Mbrogghi e ‘mbrugghiuni

"MBROGGHI E 'MBRUGGHIUNI"

"MBROGGHI E 'MBRUGGHIUNI"

COMMEDIA IN TRE ATTI

DI FRANCESCO D'ARRIGO

PERSONAGGI INTERPRETI

GIACOMO VALENTI anni 50

CARMELA (moglie) anni 45

MARIA (figlia) anni 25

LUCIA (figlia) anni 20

GRAZIA (vicina di casa) anni 45

FILIPPO anni 30

ANGELO anni 45

ORAZIO anni 30

ERNESTO (padrone di casa) anni 60

AVVOCATO VADALA' anni 40

La vita, si sa, piena d'inganni, di raggiri, di truffe, di situazioni intricate che magari richiedono artifici per essere risolte. C' dunque l'imbroglione acito,incallito, che si adopera a esercitare il raggiro per sbarcare il lunario e che lo fa per innata vocazione di impostore, di lestofante. Giuri chi, almeno una volta nella vita, non stato vittima di un truffatore, di un disonesto, di un'impostore, da "nu mbrugghiuni" se morale c' in questa commedia che anche un padre buono pu essere indotto dalla necessit della vita e per sue esperienze negative col prossimo a doverne copiare l'esempio per non lasciarsi sopraffare dalla indigenza. Sempre in buona fede, si capisce.

l'autore

Modesta casa in un quartiere di Catania. Comune a centro, a sinistra una porta che comunica con il resto della casa. Al centro della scena, tavolo con quattro sedie sopra il tavolo. Tavolinetto con televisione, mobiletto con telefono, quadri alle pareti, All'aprirsi del sipario Maria toglie le sedie dal tavolo e le depone per terra. Poi stende un tappeto sopra il tavolo e mette un vaso di fiori. Lucia pulisce. Carmela dirige le faccende.

SCENA PRIMA

(CARMELA - MARIA - LUCIA)

CARMELA - Carusi, ama fari a pulizia di Pasqua, perci mittemini u cori m'paci, e accuminciamua sbarattari!

LUCIA - Mamma, iu aia studiari.

CARMELA - Na studiatu mai, e ora hai sta volont? Pi oggi ni fai a menu. Tantu ca testa ca hai tu, non succeri nenti!

MARIA - A mia mi doli a carina, e non mi pozzu moviri.

CARMELA - ( Seccata ) Inveci ta moviri; a fari ginnastica ca ti fa beni, annunca ta bessu i a carina cu n'coppu di scarpa ca ti rugnu!( Fa la mossa relativa ) E ti fazzu passari u duluri.

MARIA - Non c' bisognu, mi passau.

CARMELA - Brava, tu si na carusa giudiziosa. I me paroli sunu na santa cosa: megghiu da pumata. Avanti, ognunu o so postu.

MARIA - I mi ni vaiu a lavari i piatti!

CARMELA - Comu? I piatti ne lavau nuddu?

MARIA - Nuddu!

CARMELA - ( Minacciosa ) Caiordi e cosi puzzolenti. Non vi vergognati?

LUCIA - Mamma, l'aveva lavari Maria; u so turnu.

MARIA - Non veru! I i lavai assira, ora tocca a idda.

LUCIA - Si munzignara!

CARMELA - Basta! Aviti ragiuni. U tortu mio ca non m'aia n'tisu bona e mi ii a cuccari. ( Minacciosa ) Stati attenti, chiddu ca vi dicu: su pi lu vostru diavulu varisicati a lassari i piatti lordi, vi putiti scavari a fossa che vostri manu. ( A Maria ) Tu, marciamu da banna a lavari i piatti.

MARIA - ( Esce ).

LUCIA - ( Comincia le pulizie, spolvera i mobili, mette le sedie sotto sopra ecc.ecc. ).

SCENA SECONDA

( Carmela - Lucia - Grazia )

SUONANO

CARMELA - Sunanu viri cu .

LUCIA - Rapici tu, ca i non ci pozzu iri.

CARMELA - ( Apre vede Grazia e dice ) Lei , si accomodi.

GRAZIA - ( Entra ) Signura Carmela buonasera. A scusari sa disturbu ( Guarda, poi sarcastica ) Chi faciti a pulizia di Pasqua?

CARMELA - Picch ci diri cosa?

GRAZIA - No, nenti.

CARMELA - Annunca picch sfutti?

GRAZIA - Non staiu sfuttennu, chi centra? A stamu facennu macari nuatri. Avemu tutti cosi peri peri, lampadari, tenni...

CARMELA - ( Subito ) Quaterni, cinchina...

GRAZIA - Annunca lei ca sfutti?

CARMELA - N'zomma, mu voli diri chi cosa voli?

GRAZIA - Aieri so maritu, mi purtau m'paru di scarpi nummuru trentasetti. Chidda destra giusta, chidda sinistra nummuru trentasei e non mi pozzu mettiri. I purtai ca. Ci runa a so marito ca mi cancia.

CARMELA - Me marito non c', e no negozio. Ci v e si fa canciari.

GRAZIA - I non ci pozzu iri, ci lassu a lei, quannu su pronti, mi pigghiu (ridi) no carettu, a fera, mu chiama negozio.

CARMELA - Non c' nenti, d'aririri. Vidissi ca u carrettu di me marito megghiu do negozio. Pava u solo pubblico e i tassi megghiu di lautri.

