)
Assettati, la mà. …Comu facisti?
Pippina (Tenendosi il polso del braccio sinistro.)
Comu fici? A cu st’omu casa casa casa o càpitanu o càpitanu certi cosi. … Stu vrazzu, … lu puzu. …. Chi duluri! … Ahi!
Sariddra (Esamina il polso e glielo lega con un fazzoletto.)
Nenti cc’è di ruttu, iamunì ca ti lu fazzu stràiri, … sulu struttigliatu è. … (Turiddru aiuta la moglie ad alzarsi, le pone una sciarpa sulle spalle. Le donne escono.)
Turiddru (Rimasto solo si avvicina a Sant’Antonio.)
Sant’Antunì, n’avè ca fustivu vu a falla mpidugliari? … Pi st’aiutu chi mi dastivu ad attupparicci ssa vuccazza di nfernu, vi miritati lustru … (Prende dal cassetto dei ceri e li accende.) … Eccu fattu. Chi vuliti i cu ssa fimmina nun ci pozzu. Vu, quannu vi pari ghiustu, dicemmu quannu mi vuliti dari na mani d’aiutu, faciti na cosa, facitila sciddricari a culu n terra, … senza chi si struppia però. … Pi fàrivi vìdiri, vi prumettu ca v’appizzu milliliri pi la vostra festa, … siddru l’aiu naturalmenti. … Aiu sta cruci di purtari comu lu Signiruzzu. … C’aiu a fari? Dicitimillu vu. … (Si avvia verso la porta.) … Pacenzia cci voli a lu campari! … (Esce.)
Fine primo atto
Lu rimèdiu
Atto secondo
(La radio diffonde musica. Pippina sta terminando il riordino della stanza, spruzza abbondantemente ed ovunque del deodorante.)
Pippina Ah, finalmenti finivu! … (Guarda l’orologio alla parete.) … Quantu mi vaiu arrizzettu, ca tardu è. … (Esce dalla porta di sinistra.)
Sariddra (Entrando, con Rosamarina nel paniere, nell’altra mano una scopa ed uno scatolo da cui estrae scorze maleodoranti di formaggio, e resti di sarde salate.) … Tècchia di tumazzeddru cca. … Tècchia di sarduzza cca. … (Mette in disordine e sporca tutta la stanza, quindi apre la porta che dà sulla scala e vi si nasconde dietro. A Rosamarina.) … Ora tocca a tia, chiàmalu! … Chiàmalu ti dissi. … (Visto che la gatta non emette nessun miagolio, Sariddra cerca di imitare dolci richiami felini per attirare Galofaru.) … Miau! … Miau! … (Sbircia nella scala.) … Cca è! … Cci piaci lu tumazzu! St’acchianannu! … (Alza minacciosa la scopa per accoglierlo.)
Pippina (Rientra e viene investita dalla puzza, si fa vento con la mano mostrando disgusto, osserva il disordine della stanza. Non si accorge della madre, al riparo della porta, mette le mani tra i capelli e, disperata, piagnucola.) … Ah chi cci sunnu li diavuli nti sta casa! .. Ora ora finivu!
Sariddra (Si rivela mentre sbircia nella scala.)
Veni cca … Rosamarina cc’è! … Ti piaci la sarduzza?
Pippina (Gridando sorpresa.)
Mamà, cu ccu parli?
Sariddra (Fa cenni alla figlia di far silenzio.)
Zittuti ca sta vota ni nni niscemmu!
Pippina Di cu, mamà!
Sariddra (A bassa voce, mostra la scopa in segno minaccioso, indicando la scala.)
Ga lo fa ru.
Pippina (Gridando.)
Oh chi sugnu cunzumata! … San Giseppi!
Sariddra (Sbircia nella scala, in tono di rimprovero alla figlia.)
Eccu! ... Lu sapia i! … Cuntenta si ca lu facisti scappari?
Pippina Lassallu iri ssu gattu, mamà!
Sariddra Tutti a futti populu iucammu nti sta casa! … E a Rosamarina cu la guarda di li prìculi? … A tutti mpàcciu vi fa. …. Amuninni. … (Sbatte la scopa per terra ed esce con la gatta.)
Pippina (Velocemente cerca di riordinare alla meglio la stanza e spruzza gran quantità di deodorante per attutire la puzza. Affannata, sente suonare alla porta, rimette un disco e si avvia ad aprire.)
Trasiti, trasiti ca a vatri stava aspittannu. … (Entrano tre comari, Nina, Pitrina e Vicenza. Tre pettegole invidiose che, mostrando falsa ammirazione e piacere, cercano di spingere Pippina, preda del suo irrefrenabile desiderio di lusso, verso la rovina economica. Le tre comari, quando verbalmente colpiscono nel segno, si scambiano sorrisi d’intesa.)
Nina (Odorando l’aria.)
Cummari Pippì, chi diodoranti ittàstivu?
Pippina (Imbarazzata.)
É na marca nova, … nun mi ricordu comu si chiama. … Carmela La Gammina mi lu vozi dari pi pruvallu. … Veramenti mancu mi piaci tant’assà.
Pitrina Beddra Matri, si nun fùssimu n casa vostra putissi diri ca è fetu di tumazzu … fitusu.
Vicenza (A Pitrina in tono di falso rimprovero.)
Mittìticci pani n vucca, certi pinzera cu cummari Pina mancu l’at’a fari. … A lu massimu putiti diri fetu di sardi salati.
Nina Grapiti tècchia la finestra. … Cu lu hiauru di stu novu diodoranti mala mi staiu sintennu.
Pippina (Imbarazzata.)
Assittativi. … Ccè un pocu di cunfusioni, accamora nun s’arreggi intra di mia. … (Apre la finestra e nel contempo dà qualche calcio a quanto era sfuggito al riordino, spingendolo sotto il mobilio. Rischia di perdere l’equilibrio.)
Pitrina (Notato quanto operato da Pippina.)
Stati attenta, cumma’! … Chi vi gira la testa?
Pippina Nanò, … sopiddru chi mi mpinci sutta la scarpa. … camora tutti cu la testa all’aria semmu.
Nina Senza vi preoccupari, mancu siddru nun nni canuscissimu! … Ih! Tutti cosi pronti aviti?
Pippina Lu cchiossà fattu è!
Pitrina (Tentatrice.)
Ammu ntisu li priparativi, nzumma cosi comu cosi … pi ntisu diri!
Vicenza Stati facennu lu pistocchiu a tuttu lu paisi.
Pippina (Gloriandosi.)
Mah, unni putemmu arrivari, scala nun ci nni mittemmu!
Pitrina Bonu faciti! … Nfami cu nun voli.
Vicenza Stu matrimoniu av’a essiri na cosa mai vista. … La genti av’a ristari cu la vucca aperta.
Pippina Sempiri sutta amm’a stari nti sta vita? … Tècchia di gudimentu vidè cci voli!
Nina Vu aviti a vostru maritu chi vi teni la latata. Viditi siddru lu putissi fari i cu ddr’omu chi Diu mi detti ca mi misura fin’a lu masticuni di pani.
Pippina Pi ssa cosa lu pozzu diri adàsciu e forti. Turiddru pari scunnessu però siddru lu vidissivu comu mi ncuraggia a fari spisi nun ci putiti cridiri. – Spenni la muglieri, tantu stu figliu sulu avemmu!-
Nina Allura senza carculari spisi, li figli na vota sula unu li marita. Ghiustu è!
Pitrina Vitti lu bigliettu di mmitu. Cummà, cosa veramenti dilicata e gentili.
Vicenza Mai vista na cosa di chisti! … Ma unni li iti a truvari sti cosi accussi belli? Hannu na sfumaturadi celesti ca parinu cosa di lu Paradisu.
Pippina Chissi a Giurgenti li ivu a truvari ca cca a lu paisi ancora nun nn’avìanu. … Arrivavu c’appena cci l’avìanu purtatu di Milanu, … mancu l’avianu scartatu lu paccu, li primi chi vinneru foru li nostri.
Pitrina E chi bella caligrafia di scrittura?
Pippina Cci nn’era quarche atra chi mi piaciva, … ma nn’appi a scegliri una. Sopiddri siddru anzirtavu?
Pitrina Anzirtastivu, anzirtastivu! … Aviti un gustu veramenti supraffinu.
Nina Ah, quantu vi camina la testa! La figlia di lu sagristanu sa chi parsi chi ficiru ma mmerti a vu cci cummeni irisi ammucciari a lu scuru.
Pippina Narrè nun ci amm’a ristari ca Luzzu si lu merita.
Vicenza E Angiliddra, no?
Pippina Figlia mia, nun nni pozzu diri mali ca è un pezzu di pani.
Pitrina E chi cci sta beddra a la spaddra di Luzzu!
Nina S’assiddrieru di la megliu sciorta.
Pippina Mah, chi c’era di fari? Avi chi si vonnu di nicareddri, hannu nisciutu sempiri foddri unu pi l’atru, nun li putiri parari.
Vicenza Ah certu ca Luzzu unni si girava girava, putiva …
Pippina (Interrompendola.)
