Lu zitamentu di Rusidda

Stampa questo copione

LU ZITAMENTU DI RUSIDDA
Commedia siciliana in tre atti
Catanzaro Francesco Paolo


Personaggi:

Padre - Greco Luca
Assuntina - Benigno Donatella
Rusidda - Casella Roberta
Virticchedda - Greco Silvia
Nofriu - Pipitone Luca
Cuppolino padre - Contorno Davide
Cuppolino figlio - Banda Ignazio
Bastianu - Di Liberto Giovanni

Regia di Rocco Chinnici

ATTO PRIMO

Scena Prima



(La scena sarà costituita da una stanza borghese con un tavolino e due sedie ed un quadro alla parete. Nel lato sinistro una poltroncina. La stanza avrà due porte: una che va verso l'interno dell'abitazione ed un'altra che comunica con l'esterno da dove arriveranno le visite. Abbigliamenti della medio borghesia terriera per la famiglia di Rusidda, nobili per la famiglia Cuppolino.
Padre, Assuntina)

Padre: Oh, matri mia, matri mia! Chi sugnu stancu 'sta jurnata! Comu ogni matina u suli affacciò… ma sti rurlura 'un mi vonnu passari…
Oggi però mè sentiri forti, picchì è un jornu 'mpurtanti. Me figghia si zitia cù figghiu ru Dutturi. Chi fistazza am'à fari! Già i viru ddi manciafranchi assittati nnè tavulina ru bar comu hann'a cripari r'inviria…
…Me figghia dutturessa av'à divintari… a la faccia ri li 'mmiriusi.
Assuntina,taè, veni cca, unni t'ammucciasti. Sempri a ciuciuliari ccu li cummarii.
(Entra Assuntina)
Assuntina: Chi vvoi maritu miu…nun è l'ora ru clisteri, 'un t'aggitari…
Padre: Ma chi clisteri e clisteri! Oggi mi sentu un liuni…
Ahi chi dulura ( a parte massaggiandosi la schiena) Un liuni pi sta suddisfazioni…
Assuntina: Ma chi successi? A soddisfazioni? Forsi u dutturi 'nzirtò a tò malatia: ARTERIOSCLEROSI MULTIPLA CON COMPLICAZIONI NNA RINTERA?
Padre: Chi dici? Chi dici?
Assuntina: Ora puru surdu è! Chi semu cunzumati, chi semu cunzumati ccu stu vecchiu stolitu… Ma ccu mu misiru i morti.?
Padre: Oggi, cara Assuntina, come ti ho già diciuto una volta, stasira verrà il dottore Cuppolino, della pregiata farmacia Cuppolino, per chieder la mano di nostra figlia Rusidda per suo figlio.
Assuntina: Matri mia chi semu cunzumati, e ccu cciù rici a picciridda?
Padre: ma quale picciridda e picciridda. Ora nostra figlia s'è fatta donna e havi bisognu r'un bon partitu.
Assuntina: Ma lu viristi bbonu ddu picciuottu, pari un luccagghiuni…
Padre: Zitta, donna, blasfema; non offendere il bel nome di mè jenneru Zicchinetta Cuppolino. Cca i picculi cci sunnu! E me figghia diventerà na vera signura nna casa ru Cuppulinu.
Assuntina: Mamma mia, cci vuleva puru u matrimoniu cumminatu…
Padre: Talè è megghiu ca mi nni vaiu. Ma chi sugnu cuntentu!
(Esce il padre ed entra Rusidda)

Scena Seconda



(Rusidda, Assuntina)