GRAZIA - Chi sta n'cucchiannu! Voli mettiri u negoziu co carettu? No negoziu, su lei ci dici vogghiu u trentasetti, ci dununu u trentasetti, no carrettu inveci, ci dununu nu trentasei e nu trentasetti.

CARMELA - Annunca lei, picch ci va?

GRAZIA - Ca me marito disoccupato. Ammenu sgavitamu! Ma no ca i ne capissi i coso fini. Purttroppu na vita ci su i chianati e i scinnuti, a m'aia cuntintari di chiddu ca passa u cunventu; per me maritu picca n'avi ca trasi na m'postu sicuru, ca ci prumittiu l'onorevoli Salsetta comu acchiana.

CARMELA - ( Ride ) Chissu comu acchiana, sassetta na putruna e non si scugna chi. U postu so maritu no viri mancu co binoculu.

GRAZIA - Prima di tutto si chiama Salsetta, no Sassetta; Poi n'cucinu n'fora di me maritu e ci dissi ca u primu postu ca c', u so.

CARMELA - E lei ci criri?

GRAZIA - Picch non ciaia cririri? Ci resi a parola d'onore!

CARMELA - Appuntu pi chissu lei non ci cririri. Su non ci dava a parola d'onore, u postu ci dava sicuru.

GRAZIA - Chi voli diri?

CARMELA - Vogghiu diri, ca chissi, quannu dununu a parola d'onore, na mantenunu mai.

GRAZIA - Chissu non ci lassu diri: onestu!

CARMELA - Annunca non onorevole, ci n'cucchiau a lei.

GRAZIA - Chi sta dicennu? Sugnu sicura ca u postu ci runa.

CARMELA - Ca biata lei ca ancora criri a si genti onesti. I sacciu sulu, ca unu di chissi, vint'anni f, ci prumittiu m'postu a me marito e ancora aspetta.

GRAZIA - L'onorevole di vint'anni f erunu tutti fasulli, ora diversu.

CARMELA - Si mittissi na testa ca l'onorevole di vint'anni f, o di ora sunu tutti i stissi. Na canciatu nenti. Iddi u fanu pi tradizioni della categoria, ca prumettunu e non mantenunu mai. Ascutassi a mia, non si illuda.

GRAZIA - I, sugnu cunvinta ca ci runa.

CARMELA - E I, ci auguru cu tuttu u cori.

GRAZIA - Mi ni vaiu, ca si fici tardu. Ci dicissi a so maritu!

CARMELA - Comu veni ci dicu e ci fazzu canciari.

GRAZIA - Grazie, buonasera ( Esce ).

CARMELA - Buonasera. ( A lucia e Maria ) Carusi, ancora tutti cosi a menzu e peri ci su. Chi n'tinzioni aviti? Ca pi fari annicchia pulizia di Pasqua, ama fari a notti Natali?

MARIA - ( Entra ) Mamma alleggiu, alleggiu, appoi ti lamenti ca i cosi ne facemu puliti.

LUCIA - Giustu dici Maria, u tempu ca ci voli.

CARMELA - ( A Maria ) I piatti i lavasti? Su veni vostru padri e viri tutti i cosi a menzu i peri, ni vannia.

MARIA - I lavai. O pap facemu finta ca no sintemu.

CARMELA - Ni stamu pirdennu n'chiacchiri e non cunchiuremu nenti.

SCENA TERZA

( Carmela - Maria - Lucia - Giacomo )

GIACOMO - ( Entra con un occhio nero e resta meravigliato ) Chi succiriu, ni ni stamu stunnannu di casa?

CARMELA - U scunghiurutu ca si! Stamu facennu a pulizia di Pasqua.

GIACOMO - U capii, stati livannu tutti i muffi e i fulinii c'ata cucchiatu n'ta nannu.

CARMELA - A lingua ta siccari! ( Guarda l'occhio di Giacomo ) Chi fu n'ta l'occhio, parra, chi succiriu?

GIACOMO - Nenti!

CARMELA - Comu, ai l'occhio niuru e dici nenti?

MARIA - Pap unni n'tappasti?

GIACOMO - Na na tumpulata!

LUCIA - Na tumpulata? E fici stu dannu?

CARMELA - E cu ta resi?

GIACOMO - ( Siede ) Vinni unu no negozio cu so muggheri e mi dissi: chi avi scarpi di

secunna manu? I ci dissi no, aiu scarpi di secunnu peri! Mi resi m'pugnu na facci e pigghiau l'occhio.

CARMELA - E tu chi facisti?

GIACOMO - C'ava fari, ca mu pigghiai!

CARMELA - U lassasti iri d'accussi, senza farici nenti? Chi uomu si!

GIACOMO - Uomu spettu! Comu i ci dissi veni ca, avvicina, su hai curaggiu! Iddu mi

dissi: s'avvicinu ti dugnu u restu. Annunca i pinsai ca i clienti anu sempri raggiuni; mi fici nicu nicu e maggattai.

MARIA - Pap, cu tu fici fari a dirici d'accussi?

LUCIA - Chiddu ca dicu i.

GIACOMO - Ci dissi pi schirzari. Chi sapeva ca sa pigghiava a mali.

CARMELA - Sempri pi parrari assai! A chiddu ci passi ca u pigghiavi in giro!

GIACOMO - A genti di sti tempi selvaggia; Non si ci pu mancu schirzari.

CARMELA - Amuninni da banna, ca ti fazzu bagnoli.

