L’ultimu carrettu

Stampa questo copione

Pippo Spampinato

( La pompa di famiglia )

Commedia in due atti in dialetto siciliano


1

PERSONAGGI:

Don Giuvanni Santonocito, artigiano carradore ( anni 45 )

Donna Pippina, sua moglie ( anni 40 )

Anna, loro figlia ( anni 20 )

Zu Brasi, padre di Pippina ( anni 70 )

Micio, suo figlio ( anni 45 )

Ninu, lavorante di Giuvanni ( anni 25 )

Cunpari Santu ( anni 40 )

Don Peppi ( anni 50 )

‘U farmacista Curto ( anni 50 )

Ricu ( anni 10 )

Un ragazzo ( anni 10 )

L’azione si svolge in un paese etneo agli inizi degli anni ‘50


2

ATTO PRIMO

LA SCENA:

Una stanza a pianoterra nella modesta casa di don Giovanni Santonocito, artigiano carradore.

Nella parete in fondo, proprio al centro, vi è una porta a due battenti che dà sulla strada e fa da comune. Nella parete di destra vi è una porta interna che immette nelle altre stanze e nella parete di sinistra un’altra porta immette nella bottega.

L’arredamento modesto è caratteristico dell’ambiente siciliano.

Sono in scena, come arredamento indispensabile: un comò, una credenza, un piccolo tavolo posto addossato alla parete sinistra, un appendiabiti attaccato al muro e posto sul lato destro della stanza, alcune sedie.


3

L’ULTIMU CARRETTU ( 1° atto )

SCENA PRIMA

( Giuvanni e Santu )


GIUVANNI


( E’ senza giacca e sta misurando con larghi passi la parete di fondo, da sinistra sino alla porta e da questa sino alla parete di destra ) Eccu!... Cchi vi


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI


diceva? ‘A porta ammatti propriu ‘nto menzu. Mità e mità.

Ma cumpari, ppi daveru ‘u stati dicennu?

Allura comu, ppi scherzu?

Cci vuliti jsari ‘n muru ccà ‘nto menzu ppi divìdiri ‘a stanza?

Propriu! E devi èssiri àutu...

... Sinu o’ dammusu. L’haiu ‘ntisu.

Non devi passari mancu l’àlitu.

E vui ccà banna ( Santo si trova nella metà destra della stanza ) e vostra

muggheri dda banna...

No, cumpari. Jù ccà banna ( indica la metà sinistra della stanza dove lui si

trova ) e me mu... e idda dda banna. Jù attagghiu alla mia bottega di

carradòre e idda ‘ncugnata alla sua nuova pompa di binzina. Accussì

ognunu è ppi cuntu so’ e pò fari chiddu ca voli.

Ma allura ‘a scerra è grossa?!

( Senza dargli ascolto ) Isannu stu muru e dividènnu sta cammira, si

dividi tutta la casa in due parti uguali, e così ne usuffruirèmu metà

ciascuno, senza dannu di ‘na parti a n’autra. ( Pausa ) Non si può fare

altrimènti. ‘A casa è di tutti dui!

Avajah, cumpari! Cchi è chista ‘a prima vota ca succèdunu malintèsi in

famigghia? Ca poi tuttu si chiarisci e ogni cosa si aggiusta. Ora, dicu ju:

cchi c’è di mali siddu ‘a cummari si voli gràpiri sta pompa? Ca vui faciti

carretti e idda vinni binzina.

( C. s. ) Nunca, datimi ‘u metru. ‘A càmmira ad èssiri mità e mità. Non

vogghiu rubari nenti.. viniti ccà, misuràti vui stissu... ‘u filu du muru

devi ammiscàri propriu ‘nto menzu... e accussì ‘a porta servi ppi dui

ingressi... Dàtimi ‘u metru, vi dicu!

Ma quali metru? Cumpari non mi faciti arrìdiri.

Rìdiri?! Ma cchi vi pari ca scherzu? Cci vogghiu ‘u muru ddocu! Da oggi

in poi, jù non ci haju nenti cchi spàrtiri cu’ dda signura.

Non faciti arrìdiri i genti, cumpari. ( Pausa ) Vah, ora ci sugnu jù e vi

fazzu fari paci. Unn’è ‘a cummari? ‘A chiamu?

Cumpari, non aviti capitu nenti! Iù vi fici vèniri per farvi eseguìre un

lavoro. Siti o non siti muratùri?

Cu’ la facci!

Oh! E allura iù, ‘nta stu mumentu, haiu bisognu di un muratùri e non

autru.

Innanzi tuttu sugnu vostru cumpari, non diminticàtilu!

Appunto! Siti me cumpari! E allura, iù, avennu bisognu di ‘n muratùri,

cci pirmittìti ca a prifirènza scegghiu a me cumpari? Perciò, ‘u muru...


4


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI


E torna cu’ muru! Cumpari scusati, vi vogghiu fari prisenti ca essennu

cumpari  vostru,  sugnu  macari  cumpari  di  vostra  muggheri...  Di

conseguènza...

Perfettu! Siti macari cumpari di dda signura...

Vostra muggheri!

Dda signura! Dunque: siti macari cumpari per l’altra parte. Bene! Ed è

per questo che vi ho chiamato. Pirchì essennu vui, cumpari di ‘na parte

all’autra, cioè di tutte e due le parti contendènti, putemu èssiri sicuri e

certi che farete le cose senza favorìre nè l’una parte nè l’altra. Cioè: ‘u

muru lu jsati beddu rittu, senza panza e... dividènnu ‘a casa propriu ‘nto

menzu spaccatu.

Ca era muluni!...

Non schirzati, cumpari. Viditi ca ‘a cosa è seria.

Ca comu?! Tràgica! ( Ridendo ) A mia, vidènnuvi accussì ‘nfunciatu, mi

veni d’àrridiri...

Oh! E vardati quantu è allegru?! Cumpari, iù di sti tempi cci haiu ‘n

diàvulu ppi capiddu... e vui ‘a pigghiàti a rìdiri?! Vi ho pregato ca cci

aviti a jsari sta filaràta di ‘ntosti...

Cumpari, lassati pèrdiri sti discursi. Vah, ppi chiddu ca ha statu du

passatu, ascutàti a mia, cci mittemu ‘na petra di supra...

( Subito ) Ccà! Ccà!... ( Indica a terra ) ‘Na petra supra l’àutra e facemu

stu muru.

E torna! Sempri dda l’aviti ‘a testa?! Ora aggiustàmu tuttu cosi... Cci

pirmittìti ca chiamu ‘a cummari?... ( Vedendo apparire Pippina dalla porta

di destra ) Oh, idda ccà è! ( Le va incontro ).

( All’apparire della moglie si ritira in silenzio dalla porta a sinistra ).


SCENA SECONDA

( Santu e Pippina )


SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU


Cummari Pippina di vui si parrava; della vostra bella prisenza. Comu

siti?

Non c’è mali, cumpari. Bona, grazi a Diu! E ‘a cummari?

O’ sòlitu, cummatti cu’ ddi carusi. ‘U zu Brasi comu sta?

Ca comu ha stari? Sempri ‘u stissu. Trimannu comu ‘na virga.

Ca mischinu!...

‘Ntantu si voli sùsiri e smània facènnuni dispiràri.

Mischinu! Pò stari sempri curcatu

Accussì dici ‘u dutturi... Ma oggi c’arriva me frati Miciu, ‘u fazzu sùsiri,

pòviru vecchiu. Ca ppi d’averu non ha abbrazzàri a so figghiu?!

Eh, maliditta ‘a vicchiània!... Cu’ l’aveva a diri ca ‘u zu Brasi s’avìa

arriddùciri  accussì?  Maniàva  ‘u  pinnellu  ca  ‘u  faceva  parrari...

Niscèvunu carretti appitturàti sutta ‘a so manu, ca èrunu capolavòri. ‘u

cchiù granni pitturi di carretti da Sicilia! Eh, sangu di Giuda! Comu

n’arriducèmu... senza putìricci dari rimèdiu... ( Pausa ) Nunca, jemu o’

nostru, ora. Pinsamu d’aggiustàri i cosi ca si ponu aggiustàri. Cchi su’ sti

scerri tra maritu e muggheri?

Macari vui ni siti a canuscènza?

Comu?! C’è ‘n paisi chinu! Ma iù non mi crideva èssiri i cosi a stu

puntu.


5


PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU PIPPINA SANTU


Cchi cci putemu fari, cumpari? Quannu unu è riddìculu e pazzu...

(  Non  facendola  proseguire  )  Nunca, cci stava priannu o’ cumpari

Giuvanni... ( Voltandosi si accorge solo ora dell’assenza di Giuvanni ) E

uun’è? Cumpari!... Comu? Ora ora si truvava ccà... Unni spirìu? Unni

sinficcàu?

Si ‘nfirittàu. Puddicinèdda!... Oh, cumpari cchi staiu vidennu di sti

tempi! Comu si pò arriddùciri un omu seriu... ‘n patri di famighia?!...

Calmàtivi, cummari!... Ca bonu... ora aggiustàmu ogni cosa.

Ca quali aggiustàri, quali aggiustàri? Chiddu non ragiuna. E’ tistardu e

si mostra scunchiudùtu e riddìculu all’occhi di tutti.

Cummari... veramènti... ‘na parti di ragiuni l’havi ‘u cumpari. ‘U viditi

nuautri òmini semu attaccàti o’ nostru misteri...

E cchi cci dati ragiuni macari vui, ora? Quali misteri? ‘Na vota era

misteri fari ‘u mastru carrittèri, ma no ora ca i tempi sunu cangiati. ‘U

sapiti quant’havi ca me maritu non fa ‘n carrettu novu? Puuh! Macari

mi lu scurdai. Cu’ nni voli fatti chiù carretti? Cui? Scumparèru da

circulàzione i carretti! Oramai i genti s’accàttunu l’automòbili, i camii...

Comu mi diceva all’autru jornu un rappresentante: “La màchina ha

sostitoìto l’attrazione animàla”. E aveva ragiuni! Cu’ non si n’adduna è

orvu! Comu a me maritu c’arristàu anticu.

E cchi fa, cangia misteri? Alla so’ età?! Inveci di carretti fa automòbili?

Mi duna ‘na manu d’aiutu a mia ‘nta pompa. Pirchì comu pòrtunu ‘u

carburànti e ‘a pompa funziòna, c’è sempri di bisognu di ‘n omu. Iù e

me figghia non cci putemu badari comu è di giustu. Sempri fìmmini

semu!

O binidìttu cristiànu! ’Ntantu non sta ragiunànnu.

Pazzu! E’ pazzu!

‘U sapiti pirchì mi mannau a chiamàri? Voli jsatu ‘n muru ccà ‘nto

menzu, ppi spàrtiri a casa.

‘U viditi quantu è scunchiudùtu?! Riddìculu! Puddicinèdda! Cci la

dugnu iù ‘a spartùta da casa... Beddamàtri ca cci spaccu i sintimènti e ‘u

fazzu ragiunari iù!

Cummari  ppi  favurèddu...  ristamu  calmi  pirchì  allura  i  cosi  si

còmplicanu chiù assai.

Mi mi cridi cumpari, non nni pozzu chiù. Non ci resistu e qualchi jornu...

‘A casa mi voli spàrtiri?!... Riddìculu! Vacabbùnnu e pazzu!

Cummari, iù sugnu ccà ppi fàrivi fari paci. Parola d’onuri ca non mi cci

avissi ammiscàtu. Tra moglie e maritu, si soli diri, non cci mèttiri jtu. Ma

datu ca i cosi sunu a stu puntu... e datu ca mi trovu ccà, v’haiu a fri

mèttiri d’accordu. ( Vedendo ritornare Giuvanni che entra dalla porta di

sinistra ) Oh! Ccà c’è ‘u cumpari.


SCENA TERZA

( Detti Giuvanni )


GIUVANNI PIPPINA


( Ha in mano un pezzo di gesso col quale comimcia a segnare sul pavimento una linea perpendicolare, iniziando dal centro della porta in fondo, in modo da dividere la stanza in due parti uguali ). ( Scattando ) Paschinu!...


6


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU PIPPINA SANTU GIUVANNI PIPPINA


( Calmandola ) Cummari... ppi favurèddu... ( Le accosta una sedia ) Ccà,

assittàtivi. ( La fa sedere nella parte destra della stanza ).

( Fermandosi a metà percorso ) Cumpari Santu, passati ccà banna, prima

ca jsu ‘u muru.

Quali muru?

Ca datu ca vui non mi vuliti favurìri, cci pensu iù stissu.

Cchi vuliti diri? Non vi staiu capennu.

Staiu jsannu ‘u muru. Viditi: tutto sta nella immaginazione ca si fa

l’individuo per una determinata cosa. E quannu l’immaginazione è fatta

con vera convinzione, è comu si fussi la realtà. Ora ccà, ppi mia, è comu

si ci fussi ‘u muru ppi daveru. Basta signallu ed è fatta! ‘U vogghiu di

‘ntosti di trenta? Basta immaginàrlu... ed è ‘n muru di ‘ntosti di trenta.

Macari di cimentu armatu ‘u putissi fari. Ma a mia mi basta accussì.

( Una breve pausa ) ‘Nunca, passati prima ca jsu.

Cumpari, lassàtivi parrari ‘n mumentu, arragiunàmu. Viditi ca ogni

cosa s’aggiusta...

Cumpari, iù haiu cchi fari e staiu chiudennu. Avanti, passati!

Cumpari, arragiunàmu...

( Continua a segnare la linea ) Mah! Voldiri ca si mi vuliti fare l’onore di

vèniri ‘nti mia, faciti ‘u giru da porta. ( Segna fino al proscenio ).

Cumpari, sintiti: ‘a cummari mi diceva ca avissi vulutu ‘na manu

d’aiutu... ( Vedendo che Giuvanni non l’ascolta, affaccendato com’è in altre

cose ) Ah?! Mi sintiti? Dicu iù: cchi è giustu lassari suli du’ pòviri

fìmmini ‘nta ‘na attività nova e sparti all’iniziu? Cci voli sempri la manu

di l’omu... du capufamìgghia. Cchi nni diciti? ( C. s. ) A mia ascutati. Ca

‘na manu d’aiutu cci la jti dannu. Certamenti ‘nte ritagghi di tempu... E’

giustu ca cci dati ‘n aiùtu. Vui siti l’omu ccà jntra!... ( C. s. ) Ah?

Cumpari?!... Mi sintiti?... Cumpari?!... Cumpari?!?!...

( Ad alta voce ) Ah??? Cu’ mia parrati?

Comu cu’ vui?! Havi menzura ca dicu “cumpari”.

( C. s. ) Ah?... Comu?... Parrati chiù forti ca non vi sentu.

Cchi addivintàstivu surdu ‘ntuttuna?

( C. s. ) Cchi diciti?

( Parlando forte ) Dicu: non cci sintiti bonu? ‘Nsurdìstivu?

Comu vi pozzu sèntiri si c’è ‘u muru ‘nto menzu?

( Dopo una pausa ) Iiih! Sangu di Giuda! Ca cci aveva cridutu ppi daveru.

(   Scattando   in    piedi   ed   inveiendo   contro    il   marito    )    Paschinu!...

Scunchiùsu!... Puddicinèdda!...

( Calmandola ) Cummari... ppi favurèddu, assittàtivi! ( Fa sedere Pippina,

poi rivolto a Giuvanni ) Dicìtimi ‘na cosa cumpari, cchi faciti miràculi,

vui? Oppuri ‘nte manu aviti ‘a bacchetta màgica? Comu fu ca jsàstivu

stu muru tuttu ‘nta ‘na vota? Iù, ca sugnu muratùri, cci avissi misu

quantumènu du’ jorna.

Giustu! Aviti ragiuni, cumpari. ‘U muru devi èssiri forti e fattu a règula

d’arti. Va beni, m’arrisùcu!... Voldiri ca ppi jsallu tuttu cci stamu ‘na

quattrina di jorna... Pirmittìti, allura, ca cci jsu ‘a prima filaràta di

‘ntosti, ppi oggi? ( Fa l’atto di costruire il muro da vero muratore ) Eccu!...

Anzi du’ filaràti... quaranta centìmitri d’altezza... Ppi oggi cci basta! Poi

si finisci. L’importante è dari l’inìziu!

Puddicinèdda!... L’inìziu havi ‘n misi ca ‘u dasti... e ancora non ti

n’adduni quantu si riddìculu.


7


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU PIPPINA SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI PIPPINA GIUVANNI PIPPINA


Cumpari, poi cci pinsamu ppu muru, per ora circamu d’arragiunàri ‘n

pocu. Si pirmittìti, iù vi vuleva fari ‘na proposta. Mi sintiti?

Si aviti a parrari cu’ mia, aviti a passari ccà banna, ‘nta me casa.

E siccomu haiu a parrari macari ca’ cummari... non mi pozzu mèttiri a

fari viaggi. Iù ca soffru di sciàtica! Nunca, mi sintiti?

Cchi è non pozzu ricìviri l’onuri d’avìrivi ospiti ‘nta me casa?

Cchi c’entra?... Cumpari, haiu a parrari a tutti dui. Vardati cchi fazzu:

mi mettu ccà ‘nto menzu e accussì pozzu parrari a tutti dui, va beni? ( Si

porta la sedia sulla linea e siede ) Ppi autru ‘u muru non è ancora jsatu...

Comu non è jsatu?! V’haiu dittu ca ddocu c’è quasi menzu metru di

muru. Ppi mia l’immaginazione è comu siddu fussi realtà.

Vuleva diri ca ancora non è àutu. Voldiri ca mi mettu in equilìbriu.

( Colloca la sedia in modo da essere bilanciata sulla linea da una parte e

dall’altra ) Va beni accussì? ( Pausa ) Oh! ‘Nunca...

Attentu, cumpari!...

Cchi fu?

Mi pari ca stati pinnennu tuttu di’n latu e vi putiti rùmpiri ‘u coddu.