Rusidda: Mamma, cara mamma mia…Son belle le nuvole del cielo…
Assuntina: Sì, figghia? ( a parte rivolgendosi al pubblico) E ccu cci u rici?
Rusidda: …ed il fiume scorre dai monti per la pianura…
Assuntina: (a parte) Ma chi fa, 'mpazziu già pi lu duluri?
Figghia ti viu stramma…chi successi ri accussì 'mpurtanti?
Rusidda: Cara madre del mio cuore… Sono qui per avere un tuo consiglio…
Assuntina: Si, dimmi cara, assettati cca a tavulinu e nninni parramu ra matri a figghia.
Rusidda: Cara madre, ti voglio confessare una cosa che forse ti renderà felice così come lo sono io col cuore in mano…
Assuntina: Dimmi, dimmi… forsi truvasti un diamanti?
Rusidda: Di più..
Assuntina: Un brillanti…
Rusidda: Di più
Assuntina: Oh biiritta figghia e chi truvasti?
Rusidda: Ti rivelerò un segreto che custodico nel mio cuore…
Assuntina: Dimmi dimmi
Rusidda: Mi sono innamorata… ho trovato l'amore…
Assuntina: Oh biniritta figghia accussì mi fai morirri ri crepacuore (e rivolgendosi al pubblico) ma allura è fatta: idda nnammurata, u Cuppulini cottu, putemu cunzari sta tavulata.
Rusidda: Sì, mamma, egli è giovane bello di aspetto pari un cavaleri della Tavola Rotonda
Assuntina: (rivolgendosi al pubblico) Ah! Ma u taliò bbonu?
Rusidda: …dagli ideali sani e belli…
Rusidda: (a parte) sìi, i picciuli…
Rusidda: …dai capelli biondi come l'oro…dagli occhi azzurri…e dai modi signorili…
Assuntina: Ma u Cuppulinu è nivuru e ccu l'occhi a babbasuni!
Rusidda: (meravigliata) Ma quali Cuppolino, io parlo del mio principe Nofriu…
Assuntina: Matri mia chi semu cunzumati!
Sì, u principi di li pecuri. E cu cci u rici a mè maritu? Stasira chi mala fiura am'a fari! Tutta a razza ri Cuppulinu viene ad addumannariti in sposa…
Rusidda: (quasi piangendo) No, madre, non fatemi questo sgarbo… Io non amo quell'uomo. Mio padre non può uccidere il mio cuore
Assuntina: E hai raggiuni. Nun chianciri cchiù figghia mia. Asciucati sti lacrimi ca viremu chi putemu fari. Finché c'è vita c'è speranza, ricia tò nonnu bonanima. Cci sarà na soluzioni. Fammi pinzari…
Una voce da dentro: (È il Padre)Assuntina unni sì?
Assuntina: Sugnu cca, maritu miu (ed indicando a Rusidda di andare via) Tu va via, viremu chi putemu fari!
Assuntina: Dimmi maritu miu!

Scena Terza



(Padre, Assuntina, Nofriu
Entra il marito.)
Padre: Dunque dobbiamo preparare una bella tavolata. Chista è genti fina e nui nun am'a fari malafiura.
Assuntina: (a voce bassa) Chi semu cunzumati!
(Bussano)
Assuntina: Chi è?
Nofriu: Sugnu Nofriu, signura ,mi putiti gràpiri a porta?
Assuntina: Matri mia chi semu cunzumati! Sì, vengo ad aprire…
(Entra Nofriu.)
Nofriu: Carissimi signori tutti, e vui ,vassia, i mè saluti
Padre: E chi vinisti a fari, nun hai ri travagghiari? Salutamu.
Nofriu: Mi è parsu graziosu purtarivi stu cestu ri frutta cugghiuta nna mè campagna comu signu ri stima e ri ringraziamentu pì l'acqua datami pì abbrivirari a terra. È mè patri ca vi manna sti cosi assieme a mmia pì diliziarivi lu palatu, massaru 'Vanni.
Assuntina: (sottovoce) Viri a chistu comu s'arruffiania u vecchiu…
Padre: Ma chi boi i picciuli?
Nofriu: (rirennu) No,nun si scantassi! Tuttu rialatu è.
Padre: Allura l'accettu. Posali cca 'ncapu. E ricorda a tò patri ca l'acqua è bbona ma i prumissi vannu mantinuti. Entru giugnu i picciuli m'hav'a dari!
Nofriu: Sì, un si scantassi… comu voli vassia.
Padre: Va bene. Ma u sai ca accussì mi pari simpaticu?
Nofriu: Grazi, vussignuria.

Scena Quarta



(Padre, Assuntina,Virticchedda, Nofriu
Entra Virticchedda, cantando.)
Virticchedda: Si maritau Rosa, Saridda e Pippinedda. Ed iu ca sugnu Virticchedda, nun mi pozzu marità…
Padre: (rivolgendosi a Nofriu) Ora vatinni ca vennu li mè figghi…
Nofriu: Conmu voli Vassia. (e con un gesto di saluto Nofriu esce dalla scena).
Virticchedda: Patri ccu era ddu beddu carusu?
Padre: Nuddu, figghia mia.
Assuntina: (a voce bassa) Sì, tò jenneru a picca.
Virticchedda: Ma chi avi mè soru Rusidda? È dda rintra ca chianci ntò lettu…
Padre ed Assuntina: (contemporaneamente) È nnammurata!
Padre: Sì è nnammurata…e prestu sarà maritata. Stu purpu nun si po' fari scappari…
Virticchedda: (quasi chiancennu ammizzigghiata) Iu puru, patri, iu puru vogghiu u zitu
Padre: Sì, figghia, nun ti scantari, verrà puru u tò tempu e mancu tinni a ddunerai e sarai zitata e maritata. Però nastrumentri curati megghiu i capiddi, a facciuzza…Sinnò nuddu s'adduna ra tò biddizza. (E a parte)Forsi un orbu ti potrà maritatri, orbu r'amuri. Ma tu nun ti scantari…
Assuntina: Ah, sì, un orbu.. un orbu, forsi (e pensa fra sé). Si po' fari, si po' fari.