GIACOMO - Quali bagnoli e brindisi, ora mi passa!

CARMELA - Mancu ti mettu m'pezzu di carni cruda, ca ietta tuttu u niuru?

GIACOMO - U me occhio, chi pigghiasti pi m'puppu?

CARMELA - Ora comu ti fai i fotografie pa tessera?

GIACOMO - Mi fazzu a simana ca trasi.

CARMELA - E piddemu nautra simana!

GIACOMO - Chi ci f, non ca ma giuva subutu. Su mi fazzu ora, na tessera ci mettunu: Segni particolari, occhiu niuru!

CARMELA - Mancu ci mettu annicchia di garza e m'pocu di sparattrappuli?

GIACOMO - Ti dissi ca non ci mettiri nenti!

CARMELA - U voi lassari l'occhiu accussi a nura?

GIACOMO - Vadda chi fai: ora u vistemu l'occhio. Vai da banna pigghia macari a canuttera.

CARMELA - Quantu si matelicu! E tu pi chistu scippasti u pugnu, pi pigghiari in giru a

genti. A propositu ti cattasti i bretelli novi?

GIACOMO - Mi cattai! U sai chi mi dissi chiddu do negoziu?

CARMELA - Chi ti dissi?

GIACOMO - Lei chi avvocato?

CARMELA - O lu bestia!

GIACOMO - Picch bestia?

CARMELA - Si viri na facci su unu avvocato.

GIACOMO - Chi facci anu l'avvucati? Per casu chi anu, tri occhi, du nasi?

CARMELA - Si virunu di tri migghia luntanu, sunu inteliggenti, no comu a tia.

GIACOMO - Non ti scurdari ca i macari haiu bazzicatu all'universit.

CARMELA - All'universit? Mai saputu!

GIACOMO - Tu scuddasti ca attagghiu ci vinneva panini imbottiti e cazzusi. Sempri

all'universit era. Mi chiamaunu collega.

CARMELA - Pi sfuttiri ti chiamaunu cullega.

GIACOMO - Tantu p'accuzzari, ci addimannai, picchi ci ero sembrato avvocato...

m'arrispunniu ca sulu l'avvocati portunu i bretelli. A stu puntu, ci fici i

l'interrogatorio. U sapi lei picch l'avvocati portunu i bretelli? Pi non perdiri i

causi, ci dissi! E si stricau n'terra di risati.

MARIA - Pap, da seggia ta susiri, c'aia dari na spolverata.

GIACOMO - Giustu giustu chista, a spolverari?

LUCIA - L'autri gi su fatti!

GIACOMO - Ora ni mangiamu ( Si alza e si siede in un'altra sedia ).

MARIA - Pap, ta susiri macari di ca. C'aia dari na scupata n'terra.

GIACOMO - ( Seccato si alza e si siede sopra il tavolo ).

CARMELA - E comu supra, a tavola tassetti? Idda ca scunicchiata!

GIACOMO - Scunicchiata ci si tu. ( Gridando ) Mu vuliti diri unni m'aia sittari? Ne seggi no, na tavola mancu, m'assettu n'terra?

MARIA - N'terra no, non tu dissi c'aia scupari?

GIACOMO - Ma dicu i, sta pulizia di Pasqua na putissuru fari pi cannaluvari e non ci rumpissuru a testa?

CARMELA - Comu, spatti ti lamenti ca facemu a pulizia?

GIACOMO - Non mi lamentu da pulizia.

LUCIA - U pap si lamenta de carabinieri?!

GIACOMO - Mi lamentu di carab..... Viri ca pigghiu sta seggia senza puliziata e ta sbattu na testa. Maladucata ( Fa la mossa relativa ).

CARMELA - ( Subito interviene ) Bonu, bonu a picciridda schirzava.

GIACOMO - A schirzari cu so soru. Gi ca di sti tempi a ducazioni si pessi.

CARMELA - Chissu non veru. A sira prima ca si cuccunu ti dununu u bacio da buona notte.

GIACOMO - E tu timmirii.

CARMELA - Si, ca ora mimmiriava, pi bacio ca ti dununu i to figghi.

LUCIA - ( A Maria ) A soru megghiu di ora, non c', pi dirici du discursu o pap.

MARIA - I non ci dicu ca mi scantu.

LUCIA - Annunca ci dicu i.

MARIA - Aspetta, e su ni vannia?

LUCIA - Non ti scantari ca non ni vannia.

GIACOMO - ( Vede Lucia e Maria che parlano tra di loro ) Chi cosa aviti tutti dui, ca parrati a sulu?

LUCIA - Nenti.

GIACOMO - Non pu essiri. Dui ca si parrunu qualche cosa sa diciunu.

LUCIA - Ti vuleumu diri, a stasira semu ammitati na n'compleannu! N'amica nostra fa diciott'anni.

GIACOMO - E tuttu chistu era u segretu Quantu siti babbi.

LUCIA - ( A Maria ) Non tu dissi i, ca non ni diceva nenti!

GIACOMO - V diri, ca comu vi ha vitati, ora vi svitati.

MARIA - Ma pap...

GIACOMO - Nenti! A stasira non si nesci.

LUCIA - Lassulu iri. Avemu m'patri ca non nesci iddu, e non voli fari nesciri a lautri.

GIACOMO - ( A Carmela ) U vidi comu parrunu i to figghi?

CARMELA - Hanu ragiuni.