Cci nn’eranu ca nni scippavanu l’occhi! … Cci nn’abballavanu davanti! … (Confidenzialmente.) … Fin’a Meri, la figlia di lu patruni unni travaglia a Comu, lu vuliva ca cci nisciva lu senzu pi me figliu! … (Falsa sorpresa delle comari.)
Vicenza Si sistimava cu li beddri grana! … Pirchì nun si la piglià?
Pippina Me figliu è di na palora e quannu si spiega lu so dittu è comu siddru fussi attu. … (Sentenziando.) … L’amuri è amuri e li grana sunnnu grana!
Nina Chi picciottu di sintimentu! … Quantu m’avissi piaciutu aviri na figlia fimmina pi iddru!
Pitrina (Scherzosa a Nina.)
Ancora n tempu siti?
Nina Ma chi diciti? … Si chiuieru l’allelui! … (Ridono tutte.)
Pippina Siddru nascemmu arrè, cumma’!
Vicenza E lu matrimoniu, unni l’at’a fari?
Nina Si parla di la chiesa, veru è?
Pippina Veramenti i lu vulia fari fora paisi, a San Calòriu a Sciacca ncapu la muntagna … ma po’ me maritu mi fici arrifrettiri ca ne ca semmu tutti cu li màchini e allura forsi lu facemmu cca a Cianciana , però a la Matrici.
Vicenza (In tono di affettuoso rimprovero.)
Cummari Pippì? Mancu vu mi pariti, bonu bonu chi cci voli âffittari quarche atabbussu? Si nun lu facitu vu, cu l’av’a fari?
Pippina Veramenti vidè cci avia pinzatu me maritu, però ancora chi vi pari ca nn’ammu pututu assittari e discurriri intra.
Pitrina A certu, cu curri pi na cosa cu curri pi n’atra, si capisci.
Pippina Chi vi pozzu offriri? … (Va in cucina, le comari danno sfogo alla loro invidia, torna con una esagerata varietà di bibite, di liquori e di dolci.) ... Sti cannola cu la ricotta mi pari ca vi piacinu a tutti. … Vasinnò cci sunnu sti pasticcini cu la crema pasticcera, sti mpignè … Aieri ivu a Rivela e li pigliavu ddrà. … (Tutte gradiscono.)
Vicenza A Rivela? E chi istivu a fari?
Pippina Circammu veramenti la vistina bianca pi Angiliddra, la vulissi pigliari cunfizziunata. … Avia pinzatu di falla fari a Nona, la sarta, cca a lu paisi … ma mi pari ca fa sempiri li stessi mudelli … tècchia d’arrizzateddru e via.
Nina A chi c’entra! Li robbi cunfizziunati n’atra cosa sunnu. Arraggiuni aviti. … Costanu cchiossà ma cadinu di ncoddru a pirfizzioni.
Pitrina Certu! A Rivela putiti truvari li scarpi, la borsa, l’abitu di l’ottu iorna e tutti cosi.
Vicenza Macari vu vi putissivu vestiri a chi cci siti.
Pippina Nzumma i pi stu spusalizziu staiu prinutannu quasi ca tutti cosi fora paisi ca mi cci trovu bona e rispittata. Nun vi dicu a Lisciannira nti Cunigliu pi l’oru comu mi staiu cuminannu. … Aspittati ca quarche cosa intra l’aiu. … (Si avvicina al canterano e prende dell’oro.)
Nina Arraggiuni aviti … cca a Cianciana la Vitala ne ca piglia cosi novi, vinni sempiri li stessi aneddri e li stessi cullani.
Pitrina Però, avi di bonu ca siddru una è strittuliddra, aspetta fina a la stasciuni pi lu pagari.
Pippina Ma i tuttu st’obbrigu chi cci aiu ad aviri, qual è? … Na vota sulu nn’appi bisognu, cinc’anni narrè, quannu fici la crisima a me niputi Annineddra e cu lu fattu ca stu cunticeddru mi lu livavu di menti ancora nun ci l’aiu pagatu. … Lu sapiti ca, quannu cci ivu l’atru iornu pi l’oru pi stu matrimoniu di me figliu, mi l’arricurdà. … (Imita la voce.) … – Gnura Pippì, ne ca vi l’at’a pigliari a mali ma ci fussi ancora ddru cunticeddru vecchiu di livari. Siddru siti accommida.- … - Nun sugnu accommida!- Cci rispunnivu, vuitavu turnu e mi nni ivu. … A chi diciti vu?
Nina Oh, chi mala parti!
Pitrina Anzi carma vi mantinìstivu! … Santa fimmina siti!
Vicenza Bonu facistivu, una s’av’a fari rispittari. … E ssu cunticeddru senza pi currrivu mancu cci l’avissivu a pagari.
Pippina A cu cci penza a pagariccillu!
Nina Cu avi sordi n sacchetta, accatta unni voli. … (Pippina mette in mostra sul tavolo gli oggetti.)
Vicenza Stati facennu cosi di signoroni.
Pippina Pirchì chi hannu superchiu di natri? Nun caminanu vidè cu li pedi? … (Risate.)
Vicenza Chi braccialuni! A cca mezzu chilu d’oru cc’è!
Pitrina Gèsu, chi cullana di riggina!
Nina Chi parurra, matri matri, chi mudellu supraffinu! … (Entra Sariddra ed ignora le presenti.) … Lu cappeddru sulu vi manca.
Sariddra (In tono di rimprovero a Nina.)
L’avi me figlia lu cappeddru, l’avi. … Cuitàtivi la testa! … (Alla figlia.) …Faccillu vidiri, la ma’. … (Esce a sinistra.)
Pippina Sa veni cca ca babbianu. … Li salutà a li me cummari?
Sariddra Nun nn’aiu nenti di salutari. … (Rientra con un vistoso cappello da cerimonia e lo indossa alla figlia che si pavoneggia. Sgarbata alle comari stupite.) … Nni vuliti cchiù? … Ro sa ma ri na! … (Esce.Pippina resta con il cappello in testa.)
Nina Beddra Matri! … Si v’avissi ncuntratu cu stu cappeddru pi strata mancu v’avissi ricanusciutu. … Chi siti nobbuli!
Pitrina Beddra! Pariti una di chiddri fotografati nti lu Grandhotel!
Vicenza (Scherzosa.)
Cumma’, viditi ca la zzita Angila è! … (Ridono tutte e si alzano.)
Nina Ora ni nni iemmu cumma’. Cumprimenti, cumprimenti!
Pitrina Prosita e prusituna pi tuttu chiddru chi stati facennu!
Vicenza Beddra furtuna aviri na matri comu vu pi Luzzu!
Pippina (Mentre si avviano verso la porta.)
Figliu miu, avi cinc’anni chi travaglia e li sordi chi ha vuscatu cci l’aiu sarbatu tutti fin’a l’urtimu cintesimu. … Me maritu a li voti, nn’ammu truvatu stritti e avissi vulutu chi i pigliassi quarche cosa di lu bancu ma aiu prifirutu strìngiri e no tuccari li sudura di me figliu.
Nina E ora vinni l’ura di spenniccilli … (Sottolineando.) …tutti.
Pitrina Vu nun ci siti comu certi matri senza cuscenza chi si futtulianu li sordi di tutta la famiglia!
Vicenza Cci nn’è mani pirciati malisaputi a sti casi casi! … (Si baciano, le comari salutano ed escono.)
Pippina Viditi ca v’aspettu a la zzita!
Nina Ma natri senza cappeddru viditi ca semmu!
Pippina Viniti, viniti ca bemmenuti sempiri siti! … (Riordina, alza il volume della radio che diffonde musica. Entra Turiddru, abbassa il volume.) … Rìi ssu volumi. … Si pò sunari nti sta casa o cci voli lu pirmissu di lu sìnnacu?
Turiddru Chi cc’è? Mi pari na palumma chi svulazza. Cuntenti semmu? … (Pippina si avvia verso la radio per aumentare il volume.) … Si tocchi ss’arradiu, lu iettu fora di la finestra.
Pippina (Pippina rinuncia.)
Accatta mmeci di ittari, nutuli!
Turiddru Cc’è cu accatta pi mia!
Pippina Matri, quant’è mutriusu sta sira.
Turiddru (Si accorge dell’oro ancora sul tavolo.)
A chi cci foru spisi!?
Pippina Sì e siddru ti lu scurdasti ti ricordu ca s’av’a maritari to figliu.
Turiddru (Guarda gli orecchini e finge di provarli.)
Sti cosi nostru figliu si l’av’a mettiri? … Nun criu ca vinni un pocu … (Gesti per manifestare dubbio sulla sessualità del figlio, toccandosi un orecchio.)
Pippina (Inviperita.)
Masculu è, masculu e masculuni! … Chissi sunnu cosi di fimmini, stunatu!
Turiddru Ah quann’è accussì mi sentu cchiù tranquillu. … A chi sunnu li to?
Pippina I a lu matrimoniu cci pozzu iri macari nuda.
Turiddru (Coprendosi gli occhi.)
Matri chi scannalu!
Pippina (Insofferente, gridando.)
Ssu tècchia d’oru è pi l’addreva.
