Pippo Spampinato
( La pompa di famiglia )
Commedia in due atti in dialetto siciliano
1
PERSONAGGI:
Don Giuvanni Santonocito, artigiano carradore ( anni 45 )
Donna Pippina, sua moglie ( anni 40 )
Anna, loro figlia ( anni 20 )
Zu Brasi, padre di Pippina ( anni 70 )
Micio, suo figlio ( anni 45 )
Ninu, lavorante di Giuvanni ( anni 25 )
Cunpari Santu ( anni 40 )
Don Peppi ( anni 50 )
‘U farmacista Curto ( anni 50 )
Ricu ( anni 10 )
Un ragazzo ( anni 10 )
L’azione si svolge in un paese etneo agli inizi degli anni ‘50
2
ATTO PRIMO
LA SCENA:
Una stanza a pianoterra nella modesta casa di don Giovanni Santonocito, artigiano carradore.
Nella parete in fondo, proprio al centro, vi è una porta a due battenti che dà sulla strada e fa da comune. Nella parete di destra vi è una porta interna che immette nelle altre stanze e nella parete di sinistra un’altra porta immette nella bottega.
L’arredamento modesto è caratteristico dell’ambiente siciliano.
Sono in scena, come arredamento indispensabile: un comò, una credenza, un piccolo tavolo posto addossato alla parete sinistra, un appendiabiti attaccato al muro e posto sul lato destro della stanza, alcune sedie.
3
L’ULTIMU CARRETTU ( 1° atto )
SCENA PRIMA
( Giuvanni e Santu )
GIUVANNI
( E’ senza giacca e sta misurando con larghi passi la parete di fondo, da sinistra sino alla porta e da questa sino alla parete di destra ) Eccu!... Cchi vi
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI
diceva? ‘A porta ammatti propriu ‘nto menzu. Mità e mità.
Ma cumpari, ppi daveru ‘u stati dicennu?
Allura comu, ppi scherzu?
Cci vuliti jsari ‘n muru ccà ‘nto menzu ppi divìdiri ‘a stanza?
Propriu! E devi èssiri àutu...
... Sinu o’ dammusu. L’haiu ‘ntisu.
Non devi passari mancu l’àlitu.
E vui ccà banna ( Santo si trova nella metà destra della stanza ) e vostra
muggheri dda banna...
No, cumpari. Jù ccà banna ( indica la metà sinistra della stanza dove lui si
trova ) e me mu... e idda dda banna. Jù attagghiu alla mia bottega di
carradòre e idda ‘ncugnata alla sua nuova pompa di binzina. Accussì
ognunu è ppi cuntu so’ e pò fari chiddu ca voli.
Ma allura ‘a scerra è grossa?!
( Senza dargli ascolto ) Isannu stu muru e dividènnu sta cammira, si
dividi tutta la casa in due parti uguali, e così ne usuffruirèmu metà
ciascuno, senza dannu di ‘na parti a n’autra. ( Pausa ) Non si può fare
altrimènti. ‘A casa è di tutti dui!
Avajah, cumpari! Cchi è chista ‘a prima vota ca succèdunu malintèsi in
famigghia? Ca poi tuttu si chiarisci e ogni cosa si aggiusta. Ora, dicu ju:
cchi c’è di mali siddu ‘a cummari si voli gràpiri sta pompa? Ca vui faciti
carretti e idda vinni binzina.
( C. s. ) Nunca, datimi ‘u metru. ‘A càmmira ad èssiri mità e mità. Non
vogghiu rubari nenti.. viniti ccà, misuràti vui stissu... ‘u filu du muru
devi ammiscàri propriu ‘nto menzu... e accussì ‘a porta servi ppi dui
ingressi... Dàtimi ‘u metru, vi dicu!
Ma quali metru? Cumpari non mi faciti arrìdiri.
Rìdiri?! Ma cchi vi pari ca scherzu? Cci vogghiu ‘u muru ddocu! Da oggi
in poi, jù non ci haju nenti cchi spàrtiri cu’ dda signura.
Non faciti arrìdiri i genti, cumpari. ( Pausa ) Vah, ora ci sugnu jù e vi
fazzu fari paci. Unn’è ‘a cummari? ‘A chiamu?
Cumpari, non aviti capitu nenti! Iù vi fici vèniri per farvi eseguìre un
lavoro. Siti o non siti muratùri?
Cu’ la facci!
Oh! E allura iù, ‘nta stu mumentu, haiu bisognu di un muratùri e non
autru.
Innanzi tuttu sugnu vostru cumpari, non diminticàtilu!
Appunto! Siti me cumpari! E allura, iù, avennu bisognu di ‘n muratùri,
cci pirmittìti ca a prifirènza scegghiu a me cumpari? Perciò, ‘u muru...
4
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI
E torna cu’ muru! Cumpari scusati, vi vogghiu fari prisenti ca essennu
cumpari vostru, sugnu macari cumpari di vostra muggheri... Di
conseguènza...
Perfettu! Siti macari cumpari di dda signura...
Vostra muggheri!
Dda signura! Dunque: siti macari cumpari per l’altra parte. Bene! Ed è
per questo che vi ho chiamato. Pirchì essennu vui, cumpari di ‘na parte
all’autra, cioè di tutte e due le parti contendènti, putemu èssiri sicuri e
certi che farete le cose senza favorìre nè l’una parte nè l’altra. Cioè: ‘u
muru lu jsati beddu rittu, senza panza e... dividènnu ‘a casa propriu ‘nto
menzu spaccatu.
Ca era muluni!...
Non schirzati, cumpari. Viditi ca ‘a cosa è seria.
Ca comu?! Tràgica! ( Ridendo ) A mia, vidènnuvi accussì ‘nfunciatu, mi
veni d’àrridiri...
Oh! E vardati quantu è allegru?! Cumpari, iù di sti tempi cci haiu ‘n
diàvulu ppi capiddu... e vui ‘a pigghiàti a rìdiri?! Vi ho pregato ca cci
aviti a jsari sta filaràta di ‘ntosti...
Cumpari, lassati pèrdiri sti discursi. Vah, ppi chiddu ca ha statu du
passatu, ascutàti a mia, cci mittemu ‘na petra di supra...
( Subito ) Ccà! Ccà!... ( Indica a terra ) ‘Na petra supra l’àutra e facemu
stu muru.
E torna! Sempri dda l’aviti ‘a testa?! Ora aggiustàmu tuttu cosi... Cci
pirmittìti ca chiamu ‘a cummari?... ( Vedendo apparire Pippina dalla porta
di destra ) Oh, idda ccà è! ( Le va incontro ).
( All’apparire della moglie si ritira in silenzio dalla porta a sinistra ).
SCENA SECONDA
( Santu e Pippina )
SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU
Cummari Pippina di vui si parrava; della vostra bella prisenza. Comu
siti?
Non c’è mali, cumpari. Bona, grazi a Diu! E ‘a cummari?
O’ sòlitu, cummatti cu’ ddi carusi. ‘U zu Brasi comu sta?
Ca comu ha stari? Sempri ‘u stissu. Trimannu comu ‘na virga.
Ca mischinu!...
‘Ntantu si voli sùsiri e smània facènnuni dispiràri.
Mischinu! Pò stari sempri curcatu
Accussì dici ‘u dutturi... Ma oggi c’arriva me frati Miciu, ‘u fazzu sùsiri,
pòviru vecchiu. Ca ppi d’averu non ha abbrazzàri a so figghiu?!
Eh, maliditta ‘a vicchiània!... Cu’ l’aveva a diri ca ‘u zu Brasi s’avìa
arriddùciri accussì? Maniàva ‘u pinnellu ca ‘u faceva parrari...
Niscèvunu carretti appitturàti sutta ‘a so manu, ca èrunu capolavòri. ‘u
cchiù granni pitturi di carretti da Sicilia! Eh, sangu di Giuda! Comu
n’arriducèmu... senza putìricci dari rimèdiu... ( Pausa ) Nunca, jemu o’
nostru, ora. Pinsamu d’aggiustàri i cosi ca si ponu aggiustàri. Cchi su’ sti
scerri tra maritu e muggheri?
Macari vui ni siti a canuscènza?
Comu?! C’è ‘n paisi chinu! Ma iù non mi crideva èssiri i cosi a stu
puntu.
5
PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU
Cchi cci putemu fari, cumpari? Quannu unu è riddìculu e pazzu...
( Non facendola proseguire ) Nunca, cci stava priannu o’ cumpari
Giuvanni... ( Voltandosi si accorge solo ora dell’assenza di Giuvanni ) E
uun’è? Cumpari!... Comu? Ora ora si truvava ccà... Unni spirìu? Unni
sinficcàu?
Si ‘nfirittàu. Puddicinèdda!... Oh, cumpari cchi staiu vidennu di sti
tempi! Comu si pò arriddùciri un omu seriu... ‘n patri di famighia?!...
Calmàtivi, cummari!... Ca bonu... ora aggiustàmu ogni cosa.
Ca quali aggiustàri, quali aggiustàri? Chiddu non ragiuna. E’ tistardu e
si mostra scunchiudùtu e riddìculu all’occhi di tutti.
Cummari... veramènti... ‘na parti di ragiuni l’havi ‘u cumpari. ‘U viditi
nuautri òmini semu attaccàti o’ nostru misteri...
E cchi cci dati ragiuni macari vui, ora? Quali misteri? ‘Na vota era
misteri fari ‘u mastru carrittèri, ma no ora ca i tempi sunu cangiati. ‘U
sapiti quant’havi ca me maritu non fa ‘n carrettu novu? Puuh! Macari
mi lu scurdai. Cu’ nni voli fatti chiù carretti? Cui? Scumparèru da
circulàzione i carretti! Oramai i genti s’accàttunu l’automòbili, i camii...
Comu mi diceva all’autru jornu un rappresentante: “La màchina ha
sostitoìto l’attrazione animàla”. E aveva ragiuni! Cu’ non si n’adduna è
orvu! Comu a me maritu c’arristàu anticu.
E cchi fa, cangia misteri? Alla so’ età?! Inveci di carretti fa automòbili?
Mi duna ‘na manu d’aiutu a mia ‘nta pompa. Pirchì comu pòrtunu ‘u
carburànti e ‘a pompa funziòna, c’è sempri di bisognu di ‘n omu. Iù e
me figghia non cci putemu badari comu è di giustu. Sempri fìmmini
semu!
O binidìttu cristiànu! ’Ntantu non sta ragiunànnu.
Pazzu! E’ pazzu!
‘U sapiti pirchì mi mannau a chiamàri? Voli jsatu ‘n muru ccà ‘nto
menzu, ppi spàrtiri a casa.
‘U viditi quantu è scunchiudùtu?! Riddìculu! Puddicinèdda! Cci la
dugnu iù ‘a spartùta da casa... Beddamàtri ca cci spaccu i sintimènti e ‘u
fazzu ragiunari iù!
Cummari ppi favurèddu... ristamu calmi pirchì allura i cosi si
còmplicanu chiù assai.
Mi mi cridi cumpari, non nni pozzu chiù. Non ci resistu e qualchi jornu...
‘A casa mi voli spàrtiri?!... Riddìculu! Vacabbùnnu e pazzu!
Cummari, iù sugnu ccà ppi fàrivi fari paci. Parola d’onuri ca non mi cci
avissi ammiscàtu. Tra moglie e maritu, si soli diri, non cci mèttiri jtu. Ma
datu ca i cosi sunu a stu puntu... e datu ca mi trovu ccà, v’haiu a fri
mèttiri d’accordu. ( Vedendo ritornare Giuvanni che entra dalla porta di
sinistra ) Oh! Ccà c’è ‘u cumpari.
SCENA TERZA
( Detti Giuvanni )
GIUVANNI PIPPINA
( Ha in mano un pezzo di gesso col quale comimcia a segnare sul pavimento una linea perpendicolare, iniziando dal centro della porta in fondo, in modo da dividere la stanza in due parti uguali ). ( Scattando ) Paschinu!...
6
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU PIPPINA SANTU GIUVANNI PIPPINA
( Calmandola ) Cummari... ppi favurèddu... ( Le accosta una sedia ) Ccà,
assittàtivi. ( La fa sedere nella parte destra della stanza ).
( Fermandosi a metà percorso ) Cumpari Santu, passati ccà banna, prima
ca jsu ‘u muru.
Quali muru?
Ca datu ca vui non mi vuliti favurìri, cci pensu iù stissu.
Cchi vuliti diri? Non vi staiu capennu.
Staiu jsannu ‘u muru. Viditi: tutto sta nella immaginazione ca si fa
l’individuo per una determinata cosa. E quannu l’immaginazione è fatta
con vera convinzione, è comu si fussi la realtà. Ora ccà, ppi mia, è comu
si ci fussi ‘u muru ppi daveru. Basta signallu ed è fatta! ‘U vogghiu di
‘ntosti di trenta? Basta immaginàrlu... ed è ‘n muru di ‘ntosti di trenta.
Macari di cimentu armatu ‘u putissi fari. Ma a mia mi basta accussì.
( Una breve pausa ) ‘Nunca, passati prima ca jsu.
Cumpari, lassàtivi parrari ‘n mumentu, arragiunàmu. Viditi ca ogni
cosa s’aggiusta...
Cumpari, iù haiu cchi fari e staiu chiudennu. Avanti, passati!
Cumpari, arragiunàmu...
( Continua a segnare la linea ) Mah! Voldiri ca si mi vuliti fare l’onore di
vèniri ‘nti mia, faciti ‘u giru da porta. ( Segna fino al proscenio ).
Cumpari, sintiti: ‘a cummari mi diceva ca avissi vulutu ‘na manu
d’aiutu... ( Vedendo che Giuvanni non l’ascolta, affaccendato com’è in altre
cose ) Ah?! Mi sintiti? Dicu iù: cchi è giustu lassari suli du’ pòviri
fìmmini ‘nta ‘na attività nova e sparti all’iniziu? Cci voli sempri la manu
di l’omu... du capufamìgghia. Cchi nni diciti? ( C. s. ) A mia ascutati. Ca
‘na manu d’aiutu cci la jti dannu. Certamenti ‘nte ritagghi di tempu... E’
giustu ca cci dati ‘n aiùtu. Vui siti l’omu ccà jntra!... ( C. s. ) Ah?
Cumpari?!... Mi sintiti?... Cumpari?!... Cumpari?!?!...
( Ad alta voce ) Ah??? Cu’ mia parrati?
Comu cu’ vui?! Havi menzura ca dicu “cumpari”.
( C. s. ) Ah?... Comu?... Parrati chiù forti ca non vi sentu.
Cchi addivintàstivu surdu ‘ntuttuna?
( C. s. ) Cchi diciti?
( Parlando forte ) Dicu: non cci sintiti bonu? ‘Nsurdìstivu?
Comu vi pozzu sèntiri si c’è ‘u muru ‘nto menzu?
( Dopo una pausa ) Iiih! Sangu di Giuda! Ca cci aveva cridutu ppi daveru.
( Scattando in piedi ed inveiendo contro il marito ) Paschinu!...
Scunchiùsu!... Puddicinèdda!...
( Calmandola ) Cummari... ppi favurèddu, assittàtivi! ( Fa sedere Pippina,
poi rivolto a Giuvanni ) Dicìtimi ‘na cosa cumpari, cchi faciti miràculi,
vui? Oppuri ‘nte manu aviti ‘a bacchetta màgica? Comu fu ca jsàstivu
stu muru tuttu ‘nta ‘na vota? Iù, ca sugnu muratùri, cci avissi misu
quantumènu du’ jorna.
Giustu! Aviti ragiuni, cumpari. ‘U muru devi èssiri forti e fattu a règula
d’arti. Va beni, m’arrisùcu!... Voldiri ca ppi jsallu tuttu cci stamu ‘na
quattrina di jorna... Pirmittìti, allura, ca cci jsu ‘a prima filaràta di
‘ntosti, ppi oggi? ( Fa l’atto di costruire il muro da vero muratore ) Eccu!...
Anzi du’ filaràti... quaranta centìmitri d’altezza... Ppi oggi cci basta! Poi
si finisci. L’importante è dari l’inìziu!
Puddicinèdda!... L’inìziu havi ‘n misi ca ‘u dasti... e ancora non ti
n’adduni quantu si riddìculu.
7
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU PIPPINA SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI PIPPINA GIUVANNI PIPPINA
Cumpari, poi cci pinsamu ppu muru, per ora circamu d’arragiunàri ‘n
pocu. Si pirmittìti, iù vi vuleva fari ‘na proposta. Mi sintiti?
Si aviti a parrari cu’ mia, aviti a passari ccà banna, ‘nta me casa.
E siccomu haiu a parrari macari ca’ cummari... non mi pozzu mèttiri a
fari viaggi. Iù ca soffru di sciàtica! Nunca, mi sintiti?
Cchi è non pozzu ricìviri l’onuri d’avìrivi ospiti ‘nta me casa?
Cchi c’entra?... Cumpari, haiu a parrari a tutti dui. Vardati cchi fazzu:
mi mettu ccà ‘nto menzu e accussì pozzu parrari a tutti dui, va beni? ( Si
porta la sedia sulla linea e siede ) Ppi autru ‘u muru non è ancora jsatu...
Comu non è jsatu?! V’haiu dittu ca ddocu c’è quasi menzu metru di
muru. Ppi mia l’immaginazione è comu siddu fussi realtà.
Vuleva diri ca ancora non è àutu. Voldiri ca mi mettu in equilìbriu.
( Colloca la sedia in modo da essere bilanciata sulla linea da una parte e
dall’altra ) Va beni accussì? ( Pausa ) Oh! ‘Nunca...
Attentu, cumpari!...
Cchi fu?
Mi pari ca stati pinnennu tuttu di’n latu e vi putiti rùmpiri ‘u coddu.
Non vi scantati ca aria cci n’haiù... Non ppi nenti fazzu ‘u muratùri.
( Con un sorriso ) Veru cummari?
Miatìddu vui c’aviti vogghia di schirzari. Iù staiu vugghennu!
Pazienza, cummari... allintàtici ‘a fiamma! Ora aggiustàmu tuttu, non vi
preoccupàti. Nunca cumpari, ccà ‘u puntu è unu. Jemu cu’ òrdini.