GIACOMO - Macari tu si d'accordo cu iddi? Na sta casa siti tri contro unu.

CARMELA - Non fari a vittima. In fin dei conti chi ti stanu addumannannu, u permesso pi nesciri n'tra iddi carusi. Vanu na signura Di Bella, ca so figghia fa u compleanno.

GIACOMO - E va beni, m'arennu! Per a un patto: ca massimo a menzannotti, ata essiri intra!

LUCIA - MARIA ( Baciano Giacomo ) Grazie pap!

GIACOMO - Prima per, ata sistimari sta casa. Pari ca ci fu l'alluvioni.

LUCIA - Non ti preoccupari pap. Semu quasi pronti ( Escono ).

CARMELA - U viri quantu sunu felici?

GIACOMO - Si, ma i, sugnu infelici.

CARMELA - Picch?

GIACOMO - Picch non pozzu dormiri, pinsannu a iddi ca su fora.

CARMELA - Macari i. Ma non ca i putemu attaccari. pericoloso! Quannu si strogghiunu fanu chi dannu.

GIACOMO - Docu hai ragiuni. Spiriamu ca sa divertunu e non succeri nenti.

CARMELA - Giustu giustu ci succeriri qualche cosa? Ca pensa Dio. Chiuttostu, vinni a signura Grazia, a muggheri di Pippo n'zalatera.

GIACOMO - Chi vuleva?

CARMELA - Purtau i scarpi ca s'accattau aieri.

GIACOMO - E picch?

CARMELA - Dici ca a destra era numero trentasetti, mentri a sinistra, nummuru trentasei. E i voli canciati. Chissa ogni vota ca s'accatta m'paru di scarpi, fa na storia.

GIACOMO - Ci dicisti ca si ni parra dumani a sira?

CARMELA - Chi c' bisognu ca ci diceva. Non si sapi?

GIACOMO - U sai ca cammuriusa.

SCENA QUARTA

( Giacomo - Carmela - Turi )

SUONANO.

GIACOMO - Sunanu, viri cu .

CARMELA - ( Apre ) Trasissi.

GIACOMO - Cu ?

CARMELA - Turi u scupinu, l'amicu t.

TURI - ( Entra ) Signura, vidissi ca i mi chiamu Turi Buffa.

CARMELA - E si viri na facci.

TURI - Chi cosa?

CARMELA - Nenti. Ci curpa me marito ca mi fa fari mali cumpassi. M'a dittu sempri ca lei si chiama Turi u scupinu.

TURI - Signura, u scupinu u soprannomu, u capiu?

CARMELA - U capii. Di ora in poi vi chiamu Turi Buffa.

TURI - ( A Giacomo ) Cu viri a tia viri a Pasqua.

GIACOMO - Picch dici chissu? Tu chiuttostu unni a statu?

TURI - Trasii o spidali...

GIACOMO - Bravo! Finalmenti ci riniscisti. Comu portantinu?

TURI - No, mi operai di appendiciti.

GIACOMO - I non sappi nenti, annunca na visita ta faceva.

TURI - l'ultima vota ca ni vistumu, tu dissi ca m'ava ricoverari.

GIACOMO - Ti pari ca mu riuddai? Per, i na me menti diceva: iavi assai ca non viru a Turi. Cu sapi unni si n'ficcau. Nenti sapennu ca eri ricoveratu o spitali. Ora comu stai, tutto beni?

TURI - Tutto beni grazie a Dio. E tu? Viru ca hai n'occhiu niuru. Chi f?

GIACOMO - Ca ci dissi na parola pi scherzu a unu, e mi desi m'pugnu.

TURI - ( Ride ) E su a parola ci dicevi appiddaveru, chi ti faceva?

CARMELA - U mannava o spitali, e ci faceva cumpagnia a lei.I vaiu da banna ( Esce ).

TURI - To muggheri sempri a stissa. Iavi vint'anni ca ni canuscemu, e non cancia mai.

GIACOMO - Inveci canciau. Na viri ca chi vecchia?

TURI - I parrava comu carattiri. Ca n'tipu schirzusa.

GIACOMO - E to muggheri, chi dici?

TURI - I quannu mi ni ii di intra, a lassai ca non diceva nenti, ora no sacciu chi dici?

GIACOMO - Vuleva diri, comu st.

TURI - Beni! Sapeva ca vineva cca, e ti manna a salutari.

GIACOMO - Grazie! Annunca vinisti pi dirimi ca ti operasti?

TURI - Vinni a me casa Nicola Bafacchia.

GIACOMO - E chi vuleva?

TURI - Mi dissi, su duminica vuleumu iri a piscari cu iddu.

GIACOMO - No, duminica non ci pozzu veniri. Ci prumittii a me muggheri, ca di matina ci faceva fari na passiata a muntagna.

TURI - Ca ci vai n'autra duminica. Non ca muntagna sa m'pununu e sa portunu.

GIACOMO - Annunca u stissu po mari. Ca ci iemu n'autra vota. Sempri dda , non ca u mettunu ne biduni e u trasportunu.

TURI - ca su non ci veni tu, chi piaciri c'!

GIACOMO - U piaciri ci sintiti u stissu.

TURI - Ma non u stissu. Quannu ci si tu, ni facemu di risati. ( Ride ) Tu rioddi quannu ci cumminasti u fattu de lapuni?

GIACOMO - Quali fattu? Ci criri, ca non mu rioddu.