Non vi scantati ca aria cci n’haiù... Non ppi nenti fazzu ‘u muratùri.

( Con un sorriso ) Veru cummari?

Miatìddu vui c’aviti vogghia di schirzari. Iù staiu vugghennu!

Pazienza, cummari... allintàtici ‘a fiamma! Ora aggiustàmu tuttu, non vi

preoccupàti. Nunca cumpari, ccà ‘u puntu è unu. Jemu cu’ òrdini.

Perciò: vostra muggheri, ‘a cummari, ha ritenuto opportuno impiegare

ddi soddi ca vi spartìstivu dalla vendita dell’ortu. Cci semu? Nunca: visti

ca ‘nto paisi non c’èrunu pompi di binzina, e siccomu i tempi cangiàru e

non tutti vannu cchi carretti, pinsau di grapìrisi ‘na pompa ppi vìnniri

binzina. Vui, intantu, faciti carretti... e sinu a quannu, ‘nto paisi, vòlunu

fatti carretti, vui li favurìti cu’ vostru misteri e aviti clienti; mentri

vostra muggheri si va accaparrànnu i novi clienti ca non vòlunu chiù

carretti, ma s’accàttunu i màchini. E finu a ddocu, a mia mi pari ca non

c’è nenti di mali. Vadagnàti vui e vadagna ‘a cummari.

Cumpari, mi stati facennu furriàri ‘a testa.

E pirchì? Mi pari ca ‘u discursu è tantu chiaru.

No, dicu: mi furrìa ‘a testa pirchì pari ca di ‘n mumentu all’àutru aviti a

cascari di ddocu a supra.

Di unni?

Comu di unni? Ca di supra ‘u muru. Vi lu scurdàstivu ca siti in

equilìbriu supra ‘u muru?

Ca già, mi l’aveva scurdatu.

‘U viditi? Vu scurdati e v’annacàti tuttu. E si poi vi sdirrubbàti e vi

struppiàti? Ascutàti a mia, passati ccà banna...

Cumpari, ma no viditi quant’è riddìculu? Cchi non vi n’acchiana sangu

‘ntesta a vui? Iù staiu scattannu... e si sècuta a parrari ancora accussì

scunchiusu, parola d’onuri ca cci spaccu i sintimènti... e ‘u fazzu

ragiunàri bonu.

Cumpari, mi vuliti fari la cortesia di dìricci a sta signura di ddocu a

banna ca cci staiu rumpennu i masciddàra si parra ancora con questo

linguaggio benzinarèsco di ex lavannàra.

Tu si’, cu’ lu to fari, ca mi fai parrari accussì, sbirru! Tu, ca mi stai

facennu divintàri accussì!... ‘na lavannàra.


8

GIUVANNI

Cumpari, per favore, cci vuliti diri a sta signura di non dire bugie, pirchì

lavannàra non è ca cci addivintàu, cci nascìu!

PIPPINA

( Si alza ) Iù nascii lavannàra, mentri tu nascisti nòbili, averu? Eccu

pirchì voi cuntinuàri a fari ‘a vita di baruni, stannu sfacinnàtu e

campannu di rènnita. ( Si avvicina quasi ad oltrappassare la linea ) Ma non

ti n’adduni ca stai parrannu ammàtula? Ebbeni sì, fazzu ‘a lavannàra...

‘a serva... ‘a binzinàra... Sì, ‘a binzinàra! Ma ‘u pani iù mu guadagnu

travagghiànnu e no, comu fai tu, ca stai sfacinnàtu da matina a sira. ( Si

avvicina al limite della linea ) Dimmi ‘na cosa: quant’havi ca non fai ‘n

GIUVANNI

carrettu? Quant’havi? Diccillu, ccà, o’ cumpari, quant’havi.

(  Ha già afferrato una sedia ed è pronto a scaraventarla alla moglie qualora

oltrepassasse la linea divisoria ) Alt! Attenzione al lìmite!...

PIPPINA

( Fermandosi e non andando oltre ) Quali lìmiti? Scunchiusu! Cchi voi

cunchiùdiri cu’ sti cretinàggini? Cchi voi cunchiùdiri?... ‘U lìmiti, ‘a

divisiòni... ‘a morti latra ca... ‘U sai, per ora, cchi facissi iù? ( Si avvicina

minacciosa sempre più al limite ).

GIUVANNI

Cumpari, parola d’onuri ca si stralìmita ‘u cunfini cci rumpu i corna!

SANTU

( Che ha cercato di calmare ora l’una, ora l’altro ) A propòsitu di corna...

Ora, iù dicu: cu’ mi cci porta a mia di ‘mpunìrimi sti corna di ‘nterra...

Mah! Ca sia fatta la vuluntà di Diu!... Sintiti: si vuliti ragiunàri, iù mi cci

mettu, ma si v’alteràti di ‘na parti all’àutra, non cunchiudèmu nenti.

Cumpari, mi prummittìti di stari calmu, senza alteràrvi?

GIUVANNI

Iù alteràtu? No viditi quantu sugnu friscu e tranquillu?

SANTU

Oh, binidìttu ‘u Bamminu! E vui cummari, m’aviti a fari parrari senza

intirrumpìri ‘u ragiunamentu.

PIPPINA

( Calmamdosi ) Scusati cumpari, macari m’affruntu, beddamàtri! Ppi

rispettu vostru mi cusu ‘a vucca.

SANTU

Oh, finalmènti! Nunca, pozzu parrari?

PIPPINA

Parrati cunpari... ( senza badarci oltrapassa la linea ).

GIUVANNI

( Con calma le scaraventa la sedia che teneva in mano ).

PIPPINA

( Gridando ) Aiaih!... Armali!... Zaurdu!... Cainu!... ( Si ritira dalla sua

parte ).

SANTU

(  Allibito  )  Cumpari???  E  comu?...  Accussì  l’ammazzàti!  Auh!  E

dicìstivu di èssiri calmu.

GIUVANNI

Cchi c’è? A ‘mprisa ca non sugnu patruni, ‘nta me casa, di jttari ‘na

seggia all’aria?

SANTU

Ca non tantu, scusati! Speci, poi, quannu cci sunu cristiàni di sutta. E si

per casu mi truvava iù ddocu a sutta... Non mi spaccàuru ‘a testa?!

PIPPINA

Pirchì, allura a mia cchi fici, non m’acciuncàu ‘na jamma?

SANTU

Vui siti ‘a muggheri. Ma iù non c’entru completamènti... Vah, vah! Si ‘a

pigghiati ‘nta stu modu, iù mi nni vaiu...

GIUVANNI

Bravu! Amunìnni cumpari, macari iù haiu a nèsciri. Amunìnni, vah!

Avissi a jri ‘nto tabacchìnu. ( Si dà da fare pr uscire ).

SANTU

E cchi è, ora va filati? Aspittàti ‘n mumentu, ragiunàmu...

GIUVANNI

Scusati cumpari, è cosa urgenti. Mi l’aveva scurdatu... Avissi a scrìviri

‘na littra cu’ primmura e haiu accattàri ‘n fugliettu e ‘na busta. Ppi

favuri mi la pigghiati dda giacca? (  Indica  la  giacca  che  si  trova

nell’appendiabiti posto sulla parte destra della stanza ).

SANTU

E va beni!... Voldiri ca vi fazzu cumpagnìa e strata facennu ragiunàmu

( sta per prendere la giacca ).


9

PIPPINA

( Bloccandolo ) No, cumpari! ‘N mumentu. Mi si la veni a pigghiàri iddu

‘a giacca, ca i pedi cci l’havi!

SANTU

Ah, ca certu!... Pigghiativìlla vui, cumpari.

PIPPINA

... Ca i pedi cci l’havi!... ( E afferra una sedia ).

SANTU

( Notando l’atteggiamento di Pippina ) No, no cummari! E cchi facemu ‘a

lotta giappunìsa? A ‘mprisa ca i pedi cci l’havi... e vui cci li vuliti

rùmpiri?!

PIPPINA

Pirchì a mia non mi stava acciuncànnu, l’armali?! Ora, si havi curaggiu,

si la vinissi a pigghiàri iddu ‘a giacca...

SANTU

Iddu sa pigghia, iddu! Ma senza cumbattimèntu. Avanti, cumpari

passati, vo’ pigghiàtivi ‘a giacca... e finèmula cu’ sta cummèddia.

PIPPINA

Sta farsa aviti a diri... Oppuri sta tragedia!... ( Minacciosa ) Avanti

passa... Passa si hai curaggiu!

GIUVANNI

( Dopo una pausa ) Cumpari, per casu non vu truvati di ‘ncoddu ‘n

fogliettu e ‘na busta?

SANTU

( Stupito ) ‘N fugliettu e ‘na busta???

GIUVANNI

Allivòti...

VOCE DI ANNA (Dall’interno ) Omà?!... Omà?!...

PIPPINA

(

Lascia la sedia e si avvicina alla porta di destra ) Cchi c’è? Cchi successi?

GIUVANNI

( Con mossa fulminea, approfittando della distrazione della moglie, va a

prendere la giacca e ritorna subito dalla sua parte ) Auh! Iù cci haiu ‘u

portafògghiu ‘nta giacca!

PIPPINA

( Fa controscena ).

SANTU

Beddamàtri ca mi pariti ‘u cani cu’ jattu, tutti dui.

GIUVANNI

( Indossa la giacca e portandosi alla comune ) Cumpari, pirmittìti... Staiu

turnannu!

SANTU

No, no! Ca vi fazzu cumpagnìa e accussì parramu.

GIUVANNI

( Poichè alla comune è aperta l’anta della porta che dà nella metà destra della

stanza, sta per oltrepassare la linea segnata, saltando l’immaginario muro, ma

si ferma rimanendo con la gamba sospesa, poichè vede la moglie che già ha

afferrato la sedia ed è pronta a lanciargliela ).

PIPPINA

Si ti arrìsichi a pusari ‘u pedi ccà banna, ti rumpu ‘a jamma!

GIUVANNI

( Piano piano ritira la gamba ).

SANTU

Signuri mei, finèmula cu’ sta farsa!...

GIUVANNI

( Si avvede che ha la possibilità di uscire dalla porta interna a sinistra,

attraverso la bottega ) Oh! E non pozzu nèsciri da putìa?! ( Si avvia, ma

giunto davanti la porta laterale si ferma, perchè ha un’altra idea ) Anzi, no!

Nesciu dall’ingresso principale... Da’ me menza porta. ( Ritorna alla

comune ed apre l’altra anta della porta ) Cchi cci avevu pinsatu?! Cumpari,

si vuliti nèsciri du me latu... senza cumplimènti... vi lassu ‘a porta a

vanedda. ( Va via ).

SCENA QUARTA

( Detti meno Giuvanni )

SANTU

( Dopo una pausa ) Cummari, va pozzu fari ‘na proposta?

PIPPINA

Di cchi si tratta?

SANTU

Pirchì non la ‘ntistati a tutti dui sta binidìtta pompa? Tutti dui: maritu e

muggheri. Ditta coniugi Santonocìto. Anzi, tuttu tri: “Ditta coniugi

Santonocìto & figlia”. Ppi daveru vu dicu!


10


PIPPINA SANTU


Si è picchissu cumpari, da parti mia non c’è difficoltà. Basta ca me

maritu cci metti, puru iddu, ‘a so’ mità di soldi.

Oh, binidìttu ‘u Bamminu! Ca comu?... E pirchì non parràuru prima?

Ca accussì, sugnu sicuru ca ogni cosa s’aggiusta. Quantu vaju a parrari

cu’ cumpari, vah!... S’aggiusta!... S’aggiusta!... ( Si avvia in fretta per la

comune e, volendo uscire dalla metà di porta a sinistra, poichè egli si trova

nella parte destra,     salta la linea come se ci fosse il muro, ma si ravvede

subito ) Ih, diavulùni! Ca m’ha fattu suggestionàri macari a mia, cu’ stu

schifìu di muru... ( Per la rabbia dà calci a vuoto come se il muru esistesse

davvero ). Cci lu dirrubbu!... ( E va via per la comune ).


ANNA


SCENA QUINTA

( Pippina e Anna )

( Entra dalla porta interna di destra ) Omà, ‘u sai cchi ura è? A st’ura ‘u ziu


PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA


havi vogghia d’aspittàri.

Casu mai ‘a strata ‘a sapi.

Certu ca ‘a sapi, ma era giustu ca qualcunu cci jeva a ‘ncuntrallu. Dopu

ca unu manca tant’anni du so’ paisi... arriva e non trova mancu ‘n cani

ca l’aspetta! ( Avviandosi verso la porta di sinistra, scorge la linea disegnata

a terra ) Cchi è sta singa ‘nterra?

I disigni ca sapi fari to’ patri. ‘Nveci di jricci iddu a ‘ncuntrari a so’

cugnatu... comu fussi di giustu... mi fa i disigni... ‘u cunfinu...

Quali cufinu? Cchi si misi a fari cufina, ora?

Sì,  i  panara...  Chiddu  mancu  ‘a  cruci  ca  palma  a  Pasqua  sapi

‘ntricciari... Sulu carretti! Sulu carretti sapi fari. ( Vedendo che Anna sta

per entrare nella bottega ) Unni stai jennu, tu? T’aveva dittu ca ddocu a

banna, ‘nta putìa, tu non cci avevi a mèttiri chiù pedi. Videmu quannu

‘u voi capiri.

Omà, cchi hai stamatìna? Mi stava affacciànnu ppi vìdiri, siddu allivòti,

c’era Ninu ‘nta putìa, ppi dìricci ca cci voi parrari tu.

A Ninu ‘u mannài a chiamàri a casa, e quannu veni tuppulìa da porta,

pirchì ‘nta putìa non cci havi chiù nenti cchi fari, datu ca to’ patri ‘u

licinziàu. ( Porgendole un vestito da uomo che ha preso dal cassetto del

comò ) Veni ccà, pòrticci sti robi a to’ nannu, ca si voli sùsiri.

Ma si ‘u mèdicu dici ca ha stari curcatu.

Cchi cci pozzu fari, iù? Ha fattu ‘u ‘nfernu ca si voli sùsiri ppi forza...

Abbàdicci, fallu mèttiri assittàtu o’ suli... e non lu fari furriàri casa casa.

Iù cci pozzu purtari i robi e poi sa vidi iddu. A mia non mi può vìdiri!

Non lu cuntradìri tu, e fa’ chiddu ca voli. ( Si porta davanti la porta interna

di destra e, parlando ad alta voce si rivolge all’interno ) Opà... Opà, ccà c’è

Anna. ( Si sente un’imprecazione di Brasi ) Mi si vesti. Iù staiu jennu ad

incuntràri a Miciu. ( Altra imprecazione di Brasi ).

Bonu! Attaccàu a sciògghiri ‘a cruna.

Pènsacci, tu! Mi nni staiu jennu. Si veni Ninu fallu aspittàri. ( Va via per

la comune, dopo aver chiuso l’anta della porta che aveva perto il marito ).


11

SCENA SESTA

( Anna sola, poi Ninu )

ANNA

( Esce per la porta interna di destra per andare a portare il vestito al nonno.

Subito si sente un rumore come di qualcosa che Brasi le ha scaraventato

addosso. Anna dall’interno comincia a lamentarsi , mentre Brasi continua a

ripetere invettive. Dopo un poco Anna rientra a ritroso parlando, ora forte

verso l’interno, ora tra sé ) E cchi è pazzu?! Auh, arrivànnu a ‘na certa

età, è megghiu ca vi chiudìssiru o’ manicòmiu... Mi stava spaccannu ‘a

testa, l’armali! E cci trèmunu i manu... Pinsati?!... Cchi mi sta cuntannu

a mia? Pirchì nu sa sciurra cu’ so’ figghia? ( Imprecazione di Brasi ) Oh!

Sparti chistu è ‘u ringraziamèntu, nevveru? Di ora in poi non cci trasu

chiù ddocu intra! Pò mòriri! ( Altra imprecazione di Brasi ) Sì, sì, macari

accupàtu!... tuttu ‘u fetu lu senti iddu!... Unn’è stu fetu? Sintemu: unn’è?

Si ancora binzina non ci n’è... comu lu pò sèntiri ‘u fetu? Ah?... Si ‘a

pompa è leggia... Varda che bella, oh! Iddu è pazzu e l’àutri ci hannu a

jri ‘nt’ammisca?! Si non cci voli stari ccà, pirchì non si nni va cu’ so’

figghiu Miciu in Continènti, ca si la passa megghiu? ( Si sente bussare alla

porta interna di sinistra e va subito ad aprire ).

NINU

( Entrando ) Non c’è to’ patri?

ANNA

Finalmènti! Cchi cci voli ppi vidìriti?!

NINU

Cchi voli diri “cchi ci voli”? Si non staiu travagghiànnu chiù cu’ to’

patri...

ANNA

E pirchissu non t’ha fari vìdiri? Allura iù non cuntu nenti? Veru è: cu’

sta luntanu di facci, sta luntanu di cori.

NINU

Ma cchi vai dicennu? Certu ca non pozzu vèniri comu prima, ora ca non

si  travagghia.  Cchi  fazzu:  staiu  ‘nta  putìa  e  ammuccu  comu  ‘n

passulùni?!... Ma non è ca pirchissu sugnu luntanu di tia... Sempri ‘nto

me cori tu si’, comu ha’ statu sempri! E non aviri paura ca sugnu chiù

‘nnamuràtu di prima; specialmènti ora ca non ti sacciu vicinu comu ha’

statu ‘nto passatu... Veni ccà dammi ‘n vasunèddu. ( Le si accosta ).

ANNA

( Scostandolo ) Mutu ca c’è ‘u nannu dda banna.

NINU

Non è curcatu?... Veni ccà gioia mia, ca ti dicu quantu ti vogghiu beni!

ANNA

Lèvati ca c’è ‘u nannu, ti dicu... ca si sta susènnu... E poi pò vèniri me

NINU

patri...