ATTO SECONDO

Scena Prima



(Si apre la scena.
Rusidda, Assuntina)

Rusidda: Matri mia, io non vogghiu u Cuppulinu….
Assuntina: U capisciu, figghia mia, ma a voti la filicità…nun la sapemu ricanusciri e nno tempu nninni pintemu…
Rusidda: No, nun pozzu viviri ccu un omu ca nun mi piaci. Io vogghiu a Nofriu. È un bravu picciottu, ama la natura, è un onestu lavuraturi e poi lo amu comu un ciuri ama lu suli…
Assuntina: Mi fai commoviri, figghia mia. Sulu ca tò patri ti prumittiu a lu Cuppulinu…
Rusidda: No, matri, no…(e scappa a piangere in un angolo)
Assuntina: (raggiungendola) Calmati, viremu chi putemu fari…Virticchedda voli puru idda u maritu e u Cuppulinu mi pari giustu. Idda fuma e iddu è farmacista: quindi la po' guariri…Tu ami Nofriu e un jenneru chi possa occuparisi ri sta nostra terra nni torna comudu. Sulu chi pì purtari avanti stu progettu amu a pigghiaricci l'occhiali a lu Cuppulinu figghiu. Accussì inveci ri dumannari a manu tua addumannerà chidda ri Virticchedda e tu potrai amari u tò nnammuratu.
Rusidda: Oh, matri, siti divina.
Assuntina: Sì, sugnu ri vina, r'acitu e r'ogghiu.
Rusidda: Finitila, matri ri babbiari, vi vogghiu beni.
Assuntina: Sì, u sacciu, u scacciu, figghia mia. Ora vai, va a ripusariti e nun stari siddiata…C'è tò matri ca pripara sta frittata.

Scena Seconda



(Padre)

Padre: (aggirandosi per la stanza) Priparamu u tavulinu ccu la tuvagghia merlettata, i tovaglioli, u vinu, i cannola…E chi av'a manciari u reggimentu ri surdati?
Eh sì, quannu si zitia na figghia u patri fa milli spisi. E poi cci su figghi ca ccu lu tempu mancu talianu cchiù a so patri, u portanu all'ospiziu, u posteggianu ntà n'agnuni, ah sdisanurati!…Menu mali ca un 'haiu bisognu ri nuddu iu. Quattru fila mi manciu ancora, anticchedda i terra cci l'haiu…ma sì picchì semu accussì siddiati. Oggi fistinu s'av'a fari, un fistinu esageratu. Mè figghia ormai granni è divintata.
Assistimamu ccà, assistimamu ddà, ora tuttu mi pari prontu. Mi vaiu a curcari n'antichhedda pi essiri cchiù brillanti nna conversazioni.
Sì picchì i Cuppulinu sunnu signuruna, ccu tanti ri laurea ed esperienza nnò spitali, sunnu farmacisti ri fama munniali ed io mi nni priu picchì fra pocu ccu iddi sarò mparentatu…
(Il padre si siede su una poltrona, piglia il giornale , dà una breve occhiata e si addormenta immediatamente, ronfando)