TURI - Avaia, ci mittisti na l'amo u lapuni, inveci do vermu. E Nicola sbalordito ti dissi: ci metti u lapuni? E tu ci risppunnisti: sempri a passari m'pisci c'ammucca lapuni.

GIACOMO - ( Ride ) Veru . Ora mu staiu ariuddannu. A li risati ca ni ficiumu.

TURI - ( Ridendo ) E d'autra, ca na lenza senza amu, ci mittisti m'pezzu di carta. Ci scrivisti: trent'unu e quarantasetti. A calasti e mari e ti dissi: picch ci scrivisti si nummira? E tu dicisti, ca era l'amu.

GIACOMO - Certu, ca ci cumminai quattru. Viri, iddu, quannu va a piscari, su non pigghia pisci si pigghia collira. I inveci, ci vaiu pi passari tempu.

TURI - ( Guarda l'orologio ) Aiutamini ca si fici tardu.

GIACOMO - C'ama fari?

TURI - Comu c'ama fari? Tu scurdasti, ca oggi, c' sciopero e n'ama riuniri?

GIACOMO - Oggi quantu n'avemu?

TURI - Diciannovi.

GIACOMO - Veru , mi l'ava scurdatu. Aspetta ca ci dicu a me muggheri ( Chiama Carmela ).

CARMELA - ( Entra ) Chi voi?

GIACOMO - Viri ca i e Turi, ama ghiri a riunioni ca c' sciopero, e c' macari u comizio.

CARMELA - Stai attentu. Ne comizi, ci su sempri chiddi ca scippunu vastunati.

TURI - Chi va dicennu signura? Nuatri chi semu tipi ca ni facemu dari vastunati? Na facemu a larga.

CARMELA - Forsi comu dici lei, ma i, mi scantu.

GIACOMO - Chi centri tu. Ca, su c' unu ca s'avissi scantari sugnu i. A nostra categoria sunu tutti genti boni, non succeri nenti.

CARMELA - Spiriamu ca comu dici tu.

TURI - Ni ni iemu, ca si fici tardu?

GIACOMO - Senza primura, tantu accumincia e sei.

TURI - ( Guarda l'orologio ) Su i sei menu n'quartu.

GIACOMO - Annunca tardu.

TURI - Signura Buonasera.

CARMELA - Buonasera, e mi saluta a so muggheri.

TURI - Grazie, non mancher ( Esce ).

SCENA QUINTA

( Carmela - Maria - Lucia - Filippo )

MARIA - ( Entra ) Mamma, pa festa di dumani, mi vulissi mettiri a vesti ca mi misi, quannu ii o matrimonio. Tu chi dici?

CARMELA - Certu a mamma, fai na bella cumparsa. Lucia unni ?

MARIA - Da banna. Sta circannu a menzu e robbi chiddu ca sa mettiri stasira.

CARMELA - Non si pu mettiri macari idda a vesti do matrimonio?

MARIA - Ci dissi e non ni voli sentiri ( Esce ).

LUCIA - ( Entra ) Mamma, a vistu i me pantaloni ca mi l'aia stirari pi dumani?

CARMELA - Ti metti i pantaloni?

LUCIA - Si.

CARMELA - Non megghiu ca ti metti u vistitu do matrimonio?

LUCIA - Mamma, sempri na cosa? Almenu canciu.

CARMELA - I ti cunsighiu u vistitu. Specialmenti ca iti no locali. Fai chi cumparsa.

LUCIA - Nenti ci f. Oggi a genti si vesti comu ci pari e piaci.

CARMELA - Fai chiddu ca voi. Tantu sempri tu vinci. I pantaloni su misi na putruna da stanza lettu.

LUCIA - E cu ci misi?

CARMELA - Chi ni sacciu i.

LUCIA - Va beni, ora mi pigghiu ( Esce ).

SUONANO.

CARMELA - Cu ?

FILIPPO - Sugnu chiddu da televisione.

CARMELA - ( Apre ) Finalmenti vinni? Iavi ca u spettu.

FILIPPO - Quant'avi ca ma spetta?

CARMELA - Ca ora fa na simana.

FILIPPO - Mi dicissi na cosa, so maritu c'?

CARMELA - Non c', nisciu ora ora.

FILIPPO - ( Sospirando ) Menu mali.

CARMELA - Picch dici: menu mali?

FILIPPO - No nenti. Certi voti parrari che mariti, non mi ci trovu. Megghiu parrari che fimmini...Dunca lei avi a televisioni?!

CARMELA - Certu ca ci l'aiu.

FILIPPO - Comu, in bianco e nero?

CARMELA - Chi va n'cucchiannu, lei arristau arritratu. Ci l'aiu a culuri.

FILIPPO - Havi assai ca ci l'avi?

CARMELA - Cinc'anni, e parrannu sincera, non ma datu mai c'aviri. Ora ci pigghiau ca non si viri nenti.

FILIPPO - Scummettu ca tassa non ni pava.

CARMELA - Comu u n'zittau? Chi sugnu bestia ca pavu a tassa?

FILIPPO - Secunnu lei, tutti chiddi ca paunu a tassa sunu bestia?

CARMELA - Ca certu!

FILIPPO - Macari i?

CARMELA - Ca su a pava, bestia macari lei.

FILIPPO - E chissu macari veru. Mi dicissi na cosa: a cu intestata?

CARMELA - A mia.

FILIPPO - Lei dunque sarebbe?

CARMELA - Non capisciu picch havi a sapiri comu mi chiamu?