( Va a chiudere la porta interna di destra girando la chiave, poi si affaccia a

guardare dalla comune e ritorna ) Nuddu veni. ( Si avvicina ad Anna e

l’abbraccia. Lei lascia fare. Stanno per baciarsi, quando, dalla strada, si sente

la voce di don Peppi che chiama ripetutamente don Giuvanni. I due si

staccano ).

ANNA

Matri!!!... E cu’ è?

NINU

Don Peppi è, ca cerca a to’ patri... Affàcciti e cci dici ca non c’è.

ANNA

( Avviandosi verso la comune ) Vattinni ‘nta putìa, tu.

NINU

( Si mette di lato, per non farsi vedere dal di fuori ) Non ti preoccupàri...

Affàcciti!

ANNA

( Si affaccia alla comune e parla ad alta voce verso l’esterno ) Don Peppi,

non c’è me patri... E’ fora! ( Dopo un poco rientra ).

NINU

Si nni jvu?

ANNA

Sì.

NINU

( Le si avvicina e l’attira a sé ) Veni ccà!


12


ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU


( Standogli vicina, cerca di tenere Nino un po’ distante da lei, mentre egli,

invece, cerca di stringerla a sé ) Ninu, haiu l’impressiòni ca tu non mi voi

beni comu ‘na vota.

Ma cchi vai dicennu?... Si iù staiu niscennu pazzu ppi tia. Veni ccà!...

( C. s. ) Ti sentu luntanu di mia e mi pari ca t’alluntàni sempri chiù!

Ma si si’ tu ca m’alluntàni...

No ora, ‘nta stu mumentu. Ma quannu tu non cci si’... Quannu non nni

videmu. ( Man mano cede alla stretta di Ninu e si fa abbracciare ).

Non è veru! Anzi ti sugnu chiù vicinu quannu non nni videmu, pirchì

pensu sempri a tia... e vulissi stari accussì sempri abbrazzàtu cu’ tia...

accussì... comu ora.

E iù macari... accussì ppi sempri... Ti vogghiu beni assai, Ninu!

Iù macari, curìna mia!... Assai, assai!... ( Cerca di baciarla ).

Pirchì non nni parri intra e nni facemu ziti giusti?

( Scostandosi di colpo ) ‘U vidi? Appizzàsti tuttu ‘u bellu! Pari ca ‘u to’

pinseri è sulu chiddu di parrari chi to’. Pirchì, ora cchi semu ziti

sbagghiati?

Certu! Cchi avemu a stari sempri accussì?... Ziti ammucciùni, ca

n’avemu a scantari di ‘n mumentu all’àutru? Ni maritàssimu e accussì

stàssimu sempri vicini. Ora ca tu non cci si’ chiù ‘nta putìa e non ti

pozzu vìdiri comu prima jornu ppi jornu, quannu aspettu ppi vidìriti, mi

pari cent’anni ogni minutu ca passa.

Ma a cu’ voi ca parru, ‘nta sti mumenti? To’ patri e ta’ matri sunu

acchiappàti... Malidìtta sta pompa e quannu ta’ matri si misi stu pinseri

‘ntesta! ‘U sai, no, ca di sti tempi, cu’ to’ patri non si cci pò parrari?! E

ci havi ragiuni, mischinu!

Pirchì ci havi ragiuni, sintemu?

Ca certu! Tu si’, ora, di idei novi comu a ta’ matri ca si fici ‘a pompa di

binzina. Comu si, ‘nte nostri parti, i carretti vannu a binzina...

Pirchì non cci sunu i màchini ‘nto paisi? ( Enumerando ) L’esattùri ci

havi ‘a màchina; ‘u dutturi; ‘u vitirinàriu; ‘u sigritàriu...

( Interrompendola ) Mu ‘mmaginàva ca ‘u discursu cascava ddocu: ‘nto

sigritàriu...

Pirchì non cci l’havi ‘a màchina ‘u sigritàriu?

Cci l’havi ‘a màchina! E tu non hai àutru ‘nta vucca ca ‘u sigritàriu e so’

figghiu... dda speci di jtticùsu.

Quantu si’ scunchiudùtu, beddamàtri! Cchi c’entra ora stu discursu?

C’entra, c’entra! Pirchì si cci vidu fari ancora ‘u smurfiùsu cu’ tia...

Quantu è veru Diu, cci rumpu i masciddàra!

Ma iddu pò fari chiddu ca voli. Cchi m’interèssa a mia?

( Con rabbia ) Interèssa a mia, inveci... ca ti vogghiu beni e non

pirmettu...

Ma cu’ cci sta dannu cuntu?

‘St’àutra cci mancava, ca cci davi cuntu.

Ninu, ‘u vidi ca si’ tu ca non mi voi beni comu ‘na vota? Ti siddii ppi

nenti!

Cchi veni a diri ”ppi nenti”? Perciò: mi scumpònunu ‘a zita... e non

m’haiu a siddiàri?


13

ANNA

Ma cu’ è ca sta scumpunènnu cosa? Non essiri accussì fucusu! Non mi

piaci ca si’ accussì!... Non sta succidènnu nenti; non aviri paura ca

nuddu mi cumpòni, pirchì, ormai, ‘u sannu tutti ca semu ziti e ni vulemu

beni.

NINU

Perciò voi diri ca... dda speci di cosa, non ti fa i passiàti? Ti pari ca non

mi n’haiu addunàtu?

ANNA

Ma quali passiàti?... Cu’ sa’ ppi cu’ passìa?!...

NINU

Sì, ppi to’ nannu! Ca allivòti cci passìa a to’ nannu?! Sangu di Giuda! Si

‘u ‘ngagghiu iù, cci rumpu i jammi!

ANNA

( Sorridendo ) Mischinu! Iddu ca non ci havi nenti cchi pèrdiri... Pari

sticchinu! ( Gli si avvicina ) ‘Nveci mi piaci ca si’ accussì... Pirchì voldiri

ca mi voi beni... Non è veru ca mi voi beni?

NINU

( La stringe a sé ) Ti nni vogghiu tantu, ca sugnu gilusu macari di l’ària ca

ti sta attornu... gioia mia! Non ti sacciu diri quantu è granni lu me

amuri... Non cci sunu palori... Sulu accussì abbrazzàti e vasànnuti lu pò

capiri... Curìna!... Gioia!... Duci du me cori!... ( Stanno per baciarsi, ma si

sente bussare forte e ripetutamente alla porta interna di destra. E’ Brasi che

vuole entrare e schiamazza, trovando la porta chiusa a chiave ).

ANNA

( Scostandosi subito ) Gesù!... ‘u nannu!... Vattìnni ‘nta putìa!...

NINU

Morti subitània! Macari dd’àutru vecchiu, ora?!

ANNA

( Spingendolo verso la porta di sinistra ) Mutu!... Non ti fari sèntiri...

Vattìnni!...

NINU

( Andandosene a malincuore ) Auh! Non fu possìbili dàriti stu vasuni! ( Va

via dalla porta interna a sinistra ).

SCENA SETTIMA

( Anna, Brasi, poi Giuvanni )

ANNA

( Dopo essersi assicurata che Nino è andato via, apre la porta di destra ) E

BRASI

cchi è?... Cchi è?... Cchi cci sta pigghiànnu?...

( Entra con furia. E’ un vecchio tutto nervi e brontolii. Cammina a stento

trascinando i piedi e tremando in tutta la persona, specialmente alle mani. Si

trova mezzo vestito, cioè: indossa i pantaloni, tenuti dalle bretelle, ma ancora

sbottonati; anche la camicia, che pende fuori dai calzoni, è sbottonata e le

scarpe sono  slacciate. Con le mani, che gli tremano continuamente, tiene

chiusi nel davanti, come meglio può, i pantaloni ) Mulacciùni chi cudi

raduti!... Cchi mi vuliti fari mòriri affucàtu? Bastardi!... Cchi sugnu

carzaràtu, ora? Pirchì mi chiudìsti ‘a porta zivìttula nica?

ANNA

Ma quali porta? Quali chiùdiri? E’ vossìa ca non sapi gràpiri... ‘A porta

era aperta.

BRASI

Accupàtu dda jntra mi vòlunu fari mòriri... Mulacciunàzzi!...

ANNA

Pirchì accupàtu? Pirchì aveva a mòriri?

BRASI

Ària, ària vogghiu! Non vogghiu mòriri di fetu!

ANNA

E torna cu’ fetu. Unn’è stu fetu? Si ancora hannu a purtari ‘a binzina.

Vah, mi s’assetta o’ suli, dda banna...e si jetta ‘u sciallu di ‘ncoddu.

BRASI

(  Va  girando  per  la  stanza  in  cerca  di  qualcosa  )  Unn’è? Unni ‘u

‘mpurtusau? Bastarda!

ANNA

Ma cchi è ca cerca? Si pò sapiri?

BRASI

‘U vastuni. Unni ‘u ‘nficcàu? Cajòrda!


14

ANNA

Cchi  n’ha’  fari  du’  vastuni?  Vossìa  assittàtu  ha’  stari.  Non  mi

GIUVANNI

raccumannàu àutru ‘a omà. Vah, mi s’assetta!...

( Entra dalla comune con in mano un foglio da lettera. Si meraviglia nel

vedere il suocero ) Cchi fa vossìa susutu? Cu’ è ca ‘u fici sùsiri?

BRASI

( Senza dargli retta ) Unni ‘u ‘mpurtusàu dda cajòrda?...

ANNA

Si vosi sùsiri ppi forza... e ‘a omà ‘u fici sùsiri... ppi oggi ca veni ‘u ziu.

GIUVANNI

Ma cchi siti pazzi?! Si chiddu non pò stari additta!... Unn’è ca va

furriànnu, vossìa?... ( Vedendo che Brasi passa sopra la linea disegnata a

terra e col suo andare, strisciando i piedi, cancella tutto ) Alleggiu!... Alle...

Bravu! Tutti cosi sta cancillànnu...

BRASI

Cajòrda! Apposta ‘u ‘mmucciàu. Ma si ‘u trovu cci lu rumpu ‘nte corna!

( Sta per cadere e subito Giuvanni lo trattiene. Ma lui si svincola ) Lèvati, tu!

Annunca cu’ tia sciurru. (Come prima gira per la stanza ) Cci ammùciunu

‘u vastuni a ‘n vecchiu... Curnuti!... Bastardi e mulacciùni!...

GIUVANNI

Ma quali vastuni? Vossìa assittàtu ha’ stari!

BRASI

Iù haiu a nèsciri! ( Alzando la voce ) Haiu a nèsciri!

GIUVANNI

St’àutra cci mancava ca si faceva ‘a passiàta. Vah, mi s’asse... Alle... E

scuppulàu ‘n àutru menzu muru! Auh, e cchi passa ‘a levicatrìci?!...

Tuttu cosi cancillàu! ( A Brasi ) Vossìa mi si nni va dda banna, s’assetta

o’ suli... e si fa buttunàri sti robbi.

ANNA

( Cerca di portarlo di là ) Mi camina dda banna, ca ‘u buttunu...

BRASI

( Svincolandosi ) Lèvati, cajòrda nica!... Di ora in poi, iù mi fazzu

abbuttunàri da’ Supriùra!

GIUVANNI

Di cu’ si fa abbuttunàri?

BRASI

Da’ Supriùra.

GIUVANNI

Quali supriùra?

BRASI

Chidda di l’ospìziu... Pirchì dda mi nni vaju!... Dda!

GIUVANNI

Ah! Perciò si nni voli jri all’ospìziu... e si fa abbuttunàri da’ Supriùra?!

ANNA

Mancu di ‘na mònica qualsiasi: da Superiora!

GIUVANNI

Certu! E si qualchi vota veni ‘a Matribatìssa, si fa abbuttunàri d’idda.

BRASI

Di cu’ mi pari e piaci!...

GIUVANNI

Poi cci pinsamu ppi l’ospìziu... Per ora aspetta ca veni so’ figghiu

Miciu...

ANNA

Iddu, cridu, ca voli nèsciri ppi non ‘ncuntràrlu.

BRASI

Bastardu!... Bastardu!... Bastardu!... ( Va via dalla porta di destra, dopo

aver camminato strisciando su tutta la linea disegnata a terra ).

GIUVANNI

( Vedendo che Brasi ha cancellato tutto ) E tirminàu ‘u muru divisòriu! Ca

quali singa e singa, specialmènti quannu unu havi ‘a disgràzia d’àviri

‘ncasa ‘u cilindru. ( Ad Anna ) Vo’ bàdicci, vah! E fallu assittàri,

annunca chiddu daveru nesci, basta ca cci ‘ngrana ‘a quarta...

ANNA

( Va via per la porta di destra ).

SCENA OTTAVA

( Giuvanni solo, poi Ninu )

GIUVANNI

( Appena rimane solo, si porta al tavolo, si siede, apre il cassetto e ne esce un

piccolo calamaio e una penna; poi stende sopra il tavolo il foglio da lettera e,

dopo aver attinto la penna, si accinge a scrivere sul foglio, ma non ha ancora

cominciato che si sente bussare alla porta di sinistra. Subito, non volendo far

vedere la lettera, nasconde il foglio in tasca e si alza ) Cu’ è?


15


NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI


( Affacciandosi dalla porta ) Mastru... ccà sugnu!

Ah, tu si’?! Trasi... trasi!

( Entrando ) Sabbenedìca! ‘U zu Peppi mi dissi ca vossìa mi vuleva.

M’aveva a parrari?

Sì! Ti mannai a chiamari pirchì c’è di fari ‘n travagghiu. Avemu a fari ‘n

carrettu ed haiu bisognu di tia.

( Stupito ) ‘N carettu? ‘N carrettu novu?

( Subito ) Nuovissimo! ( Correggendosi ) Cchi voli diri “novu”? cchi si

fannu carretti vecchi? Se si deve fare: è nuovo, no?

Mi crideva ca c’era d’aggiustàri qualchi carrettu. Havi ca vossìa non fa

chiù ‘n carrettu...

E ora ‘u fazzu! ‘N carrettu di chiddu bonu. Scolpito, appitturàtu...

Scolpitu?

Sì, sì! Scolpitu di tia! Facemu ‘n carrettu ppi fallu partecipàri ad un

concorso... a ‘na gara, vah! M’hai capitu?

Haiu capitu! O’ cuncursu di Agrigentu?!

Com’è ca ‘u sai? Cu’ tu dissi?

N’haiu ‘ntisu parrari. Sacciu ca c’è stu cuncursu per il meglio carrettu

siciliànu. Va beni, mastru! Cci facemu ‘u carrettu! Cu’ è chistu? Cci

n’havi soldi?

Cci n’havi! Non ti preoccupàri.

E cu’ è?

Nuddu è!

Comu nuddu?

‘U carrettu ‘u vogghiu fari iù. Proprietà privata.

Vossìa??? Vossìa voli partecipàri a’ gara d’Agrigentu?

Sì! Pirchì non cci pozzu partecipàri?

E cu’ quali carrettu?

Cu’ chiddu di to’ soru ‘a mònica. Cchi veni a diri cu’ quali carrettu? Ca

cu’ chistu ca avemu a fari.

Ah, ca già!... Perciò è di vossìa?!... Voldiri ca fa stu carrettu... e si ‘u teni

vossìa stissu?...

Ninu, mi stai parennu ‘ntrunatu. No ‘u pozzu fari ‘n carrettu ppi mia

stissu?

Sì. Ma cchi nni fa?

Oh bella! Ma si ti dicu ca haiu a partecipàri o’ cuncursu.

Perciò: fa ‘n carrettu sulu ppi partecipari o’ cuncursu? Ma oltri o’

carrettu cci voli ‘u cavaddu... i finimenti...

Certu! Cchi non sacciu?! Ppi ‘u cavaddu mi lu staiu accattànnu. Già desi

parola! E i finimenti ‘i staju facennu fari di Carmelu Puleu.

Bravu! E cchi ci havi soddi di jttari?

Pirchì su’ di jttari? Vincennu ‘u primu premiu, m’haiu pagatu già ‘na

bona parti di spisi... e ‘u carrettu al completu, mi resta sempri per essere

sfruttatu alla prima occasione... ‘U pozzu affittàri...

Affittàri?

Sì! A Quadarùni, quannu ci affittàu ‘u carrettu ppi fari ‘u film da

Cavalleria Rusticana, cci dèsiru centumìla liri ppi ‘na sula simana. ‘U

pozzu mèttiri espostu... ppi turisti stranieri, mintemu, ca pàvunu ppi

vidillu o ppi fàricci ‘a fotografìa. Oggi ‘u carrettu addivintàu ‘na cosa di

mustra.


16


NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI


‘U sapi ca chista du carrettu mi piaci? Approvu! E’ ‘na bellissima

pinsata!

Allura, t’abbasta l’armu di sculpiri stu carrettu?

M’abbasta l’armu? A mia? Vossìa cu’ stu carrettu, cchi fa voli vìnciri?

No, vogghiu pèrdiri! Ca crtu ca vogghiu vìnciri. Si dumanna? Allura

pirchì cci partècipu a’ gara?

E vincerà!

Mi stai parennu il Duce. Ninu, vidi ca s’ha’ vìnciri ppi daveru.

Vossìa mi non si preòccupa! E macari interèsse miu di vìnciri.

Certu! ‘A cumparsa macari tu ‘a fai.

Non è sulu ppa cumparsa. E’ ca vincennu ‘u primu premiu, vossìa mi

pava di sicuru.

Auh! Si fissatu ‘nte soddi?! Non ti preoccupàri ca iù non guardu a spisi.

Mi costa chiddu ca costa, ma si cci partècipu, haiu a vìnciri. Basta!

Quantu cci scrivu ‘a littra di partecipazione... (              Prende il foglio e si

accinge a riprendere a scrivere, ma si ferma poichè si sente la voce di Ricu

che lo chiama dalla strada ) Cu’ è?