Turiddru Chistu sulu? … Pirchì nun l’accatti n’atra tanticchia? … Chistu a la misa mancu si cci vidi di ncoddru. … La figlia di lu sagristanu sì c’avìa oru!
Pippina (Inviperita.)
Cci vasta chistu, cci vasta. … Armenu lu duppiu è!
Turiddru E stu cappeddru? … (Lo mette sulla testa e si avvicina al santo.) … Sant’Antunì, lu vidistivu?
Pippina Chissu … è lu me? … (Glielo strappadalla testa.)
Turiddru Ti l’a mettiri tu? … (Pippina fa cenni affermativi.) … N testa? … (Pippina conferma.) … Allura v’a vidi cu ccu cci a iri a a zzita ca i cu li cavaddri mpinnacchiati nun ci nesciu.
Pippina (Nervosa.)
Cci vaiu sula, nun ti scantari! … L’amm’a fari o no stu matrimoniu?
Turiddru L’amm’a fari, la muglieri ma tu cci penzi a la lagaria chi sta facennu? Comu si paganu sti spisi?
Pippina Si paganu, si paganu!
Turiddru Si na lira intra nun cc’è e mancu cc’è versu di trasini, comu si paganu? Cu ddra tècchia di pinzioni di guerra mia?
Pippina Taiu dittu ca si sordi nun ci nn’è, ann’afacciari!
Turiddru Dumani vaiu a viscuglia cu la canna e nni inchiu un panaru.
Pippina (Disperata, scuote la testa.)
San Gi seee ppi!
Turiddru (Imitando la moglie.)
Sant’Antuninu lu dicu i! … Pi sti cosi quantu spinnisti?
Pippina Lu strittu ndispinzabbuli … a Lisciannira ivu.
Turiddru Quantu?
Pippina Cca nni vulivanu secentuottanta pi tutta la parurra cumpreta e a Lisciannira mi la dettiru pi cincucentutrenta.
Turiddru Mi cunzumasti!
Pippina Lu vidisti ca l’oricchini sunnu cu li brillanti. E l’aneddru? … Sempiri sdirraggiunatu si?
Turiddri I di brillanti viu sulu la to testa! … (Esasperato e minaccioso, avvicinandosi a lei.) … Dicu nfuddristi?
Pippina (Spaventata.)
Carmati, lu maritu, carmati.
Turiddru Chi ha cuminatu cchiù nti sti iorna?
Pippina Ordinavu lu … trattenimentu.
Turiddru Chi pigliasti? Cosi duci e marsala?
Pippina Veramenti nenti di sti cosi. … Ordinavu lu pranzu ca è na cosa cchiù fina e cchiù civili … (Velocemente.)… Sulu dumila liri a pirsuna.
Turiddru Lu facisti lu cuntu ch’ amm’a essiri armenu ducentu, triccentu cristiani?
Pippina Ihi! Chi voli diri? Chi ti scanti? … Lu largu cc’è a la sala.
Turiddru Fimmina scimunita, chi semmu n cità unni a lu massimu sunnu cinquanta mmitati e anchi siddru unu fa lu pranzu nun c’è di cunzumàrisi?
Pippina Matri chi cunfunneru, mancu siddru l’avissitu a pagari tu tutti sti spisi.
Turiddru Pirchì cu paga cappiddrazzu?
Pippina Ti sta scurdannu ca staiu vinnennu lu tirrenu, … (Sottolineando a gran voce.) …lu me.
Turiddru A prupositu, vidi ca parlavu cu lu sinzali, lu tirrenu lu vonnu …
Pippina (Interrompendolo.)
Ti lu diciva i ca si lu pigliavanu? Eccu li grana!
Turiddru (Invitandola con gesti alla calma.)
Ma lu prezzu chi lu paganu è sittantamila liri a lu tumminu.
Pippina Comu? … Vucca moddra, cci lu dicisti ca chiddru di Carmilinu a latu lu miu lu pagaru a ducentumilaliri lu tumminu?
Turidru Cci lu dissi e mi rispunneru ca chiddru è chinu di mennuli, vigna e fastuchi e nta lu to cci crisci cardeddra e po’, cu ssa frana chi cc’è, necche iornu si nni sciddrica a vaddruni.
Pippina (Confusa, dolce.)
Chiddru to di li Savarini veru nunti lu vò vinniri? Bonu bonu pi to figliu è.
Turiddru Ntôn bisognu lu facissi a mezza palora. … Fussi pi me figliu!
Pippina Allura pi cu ti dicu i di vìnnilu?
Turiddru Babba! Pi la matri di me figliu e lu me tirrenu pi fari lussu nun si vinni.
Pippina (Inviperita.)
E sso matri nun merita?
Turiddru So matri merita, siddru m’ascuita. Facennu un matrimoniu pulitu, sdisanuratu i siddru dicu di no ma ca senza bisognu mi l’aiu a sbriugnari, vidi la muglieri, chistu né pi la matri e mancu pi lu figliu.
Pippina Allura comu si fa?
Turiddru Comu a fari tu, vò diri. Cu voli lussu v’a cerca li grana.
Pippina San Giseppi, mi sta facennu cunfunniri! Zzittuti, zzittuti.
(Suonano alla porta. Pippina va ad aprire.) … Avanti … trasissi.
Argentu Bongiornu, sugnu Argentu di la Sip. Cercu la signora Giuseppa Scafisi.
Pippina (Ariosa. Turiddru è sorpreso.)
A sèrbila, i sugnu. S’accomodassi.
Argentu Signora, lei chi fici dumanna pi mèttisi lu telefonu?
Pippina Certu, comu si fa oramai a nun avillu intra.
Argentu Allora cc’è di firmari lu cuntrattu e di stabbiliri n famiglia cu si l’avi a ntistari la bulletta di pagamentu.
Pippina Lu ntistassi Salvatore Marra, me maritu. … Lu capu famiglia è iddru, li cosi ghiusti. … (Turiddru è impetrito.)
Argentu (Prende dalla borsa delle carte e le pone sul tavolo.)
Eccu cci sunnu sti modelli di firmari. … L’apparecchiu unni l’aviti a mèttiri?
Pippina Nti la cammara di lettu, ncapu lu me cummidinu i dicissi. … Turiddru. …(Forte.) …Turiddru, facci vidiri la stanza ddrà intra. … (Turiddru sembra come un automa, esegue l’ordine della moglie ed esce con Argentu. Pippina si segna davanti a San Giuseppe e prontamente tira fuori dal canterano alcuni fogli e li sistema sotto quelli che si trovano sul tavolo.) … San Gisè, un ternu nun mi l’atu fattu pigliari mai, cu li biglietti di la bifania nun m’atu fattu vinciri mancu un premiu di cunsulazzioni, … vi risulta o no? … Ma arrivata a stu puntu nun facemmu e m’abbannunati vasinnò veru a moddru la fazzu. Datimi na mani d’aiutu a faricci firmari sti fogli a me maritu e v’addrumu na ntorcia pi la vostra festa. … (Rientrano i due, Turiddru è sempre intontito. Ad Argentu.) … Signor Argentu, ne ca ncapu la machina avissi quarche mudellu di tilèfunu pi vidiri quali ci sta megliu cca intra?
Argentu Signora veramenti telefoni appressu nun nn’aiu ma nta lu catàlacu cci li pozzu fari vidiri.
Pippina Bonu vidè è, li pigliassi siddru nun si siddria. … (Argentu esce. Fa sedere il marito al tavolo.) … Turiddru, talè metti quarche firmiceddra ntra lu mentri ca accussì nun ci facemmu pèrdiri tempu a ddru signori. … (Lo guida e lo fa accomodare al tavolo e poi gli sottopone ad uno ad uno i fogli, aiutandolo a firmare. I propri per prima e li nasconde in petto mentre gli altri li lascia sul tavolo. Rientra Argentu.) … Accussì, bravu! …Chist’atra … pianu, pianu. …Chi firmi beddru! … Ancora n’atra … eccu … accussì, … finemmu. … E ti cazasti, gioia miu! … (Lo bacia sulla fronte. Guardando San Giseppe.) … Grazzii … grazzii, vu lu capiti ca lu staiu facennu a fini di beni.
Argentu (Rientra.)
Signora, mi dispiaci propriu ma lu catàlacu l’appi a lassari a quarche banna, nun lu trovu.
Pippina Nenti cci fa, facissi lei, lu sciglissi lei unu puliteddru di fari figura. Eccu li fogli firmati. Quannu lu veni a metti?
Argentu Entru sessanta iorna di la rigistrazioni di lu cuntrattu.
Pippina Vidissi ca s’av’a maritari me figliu e mi sirbissi d’urgenza.
Argentu Videmmu chi pozzu fari.
Pippina (Accompagna alla porta Argentu. Turiddru è immobile seduto al tavolo.)
Grazzii pi la visita e mi salutassi a la Sip.
Argentu Lei m’av’a salutari a so maritu. … (Confidenzialmente.)… Chi si sta malu, mischinu?
Pippina La vicchiaglia traditura, la vicchiaglia. … (Argentu esce. Pippina toglie l’oro dal tavolo, ripone il cappello, poi si avvicina al marito e cerca di farlo riprendere.) … Turì? … Adà, Turì?