FILIPPO - Pi scriviri a ricevuta.

CARMELA - Comu a ricevuta? E chi f, prima scrivi e poi abbessa?

FILIPPO - Certo?! Abbessu pe festi

CARMELA - Pe festi? Comu, lei travagghia pe festi, quannu l'autri sunu in vacanza? Prima di duminica me maritu a voli abbissata, annunca cu senti. Chiuttostu, mi dicissi na cosa: Mi costa assai?

FILIPPO - Assai, assai, ci costa!

CARMELA - E comu, senza talialla, dici ca mi costa assai?

FILIPPO - I viru a occhio, perci lei si chiama?

CARMELA - Carmela Occhipinti... Sintissi, prima ca ci metti manu: Virissi ca la giustari subutu. Me maritu sa viriri a partita.

FILIPPO - Docu sta a lei. Su pava subutu, so marito sa viri a partita; su non pava subutu, non sa viri.

CARMELA - Haia pavari prima?

FILIPPO - Ca certu!

CARMELA - Mai l'aia n'tisu diri. Tutti chiddi ca giustunu i televisioni si fanu pavari dopu.

FILIPPO - Signora, ancora non l'ha capito? I non na giustu. I i sigillu. Sugnu un funzionario delle tasse, e succomu lei a tassa non l'ha pavatu, ora a pava, e spatti cu l'interessi.

CARMELA - ( Seccata ) Annunca lei trarimintusu? Apprufittau da me bona fede. E quantu avissi a pavari?

FILIPPO - (guarda un figlio) Centumilaliri e cu iautri interessi e cosi varie ducentumilaliri e trianni ca nun'a pavatu mai....fanu seicentumilaliri.

CARMELA - Mizzica! Prima haia a parrari cu me maritu.

FILIPPO - Cu so maritu? Non ci duna stu dispiaciri...ascutassi a mia anzi, u sapi chi ci dicu, ca poich lei mi simpatica ci fazzu pavari cinquecentumilaliri va beni?

CARMELA - U Signuri ciarenni. Na vota tantu s'incontra n'anima bona.

FILIPPO - Signura haiu chi ffari s'allistissi.

CARMELA - E va bene. Mi lassa a ricevuta.

FILIPPO - Certu ca ci lassu, chi ci pari, ca sugnu 'mbrugghiuni?

CARMELA - (prende la ricevuta) Aspittassi minutu ca pigghiu i soddi (esce) Poi entra con Maria, da i soldi) Tinissi.

FILIPPO - (prende i soldi) Buonasera (esce).

CARMELA - Autru ca bona sira. Lei mi desi a malasira. (rivolta al pubblico) Ciana fari tutti vilenu.

MARIA - U viri ca i me parolai vi 'ntappunu na facci? Quantu voti vu dissi, a tia e o pap di pavari?

CARMELA - To patri ci curpa. Iddu ha statu, ca no la vulutu pavari.

SCENA SESTA

( Carmela - Maria - Giacomo)

GIACOMO - (entra con la testa fasciata)

MARIA - (piange) Pap, chi succiriu? Pichi hai a testa fasciata?

GIACOMO - E' di moda. Ora si usa!

CARMELA - U sapeva i ca ti fineva d'accussi!

GIACOMO - Senti tu, ma diri comu fai a sapiri ca ma succeriri qualche cosa? Mi pari na mavara.

CARMELA - E' ca si m'branatu! Non c' na vota, ca nesci e non torni intra cu qualche difettu. Ora per esempiu chi succiriu?

GIACOMO - O comizio, mentri chiddu parrava, di bonu a bonu, a genti accuminciau abbiarici trunza di bastardu, scocci di muluni, pumadoru,,,i e Turi comu vistumu a carta mala pigghiata, ni staumu alluntanannu, n'duttuna m'pumaroro ca sa si truvava di passaggiu, scapula a testa di Turi e n'attapu na mia. Mi fici n'acchettu, mi curiu m'pocu di sangu. C'era a farmacia da n'facci e u medicu mi miricau. Pi futtuna non ci vosunu punti.

CARMELA - (sbalordita) Ma comu, cu pomaroro ti spaccasti a testa?

GIACOMO - Era pumadoro n'ta lanna.

CARMELA - Chissu picchi, pi na scutari a mia....chiuttostu cosi niuri ci sunu. vinni unu da televisione.

GIACOMO - Finalmenti! E' chi ci voli pi falli veniri, a domanna do sinnucu?

CARMELA - Chissi venunu senza dumanna, tuppuliunu e trasunu!

MARIA - Pap trasiu di dirittu!

GIACOMO - Pi casu, si cumpurtau di malarucatu? Chi pigghiau a me casa pi funnucu?

CARMELA - Non vinni pi giustalla!

GIACOMO - Annunca picchi?

MARIA - Pap, nunn'era u tecnico, ma chiddu de tassi.

GIACOMO - Chiddu de tassi? E chi ti dissi?

CARMELA - Ca si nun pavava subbutu, siggillava l'apparecchiu.

GIACOMO - E' quantu pavasti?

CARMELA - Seicentumilaliri...veramenti mi cal a tassa a cinquecentomilaliri.

GIACOMO - E na puteumu cattari nova?

CARMELA - A cuppa a to! Ora a nesciri macari i soldi p'aggiustalla.

MARIA - Pap, quantu voti tu dissi di pagalla?

GIACOMO - Tu statti muta, ca si chiu bestia di to matri?