SCENA NONA

( Detti e Ricu )


RICU

GIUVANNI

RICU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI


(   Affacciandosi   dalla   porta    della   comune    )    Ah,   intra    è   vossìa?!

Sabbenèdica!... ( Sta per scappare via ).

Cchi c’è, Ricu?

Nenti... don Peppi vuleva sapiri si vossìa ss’aveva ritiràtu intra... Ora cci

lu vo’ dicu!... Sabbenèdica! ( Scappa via di corsa ).

( A Ninu ) Mannai a don Peppi ‘nti Liotta... ppi ‘mpignarlu.

( Stupito ) A Liotta??? ‘U carrettu l’ha dipìngiri Liotta?

Sì, Liotta. E ‘u firraru è don Janu Salera.

Comu? Non l’ha’ dipìnciri Anna?... So’ figghia?

Si ti dicu ca devi essiri ‘na cosa bona...

E pirchì, Anna, forsi, non ‘u dipingi megghiu di Liotta? Non si lu

ricorda, vossìa, ‘u carrettu ca cci fìcimu a don Puddu Croccu? Cchi c’è

megghiu pitturi di so’ figghia?!

Va beni... tannu cci dava l’occhiu me sòggiru... Ora non pò essiri. Basta!

‘U dipingi Liotta. Accussì stabilìi!

E appizzàmu ‘u carrettu!

Ma cchi voi diri ca Liotta non è capaci?

Di èssiri fussi capaci, ma so’ figghia Anna è ‘n’àutra cosa. Vossìa cchi

n’ha’ fari... Cu’ Anna arrisùlta megghiu!

E non pò èssiri!

‘A ‘mprisa ca non voli donna Pippina? Mastru, si vossìa cci pirmetti cci

parru iù.

( Sperando che Nino riesca a convincere la figlia ) A cui ad Anna?

No. ca maìstra. Cu’ so’ muggheri. Pirchì si dipenni d’idda...

Nenti, nenti! Non c’è bisognu. Non dipenni di nuddu. Dipenni sulu di mia

ca non vogghiu. Anzi, per quanto riguarda me muggheri... Comu si non

cci fussi. Idda cu’ so’ lavoro, nuàutri cu’ nostru. Hai capitu? Senza

distraziòni... Si lavora e basta!


17


NINU

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU


Quali distraziòni?

Allivòti hannu bisognu di tia... ppi qualchi cosa ‘nta pompa... Tu stai

lavorando cu’ mia in esclusìvo! Cci semu?

Certu! Cchi semu piccirìddi? Si s’ha’ travagghiàri, si travagghia.

Oh! Bravu! ( Gli indica di andare nella bottega ) Passa!... Iù staiu vinennu.

Videmu si cci pozzu scrìviri sta binidìtta littra.

( Va via per la porta di sinistra ).


SCENA DECIMA

( Giuvanni solo, poi Peppi )


GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI


( Rimane solo e si accinge, come prima, a scrivere la lettera, ma appena sta

per cominciare, entra dalla comune don Peppi. Allora riconserva in fretta il

foglio in tasca ).

Don Giuvanni... semu cunsumàti!... Semu cunsumàti!... ( Si accascia su

una sedia, stanco dalla corsa fatta ).

Cchi fu? Cchi successi?

Malidittàzzu vui e quantu siti friscu. Botta di sali! Semu cunsumàti!

Cchi fu, don Peppi?

Ca quali vìnciri?! Quali vìnciri?! Siti friscu, botta di sali! Friscu comu ‘e

rosi. E cu’ stu passu mancu l’ùltimu prèmiu pigghiàti. Nenti... nenti!... Vi

putiti ritiràri!

Pirchì?

Liotta si ‘mpignau! Cci arrivàstiru tardu.

Si ‘mpignau? E cu’ cui?

Chi paturnìsi. Chiddi non ci pèrdunu tempu... e vìnciunu! Botta di sali,

vìnciunu! Signuri mei, s’ha diri ca ‘n paturnìsi...

( Disorientato ) Cchi voli diri s’impignàu? Non pò èssiri!

Cchi cci vuliti pruibìri di ‘mpignàrisi cu’ cui voli iddu? Chiddi cci

arrivàru prima. Sunu organizzàti ca hannu a vìnciri ppi forza...

Quali prima? Cchi jti ‘ncucchiànnu? Non cci lu dicìstiru ca iù cci

cuncurru macari?

Quannu? Ora cci lu dissi. Ora! Menz’ura arredi! Si siti friscu, botta di

sali!

Vo’ dicìticci ca cci dugnu chiù assai di paturnìsi... e sta ppi mia esclusìvu.

A cui? Cchi vi pari ca è ‘n pupu? Oramài si ‘mpignau! Viditi:

m’addannu, iù! M’addannu comu pensu ca siti accussì affilimmàtu ‘nta

sti cosi... Signuri mei, s’ha diri ca ‘n paturnìsi...

Cci dugnu ‘u duppiu! Non vardu a spisi... Tutti chiddi ca voli! Oramài è

ppi currìvu. Vo’ jticci... Quantu voli voli!

E’ inùtili! ‘U sacciu iù, comu ‘nsistìi. Non è questiòni di soddi, no! Havi

ottu jorna ca si ‘mpignau. Cchi fa si rimangia ’a parola?

( Dopo una pausa ) E va beni!... Attruvàmu a ‘n àutru.

( Scattando ) A vostra soru attruvàti! Non cci nn’è àutri pitturi boni. Non

cci nn’è! Salvu... ca vi cunvincìti a farlu pitturàri a vostra figghia.

V’haiu dittu ca non pò èssiri! Quantu voti?

Allura cchi cci jti circannu? Cchi càspita di premiu vuliti?


18

SCENA UNDICESIMA

( Detti e Brasi )

BRASI

( Entra dalla porta di destra. Indossa la giacca, il gilè, la cravatta e porta il

cappello sulle ventitrè. E’ pronto per uscire, ma gli manca il bastone, che non

trova, quindi lo cerca andando per la stanza trascinando i piedi come prima e

con le mani che gli tremano sempre di più ).

PEPPI

( Andando incontro a Brasi ) Ccà, ccà! Chistu fussi l’ùnica soluziòni!... ‘U

mastru è sempri mastru! Vossìa sulu, zu Brasi, avissi pututu risòlviri

tuttu, cu’ dda so’ arti granni, cu’ sti so’ manu binidìtti, ca hannu

dipingiùtu capulavòri!...

GIUVANNI

Lassàtilu stari... Cchi cci jti dicennu?...

PEPPI

( Volendo baciare le mani a Brasi, cerca di prendergliele ) Vossìa... mi li

duna sti manu, ca li vogghiu vasari...

BRASI

( Schermendosi ) Lèvati, Peppi... Non mi rùmpiri... la testa, cu lu to’ sòlitu

parrari ammàtula. Bastardunàzzu fitusu, unn’è ‘mpurtusàtu?...

GIUVANNI

( Tra sé ) Ancora ‘u vastuni cerca!

PEPPI

( Insistendo ) Mi si li fa vasari sti manu santi... ( Riesce a prendergli le

mani che tremano continuamente; cerca di portarle alle labbra, ma non riesce

a baciarle per il forte e continuo tremore ).

BRASI

( Volendosi svincolare ) Lèvati!... Làssami jri!...

GIUVANNI

( Osservando la scena ) E cchi è: ‘n martellu pinneumàticu?! ‘N muturi a

PEPPI

scoppiu?!

( Dopo che Brasi si è svincolato, non riuscendo in alcun modo a poggiare le

labbra, ma solamente a muovere continuamente la testa, si accascia su una

sedia ) Botta di sali! M’ammaraggiài! ( Dopo una pausa ) Possìbili ca ‘n

cristiànu si pò arridùciri ‘nta stu statu?

GIUVANNI

Doppu ca ci hannu a pirmèttiri di susìrisi. Misu curcatu non trema ‘nta

stu modu.

BRASI

( Avviandosi per la porta di destra ) Si lu trovu... cci lu rumpu ‘nte corna a

tutti dui: matri e figghia. ( Va via ).

PEPPI

‘Ntantu iddu sulu n’avissi pututu salvari. Botta di sali! Si avissi pututu

tèniri ‘u pinnellu comu ‘na vota... ( Ha un’idea ) Don Giuvanni, forsi

facènnucci ‘na bella cura ricostituènte?... Ca chista tutta dibulìzza è! Cci

facemu qualchi scàtulu di gniziòni di chiddi forti... Ah?

GIUVANNI

A cui?

PEPPI

Ca o’ zu Brasi! ‘Na bella cura di gniziòni di fìcutu... e ‘u rimittèmu

BRASI

‘nsestu. Cci fazzu iù!

( Che era ritornato ed aveva ascoltato, stando fermo sulla porta di destra )

Vo’ faccìlli a to’ soru i gniziòni! Bastardu e mulu ca cuda raduta! A to’

soru!... S’annunca ti ‘ntrucciunìu li corna comu a ddi crasti curdiàti o’

munti Sona. Curnutu, crastu e mulacciùni fitusu!... ( E va via dalla porta

di destra ).

PEPPI

Semu persi! Cci putemu rinunziàri!... ( Sta per andare via dalla comune e

vede che sta arrivando Santu ) Ccà c’è vostru cumpari Santu... Facitivìllu

allattàri d’iddu ‘u carrettu. Vah, megghiu ca mi nni vaiu, pirchì

s’annunca sbuttu!... ( V a via ).


19

SCENA DODICESIMA

( Giuvanni e Santu )


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU


( Entra dalla comune ) Oh! Finalmènti! Ma unni vi ‘mpurtusàti? Si pò

sapiri? ( Si  siede e dopo una pausa ) Nunca cumpari, oggi, oramài ppi

mia, è jurnàta persa, però m’arrizzèttu sulu quannu vi fazzu fari paci.

Cumpari...

M’aveva parsu ca èruvu turnatu cu’ l’occorrènti ppi cuminciàri ‘u

travagghiu. Vi la pagu tutta ‘a jurnàta, cumpari.

‘A testa sempri dda l’aviti, averu? Perciò, jemu o’ nostru: ora sta

vinennu ‘a cummari, ca l’incuntrài ca vineva cu’ so’ frati, vostru

cugnatu Miciu. Passaru di ‘nta lucanna di donna Furtunata a pusari ddu

furastèri, pirchì vostru cugnatu vinni ‘n cunmpagnìa di ‘n amicu so’

furastèri. Nunca, prima c’arrìvunu n’hamu a parrari, cumpari e avemu

ad aggiustari ‘a faccenna da’ scerra. Non è giustu c’arriva vostru

cugnatu e v’ha truvari acchiappàti, speci ca cu’ iddu c’è st’amicu

furastèri.

Cchi m’interèssa a mia? Iù vicinu di casa sugnu! Basta ca rispittàmu ‘u

vicinàtu... ponu fari chiddu ca vòlunu: frati, soru... amicu... Ognuno è

per la sua casa. Hannu tantu spàziu. Anzi, si cci fa ‘mpacciu ddu pòviru

vecchiu di me sòggiru, sugnu dispostu a purtarimmìllu cu’ mia, ccà

banna ‘nta me casa.

Cumpari, non semu a stu puntu. Anzi vi devo fare una proposta ca veni

di parti da’ cummari. Nunca: vostra muggheri vi fa ‘a proposta

d’intistàrivi ‘a pompa macari vui. E accussì ‘a pompa è di tutta ‘a

famigghia. Cci semu? Cchi nni pinsati?

Mi sta parennu di èssiri o’ campusàntu.

Cchi c’entra ‘u campusàntu?

Ca... dda c’è ‘a tomba di famigghia, ccà, inveci, c’è ‘a pompa di

famigghia. Vah, non mi faciti àrridiri.

Cchi c’è d’àrridiri, scusati. Sia vui, ca vostra muggheri, siti patruni e cci

badati di ‘na parti a n’àutra. Certamènti, vui partecipàti macari ca’

vostra parti di spisi... I soddi l’aviti!

Cumpari, non n’haiu soddi.

Comu? I soddi ca pigghiàstivu da’ vìnnita di l’ortu? Cchi mi vuliti diri

ca vi mangiàstivu?

Chistu fussi ‘u desidèrio di me muggheri. Ma iù, inveci, vi dicu ca di ddi

soddi non n’haiu tuccatu mancu ‘na palanca ed ora li sto impiegando... e

boni! Pirchì iù, i me soddi non li malinchìcu ‘nta ‘n affari scunchiùsu e

sicuramènti passivu, comu per esempio: pompe, benzina ed affini. A mia,

cumpari, ‘u cirivèddu mi furrìa ed ho delle buone idee.

Aviti ‘n menti di impiegàrli chiù megghiu? Cchi vuliti fari?

( Dandosi delle arie da uomo che ci sa fare. Perciò, alle volte, parla anche in

italiano ) Sto per realizzare un progetto... Come vedete, anch’io cambio,

non resto sempre antico come dice mia moglie. Sto per realizzare una

certa idea... Una novità!... Sto facendo:... una cosa nuova, ecco!

E cchi stati facennu? Si pò sapiri?

Non vu’ pozzu diri, per ora. Capàci ca vui ‘u jti dicennu e...  s’appizza

tutta l’originalità della cosa.

Avaiah! Cumpari, allura non mi canuscìti?! Si è cosa ca non si devi

sapiri, non si saprà! Perciò cchi stati facennu? Cchi è sta cosa nova?


20

GIUVANNI

( Quasi con circospezione ) Staiu facennu: ‘n carrettu.

SANTU

( Alquanto stupito ) Comu???

GIUVANNI

( C. s. ) ‘N carrettu! Un carretto siciliano!

SANTU

( C. s. ) ‘N carrettu??? Stati dicennu: “’n carrettu”?

GIUVANNI

Propriu!

SANTU

E... chista è... ‘a cosa nova?

GIUVANNI

Nuovissima!

SANTU

( Tra sé ) E cchi niscìu pazzu? Si ha fattu sempri carretti...

GIUVANNI

( Che si era allontanato passeggiando per la stanza ) Già ho iniziato il

lavoro. ‘A lignami l’haiu! ‘U firraru c’è! Mi manca solo... ( Si ricorda ad

un tratto di qualcosa ed allora, scattando come uma molla, dice prima a sé

stesso ) Oh, lu bèstia! Cchi ci aveva pinsatu? Ca comu! Dopu di Liotta,

iddu c’è: ‘u jacitànu! ‘U truvai! Saro Bella... ( Ora, assai contento, rivolto

a Santu, gli grida in faccia ) Cumpari: Saro Bella!... Bella!

SANTU

( Capendo male, riesce a dirgli ) ...Bello?!?!...

GIUVANNI

( Saltando dalla gioia ) No! Bella! Saro Bella! Saro Bella!... ( E scappa per

SANTU

la porta di sinistra chiamando Ninu ).

( Rimasto solo, si convince che ha da fare con un esaltato. Difatti, interpreta

il nome “Saro Bella” con le parole “sarò bella!”. Vuole andarsene, ma poi

decide di rimanere ) Scungiùru!... Comu potti èssiri??’... Niscìu pazzu ppi

daveru. Certu! Antùra iddu videva ‘u muru di sicuru... E ora, capaci ca

si cridi fìmmina... Scanzàtini!  E comu s’arrichiàva a dillu forti: “sarò

bella; sarò bella!”... Vih! E cu’ mi cci purtàu stamatìna? Mi nni avissi

jutu a travagghiàri... ( Sentendo gridare Giuvanni, che invita Ninu ad

affrettarsi per andare ad impegnare il pittore Saro Bella ). Auh! E’ furiùsu!...

Intantu ‘u pozzu lassari sulu?... Vinìssiru...

GIUVANNI

( Rientra dalla porta di sinistra ) Ah! Ora si, ca mi sentu chiù tranquillu ( si

siede ).

SANTU

Menu mali! ( Cauto, gli sta dietro le spalle, pronto ad intervenire ) Cumpari,

vi sintiti tranquillizzàtu?

GIUVANNI

Ca certu! Mi livai ‘n pinseru grossu. ( Dopo una pausa ) Perciò cumpari,

non cci criditi ca staiu facennu ‘n carrettu? ( Prende dalla  tasca il foglio

della lettera che ancora non ha scritto e glielo porge ) Ddocu! Liggiti! ( Si

SANTU

allontana voltandogli le spalle ).

( Trovando il foglio bianco, dopo averlo girato e rigirato, non sa come

comportarsi ).

GIUVANNI

Liggiti! Liggiti!

SANTU

( Per assecondarlo fa finta di leggere biascicando qualcosa d’incomprensibile ).

GIUVANNI

( Ricordandosi, solo ora, di non aver scritto il foglio, con mossa fulminea,

glielo strappa di mano, suscitando un vivo movimento di Santu ) Bih! E non

mi aveva parsu ca l’avevu scrittu?! Doppu ca l’haiu cuminciàtu ‘na

quattrina di voti... ( Notando l’atteggiamento difensivo di Santu ) Cchi c’è,

cumpari?

SANTU

Ma allura... siti cunvintu ca stu fogghiu è jancu?!... Ca non c’è scrittu

nenti?!...

GIUVANNI

Ca certu! Cchi sugnu cretinu? Mi fissai ca l’aveva scittu...

SANTU

( Tra sé ) Allura non è sempri. Cci pigghia a scatti. ( A Giuvanni )

Cumpari... stati calmu ora... Stati calmu...

GIUVANNI

Cchi stati vidennu? Non sugnu calmu?

SANTU

( Impaurito ) Sì, sì... va beni! stati calmu ca ora vi passa... Calmu!...

Calmu!...


21

SCENA TREDICESIMA

( Detti e Ninu )

NINU

( Entrando dalla comune ) Mastru, nenti da fari! Ddocu avanti c’era don

Peppi e dici ca don Saru, ‘u jacitànu, è carzaràtu.

GIUVANNI

Carzaràtu? Possìbili???

NINU

Dici ca cci n’havi ancora ppi n’autra para danni.