Scena Terza



(Padre che dorme, Assuntina, Cuppolino padre, Cuppolino figlio, Bastianu, Virticchedda.
Suonano alla porta. Assuntina entra e va ad aprire, aggiustandosi i capelli)
Assuntina: Chi è?
Voce: Io.
Assuntina: Ah lui! Ma lui chi?
Voce: Il dottor Cuppolino.
Assuntina: (aprendo) O illustrissimi signori Cuppolino…Quale buon ventu?
Cuppolino padre: Sì, u ventu r'amuri, signura cara. Baciamo le mani.
Assuntina: (fra sé) Comu semu cunzumati!
Cuppolino padre: Comu rici? Ma unn'è so maritu?
(Il Padre si alza dalla poltrona e si avvicina agli ospiti.)
Padre: Cca sugnu, quali onuri aviri a vassia e a so figghiu nna mè casa.
Cuppolino figlio: Papà, ma runn'è a figghia?
Cuppolino padre: Ora, ora nni nni parramu ed aggiustati st'occhiali ca pari un beccamortu.
Assuntina: Sì, è megghiu ca si leva. Sa,nui fimmini semu cchiù affascinati ri la biddizza senza lenti artificiali. Tutta natura av'a èssiri…
Cuppolino padre: Senti a signura? E levatilli.
Cuppolino figlio: Ma iu nun cci viu bbonu…
Cuppolino padre: E chi a viriri, fighiu miu, cca semu nna casa giusta!
Cuppolino figlio: Allura i posu cca, supra stu tavulinu.
Padre: Ma assittativi cca ca vi fazzu purtari un po' ri viviri. (e grida) Bastianu!…
Bastianu: Cumanni patruni
Padre: Porta un po' ri vinu, chiddu bbonu, ri la vutti staggiunata ca amu a brinnari sta siratina.
Bastianu: (ridendo) Arriva subbitu, u tempu ri spillarlu.
(Esce Bastianu.)
Cuppolino padre: E vostra figghia runnè, illustrissimu?
(Assuntina si avvicina al tavolino e con un gesto fulmineo prende gli occhiali di Cuppolino figlio e li nasconde nel suo grembiule)
Padre: Arriva, arriva. Sa comu sunnu i fimmini dilicati, si sta facennu cchiù bedda!
(Ma entra Virticchedda.)
Virticchedda: Matri, m'aviti a fari un piaciri, haiu bisognu….oh scusati nun sapevu ca c'eranu visiti…
Assuntina: (accogliendola) Trasi, Trasi, figghia mia, e nun essiri timida Cca ci sunnu visiti pi ttia!
Virticchedda: (stupita) Pi mmia?
Assuntina: Sì, pi ttia
Padre: Ma chi fa mpazziu mè muggheri?
(Assuntina dà un calcetto al marito)
Padre: Ahi, ahi
Cuppolino padre: Ma chi avi un malesseri?
Assuntina: Sì sunnu i rulura; ma mè maritu è forti. È veru ca sì forti?
Padre: Sì, sugnu forti, ma u ruluri è cchiù putenti r'un cavuciu ri sceccu.
Cuppolino figlio: Papà papà, chi fa vinni a figghia?
Cuppolino padre: Sì, è cca nno so splinnuri -ricemu- ma chi cci vitti mè figghiu?boh..
Cuppolino figlio: È bedda?
Cuppolino padre: Sì…è un tipu
Cuppolino figlio: Aspetta ca mi rimettu l'occhiali. Unni su li lenti? Bedda matri, chi mala fiura chi fazzu ccu la mè zita…
Padre: Chi piredemu?
Cuppolino figlio: L'occhiali, l'occhiali, unni trovu!
Assuntina: Ma chi occhiali e occhiali. Cca s'ava sentiri u ciavuru, u caluri ri l'amuri.Veni cca figghia, avvicinati, runa a tò manu dlicata a stu tò nnammuratu, a u figgliu ru dutturi Cuppolinu. Iddu vinni pi ttia!
(Virticchedda non ha parola e fa un gesto di stordimento. Poi sorride innamorata)
Cuppolino padre: E sì, signora car, e vassia ccu rispettu,(rivolgendosi al Padre) apparecchiamu sta tavulata.

Scena Quarta



(Padre, Assuntina, Cuppolino padre, Cuppolino figlio, Bastianu, Virticchedda
Entra Bastianu con il vino.)
Bastianu: Ma è apparecchiata! (e ride)
Cuppolino padre: Me figghiu si voli sposari a so figghia
Padre: A ccui, a Virticchedda?
Cuppolino padre: Oh beddu nomi ri riggina…
Cuppolino figlio: Patri, ma iu sapia ca si chiamava Rusidda?
Cuppolino padre: Ma chi impurtanza avi u nomi, l'impurtanza è l'amuri. Anchi un omu ri scienza avi un cori!
Padre: Allura brinnamu a stu contrattu.
Assuntina: Sì brinnamu, brinnamu
Padre: Vinu pi tutti e a la faccia ri mmiriusi
Assuntina: È fatta. A prima è sistimata.