CARMELA - Non sbagghiari a parari. Su eri tu chi facevi?

GIACOMO - L'assicutava a pirati.

CARMELA - Accussi, ti dinunziava e ti mannava n'galera.

GIACOMO - A cu mannava n'galera?

CARMELA - A tia!

GIACOMO - Vo cucchiti, fui! N'galera! Non mi pu paci signuri mei, aiu na muggheri bestia

MARIA - Pap a mamma non ci curpa nenti, u voi capiri, si o no, ca unu a essiri in regola con lo stato?

GIACOMO - (seccato) Au, tu non ti n'tricari.

MARIA - Va bene! (esce)

GIACOMO - Non mi po paci!

CARMELA - Non ti po' paci, picchi si m'brugghiuni, e nun ti cala ca finalmenti a pavasti cara. Vulevi fregari u stato? E u stato ti ha fregato.

SCENA SETTIMA

(Carmela - Giacomo - Angelo)

SUONANO

GIACOMO - Stanu sunannu viri cu .

CARMELA - (apre) A cu cerca?

ANGELO - Buonasera, sono un funziunariu delle tasse.

GIACOMO - (ride) E chi si desunu tutti a parola? Viremu chi voli! Si accomodi.

ANGELO - Grazie (siede)

CARMELA - (a Giacomo) N'autru funzionante di tassi?

GIACOMO - Muta statti! Anzi pigghia a ricevuta.

CARMELA - (esce)

ANGELO - (prende un foglio della carpetta) Dunque lei chi avi a televisioni. non mi dicissi di no, ca u sacciu aiu locchiu clinicu.

GIACOMO - Iu inveci aiu l'occhiu spitali

ANGELO - (sbalotrdito) Occhiu spitali? E' chi occhiu ?

GIACOMO - Se dici d'aviri l'occhiu clinico, ha sapiri pi fozza chi l'occhiu spitali.

ANGELO - E invece no sacciu.

GIACOMO - Mancu i!

ANGELO - Virissi ca spirutu non ni mangiu.

GIACOMO - E fa beni, u spirutu non si mangia servi pi miricari e pi fari u rosolio.

ANGELO - Sintissi non mi facissi perdiri il lume della raggione.

GIACOMO - Picchi saridduciu co lumi a regioni? Ca certu addopu ca l'onorevoli sa mangianu tutta.

ANGELO - Ma quali regioni e lumi a petrolio, parrai, ca mi sta facennu perdiri i sensi.

GIACOMO - Addopu ca, parra ostrogoto e nun si fa capiri.

ANGELO - Senta, viru ca noi due non ci capemu.

GIACOMO - (ride) A lei ci pari, nu viri quantu largu c' com' ca non ci capemu a stanza chidda ca , ma ( si muove si gira, e saltella ) a mia mi pari ca ci capemu, non ni etta stritta.

ANGELO - Senta, nunn'haiu vogghia di fari u pulcinella nunni mangiu spiritu! A cu voli fari ridiri lei? Mi pigghiassi chiuttostu a ricevuta.

GIACOMO - Dunca sapi ca me muggheri ha pagato ora ora a multa, ma cu ci dissi?

ANGELO - U me collega, chiddu de tassi. So muggheri ha pavato picch sono anni che non era in regola.

GIACOMO - Cinquecentomilaliri ha pavato.

ANGELO - U sacciu! che ora lei deve pagare il canone per quest'anno i cinquecentomilaliri pe tassi arretrati, u canone pi l'anno ca curri.

GIACOMO - Unni u viri ca curri? Chi ci v appresso?

ANGELO - Senta, chi f ci schezza, a fari u scemunitu, oppure c' daveru?

CARMELA - ( Entra ) Ca c' u ricivu.

ANGELO - Brava, la signora! Megghiu ca parru cu lei. Senta, io e u me cullega semu di giro pi stanari chiddi ca fanu i sperti e nun pavanu a televisione.

CARMELA - E com' ca i stanati, di unni u viriti?

ANGELO - N'abbasta taliari le antenne ca sunu supra i tetti, perci emu o sicuru, pi tassari.

GIACOMO - Senza tassista?

ANGELO - Non sugnu tassista.

GIACOMO - Annunca tassametro?

ANGELO - E mancu tassametro.

GIACOMO - Insomma, chiddi comu a lei comu si chiamunu?

ANGELO - Chi c'interessa a lei?

GIACOMO - M'interessa pi reclamare. Com' ca l'aviti sempri cu nui puvireddi e nun tassati i grossi evasori?

ANGELO - Non dubiti, ci n macari pi iddi, ora ca a sinistra acchianau o governo.

GIACOMO - Cu m'peri! E ca destra...Sa io mi intendo di scarpe...Ca scarpa destra chi faciti?

CARMELA - Giacomo, non lo cunfunniri co to sarcasmo.

ANGELO - Non dubiti signora, non mi cunfunnu i sugnu un funzionario...Se mi cunfunnissi, chi putissi fari stu misteri? E che so marito barzallettaro.

CARMELA - Sintissi funzionario, com' ca nun funziona nenti in questa nostra Italia? I soddi i vuliti, vi pigghiati, ni livati de sacchetti, e poi non funziona mai nenti pi noi poviri diavoli, ca n'arribbattamu pi putiri campari.

ANGELO - E chi ci pari ca non m'arrabbattu macari i e u me collega chiddu ca vinni? A vita difficcili oggi! U stipendiu picca. Signura mi fa vidiri a ricevuta do me collega?