GIUVANNI

( Andando su tutte le furie ) Porcu Giuda! Ha jri sempri stortu!... Cu’ è ca

cci preja? Cui? ( Strappa in mille pezzi il foglio che ha ancora in mano ) Non

cci fu distinu ppi stu pitturi. Porcu Giuda latru!...

NINU

( Si azzarda a dire) Vossìa ascuta a mia, mastru: non c’è megghiu di Anna!

GIUVANNI

( Gridando come un ossesso ) Nooo!!! Nooo!... No! Di dda veni ‘a jttatùra!

Iddi cci prèiunu! Iddi!... Porcu Giuda latru assassinu!...’U muru!... ‘U

muru cci vogghiu! ( Battendo i piedi a terra ) Ccà! Ccà! Ora stissu! Sùbitu!

E non devi passari mancu l’àlitu. ( Gridando più di prima ) Jttatùri!

Mavari!... Buttani matri e figghia! Binzinàri fitusi! ( Di scatto rivolto a

SANTU

Santu ) Cumpari, cci voli sùbitu ‘a manìcula!...

( Che è rimasto di stucco, convinto sempre più delle pazzia di Giuvanni, dice

tra sé ) Cci vulissi ‘a cammisa di forza!

GIUVANNI

Intra ‘sta sira avemu a jsari stu muru!

SANTU

Va beni, cumpari... però calmàtivi.

GIUVANNI

Porcu Giuda, quantu siti friscu! Curriti! Vo’ pigghiati ‘a manìcula!

SANTU

Sì, cumpari cci vaju... Ma vui stati calmu... ( Facendo dei segni a Ninu )

Ninu, resta ccà tu... Facci cumpagnìa a me cumpari... Iù vaiu a pigghiari

‘a cammisa...

GIUVANNI

( Con gli occhi fuori dalle orbite ) Quali cammisa?

SANTU

( Correggendosi ) Vogghiu diri ’a manìcula... Cci vaju!... Cci vaju!... Vo’

NINU

pigghiu ‘a manìcula di forza... ( E scppa via per la comune ).

( Dopo un poco, vedendo che Giuvanni sta ritornando ad essere calmo )

Principàli, iù dicissi: ‘ntantu si travagghia!...

GIUVANNI

( Prendendo una decisione ) Giustu! Si travagghia! Amunìnni!... ( Si toglie

la giacca, si rimbocca le maniche della camicia e si avvia per la porta di

sinistra ) ‘Ntantu si travagghia!...

NINU

‘U pitturi veni all’ùltimu. Pò dàrisi ca ‘u zu Brasi si ristabilìsci...

GIUVANNI

Chiddu, oltri a trimari tuttu, sta rimbambènnu sempri di chiù. Non è

cosa!

NINU

Allivòti... misu assittàtu fermu...

GIUVANNI

Macari assittàtu pari ‘na màchina di cùsiri.

NINU

Chissacciu... attaccànnucci ‘i manu...

GIUVANNI

Bravu lu bestia! Si cci attacchi ‘i manu, comu appittùra cu’ culu? ( E va

via seguito da Ninu ).

SCENA QUATTORDICESIMA

( Micio, Pippina, Anna e poi Giuvanni )

CONTEMPORANEAMENTE ENTRANO:

ANNA DALLA PORTA DI DESTRA E MICIO CON PIPPINA DALLA COMUNE.


ANNA

MICIO


( Andando incontro allo zio e abbracciandolo ) Ziu!... Benvenuto!...

( Abbracciando la nipote ) Oh! La mia cara nipotina... Sei cresciuta, neh?!


22


ANNA MICIO PIPPINA ANNA PIPPINA MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI PIPPINA MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI ANNA


Sugnu cuntenta di vidìriti... Si’ magnificùni!... E quantu si’ elegànti?!

Appena disfò le valigie c’è un bel regalo per te. ( Rivolto alla sorella ) Al

babbo ho portato un cappello tirolese all’ultima moda.

A mia stu fattu da’ lucanna, mi sta dispiacènnu.

Quali lucanna?

To’ ziu vinni ‘ncumpagnìa di ‘n amicu so’. ( A Micio ) Però, sempri ni

avìssimu accumudàtu... Capisciu ppi l’amicu to’, ca sarà abituàtu ‘nta

l’albergu... ma tu putevi arristàri ccà.

Cara mia, che ti credi? Pure mi sono abituato a vivere in albergo. Lassù

vado sempre in albergo e passo colì tutto il fine settimana, neh!

( Entra dalla porta di sinistra ).

( Scorgendo il cognato ) Giovanni!... Ostregheta! Ti trovo bene, neh?! ( Lo

abbraccia ).

( Ricambiando l’abbraccio ) Macari tu, si’ sempri ‘u stissu.

Mi? Sempre lo stesso? Ti sbagli. Mi, sono cambiato, e come!

A mia mi pari sempri ‘u stissu di quannu partisti.

Sono cambiato nello spirito. E di molto, sai? Lassù, caro mio, è tutto

un’altra cosa di quaggiù. Ostregheta che differenza! Mi, caro te, scendo

di lassù.

( Guardando in alto ) Di unni du celu? Caru Miciu, tuttu ‘u munnu è paisi!

( Che nel frattempo aveva preso la caffettiera dalla credenza ) Pirmèttimi

Miciu, ti vaju a fari ‘na tazza di cafè ( e va via dalla porta di destra ).

Grazie! Lo prendo volentieri. ( Poi a Giuvanni ) Sapessi i caffè di lassù...

( indica in alto ).

( C. s. ) Cchi fannu chiòvunu?

( Dopo una pausa ) E il babbo? Dov’è il babbo?

Quali babbu? Cu’ è stu babbu?

Ca ‘u nannu. ( Prende da sopra il comò delle tazzine e le pulisce con un

tovagliolo, rimanendo nella stanza ).


GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI ANNA MICIO GIUVANNI MICIO ANNA MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI


To’ patri?! E ‘u chiami “babbu”? Abbirsàti semu! Iddu, ca non ti pò

vìdiri; tu, cci accumìnci cu’ “babbu”... Di quannu partisti, cci l’havi a

morti cu’ tia!

Lo so! Non voleva, mica, che andassi in Continente. Poveretto! Gli

passerà! Vedrai che appena gli darò il cappello tirolese che gli ho

portato...

...Ti lu ‘ncòppula ‘ntesta. Poi ti nni adduni.

C’è un pensierino anche per te. Ho lasciato tutto in albergo...

Quali albergu?

‘Nti donna Furtunata. ‘U ziu vinni cu’ ‘n amicu so’.

Alloggio in quel locale, lì. Il mio amico è venuto per visitare la Sicilia. Sai?

E’ un maestro, che ti pare? Un ma-e-stro!

Cchi m’interèssa?! Pò èssiri macari bannista...

( Scoppiando in una larga risata ) Ma no!... Quaggiù, quando si dice

“maestro” si pensa solo alla banda musicale. Ostregheta che gente! Il mio

amico non è maestro di musica.

Maestro di scola. Averu, ziu?

Ma che scuola?! No! nè di musica nè di scuola. E’un maestro di pittura.

Di pit-tu-ra!

( Subito ) E iù mi nni staiu futte... ( si ravvede ). Cchi dicisti: di pittura?

Proprio! Di pittura! ( Dopo una breve pausa ) E’ un maestro!

( Volendo capire meglio ) ‘N mumemtu... E’ pitturi o è maestru?


23


MICIO GIUVANNI MICIO


Un pittore, sì! un pittore!

Aòra! Un pittore: pitturi?

Ostregheta! Sì, sì!


SI SENTE LA VOCE DI PIPPINA CHE CHIAMA ANNA.


ANNA GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI


( Va via per la porta di destra ).

Ed è pitturi bonu?

Ma se ti dico che è un maestro...

E torna?! ( Quasi gridando ) E’ pitturi, sì o no?

Ma sì: è un pittore. Un...

Basta! Senza diri autri paroli inutili. Perciò, stabilto ca stu to’ amicu è

pitturi; ora io ti domando: sapi appitturàri?

Altrochè! Fa dei capolavori.

Comu a to’ patri?

Meglio! Lui insegna. Mio padre, poveretto, no.

Comu, no?! Macari to patri disegna. O megghiu: disegnàva. E bonu

sparti.

Insegna, insegna! Non “disegna”. Ho detto: “insegna”.

Non ti staiu capennu. Disegna o non disegna? ‘Nsumma è pitturi, sì o no?

Porca vacca! Ti dico di sì. E’ un bravissimo pittore. Bra-vis-si-mo!

Mìzzica! Varda che abbiamo risolto ogni cosa.

Lo sai che questo mio amico è molto interessato ai carretti siciliani?

( Contento più che mai ) Aòra?!

E’ venuto in Sicilia proprio per il carretto.

E... cu’ ci ‘u dissi?...


DALLA PORTA DI DESTRA ENTRA ANNA E VA A PRENDERE UN VASSOIO DALLA CREDENZA.


ANNA GIUVANNI ANNA GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI


Ziu, poi cci vogghiu fari vìdiri qualchi disegnu miu, a stu maestru.

( Subito ) Non cuminciàmu. Non cci hai cchi fàricci vìdiri nenti, tu. E’

impegnàto!

( Avviandosi alla porta di destra ) Cchi ci fa?... ( Va via ).

Miciu, quantu tempu vi firmati ccà?

Ma non so... dipende... Dieci, quindici giorni...

Un mese! Almeno un mese! Vi fermereète un mese, e macari dui. Pago

tutto io! albergu, lucanna, taverna, ristorànte... Tutto! Sarete spisati di

tuttu. Vitto e alloggio gratis. Pago io! tuttu a spisi mei! Da oggi, tu ed il

tuo amico pittore, siti òspiti graditìssimi mei!

Ostregheta! Grazie! Mi, glielo sempre detto al mio amico: i siciliani

hanno un cuore così ( allarga le braccia ) quanto una ruota di carretto.

Alt! Fermati ddocu.

Dove?

‘Nto carrettu. ( Dopo una brevisima pausa ) Dimmi ‘na cosa: stu to’ àmicu

si la fidassi d’appitturàri... un carrettu?

Corbezzoli!

No, no! Un carrettu! Un carrettu siciliànu.

Sì, sì! Ho capito! Se se la fidasse? Altrochè! Ti dico che fa dei capolavori.

Ma ci vorrebbe il carretto?

( Subito ) C’è! ‘U staiu facennu.


24

MICIO

Stai costruendo un carretto? Bravo Giovanni! Hai ripreso a lavorare,

neh?! Giuseppina mi aveva scritto, invece...

GIUVANNI

Giuseppina, to’ soru, è ‘na bestia! Non ha capito mai niente.

PIPPINA

( Rientra dalla porta di destra portando una tazzina di caffè ) Ti lu fici forti

comu si usa in città.

MICIO

( Prende la tazzina ) E a Giovanni? Non lo prendi un caffè, tu?

PIPPINA

No. Pirchì di sti tempi, to’ cugnatu havi a nirvitùra alteràta.

GIUVANNI

Iù, inveci, mi pigghiu bellu biccheri di vinu, ppi fistiggiàri la vostra

vinuta. E ‘n àutru ti lu offru a tia. ( Dalla credenza prende una bottiglia di

vino e due bicchieri ) Vinu siciliànu, forti e sinceru comu li cosi antichi.

( Si porta al tavolo e riempie un bicchiere ).

MICIO

Grazie! Preferisco il caffè. Perchè non lo offri a tua moglie? Giuseppina,

bevi anche tu un sorso.

PIPPINA

Ppi fàriti cumpagnìa... Un sorso. ( Si avvicina al tavolo e prende il bicchiere

col vino ).

GIUVANNI

( Bloccandola ) Alt! Posa l’osso!... Niente sorso! ( Le toglie il bicchiere ).

PIPPINA

Scunchiudùtu!

MICIO

( Intervenendo ) Su, Giovanni... non si ubriaca, mica!

GIUVANNI

E’ ca to’ soru è già ‘mbriàca di àutri cosi.

PIPPINA

(  Prende  la  bottiglia  e  riempie  l’altro  bicchiere,  servendosi  da  sola  )

Veramènti non ‘u sacciu cu’ è ‘u ‘mpriàcu ccà intra... Ca paziènza!

GIUVANNI

( Alzando il bicchiere a mo’ di brindisi ) Alla salute e alla vostra vinuta!

MICIO

( Alzando la tazzina ) Alla Sicilia, al carretto siciliano...

GIUVANNI

Sì! Al carretto... ( si porta il bicchiere in bocca e beve ).

MICIO

... e alla nuova pompa di benzina!

GIUVANNI

( Gli va di traverso il vino e comincia a tossire ).

PIPPINA

( Ne approfitta per battergli con forza la schiena ).

GIUVANNI

( Sempre tossendo ) Vilenu mi fici!

PIPPINA

Tòssicu, spiramu!

CALA RAPIDO IL SIPARIO

( fine del primo atto )


25

ATTO SECONDO

LA SCENA:

Spiazzo esterno antistante la casa dei coniugi Santonocito.

Di fronte, un poco portata in avanti e occupando oltre la metà del fondo della scena, c’è la casa con al centro del prospetto la porta d’ingresso, sollevata da alcuni gradini.

La casa è stata divisa a metà, e la divisione cade proprio al centro della porta. Ciò è evidenziato da opere di rifacimento che fanno vedere il contrasto tra la metà della casa rifatta a nuovo, in uso alla moglie e l’altra metà rimasta vecchia, in uso al marito.

La metà di casa restaurata è quella a sinistra della porta, mentre il lato destro ha la facciata di colore sbiadito ed è screpolata in più punti.

Sul lato destro della scena, unita alla casa, c’è la bottega di carradore, dove si accede per mezzo di un vecchio, largo ed alto portone di legno. Da sopra il portone, volendo, si può far ripartire un largo telone, caratteristico nelle botteghe dei carradori, che serviva per ripararsi dal sole nelle afose giornate estive. Sullo stesso lato si trovano gli arnesi da lavoro, qualche manufatto, ecc. All’angolo in fondo a destra, tra la casa e la bottega, c’è un mucchio di pietre di varia grandezza; mentre sul davanti, limitante con la bottega, c’è una strada che fa da ingresso nello spiazzo.

Sul lato sinistro della scena vi sono altre abitazioni ed in fondo c’è un’altra strada che va da sinistra a destra. Sulla destra di questa strada, all’angolo in fondo della casa, si intravede il dietro della colonnina della pompa di benzina. Accanto alla colonnina c’è un’aiola con fiori e verde.


26

L’ULTIMU CARRETTU ( 2° atto )

SCENA PRIMA

( Ninu e Peppi )

ALL’APERTURA DEL SIPARIO, NINU E’ IN SCENA

E SE NE STA IN PIEDI CON LE SPALLE POGGIATE AL MURO,

PROPRIO ALL’ANGOLO DELLA BOTTEGA CON LA STRADA A DESTRA, INTENTO A SCOLPIRE UN PEZZO DI LEGNO CON UN PICCOLO COLTELLO.


PEPPI

NINU

PEPPI

NINU

PEPPI

NINU

PEPPI

NINU

PEPPI

NINU


( Entra dalla strada a destra, diretto per uscire dalla strada in fondo, ma

incontrando Ninu, si ferma ) Oh! Ninu, ccà si’?! ( Chiede con intenzione ) A

cchi puntu semu?

Sempri ‘nto stissu puntu! Cu’ ni sapi cosa?! Oggi, mintemu, ancora a

minzijòrnu non si travagghia.

Comu??? ( Indicando il portone ) Non è intra ‘u maestru?

Nuddu c’è!

Ed è tuttu chiusu, averu? Chistu... sta speci di pitturi. ‘Ssà cchi sta

‘mpastizzànnu. Non mi cunvinci, no! Pirchì ha travagghiàri ammucciùni

di tutti? Pirchì? ‘Ngannu c’è!

Almenu sapìssimu a cchi puntu è...

( Avviandosi ) Staiu jennu a chiamari o’ farmacìsta; videmu si fa tràsiri a

iddu.

Ddu jttatùri? Toccu ferru!

‘U farmacìsta, dìciunu, ca visti ‘u carrettu di Paternò. Allivòti cci parra e

lu fa tràsiri. Staiu turnannu! ( Va via per il fondo a sinistra ).

O’ mastru, no! E fa tràsiri o’ farmacìsta... ( Gli grida dietro ) Don Peppi,

tràficu persu è! L’assatìlu stari unn’è a ddu jttatùri!


SCENA SECONDA

( Ninu e Anna )

NINU RIMANE SOLO PER UN ATTIMO.

POI, DAL FONDO A DESTRA, APPARE ANNA.

E’ VESTITA CON UNA TUTA A PANTALONI

E TIENE IN MANO UN ANNAFFIATOIO.

CON QUESTO INIZIA AD ANNAFFIARE I FIORI DELL’AIUOLA.

I DUE, RIMANENDO IN SILENZIO, E’ COME SE SI IGNORASSERO.


NINU


( Quando Anna si porta nel punto a lui più vicino, le rivolge la parola )


Perciò, si può sapiri cchi hai?


27


ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU

ANNA

NINU


( Non risponde ).

Veni ccà... sintemu pirchì si’ siddiàta?

Haiu chiffari!...

Lassa stari, ca non sìccunu. Iù ancora non haiu saputu ‘u to’ pariri

supra ‘u carrettu.

Non ti basta chiddu da’ genti? Mi pari ca scasàu ‘n paisi ppi vidillu...

finu a quannu non era chiusu. Cci fu ‘na processiòni di genti da’ matina

a’ sira.

E ‘u vidisti macari tu. Ma non m’ha’ dittu ancora si ti piacìu.

Basta ca n’arristàu cuntentu me patri... Non è iddu ca ti pava? ( Ha già

smesso d’annaffiare ).

( Arrabbiandosi ) Haiu caputu, vah! Sangu di Giuda!

Oh! Pirchì ti stai siddiànnu?