Turiddru (Tossisce e si scuote.)
Pippina! … (Sembra svegliarsi da un sogno.)
Pippina (Dolce.)
Turiddruzzu! … Cca sugnu, lu maritu! A chi ti pozzu serbiri?
Turiddru (Guardandosi intorno.)
Unni semmu?
Pippina (Dolce.)
Intra semmu. Chi ti successi?
Turiddru I nenti penzu. … Chi mi pigliavu quarche corpu d’abbili?
Pippina (Falsamente stupita.)
Corpu d’abbili? … Lu maritu quannu mai, semmu frischi e sireni. … É ssa schifiu di pressioni chi t’acchiana e scinni senza mutivu. … Tè pigliati na pinnula ca accussi ti la fa calari. … (Offre una pillola. Turiddru si alza e sembra riprendersi.)
Sariddra (Entrando nervosa a Pippina.)
Chi l’aiu a sapiri di la genti li fatti di sta casa i?
Pippina Pirchì chi ci cuntaru, mamà?
Sariddra Chi è sta storia di me niputi cu Angila? … Lu paisi chinu cc’è!
Pippina Mamà, s’annu a maritari!
Sariddra E mancu si usa cchiù farisi zziti?
Pippina (Accomodante.)
Lu discursu ha caminatu ma nun ammu dittu nenti.
Sariddra E i chi sugnu vastuni di scupa nti sta casa ca l’aiu a sapiri pi vucca di la genti?
Pippina A vossia la prima l’aviamu a mmitari. Cu la parintela c’avemmu chi fa mi la putiva scurdari?
Sariddra Ti ringrazziu e ti schifiu. A lu matrimoniu nun ci vegnu e mancu portu strina cci portu. … (Si siede.)
Pippina (Ironica al marito.)
E tu, cc’è bisognu vidè di mmitu pi viniri a lu matrimoniu?
Turiddru Quannu mi maritavu i, me figliu nun cci vinni a la zzita e mancu ora ca marita iddru cci pozzu iri i.
Pippina (Non riesce a comprendere il discorso insensato del marito.)
San Giseppì, … chi schifiu dici chistu? … (Al marito.) … Siddru ha vilenu, iettalu e ti nni nesci!
Turiddru Lu sacciu i di cu mi nni niscissi. … (Indica con l’indice il centro della propria fronte.) … Un corpu e arrifriscassi! … Mah, curpa me! Me matri, bon’arma mi diciva: - Làssala pèrdiri! Làssala iri ca ti cunzumi!- … E i, surdu e orbu!
Pippina Chi sta mpapucchiannu? … Parla chiaru.
Turiddru Nenti, parlu sulu, comu quannu unu parla nta lu sonnu. … Ma quantu penzi di spenniri pi tuttu stu fistinu di Santa Rusalia?
Pippina (Accomodante.)
I penzu ca cu na pocu di … miliuna cci l’avissimu a spuntari.
Turiddru (Ironico.)
Na pocu di miliuna, ah?.
Pippina (Non afferrando l’ironia.)
Miliuni cchiù, miliuni menu. … Ddrocu semmu.
Turiddru E comu l’amm’a pagari?
Pippina (Nervosa.)
Camora è tempu di spenniri, a lu pagari si vidi. Lu versu av’a viniri.
Turiddru (Persuasivo.)
Talè la muglieri nun fussi megliu lassari perdiri cu tuttu stu lussu? Nun è cosa nostra fari stu passu.
Pippina Ti pò nesciri lu sensu. Me figliu si marita comu dici so matri.
Turiddru (Rivolto al santo.) …Sant’Antuninu, veru dici chista? … (Alla moglie.) …Perciò pi fari cuntenti li cristiani un iornu, natri nn’amm’a carricari di ligna virdi pi tutta la vita? … (A Sariddra.) … Sa vidi di cummìncila vossia.
Sariddra (Timorosa.)
Veru è Pippì. Videmmu di fari lu passu quantu stenni la gamma … Chi vò, la matri, chi ti pari ca a to maritu nun ci piacissi di fari lussu? Atru ca! Ma si la forza nun c’è, pacenzia!
Pippina Ma’, ghiustu ghiustu ora ti mittisti arraggiunari? Fatti li fatti to e senza t’ammiscari.
Sariddra Bih, bih, bih! A cu ccu schifiu l’ha? I nguaggiata sugnu. … Rosamarina! … (Esce.)
Turiddru Pippì, veru nun vò arraggiunari? … Nun avemmu debbiti, putemmu passari na vicchiaglia tranquilla cu la me pinziuneddra, pirchì nn’amm’a iri a mettiri sutta coddru?
Pippina Mancu siddru ti nesci lu senzu … o si fa un matrimòniu cu lussu e stralussu o nun si nni fa. … Chistu è currivu!
Turiddru (Scandendo le parole, interrogando la moglie.)
Lussu e stralussu o matrimoniu nun si nni fa. … Accussì dicisti?
Pippina (Insuperbita.)
Gnursì!
Turiddru Allura nenti lussu e nenti matrimoniu e semmu tutti cuntenti. … Ti va beni?
Pippina (Pippina resta perplessa e dubbiosa.)
Turì, chi lu vò fari n atr’annu lu matrimoniu?
Turiddru Li picciotti s’ann’a maritari aguannu.
Pippina (Ripete tra sé per capacitarsi di aver capito bene.)
Lu matrimoniu nun s’av’a fari però li picciotti s’ann’a maritari. … (Ad alta voce.) … Foddri!
Turiddru (Sentenziando.)
Pippina, dici ca si fimmina sperta? … A ogni mali cc’è lu so rimèdiu. … (Pippina lo guarda a lungo perplessa.)
Pippina (Dopo aver riflettuto, intuisce il rimedio proposto dal marito e si dispera.)
Tradituri! Comu a mia cci la voli fari finiri!
Turiddru (Calmo.)
Chi ti cci truvasti mala? … Agghiurnasti schetta e scurasti maritata senza spenniri mancu na lira e cuntenta eratu pi ghiunta.
Pippina (S’inginocchia davanti a San Giuseppe.)
San Giseppi, tistimoniu vu ca sti cosi li dissi iddru. … Na grazzia m’at’a fari … (Si alza, accende due ceri e si inginocchia di nuovo.) … Na grazzia vogliu fatta … sta vriogna a mia mi porta a la tomba … aiutatimi. Cu la lingua a strascinuni mi fazzu di la porta di la chiesa fin’a l’artaru maggiuri. … (Al marito.) … Castigu di Diu t’av’a viniri!
Turiddru (Mette Sant’Antonio di fianco di modo che non possa vedere la moglie.)
Sant’Antò, nun facemmu e vi mprissiunati e purtati acqua vidè a lu so mulinu?… Criditi a mia ca tutta scena è! … (Avvicinandosi alla moglie.) … Com’è ca quannu ni nni fuiemmu natri tanta vriogna nun ti parsi?
Pippina (Inviperita.)
Nfami, m’arrubbasti!
Turiddru Pippina, currìvatu cchiossà di mia nti la scinnuta di lu Sirruni!
Pippina Curriva pirchì mi tiràvatu. … Cunzuma famigli!
Turiddru (calmo.)
Ti lu fazzu diri di masciu Giseppi lu scarparu, ca nni vitti passari, cu era davanti e cu era darrè?
Pippina Comu mi cunzumavu! …. Chi sugnu cunzumata! … Li gammi m’avia a stuccari e no iri appressu a stu tradituri.
Turiddru Nun ti pilari. Siddru ti piaci fari lussu, fallu ma ricordati ca Turiddru Marra cambiali nun nni firma.
Pippina Ah San Gisippuzzu, cu tanti gaggi parati chi àiu veru na dicina di miliuna nun vi la fidati a farimilli truvari? … Grapiti tecchia l’occhi, mancu la cira mi putiti cumpinzari? … Cu l’attuppa sti vucchi di biddrina di lu quarteri?
Turiddru Di lu quarteri? E lu restu di lu paisi? Tutti hannu dirittu di pigliarisi la rivincita.
Pippina Ah San Gisippuzzu, chi maritu nutuli chi mi dastivu! … Schetta, siddru lu sapiva, schetta!
Sariddra (Rientra e comincia a girare per la stanza, controllando ogni angolo alla ricerca di Rosamarina poi si siede e partecipa al dialogo dei due.Preoccupata.)
E c’a fari cu na scupetta? … Ti la fidi fari di testa?
Pippina Sugnu fimmina di russura. … (Guardando il marito.) … Vasinnò avissi a fari na minnitta.
Turiddru Oh, chi fimmina di russura! … Ti la dugnu i na picata pi attuppari ssi vucchi nfirnali di l’amici to.
Pippina (Interrompendolo.)
Nenti vogliu sentiri, nenti!
Sariddra Fallu parlari Pippì, sintemmu.