Perciò: vostra muggheri, ‘a cummari, ha ritenuto opportuno impiegare
ddi soddi ca vi spartìstivu dalla vendita dell’ortu. Cci semu? Nunca: visti
ca ‘nto paisi non c’èrunu pompi di binzina, e siccomu i tempi cangiàru e
non tutti vannu cchi carretti, pinsau di grapìrisi ‘na pompa ppi vìnniri
binzina. Vui, intantu, faciti carretti... e sinu a quannu, ‘nto paisi, vòlunu
fatti carretti, vui li favurìti cu’ vostru misteri e aviti clienti; mentri
vostra muggheri si va accaparrànnu i novi clienti ca non vòlunu chiù
carretti, ma s’accàttunu i màchini. E finu a ddocu, a mia mi pari ca non
c’è nenti di mali. Vadagnàti vui e vadagna ‘a cummari.
Cumpari, mi stati facennu furriàri ‘a testa.
E pirchì? Mi pari ca ‘u discursu è tantu chiaru.
No, dicu: mi furrìa ‘a testa pirchì pari ca di ‘n mumentu all’àutru aviti a
cascari di ddocu a supra.
Di unni?
Comu di unni? Ca di supra ‘u muru. Vi lu scurdàstivu ca siti in
equilìbriu supra ‘u muru?
Ca già, mi l’aveva scurdatu.
‘U viditi? Vu scurdati e v’annacàti tuttu. E si poi vi sdirrubbàti e vi
struppiàti? Ascutàti a mia, passati ccà banna...
Cumpari, ma no viditi quant’è riddìculu? Cchi non vi n’acchiana sangu
‘ntesta a vui? Iù staiu scattannu... e si sècuta a parrari ancora accussì
scunchiusu, parola d’onuri ca cci spaccu i sintimènti... e ‘u fazzu
ragiunàri bonu.
Cumpari, mi vuliti fari la cortesia di dìricci a sta signura di ddocu a
banna ca cci staiu rumpennu i masciddàra si parra ancora con questo
linguaggio benzinarèsco di ex lavannàra.
Tu si’, cu’ lu to fari, ca mi fai parrari accussì, sbirru! Tu, ca mi stai
facennu divintàri accussì!... ‘na lavannàra.
8 |
|
GIUVANNI |
Cumpari, per favore, cci vuliti diri a sta signura di non dire bugie, pirchì |
lavannàra non è ca cci addivintàu, cci nascìu! |
|
PIPPINA |
( Si alza ) Iù nascii lavannàra, mentri tu nascisti nòbili, averu? Eccu |
pirchì voi cuntinuàri a fari ‘a vita di baruni, stannu sfacinnàtu e |
|
campannu di rènnita. ( Si avvicina quasi ad oltrappassare la linea ) Ma non |
|
ti n’adduni ca stai parrannu ammàtula? Ebbeni sì, fazzu ‘a lavannàra... |
|
‘a serva... ‘a binzinàra... Sì, ‘a binzinàra! Ma ‘u pani iù mu guadagnu |
|
travagghiànnu e no, comu fai tu, ca stai sfacinnàtu da matina a sira. ( Si |
|
avvicina al limite della linea ) Dimmi ‘na cosa: quant’havi ca non fai ‘n |
|
GIUVANNI |
carrettu? Quant’havi? Diccillu, ccà, o’ cumpari, quant’havi. |
( Ha già afferrato una sedia ed è pronto a scaraventarla alla moglie qualora |
|
oltrepassasse la linea divisoria ) Alt! Attenzione al lìmite!... |
|
PIPPINA |
( Fermandosi e non andando oltre ) Quali lìmiti? Scunchiusu! Cchi voi |
cunchiùdiri cu’ sti cretinàggini? Cchi voi cunchiùdiri?... ‘U lìmiti, ‘a |
|
divisiòni... ‘a morti latra ca... ‘U sai, per ora, cchi facissi iù? ( Si avvicina |
|
minacciosa sempre più al limite ). |
|
GIUVANNI |
Cumpari, parola d’onuri ca si stralìmita ‘u cunfini cci rumpu i corna! |
SANTU |
( Che ha cercato di calmare ora l’una, ora l’altro ) A propòsitu di corna... |
Ora, iù dicu: cu’ mi cci porta a mia di ‘mpunìrimi sti corna di ‘nterra... |
|
Mah! Ca sia fatta la vuluntà di Diu!... Sintiti: si vuliti ragiunàri, iù mi cci |
|
mettu, ma si v’alteràti di ‘na parti all’àutra, non cunchiudèmu nenti. |
|
Cumpari, mi prummittìti di stari calmu, senza alteràrvi? |
|
GIUVANNI |
Iù alteràtu? No viditi quantu sugnu friscu e tranquillu? |
SANTU |
Oh, binidìttu ‘u Bamminu! E vui cummari, m’aviti a fari parrari senza |
intirrumpìri ‘u ragiunamentu. |
|
PIPPINA |
( Calmamdosi ) Scusati cumpari, macari m’affruntu, beddamàtri! Ppi |
rispettu vostru mi cusu ‘a vucca. |
|
SANTU |
Oh, finalmènti! Nunca, pozzu parrari? |
PIPPINA |
Parrati cunpari... ( senza badarci oltrapassa la linea ). |
GIUVANNI |
( Con calma le scaraventa la sedia che teneva in mano ). |
PIPPINA |
( Gridando ) Aiaih!... Armali!... Zaurdu!... Cainu!... ( Si ritira dalla sua |
parte ). |
|
SANTU |
( Allibito ) Cumpari??? E comu?... Accussì l’ammazzàti! Auh! E |
dicìstivu di èssiri calmu. |
|
GIUVANNI |
Cchi c’è? A ‘mprisa ca non sugnu patruni, ‘nta me casa, di jttari ‘na |
seggia all’aria? |
|
SANTU |
Ca non tantu, scusati! Speci, poi, quannu cci sunu cristiàni di sutta. E si |
per casu mi truvava iù ddocu a sutta... Non mi spaccàuru ‘a testa?! |
|
PIPPINA |
Pirchì, allura a mia cchi fici, non m’acciuncàu ‘na jamma? |
SANTU |
Vui siti ‘a muggheri. Ma iù non c’entru completamènti... Vah, vah! Si ‘a |
pigghiati ‘nta stu modu, iù mi nni vaiu... |
|
GIUVANNI |
Bravu! Amunìnni cumpari, macari iù haiu a nèsciri. Amunìnni, vah! |
Avissi a jri ‘nto tabacchìnu. ( Si dà da fare pr uscire ). |
|
SANTU |
E cchi è, ora va filati? Aspittàti ‘n mumentu, ragiunàmu... |
GIUVANNI |
Scusati cumpari, è cosa urgenti. Mi l’aveva scurdatu... Avissi a scrìviri |
‘na littra cu’ primmura e haiu accattàri ‘n fugliettu e ‘na busta. Ppi |
|
favuri mi la pigghiati dda giacca? ( Indica la giacca che si trova |
|
nell’appendiabiti posto sulla parte destra della stanza ). |
|
SANTU |
E va beni!... Voldiri ca vi fazzu cumpagnìa e strata facennu ragiunàmu |
( sta per prendere la giacca ). |
9 |
||
PIPPINA |
( Bloccandolo ) No, cumpari! ‘N mumentu. Mi si la veni a pigghiàri iddu |
|
‘a giacca, ca i pedi cci l’havi! |
||
SANTU |
Ah, ca certu!... Pigghiativìlla vui, cumpari. |
|
PIPPINA |
... Ca i pedi cci l’havi!... ( E afferra una sedia ). |
|
SANTU |
( Notando l’atteggiamento di Pippina ) No, no cummari! E cchi facemu ‘a |
|
lotta giappunìsa? A ‘mprisa ca i pedi cci l’havi... e vui cci li vuliti |
||
rùmpiri?! |
||
PIPPINA |
Pirchì a mia non mi stava acciuncànnu, l’armali?! Ora, si havi curaggiu, |
|
si la vinissi a pigghiàri iddu ‘a giacca... |
||
SANTU |
Iddu sa pigghia, iddu! Ma senza cumbattimèntu. Avanti, cumpari |
|
passati, vo’ pigghiàtivi ‘a giacca... e finèmula cu’ sta cummèddia. |
||
PIPPINA |
Sta farsa aviti a diri... Oppuri sta tragedia!... ( Minacciosa ) Avanti |
|
passa... Passa si hai curaggiu! |
||
GIUVANNI |
( Dopo una pausa ) Cumpari, per casu non vu truvati di ‘ncoddu ‘n |
|
fogliettu e ‘na busta? |
||
SANTU |
( Stupito ) ‘N fugliettu e ‘na busta??? |
|
GIUVANNI |
Allivòti... |
|
VOCE DI ANNA (Dall’interno ) Omà?!... Omà?!... |
||
PIPPINA |
( |
Lascia la sedia e si avvicina alla porta di destra ) Cchi c’è? Cchi successi? |
GIUVANNI |
( Con mossa fulminea, approfittando della distrazione della moglie, va a |
|
prendere la giacca e ritorna subito dalla sua parte ) Auh! Iù cci haiu ‘u |
||
portafògghiu ‘nta giacca! |
||
PIPPINA |
( Fa controscena ). |
|
SANTU |
Beddamàtri ca mi pariti ‘u cani cu’ jattu, tutti dui. |
|
GIUVANNI |
( Indossa la giacca e portandosi alla comune ) Cumpari, pirmittìti... Staiu |
|
turnannu! |
||
SANTU |
No, no! Ca vi fazzu cumpagnìa e accussì parramu. |
|
GIUVANNI |
( Poichè alla comune è aperta l’anta della porta che dà nella metà destra della |
|
stanza, sta per oltrepassare la linea segnata, saltando l’immaginario muro, ma |
||
si ferma rimanendo con la gamba sospesa, poichè vede la moglie che già ha |
||
afferrato la sedia ed è pronta a lanciargliela ). |
||
PIPPINA |
Si ti arrìsichi a pusari ‘u pedi ccà banna, ti rumpu ‘a jamma! |
|
GIUVANNI |
( Piano piano ritira la gamba ). |
|
SANTU |
Signuri mei, finèmula cu’ sta farsa!... |
|
GIUVANNI |
( Si avvede che ha la possibilità di uscire dalla porta interna a sinistra, |
|
attraverso la bottega ) Oh! E non pozzu nèsciri da putìa?! ( Si avvia, ma |
||
giunto davanti la porta laterale si ferma, perchè ha un’altra idea ) Anzi, no! |
||
Nesciu dall’ingresso principale... Da’ me menza porta. ( Ritorna alla |
||
comune ed apre l’altra anta della porta ) Cchi cci avevu pinsatu?! Cumpari, |
||
si vuliti nèsciri du me latu... senza cumplimènti... vi lassu ‘a porta a |
||
vanedda. ( Va via ). |
||
SCENA QUARTA |
||
( Detti meno Giuvanni ) |
||
SANTU |
( Dopo una pausa ) Cummari, va pozzu fari ‘na proposta? |
|
PIPPINA |
Di cchi si tratta? |
|
SANTU |
Pirchì non la ‘ntistati a tutti dui sta binidìtta pompa? Tutti dui: maritu e |
|
muggheri. Ditta coniugi Santonocìto. Anzi, tuttu tri: “Ditta coniugi |
||
Santonocìto & figlia”. Ppi daveru vu dicu! |
10
PIPPINA SANTU
Si è picchissu cumpari, da parti mia non c’è difficoltà. Basta ca me
maritu cci metti, puru iddu, ‘a so’ mità di soldi.
Oh, binidìttu ‘u Bamminu! Ca comu?... E pirchì non parràuru prima?
Ca accussì, sugnu sicuru ca ogni cosa s’aggiusta. Quantu vaju a parrari
cu’ cumpari, vah!... S’aggiusta!... S’aggiusta!... ( Si avvia in fretta per la
comune e, volendo uscire dalla metà di porta a sinistra, poichè egli si trova
nella parte destra, salta la linea come se ci fosse il muro, ma si ravvede
subito ) Ih, diavulùni! Ca m’ha fattu suggestionàri macari a mia, cu’ stu
schifìu di muru... ( Per la rabbia dà calci a vuoto come se il muru esistesse
davvero ). Cci lu dirrubbu!... ( E va via per la comune ).
ANNA
SCENA QUINTA
( Pippina e Anna )
( Entra dalla porta interna di destra ) Omà, ‘u sai cchi ura è? A st’ura ‘u ziu
PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA
havi vogghia d’aspittàri.
Casu mai ‘a strata ‘a sapi.
Certu ca ‘a sapi, ma era giustu ca qualcunu cci jeva a ‘ncuntrallu. Dopu
ca unu manca tant’anni du so’ paisi... arriva e non trova mancu ‘n cani
ca l’aspetta! ( Avviandosi verso la porta di sinistra, scorge la linea disegnata
a terra ) Cchi è sta singa ‘nterra?
I disigni ca sapi fari to’ patri. ‘Nveci di jricci iddu a ‘ncuntrari a so’
cugnatu... comu fussi di giustu... mi fa i disigni... ‘u cunfinu...
Quali cufinu? Cchi si misi a fari cufina, ora?
Sì, i panara... Chiddu mancu ‘a cruci ca palma a Pasqua sapi
‘ntricciari... Sulu carretti! Sulu carretti sapi fari. ( Vedendo che Anna sta
per entrare nella bottega ) Unni stai jennu, tu? T’aveva dittu ca ddocu a
banna, ‘nta putìa, tu non cci avevi a mèttiri chiù pedi. Videmu quannu
‘u voi capiri.
Omà, cchi hai stamatìna? Mi stava affacciànnu ppi vìdiri, siddu allivòti,
c’era Ninu ‘nta putìa, ppi dìricci ca cci voi parrari tu.
A Ninu ‘u mannài a chiamàri a casa, e quannu veni tuppulìa da porta,
pirchì ‘nta putìa non cci havi chiù nenti cchi fari, datu ca to’ patri ‘u
licinziàu. ( Porgendole un vestito da uomo che ha preso dal cassetto del
comò ) Veni ccà, pòrticci sti robi a to’ nannu, ca si voli sùsiri.
Ma si ‘u mèdicu dici ca ha stari curcatu.
Cchi cci pozzu fari, iù? Ha fattu ‘u ‘nfernu ca si voli sùsiri ppi forza...
Abbàdicci, fallu mèttiri assittàtu o’ suli... e non lu fari furriàri casa casa.
Iù cci pozzu purtari i robi e poi sa vidi iddu. A mia non mi può vìdiri!
Non lu cuntradìri tu, e fa’ chiddu ca voli. ( Si porta davanti la porta interna
di destra e, parlando ad alta voce si rivolge all’interno ) Opà... Opà, ccà c’è
Anna. ( Si sente un’imprecazione di Brasi ) Mi si vesti. Iù staiu jennu ad
incuntràri a Miciu. ( Altra imprecazione di Brasi ).
Bonu! Attaccàu a sciògghiri ‘a cruna.
Pènsacci, tu! Mi nni staiu jennu. Si veni Ninu fallu aspittàri. ( Va via per
la comune, dopo aver chiuso l’anta della porta che aveva perto il marito ).
11 |
|
SCENA SESTA |
|
( Anna sola, poi Ninu ) |
|
ANNA |
( Esce per la porta interna di destra per andare a portare il vestito al nonno. |
Subito si sente un rumore come di qualcosa che Brasi le ha scaraventato |
|
addosso. Anna dall’interno comincia a lamentarsi , mentre Brasi continua a |
|
ripetere invettive. Dopo un poco Anna rientra a ritroso parlando, ora forte |
|
verso l’interno, ora tra sé ) E cchi è pazzu?! Auh, arrivànnu a ‘na certa |
|
età, è megghiu ca vi chiudìssiru o’ manicòmiu... Mi stava spaccannu ‘a |
|
testa, l’armali! E cci trèmunu i manu... Pinsati?!... Cchi mi sta cuntannu |
|
a mia? Pirchì nu sa sciurra cu’ so’ figghia? ( Imprecazione di Brasi ) Oh! |
|
Sparti chistu è ‘u ringraziamèntu, nevveru? Di ora in poi non cci trasu |
|
chiù ddocu intra! Pò mòriri! ( Altra imprecazione di Brasi ) Sì, sì, macari |
|
accupàtu!... tuttu ‘u fetu lu senti iddu!... Unn’è stu fetu? Sintemu: unn’è? |
|
Si ancora binzina non ci n’è... comu lu pò sèntiri ‘u fetu? Ah?... Si ‘a |
|
pompa è leggia... Varda che bella, oh! Iddu è pazzu e l’àutri ci hannu a |
|
jri ‘nt’ammisca?! Si non cci voli stari ccà, pirchì non si nni va cu’ so’ |
|
figghiu Miciu in Continènti, ca si la passa megghiu? ( Si sente bussare alla |
|
porta interna di sinistra e va subito ad aprire ). |
|
NINU |
( Entrando ) Non c’è to’ patri? |
ANNA |
Finalmènti! Cchi cci voli ppi vidìriti?! |
NINU |
Cchi voli diri “cchi ci voli”? Si non staiu travagghiànnu chiù cu’ to’ |
patri... |
|
ANNA |
E pirchissu non t’ha fari vìdiri? Allura iù non cuntu nenti? Veru è: cu’ |
sta luntanu di facci, sta luntanu di cori. |
|
NINU |
Ma cchi vai dicennu? Certu ca non pozzu vèniri comu prima, ora ca non |
si travagghia. Cchi fazzu: staiu ‘nta putìa e ammuccu comu ‘n |
|
passulùni?!... Ma non è ca pirchissu sugnu luntanu di tia... Sempri ‘nto |
|
me cori tu si’, comu ha’ statu sempri! E non aviri paura ca sugnu chiù |
|
‘nnamuràtu di prima; specialmènti ora ca non ti sacciu vicinu comu ha’ |
|
statu ‘nto passatu... Veni ccà dammi ‘n vasunèddu. ( Le si accosta ). |
|
ANNA |
( Scostandolo ) Mutu ca c’è ‘u nannu dda banna. |
NINU |
Non è curcatu?... Veni ccà gioia mia, ca ti dicu quantu ti vogghiu beni! |
ANNA |
Lèvati ca c’è ‘u nannu, ti dicu... ca si sta susènnu... E poi pò vèniri me |
NINU |
patri... |
( Va a chiudere la porta interna di destra girando la chiave, poi si affaccia a |
|
guardare dalla comune e ritorna ) Nuddu veni. ( Si avvicina ad Anna e |
|
l’abbraccia. Lei lascia fare. Stanno per baciarsi, quando, dalla strada, si sente |
|
la voce di don Peppi che chiama ripetutamente don Giuvanni. I due si |
|
staccano ). |
|
ANNA |
Matri!!!... E cu’ è? |
NINU |
Don Peppi è, ca cerca a to’ patri... Affàcciti e cci dici ca non c’è. |
ANNA |
( Avviandosi verso la comune ) Vattinni ‘nta putìa, tu. |
NINU |
( Si mette di lato, per non farsi vedere dal di fuori ) Non ti preoccupàri... |
Affàcciti! |
|
ANNA |
( Si affaccia alla comune e parla ad alta voce verso l’esterno ) Don Peppi, |
non c’è me patri... E’ fora! ( Dopo un poco rientra ). |
|
NINU |
Si nni jvu? |
ANNA |
Sì. |
NINU |
( Le si avvicina e l’attira a sé ) Veni ccà! |
12
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
( Standogli vicina, cerca di tenere Nino un po’ distante da lei, mentre egli,
invece, cerca di stringerla a sé ) Ninu, haiu l’impressiòni ca tu non mi voi
beni comu ‘na vota.