Iù mi staiu siddiànnu?!... Tu, no? tu si’ cuntenta? Havi tri jorna ca mi

porti ‘a funcia. Pirchì? Pirchì non vogghiu fari ‘u binzinàru? No! non mi

piaci... Però ci haiu ‘n progettu ‘nta testa, ca vogghiu realizzàri appena

accucchiu ‘n pocu di soddi... Varda: ancora to’ patri m’ha pavari, e

m’ha pavari bonu, pirchì ci haiu fattu ‘ntravagghiu ca cci vali. Poi, si

vincemu ‘u primu premiu, dici ca mi fa ‘n rialu...

Ammucca, sì! Ca ‘u stati vincennu ‘u primu premiu.

Pirchì? Forsi non è fattu bonu ‘u carrettu? Non è ppi vantàrimi, ma di

chiddi di Paternò nni vogghiu centu! ( Pausa ) Non ti piaci, ah?!

( Accalorandosi man mano ) E’ inùtili, si’ di ‘na mala razza, tu! Quannu ti

metti ‘ntesta ‘na cosa... ppi ripiccu... ha’ disprizzàri sempri. Ma non è

veru, no! Pirchì ‘u carrettu è bonu! E aviti a cripàri di dannazza, tu e ta’

matri.

Iù non t’haiu dittu ca ‘u carrettu è tintu e ca non mi piaci. Iù ti dicu ca

non vinci.

Pirchì non havi a vìnciri?

Ca... pirchì... pirchì...

Pirchì sempri ha’ disprizzàri, tu. Eccu pirchì!

( Affettuosa ) Iù non disprezzu ‘u to’ travagghiu... Anzi mi piaci!...

Ah! Ora ti piaci?!

Beddamatrùzza, Ninu, m’ha’ piaciutu sempri! ( Gli si avvicina ) Veru è!

‘U carrettu è bonu. Ed è bonu, non sulu ‘u to’ travagghiu, ma macari

chiddu di me patri e du’ firraru. ‘U sai, inveci, di cchi mi scantu? ( Breve

pausa ) Du’ pitturi.

( L’avvicina a sé ) Quantu ti vogghiu beni, Annuzza!... ‘U voi sapiri?

Macari iù mi scantu du’ pitturi.

Non è pirchì non lu staiu appitturànnu iù... Ma chissacciu... stu pitturi

furastèru... Stu maestru è curiùsu! Pirchì tuttu stu segretu? Pirchì l’ha’

tèniri chiusu ‘u carrettu?

Tu l’avevi a pitturàri! E allura si vinceva di sicuru!

Si mi l’avissi dittu me patri... forsi ‘a cunvincèva a ddàutra ( allude alla

madre ).

Sunu abbirsàti maritu e muggheri. Unu ci fa ‘u ‘mpegnu all’àutra. Oh,

ma quantu prima ti nni vai di sta casa. Senti: quantu prima cci fazzu ‘na

proposta a ta’ matri.

Cchi proposta?

Di fari sucietà cu’ idda. Iù cci mettu ‘u me capitàli e facemu sucietà ca’

pompa.


28

ANNA

( Con gioia ) ‘U stai dicennu ppi daveru? ( Gli si accosta di più ) Ninu, si

fai chistu voldiri ca ni putemu maritàri.

NINU

E accussì ti levi sti causàzzi... Ca non ti pozzu vìdiri vistuta accussì.

ANNA

Fazzu tuttu chiddu ca voi tu.

NINU

Cu’ i soddi ca m’ha dari to’ patri, e cu’ chiddi c’accucchiu a ‘n àutru

annu... accòmudu bellu capitàli e putemu fari società, iù e ta’ matri.

ANNA

Comu, comu? Cu’ chiddi c’accucchi a ‘n àutru annu? Perciò ancora

accucchiàri i soddi? Ancora ‘n àutru annu? Cchi è vistentu ca mi duni,

Ninu?

NINU

Pirchì è vistentu? To’ patri m’ha’ pavari... E àutru travagghiu ‘u trovu...

ANNA

‘U sai cchi ti dicu, Ninu? E’ a mia ca non trovi chiù! Vah, lassamu

pèrdiri! Ognunu ppi fatti so’, ca è megghiu. Poi, si lu voi sapiri, mi piaci

vèstiri accussì.

NINU

A mia, no! sangu di Giuda! Non ti pozzu vìdiri vistuta di màsculu. Si’

scunnessa! E tutti l’occhi sunu supra di tia.

ANNA

Sèntimi, Ninu: non devu dari cuntu a tia, iù!

NINU

‘U sai cchi dìciunu i genti? Ca cu’ stu modu to’ e di ta’ matri, di vuliri

fari  i muderni... stati facennu, inveci... Non vogghiu diri cosa. Difatti,

vistuta accussì l’aspettu cci l’hai!

ANNA

Non devu dari cuntu a nuddu, ti staiu dicennu! Siddu mi mettu i càusi, si

lu voi sapiri, è pirchì mi veni chiù còmudu.

NINU

Sì, ammucca ca cci cridu. ( Facendole il verso ) “Portu ‘u càmici pirchì

m’haiu accalàri... Haiu a fùiri...” Pirchì l’autri ca ci hannu ‘a vesti, non

s’accàlunu? Non fùjunu?

ANNA

Si’ riddìculu! ( Si avvia per il fondo ).

NINU

( Gridandole dietro ) E si ti vidu fari ‘a smurfiùsa cu’ ddu cascamòrtu du’

figghiu du’ sigritàriu...

ANNA

( Dal fondo ) Auh! Quantu voti?! Non devu dari cuntu a nuddu, iù! ( Va

via verso destra, per la strada in fondo ).

NINU

( Imprecando, dopo che è rimasto solo ) Santu e santìssimu!...

SCENA TERZA

( Ninu, il Farmacista e Peppi )

NELLA STRADA IN FONDO, VENENDO DALLA SINISTRA,

APPAIONO IL FARMACISTA SEGUITO DA PEPPI.

FARMACISTA

( Portandosi avanti ) Cchi su’ sti bestemmìi? Ci sunu cosi storti,

Ninuzzu?

NINU

( Fingendo ) Nenti, farmacìsta... mi picài ‘u jtu e mi sta dulennu. Cosa di

nenti!

FARMACISTA

Ca stacci attentu, figghiùzzu, allivòti ti pò cògghiri... A cumpari Ciccu

D’oca, ppi ‘n sèmplici sgraggiuni ‘nta manu, cci àppiru a tagghiari ‘u

vrazzu.

NINU

( Subito ) Sangu! ( Fa le corna ).

FARMACISTA Comu?

NINU

( Correggendosi ) Sangu... dicu, non nni niscìu... E chistu è beni, no?

FARMACISTA

Peggiu! Cci sarà sangu pistatu. Iù ti cunsigghiu di tinillu in caldo-

umido. Non si sa’ mai...


29

NINU

( Continuando a fare le corna ) Veramènti mi sentu chiù tranquillu a

tinillu tisu... accussì.

FARMACISTA

Nunca, veru è ca ‘u carrettu è chiusu?

NINU

Sissignùra! Havi cincu jorna ca cci sta travagghiànnu ‘u pitturi. E non fa

tràsiri a nuddu, mancu o’ mastru.

PEPPI

( E’ andato subito al portone per scrutare da qualche fessura ) Si cci dicu ca

cci ‘nchiuvàu macari ‘a porta d’ammenzu... Non è veru, Ninu?

NINU

Veru è! Non voli èssiri disturbàtu di nuddu. Quannu trasi si chiudi

d’intra e quannu nesci si porta ‘a chiavi.

FARMACISTA

Ma comu fu ca pigghiàstivu a stu pitturi furastèri?

NINU

Ca don Giuvanni circava ‘n pitturi... e si vo’ desi ‘u casu ca, vinennu so’

cugnatu Miciu, era accumpagnàtu di stu pitturi amicu so’, e allura non si

lu fici scappari.

PEPPI

Propriu accussì! Comu s’avissi attruvàtu a Raffaellu.

FARMACISTA

Allura havi ca è ccà di quannu vinni Miciu? E unni ha statu, ca non

l’avemu vistu?

NINU

Ha statu a girari ppi canùsciri la Sicilia; ppi ispiràrisi, dici don Miciu.

PEPPI

Ca... annunca! Tuttu a spisi di don Giuvanni. Cci pagau macari ‘u

travagghiu anticipàtu. An-ti-ci-pa-tu.

FARMACISTA

Cci sta custannu stu carrettu.

NINU

Iù, ancora non haiu vistu ‘na lira.

PEPPI

Vossìa, farmacìsta ca ha vistu macari chiddu di Paternò... Cchi giudìziu

duna? Cci pò fari paraùni a chistu?

FARMACISTA

Chissacciu... Chiddu è di ‘n’àutra manu... Non affinnènnu ccà a

Ninuzzu... ‘Nta chistu, però, in quantu a l’òpira du’ firraru è pirfetta. Mi

piacìu! Cu’ fu ‘u firraru?

NINU

Don Janu Salera.

PEPPI

Ah!... Ah!... Mastru finu! Cosa di prèmiu, ppi daveru, dda cascia di fusu.

Non è veru? E ‘a bùsciula?... Auh, puru l’occhi di l’asta su’ travagghiàti

a’ mmorsa. Però nuàutri stamu vantannu ‘u firraru, ma ‘u mastru

‘ntagghiatùri, ca è prisenti e fici tuttu ‘u restu... ‘U sapi cchi nni vali,

farmacìsta? Dda sula ballerìna. Ed è bellu di l’occhi di l’asta davanti, a li

murra di l’asta darredi; da li barrunèddi di supra, a li chiumazzèdda e

contrachiumazzèdda di sutta. Nenti... ni li ‘mmugghiàmu a li paturnìsi!

Ni li ‘mmugghiàmu! ( Dopo una pausa ) Botta di sali! Si non era ppi stu

pitturi!...

FARMACISTA

Dimmi ‘na cosa, Ninuzzu: com’è ca non lu sta appitturànnu Anna?

NINU

Don Giuvanni non vosi.

PEPPI

‘A figghia è da’ parti di donna Pippina. Cosi storti! Signuri mei: arrivàri

a spartìrisi ‘a casa... E cu’ ni chiancìu li conseguènzi fu ddu pòviru zu

Brasi, ca si n’happi a jri ‘nta l’ospìziu.

FARMACISTA

Dda, ‘nte monache, ‘u zu Brasi, si la passa bonu.

PEPPI

Ca quali bonu? Sugnu sicuru ca ‘u fannu mòriri di pulmunìti sicca.

FARMACISTA

Pirchì?

PEPPI

Ddi munacàzzi cci fannu ‘u bagnu.

FARMACISTA

Anzi ca li sgàddunu.

PEPPI

Comu: anzi?

FARMACISTA

Cci lu fannu, certamènti, cu’ l’acqua càuda, don Peppi.

PEPPI

Càuda o fridda, sempri bagnu è!

NINU

( Intervenendo ) ‘U zu Brasi, non si nni fa fari bagnu. Oggi s’arritìra a

casa. Dici ca si cuntenta, megghiu, du’ fetu da’ binzina.


30

PEPPI                    Bravu! E fa beni! Certu ca si ‘u carrettu l’avissi appitturàtu iddu... Non

è veru, farmacìsta? Non cci vuleva stu pitturi furastèru. Tutta cosa

nustrana avìa ad èssiri. Botta di sali!

NINU                      Don Peppi, ricurdàtivi ca ‘u crrettu è tuttu sculpitu.

PEPPI                    Certu!... Certu! E, secunnu mia, ‘a pittura non vali nenti. Non è veru,

farmacìsta?

FARMACISTA   Vi sbagghiati! ‘U pitturi fa assai. E’ comu si ‘na cosa di valuri, vi

l’ammugghiàssiru ‘nta fogghiu di giurnali. Cchi cumparsa vi fa?

PEPPI                    Bravu! Allura l’òpira du’ ‘ntagghiatùri, secunnu sti discursi, non vali

nenti?

FARMACISTA Non è ca non vali... E’...

NINU                      ( Risentito )... Ca non servi! Vah, tuttu travagghiu persu.

FARMACISTA  Cchi fu: t’affinnìsti, Ninuzzu? Vuleva diri ca ‘u pitturi cumpleta.

SCENA QUARTA

( Detti, Giuvanni e poi il Gruppo Folkloristico )

GIUVANNI       ( Viene fuori dalla parte destra della porta di fronte. Ha in mano una bacinella

con dell’acqua ) Farmacìsta, cci baciu li manu!

FARMACISTA  Vi salutu, don Giuvanni.

GIUVANNI      Cu’ cci lu porta a vossìa ccà?

FARMACISTA

Mi stava facennu du’ passi... ccà, cu’ don Peppi... e spirava di vìdiri ‘u

carrettu bellu appitturàtu...

GIUVANNI

Questiòni di jorna, è! ‘U pitturi havi quattru jurnati sani ca cci

travagghia...

PEPPI

Cincu! Havi cincu jorna ca è chiusu dda intra. Cincu jorna! Cin-cu!

GIUVANNI

Va beni... O’ primu jornu, però, non cci travagghiàu. Mi dissi me

cugnatu ca, ‘u maestru, stesi tutta ‘na jurnàta a studiàrlu. “Primo

giorno: studio del carretto”.

FARMACISTA

Càspita! Una gionata di studio?!

GIUVANNI

Farmacìsta, stu pitturi è un grossu maestru... Un grande artista... Cosa

di valuri, vah! Fa cuntu c’arriva e cci lu presentu. ( Chiama Ninu che si

era portato sulla strada in fondo per vedere Anna ) Ninu, veni ccà! ( Gli dà la

bacinella ) Dacci ‘na sbaggnàta ‘nterra...

NINU

( Prendendo la bacinella ) Cchi fa si ‘mpruvulazzìa i pedi? ( Suo malgrado

comincia a bagnare a terra, portandosi subito verso il fondo ).

DOPO UN POCO,

MENTRE SI SVOLGE IL DIALOGO CHE SEGUE,

APPARE ANNA PERCHE’ E’ STATA CHIAMATA DA NINU.

APPENA SI AVVICINA A LUI, NINU LE PRENDE UNA MANO,

MA LEI SI STACCA E VA VIA CON DISPETTO.

FARMACISTA  A chiddu ca vidu, troppu lu stati tinennu in cunsiderazioni a stu pitturi.

PEPPI                    Botta di sali! Mancu s’avissi a passari lu Sacramèntu, cu’ sta sbagnata.

GIUVANNI      No! Non è ppi ‘u maestru. E’, inveci, ca hannu a vèniri i sunatùri... e

abballànnu si fa pruvulàzzu.

PEPPI                    Comu? Comu? I sunatùri?... Quali sunatùri?

GIUVANNI      Nenti!... Su’ cosi ca non putiti capiri, don Peppi. Cosi ‘n pocu cumplicàti,

ppi vui. Dicu giustu, farmacìsta?


NINU GIUVANNI NINU

NINU GIUVANNI

NINU GIUVANNI

GIUVANNI

31

FARMACISTA  Ppi èssiri sinceru, non vi staiu capennu mancu iù. Di quali sunatùri

stati parrannu?

GIUVANNI   Ca del... Di ddu cosu... Il...

cosu siciliànu. Comu si dici? Non mi veni ‘a

parola ‘nta stu mumentu. ‘Nsumma: di sunatùri vistuti a’ siciliàna, cu’

friscalèttu, ‘a quartara, ‘u marranzànu... Il cosu siciliànu... ( Accenna ad

un passo di danza ) E tonchi

... tichititonchìti... tonchi tonchi tonchitì... Mi

capisci, farmacìsta?

FARMACISTA  Il folklore? Vuliti diri il folklore sicilianu?

GIUVANNI      Eccu! Propriu! Il fo... ( Non riesce a dire la parola ) Chistu ca dissi vossìa.

PEPPI                    Staiu attrunzànnu! Perciò... stu pitturi ppi appitturàri havi di bisognu di

tuttu stu tràficu?

GIUVANNI      Certu! Senti ‘a musica... Vidi a chiddi ca cci abbàllunu d’attornu... Si

cattigghia e... si ispira.

PEPPI                    Mi si vo’ spara, inveci! ‘Nto jmmu, ca mori abballànnu!... Pirchì non cci

purtati ‘a banna di carrubinèri, macari? E poi vui, cu’ ‘na tuvagghia di

facci, cci asciugàti ‘a sudura. Botta di sali! Vah, vah! Quantu mi nni

vaju... ( Borbottando va via per la strada a sinistra ).

FARMACISTA  Ca veramènti è ‘n pocu cumplicàtu stu pitturi.

GIUVANNI      Farmacìsta... è furastèri... du’ Cuntinènti... e bisogna coinvolgerlo.

Accussì dici me cugnatu. E iù ‘u coinvòlgiu... cchi sunatùri e cu’ ballettu.

Ca paciènza, chisti assemi all’àutri spisi.

FARMACISTA Mah! Cosi vostri sunu!... Vi salutu e spiramu beni! ( Si avvia per la strada

in fondo, ma prima di uscire, saluta Ninu ) Statti beni, Ninuzzu! ( Via ).

( Chiamando ) Ninu!... Ma unni ‘a stai jttannu st’acqua? Ccà! Ccà davanti ha’ sbagnari.

( Avvicinandosi ) Ddocu cci la jttai!...

( Con tono arrabbiato ) E allura basta! Cci abbastàu! Casumài si ‘npruvulàzza ‘n pocu... si nni trasi jntra e travagghia chiù lestu. ( Pausa ) Cchi ura è?

Antura sunau mimzijòrnu.

Sangu di Giuda! E ancora non spunta!... Ajeri accuminciàu a l’una...

Avant’jeri, ancora e’ dui stava mangiannu ppi fari a colaziòni...

SI ODE LA MUSICA DEL GRUPPO FOLKLORISTICO

CHE SI AVVICINA DALLA STRADA IN FONDO.

Ccà c’è don Luigi cchi sunatùri...