Turiddru Ascuitami na vota nta la to vita, la muglieri, ca pi lu beni di tutti parlu. … Sti lingui di vipara li vìttiru li riàla? … (Pippina fa cenni di risposta col capo ad ogni domanda che il marito pone.) … Lu sannu di lu pranzu? … L’arriciveru li mmiti cu lu biglittinu di risposta? … L’oru e lu cappeddru li vìttiru? … Allura ponnu mai pinzari ca tu cci sta cuminannu un tradimentu? … Mpupa na sciarra cu la gnura Maria, i e Còsimu nni cci ammiscammu pi mettiri l’accordu e finemmu cchiù sciarriati di vatri fimmini cu amminazzi di cutiddrati e sparatini. … (Recitando le due parti.) … - A me figlia nun vi la miritati.- - Tinitivilla pi tavula di lettu.- … Chi ti nni pari?
Pippina (Piagnucolante.)
E li picciotti?
Pippina Quannu li du si vonnu, li trì nun ci ponnu.
Pippina E li riàla chi aiu intra?
Turiddru Ha pagatu?
Pippina (Acida.)
Cu quali sordi avìa a pagari? … (Dolce.) … Quarche accuntu, … a cu sì e a cu no.
Turiddru Brava! Appena è tempu, fatti arrè lu giru di li paisi e arriggìracci ogni cosa. Siddru si li vonnu pigliàri, dannuti la caparra, va beni, vasinnò dicci ca cci appìzzanu riàla e grana. … (Restano in gran silenzio.)
Pippina Tu chi dici, mamà?
Sariddra Tantu strammu nun è.
Pippina (Vistasi isolata.)
Chi sbintura, San Giseppi!
Sariddra Tira, la matri. Né natri li primi e mancu l’urtimi.
Pippina E a Luzzu cu cci lu dici? … Figliu miu!
Turiddru (Richiamandola alla realtà.)
Pippina, Pippina! … Luzzu è un trunzarbaniu! Pi forza mi la fari diri? … Nun capisci mancu siddru è vivu, lu pò ncuddruriari comu vò!
Pippina E nti Angila chi hann’a diri?
Turiddru Quannu sentinu stu discursu, quantu minimu ann’a saitari di la cuntintizza. Cumpari Cosimu fin’a la scecca si sta vinnennu e nn’avi di caminari a l’appedi!
Sariddra (Alla figlia.)
Tu lu vidi ca campanu cu lu lustru di la cannila. … Mancu un fazzulettu hannu accattatu pi Angila. … Nni la stannu dannu nuda e cruda e cu la biancaria a trì … e mancu sàcciu.
Pippina (Alla madre ed al marito.)
La ittàstivu la sintenza? … (China il capo è piange sconfitta.) … A l’ergastulu nnuccenti mi cunnannastivu! … Vincistivu! ... (Turiddru si avvicina a Sant’Antonio e lo riporta in posizione frontale, facendo inchini di ringraziamento e promettendo a gesti qualcosa per il futuro.) … Però siddru sta vriogna si veni a sapiri, Pippina si nni lava li mani. … I nun nni vogliu sapiri nenti. … (Enigmatica al marito.) … Comunchi nun è ditta l’urtima palora, Turì, l’urtima fera è a Busacchinu.
Turiddru Chi vò diri cu sta parlata a nnimpara?
Pippina Cca cc’è ancora suli a Vìcari, beddru miu.
Turiddru Ancora tarantelli cci sunnu di fari?
Pipina (A Sariddra.)
Mamà, mèttiti na cosa di ncoddru c’amm’a nesciri.
Turiddru Unn’at’a iri?
Pippina Chi mi cuntrolli li passi ora? … (Le donne escono.)
Turiddru (Rimasto solo accende dei ceri a Sant’Antonio. Si segna.)
Sant’Antò, cci la spuntammu pi sta vota. … Vu chi dicivavu ca i mi cunzumava pi lu crapìcciu so? … E la vicchiaglia? … Cu voli parlari, parla ma la sira i vogliu dormiri tranquillu senza chi nuddru veni a tuppia a la porta. … (Guarda San Giuseppe, gli accende un cero.) … San Gisè, i nun sugnu di la vostra parrocchia, chi vi pari ca nun mi dispiaci? Santu mraculusu siti vidè. I lu sacciu ca n Paradisu tra vostra muglieri e vostru figliu siti ntisu e la vostra palora passa. … Capisciu ca ddrà ncapu cu Sant’Antuninu vi viditi e parlati di sti cosi di ccassutta … na mani d’aiutu n’avè c’a l’ammucciuni mi la stati dannu? … I … (Guarda Sant’Antonio e fa cenni di scusa.) …tècchia di lustru vi l’addrumu vidè di oi n po’. … (Accende un cero a San Giuseppe. Si siede accende la radio e fuma. La scena si oscura totalmente. Pausa. Al riaccendersi delle luci Pippina è seduta al tavolo pensierosa. Luzzu passeggia nervosamente per la stanza. Sariddra rammenta delle calze e Turiddru guarda in strada dalla finestra. Si odono tuoni e la stanza di tanto in tanto viene illuminata dal bagliore dei fulmini.)
Sariddra Paremmu nta lu chinu di lu mmernu! Ma d’unni spuntà sta iurnata?
Luzzu Questo è niente, nonna. Se vedessivo là in alta Tàlia quello che vi è, la neve si stramina per le strade. Certe giornate cade tanta neve che uno che talìa dice: mìzzica e mìzzicaleddro!, quanta neve sta cadendo oggi.
Pippina Figlia mia, Angiliddra s’av’abbituari a ssu tempu friddusu?
Luzzu La questione sono le prime giornate che poi il corpo si prende la temperatura e manco ci pare più. … E poi là le case sono tutte col termofoni allomati e dentro si potrebbe stare anche in canottiera.
Pippina (Alla finestra, al figlio.)
Spirammu ca stu tempu si rimittissi, vasinnò la purmunìa v’av’a viniri cchiù tardu.
Turiddru Nenti ci veni, nun ti scantari, sunnu picciotti e l’amuri li casdia. … Ti lu scurdasti tu quannu fu di natri? … Pippì, nni sintivatu friddu? … La virità ha diri. … (Pippina fa delle smorfie ma non risponde.)
Sariddra Certu c’a li Savarini friddu av’a fari nti ddra casa vecchia di quant’avi ch’è chiusa.
Turiddru A chi ci ann’a stari tutta la vita! … (Alle donne.) … Cchiuttostu l’arrizzittàstivu bona?
Sariddra Ci purtammu lu gassi, la stufa cu na bombula nova … e macari na ràdiu cu li pili cusà vonnu abballari.
Turiddru (Richiamandola affettuosamente.)
Mamà! … Li picciotti senza sonu abballanu.
Sariddra A mia nun mi piaci, siddru cc’è na bella manzurca allura va beni.
Luzzu A proposito, quanto tempo dovessimo restare arrasso dal paese? A me sillia stare molto tempo in campagna.
Turiddru Tri iorna vastanu, … tempu chi si càrmanu l’acqui ccà a lu paisi. La genti a la nutizzia avi dirittu a lu so gghiustu sfogu pirchì to matri s’allargà assà la vucca cu stu matrimoniu e la mmidia sta scippannu l’occhi a tutti.
Pippina Ancora mi murtifichi, ah? Veru nun ti la vò finiri? … (Piange.) … Nun lu vidi comu sugnu arriddutta?
Turriddru (Falsamente affettuoso.)
Sempiri beddra si, la muglieri, pari na rosa nta li vertuli. … (Al figlio.) … E mi raccumannu, Luzzu, senza curriri pi li strati assà, a lu chianu di San Gaitanu a li cristiani cci ha dari lu tempu di vìditi cu Angila. … Tantu nun vi pò assicutari nuddru, to soggiru è addifora e fin’a stasira nun si fa vidiri.
Luzzu Mizzicaleddro e mizzica!, tutto mi aspettava e no che io con la mia posizione mi avrebbe ridotto a questo.
Turiddru Tira ca nenti cc’è! Né tu lu primu e mancu l’urtimu. … (Guardando la moglie.) … E po’ penza a to matri! … Pippì, ncuràggialu tu l’addrevu. … (Pippina si mostra nervosa.)
Sariddra (Alla finestra.)
E st’acqua fora tempu! … Arrè cumincià a chiòviri.
Pippina (Risentita.)
Li casdarara hann’a nesciri! … Mancu lu tempu mi voli dari aiutu!
Turiddru Si cuntìnua accussì, p’arrivari a li Savarini comu fannu sti picciotti?
Luzzu La mia zita non può camminare sotto l’acqua per tutta la strata. … È meglio che prepariamo dei paraccoli.
Pippina (Al figlio.)
Nun c’è bisognu! … Fora paisi, a lu violu di San Gaitanu doppu la brivatura, c’è Ninu Parrinu cu la machina chi v’aspetta. Acchianati ca iddru è sapituri di la cosa e vi veni a lassa fin’a punta di violu.
Turiddru (Guarda stupito la moglie.)
Na fuitina cu la machina?
Pippina (Superba.)
Li tempi cangianu, chi vò? … Mancu st’urtimu lussu mi pozzu cunzentiri?
Turiddru (Al figlio.)
Vatinni lu papà ca a st’ura to soggira già nisci d’intra pi iri a fari la spisa a la putia e dari largamani a la figlia.