Ma cchi vai dicennu?... Si iù staiu niscennu pazzu ppi tia. Veni ccà!...
( C. s. ) Ti sentu luntanu di mia e mi pari ca t’alluntàni sempri chiù!
Ma si si’ tu ca m’alluntàni...
No ora, ‘nta stu mumentu. Ma quannu tu non cci si’... Quannu non nni
videmu. ( Man mano cede alla stretta di Ninu e si fa abbracciare ).
Non è veru! Anzi ti sugnu chiù vicinu quannu non nni videmu, pirchì
pensu sempri a tia... e vulissi stari accussì sempri abbrazzàtu cu’ tia...
accussì... comu ora.
E iù macari... accussì ppi sempri... Ti vogghiu beni assai, Ninu!
Iù macari, curìna mia!... Assai, assai!... ( Cerca di baciarla ).
Pirchì non nni parri intra e nni facemu ziti giusti?
( Scostandosi di colpo ) ‘U vidi? Appizzàsti tuttu ‘u bellu! Pari ca ‘u to’
pinseri è sulu chiddu di parrari chi to’. Pirchì, ora cchi semu ziti
sbagghiati?
Certu! Cchi avemu a stari sempri accussì?... Ziti ammucciùni, ca
n’avemu a scantari di ‘n mumentu all’àutru? Ni maritàssimu e accussì
stàssimu sempri vicini. Ora ca tu non cci si’ chiù ‘nta putìa e non ti
pozzu vìdiri comu prima jornu ppi jornu, quannu aspettu ppi vidìriti, mi
pari cent’anni ogni minutu ca passa.
Ma a cu’ voi ca parru, ‘nta sti mumenti? To’ patri e ta’ matri sunu
acchiappàti... Malidìtta sta pompa e quannu ta’ matri si misi stu pinseri
‘ntesta! ‘U sai, no, ca di sti tempi, cu’ to’ patri non si cci pò parrari?! E
ci havi ragiuni, mischinu!
Pirchì ci havi ragiuni, sintemu?
Ca certu! Tu si’, ora, di idei novi comu a ta’ matri ca si fici ‘a pompa di
binzina. Comu si, ‘nte nostri parti, i carretti vannu a binzina...
Pirchì non cci sunu i màchini ‘nto paisi? ( Enumerando ) L’esattùri ci
havi ‘a màchina; ‘u dutturi; ‘u vitirinàriu; ‘u sigritàriu...
( Interrompendola ) Mu ‘mmaginàva ca ‘u discursu cascava ddocu: ‘nto
sigritàriu...
Pirchì non cci l’havi ‘a màchina ‘u sigritàriu?
Cci l’havi ‘a màchina! E tu non hai àutru ‘nta vucca ca ‘u sigritàriu e so’
figghiu... dda speci di jtticùsu.
Quantu si’ scunchiudùtu, beddamàtri! Cchi c’entra ora stu discursu?
C’entra, c’entra! Pirchì si cci vidu fari ancora ‘u smurfiùsu cu’ tia...
Quantu è veru Diu, cci rumpu i masciddàra!
Ma iddu pò fari chiddu ca voli. Cchi m’interèssa a mia?
( Con rabbia ) Interèssa a mia, inveci... ca ti vogghiu beni e non
pirmettu...
Ma cu’ cci sta dannu cuntu?
‘St’àutra cci mancava, ca cci davi cuntu.
Ninu, ‘u vidi ca si’ tu ca non mi voi beni comu ‘na vota? Ti siddii ppi
nenti!
Cchi veni a diri ”ppi nenti”? Perciò: mi scumpònunu ‘a zita... e non
m’haiu a siddiàri?
13 |
|
ANNA |
Ma cu’ è ca sta scumpunènnu cosa? Non essiri accussì fucusu! Non mi |
piaci ca si’ accussì!... Non sta succidènnu nenti; non aviri paura ca |
|
nuddu mi cumpòni, pirchì, ormai, ‘u sannu tutti ca semu ziti e ni vulemu |
|
beni. |
|
NINU |
Perciò voi diri ca... dda speci di cosa, non ti fa i passiàti? Ti pari ca non |
mi n’haiu addunàtu? |
|
ANNA |
Ma quali passiàti?... Cu’ sa’ ppi cu’ passìa?!... |
NINU |
Sì, ppi to’ nannu! Ca allivòti cci passìa a to’ nannu?! Sangu di Giuda! Si |
‘u ‘ngagghiu iù, cci rumpu i jammi! |
|
ANNA |
( Sorridendo ) Mischinu! Iddu ca non ci havi nenti cchi pèrdiri... Pari |
sticchinu! ( Gli si avvicina ) ‘Nveci mi piaci ca si’ accussì... Pirchì voldiri |
|
ca mi voi beni... Non è veru ca mi voi beni? |
|
NINU |
( La stringe a sé ) Ti nni vogghiu tantu, ca sugnu gilusu macari di l’ària ca |
ti sta attornu... gioia mia! Non ti sacciu diri quantu è granni lu me |
|
amuri... Non cci sunu palori... Sulu accussì abbrazzàti e vasànnuti lu pò |
|
capiri... Curìna!... Gioia!... Duci du me cori!... ( Stanno per baciarsi, ma si |
|
sente bussare forte e ripetutamente alla porta interna di destra. E’ Brasi che |
|
vuole entrare e schiamazza, trovando la porta chiusa a chiave ). |
|
ANNA |
( Scostandosi subito ) Gesù!... ‘u nannu!... Vattìnni ‘nta putìa!... |
NINU |
Morti subitània! Macari dd’àutru vecchiu, ora?! |
ANNA |
( Spingendolo verso la porta di sinistra ) Mutu!... Non ti fari sèntiri... |
Vattìnni!... |
|
NINU |
( Andandosene a malincuore ) Auh! Non fu possìbili dàriti stu vasuni! ( Va |
via dalla porta interna a sinistra ). |
|
SCENA SETTIMA |
|
( Anna, Brasi, poi Giuvanni ) |
|
ANNA |
( Dopo essersi assicurata che Nino è andato via, apre la porta di destra ) E |
BRASI |
cchi è?... Cchi è?... Cchi cci sta pigghiànnu?... |
( Entra con furia. E’ un vecchio tutto nervi e brontolii. Cammina a stento |
|
trascinando i piedi e tremando in tutta la persona, specialmente alle mani. Si |
|
trova mezzo vestito, cioè: indossa i pantaloni, tenuti dalle bretelle, ma ancora |
|
sbottonati; anche la camicia, che pende fuori dai calzoni, è sbottonata e le |
|
scarpe sono slacciate. Con le mani, che gli tremano continuamente, tiene |
|
chiusi nel davanti, come meglio può, i pantaloni ) Mulacciùni chi cudi |
|
raduti!... Cchi mi vuliti fari mòriri affucàtu? Bastardi!... Cchi sugnu |
|
carzaràtu, ora? Pirchì mi chiudìsti ‘a porta zivìttula nica? |
|
ANNA |
Ma quali porta? Quali chiùdiri? E’ vossìa ca non sapi gràpiri... ‘A porta |
era aperta. |
|
BRASI |
Accupàtu dda jntra mi vòlunu fari mòriri... Mulacciunàzzi!... |
ANNA |
Pirchì accupàtu? Pirchì aveva a mòriri? |
BRASI |
Ària, ària vogghiu! Non vogghiu mòriri di fetu! |
ANNA |
E torna cu’ fetu. Unn’è stu fetu? Si ancora hannu a purtari ‘a binzina. |
Vah, mi s’assetta o’ suli, dda banna...e si jetta ‘u sciallu di ‘ncoddu. |
|
BRASI |
( Va girando per la stanza in cerca di qualcosa ) Unn’è? Unni ‘u |
‘mpurtusau? Bastarda! |
|
ANNA |
Ma cchi è ca cerca? Si pò sapiri? |
BRASI |
‘U vastuni. Unni ‘u ‘nficcàu? Cajòrda! |
14 |
|
ANNA |
Cchi n’ha’ fari du’ vastuni? Vossìa assittàtu ha’ stari. Non mi |
GIUVANNI |
raccumannàu àutru ‘a omà. Vah, mi s’assetta!... |
( Entra dalla comune con in mano un foglio da lettera. Si meraviglia nel |
|
vedere il suocero ) Cchi fa vossìa susutu? Cu’ è ca ‘u fici sùsiri? |
|
BRASI |
( Senza dargli retta ) Unni ‘u ‘mpurtusàu dda cajòrda?... |
ANNA |
Si vosi sùsiri ppi forza... e ‘a omà ‘u fici sùsiri... ppi oggi ca veni ‘u ziu. |
GIUVANNI |
Ma cchi siti pazzi?! Si chiddu non pò stari additta!... Unn’è ca va |
furriànnu, vossìa?... ( Vedendo che Brasi passa sopra la linea disegnata a |
|
terra e col suo andare, strisciando i piedi, cancella tutto ) Alleggiu!... Alle... |
|
Bravu! Tutti cosi sta cancillànnu... |
|
BRASI |
Cajòrda! Apposta ‘u ‘mmucciàu. Ma si ‘u trovu cci lu rumpu ‘nte corna! |
( Sta per cadere e subito Giuvanni lo trattiene. Ma lui si svincola ) Lèvati, tu! |
|
Annunca cu’ tia sciurru. (Come prima gira per la stanza ) Cci ammùciunu |
|
‘u vastuni a ‘n vecchiu... Curnuti!... Bastardi e mulacciùni!... |
|
GIUVANNI |
Ma quali vastuni? Vossìa assittàtu ha’ stari! |
BRASI |
Iù haiu a nèsciri! ( Alzando la voce ) Haiu a nèsciri! |
GIUVANNI |
St’àutra cci mancava ca si faceva ‘a passiàta. Vah, mi s’asse... Alle... E |
scuppulàu ‘n àutru menzu muru! Auh, e cchi passa ‘a levicatrìci?!... |
|
Tuttu cosi cancillàu! ( A Brasi ) Vossìa mi si nni va dda banna, s’assetta |
|
o’ suli... e si fa buttunàri sti robbi. |
|
ANNA |
( Cerca di portarlo di là ) Mi camina dda banna, ca ‘u buttunu... |
BRASI |
( Svincolandosi ) Lèvati, cajòrda nica!... Di ora in poi, iù mi fazzu |
abbuttunàri da’ Supriùra! |
|
GIUVANNI |
Di cu’ si fa abbuttunàri? |
BRASI |
Da’ Supriùra. |
GIUVANNI |
Quali supriùra? |
BRASI |
Chidda di l’ospìziu... Pirchì dda mi nni vaju!... Dda! |
GIUVANNI |
Ah! Perciò si nni voli jri all’ospìziu... e si fa abbuttunàri da’ Supriùra?! |
ANNA |
Mancu di ‘na mònica qualsiasi: da Superiora! |
GIUVANNI |
Certu! E si qualchi vota veni ‘a Matribatìssa, si fa abbuttunàri d’idda. |
BRASI |
Di cu’ mi pari e piaci!... |
GIUVANNI |
Poi cci pinsamu ppi l’ospìziu... Per ora aspetta ca veni so’ figghiu |
Miciu... |
|
ANNA |
Iddu, cridu, ca voli nèsciri ppi non ‘ncuntràrlu. |
BRASI |
Bastardu!... Bastardu!... Bastardu!... ( Va via dalla porta di destra, dopo |
aver camminato strisciando su tutta la linea disegnata a terra ). |
|
GIUVANNI |
( Vedendo che Brasi ha cancellato tutto ) E tirminàu ‘u muru divisòriu! Ca |
quali singa e singa, specialmènti quannu unu havi ‘a disgràzia d’àviri |
|
‘ncasa ‘u cilindru. ( Ad Anna ) Vo’ bàdicci, vah! E fallu assittàri, |
|
annunca chiddu daveru nesci, basta ca cci ‘ngrana ‘a quarta... |
|
ANNA |
( Va via per la porta di destra ). |
SCENA OTTAVA |
|
( Giuvanni solo, poi Ninu ) |
|
GIUVANNI |
( Appena rimane solo, si porta al tavolo, si siede, apre il cassetto e ne esce un |
piccolo calamaio e una penna; poi stende sopra il tavolo il foglio da lettera e, |
|
dopo aver attinto la penna, si accinge a scrivere sul foglio, ma non ha ancora |
|
cominciato che si sente bussare alla porta di sinistra. Subito, non volendo far |
|
vedere la lettera, nasconde il foglio in tasca e si alza ) Cu’ è? |
15
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
( Affacciandosi dalla porta ) Mastru... ccà sugnu!
Ah, tu si’?! Trasi... trasi!
( Entrando ) Sabbenedìca! ‘U zu Peppi mi dissi ca vossìa mi vuleva.
M’aveva a parrari?
Sì! Ti mannai a chiamari pirchì c’è di fari ‘n travagghiu. Avemu a fari ‘n
carrettu ed haiu bisognu di tia.
( Stupito ) ‘N carettu? ‘N carrettu novu?
( Subito ) Nuovissimo! ( Correggendosi ) Cchi voli diri “novu”? cchi si
fannu carretti vecchi? Se si deve fare: è nuovo, no?
Mi crideva ca c’era d’aggiustàri qualchi carrettu. Havi ca vossìa non fa
chiù ‘n carrettu...
E ora ‘u fazzu! ‘N carrettu di chiddu bonu. Scolpito, appitturàtu...
Scolpitu?
Sì, sì! Scolpitu di tia! Facemu ‘n carrettu ppi fallu partecipàri ad un
concorso... a ‘na gara, vah! M’hai capitu?
Haiu capitu! O’ cuncursu di Agrigentu?!
Com’è ca ‘u sai? Cu’ tu dissi?
N’haiu ‘ntisu parrari. Sacciu ca c’è stu cuncursu per il meglio carrettu
siciliànu. Va beni, mastru! Cci facemu ‘u carrettu! Cu’ è chistu? Cci
n’havi soldi?
Cci n’havi! Non ti preoccupàri.
E cu’ è?
Nuddu è!
Comu nuddu?
‘U carrettu ‘u vogghiu fari iù. Proprietà privata.
Vossìa??? Vossìa voli partecipàri a’ gara d’Agrigentu?
Sì! Pirchì non cci pozzu partecipàri?
E cu’ quali carrettu?
Cu’ chiddu di to’ soru ‘a mònica. Cchi veni a diri cu’ quali carrettu? Ca
cu’ chistu ca avemu a fari.
Ah, ca già!... Perciò è di vossìa?!... Voldiri ca fa stu carrettu... e si ‘u teni
vossìa stissu?...
Ninu, mi stai parennu ‘ntrunatu. No ‘u pozzu fari ‘n carrettu ppi mia
stissu?
Sì. Ma cchi nni fa?
Oh bella! Ma si ti dicu ca haiu a partecipàri o’ cuncursu.
Perciò: fa ‘n carrettu sulu ppi partecipari o’ cuncursu? Ma oltri o’
carrettu cci voli ‘u cavaddu... i finimenti...
Certu! Cchi non sacciu?! Ppi ‘u cavaddu mi lu staiu accattànnu. Già desi
parola! E i finimenti ‘i staju facennu fari di Carmelu Puleu.
Bravu! E cchi ci havi soddi di jttari?
Pirchì su’ di jttari? Vincennu ‘u primu premiu, m’haiu pagatu già ‘na
bona parti di spisi... e ‘u carrettu al completu, mi resta sempri per essere
sfruttatu alla prima occasione... ‘U pozzu affittàri...
Affittàri?
Sì! A Quadarùni, quannu ci affittàu ‘u carrettu ppi fari ‘u film da
Cavalleria Rusticana, cci dèsiru centumìla liri ppi ‘na sula simana. ‘U
pozzu mèttiri espostu... ppi turisti stranieri, mintemu, ca pàvunu ppi
vidillu o ppi fàricci ‘a fotografìa. Oggi ‘u carrettu addivintàu ‘na cosa di
mustra.
16
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
‘U sapi ca chista du carrettu mi piaci? Approvu! E’ ‘na bellissima
pinsata!
Allura, t’abbasta l’armu di sculpiri stu carrettu?
M’abbasta l’armu? A mia? Vossìa cu’ stu carrettu, cchi fa voli vìnciri?
No, vogghiu pèrdiri! Ca crtu ca vogghiu vìnciri. Si dumanna? Allura
pirchì cci partècipu a’ gara?
E vincerà!
Mi stai parennu il Duce. Ninu, vidi ca s’ha’ vìnciri ppi daveru.
Vossìa mi non si preòccupa! E macari interèsse miu di vìnciri.
Certu! ‘A cumparsa macari tu ‘a fai.
Non è sulu ppa cumparsa. E’ ca vincennu ‘u primu premiu, vossìa mi
pava di sicuru.
Auh! Si fissatu ‘nte soddi?! Non ti preoccupàri ca iù non guardu a spisi.
Mi costa chiddu ca costa, ma si cci partècipu, haiu a vìnciri. Basta!
Quantu cci scrivu ‘a littra di partecipazione... ( Prende il foglio e si
accinge a riprendere a scrivere, ma si ferma poichè si sente la voce di Ricu
che lo chiama dalla strada ) Cu’ è?
SCENA NONA
( Detti e Ricu )
RICU
GIUVANNI
RICU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
( Affacciandosi dalla porta della comune ) Ah, intra è vossìa?!