( Ancora arrabbiato ) Abbàdacci, tu! ( Va via rientrando in casa ).

DALLA STRADA IN FONDO ENTRA IL GRUPPO FOLKLORISTICO.

SI PORTA IN AVANTI

E SI ESIBISCE CON UN BALLO CARATTERISTICO SICILIANO.

DAL FONDO SI AFFACCIA ANNA, CHE RIMANE A GUARDARE.

DOPO UN POCO,

UNA RAGAZZA DEL GRUPPO INVITA NINU A BALLARE CON LEI,

MA LUI RIFIUTA.

ANNA, INDISPETTITA, VA VIA.

ALLORA NINU, ACCETTANDO L’INVITO, BALLA.


32


(


SCENA QUINTA

Ninu, il Gruppo folkloristico, Micio e poi Giuvanni )


MICIO

NINU

MICIO

NINU

GIUVANNI

MICIO

GIUVANNI

MICIO

GIUVANNI

MICIO

GIUVANNI

NINU

GIUVANNI

NINU


( Venendo dalla strada a destra, entra ed assiste estasiato. Poi, alla fine del

ballo, applaude a lungo ) Bene!... Bravi! Bravi!... Sentite, ragazzi: appena

arriva  il  maestro,  voi  lo  immischiate  nel  mezzo  tutt’intorno  e  lo

coinvolgete nel vortice del ballo.

Non è megghiu ca mentri iddi ballanu, ‘u maestru travagghia?

Due sgambettate, prima d’iniziare la fatica del lavoro, gli daranno più

ispirazione, neh! Ostregheta! Questa del costume siciliano è stata un’idea

formidabile. Bisogna immischiarlo!

Ca.. ‘u mmischiamu... ( A sé, mentre il Gruppo, rimanendo in scena, si

mette in disparte ) Comu si s’avissi a fari ‘na partita di carti a’ brìscula...

( Venendo fuori ) Miciu... Cchi si’ sulu? E ‘u pitturi? Capaci ca sta

durmennu?!

Sì! Riposa.

E quantu è friscu! A minzijòrnu ancora dormi? Quannu ha’ cuminciàri

stamatìna? Cu’ stu passu, cu’ sapi quannu finisci? ‘U voi vìdiri ca non

cci arrivàmu?

Giovanni, sei un incredulo.

Cchi sugnu?

Un in-cre-du-lo.

No! sugnu cre-ti-nu!

Mastru, pirchì non cci manna i sunatùri e ‘u vannu a rusbigghiàri?

Ca bonu è! Forza, portatìlli cu’ tia! ( Rivolto agli altri ) Picciotti, jtavìnni

cu’ Ninu.

Sì, sì! Cu’ mia! Amunìnni, don Luigi...


IL GRUPPO FOLKLORISTICO, RIPRENDENDO A SUONARE E BALLARE, SI AVVIA , PER LA STRADA A DESTRA, SEGUENDO NINU.


MICIO

GIUVANNI

NINU

MICIO

GIUVANNI

MICIO

GIUVANNI


Ostregheta!  Che  musica!  (  Alzando  la  voce  e  rivolto  al  Gruppo  )

Giovanotti, mi raccomando, suonategli un motivo dolce e melodioso...

Come una ninna-nanna...

( Gridando loro ) No! No! ‘Na musica forti, inveci! Quali ninna-nanna?

Ca a chiddu, capaci, ca cci pari di èssiri ‘nto primu sonnu. Ninu, mi

raccumànnu a tia. Cci devi fari sunari ‘a sveglia!

Cci pensu iù, mastru. Cci pensu iù!... ( Va via insieme al gruppo).

Peggio per te, Giovanni! Quando vuoi fare di testa tua, io mi scòtolo di

ogni responsabilità.

Miciu, vidi ca oggi haiu a tràsiri! Haiu a tra-si-ri! Vogghiu vìdiri chiddu

ca fa e chiddu ca ha fattu. Oggi trasu!

E’ inutile, Giovanni. C’è stato un patto e bisogna rispettarlo. Il maestro

ha detto che non vuole essere disturbato. Tu hai accettato il patto, no?

Ma iù mi crideva... Va beni ppi genti, ca non bisogna disturbàrlu... Ed è

giustu! Ma scusa, iù sugnu ‘u patruni du’ carrettu. Io pago. L’haiu o non

l’haiu ‘u dirittu di vìdiri, almenu, il lavoro che ha fatto? Senti: ora, senza

disturbàrlu, quannu iddu non lavora... Mentri ca riposa... Vah, vo’ fatti

dari ‘a chiavi!


33


MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI MICIO GIUVANNI


Ostregheta!  Ricordati  che  il  patto  è  stato  quello  che  nessuno,  te

compreso, doveva entrare se non a lavoro finito. Caro mio, il maestro si

infastidisce... Lui ha bisogno di quiete, di tranquillità, di solitudine... Lui

si sforza!

Ca faceva l’ovu?! Vo’ pigghia sta chiavi, ti dicu, e accussì, prima ca si

sforza, videmu chiddu ca ha fattu. Va’, va’!

E va bene! Mi vado... però io non rispondo se il maestro si adira.

Cchi fa?

Ostregheta! Si adira,. Si incàvola, vah!

Iddu s’incàvula? Iù, no? Iù haiu a stari all’oscuro...

Ricordati che anche il Papa... quando fu di Michelangelo...

Mi la cuntasti: “...quannu si fici appitturàri ’a chesa... non ‘u faceva

tràsiri...” ‘U sapemu! Ma, siccomu iù non sugnu ‘u Papa, mi vogghiu

vardari l’interèssi. Spìcciti, porta ‘a chiavi e fallu sùsiri ca è tardu.

( Avviandosi per la strada a destra ) Ora vedrai come s’oscura.

( Accompagnandolo ) Cchi fa?

Ostregheta, non capisci mai! Si oscura... in viso... ( Va via ).

Casumài, si lava ‘a facci ca’ candiggìna e si schiarisci... ( va via anch’egli ).


SCENA SESTA

( Pippina, Anna, Ricu, un Ragazzo, poi Giuvanni e Peppi )


PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA ANNA PIPPINA


( Viene fuori dalla sua metà di porta e chiama ) Anna!... Anna!...

( Accorrendo dal fondo ) Cchi c’è?

Si veni ‘u figghiu du’ sigritàriu, cunnùcilu ca iù staiu turnannu.

Ajeri cci fici ‘u pienu e cridu ca oggi non veni.

Ajeri? E comu o’ sòlitu?

Sì! Dici ca aveva parratu cu’ tia...

Cu’ mia? Iù, ‘nveci, non l’haiu pututu ‘ncagghiàri... Poi videmu si cci

dava ‘a binzina. Ancora ha’ pagari tutta chidda di ‘n misi arredi. E semu

abbirsàti... C’è to’ patri ca s’allìnchi ‘a panza da’ cuntintìzza... Mi canta,

macari, chidda du’ “mastru pittinàru”.

Chiddu canta, inveci, ppi calmàrisi i nervi ca havi. Cridu ca si putissi

sfunnari stu purticàtu...

Peggiu ppi iddu! Cu’ troppu si fida, si dici, resta gabbatu.


DALLA STRADA IN FONDO ENTRANO RICU E UN RAGAZZO CHE PORTANO I FINIMENTI DEL CAVALLO. RICU PORTA IL “TISTÀLI” ED IL RAGAZZO PORTA IL “SIDDÙNI”.


RICU PIPPINA ANNA PIPPINA RAGAZZO ANNA PIPPINA RICU


Donna Pippina, unni ‘i mittemu? I pusamu ‘nterra?

No, no! aspittàti... Anzamài i schifiàti... ( Ad Anna ) Vo’ chiama a to’

patri... Vidi ca di ddocu ‘u visti jri ( indica la strada a destra ).

Chiàmulu, tu. Cu’ mia non cci voli parrari.

Tu! Tu! Ca iù havi chiù di ‘n misi ca non cci parru.

Auh! Iù mi staiu scunucchiànnu!...

Faccilli pusari ddocu ‘nterra e quannu veni li trova.

No! Ca si ponu allurdàri... ed è piccatu! Veni ccà Ricu, affacciàti di ddocu

( indica la strada a destra ). Vidi si c’è me maritu.

( Eseguendo ) Dda è!


34

PIPPINA

E forza, chiàmulu e ti fai vìdiri.

RICU

( Chiamando a gran voce ) Don Giuvanni!... Don Giuvanni!...

PIPPINA

( Avvicinandosi al Ragazzo ) Vidi ca ‘u nasu ti sta culannu... Attentu

RAGAZZO

anzamài cci allordi stu bellu pinnacchiu...

( Cerca di pulirsi il naso con la manica della giacca, ma non vi riesce ed allora

si scarica affidando il “siddùni” a Pippina ) Vossìa ‘u teni, ‘n mumintèddu...

GIUVANNI

( Poi, con le mani libere, si pulisce ).

( Rientra dalla strada a destra e rimane alquanto stupito nel vedere la moglie

che porta il “siddùni” ).

RICU

( Appena Giuvanni entra, gli consegna il “tistàli” ) Vossìa pigghia, don

Giuvanni. ‘A zotta, dici don Carmelu, è pronta e poi si la veni a pigghiari

vossìa. Sabbenedìca! ( Va via per la strada a destra, seguito dal Ragazzo ).

PIPPINA

( Imbarazzata e volendosi liberare dal “siddùni ) Anna... veni ccà... teni!...

GIUVANNI

( Interviene premuroso e cedendo subito il “tistàli” ad Anna, cerca di alleviare

dal peso la moglie ) Dammìllu a mia... ca è pisanti.

PIPPINA

( Scostandolo garbatamente ) Làssilu!... Dimmi unni l’haiu a mèttiri... ( e si

avvia per entrare nell’ingresso a destra della porta che dà nella metà di casa

del marito. Prima di entrare dice ad Anna ) Camina macari tu e... sistèmulu

bonu stu tistàli, ca è bellu ppi daveru.

GIUVANNI

( Precedendola ) Mittèmuli... supra ‘u lettu... ( Entra seguita da Pippina e

Anna ).

DALLA STRADA A DESTRA, GUARDINGO SI AFFACCIA DON PEPPI.

NON TROVANDO NESSUNO SI DECIDE AD ENTRARE

TIRANDO PER MANO RICU.

SI PORTANO AL CENTRO CON CAUTELA,

MA SCAPPANO SUBITO,

POICHE’ DALLA PORTA VENGONO FUORI ANNA E PIPPINA.

ANNA

Omà, certu ca sunu ppi daveru cosi di prèmiu.

PIPPINA

A to’ patri cci arridèvunu l’occhi. ( Dopo una pausa ) Vah, staiù jennu a

ANNA

pigghiàri a to’ nannu, ca si fici tardu... ( Va via per la strada a destra ).

( Rimasta sola, va a guardare nel portone sperando di vedere qualcosa, ma

resta delusa e va via per la strada in fondo verso la pompa di benzina ).

SCENA SETTIMA

( Peppi e Ricu, poi Ninu e Giuvanni )

PEPPI

( Appare ancora una volta dalla strada a destra e, dopo essersi assicurato di

trovarsi solo, chiama Ricu invitandolo ad entrare ).

RICU

( Entrando dalla strada a destra ) Nuddu c’è?

PEPPI

Nuddu. ( Indicandogli il portone ) Acchiàna!

RICU

( Ubbidendo, si arrampica sul portone e si porta nella parte alta dove ci sono

delle fessure più larghe ).

PEPPI

( Parlando a bassa voce ) ‘U stai vidennu?

RICU

Di ccà non si vidi nenti.

PEPPI

Mutu!... Varda chiù megghiu.

RICU

( Spostandosi ) Di ccà si vìdunu i lanni cchi culuri...


35


PEPPI

NINU

RICU

PEPPI

NINU


‘U carrettu ha’ vìdiri! Mi nni futtu di culura! Acchiàna chiù jàutu. ( Ricu

sta per salire più in alto, ma si sente che viene qualcuno dalla strada a destra.

Allora gli grida ) Scinni!... Scinni!...

( Entra dalla strada a destra ).

( Con un salto tocca terra ).

( Sollevato dall’apparire di Ninu ) Botta di sali! Mi facisti satàri, Ninu.

( Che ha capito ) Arrivàstiru a vìdiri cosa?


PEPPI

RICU

PEPPI

NINU

PEPPI

RICU


Cci stava tintannu.

Iù visti sulu i culuri.

Acchiàna ‘n’àutra vota e talìa unni pò vìdiri ‘u carrettu.

E’ inùtili! Dici, ca quannu tèrmina, ‘u cummogghia ca’ ‘ncirata.

E videmu si è veru. ( A Ricu ) Tu acchiàna!... Spìcciti, acchiàna!

( Si arrampica come prima ).


NINU

RICU


Però ‘u mastru si siddìa. Viditi ca jntra è!

( Ridiscende ).


PEPPI

RICU

NINU

PEPPI

RICU

PEPPI

RICU

PEPPI

GIUVANNI

PEPPI

GIUVANNI

RICU

GIUVANNI

RICU

GIUVANNI

RICU

PEPPI

GIUVANNI

PEPPI

GIUVANNI


Sparti?! Si siddìa, lu bestia?! Botta di sali a iddu!... A mia           stu pitturi

furastèru non mi cunvinci. Cchi è tutta st’ammucciàgna? Voi vìdiri ca c’è

‘ngannu? ( A Ricu ) Torna ad acchianàri, tu! E talìa bonu.

Cchi fazzu pozzu acchanàri, Ninu?

Ppi mia putiti sfunnari macari ‘u purticàtu. ( Si avvia per la strada a destra,

dopo aver dato, prima, uno sguardo verso la pompa ) Don Peppi, si s’affaccia

‘u mastru, dicìticci ca havi menzura ca cci sunamu sutta ‘u balcuni, ma

chiddu ancora dormi. ( E va via ).

Mi nni futtu iù! Di iddu e di sunatùri!... ( A Ricu, che nel frattempo era

salito ) Cchi stai vidennu?

Non vidu nenti...

Spòstati di dda ‘ngagghia.

Si vìdunu i culuri di ccà.

( Afferra una grossa pietra ) Vah, scinni!... ca cci fazzu ‘n cafòlu e sfunnu

tuttu... ( Si prepara a lanciare la pietra, quando dalla porta esce fuori

Giuvanni. Allora cambia subito atteggiamento e, per non scoprirsi, finge di

lanciarla a Ricu per farlo scendere ) Gran figghiu di tappinàra!... Scinni!...

Scinni!... Scinni t’haiu dittu... ca t’ammazzu!...

( Intervenendo ) Cchi siti pazzu? Pusàti sta petra! Lassàtilu stari... I carusi

jòcunu... Lassàtilu stari!

Sì, jòcunu?! Sunu dannìfichi. Cchi cci stesi ad acchianàri, non appena

vutài l’occhi. Scinni!... Scinni t’haiu dittu!

Lassàtilu stari! ( Rivolto a Ricu ) Pò ristari!... Non cci fa nenti...

( Rimane fermo, non sapendo come comportarsi ).

Talìa... Talìa... si voi taliàri... Cchi è c’ha’ vistu?

( Pauroso ) Nenti! Beddamatrùzza! Non haiu vistu nenti!...

‘U viditi? ‘U facìstivu scantàri. ( A Ricu ) Pirchì non acchiàni chiù àutu?

Talìa chiù megghiu... di dda... Di dda ‘ncagghia...

( Mentre scende ) Orvu di l’occhi!... Nenti haiu vistu!

( Che ha capito l’intenzione di Giuvanni ) E’ inùtili! Tràficu persu! Dici ca

‘u cummògghia ca’ ‘nciràta. Anzamài cci càcunu i muschi.

Cchi cummògghia? Di cchi stati parrannu?

Di chiddu ca vuliti sapiri vui.

Ma cchi jti dicennu? Cchi è ca haiu a sapiri?


36


PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI


Chiddu ca sta cumminànnu stu pitturi, datu ca non vi fa tràsiri... Signuri

mei, unni s’ha dittu mai ca ‘u patruni, ca nesci i pìcciuli, non pò sapiri nè

vìdiri chiddu ca sta facennu.

Ma non parrati ammàtula. Sugnu iù ca non ho voluto. Ed è giustu! Se il

maestro non vuole essere disturbato, è giusto ca non si disturba! Si pò

macari mèttiri in suggestiòne... vidènnusi taliàtu... Ognuno ha il suo

mètodo.

Ca  certu!  Mètudu  continentàli.  ‘U  vuliti  vìdiri  ca  chistu  vi  sta

abbuffiniànnu? Signuri mei: ‘n pitturi di Minezia, ammenzu ‘u mari,

sutt’acqua... Unni n’ha vistu mai, chistu, carretti? Cchi nni pò capìri?!

Nni capìti vui, ora. Vi vogghiu cuntari ‘na cosa, don Peppi: ‘na vota ‘u

Papa cci desi l’ìncaricu a Michelangilu d’appitturàri ‘na chesa a Roma, e

Michelangilu accittàu a pattu, però, ca nuddu duveva entrari ‘nta chesa si

non prima tirminàva ‘u travagghiu. E ‘u Papa, ca era ‘u Papa, non potti

tràsiri. Ora, iù cchi sugnu ‘u Papa?

No! Vui siti un “paparajànni”! ( Avviandosi ) Amunìnni, Ricu! Botta di

sali! Amunìnni!... ( Va via per la strada a destra, seguito da Ricu ).


SCENA OTTAVA

( Giuvanni, Santu, poi Pippina e Brasi )


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI


( Entra dalla strada in fondo, venendo da sinistra. Ha ingessato tutto il busto

ed un braccio che tiene sollevato. Appena si porta in avanti, incontra Giuvanni

che sta per rientrare a casa ) Cumpari... scusati, vaiu a dari ‘na priera...

Oh, cumpari Santu... Comu semu? A postu!... Mi pariti chiù culurìtu ‘nta

facci... A postu! ( Sta per dargli una pacca sulle spalle ).