Pippina (Piange, anche Sariddra. Al marito.)
Veru tu vincisti, ah? Mi lu sta lassannu stu curdogliu nta lu cori. … Veni cca, la ma’, vàsami. … (Lo abbraccia e bacia.)
Sariddra (Saluta il nipote.)
Cumigliativi e mittìtivi lu piggiama. … Vàsami assà assà ad Angiliddra, senza ti lu scurdari.
Turiddru Senza si scantari ca nun si lu scorda. … (Luzzu emozionato guarda il padre, gli si avvicina per salutarlo ma viene invitato ad andare ed esce. Le donne piagnucolano e lo salutano dalla finestra con sventolio di fazzoletti bianchi. Turiddru accende la pipa. Silenzio interrotto dai singhiozzi.)
Pippina Ha lu curaggiu di fumari tranquillu. Ah tradituri!
Turiddru Babba, lu fumu è nivuru, nun lu vidi ca fumu a luttu! … (Le lancia contro il viso una boccata di fumo.)
Pippina (Tossisce.)
Ah, scilaratu! … Cu mi l’avia a diri! … Comu mi cunzumasti a vita!
Turiddru Sarbati lu chiantu pi quannu la gnura Rosa affizziunata ti porta la nutizzia.
Pippina (Gridando.)
Ah, quannu penzu a sti vicinazzi! … Chi lagaria hann’a fari!
Turiddru Adasciu. .. (Si avvicina alla finestra.) … Mi pari ca già cca sutta sunnu. … Matri, chi aricchi tisi avi la gnura Rosa! … Gèsu Gèsu, chi lingua cummari Cuncetta! … Na spata nfirnali! ... (Rivolto al santo.) … Sant’Antoni, aiutati sta puvureddra di me muglieri. Nenti vi nnifa pena?
Pippina San Giseppi, comu m’abbannunastivu! Vincitoria cci stati dannu. … (Al marito.) … A comu pò babbiari cu sti colari muti? Cu quali facci m’affacciari ora davanti a la porta?
Turiddru Cu chiddra di sempiri, la muglieri. Ti la cummogli e nesci, lu velu ti lu tegnu i.
Pippina Chi vriogna nta lu paisi! Quantu vilenu hann’a ittari!
Turiddru (Rivolto al santo.)
Sant’Antunì, chista si lu scurda lu vilenu chi ha ittatu ncapu li figliareddri di mamma.
Pippina San Giseppi, castigàtimi siddru è veru!
Turiddru Finìscila ca si ti senti, ti la fa pagari subbitu.
Pippina San Giseppi, chistu l’arma mi sta addannannu!
Turiddru Zzittuti ca l’arma to è nivura comu la pici.
Pippina A lu nfernu mi facissitu iri!
Turiddru E cci ha iri, siddru voli Ddì. … Ddrà n mezzu a li vampi a caliàriti la lingua!
Pippina (Si rivolge al santo.)
San Giseppi, chistu bastimia!
Turiddru (Rivolto al santo.)
Sant’Antunì, bastimìu? … (Alla moglie.) … Lu vangèliu di la missa ti staiu liggennu ca quannu t’assetti cu la gnura Rosa passati a rassegna tuttu lu paisi, cu cci curpa e cu nun ci curpa, quannu nun vi l’ammintati di sana pianta.
Pippina Nfami!
Turiddru Però aviti di bonu ca la duminica vi iti a cunfissari. Babba, chi ti pari ca lu Signuri c’un corpu di cruci chi ti fa cu la viletta n testa, si scorda tutti cosi? … L’at’a pagari a sali di salera!
Pippina Penza pi tia ca trasi a la chiesa sulu pi Pasqua, saracinu!
Turiddru Megliu ìricci na vota cu cuscenza ca centu voti pi apparenza.
Pippina Pari filosofu, ti putìssitu mettiri a fari scola.
Turiddru Cu li gnuranti comu tia pozzu fari veramenti lu maistru.
Pippina Scarparu!
Sariddra Ora Signuri, la vuliti finiri. … Chi è tempu di sciarriàrivi cu ddri nnuccenti a li viòla viòla. … (Piagnucola.)
Pippina Nun lu vidi ca mi pungi? Cci paru un pezzu di cannavazzu.
Turddru (Sentenziando.)
Prego, lu cannavazzu avi la so mpurtanza, … lava la casa. … (Silenzio.)
Sariddra Com’è ca ancora nun si senti nenti?
Pippina (Speranzosa.)
Pò essiri ca si nni pinteru? … San Giseppi, facìtimi un signali, ancora n tempu semmu.
Rosa (Bussa, voce fuori campo.)
Gnura Pippì, … gnura Pippì?
Turidddru (Strofinando le mani per la soddisfazione che tutto procede secondo le aspettative. Alla moglie.)
Vidi c’arriva lu beccamortu cu la nutizzia.
Sariddra La festa si fici!
Pippina (Ricomponendosi si avvia alla porta, al marito.)
Ti la cuitasti la testa ora. … (Apre la porta, piagnucolando.) … Gnura Rò, trasiti.
Rosa (Rosa, venuta per restituire le forbici, che tiene in mano, si accorge del clima teso in casa, si siede e non parla. A Pippina.)
Comu vi sintiti?
Pippina (Piange a dirotto, convinta che Rosa porti la notizia della fuitina.)
Comu m’ha sentiri? … Chi disgrazzia, chi disgrazzia!
Rosa Gnura Pippì, senza fari accussì ca nenti cc’è! … A la morti sulu nun cc’è rimèdiu!
Pippina M’avissi cuntintatu sopiddru cchi! … Ah, mala sorti! … Chissu mi miritava i, gnura Ro’ ?
Rosa Arraggiuni aviti, cu vi pò dari tortu. … (Stuzzica Sariddra per avere qualche informazione dell’accaduto.) … Gnura Sarì, … quannu fu?
Sariddra (Sariddra incerta.)
Penzu, si e no … na mezz’urata.
Rosa Vu intra èravu?
Sariddra Tutti cca eramu comu li tarbi senza suspitari nenti. .. Unu ne ca pò tràsiri nti la testa di l’atri e lèggicci lu pinzeru!
Rosa (Tenta una nuova via.)
Antura lu vitti passari a Luzzu … ma ne ca mi detti a capiri nenti di chiddru chi stava succidennu.
Pippina Mancu a natri nni detti a capiri, …vasinnò mancu l’avissi fattu nèsciri. … Mi l’avissi attaccatu a la coscia.
Rosa (Rosa, sempre più incuriosita, cerca di carpire a Turiddru qualche utile informazione.)
Gnuri Turi, perciò … ? … Oh Diu!
Turiddru Chi v’a diri, gnura Ro’? … Chiddru chi veni nni pigliammu nti sta vita. Na vota s’arridi e na vota si chianci.
Rosa (Ritorna a stuzzicare Pippina.)
Senza fari accussì gnura Pippì. … Curaggiu, ne ca cci curpati vu.
Pippina Vi ringràzziu di chiddru chi diciti. La me cuscenza è netta, dicìtilu a tuttu lu paisi, tistimòniu San Giseppi!
Rosa I staiu ristannu comu na stunata. … Veru nun ci nn’è famigli tranquilli. … Comu cu lu beddru matrimòniu prontu, ca n casa vostra avi un misi chi s’arridi, d’unni cadì stu tronu?
Sariddra Petri di l’aria càdinu, petri di l’aria!
Pippina E chi si nni dici fora, gnura Ro’?
Rosa Cca nta lu nostru quarteri ancora nenti nuddru nni sapi. … I sulu lu sàcciu, scinnivu ora ora di nti me figlia di San Gaitanu e acchianavu direttamenti cca.
Pippina Genti assà cc’era a lu chianu?
Rosa Cu st’ariateddra di suli chi cci fu li cristiani tutti fora a rucchiuna eranu. … Pariva na festa.
Pippina Mi lu mmàgginu li lingui!
Rosa Spati, gnura Pipì, spati taglienti ca d’unni passanu, ràdinu paru paru carni e ossa. … Mara a ccu cci ncàglia sutta! … Nun hannu rispettu pi nuddru.
Pippina E di mia chi si nni diciva?
Rosa Di vu nenti, mancu na palora ntisi ca lu sannu chi fimmina siti.
Pippina (Confidenzialmente, indicando il marito.)
E di … stu galantomu?
Rosa (Fa cenni affermativi e brutti, confidenzialmente.)
Megliu parlarinni doppu. … (Confusa, dà la mano agli altri come se si trattasse di una visita di lutto. Bacia le donne.) … Gnura Pippì, mi dispiaci! … Gnura Sarì, facìtivi curaggiu! … Gnuri Turì, pinzàticci vu pi vostra muglieri. … (Guarda dubbiosa le forbici che tiene ancora in mano e poi le posa sul tavolo. Esce. Lunga pausa. Entra a sorpresa Luzzu.)
Pippina (Gridando.)
Luzzu! … (Lo abbraccia e bacia, sorpresa ed incredula. Sariddra resta indifferente) … Luzzu!
Luzzu (Non spiegandosi l’atteggiamento della madre.)