Sabbenèdica!... ( Sta per scappare via ).
Cchi c’è, Ricu?
Nenti... don Peppi vuleva sapiri si vossìa ss’aveva ritiràtu intra... Ora cci
lu vo’ dicu!... Sabbenèdica! ( Scappa via di corsa ).
( A Ninu ) Mannai a don Peppi ‘nti Liotta... ppi ‘mpignarlu.
( Stupito ) A Liotta??? ‘U carrettu l’ha dipìngiri Liotta?
Sì, Liotta. E ‘u firraru è don Janu Salera.
Comu? Non l’ha’ dipìnciri Anna?... So’ figghia?
Si ti dicu ca devi essiri ‘na cosa bona...
E pirchì, Anna, forsi, non ‘u dipingi megghiu di Liotta? Non si lu
ricorda, vossìa, ‘u carrettu ca cci fìcimu a don Puddu Croccu? Cchi c’è
megghiu pitturi di so’ figghia?!
Va beni... tannu cci dava l’occhiu me sòggiru... Ora non pò essiri. Basta!
‘U dipingi Liotta. Accussì stabilìi!
E appizzàmu ‘u carrettu!
Ma cchi voi diri ca Liotta non è capaci?
Di èssiri fussi capaci, ma so’ figghia Anna è ‘n’àutra cosa. Vossìa cchi
n’ha’ fari... Cu’ Anna arrisùlta megghiu!
E non pò èssiri!
‘A ‘mprisa ca non voli donna Pippina? Mastru, si vossìa cci pirmetti cci
parru iù.
( Sperando che Nino riesca a convincere la figlia ) A cui ad Anna?
No. ca maìstra. Cu’ so’ muggheri. Pirchì si dipenni d’idda...
Nenti, nenti! Non c’è bisognu. Non dipenni di nuddu. Dipenni sulu di mia
ca non vogghiu. Anzi, per quanto riguarda me muggheri... Comu si non
cci fussi. Idda cu’ so’ lavoro, nuàutri cu’ nostru. Hai capitu? Senza
distraziòni... Si lavora e basta!
17
NINU
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
Quali distraziòni?
Allivòti hannu bisognu di tia... ppi qualchi cosa ‘nta pompa... Tu stai
lavorando cu’ mia in esclusìvo! Cci semu?
Certu! Cchi semu piccirìddi? Si s’ha’ travagghiàri, si travagghia.
Oh! Bravu! ( Gli indica di andare nella bottega ) Passa!... Iù staiu vinennu.
Videmu si cci pozzu scrìviri sta binidìtta littra.
( Va via per la porta di sinistra ).
SCENA DECIMA
( Giuvanni solo, poi Peppi )
GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI
( Rimane solo e si accinge, come prima, a scrivere la lettera, ma appena sta
per cominciare, entra dalla comune don Peppi. Allora riconserva in fretta il
foglio in tasca ).
Don Giuvanni... semu cunsumàti!... Semu cunsumàti!... ( Si accascia su
una sedia, stanco dalla corsa fatta ).
Cchi fu? Cchi successi?
Malidittàzzu vui e quantu siti friscu. Botta di sali! Semu cunsumàti!
Cchi fu, don Peppi?
Ca quali vìnciri?! Quali vìnciri?! Siti friscu, botta di sali! Friscu comu ‘e
rosi. E cu’ stu passu mancu l’ùltimu prèmiu pigghiàti. Nenti... nenti!... Vi
putiti ritiràri!
Pirchì?
Liotta si ‘mpignau! Cci arrivàstiru tardu.
Si ‘mpignau? E cu’ cui?
Chi paturnìsi. Chiddi non ci pèrdunu tempu... e vìnciunu! Botta di sali,
vìnciunu! Signuri mei, s’ha diri ca ‘n paturnìsi...
( Disorientato ) Cchi voli diri s’impignàu? Non pò èssiri!
Cchi cci vuliti pruibìri di ‘mpignàrisi cu’ cui voli iddu? Chiddi cci
arrivàru prima. Sunu organizzàti ca hannu a vìnciri ppi forza...
Quali prima? Cchi jti ‘ncucchiànnu? Non cci lu dicìstiru ca iù cci
cuncurru macari?
Quannu? Ora cci lu dissi. Ora! Menz’ura arredi! Si siti friscu, botta di
sali!
Vo’ dicìticci ca cci dugnu chiù assai di paturnìsi... e sta ppi mia esclusìvu.
A cui? Cchi vi pari ca è ‘n pupu? Oramài si ‘mpignau! Viditi:
m’addannu, iù! M’addannu comu pensu ca siti accussì affilimmàtu ‘nta
sti cosi... Signuri mei, s’ha diri ca ‘n paturnìsi...
Cci dugnu ‘u duppiu! Non vardu a spisi... Tutti chiddi ca voli! Oramài è
ppi currìvu. Vo’ jticci... Quantu voli voli!
E’ inùtili! ‘U sacciu iù, comu ‘nsistìi. Non è questiòni di soddi, no! Havi
ottu jorna ca si ‘mpignau. Cchi fa si rimangia ’a parola?
( Dopo una pausa ) E va beni!... Attruvàmu a ‘n àutru.
( Scattando ) A vostra soru attruvàti! Non cci nn’è àutri pitturi boni. Non
cci nn’è! Salvu... ca vi cunvincìti a farlu pitturàri a vostra figghia.
V’haiu dittu ca non pò èssiri! Quantu voti?
Allura cchi cci jti circannu? Cchi càspita di premiu vuliti?
18 |
|
SCENA UNDICESIMA |
|
( Detti e Brasi ) |
|
BRASI |
( Entra dalla porta di destra. Indossa la giacca, il gilè, la cravatta e porta il |
cappello sulle ventitrè. E’ pronto per uscire, ma gli manca il bastone, che non |
|
trova, quindi lo cerca andando per la stanza trascinando i piedi come prima e |
|
con le mani che gli tremano sempre di più ). |
|
PEPPI |
( Andando incontro a Brasi ) Ccà, ccà! Chistu fussi l’ùnica soluziòni!... ‘U |
mastru è sempri mastru! Vossìa sulu, zu Brasi, avissi pututu risòlviri |
|
tuttu, cu’ dda so’ arti granni, cu’ sti so’ manu binidìtti, ca hannu |
|
dipingiùtu capulavòri!... |
|
GIUVANNI |
Lassàtilu stari... Cchi cci jti dicennu?... |
PEPPI |
( Volendo baciare le mani a Brasi, cerca di prendergliele ) Vossìa... mi li |
duna sti manu, ca li vogghiu vasari... |
|
BRASI |
( Schermendosi ) Lèvati, Peppi... Non mi rùmpiri... la testa, cu lu to’ sòlitu |
parrari ammàtula. Bastardunàzzu fitusu, unn’è ‘mpurtusàtu?... |
|
GIUVANNI |
( Tra sé ) Ancora ‘u vastuni cerca! |
PEPPI |
( Insistendo ) Mi si li fa vasari sti manu santi... ( Riesce a prendergli le |
mani che tremano continuamente; cerca di portarle alle labbra, ma non riesce |
|
a baciarle per il forte e continuo tremore ). |
|
BRASI |
( Volendosi svincolare ) Lèvati!... Làssami jri!... |
GIUVANNI |
( Osservando la scena ) E cchi è: ‘n martellu pinneumàticu?! ‘N muturi a |
PEPPI |
scoppiu?! |
( Dopo che Brasi si è svincolato, non riuscendo in alcun modo a poggiare le |
|
labbra, ma solamente a muovere continuamente la testa, si accascia su una |
|
sedia ) Botta di sali! M’ammaraggiài! ( Dopo una pausa ) Possìbili ca ‘n |
|
cristiànu si pò arridùciri ‘nta stu statu? |
|
GIUVANNI |
Doppu ca ci hannu a pirmèttiri di susìrisi. Misu curcatu non trema ‘nta |
stu modu. |
|
BRASI |
( Avviandosi per la porta di destra ) Si lu trovu... cci lu rumpu ‘nte corna a |
tutti dui: matri e figghia. ( Va via ). |
|
PEPPI |
‘Ntantu iddu sulu n’avissi pututu salvari. Botta di sali! Si avissi pututu |
tèniri ‘u pinnellu comu ‘na vota... ( Ha un’idea ) Don Giuvanni, forsi |
|
facènnucci ‘na bella cura ricostituènte?... Ca chista tutta dibulìzza è! Cci |
|
facemu qualchi scàtulu di gniziòni di chiddi forti... Ah? |
|
GIUVANNI |
A cui? |
PEPPI |
Ca o’ zu Brasi! ‘Na bella cura di gniziòni di fìcutu... e ‘u rimittèmu |
BRASI |
‘nsestu. Cci fazzu iù! |
( Che era ritornato ed aveva ascoltato, stando fermo sulla porta di destra ) |
|
Vo’ faccìlli a to’ soru i gniziòni! Bastardu e mulu ca cuda raduta! A to’ |
|
soru!... S’annunca ti ‘ntrucciunìu li corna comu a ddi crasti curdiàti o’ |
|
munti Sona. Curnutu, crastu e mulacciùni fitusu!... ( E va via dalla porta |
|
di destra ). |
|
PEPPI |
Semu persi! Cci putemu rinunziàri!... ( Sta per andare via dalla comune e |
vede che sta arrivando Santu ) Ccà c’è vostru cumpari Santu... Facitivìllu |
|
allattàri d’iddu ‘u carrettu. Vah, megghiu ca mi nni vaiu, pirchì |
|
s’annunca sbuttu!... ( V a via ). |
19
SCENA DODICESIMA
( Giuvanni e Santu )
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU
( Entra dalla comune ) Oh! Finalmènti! Ma unni vi ‘mpurtusàti? Si pò
sapiri? ( Si siede e dopo una pausa ) Nunca cumpari, oggi, oramài ppi
mia, è jurnàta persa, però m’arrizzèttu sulu quannu vi fazzu fari paci.
Cumpari...
M’aveva parsu ca èruvu turnatu cu’ l’occorrènti ppi cuminciàri ‘u
travagghiu. Vi la pagu tutta ‘a jurnàta, cumpari.
‘A testa sempri dda l’aviti, averu? Perciò, jemu o’ nostru: ora sta
vinennu ‘a cummari, ca l’incuntrài ca vineva cu’ so’ frati, vostru
cugnatu Miciu. Passaru di ‘nta lucanna di donna Furtunata a pusari ddu
furastèri, pirchì vostru cugnatu vinni ‘n cunmpagnìa di ‘n amicu so’
furastèri. Nunca, prima c’arrìvunu n’hamu a parrari, cumpari e avemu
ad aggiustari ‘a faccenna da’ scerra. Non è giustu c’arriva vostru
cugnatu e v’ha truvari acchiappàti, speci ca cu’ iddu c’è st’amicu
furastèri.
Cchi m’interèssa a mia? Iù vicinu di casa sugnu! Basta ca rispittàmu ‘u
vicinàtu... ponu fari chiddu ca vòlunu: frati, soru... amicu... Ognuno è
per la sua casa. Hannu tantu spàziu. Anzi, si cci fa ‘mpacciu ddu pòviru
vecchiu di me sòggiru, sugnu dispostu a purtarimmìllu cu’ mia, ccà
banna ‘nta me casa.
Cumpari, non semu a stu puntu. Anzi vi devo fare una proposta ca veni
di parti da’ cummari. Nunca: vostra muggheri vi fa ‘a proposta
d’intistàrivi ‘a pompa macari vui. E accussì ‘a pompa è di tutta ‘a
famigghia. Cci semu? Cchi nni pinsati?
Mi sta parennu di èssiri o’ campusàntu.
Cchi c’entra ‘u campusàntu?
Ca... dda c’è ‘a tomba di famigghia, ccà, inveci, c’è ‘a pompa di
famigghia. Vah, non mi faciti àrridiri.
Cchi c’è d’àrridiri, scusati. Sia vui, ca vostra muggheri, siti patruni e cci
badati di ‘na parti a n’àutra. Certamènti, vui partecipàti macari ca’
vostra parti di spisi... I soddi l’aviti!
Cumpari, non n’haiu soddi.
Comu? I soddi ca pigghiàstivu da’ vìnnita di l’ortu? Cchi mi vuliti diri
ca vi mangiàstivu?
Chistu fussi ‘u desidèrio di me muggheri. Ma iù, inveci, vi dicu ca di ddi
soddi non n’haiu tuccatu mancu ‘na palanca ed ora li sto impiegando... e
boni! Pirchì iù, i me soddi non li malinchìcu ‘nta ‘n affari scunchiùsu e
sicuramènti passivu, comu per esempio: pompe, benzina ed affini. A mia,
cumpari, ‘u cirivèddu mi furrìa ed ho delle buone idee.
Aviti ‘n menti di impiegàrli chiù megghiu? Cchi vuliti fari?
( Dandosi delle arie da uomo che ci sa fare. Perciò, alle volte, parla anche in
italiano ) Sto per realizzare un progetto... Come vedete, anch’io cambio,
non resto sempre antico come dice mia moglie. Sto per realizzare una
certa idea... Una novità!... Sto facendo:... una cosa nuova, ecco!
E cchi stati facennu? Si pò sapiri?
Non vu’ pozzu diri, per ora. Capàci ca vui ‘u jti dicennu e... s’appizza
tutta l’originalità della cosa.
Avaiah! Cumpari, allura non mi canuscìti?! Si è cosa ca non si devi
sapiri, non si saprà! Perciò cchi stati facennu? Cchi è sta cosa nova?
20 |
|
GIUVANNI |
( Quasi con circospezione ) Staiu facennu: ‘n carrettu. |
SANTU |
( Alquanto stupito ) Comu??? |
GIUVANNI |
( C. s. ) ‘N carrettu! Un carretto siciliano! |
SANTU |
( C. s. ) ‘N carrettu??? Stati dicennu: “’n carrettu”? |
GIUVANNI |
Propriu! |
SANTU |
E... chista è... ‘a cosa nova? |
GIUVANNI |
Nuovissima! |
SANTU |
( Tra sé ) E cchi niscìu pazzu? Si ha fattu sempri carretti... |
GIUVANNI |
( Che si era allontanato passeggiando per la stanza ) Già ho iniziato il |
lavoro. ‘A lignami l’haiu! ‘U firraru c’è! Mi manca solo... ( Si ricorda ad |
|
un tratto di qualcosa ed allora, scattando come uma molla, dice prima a sé |
|
stesso ) Oh, lu bèstia! Cchi ci aveva pinsatu? Ca comu! Dopu di Liotta, |
|
iddu c’è: ‘u jacitànu! ‘U truvai! Saro Bella... ( Ora, assai contento, rivolto |
|
a Santu, gli grida in faccia ) Cumpari: Saro Bella!... Bella! |
|
SANTU |
( Capendo male, riesce a dirgli ) ...Bello?!?!... |
GIUVANNI |
( Saltando dalla gioia ) No! Bella! Saro Bella! Saro Bella!... ( E scappa per |
SANTU |
la porta di sinistra chiamando Ninu ). |
( Rimasto solo, si convince che ha da fare con un esaltato. Difatti, interpreta |
|
il nome “Saro Bella” con le parole “sarò bella!”. Vuole andarsene, ma poi |
|
decide di rimanere ) Scungiùru!... Comu potti èssiri??’... Niscìu pazzu ppi |
|
daveru. Certu! Antùra iddu videva ‘u muru di sicuru... E ora, capaci ca |
|
si cridi fìmmina... Scanzàtini! E comu s’arrichiàva a dillu forti: “sarò |
|
bella; sarò bella!”... Vih! E cu’ mi cci purtàu stamatìna? Mi nni avissi |
|
jutu a travagghiàri... ( Sentendo gridare Giuvanni, che invita Ninu ad |
|
affrettarsi per andare ad impegnare il pittore Saro Bella ). Auh! E’ furiùsu!... |
|
Intantu ‘u pozzu lassari sulu?... Vinìssiru... |
|
GIUVANNI |
( Rientra dalla porta di sinistra ) Ah! Ora si, ca mi sentu chiù tranquillu ( si |
siede ). |
|
SANTU |
Menu mali! ( Cauto, gli sta dietro le spalle, pronto ad intervenire ) Cumpari, |
vi sintiti tranquillizzàtu? |
|
GIUVANNI |
Ca certu! Mi livai ‘n pinseru grossu. ( Dopo una pausa ) Perciò cumpari, |
non cci criditi ca staiu facennu ‘n carrettu? ( Prende dalla tasca il foglio |
|
della lettera che ancora non ha scritto e glielo porge ) Ddocu! Liggiti! ( Si |
|
SANTU |
allontana voltandogli le spalle ). |
( Trovando il foglio bianco, dopo averlo girato e rigirato, non sa come |
|
comportarsi ). |
|
GIUVANNI |
Liggiti! Liggiti! |
SANTU |
( Per assecondarlo fa finta di leggere biascicando qualcosa d’incomprensibile ). |
GIUVANNI |
( Ricordandosi, solo ora, di non aver scritto il foglio, con mossa fulminea, |
glielo strappa di mano, suscitando un vivo movimento di Santu ) Bih! E non |
|
mi aveva parsu ca l’avevu scrittu?! Doppu ca l’haiu cuminciàtu ‘na |
|
quattrina di voti... ( Notando l’atteggiamento difensivo di Santu ) Cchi c’è, |
|
cumpari? |
|
SANTU |
Ma allura... siti cunvintu ca stu fogghiu è jancu?!... Ca non c’è scrittu |
nenti?!... |
|
GIUVANNI |
Ca certu! Cchi sugnu cretinu? Mi fissai ca l’aveva scittu... |
SANTU |
( Tra sé ) Allura non è sempri. Cci pigghia a scatti. ( A Giuvanni ) |
Cumpari... stati calmu ora... Stati calmu... |
|
GIUVANNI |
Cchi stati vidennu? Non sugnu calmu? |
SANTU |
( Impaurito ) Sì, sì... va beni! stati calmu ca ora vi passa... Calmu!... |
Calmu!... |
21 |
|
SCENA TREDICESIMA |
|
( Detti e Ninu ) |
|
NINU |
( Entrando dalla comune ) Mastru, nenti da fari! Ddocu avanti c’era don |
Peppi e dici ca don Saru, ‘u jacitànu, è carzaràtu. |
|
GIUVANNI |
Carzaràtu? Possìbili??? |
NINU |
Dici ca cci n’havi ancora ppi n’autra para danni. |
GIUVANNI |
( Andando su tutte le furie ) Porcu Giuda! Ha jri sempri stortu!... Cu’ è ca |
cci preja? Cui? ( Strappa in mille pezzi il foglio che ha ancora in mano ) Non |
|
cci fu distinu ppi stu pitturi. Porcu Giuda latru!... |
|
NINU |
( Si azzarda a dire) Vossìa ascuta a mia, mastru: non c’è megghiu di Anna! |
GIUVANNI |
( Gridando come un ossesso ) Nooo!!! Nooo!... No! Di dda veni ‘a jttatùra! |
Iddi cci prèiunu! Iddi!... Porcu Giuda latru assassinu!...’U muru!... ‘U |
|
muru cci vogghiu! ( Battendo i piedi a terra ) Ccà! Ccà! Ora stissu! Sùbitu! |
|
E non devi passari mancu l’àlitu. ( Gridando più di prima ) Jttatùri! |
|
Mavari!... Buttani matri e figghia! Binzinàri fitusi! ( Di scatto rivolto a |
|
SANTU |
Santu ) Cumpari, cci voli sùbitu ‘a manìcula!... |
( Che è rimasto di stucco, convinto sempre più delle pazzia di Giuvanni, dice |
|
tra sé ) Cci vulissi ‘a cammisa di forza! |
|
GIUVANNI |
Intra ‘sta sira avemu a jsari stu muru! |
SANTU |
Va beni, cumpari... però calmàtivi. |
GIUVANNI |
Porcu Giuda, quantu siti friscu! Curriti! Vo’ pigghiati ‘a manìcula! |
SANTU |
Sì, cumpari cci vaju... Ma vui stati calmu... ( Facendo dei segni a Ninu ) |
Ninu, resta ccà tu... Facci cumpagnìa a me cumpari... Iù vaiu a pigghiari |
|
‘a cammisa... |
|
GIUVANNI |
( Con gli occhi fuori dalle orbite ) Quali cammisa? |
SANTU |
( Correggendosi ) Vogghiu diri ’a manìcula... Cci vaju!... Cci vaju!... Vo’ |
NINU |
pigghiu ‘a manìcula di forza... ( E scppa via per la comune ). |
( Dopo un poco, vedendo che Giuvanni sta ritornando ad essere calmo ) |
|
Principàli, iù dicissi: ‘ntantu si travagghia!... |
|
GIUVANNI |
( Prendendo una decisione ) Giustu! Si travagghia! Amunìnni!... ( Si toglie |
la giacca, si rimbocca le maniche della camicia e si avvia per la porta di |
|
sinistra ) ‘Ntantu si travagghia!... |
|
NINU |
‘U pitturi veni all’ùltimu. Pò dàrisi ca ‘u zu Brasi si ristabilìsci... |
GIUVANNI |
Chiddu, oltri a trimari tuttu, sta rimbambènnu sempri di chiù. Non è |
cosa! |
|
NINU |
Allivòti... misu assittàtu fermu... |
GIUVANNI |
Macari assittàtu pari ‘na màchina di cùsiri. |
NINU |
Chissacciu... attaccànnucci ‘i manu... |
GIUVANNI |
Bravu lu bestia! Si cci attacchi ‘i manu, comu appittùra cu’ culu? ( E va |
via seguito da Ninu ). |
|
SCENA QUATTORDICESIMA |
|
( Micio, Pippina, Anna e poi Giuvanni ) |
CONTEMPORANEAMENTE ENTRANO:
ANNA DALLA PORTA DI DESTRA E MICIO CON PIPPINA DALLA COMUNE.