Scena Quinta



(Padre, Bastianu, Virticchedda, Cuppolino padre, Cuppolino figlio, Assuntina)
(Bastianu versa il vino per tutti e brindano.)
Virticchedda: Patri, patri chi sugnu cuntenta…E ccu s'aspittava sta bumma, quasi quasi vi chiedu u pirmissu ri fumarimi na sicaretta.
Cuppolino figlio: Ma chi dicci, zita mia? U fumu fa mali, fa ncatramari i pulmuna, poi fa veniri a tussi e a malatia ntè aggi. U fumu è un viziu periculusu…ca a muggheri ri Zicchinetta Cuppulino nun avi a rischiari.
Virticchedda: Mizzica, già muggheri mi fici. Matri mia, mi giranu i pallini i l'occhi..e va bei se è accusì, iu nun fumu cchiù. Nun vali perdiri a vita rarreri a na sicaretta assassina. E si mè maritu voli accussì accussì sia.
Assuntina: (rivolgendosi al Coppolino padre) Viri viri comu già vannu r'accordu.
Cuppolino padre: Già, già viu. Viu bbonu.
Padre: Allura n'avutra brinnata. A la faccia ri la mmiriata…

ATTO TERZO

Scena Prima



(Cuppolino padre, Cuppolino figlio,Virticchedda,Bastianu, Rusidda, Nofriu. Assuntina,
Nella stanza i presenti sono seduti nelle sedie e parlano tra di loro.
Suonano alla porta. Bastianu va ad aprire. È Nofriu).

Nofriu: Signuri illustrissimi….
Assuntina: Matri mia, ora succeri a bumma! (e rivolgendosi a Nofriu) Veni cca figghiu miu…
Cuppolino padre: Aviti n'avutru figghiu?
Assuntina: No, è lu zitu ri l'avutra mè fighia!
Padre: Ah accussì è a storia? Nun cci ste capennu cchiù nenti!
(Entra Rusidda)
Rusidda: Nofriu, Nofriu mio (e si abbracciano)
(Assuntina si avvicina al marito e sta per dargli un calcio)
Padre: Aspetta, nun tirari cavuci. U capivu! U mbrogghiu u cumminasti tu. Facisti e disfacisti comu na magghia ri lana. E mi hai sbalordito.
Assuntina: Nna vita av'a triunfari sempri l'amuri, picchì sinnò chi vali campari?
Padre: Hai sempri raggiuni tu. L'impurtanti ca tutti sunnu filici
Cuppolino padre: Viru ca vassia fu furtunatu. In un jornu ru figghe avi sistimatu.
Padre: Chi semu priati! Specialmenti pì so figghiu…
Cuppolino padre: Picchì chi avi mè figghiu?
Padre: Nenti, nenti è un bravu picciottu ma n'anticchia babbasuni.
Cuppolino figlio: (cercando ancora) Ma i miei occhiali li avete trovati?
Assuntina: Ancora l'occhiali cerchi?
Padre: Mi sa ca ccu mè muggheri nun li troverai mai!
(E ridono tutti.)

Scena Seconda



(Cuppolino padre, Cuppolino figlio,Virticchedda,Bastianu, Rusidda, Nofriu, Assuntina)

Padre: Assuntina, talè, veni cca .Ti pozzu riri ca sugnu cuntent ri essiri tò maritu? I mè figghi sunnu sistimati. I rulura mia mi parinu spiruti. Stu vastuni u iccamu nta n'agnuni. Ora putemu nvicchiari serenamenti e finalmenti aviri u tempu ri ririti quantu ti vogghiu bbeni.
Assuntina: Chi sentu? Mi stannu vinennu i lacrimi a l'occhi
Padre: Sì, ccu tutta sta cunfusioni n'apprufittu pi gridariti ca ti vogghiu bbeni chiossà ri mè terri e ri mè cuntadini.
Assuntina: Bedda matri, mi tremanu i ammi.
Padre: E finalmenti pozzu ririti "Veni cca ca ti rugnu na vasata" (e le da un bacio)
(Applauso dei presenti.)
Assuntina: (frastornata) Matri mia, chi sugnu cunzumata. Ccu tutta sta frinisia u vecchiu s'arrispigghiò ccu a sirinata. È un miraculu spiciali ca a Santuzza Rusalia m'app' à fari.È veru da amuri nasci amuri .E stu ciuri s'arrispigghiò…Vol diri ca finché cc'è vita cc'è spiranza. Ma ccu stu vecchiu rincoglionito speru ca a spiranza nun m'arresti supra a panza. Matri mia, matri mia, chi sugnu cunzumata.(e scappa via tenendosi i capelli fra le mani)

CALA LA TELA



Rappresentazione teatrale del testo di Francesco Paolo Catanzaro "Lu zitamentu ri Rusidda" Edizioni Cadan editore 2001 allestita dagli alunni della III sez. H dell'Istitutto Comprensivo di Belmonte Mezzagno con la regia di Rocco Chinnici de " La bottega dei sogni" nell'anno scolastico 2001-2002 presso l'auditorio dell'Istituto.
e-mail:catanpaolo@katamail.com
(Proprietà letteraria riservata Cadan Editore Palermo)