Madre? … La giacca mi state strazzanno! … (Infstidito.) … Calmatevi, mizzicaleddro e mizzica!
Pippina Luzzu, ti nni pintisti? Bonu facisti, la mà. Ora la sistemu i la cosa. … San Giseppi, grazzii.
Turiddru (Preoccupato fa cenni interrogativi al santo.)
Sant’Antò? … Luzzu, ti nni pintisti? … Vidi ca zzoccu lassasti, trovi!
Luzzu (Non comprenddendo l’agitazione generale.)
Cari genitori, … co i tà te vi!
Pippinaa Unn’è Angiliddra?
Luzzu Adàscio, vi dico adàscio. Ora vi conto tutto. … (Comincia a passeggiare per la stanza seguito da tutti i familiari.) …Mizzicaleddro e mizzica!, eravamo tutti pronti, mia suocera se ne aveva andatto a la putia, Angela aveva già preparato la truscia coi robbi, io ho trasuto dentro dal cortiglio senza farmi vedere da nullo e stavamo già scendendo la scala. … Appena siamo giunti dietro la porta … tu, tu, tu. Toppoliano. … Bisate chi era?
In coro (Tutti i familiari s’interrogano ed interrogano Luzzu.)
Cu era?
Luzzu Chi era? … Avanti, ditelo voi. … (I familiari mostrano segni di non saperlo.) … Allora ve lo dico io, … Peppino Marsala, lo zio di Angela, con la propria moglie sua medesima che siccome hanno ricevuto il biglietto del matrimonio sono venuti da Bivona per portarci il regalo. … Strada strada hanno incontrato mia suocera e tutti sono venuti a casa. …Mizzicaleddro e mizzica!, io, appena ho veduto la mala parata, sono uscito coto coto dal cortiglio senza farmi vedere, Angela ha ammucciato la troscia e si è messa a riccamare. … Ora sono là che mia suocera e Angela ci stanno facenno prego.
Turiddru Quannu si nni vannu, lu capisti?
Luzzu Io penzo che se ne dovessero andare con l’atabbosso che acchiana di Giorgenti.
Turiddru Va beni, allura nenti cc’è. Lu discursu si fa cchiù tardu pi comu avìamu dittu.
Luzzu Madre, perché piangete?
Pippina Chiànciu pi la mala sorti, figliu beddru! … Turì, veru nun la putemmu arrimiddiari sta cosa?
Turiddru Arrè cuminciasti? Pari ca t’avia passatu. … Cchiutostu, cc’è di abbisari la machina ca lu discursu si fa cchiù tardu, vasinnò Ninu si la fida vuliri essiri pagatu pi tutta la iurnata.
Pippina Sempiri di li spisi ti scanti, nùtuli! … Talìa chi culonna di figliu! … (Al marito, dolce.) … Nenti si pò fari, ah? … (Turiddru esce senza rispondere alla moglie. Silenzio.)
Luzzu Ho sentito dire che qua in paese Carmilino il fornaro si talia con Maria, la figlia di mascio Nardo. Verò è?
Pippina veru è! … E ti lu dissiru ca ddra sfacciata di so matri, siccomu lu discursu cci piaci la lassa fari? Genti senza russura nun ci pari malu?
Luzzu Che vergogne in questo paese!
Pippina E vidissitu comu si vestinu, parinu li figli di lu baruni Agneddru.
Luzzu Mìzzica e mìzzicaleddro!, a Como di queste cose non ne succedono.
Turiddru (Rientra.)
Tuttu fattu. … (Al figlio.) … La machina a l’orariu è ddrà e v’aspetta. Lu capisti Luzzu?
Luzzu Certo, padre.
Turiddru Allura senza perdiri tempu, a mumentu l’atabbussu acchiana … saluta li to parenti e vatinni.
Pippina Vàsami n’atra vota, la ma’. … (Anche Sariddra lo bacia. Luzzu esce, le donne si mettono alla finestra e salutano con fazzoletti bianchi. Turiddru fuma. Lunga pausa di silenzio.)
Postino (Fuori scena. Si ode un colpo prolungato di fischietto.)
Marra! … Posta.
Pippina (Alla madre.)
V’a pìgliala tu, scìnnicci.
Sariddra Chi sugnu la to serba? … Parti e vattìcci. … Bih, bih, bih!
Pippina Turì, cci po’ scinniri tu?
Turiddru Nun nni lu vidi ca fumu?
Pippina (Disperata si sistema alla meglio.)
Lu Signuri quannu m’arricogli è sempiri tardu! … (Gridando al postino.) … Mittìtila sutta la porta ca nun pozzu scinniri.
Postino (Voce fuori campo.)
Gnura Pippì, cc’è di firmari. Raccumannata è.
Pippina (Scende, rientra con una lettera, la posa sul tavolo. Si siede e piange.)
Grazzii a tutti du! Pi ssa cosa pozzu mòriri prima chi riìti un gnitu! … Tintu cu avi bisognu ni sta vita!
Sariddra (Sariddra prende la busta in mano e la guarda.)
Pippì, mancu la leggi? … Nun ti ntressa?
Pippina Nenti vogliu leggiri, nenti mi ntressa. … Littra di l’orfanelli di San Giseppi av’a essiri. … Sempri sordi vonnu chiss’atri.
Sariddra Mai, nta la busta nun c’è stampatu San Giseppi, varbi nun nni viu.
Pippina (Infastidita.)
E allura è di lu pani di Sant’Antoniu.
Sariddra Mai, Sant’Antoniu nun c’è stampatu vasinnò cci fussi lu gigliu. .. E po’ quannu mai l’orfanelli hannu fattu raccumannati?
Pippina (Gliela strappa di mano e legge.)
Bancu di Sicilia? … (Sorpresa ed incredula comincia a tremare.) … San Gisè, bancu di Sicilia! … Lu capìstivu? … (Gridando.) … Mamà lu sa chi è chista?
Sariddra (Nervosa.)
Chi Minica m’addumanni? … Chi ti paru magara? … Gèsu, Gèsu, nun si cci pò cummattiri!
Pippina (Strappa la busta e comincia a leggere. Trema, balbetta, balla. Sembra in preda al ballo di San Vito.)
Li grana arrivaru, arrivaru li grana! … Lussu, Luzzu. … Luzzu, lussu! … (Mostra un vaglia bancario, lo bacia ripetutamente.) … Beddri mii, surdiceddri adurati! Quantu mi facistivu piniàri! … San Giseppi, oh santuzzu beddru! … (S’inginocchia.) … Chi gràzzia mi facìstivu. … (Accende ceri, sembra invasata.)
Sariddra Pippina, chi schifiu ha?
Pippina (Al marito mostrando il vaglia.)
Arraggia, nutulami! Arrivaru li grana. … San Giseppi, i lu sapiva ca vu nun m’abbannunavavu. … Dumani cci sunnu ntorci di un metru … Oh chi sudisfazzioni d’arma e di corpu!
Turiddru (Alla moglie che balla per casa.)
Tè foddri!
Pippina Foddri i? … Lu foddri tu sì!. … (Mostra il vaglia.) … Affacciaru li sordi. … (Corre per la casa, canta e balla, rivolta al marito.) … Tarà tarà tarà, va raspati cu to mà, tarà tarà tarà v’a raspati cu to mà. … La banca mi fici lu prestitu. … Oh chi beddru diretturi! Cosa di vasallu, doppu di vu, San Giseppi!
Turiddru (Sorpreso.)
Chi prestitu? … (Dubbioso.) … E cchi cci dasti a garanzia?
Pippina Tutti cosi, tutti cosi. … Casi e tirrena, fin’a la testa mi mpignavu.
Turiddru Li to casi e tirrena, penzu.
Pippina Li me? Li me e li to, trunzu! … Tutti l’addicumenti a la banca sunnu, copia d’attu di casi e di tirrena.
Turiddru I siddru cc’è di firmari nun firmu mancu si vennu li carrabbunera.
Pippina Firmasti, lappasuni, firmasti! … Tutti cosi sutta puteca sunnu. … Lussu a fari, lussu vogliu fari. … Lu pistocchiu, lu pistocchiu! …. San Giseppi ora la cumannammu natri la festa . … (Turiddru ride.) … Chi è ssa risata critinisca? Ruditi ca nun putisti vinciri, nutulami!
Turiddru (Calmo, indica l’orologio.)
No, la muglieri, quali rùdimi, cca siddru quarcunu s’av’a pigliari li guvita a muzzicuna si tu.
Pippina (Non capisce .)
Pirchì?
Turiddru Unni sunnu li picciotti? … A chist’ura a li Savarini si casdianu. V’a pàrali siddru ti la fidi! … (Ride.)
Pippina Veru è! … San Giseppi n atru sfurziceddru at’a fari! … Curri Turiddru, marituzzu beddru, sarvami di stu sdisanuri. (Turiddru fa cenni negativi con la testa.) … San Giseppi arrè vi vegnu a ncuitari, aiutatimi ca mi trovu ntôn bisognu strittu. … (Accendere un cero e barcollando per la stanza sviene sul divano.)