ANNA
MICIO
( Andando incontro allo zio e abbracciandolo ) Ziu!... Benvenuto!...
( Abbracciando la nipote ) Oh! La mia cara nipotina... Sei cresciuta, neh?!
22
ANNA MICIO PIPPINA ANNA PIPPINA MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI PIPPINA MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI ANNA
Sugnu cuntenta di vidìriti... Si’ magnificùni!... E quantu si’ elegànti?!
Appena disfò le valigie c’è un bel regalo per te. ( Rivolto alla sorella ) Al
babbo ho portato un cappello tirolese all’ultima moda.
A mia stu fattu da’ lucanna, mi sta dispiacènnu.
Quali lucanna?
To’ ziu vinni ‘ncumpagnìa di ‘n amicu so’. ( A Micio ) Però, sempri ni
avìssimu accumudàtu... Capisciu ppi l’amicu to’, ca sarà abituàtu ‘nta
l’albergu... ma tu putevi arristàri ccà.
Cara mia, che ti credi? Pure mi sono abituato a vivere in albergo. Lassù
vado sempre in albergo e passo colì tutto il fine settimana, neh!
( Entra dalla porta di sinistra ).
( Scorgendo il cognato ) Giovanni!... Ostregheta! Ti trovo bene, neh?! ( Lo
abbraccia ).
( Ricambiando l’abbraccio ) Macari tu, si’ sempri ‘u stissu.
Mi? Sempre lo stesso? Ti sbagli. Mi, sono cambiato, e come!
A mia mi pari sempri ‘u stissu di quannu partisti.
Sono cambiato nello spirito. E di molto, sai? Lassù, caro mio, è tutto
un’altra cosa di quaggiù. Ostregheta che differenza! Mi, caro te, scendo
di lassù.
( Guardando in alto ) Di unni du celu? Caru Miciu, tuttu ‘u munnu è paisi!
( Che nel frattempo aveva preso la caffettiera dalla credenza ) Pirmèttimi
Miciu, ti vaju a fari ‘na tazza di cafè ( e va via dalla porta di destra ).
Grazie! Lo prendo volentieri. ( Poi a Giuvanni ) Sapessi i caffè di lassù...
( indica in alto ).
( C. s. ) Cchi fannu chiòvunu?
( Dopo una pausa ) E il babbo? Dov’è il babbo?
Quali babbu? Cu’ è stu babbu?
Ca ‘u nannu. ( Prende da sopra il comò delle tazzine e le pulisce con un
tovagliolo, rimanendo nella stanza ).
GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI ANNA MICIO GIUVANNI MICIO ANNA MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI
To’ patri?! E ‘u chiami “babbu”? Abbirsàti semu! Iddu, ca non ti pò
vìdiri; tu, cci accumìnci cu’ “babbu”... Di quannu partisti, cci l’havi a
morti cu’ tia!
Lo so! Non voleva, mica, che andassi in Continente. Poveretto! Gli
passerà! Vedrai che appena gli darò il cappello tirolese che gli ho
portato...
...Ti lu ‘ncòppula ‘ntesta. Poi ti nni adduni.
C’è un pensierino anche per te. Ho lasciato tutto in albergo...
Quali albergu?
‘Nti donna Furtunata. ‘U ziu vinni cu’ ‘n amicu so’.
Alloggio in quel locale, lì. Il mio amico è venuto per visitare la Sicilia. Sai?
E’ un maestro, che ti pare? Un ma-e-stro!
Cchi m’interèssa?! Pò èssiri macari bannista...
( Scoppiando in una larga risata ) Ma no!... Quaggiù, quando si dice
“maestro” si pensa solo alla banda musicale. Ostregheta che gente! Il mio
amico non è maestro di musica.
Maestro di scola. Averu, ziu?
Ma che scuola?! No! nè di musica nè di scuola. E’un maestro di pittura.
Di pit-tu-ra!
( Subito ) E iù mi nni staiu futte... ( si ravvede ). Cchi dicisti: di pittura?
Proprio! Di pittura! ( Dopo una breve pausa ) E’ un maestro!
( Volendo capire meglio ) ‘N mumemtu... E’ pitturi o è maestru?
23
MICIO GIUVANNI MICIO
Un pittore, sì! un pittore!
Aòra! Un pittore: pitturi?
Ostregheta! Sì, sì!
SI SENTE LA VOCE DI PIPPINA CHE CHIAMA ANNA.
ANNA GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI
( Va via per la porta di destra ).
Ed è pitturi bonu?
Ma se ti dico che è un maestro...
E torna?! ( Quasi gridando ) E’ pitturi, sì o no?
Ma sì: è un pittore. Un...
Basta! Senza diri autri paroli inutili. Perciò, stabilto ca stu to’ amicu è
pitturi; ora io ti domando: sapi appitturàri?
Altrochè! Fa dei capolavori.
Comu a to’ patri?
Meglio! Lui insegna. Mio padre, poveretto, no.
Comu, no?! Macari to patri disegna. O megghiu: disegnàva. E bonu
sparti.
Insegna, insegna! Non “disegna”. Ho detto: “insegna”.
Non ti staiu capennu. Disegna o non disegna? ‘Nsumma è pitturi, sì o no?
Porca vacca! Ti dico di sì. E’ un bravissimo pittore. Bra-vis-si-mo!
Mìzzica! Varda che abbiamo risolto ogni cosa.
Lo sai che questo mio amico è molto interessato ai carretti siciliani?
( Contento più che mai ) Aòra?!
E’ venuto in Sicilia proprio per il carretto.
E... cu’ ci ‘u dissi?...
DALLA PORTA DI DESTRA ENTRA ANNA E VA A PRENDERE UN VASSOIO DALLA CREDENZA.
ANNA GIUVANNI ANNA GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI
Ziu, poi cci vogghiu fari vìdiri qualchi disegnu miu, a stu maestru.
( Subito ) Non cuminciàmu. Non cci hai cchi fàricci vìdiri nenti, tu. E’
impegnàto!
( Avviandosi alla porta di destra ) Cchi ci fa?... ( Va via ).
Miciu, quantu tempu vi firmati ccà?
Ma non so... dipende... Dieci, quindici giorni...
Un mese! Almeno un mese! Vi fermereète un mese, e macari dui. Pago
tutto io! albergu, lucanna, taverna, ristorànte... Tutto! Sarete spisati di
tuttu. Vitto e alloggio gratis. Pago io! tuttu a spisi mei! Da oggi, tu ed il
tuo amico pittore, siti òspiti graditìssimi mei!
Ostregheta! Grazie! Mi, glielo sempre detto al mio amico: i siciliani
hanno un cuore così ( allarga le braccia ) quanto una ruota di carretto.
Alt! Fermati ddocu.
Dove?
‘Nto carrettu. ( Dopo una brevisima pausa ) Dimmi ‘na cosa: stu to’ àmicu
si la fidassi d’appitturàri... un carrettu?
Corbezzoli!
No, no! Un carrettu! Un carrettu siciliànu.
Sì, sì! Ho capito! Se se la fidasse? Altrochè! Ti dico che fa dei capolavori.
Ma ci vorrebbe il carretto?
( Subito ) C’è! ‘U staiu facennu.
24 |
|||
MICIO |
Stai costruendo un carretto? Bravo Giovanni! Hai ripreso a lavorare, |
||
neh?! Giuseppina mi aveva scritto, invece... |
|||
GIUVANNI |
Giuseppina, to’ soru, è ‘na bestia! Non ha capito mai niente. |
||
PIPPINA |
( Rientra dalla porta di destra portando una tazzina di caffè ) Ti lu fici forti |
||
comu si usa in città. |
|||
MICIO |
( Prende la tazzina ) E a Giovanni? Non lo prendi un caffè, tu? |
||
PIPPINA |
No. Pirchì di sti tempi, to’ cugnatu havi a nirvitùra alteràta. |
||
GIUVANNI |
Iù, inveci, mi pigghiu bellu biccheri di vinu, ppi fistiggiàri la vostra |
||
vinuta. E ‘n àutru ti lu offru a tia. ( Dalla credenza prende una bottiglia di |
|||
vino e due bicchieri ) Vinu siciliànu, forti e sinceru comu li cosi antichi. |
|||
( Si porta al tavolo e riempie un bicchiere ). |
|||
MICIO |
Grazie! Preferisco il caffè. Perchè non lo offri a tua moglie? Giuseppina, |
||
bevi anche tu un sorso. |
|||
PIPPINA |
Ppi fàriti cumpagnìa... Un sorso. ( Si avvicina al tavolo e prende il bicchiere |
||
col vino ). |
|||
GIUVANNI |
( Bloccandola ) Alt! Posa l’osso!... Niente sorso! ( Le toglie il bicchiere ). |
||
PIPPINA |
Scunchiudùtu! |
||
MICIO |
( Intervenendo ) Su, Giovanni... non si ubriaca, mica! |
||
GIUVANNI |
E’ ca to’ soru è già ‘mbriàca di àutri cosi. |
||
PIPPINA |
( Prende la bottiglia e riempie l’altro bicchiere, servendosi da sola ) |
||
Veramènti non ‘u sacciu cu’ è ‘u ‘mpriàcu ccà intra... Ca paziènza! |
|||
GIUVANNI |
( Alzando il bicchiere a mo’ di brindisi ) Alla salute e alla vostra vinuta! |
||
MICIO |
( Alzando la tazzina ) Alla Sicilia, al carretto siciliano... |
||
GIUVANNI |
Sì! Al carretto... ( si porta il bicchiere in bocca e beve ). |
||
MICIO |
... e alla nuova pompa di benzina! |
||
GIUVANNI |
( Gli va di traverso il vino e comincia a tossire ). |
||
PIPPINA |
( Ne approfitta per battergli con forza la schiena ). |
||
GIUVANNI |
( Sempre tossendo ) Vilenu mi fici! |
||
PIPPINA |
Tòssicu, spiramu! |
||
CALA RAPIDO IL SIPARIO |
( fine del primo atto )
25
ATTO SECONDO
LA SCENA:
Spiazzo esterno antistante la casa dei coniugi Santonocito.
Di fronte, un poco portata in avanti e occupando oltre la metà del fondo della scena, c’è la casa con al centro del prospetto la porta d’ingresso, sollevata da alcuni gradini.
La casa è stata divisa a metà, e la divisione cade proprio al centro della porta. Ciò è evidenziato da opere di rifacimento che fanno vedere il contrasto tra la metà della casa rifatta a nuovo, in uso alla moglie e l’altra metà rimasta vecchia, in uso al marito.
La metà di casa restaurata è quella a sinistra della porta, mentre il lato destro ha la facciata di colore sbiadito ed è screpolata in più punti.
Sul lato destro della scena, unita alla casa, c’è la bottega di carradore, dove si accede per mezzo di un vecchio, largo ed alto portone di legno. Da sopra il portone, volendo, si può far ripartire un largo telone, caratteristico nelle botteghe dei carradori, che serviva per ripararsi dal sole nelle afose giornate estive. Sullo stesso lato si trovano gli arnesi da lavoro, qualche manufatto, ecc. All’angolo in fondo a destra, tra la casa e la bottega, c’è un mucchio di pietre di varia grandezza; mentre sul davanti, limitante con la bottega, c’è una strada che fa da ingresso nello spiazzo.
Sul lato sinistro della scena vi sono altre abitazioni ed in fondo c’è un’altra strada che va da sinistra a destra. Sulla destra di questa strada, all’angolo in fondo della casa, si intravede il dietro della colonnina della pompa di benzina. Accanto alla colonnina c’è un’aiola con fiori e verde.
26
L’ULTIMU CARRETTU ( 2° atto )
SCENA PRIMA
( Ninu e Peppi )
ALL’APERTURA DEL SIPARIO, NINU E’ IN SCENA
E SE NE STA IN PIEDI CON LE SPALLE POGGIATE AL MURO,
PROPRIO ALL’ANGOLO DELLA BOTTEGA CON LA STRADA A DESTRA, INTENTO A SCOLPIRE UN PEZZO DI LEGNO CON UN PICCOLO COLTELLO.
PEPPI
NINU
PEPPI
NINU
PEPPI
NINU
PEPPI
NINU
PEPPI
NINU
( Entra dalla strada a destra, diretto per uscire dalla strada in fondo, ma
incontrando Ninu, si ferma ) Oh! Ninu, ccà si’?! ( Chiede con intenzione ) A
cchi puntu semu?
Sempri ‘nto stissu puntu! Cu’ ni sapi cosa?! Oggi, mintemu, ancora a
minzijòrnu non si travagghia.
Comu??? ( Indicando il portone ) Non è intra ‘u maestru?
Nuddu c’è!
Ed è tuttu chiusu, averu? Chistu... sta speci di pitturi. ‘Ssà cchi sta
‘mpastizzànnu. Non mi cunvinci, no! Pirchì ha travagghiàri ammucciùni
di tutti? Pirchì? ‘Ngannu c’è!
Almenu sapìssimu a cchi puntu è...
( Avviandosi ) Staiu jennu a chiamari o’ farmacìsta; videmu si fa tràsiri a
iddu.
Ddu jttatùri? Toccu ferru!
‘U farmacìsta, dìciunu, ca visti ‘u carrettu di Paternò. Allivòti cci parra e
lu fa tràsiri. Staiu turnannu! ( Va via per il fondo a sinistra ).
O’ mastru, no! E fa tràsiri o’ farmacìsta... ( Gli grida dietro ) Don Peppi,
tràficu persu è! L’assatìlu stari unn’è a ddu jttatùri!
SCENA SECONDA
( Ninu e Anna )
NINU RIMANE SOLO PER UN ATTIMO.
POI, DAL FONDO A DESTRA, APPARE ANNA.
E’ VESTITA CON UNA TUTA A PANTALONI
E TIENE IN MANO UN ANNAFFIATOIO.
CON QUESTO INIZIA AD ANNAFFIARE I FIORI DELL’AIUOLA.
I DUE, RIMANENDO IN SILENZIO, E’ COME SE SI IGNORASSERO.
NINU
( Quando Anna si porta nel punto a lui più vicino, le rivolge la parola )
Perciò, si può sapiri cchi hai?
27
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
ANNA
NINU
( Non risponde ).
Veni ccà... sintemu pirchì si’ siddiàta?
Haiu chiffari!...
Lassa stari, ca non sìccunu. Iù ancora non haiu saputu ‘u to’ pariri
supra ‘u carrettu.
Non ti basta chiddu da’ genti? Mi pari ca scasàu ‘n paisi ppi vidillu...
finu a quannu non era chiusu. Cci fu ‘na processiòni di genti da’ matina
a’ sira.
E ‘u vidisti macari tu. Ma non m’ha’ dittu ancora si ti piacìu.
Basta ca n’arristàu cuntentu me patri... Non è iddu ca ti pava? ( Ha già
smesso d’annaffiare ).
( Arrabbiandosi ) Haiu caputu, vah! Sangu di Giuda!
Oh! Pirchì ti stai siddiànnu?