( Scansandosi ) Alleggiu!... Alleggiu!... Sugnu ancora ‘ngnissàtu.

Ancora ‘ngnissàtu?! E allura “alleggiu” pirchì?

Ppi vui, ca vi tutiti struppiàri ‘a manu. Iù nenti sentu. Mi putìssiru dari

corpa  di  mazza...  ‘Ntantu,  comu  viditi,  non  mi  pozzu  arriminàri.

Cumpari, havi chiù di ‘n misi...

Ca santu cristiànu, com’è ca non videvùvu ‘a scalunàta?

Cu’ dda fùria e dda preoccupaziòni... Cumpari, beddamàtri santìssima, a

dda matina mi nni scappài di ccà frasturnàtu assai. Eru preoccupàtu ca

vui mi stavuu assicutànnu. Ca quali scalunàta? Cchi visti nenti. Appena

misi ‘u pedi ‘nto primu scalùni, mi la fici arruzuliànnu finu all’ùltimu.

Ccà: ‘na spadda rutta, tri costi ammaccàti e ‘n vrazzu cunsumàtu.

Cchi cci vuliti fari, cumpari?! Cosi ca succèdunu.

Succèdunu cu’ gravi conseguènzi. Vui, cumpari, ora siti bonu, ‘ngràzia di

Diu, iù inveci... ‘U viditi, no? Havi chiù di ‘n misi ca non travagghiu e cu’

sapi ppi quantu tempu haiu a stari, ancora, a riposu?!

Cumpari, parola d’onuri ca mi dispiàci...

Vi dispiàci, a vui? Allura iù, ca haiu ‘na famigghia supra i spaddi...

Cumpari Santu, cridìtimi, ora comu ora, sugnu cumminàtu malamènti,

ppi stu carrettu. Haiu fattu troppu spisi e non vi pozzu dari aiutu. Mancu

ppi pristàrivi milli liri.

Pristari? Ccà non si tratta di pristari. All’àutra sira... parrannu cu’

Carbonaru, chiddu da’ Càmmira du Lavoru... dici ca ppi giusta liggi...

fùstivu vui ca mi mannàstivu a chiamàri ppi ‘u muru, no? E perciò...

Perciò?


37


SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI PIPPINA BRASI


Ca... secunnu il diritto del lavoratore... Poi, siccomu vui avìstivu dda

botta di pazzìa... furiùsa... Cchi cci vuliti fari, cumpari, ‘a menti du’

cristiànu è comu ‘n filu di capiddu. Dda matina eruvu veramènti furiùsu.

Vui   non    vi    n’addunàvuu...    Scansàtini    Signuri!    L’occhi    di    fora

scaddarizzàti  d’accussì...  Poi  parrari  scunnessu...  C’annunca!  Erivu

cunvintu di èssiri fìmmina. ( Imitando la voce femminile ) “Sugnu bella!...

Ci haiu fatta ‘a pirmanènti!...” Pazzu! Pazzu furiùsu, cumpari.

Viditi ca pazzu mi stati parennu vui. Cchi mi vuliti fari capiri ca si vi

sdirrubbàstivu ‘a culpa è mia?

Allura di cui?

Ma ‘u stati dicennu ppi daveru?

Senza vulirlu, cumpari... Vui èrivu ‘nta ddu statu... ( Vedendo arrivare

dalla strada a destra, Pippina che accompagna Brasi ) Oh! Ccà c’è ‘a

cummari e pò testimuniàri. Cummari buongiòrnu. Zu Brasi vossìa

benedìca!

(  Andando  incontro  a  Brasi  )  Opà!... Comu si senti?... (  Lo  prende

sottobraccio ).

Buongiòrnu cumpari. ( Lascia Brasi e va dentro casa a prendere una sedia ).

( Ha una larga sciarpa che gli bavaglia la bocca e il naso ) Bastardi!...


GIUVANNI PIPPINA GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI SANTU GIUVANNI PIPPINA SANTU


Mulacciunàzzi fitusi!... Munacazzi cajòrdi!...

Cchi è ca dici? Ma pirchì cu’ sta sciarpa? Mancu si jèrimu ‘nta jnnaru.

Vossìa mi s’’a leva, ca c’è càudu. ( Cerca di toglierla, ma Brasi non vuole ed

impreca senza farsi capire ).

( Che è ritornata con la sedia ) Lassaccìlla stari... Accussì si ripara du’ fetu

da’ binzìna.

Ah?! Ancora ascutàva?!... Mi si la leva! Ca quali fetu? Ciàuru c’è! Vossìa

no lu senti cchi ciàuru ca c’è? ( Per non dare soddisfazione alla moglie )

m’arrichìu!... Oh!... Ciàuru di lignu lavuràtu... Ciàuru di roti firrati...

Ciàuru di culura... Ciàuru... ( Guardando il portone della bottega, smorza

l’entusiasmo e mormora tra sé ) Ca quali culura? Mancu ‘u ciàuru si senti.

( Poi a Brasi ) Vossìa mi s’‘a lassa, vah! Ca ‘n pocu di fetu di nafta c’è ppi

daveru. ( Lo fa mettere più in là, sistemandolo accanto al portone ) Mi si

metti ccà ca è chiù luntanu.

Cummari Pippina, ‘na prijera, si pirmetti. Cci stava dicennu, ccà, o’

cumpari Giuvanni, ca quannu iddu mi chiamàu, dda malidìtta matina...

vui erivu tistimònia ca non tantu era bonu ‘u cumpari... Vogghiu diri ca

di sintimènti, a dda matina, non era tantu legìttimu. E vui stissa,

cummari, ‘u dicìstivu chiù di ‘na vota. Non è veru?

Cumpari Santu m’’u faciti ‘u favuri ca vi nni jti a’ casa... prima ca oggi

haiu a pèrdiri ‘a paciènza.

Mi nni vaju? Comu? Iù vinni apposta.

Apposta? Apposta ppi dìrimi ca iù vaju a pavari i spisi du’ spitali? Iù???

No, no cumpari! Ppi spisi du’ spitali cci pensa ‘a Comuni. Sunu, inveci, i

jurnati di travagghiu ca haiu appizzàtu, e chiddi c’appizzu ancora sinu a

quannu non mi lèvunu stu issu. E spiramu, sempri, ca non cci fussi

invalidità... Dicu beni, cummari?

( Subito ) Cumpari, lassàtila pèrdiri sta tistimuniànza... pirchì non vali.

Cchi voli diri: non vali? ‘A cummari era prisenti...

( A denti stretti ) Non vali!...

( Risentita ) Varda ca ancora falluta non cci sugnu.

Brava ‘a cummari!


38

GIUVANNI

( Cercando di essere concilante verso la moglie ) Non vuleva diri chistu.

Vogghiu diri ca tra maritu e... moglie, ogni testimoniànza non ha alcun

valore.

SANTU

Cci sunu i fatti ca pàrrunu. I fatti! ‘A ‘mprisa ca vuliti negari l’evidènza

dei fatti? Iù, certu, ca sugnu ccà ‘gnissàtu... Vostra muggheri era

prisenti... Diciticcìllu vui, cummari, ca cci sunu i fatti.

PIPPINA

Quali fatti e arezi?!... Cchi cci jti ‘ncucchiànnu? ‘N’àutra vota, cumpari,

circati megghiu di non èssiri ùrvulu, quannu caminàti.

SANTU

Comu???

PIPPINA

Ùrvulu! Ùrvulu e ‘ntrunàtu.

SANTU

Cui???

GIUVANNI

( Gridando ) Vui!!! Ca cci stati rumpennu... i baddi...

PIPPINA

... di l’occhi! A’ i cristiàni ca cci l’hannu vunchi ppi fatti sò. Cci

mancavùu vui sulu?!

SANTU

Cummari, scusati: vostru maritu... ‘u sapemu... Ma vui inveci arragiunàti

PIPPINA

Viditi ca si c’è qualcunu ca non ragiuna, chistu siti vui! Me maritu, tantu

ppi sapillu, i sintimènti l’ha avutu sempri a postu. E si qualchi vota ci

acchiànunu i nervi, è sulu pirchì ha cummàttiri cu’ genti scunchiudùti

comu a vui.

GIUVANNI

( Incalzando ) ‘Nta nostra famigghia, caru cumpari, arragiunàmu tutti

perfettamente! E ‘u ciricòppulo nni furrìa bonu a tutti: a mia... a me

muggheri, a me figghia... e macari a me sòggiru, ca ppi non sèntiri fetu,

cci attruvàu ‘u sistema di ‘ntuppàrisi ‘u nasu. Non è veru, opà? Poi,

BRASI

quannu cci va pigghiannu l’abitùdini, si lu stuppa.

( Che aveva biascicato qualche parola incomprensibile, capisce che è giunto il

momento della riappacificazione tra il genero e la figlia e si toglie la sciarpa )

Veru è! Mi staiu già abituànnu. ( Porgendo la sciapa a Pippina ) Teni ccà,

PIPPINA

sàrvala intra ca... non nni sentu chiù fetu.

( Prende la sciapa e si avvia per andare dentro, ma davanti la porta, si ferma e

chiede a Brasi ) Opà, voli ca cci pigghiu ‘a còppula?

BRASI

No. pigghimi ‘u cappeddu... chiddu novu ca mi purtàu Miciu.

PIPPINA

( Va via contenta ).

GIUVANNI

E bravu a me sòggiru, ca si voli mèttiri ‘u cappeddu novu!

SCENA NONA

( Detti, Peppi, poi Ninu e Anna )

SI SENTE LA VOCE DI PEPPI CHE CHIAMA RIPETUTAMENTE DON GIUVANNI.


PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI PEPPI GIUVANNI


( Entra di corsa dalla strada a destra ) Don Giuvanni!... Cchi vi diceva iù?...

Non puteva èssiri altrimènti, botta di sali!... Cchi vi diceva?... Cchi vi

diceva?... Cosi ca ponu succèdiri ‘nta stu paisi...

Parrati chiaru. Cchi cosa successi?

Chiddu ca avìa a succèdiri: si nni scappàu!... ‘Nte matinàti... Ammucciùni

di tutti... Oh, lu nannalàu ca siti?!

Di cu’ stati parrannu?Cu’ è ca si nni scappàu?

Chiddu ca vi futtìu i soddi. Dda speci di pitturi.

Comu??? Cchi vol diri: “si nni scappàu”? Unni?


39

PEPPI

Dda supra... Di unni schifìu è. Si nni ju a stamatìna prestu, a muta a

muta. A vostru cugnatu cci pareva ca ancora durmeva... Poi attruvàu ‘u

bigliettu unni c’era scrittu: “Mi nni ritorno a Minezia. Addio!” E macari

vostru cugnatu arristàu comu ‘n passulùni.

GIUVANNI

E ‘u carrettu?... ‘U carrettu?... Sangu di Giuda latru! Livàtivi di ddocu...

( Indietreggiando si porta verso sinistra, proprio di fronte al portone, in modo

da prendere la rincorsa e sfondarlo con una spallata ) Livàtivi davanti... ca

tutti cosi sfunnu... ( Indietreggiando ancora, va a sbattere con Santu )

Cumpari, sangu di Giuda! Ancora ccà siti? Livàtivi, annunca cu’ vui

sciurru.

SANTU

Non mi nni vaju si prima...

GIUVANNI

( Gridando al colmo dell’ira ) Sangazzu di Giuda!... Pigghiàtimi dda

petra... Pigghiàtimi dda petra, don Peppi... ( Peppi va a prendergli un

grossa pietra dal mucchio che si trova in fondo a destra, ma Giuvanni gli grida

SANTU

ancora ) No! chidda chiù grossa... Chidda!

( Che d’apprima era indeciso, ora, temendo che la pietra sarà rivolta a lui, si

decide ad andare via in fretta ).

PEPPI

(  Solleva  un  grosso  macigno  e  lo  porge  a  Giuvanni  )  Finalmènti vi

decidìstivu a gràpiri stu purticàtu. Ddocu, tiniti!

GIUVANNI

( Fa l’atto di scaraventare la pietra contro il portone ).

BRASI

( Si alza e s’allontata in fretta ) Aspetta... prima ca sbagghi...

GIUVANNI

Non sbagghiu... Tutti cosi spu...( Si blocca vedendo entrare Ninu ).

NINU

( Appare dalla strada a destra, avendo in mano la chiave del portone ) Mastru,

GIUVANNI

ccà c’è ‘a chiavi!

( Lascia cadere a terra la pietra che, inavvertitamente va a finire sul piede di

Peppi, facendolo imprecare e, dolorante, saltellare su un piede solo. Poi

afferra la chiave, quasi a strappargliela dalle mani di Ninu, va ad aprire il

portone  ed  entra  con  furia,  seguito  da  Ninu  e  da  Peppi  che  zoppica

BRASI

vistosamente ).

( Rimasto solo si aggira per lo spiazzo, indeciso se entrare nella bottega o

restare fuori ).

ANNA

( Viene di corsa dalla strada in fondo e si ferma con Brasi ) Nannu... veru è?

Si nni scappàu?

BRASI

Veru! Cchi setti matinàti, dici.

ANNA

Ma... forsi tirminàu d’appitturàri?!...

BRASI

L’avissi cunsignàtu, a st’ura. Cu’ sa’, inveci, cchi pastizzu ha cumminàtu.

Vo’ talìa, ca iù non mi sentu di tràsiri.

PEPPI

( Viene fuori dal portone moggio moggio ).

ANNA

( Con apprensione ) Don Peppi, cchi fici?

PEPPI

‘U tincìu!

ANNA

( Quasi incredula, ma fiduciosa ) ...Bonu?

PEPPI

Pirfettu!

ANNA

( Notando l’atteggiamento triste di Peppi ) Ma... allura?!... Si ‘u tingìu?!...

PEPPI

( Scattando ) A to’ patri tingìu! ‘U tingìu propriu bonu!... Signuri mei, ‘n

travagghiu pagatu anticipatamènti... Havi chiù di ‘n misi e... ‘u carrettu è

sempri ‘u stissu. Mancu ‘u pinnellu ha tuccàtu. ( Avviandosi per la strada a

destra, si ferma all’angolo e si appoggia al muro quasi piangendo ) Botta di

sali! Comu pensu ca i paturnìsi sunu pronti...

SI SENTE PROVENIRE DALLA STRADA A DESTRA UN CANTO TRISTE.

SONO I SUONATORI E TUTTO IL GRUPPO FOLKLORISTICO CHE SI AVVICINANO.


40

GIUVANNI       ( Viene fuori dal portone. E’ affranto. Si accascia su un gradino della porta, ma subito ha uno scatto d’ira e va ad aprire con un calcio l’altra anta del portone, spalancandolo tutto. Poi si accascia nuovamente sedendo come prima. A questo punto, venendo dalla bottega, appare Ninu, che rimane affranto davanti il portone. Allora con tono pacato e deciso gli dice: ) Ninu, ti

lu puoi purtari. ‘U carrettu e tò!

NINU                      ( Portandosi avanti ) No! ‘U carrettu resta ccà... e l’appittùra Anna!

ANNA                    ( Si avvicina al padre e senza parlare gli chiede il permesso; poi, dopo che Giuvanni le fa segno di sì, corre da Ninu e, tenendosi per mano, si avviano per entrare nella bottega ).

SI ODE IL SUONO DI UN CLACSON PROVENIRE DALLA STRADA IN FONDO.

.

PIPPINA

( Affacciandosi dalla porta ) Anna... vacci tu ‘nta pompa.

ANNA

Non pozzu... Haiu chiffàri!... ( Ed entra nella bottega assieme a Ninu ).

SI ODE ANCORA IL SUONO DEL CLACSON.

GIUVANNI

( Si alza ) Ci vaiu iù! ( Ormai rassegnato, si avvia per il fondo ed esce dal lato

PIPPINA

destro della strada, dove c’è la colonnina della pompa di benzina ).

( Rimane davanti la porta a guardare il marito. Poi porge a Brasi il cappello

vecchio ) Opà, mi teni chistu! Non lu trovu chiddu novu. ( A passi lenti si

avvia anche lei verso il fondo e rimane ad osservare il marito affaccendato nel

BRASI

far funzionare la pompa ).

( Ritrovando, come per miracolo, la lena di una volta, si mette in testa il

cappello e, pur con un lieve tremolìo alle mani, si toglie la giacca; si rimbocca

le maniche della camicia e si aggiusta il gilè; infine si gira di sbieco il

cappello alla ventitrè ed è pronto ad entrare nella bottega per iniziare il lavoro

PEPPI

assieme ad Anna ).

( Era rimasto a guardare lo svolgersi delle varie azioni, ma soprattutto rimane

colpito dall’atteggiamento di Brasi. Allora gli va incontro,  gli si inginocchia

davanti e gli bacia le mani che non tremano tanto. Poi, quando Brasi, deciso,

entra nella bottega, si alza e trova i suonatori, che assieme al Gruppo

folkloristico, stanno entrando in silenzio dalla strada a destra. Allora con

grande gioia grida: ) Forza picciotti, musica! Musica, ca vincemu!

I SUONATORI INTONANO UN MOTIVO ALLEGRO E I BALLERINI BALLANO FESTANTI DAVANTI IL PORTONE, COINVOLGENDO ANCHE DON PEPPI.

GIUVANNI       ( Rientra dal fondo a destra ).

PIPPINA              ( Gli va in contro ).

QUANDO GIUVANNI E PIPPINA SI TROVANO DI FRONTE

SI ABBRACCIANO CALOROSAMENTE.

TUTT’INTORNO LA FESTA CONTINUA,

MENTRE LENTAMENTE SI CHIUDE IL S I P A R I O.

F I N E


Pippo spampinato

Via 18^ Traversa, 46 – 95032 –BELPASSO

Tel. 095- 91 20 24 cell. 347 1493411 – IMAIL PIPPO. SPAMPINATO @ tele2. it