Sariddra (Soccorre la figlia.)
Turì, tècchia d’acqua d’aduri. … Lestu ca sta murennu. … Pippì! … Lu detturi. … Chiamati lu detturi, … mori me figlia. … (Sviene anche lei sul divano.)
Turiddru (Calmo.)
Lu malatu a lu megliu va, chi òpira sta iurnata. … (Con molta calma guarda le due donne svenute, si accerta che il loro polso batte. Accende la pipa, tira qualche boccata di fumo.) … Sant’Antunì, megliu fari passari tècchia di tempu prima d’adddriviglialli, accussì li piccitti fannu chiddru chi hannu di fari e lu vaglia lu purtammu arrè sanu sanu a lu bancu. –Tiniti cca ca nun ci nni fu bisognu!- La pinzati a la facci di memuglieri? … Ma, dicitimi na cosa, quannu firmavu? … Chi è magara sta me muglieri, i nun nni capivu nenti? … E vu? … Ne ca putiti diri di no ca lu vitru di lu quatru vi lu mantegnu beddru pulitu pi vidiri tutti cosi? … Mah! … (Accende la radio ed ascolta. Entra improvvisamente Luzzu.)
Turiddru (Gli cade la pipa dalle mani per la sorpresa.)
Luzzu!
Luzzu (Tiene la testa abbassata come provasse vergogna.)
Padre!
Turiddru Arrè cca sì?
Luzzu Pare di sì.
Turiddru (Nervoso e gridando.)
Veru nun ti la fidi a fuitinni? … Cci lu dissi i a to matri ca sì un trunzarbaniu.
Luzzu (Guardandosi intorno nota le donne svenute.)
Cosa è successo? Si sentono male?
Turiddru (Gridando.)
Boni sunnu, stannu arripusannu!
Sariddra (Rinvenendo per le urla.)
Chi manicomiu! … Chi succedi?
Luzzu Io sono, nonna.
Sariddra Luzzu? A chi cci fa cca tu? … Nun ti nni fuisti?
Luzzu Ancora veramente no, nonna.
Sariddra Menu mali, nun c’è bisognu cchiù! Aspetta ca addrivigliu a to matri … cci arriva la …
Turiddru (Interrompendola e parandosele davanti prima che arrivi a Pippina. Le urla all’orecchio.)
Sa lassa iri a so figlia, … Rosamarina è a la cantunera chi si fa musciuliari di Galofaru. … Sa curri!
Sariddra Oh Beddra Matri di lu Carminu, guardatimilla vu! … (Al genero.) … N mezzu a la strata mi la musciulia? … (Turiddru fa cenni affermativi.) … Rosamarina, mantèniti. … Nun ti cumprumettiri! … (Esce.)
Luzzu Padre, che voleva dire mia nonna? Che lettera è arrivata?
Turiddru (Nervoso al figlio.)
La bulleta di la luci arriva. Chi cci duni cuntu a to nanna nun lu sa ca è stunata? … Ancora cca sì? Ch’aspetti? … Chi cci voli pi fuitinni?
Luzzu (Abbassando la testa.)
Mizzicaleddro e mizzica!, … mi ho dimenticato di prendere la chiave della campagna … e sono arriggirato per prenderla.
Turiddru (Prende la chiave appesa dietro la porta. GRidando)
Eccuti la chiavi, e ora sfunna e nun ti fari vidiri chiù prima di tri iorna.
Pippina (Risvegliandosi.)
Luzzu! Veru cca sì o mi staiu sunnannu? … (Lo stringe e lo strattona per convincersi che è veramente il figlio.)
Luzzu Madre, io sono! … (Indispettito) … Non mi strantuliate così che mi strazzate la giacca.
Pippina Oh San Giseppi, comu sugnu cuntenta! … Angiliddra unn’è?
Luzzu Alla sua casa che aspetta.
Pippina Vi nni pintìstivu di fuivinni? … Beddri! … (Lo bacia.) … Beddri!
Luzzu Quando prendo una decisione voi lo sapete che non mi ietto più indietro. … Ora ho la chiave della casa di campagna …(La mostra.) … e me ne vado.
Pippina (Di slancio afferra la chiave e la nasconde in petto.)
Fermati Luzzu! … Nun c’è cchiù bisognu di fuitinni. … (Gli mostra il vaglia.) … Arrivaru li grana!
Luzzu Vero dite o mi state cotolianno?
Pippina Quali babbiari, figliu miu, cca lu babbu arristà sulu to patri.
Luzzu Allora si facesse il matrimonio per come si aveva stabilito?
Pippina Megli ancora, cu lussu e stralussu. … Lu bancu nni fici lu prestitu.
Luzzu Mizzica e mizzicaleddro!, come sono contento. … E voi padre che dite? … (Turiddru guarda fissamente nel vuoto, muove le labbra ma non emette alcun suono, vaga per la casa.) … Madre, mio padre si sente male?
Pippina Nenti avi, nun ti preoccupari. Corpu d’abbili fu e cci riì la pressioni. … V’arrizzettati subbitu, figliu miu! … (Luzzu esce a sinistra. Pippina guida il marito e lo fa sedere di fronte al muro e pone su una sedia un bicchiere d’acqua ed una pillola per il marito. Esce a destra e ritorna con una scopa ed una grattuggia. Poggia capovolta la scopa davanti al marito ed appende accanto alla scopa la grattuggia.) … Turì, quannu ha tempu raspati! … (Accende la radio e mette sul piatto un disco, la radio diffonde La raspa. Spalanca la finestra e grida forte, mostrando il palmo capovolto della mano sinistra puntandolo con l’indice della mano destra.) … Malilingui, cca sutta nun ci chiovi! … (Esce a sinistra, rientrano in scena vestiti a festa; lei con cappello, sciarpa e ornata d’oro.) … Luzzu, amuninni nti Angila. … (Porge il braccio al figlio, escono in pompa magna mentre si muove a passo di danza al ritmo della raspa.)
Sariddra (Entra in scena con un nuovo paniere più grande del consueto riccamente abbellito da cui spuntano la teste di Rosamarina e di Galofaru. Ignora Luzzu, abbassa il volume della radio e mostra la casa a Galofaru.)
Eccu, beddru Galufareddru miu, chista è la cammara pi arricìviri li cristiani. … Chista è la cucina. … Nun ci tràsiri mai quannu cc’è me figlia ca cci acchiananu li nerbi. … Chista è la cammara di lettu. … Anchi cca è megliu ca nun ci trasi. … Ma chi ti dicu? Sti cosi po’ ti li nzigna Rosamarina. … (Si accorge di Turiddru che lentamente va riprendendosi.) … E chistu e lu zzi Turiddru. … (Gioiosa.) … Turì, ti prisentu a Galofaru, lu gattu di Rosamarina. … (Turiddru s’inghiozza, alzandosi barcolla, sta per cadere e cerca di aggrapparsi a Sariddra che teme che egli voglia aggredirla. Sariddra si sposta e Turiddru gira parecchie volte su se stesso ed infne si ritrova seduto su una sedia. Gridando.) … Beddra Matri, gattareddri me, scappammu ca chistu mriacu è! … Galofaru, stacci arrassu di chist’omu!
Turiddru (Rimasto solo, inghiotte la pillola e dopo vari tentativi riacquista la voce, si avvicina come un automa alla radio, la spegne completamente poi si alza e si rivolge a Sant’Antonio.)
Accussì nun si fa, caru Sant’Antòniu. … (Spegne ad uno ad uno i ceri accesi.) … Pirdunatimi! … A mia mi pari ca cca si ioca cu du mazza di carti. … Vaiu purtatu sempiri rispettu. … Veru è? … Siddru nun era pi mia, vu pedi nti sta casa nun ci nni mittìvavu. … (Indica San Giuseppe.) … Lu sapiti ca me muglieri s’adura ddrabbanna. … (Girovaga per la casa.) … Curnutu e mazziatu mi finì, … iddra lu lussu e i cu la casa e li tirrena pignuliati a la banca. … E si nun pagu si futtinu tutti cosi! … Ssa vincitoria a me muglieri nun ci l’aviavu a dari. E po’ cu tutta la vostra mpurtanza ssa littra nun la putiavu fari arrivari dumani matinu ca la festa era gia fatta? … Chi era mraculu difficili n pirsuna vostra? … (Si avvicina a San Giuseppe e spegne i ceri.) … Pirdunatimi anchi vu, senza offisa, i nun sacciu siddru ci trasiti o siddru nun ci trasiti nti sta storia … ma stasira semmu a luttu e amm’a stari tutti a lu scuru. … San Gisè, nun sunnu discursi di fari chisti. … Vu campàstivu scarsu e lu sapiti chi sunnu li debbiti!. … (Rivolto al suo santo.) … Sant’Antunì, allura veru è chiddru chi si dici ca siti prutetturi di li picciotti schetti! … E nun mi lu putìvavu diri ca cci avìavu mpegni macari vu nti stu matrimoniu? … (A sé stesso.) … Malu ncagliasti, Turiddru lu trunzu! … V’a travàglia … a trenta iorna cc’è la prima rata di lu bancu di pagari! … (Esce.)
Fine