Iù mi staiu siddiànnu?!... Tu, no? tu si’ cuntenta? Havi tri jorna ca mi
porti ‘a funcia. Pirchì? Pirchì non vogghiu fari ‘u binzinàru? No! non mi
piaci... Però ci haiu ‘n progettu ‘nta testa, ca vogghiu realizzàri appena
accucchiu ‘n pocu di soddi... Varda: ancora to’ patri m’ha pavari, e
m’ha pavari bonu, pirchì ci haiu fattu ‘ntravagghiu ca cci vali. Poi, si
vincemu ‘u primu premiu, dici ca mi fa ‘n rialu...
Ammucca, sì! Ca ‘u stati vincennu ‘u primu premiu.
Pirchì? Forsi non è fattu bonu ‘u carrettu? Non è ppi vantàrimi, ma di
chiddi di Paternò nni vogghiu centu! ( Pausa ) Non ti piaci, ah?!
( Accalorandosi man mano ) E’ inùtili, si’ di ‘na mala razza, tu! Quannu ti
metti ‘ntesta ‘na cosa... ppi ripiccu... ha’ disprizzàri sempri. Ma non è
veru, no! Pirchì ‘u carrettu è bonu! E aviti a cripàri di dannazza, tu e ta’
matri.
Iù non t’haiu dittu ca ‘u carrettu è tintu e ca non mi piaci. Iù ti dicu ca
non vinci.
Pirchì non havi a vìnciri?
Ca... pirchì... pirchì...
Pirchì sempri ha’ disprizzàri, tu. Eccu pirchì!
( Affettuosa ) Iù non disprezzu ‘u to’ travagghiu... Anzi mi piaci!...
Ah! Ora ti piaci?!
Beddamatrùzza, Ninu, m’ha’ piaciutu sempri! ( Gli si avvicina ) Veru è!
‘U carrettu è bonu. Ed è bonu, non sulu ‘u to’ travagghiu, ma macari
chiddu di me patri e du’ firraru. ‘U sai, inveci, di cchi mi scantu? ( Breve
pausa ) Du’ pitturi.
( L’avvicina a sé ) Quantu ti vogghiu beni, Annuzza!... ‘U voi sapiri?
Macari iù mi scantu du’ pitturi.
Non è pirchì non lu staiu appitturànnu iù... Ma chissacciu... stu pitturi
furastèru... Stu maestru è curiùsu! Pirchì tuttu stu segretu? Pirchì l’ha’
tèniri chiusu ‘u carrettu?
Tu l’avevi a pitturàri! E allura si vinceva di sicuru!
Si mi l’avissi dittu me patri... forsi ‘a cunvincèva a ddàutra ( allude alla
madre ).
Sunu abbirsàti maritu e muggheri. Unu ci fa ‘u ‘mpegnu all’àutra. Oh,
ma quantu prima ti nni vai di sta casa. Senti: quantu prima cci fazzu ‘na
proposta a ta’ matri.
Cchi proposta?
Di fari sucietà cu’ idda. Iù cci mettu ‘u me capitàli e facemu sucietà ca’
pompa.
28 |
||
ANNA |
( Con gioia ) ‘U stai dicennu ppi daveru? ( Gli si accosta di più ) Ninu, si |
|
fai chistu voldiri ca ni putemu maritàri. |
||
NINU |
E accussì ti levi sti causàzzi... Ca non ti pozzu vìdiri vistuta accussì. |
|
ANNA |
Fazzu tuttu chiddu ca voi tu. |
|
NINU |
Cu’ i soddi ca m’ha dari to’ patri, e cu’ chiddi c’accucchiu a ‘n àutru |
|
annu... accòmudu bellu capitàli e putemu fari società, iù e ta’ matri. |
||
ANNA |
Comu, comu? Cu’ chiddi c’accucchi a ‘n àutru annu? Perciò ancora |
|
accucchiàri i soddi? Ancora ‘n àutru annu? Cchi è vistentu ca mi duni, |
||
Ninu? |
||
NINU |
Pirchì è vistentu? To’ patri m’ha’ pavari... E àutru travagghiu ‘u trovu... |
|
ANNA |
‘U sai cchi ti dicu, Ninu? E’ a mia ca non trovi chiù! Vah, lassamu |
|
pèrdiri! Ognunu ppi fatti so’, ca è megghiu. Poi, si lu voi sapiri, mi piaci |
||
vèstiri accussì. |
||
NINU |
A mia, no! sangu di Giuda! Non ti pozzu vìdiri vistuta di màsculu. Si’ |
|
scunnessa! E tutti l’occhi sunu supra di tia. |
||
ANNA |
Sèntimi, Ninu: non devu dari cuntu a tia, iù! |
|
NINU |
‘U sai cchi dìciunu i genti? Ca cu’ stu modu to’ e di ta’ matri, di vuliri |
|
fari i muderni... stati facennu, inveci... Non vogghiu diri cosa. Difatti, |
||
vistuta accussì l’aspettu cci l’hai! |
||
ANNA |
Non devu dari cuntu a nuddu, ti staiu dicennu! Siddu mi mettu i càusi, si |
|
lu voi sapiri, è pirchì mi veni chiù còmudu. |
||
NINU |
Sì, ammucca ca cci cridu. ( Facendole il verso ) “Portu ‘u càmici pirchì |
|
m’haiu accalàri... Haiu a fùiri...” Pirchì l’autri ca ci hannu ‘a vesti, non |
||
s’accàlunu? Non fùjunu? |
||
ANNA |
Si’ riddìculu! ( Si avvia per il fondo ). |
|
NINU |
( Gridandole dietro ) E si ti vidu fari ‘a smurfiùsa cu’ ddu cascamòrtu du’ |
|
figghiu du’ sigritàriu... |
||
ANNA |
( Dal fondo ) Auh! Quantu voti?! Non devu dari cuntu a nuddu, iù! ( Va |
|
via verso destra, per la strada in fondo ). |
||
NINU |
( Imprecando, dopo che è rimasto solo ) Santu e santìssimu!... |
|
SCENA TERZA |
||
( Ninu, il Farmacista e Peppi ) |
||
NELLA STRADA IN FONDO, VENENDO DALLA SINISTRA, |
||
APPAIONO IL FARMACISTA SEGUITO DA PEPPI. |
||
FARMACISTA |
( Portandosi avanti ) Cchi su’ sti bestemmìi? Ci sunu cosi storti, |
|
Ninuzzu? |
||
NINU |
( Fingendo ) Nenti, farmacìsta... mi picài ‘u jtu e mi sta dulennu. Cosa di |
|
nenti! |
||
FARMACISTA |
Ca stacci attentu, figghiùzzu, allivòti ti pò cògghiri... A cumpari Ciccu |
|
D’oca, ppi ‘n sèmplici sgraggiuni ‘nta manu, cci àppiru a tagghiari ‘u |
||
vrazzu. |
||
NINU |
( Subito ) Sangu! ( Fa le corna ). |
|
FARMACISTA Comu? |
||
NINU |
( Correggendosi ) Sangu... dicu, non nni niscìu... E chistu è beni, no? |
|
FARMACISTA |
Peggiu! Cci sarà sangu pistatu. Iù ti cunsigghiu di tinillu in caldo- |
|
umido. Non si sa’ mai... |
29 |
||
NINU |
( Continuando a fare le corna ) Veramènti mi sentu chiù tranquillu a |
|
tinillu tisu... accussì. |
||
FARMACISTA |
Nunca, veru è ca ‘u carrettu è chiusu? |
|
NINU |
Sissignùra! Havi cincu jorna ca cci sta travagghiànnu ‘u pitturi. E non fa |
|
tràsiri a nuddu, mancu o’ mastru. |
||
PEPPI |
( E’ andato subito al portone per scrutare da qualche fessura ) Si cci dicu ca |
|
cci ‘nchiuvàu macari ‘a porta d’ammenzu... Non è veru, Ninu? |
||
NINU |
Veru è! Non voli èssiri disturbàtu di nuddu. Quannu trasi si chiudi |
|
d’intra e quannu nesci si porta ‘a chiavi. |
||
FARMACISTA |
Ma comu fu ca pigghiàstivu a stu pitturi furastèri? |
|
NINU |
Ca don Giuvanni circava ‘n pitturi... e si vo’ desi ‘u casu ca, vinennu so’ |
|
cugnatu Miciu, era accumpagnàtu di stu pitturi amicu so’, e allura non si |
||
lu fici scappari. |
||
PEPPI |
Propriu accussì! Comu s’avissi attruvàtu a Raffaellu. |
|
FARMACISTA |
Allura havi ca è ccà di quannu vinni Miciu? E unni ha statu, ca non |
|
l’avemu vistu? |
||
NINU |
Ha statu a girari ppi canùsciri la Sicilia; ppi ispiràrisi, dici don Miciu. |
|
PEPPI |
Ca... annunca! Tuttu a spisi di don Giuvanni. Cci pagau macari ‘u |
|
travagghiu anticipàtu. An-ti-ci-pa-tu. |
||
FARMACISTA |
Cci sta custannu stu carrettu. |
|
NINU |
Iù, ancora non haiu vistu ‘na lira. |
|
PEPPI |
Vossìa, farmacìsta ca ha vistu macari chiddu di Paternò... Cchi giudìziu |
|
duna? Cci pò fari paraùni a chistu? |
||
FARMACISTA |
Chissacciu... Chiddu è di ‘n’àutra manu... Non affinnènnu ccà a |
|
Ninuzzu... ‘Nta chistu, però, in quantu a l’òpira du’ firraru è pirfetta. Mi |
||
piacìu! Cu’ fu ‘u firraru? |
||
NINU |
Don Janu Salera. |
|
PEPPI |
Ah!... Ah!... Mastru finu! Cosa di prèmiu, ppi daveru, dda cascia di fusu. |
|
Non è veru? E ‘a bùsciula?... Auh, puru l’occhi di l’asta su’ travagghiàti |
||
a’ mmorsa. Però nuàutri stamu vantannu ‘u firraru, ma ‘u mastru |
||
‘ntagghiatùri, ca è prisenti e fici tuttu ‘u restu... ‘U sapi cchi nni vali, |
||
farmacìsta? Dda sula ballerìna. Ed è bellu di l’occhi di l’asta davanti, a li |
||
murra di l’asta darredi; da li barrunèddi di supra, a li chiumazzèdda e |
||
contrachiumazzèdda di sutta. Nenti... ni li ‘mmugghiàmu a li paturnìsi! |
||
Ni li ‘mmugghiàmu! ( Dopo una pausa ) Botta di sali! Si non era ppi stu |
||
pitturi!... |
||
FARMACISTA |
Dimmi ‘na cosa, Ninuzzu: com’è ca non lu sta appitturànnu Anna? |
|
NINU |
Don Giuvanni non vosi. |
|
PEPPI |
‘A figghia è da’ parti di donna Pippina. Cosi storti! Signuri mei: arrivàri |
|
a spartìrisi ‘a casa... E cu’ ni chiancìu li conseguènzi fu ddu pòviru zu |
||
Brasi, ca si n’happi a jri ‘nta l’ospìziu. |
||
FARMACISTA |
Dda, ‘nte monache, ‘u zu Brasi, si la passa bonu. |
|
PEPPI |
Ca quali bonu? Sugnu sicuru ca ‘u fannu mòriri di pulmunìti sicca. |
|
FARMACISTA |
Pirchì? |
|
PEPPI |
Ddi munacàzzi cci fannu ‘u bagnu. |
|
FARMACISTA |
Anzi ca li sgàddunu. |
|
PEPPI |
Comu: anzi? |
|
FARMACISTA |
Cci lu fannu, certamènti, cu’ l’acqua càuda, don Peppi. |
|
PEPPI |
Càuda o fridda, sempri bagnu è! |
|
NINU |
( Intervenendo ) ‘U zu Brasi, non si nni fa fari bagnu. Oggi s’arritìra a |
|
casa. Dici ca si cuntenta, megghiu, du’ fetu da’ binzina. |
30
PEPPI Bravu! E fa beni! Certu ca si ‘u carrettu l’avissi appitturàtu iddu... Non
è veru, farmacìsta? Non cci vuleva stu pitturi furastèru. Tutta cosa
nustrana avìa ad èssiri. Botta di sali!
NINU Don Peppi, ricurdàtivi ca ‘u crrettu è tuttu sculpitu.
PEPPI Certu!... Certu! E, secunnu mia, ‘a pittura non vali nenti. Non è veru,
farmacìsta?
FARMACISTA Vi sbagghiati! ‘U pitturi fa assai. E’ comu si ‘na cosa di valuri, vi
l’ammugghiàssiru ‘nta fogghiu di giurnali. Cchi cumparsa vi fa?
PEPPI Bravu! Allura l’òpira du’ ‘ntagghiatùri, secunnu sti discursi, non vali
nenti?
FARMACISTA Non è ca non vali... E’...
NINU ( Risentito )... Ca non servi! Vah, tuttu travagghiu persu.
FARMACISTA Cchi fu: t’affinnìsti, Ninuzzu? Vuleva diri ca ‘u pitturi cumpleta.
SCENA QUARTA
( Detti, Giuvanni e poi il Gruppo Folkloristico )
GIUVANNI ( Viene fuori dalla parte destra della porta di fronte. Ha in mano una bacinella
con dell’acqua ) Farmacìsta, cci baciu li manu!
FARMACISTA Vi salutu, don Giuvanni.
GIUVANNI Cu’ cci lu porta a vossìa ccà?
FARMACISTA |
Mi stava facennu du’ passi... ccà, cu’ don Peppi... e spirava di vìdiri ‘u |
|
carrettu bellu appitturàtu... |
||
GIUVANNI |
Questiòni di jorna, è! ‘U pitturi havi quattru jurnati sani ca cci |
|
travagghia... |
||
PEPPI |
Cincu! Havi cincu jorna ca è chiusu dda intra. Cincu jorna! Cin-cu! |
|
GIUVANNI |
Va beni... O’ primu jornu, però, non cci travagghiàu. Mi dissi me |
|
cugnatu ca, ‘u maestru, stesi tutta ‘na jurnàta a studiàrlu. “Primo |
||
giorno: studio del carretto”. |
||
FARMACISTA |
Càspita! Una gionata di studio?! |
|
GIUVANNI |
Farmacìsta, stu pitturi è un grossu maestru... Un grande artista... Cosa |
|
di valuri, vah! Fa cuntu c’arriva e cci lu presentu. ( Chiama Ninu che si |
||
era portato sulla strada in fondo per vedere Anna ) Ninu, veni ccà! ( Gli dà la |
||
bacinella ) Dacci ‘na sbaggnàta ‘nterra... |
||
NINU |
( Prendendo la bacinella ) Cchi fa si ‘mpruvulazzìa i pedi? ( Suo malgrado |
|
comincia a bagnare a terra, portandosi subito verso il fondo ). |
DOPO UN POCO,
MENTRE SI SVOLGE IL DIALOGO CHE SEGUE,
APPARE ANNA PERCHE’ E’ STATA CHIAMATA DA NINU.
APPENA SI AVVICINA A LUI, NINU LE PRENDE UNA MANO,
MA LEI SI STACCA E VA VIA CON DISPETTO.
FARMACISTA A chiddu ca vidu, troppu lu stati tinennu in cunsiderazioni a stu pitturi.
PEPPI Botta di sali! Mancu s’avissi a passari lu Sacramèntu, cu’ sta sbagnata.
GIUVANNI No! Non è ppi ‘u maestru. E’, inveci, ca hannu a vèniri i sunatùri... e
abballànnu si fa pruvulàzzu.
PEPPI Comu? Comu? I sunatùri?... Quali sunatùri?
GIUVANNI Nenti!... Su’ cosi ca non putiti capiri, don Peppi. Cosi ‘n pocu cumplicàti,
ppi vui. Dicu giustu, farmacìsta?
NINU GIUVANNI NINU |
NINU GIUVANNI |
NINU GIUVANNI |
GIUVANNI |
31
FARMACISTA Ppi èssiri sinceru, non vi staiu capennu mancu iù. Di quali sunatùri
stati parrannu? |
|
GIUVANNI Ca del... Di ddu cosu... Il... |
cosu siciliànu. Comu si dici? Non mi veni ‘a |
parola ‘nta stu mumentu. ‘Nsumma: di sunatùri vistuti a’ siciliàna, cu’ |
|
friscalèttu, ‘a quartara, ‘u marranzànu... Il cosu siciliànu... ( Accenna ad |
|
un passo di danza ) E tonchi |
... tichititonchìti... tonchi tonchi tonchitì... Mi |
capisci, farmacìsta?
FARMACISTA Il folklore? Vuliti diri il folklore sicilianu?
GIUVANNI Eccu! Propriu! Il fo... ( Non riesce a dire la parola ) Chistu ca dissi vossìa.
PEPPI Staiu attrunzànnu! Perciò... stu pitturi ppi appitturàri havi di bisognu di
tuttu stu tràficu?
GIUVANNI Certu! Senti ‘a musica... Vidi a chiddi ca cci abbàllunu d’attornu... Si
cattigghia e... si ispira.
PEPPI Mi si vo’ spara, inveci! ‘Nto jmmu, ca mori abballànnu!... Pirchì non cci
purtati ‘a banna di carrubinèri, macari? E poi vui, cu’ ‘na tuvagghia di
facci, cci asciugàti ‘a sudura. Botta di sali! Vah, vah! Quantu mi nni
vaju... ( Borbottando va via per la strada a sinistra ).
FARMACISTA Ca veramènti è ‘n pocu cumplicàtu stu pitturi.
GIUVANNI Farmacìsta... è furastèri... du’ Cuntinènti... e bisogna coinvolgerlo.
Accussì dici me cugnatu. E iù ‘u coinvòlgiu... cchi sunatùri e cu’ ballettu.
Ca paciènza, chisti assemi all’àutri spisi.
FARMACISTA Mah! Cosi vostri sunu!... Vi salutu e spiramu beni! ( Si avvia per la strada
in fondo, ma prima di uscire, saluta Ninu ) Statti beni, Ninuzzu! ( Via ).
( Chiamando ) Ninu!... Ma unni ‘a stai jttannu st’acqua? Ccà! Ccà davanti ha’ sbagnari.
( Avvicinandosi ) Ddocu cci la jttai!...
( Con tono arrabbiato ) E allura basta! Cci abbastàu! Casumài si ‘npruvulàzza ‘n pocu... si nni trasi jntra e travagghia chiù lestu. ( Pausa ) Cchi ura è?
Antura sunau mimzijòrnu.
Sangu di Giuda! E ancora non spunta!... Ajeri accuminciàu a l’una...
Avant’jeri, ancora e’ dui stava mangiannu ppi fari a colaziòni...
SI ODE LA MUSICA DEL GRUPPO FOLKLORISTICO
CHE SI AVVICINA DALLA STRADA IN FONDO.
Ccà c’è don Luigi cchi sunatùri...
( Ancora arrabbiato ) Abbàdacci, tu! ( Va via rientrando in casa ).
DALLA STRADA IN FONDO ENTRA IL GRUPPO FOLKLORISTICO.
SI PORTA IN AVANTI
E SI ESIBISCE CON UN BALLO CARATTERISTICO SICILIANO.
DAL FONDO SI AFFACCIA ANNA, CHE RIMANE A GUARDARE.
DOPO UN POCO,
UNA RAGAZZA DEL GRUPPO INVITA NINU A BALLARE CON LEI,
MA LUI RIFIUTA.
ANNA, INDISPETTITA, VA VIA.
ALLORA NINU, ACCETTANDO L’INVITO, BALLA.
32
(
SCENA QUINTA
Ninu, il Gruppo folkloristico, Micio e poi Giuvanni )
MICIO
NINU
MICIO
NINU
GIUVANNI
MICIO
GIUVANNI
MICIO
GIUVANNI
MICIO
GIUVANNI
NINU
GIUVANNI
NINU
( Venendo dalla strada a destra, entra ed assiste estasiato. Poi, alla fine del
ballo, applaude a lungo ) Bene!... Bravi! Bravi!... Sentite, ragazzi: appena
arriva il maestro, voi lo immischiate nel mezzo tutt’intorno e lo
coinvolgete nel vortice del ballo.
Non è megghiu ca mentri iddi ballanu, ‘u maestru travagghia?
Due sgambettate, prima d’iniziare la fatica del lavoro, gli daranno più
ispirazione, neh! Ostregheta! Questa del costume siciliano è stata un’idea
formidabile. Bisogna immischiarlo!
Ca.. ‘u mmischiamu... ( A sé, mentre il Gruppo, rimanendo in scena, si
mette in disparte ) Comu si s’avissi a fari ‘na partita di carti a’ brìscula...
( Venendo fuori ) Miciu... Cchi si’ sulu? E ‘u pitturi? Capaci ca sta
durmennu?!
Sì! Riposa.
E quantu è friscu! A minzijòrnu ancora dormi? Quannu ha’ cuminciàri
stamatìna? Cu’ stu passu, cu’ sapi quannu finisci? ‘U voi vìdiri ca non
cci arrivàmu?
Giovanni, sei un incredulo.
Cchi sugnu?
Un in-cre-du-lo.
No! sugnu cre-ti-nu!
Mastru, pirchì non cci manna i sunatùri e ‘u vannu a rusbigghiàri?
Ca bonu è! Forza, portatìlli cu’ tia! ( Rivolto agli altri ) Picciotti, jtavìnni
cu’ Ninu.
Sì, sì! Cu’ mia! Amunìnni, don Luigi...
IL GRUPPO FOLKLORISTICO, RIPRENDENDO A SUONARE E BALLARE, SI AVVIA , PER LA STRADA A DESTRA, SEGUENDO NINU.
MICIO
GIUVANNI
NINU
MICIO
GIUVANNI
MICIO
GIUVANNI
Ostregheta! Che musica! ( Alzando la voce e rivolto al Gruppo )
Giovanotti, mi raccomando, suonategli un motivo dolce e melodioso...
Come una ninna-nanna...
( Gridando loro ) No! No! ‘Na musica forti, inveci! Quali ninna-nanna?
Ca a chiddu, capaci, ca cci pari di èssiri ‘nto primu sonnu. Ninu, mi
raccumànnu a tia. Cci devi fari sunari ‘a sveglia!
Cci pensu iù, mastru. Cci pensu iù!... ( Va via insieme al gruppo).
Peggio per te, Giovanni! Quando vuoi fare di testa tua, io mi scòtolo di
ogni responsabilità.
Miciu, vidi ca oggi haiu a tràsiri! Haiu a tra-si-ri! Vogghiu vìdiri chiddu
ca fa e chiddu ca ha fattu. Oggi trasu!
E’ inutile, Giovanni. C’è stato un patto e bisogna rispettarlo. Il maestro
ha detto che non vuole essere disturbato. Tu hai accettato il patto, no?
Ma iù mi crideva... Va beni ppi genti, ca non bisogna disturbàrlu... Ed è
giustu! Ma scusa, iù sugnu ‘u patruni du’ carrettu. Io pago. L’haiu o non
l’haiu ‘u dirittu di vìdiri, almenu, il lavoro che ha fatto? Senti: ora, senza
disturbàrlu, quannu iddu non lavora... Mentri ca riposa... Vah, vo’ fatti
dari ‘a chiavi!
33
MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI
Ostregheta! Ricordati che il patto è stato quello che nessuno, te
compreso, doveva entrare se non a lavoro finito. Caro mio, il maestro si
infastidisce... Lui ha bisogno di quiete, di tranquillità, di solitudine... Lui
si sforza!
Ca faceva l’ovu?! Vo’ pigghia sta chiavi, ti dicu, e accussì, prima ca si
sforza, videmu chiddu ca ha fattu. Va’, va’!
E va bene! Mi vado... però io non rispondo se il maestro si adira.
Cchi fa?
Ostregheta! Si adira,. Si incàvola, vah!
Iddu s’incàvula? Iù, no? Iù haiu a stari all’oscuro...
Ricordati che anche il Papa... quando fu di Michelangelo...
Mi la cuntasti: “...quannu si fici appitturàri ’a chesa... non ‘u faceva
tràsiri...” ‘U sapemu! Ma, siccomu iù non sugnu ‘u Papa, mi vogghiu
vardari l’interèssi. Spìcciti, porta ‘a chiavi e fallu sùsiri ca è tardu.
( Avviandosi per la strada a destra ) Ora vedrai come s’oscura.
( Accompagnandolo ) Cchi fa?
Ostregheta, non capisci mai! Si oscura... in viso... ( Va via ).
Casumài, si lava ‘a facci ca’ candiggìna e si schiarisci... ( va via anch’egli ).
SCENA SESTA
( Pippina, Anna, Ricu, un Ragazzo, poi Giuvanni e Peppi )
PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA
( Viene fuori dalla sua metà di porta e chiama ) Anna!... Anna!...
( Accorrendo dal fondo ) Cchi c’è?
Si veni ‘u figghiu du’ sigritàriu, cunnùcilu ca iù staiu turnannu.
Ajeri cci fici ‘u pienu e cridu ca oggi non veni.
Ajeri? E comu o’ sòlitu?
Sì! Dici ca aveva parratu cu’ tia...
Cu’ mia? Iù, ‘nveci, non l’haiu pututu ‘ncagghiàri... Poi videmu si cci
dava ‘a binzina. Ancora ha’ pagari tutta chidda di ‘n misi arredi. E semu
abbirsàti... C’è to’ patri ca s’allìnchi ‘a panza da’ cuntintìzza... Mi canta,
macari, chidda du’ “mastru pittinàru”.
Chiddu canta, inveci, ppi calmàrisi i nervi ca havi. Cridu ca si putissi
sfunnari stu purticàtu...
Peggiu ppi iddu! Cu’ troppu si fida, si dici, resta gabbatu.
DALLA STRADA IN FONDO ENTRANO RICU E UN RAGAZZO CHE PORTANO I FINIMENTI DEL CAVALLO. RICU PORTA IL “TISTÀLI” ED IL RAGAZZO PORTA IL “SIDDÙNI”.
RICU PIPPINA ANNA PIPPINA RAGAZZO ANNA PIPPINA RICU
Donna Pippina, unni ‘i mittemu? I pusamu ‘nterra?
No, no! aspittàti... Anzamài i schifiàti... ( Ad Anna ) Vo’ chiama a to’
patri... Vidi ca di ddocu ‘u visti jri ( indica la strada a destra ).
Chiàmulu, tu. Cu’ mia non cci voli parrari.
Tu! Tu! Ca iù havi chiù di ‘n misi ca non cci parru.
Auh! Iù mi staiu scunucchiànnu!...
Faccilli pusari ddocu ‘nterra e quannu veni li trova.
No! Ca si ponu allurdàri... ed è piccatu! Veni ccà Ricu, affacciàti di ddocu
( indica la strada a destra ). Vidi si c’è me maritu.
( Eseguendo ) Dda è!
34 |
|
PIPPINA |
E forza, chiàmulu e ti fai vìdiri. |
RICU |
( Chiamando a gran voce ) Don Giuvanni!... Don Giuvanni!... |
PIPPINA |
( Avvicinandosi al Ragazzo ) Vidi ca ‘u nasu ti sta culannu... Attentu |
RAGAZZO |
anzamài cci allordi stu bellu pinnacchiu... |
( Cerca di pulirsi il naso con la manica della giacca, ma non vi riesce ed allora |
|
si scarica affidando il “siddùni” a Pippina ) Vossìa ‘u teni, ‘n mumintèddu... |
|
GIUVANNI |
( Poi, con le mani libere, si pulisce ). |
( Rientra dalla strada a destra e rimane alquanto stupito nel vedere la moglie |
|
che porta il “siddùni” ). |
|
RICU |
( Appena Giuvanni entra, gli consegna il “tistàli” ) Vossìa pigghia, don |
Giuvanni. ‘A zotta, dici don Carmelu, è pronta e poi si la veni a pigghiari |
|
vossìa. Sabbenedìca! ( Va via per la strada a destra, seguito dal Ragazzo ). |
|
PIPPINA |
( Imbarazzata e volendosi liberare dal “siddùni ) Anna... veni ccà... teni!... |
GIUVANNI |
( Interviene premuroso e cedendo subito il “tistàli” ad Anna, cerca di alleviare |
dal peso la moglie ) Dammìllu a mia... ca è pisanti. |
|
PIPPINA |
( Scostandolo garbatamente ) Làssilu!... Dimmi unni l’haiu a mèttiri... ( e si |
avvia per entrare nell’ingresso a destra della porta che dà nella metà di casa |
|
del marito. Prima di entrare dice ad Anna ) Camina macari tu e... sistèmulu |
|
bonu stu tistàli, ca è bellu ppi daveru. |
|
GIUVANNI |
( Precedendola ) Mittèmuli... supra ‘u lettu... ( Entra seguita da Pippina e |
Anna ). |
DALLA STRADA A DESTRA, GUARDINGO SI AFFACCIA DON PEPPI.
NON TROVANDO NESSUNO SI DECIDE AD ENTRARE
TIRANDO PER MANO RICU.
SI PORTANO AL CENTRO CON CAUTELA,
MA SCAPPANO SUBITO,
POICHE’ DALLA PORTA VENGONO FUORI ANNA E PIPPINA.
ANNA |
Omà, certu ca sunu ppi daveru cosi di prèmiu. |
PIPPINA |
A to’ patri cci arridèvunu l’occhi. ( Dopo una pausa ) Vah, staiù jennu a |
ANNA |
pigghiàri a to’ nannu, ca si fici tardu... ( Va via per la strada a destra ). |
( Rimasta sola, va a guardare nel portone sperando di vedere qualcosa, ma |
|
resta delusa e va via per la strada in fondo verso la pompa di benzina ). |
|
SCENA SETTIMA |
|
( Peppi e Ricu, poi Ninu e Giuvanni ) |
|
PEPPI |
( Appare ancora una volta dalla strada a destra e, dopo essersi assicurato di |
trovarsi solo, chiama Ricu invitandolo ad entrare ). |
|
RICU |
( Entrando dalla strada a destra ) Nuddu c’è? |
PEPPI |
Nuddu. ( Indicandogli il portone ) Acchiàna! |
RICU |
( Ubbidendo, si arrampica sul portone e si porta nella parte alta dove ci sono |
delle fessure più larghe ). |
|
PEPPI |
( Parlando a bassa voce ) ‘U stai vidennu? |
RICU |
Di ccà non si vidi nenti. |
PEPPI |
Mutu!... Varda chiù megghiu. |
RICU |
( Spostandosi ) Di ccà si vìdunu i lanni cchi culuri... |
35
PEPPI
NINU
RICU
PEPPI
NINU
‘U carrettu ha’ vìdiri! Mi nni futtu di culura! Acchiàna chiù jàutu. ( Ricu
sta per salire più in alto, ma si sente che viene qualcuno dalla strada a destra.
Allora gli grida ) Scinni!... Scinni!...
( Entra dalla strada a destra ).
( Con un salto tocca terra ).
( Sollevato dall’apparire di Ninu ) Botta di sali! Mi facisti satàri, Ninu.
( Che ha capito ) Arrivàstiru a vìdiri cosa?
PEPPI
RICU
PEPPI
NINU
PEPPI
RICU
Cci stava tintannu.
Iù visti sulu i culuri.
Acchiàna ‘n’àutra vota e talìa unni pò vìdiri ‘u carrettu.
E’ inùtili! Dici, ca quannu tèrmina, ‘u cummogghia ca’ ‘ncirata.
E videmu si è veru. ( A Ricu ) Tu acchiàna!... Spìcciti, acchiàna!
( Si arrampica come prima ).
NINU
RICU
Però ‘u mastru si siddìa. Viditi ca jntra è!
( Ridiscende ).
PEPPI
RICU
NINU
PEPPI
RICU
PEPPI
RICU
PEPPI
GIUVANNI
PEPPI
GIUVANNI
RICU
GIUVANNI
RICU
GIUVANNI
RICU
PEPPI
GIUVANNI
PEPPI
GIUVANNI
Sparti?! Si siddìa, lu bestia?! Botta di sali a iddu!... A mia stu pitturi
furastèru non mi cunvinci. Cchi è tutta st’ammucciàgna? Voi vìdiri ca c’è
‘ngannu? ( A Ricu ) Torna ad acchianàri, tu! E talìa bonu.
Cchi fazzu pozzu acchanàri, Ninu?
Ppi mia putiti sfunnari macari ‘u purticàtu. ( Si avvia per la strada a destra,
dopo aver dato, prima, uno sguardo verso la pompa ) Don Peppi, si s’affaccia
‘u mastru, dicìticci ca havi menzura ca cci sunamu sutta ‘u balcuni, ma
chiddu ancora dormi. ( E va via ).
Mi nni futtu iù! Di iddu e di sunatùri!... ( A Ricu, che nel frattempo era
salito ) Cchi stai vidennu?
Non vidu nenti...
Spòstati di dda ‘ngagghia.
Si vìdunu i culuri di ccà.
( Afferra una grossa pietra ) Vah, scinni!... ca cci fazzu ‘n cafòlu e sfunnu
tuttu... ( Si prepara a lanciare la pietra, quando dalla porta esce fuori
Giuvanni. Allora cambia subito atteggiamento e, per non scoprirsi, finge di
lanciarla a Ricu per farlo scendere ) Gran figghiu di tappinàra!... Scinni!...
Scinni!... Scinni t’haiu dittu... ca t’ammazzu!...
( Intervenendo ) Cchi siti pazzu? Pusàti sta petra! Lassàtilu stari... I carusi
jòcunu... Lassàtilu stari!
Sì, jòcunu?! Sunu dannìfichi. Cchi cci stesi ad acchianàri, non appena
vutài l’occhi. Scinni!... Scinni t’haiu dittu!
Lassàtilu stari! ( Rivolto a Ricu ) Pò ristari!... Non cci fa nenti...
( Rimane fermo, non sapendo come comportarsi ).
Talìa... Talìa... si voi taliàri... Cchi è c’ha’ vistu?
( Pauroso ) Nenti! Beddamatrùzza! Non haiu vistu nenti!...
‘U viditi? ‘U facìstivu scantàri. ( A Ricu ) Pirchì non acchiàni chiù àutu?
Talìa chiù megghiu... di dda... Di dda ‘ncagghia...
( Mentre scende ) Orvu di l’occhi!... Nenti haiu vistu!
( Che ha capito l’intenzione di Giuvanni ) E’ inùtili! Tràficu persu! Dici ca
‘u cummògghia ca’ ‘nciràta. Anzamài cci càcunu i muschi.
Cchi cummògghia? Di cchi stati parrannu?
Di chiddu ca vuliti sapiri vui.
Ma cchi jti dicennu? Cchi è ca haiu a sapiri?
36
PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI
Chiddu ca sta cumminànnu stu pitturi, datu ca non vi fa tràsiri... Signuri
mei, unni s’ha dittu mai ca ‘u patruni, ca nesci i pìcciuli, non pò sapiri nè
vìdiri chiddu ca sta facennu.
Ma non parrati ammàtula. Sugnu iù ca non ho voluto. Ed è giustu! Se il
maestro non vuole essere disturbato, è giusto ca non si disturba! Si pò
macari mèttiri in suggestiòne... vidènnusi taliàtu... Ognuno ha il suo
mètodo.
Ca certu! Mètudu continentàli. ‘U vuliti vìdiri ca chistu vi sta
abbuffiniànnu? Signuri mei: ‘n pitturi di Minezia, ammenzu ‘u mari,
sutt’acqua... Unni n’ha vistu mai, chistu, carretti? Cchi nni pò capìri?!
Nni capìti vui, ora. Vi vogghiu cuntari ‘na cosa, don Peppi: ‘na vota ‘u
Papa cci desi l’ìncaricu a Michelangilu d’appitturàri ‘na chesa a Roma, e
Michelangilu accittàu a pattu, però, ca nuddu duveva entrari ‘nta chesa si
non prima tirminàva ‘u travagghiu. E ‘u Papa, ca era ‘u Papa, non potti
tràsiri. Ora, iù cchi sugnu ‘u Papa?
No! Vui siti un “paparajànni”! ( Avviandosi ) Amunìnni, Ricu! Botta di
sali! Amunìnni!... ( Va via per la strada a destra, seguito da Ricu ).
SCENA OTTAVA
( Giuvanni, Santu, poi Pippina e Brasi )
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI
( Entra dalla strada in fondo, venendo da sinistra. Ha ingessato tutto il busto
ed un braccio che tiene sollevato. Appena si porta in avanti, incontra Giuvanni
che sta per rientrare a casa ) Cumpari... scusati, vaiu a dari ‘na priera...
Oh, cumpari Santu... Comu semu? A postu!... Mi pariti chiù culurìtu ‘nta
facci... A postu! ( Sta per dargli una pacca sulle spalle ).
( Scansandosi ) Alleggiu!... Alleggiu!... Sugnu ancora ‘ngnissàtu.
Ancora ‘ngnissàtu?! E allura “alleggiu” pirchì?
Ppi vui, ca vi tutiti struppiàri ‘a manu. Iù nenti sentu. Mi putìssiru dari
corpa di mazza... ‘Ntantu, comu viditi, non mi pozzu arriminàri.
Cumpari, havi chiù di ‘n misi...
Ca santu cristiànu, com’è ca non videvùvu ‘a scalunàta?
Cu’ dda fùria e dda preoccupaziòni... Cumpari, beddamàtri santìssima, a
dda matina mi nni scappài di ccà frasturnàtu assai. Eru preoccupàtu ca
vui mi stavuu assicutànnu. Ca quali scalunàta? Cchi visti nenti. Appena
misi ‘u pedi ‘nto primu scalùni, mi la fici arruzuliànnu finu all’ùltimu.
Ccà: ‘na spadda rutta, tri costi ammaccàti e ‘n vrazzu cunsumàtu.
Cchi cci vuliti fari, cumpari?! Cosi ca succèdunu.
Succèdunu cu’ gravi conseguènzi. Vui, cumpari, ora siti bonu, ‘ngràzia di
Diu, iù inveci... ‘U viditi, no? Havi chiù di ‘n misi ca non travagghiu e cu’
sapi ppi quantu tempu haiu a stari, ancora, a riposu?!
Cumpari, parola d’onuri ca mi dispiàci...
Vi dispiàci, a vui? Allura iù, ca haiu ‘na famigghia supra i spaddi...
Cumpari Santu, cridìtimi, ora comu ora, sugnu cumminàtu malamènti,
ppi stu carrettu. Haiu fattu troppu spisi e non vi pozzu dari aiutu. Mancu
ppi pristàrivi milli liri.
Pristari? Ccà non si tratta di pristari. All’àutra sira... parrannu cu’
Carbonaru, chiddu da’ Càmmira du Lavoru... dici ca ppi giusta liggi...
fùstivu vui ca mi mannàstivu a chiamàri ppi ‘u muru, no? E perciò...
Perciò?
37
SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI PIPPINA BRASI
Ca... secunnu il diritto del lavoratore... Poi, siccomu vui avìstivu dda
botta di pazzìa... furiùsa... Cchi cci vuliti fari, cumpari, ‘a menti du’
cristiànu è comu ‘n filu di capiddu. Dda matina eruvu veramènti furiùsu.
Vui non vi n’addunàvuu... Scansàtini Signuri! L’occhi di fora
scaddarizzàti d’accussì... Poi parrari scunnessu... C’annunca! Erivu
cunvintu di èssiri fìmmina. ( Imitando la voce femminile ) “Sugnu bella!...
Ci haiu fatta ‘a pirmanènti!...” Pazzu! Pazzu furiùsu, cumpari.
Viditi ca pazzu mi stati parennu vui. Cchi mi vuliti fari capiri ca si vi
sdirrubbàstivu ‘a culpa è mia?
Allura di cui?
Ma ‘u stati dicennu ppi daveru?
Senza vulirlu, cumpari... Vui èrivu ‘nta ddu statu... ( Vedendo arrivare
dalla strada a destra, Pippina che accompagna Brasi ) Oh! Ccà c’è ‘a
cummari e pò testimuniàri. Cummari buongiòrnu. Zu Brasi vossìa
benedìca!
( Andando incontro a Brasi ) Opà!... Comu si senti?... ( Lo prende
sottobraccio ).
Buongiòrnu cumpari. ( Lascia Brasi e va dentro casa a prendere una sedia ).
( Ha una larga sciarpa che gli bavaglia la bocca e il naso ) Bastardi!...
GIUVANNI PIPPINA GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI PIPPINA SANTU
Mulacciunàzzi fitusi!... Munacazzi cajòrdi!...
Cchi è ca dici? Ma pirchì cu’ sta sciarpa? Mancu si jèrimu ‘nta jnnaru.
Vossìa mi s’’a leva, ca c’è càudu. ( Cerca di toglierla, ma Brasi non vuole ed
impreca senza farsi capire ).
( Che è ritornata con la sedia ) Lassaccìlla stari... Accussì si ripara du’ fetu
da’ binzìna.
Ah?! Ancora ascutàva?!... Mi si la leva! Ca quali fetu? Ciàuru c’è! Vossìa
no lu senti cchi ciàuru ca c’è? ( Per non dare soddisfazione alla moglie ) Iù
m’arrichìu!... Oh!... Ciàuru di lignu lavuràtu... Ciàuru di roti firrati...
Ciàuru di culura... Ciàuru... ( Guardando il portone della bottega, smorza
l’entusiasmo e mormora tra sé ) Ca quali culura? Mancu ‘u ciàuru si senti.
( Poi a Brasi ) Vossìa mi s’‘a lassa, vah! Ca ‘n pocu di fetu di nafta c’è ppi
daveru. ( Lo fa mettere più in là, sistemandolo accanto al portone ) Mi si
metti ccà ca è chiù luntanu.
Cummari Pippina, ‘na prijera, si pirmetti. Cci stava dicennu, ccà, o’
cumpari Giuvanni, ca quannu iddu mi chiamàu, dda malidìtta matina...
vui erivu tistimònia ca non tantu era bonu ‘u cumpari... Vogghiu diri ca
di sintimènti, a dda matina, non era tantu legìttimu. E vui stissa,
cummari, ‘u dicìstivu chiù di ‘na vota. Non è veru?
Cumpari Santu m’’u faciti ‘u favuri ca vi nni jti a’ casa... prima ca oggi
haiu a pèrdiri ‘a paciènza.
Mi nni vaju? Comu? Iù vinni apposta.
Apposta? Apposta ppi dìrimi ca iù vaju a pavari i spisi du’ spitali? Iù???
No, no cumpari! Ppi spisi du’ spitali cci pensa ‘a Comuni. Sunu, inveci, i
jurnati di travagghiu ca haiu appizzàtu, e chiddi c’appizzu ancora sinu a
quannu non mi lèvunu stu issu. E spiramu, sempri, ca non cci fussi
invalidità... Dicu beni, cummari?
( Subito ) Cumpari, lassàtila pèrdiri sta tistimuniànza... pirchì non vali.
Cchi voli diri: non vali? ‘A cummari era prisenti...
( A denti stretti ) Non vali!...
( Risentita ) Varda ca ancora falluta non cci sugnu.
Brava ‘a cummari!
38 |
|
GIUVANNI |
( Cercando di essere concilante verso la moglie ) Non vuleva diri chistu. |
Vogghiu diri ca tra maritu e... moglie, ogni testimoniànza non ha alcun |
|
valore. |
|
SANTU |
Cci sunu i fatti ca pàrrunu. I fatti! ‘A ‘mprisa ca vuliti negari l’evidènza |
dei fatti? Iù, certu, ca sugnu ccà ‘gnissàtu... Vostra muggheri era |
|
prisenti... Diciticcìllu vui, cummari, ca cci sunu i fatti. |
|
PIPPINA |
Quali fatti e arezi?!... Cchi cci jti ‘ncucchiànnu? ‘N’àutra vota, cumpari, |
circati megghiu di non èssiri ùrvulu, quannu caminàti. |
|
SANTU |
Comu??? |
PIPPINA |
Ùrvulu! Ùrvulu e ‘ntrunàtu. |
SANTU |
Cui??? |
GIUVANNI |
( Gridando ) Vui!!! Ca cci stati rumpennu... i baddi... |
PIPPINA |
... di l’occhi! A’ i cristiàni ca cci l’hannu vunchi ppi fatti sò. Cci |
mancavùu vui sulu?! |
|
SANTU |
Cummari, scusati: vostru maritu... ‘u sapemu... Ma vui inveci arragiunàti |
PIPPINA |
Viditi ca si c’è qualcunu ca non ragiuna, chistu siti vui! Me maritu, tantu |
ppi sapillu, i sintimènti l’ha avutu sempri a postu. E si qualchi vota ci |
|
acchiànunu i nervi, è sulu pirchì ha cummàttiri cu’ genti scunchiudùti |
|
comu a vui. |
|
GIUVANNI |
( Incalzando ) ‘Nta nostra famigghia, caru cumpari, arragiunàmu tutti |
perfettamente! E ‘u ciricòppulo nni furrìa bonu a tutti: a mia... a me |
|
muggheri, a me figghia... e macari a me sòggiru, ca ppi non sèntiri fetu, |
|
cci attruvàu ‘u sistema di ‘ntuppàrisi ‘u nasu. Non è veru, opà? Poi, |
|
BRASI |
quannu cci va pigghiannu l’abitùdini, si lu stuppa. |
( Che aveva biascicato qualche parola incomprensibile, capisce che è giunto il |
|
momento della riappacificazione tra il genero e la figlia e si toglie la sciarpa ) |
|
Veru è! Mi staiu già abituànnu. ( Porgendo la sciapa a Pippina ) Teni ccà, |
|
PIPPINA |
sàrvala intra ca... non nni sentu chiù fetu. |
( Prende la sciapa e si avvia per andare dentro, ma davanti la porta, si ferma e |
|
chiede a Brasi ) Opà, voli ca cci pigghiu ‘a còppula? |
|
BRASI |
No. pigghimi ‘u cappeddu... chiddu novu ca mi purtàu Miciu. |
PIPPINA |
( Va via contenta ). |
GIUVANNI |
E bravu a me sòggiru, ca si voli mèttiri ‘u cappeddu novu! |
SCENA NONA
( Detti, Peppi, poi Ninu e Anna )
SI SENTE LA VOCE DI PEPPI CHE CHIAMA RIPETUTAMENTE DON GIUVANNI.
PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI
( Entra di corsa dalla strada a destra ) Don Giuvanni!... Cchi vi diceva iù?...
Non puteva èssiri altrimènti, botta di sali!... Cchi vi diceva?... Cchi vi
diceva?... Cosi ca ponu succèdiri ‘nta stu paisi...
Parrati chiaru. Cchi cosa successi?
Chiddu ca avìa a succèdiri: si nni scappàu!... ‘Nte matinàti... Ammucciùni
di tutti... Oh, lu nannalàu ca siti?!
Di cu’ stati parrannu?Cu’ è ca si nni scappàu?
Chiddu ca vi futtìu i soddi. Dda speci di pitturi.
Comu??? Cchi vol diri: “si nni scappàu”? Unni?
39 |
|
PEPPI |
Dda supra... Di unni schifìu è. Si nni ju a stamatìna prestu, a muta a |
muta. A vostru cugnatu cci pareva ca ancora durmeva... Poi attruvàu ‘u |
|
bigliettu unni c’era scrittu: “Mi nni ritorno a Minezia. Addio!” E macari |
|
vostru cugnatu arristàu comu ‘n passulùni. |
|
GIUVANNI |
E ‘u carrettu?... ‘U carrettu?... Sangu di Giuda latru! Livàtivi di ddocu... |
( Indietreggiando si porta verso sinistra, proprio di fronte al portone, in modo |
|
da prendere la rincorsa e sfondarlo con una spallata ) Livàtivi davanti... ca |
|
tutti cosi sfunnu... ( Indietreggiando ancora, va a sbattere con Santu ) |
|
Cumpari, sangu di Giuda! Ancora ccà siti? Livàtivi, annunca cu’ vui |
|
sciurru. |
|
SANTU |
Non mi nni vaju si prima... |
GIUVANNI |
( Gridando al colmo dell’ira ) Sangazzu di Giuda!... Pigghiàtimi dda |
petra... Pigghiàtimi dda petra, don Peppi... ( Peppi va a prendergli un |
|
grossa pietra dal mucchio che si trova in fondo a destra, ma Giuvanni gli grida |
|
SANTU |
ancora ) No! chidda chiù grossa... Chidda! |
( Che d’apprima era indeciso, ora, temendo che la pietra sarà rivolta a lui, si |
|
decide ad andare via in fretta ). |
|
PEPPI |
( Solleva un grosso macigno e lo porge a Giuvanni ) Finalmènti vi |
decidìstivu a gràpiri stu purticàtu. Ddocu, tiniti! |
|
GIUVANNI |
( Fa l’atto di scaraventare la pietra contro il portone ). |
BRASI |
( Si alza e s’allontata in fretta ) Aspetta... prima ca sbagghi... |
GIUVANNI |
Non sbagghiu... Tutti cosi spu...( Si blocca vedendo entrare Ninu ). |
NINU |
( Appare dalla strada a destra, avendo in mano la chiave del portone ) Mastru, |
GIUVANNI |
ccà c’è ‘a chiavi! |
( Lascia cadere a terra la pietra che, inavvertitamente va a finire sul piede di |
|
Peppi, facendolo imprecare e, dolorante, saltellare su un piede solo. Poi |
|
afferra la chiave, quasi a strappargliela dalle mani di Ninu, va ad aprire il |
|
portone ed entra con furia, seguito da Ninu e da Peppi che zoppica |
|
BRASI |
vistosamente ). |
( Rimasto solo si aggira per lo spiazzo, indeciso se entrare nella bottega o |
|
restare fuori ). |
|
ANNA |
( Viene di corsa dalla strada in fondo e si ferma con Brasi ) Nannu... veru è? |
Si nni scappàu? |
|
BRASI |
Veru! Cchi setti matinàti, dici. |
ANNA |
Ma... forsi tirminàu d’appitturàri?!... |
BRASI |
L’avissi cunsignàtu, a st’ura. Cu’ sa’, inveci, cchi pastizzu ha cumminàtu. |
Vo’ talìa, ca iù non mi sentu di tràsiri. |
|
PEPPI |
( Viene fuori dal portone moggio moggio ). |
ANNA |
( Con apprensione ) Don Peppi, cchi fici? |
PEPPI |
‘U tincìu! |
ANNA |
( Quasi incredula, ma fiduciosa ) ...Bonu? |
PEPPI |
Pirfettu! |
ANNA |
( Notando l’atteggiamento triste di Peppi ) Ma... allura?!... Si ‘u tingìu?!... |
PEPPI |
( Scattando ) A to’ patri tingìu! ‘U tingìu propriu bonu!... Signuri mei, ‘n |
travagghiu pagatu anticipatamènti... Havi chiù di ‘n misi e... ‘u carrettu è |
|
sempri ‘u stissu. Mancu ‘u pinnellu ha tuccàtu. ( Avviandosi per la strada a |
|
destra, si ferma all’angolo e si appoggia al muro quasi piangendo ) Botta di |
|
sali! Comu pensu ca i paturnìsi sunu pronti... |
SI SENTE PROVENIRE DALLA STRADA A DESTRA UN CANTO TRISTE.
SONO I SUONATORI E TUTTO IL GRUPPO FOLKLORISTICO CHE SI AVVICINANO.
40
GIUVANNI ( Viene fuori dal portone. E’ affranto. Si accascia su un gradino della porta, ma subito ha uno scatto d’ira e va ad aprire con un calcio l’altra anta del portone, spalancandolo tutto. Poi si accascia nuovamente sedendo come prima. A questo punto, venendo dalla bottega, appare Ninu, che rimane affranto davanti il portone. Allora con tono pacato e deciso gli dice: ) Ninu, ti
lu puoi purtari. ‘U carrettu e tò!
NINU ( Portandosi avanti ) No! ‘U carrettu resta ccà... e l’appittùra Anna!
ANNA ( Si avvicina al padre e senza parlare gli chiede il permesso; poi, dopo che Giuvanni le fa segno di sì, corre da Ninu e, tenendosi per mano, si avviano per entrare nella bottega ).
SI ODE IL SUONO DI UN CLACSON PROVENIRE DALLA STRADA IN FONDO.
. |
|
PIPPINA |
( Affacciandosi dalla porta ) Anna... vacci tu ‘nta pompa. |
ANNA |
Non pozzu... Haiu chiffàri!... ( Ed entra nella bottega assieme a Ninu ). |
SI ODE ANCORA IL SUONO DEL CLACSON. |
|
GIUVANNI |
( Si alza ) Ci vaiu iù! ( Ormai rassegnato, si avvia per il fondo ed esce dal lato |
PIPPINA |
destro della strada, dove c’è la colonnina della pompa di benzina ). |
( Rimane davanti la porta a guardare il marito. Poi porge a Brasi il cappello |
|
vecchio ) Opà, mi teni chistu! Non lu trovu chiddu novu. ( A passi lenti si |
|
avvia anche lei verso il fondo e rimane ad osservare il marito affaccendato nel |
|
BRASI |
far funzionare la pompa ). |
( Ritrovando, come per miracolo, la lena di una volta, si mette in testa il |
|
cappello e, pur con un lieve tremolìo alle mani, si toglie la giacca; si rimbocca |
|
le maniche della camicia e si aggiusta il gilè; infine si gira di sbieco il |
|
cappello alla ventitrè ed è pronto ad entrare nella bottega per iniziare il lavoro |
|
PEPPI |
assieme ad Anna ). |
( Era rimasto a guardare lo svolgersi delle varie azioni, ma soprattutto rimane |
|
colpito dall’atteggiamento di Brasi. Allora gli va incontro, gli si inginocchia |
|
davanti e gli bacia le mani che non tremano tanto. Poi, quando Brasi, deciso, |
|
entra nella bottega, si alza e trova i suonatori, che assieme al Gruppo |
|
folkloristico, stanno entrando in silenzio dalla strada a destra. Allora con |
|
grande gioia grida: ) Forza picciotti, musica! Musica, ca vincemu! |
I SUONATORI INTONANO UN MOTIVO ALLEGRO E I BALLERINI BALLANO FESTANTI DAVANTI IL PORTONE, COINVOLGENDO ANCHE DON PEPPI.
GIUVANNI ( Rientra dal fondo a destra ).
PIPPINA ( Gli va in contro ).
QUANDO GIUVANNI E PIPPINA SI TROVANO DI FRONTE
SI ABBRACCIANO CALOROSAMENTE.
TUTT’INTORNO LA FESTA CONTINUA,
MENTRE LENTAMENTE SI CHIUDE IL S I P A R I O.
F I N E
Pippo spampinato
Via 18^ Traversa, 46 – 95032 –BELPASSO
Tel. 095- 91 20 24 cell. 347 1493411 – IMAIL PIPPO. SPAMPINATO @ tele2. it