CARMELA - Ca ( Gliela d ).

ANGELO - ( La prende, la guarda e la restituisce ) Bene bene bene...Chista pe tassi arretrati, ora c' da pavari u canone.

CARMELA - Chi stu canone?

ANGELO - a tassa annuale. U capiu ora?

CARMELA - U cani tira o strazzatu. Pava Giacomo, picch non haiu chi soddi.

GIACOMO - E va beni! Dumani vaiu a posta a pavari.

ANGELO - Pi farici vidiri ca sugnu n'amicu, mi dassi a mia ducentumilaliri e ci arrisparmiu a fatica di fari a fila a posta pi pavari.

CARMELA - C' ancora genti bona e generosa, n' veru Giacomo? Senta, mi livassi na curiosit: nun sunu assai ducentumilaliri?

ANGELO - (stacca un foglio dopo avere scritto) Chistu u canone pi stannu, ci fici pagari qualcosa di pi, accussi l'annu prossimo non pava, sta ricevuta, e pi l'annu....

GIACOMO - Ca curri! Lei ca funzionante, u firmassi l'annu picchi troppi cosi tinti stamu virennu e suffrennu! Tinissi i soddi! Ma lei su fa u cuntu quandu scarpi difittusi rapinatu?

ANGELO - Attento come parla! Lei affenni un pubblico ufficiale.

GIACOMO - A si ni issi, ufficiale! Mancu i stelletti havi!

CARMELA - Giacomo finiscila, picchi ti finisci mali.

GIACOMO - Chi mali di comu finiu? U capisci ca oggi nun'avemu mancu i soddi da spisa?

ANGELO - Chistu dispiaci macari a mia ma i nun ci trasu, u statu ca si mangia tuttu, vi salutu! (esce)

SCENA OTTAVA

(Giacomo - Carmela - Grazia)

GRAZIA - (approfitta che la porta aperta ed entra affannata) Signura Carmela, chi vuleva chissu?

CARMELA - un funzionante di televisione.

GRAZIA - E scummettu ca ci fici pavari a tassa, n' veru?

GIACOMO - E comu u sapi lei?

GRAZIA - Ca vinni macari ni mia e mi vuleva 'mbrugghiari ca non ero in regola, ma i sugnu appostu pavu tuttu in regola.

GIACOMO - Dunca nun l'a multatu, nun ci ha fattu pavari nenti.

GRAZIA - Su sugnu in regola c'avia a pagari? Inveci a Jolanda Mangiapani ci ha arrubbato i soddi, picch chissu nunn'era mannatu da finanza. un truffatore, truffatore macari l'amicu so!

CARMELA - Ma chi mi dici signura Grazia?

GRAZIA - Mischineddi cu c'incappa na sti lestofanti.

GIACOMO - A nasciri cu mi pigghia pe funneddi! Cu mi..n' veru Carmela?...Cu mia toccau duru! A mia nun ma fa' nuddu.

GRAZIA - Ma se so muggheri mi fici capiri ca pav a tassa.

CARMELA - Ci dissi: Comu u sapi lei, ca chiddu vinni pi farini pavari a tassa. Interrogatoria fu a mia dumanna?

GRAZIA - Menu mali! Cu tanti 'mbrugghiuni ca ci sunu in giru, uno a teniri l'occhi aperti, n veru Signor Giacomo?

GIACOMO - Aperti?...Sbalancati!!!

FINE PRIMO ATTO

SECONDO ATTO

(stessa scena del primo atto)

SCENA NONA

( Giacomo - Maria - Carmela - Lucia )

MARIA - ( Passeggia, poi va verso la porta chiama ) Lucia, pronta si?

LUCIA - ( Da dentro ) Ancora no.

MARIA - Aiutiti ca si fici tardu; prima ca scura e non cunghiuremu nenti.

GIACOMO - ( Entra ) Semu di uscita?

MARIA - Pap, no semu, addiri siti: niscemu i e Lucia.

GIACOMO - Va beni, siti di uscita. E su non sugnu indiscreto, unni vi luciunu l'occhi, unni iti?

MARIA - Ama fari du visiti.

GIACOMO - Chi siti dottoresse?

MARIA - Pap, ti prego, non schirzari ca non iurnata.

CARMELA - ( Entra ) Chi ca non iurnata?

MARIA - Nenti mamma. U pap ogni parola ca dicu, ci mettiri a s.

CARMELA - E tu lassulu iri, no viri ca accusssi lisciu.

GIACOMO - Chi ci dissi, vuleva sapiri inni vanu i me figghi.

CARMELA - Chi ti n'teressa a tia. Ti n'trichi ne cosi ca non t'appattenunu.

GIACOMO - Secunnu tia, unu ca voli sapiri unni vanu i so figghi, si n'trica?

CARMELA - Tu si n'tricaloru. Ca fatti i fatti to; quantu si piliddusu.

GIACOMO - Na sta casa non si po' diri chi mancu na parola.

CARMELA - Na parola si pu diri, ma no discursu.

GIACOMO - Di ora in poi, mi staiu mutu, ti piaci?

CARMELA - Per, n mutu comu fai tu, mutu ca ta cusiri a ucca.

LUCIA - ( Entra ) I sugnu pronta, ni ni putemu iri.

GIACOMO - Stati attenti, caminati supira a banchina.

LUCIA - Su caminamu na strada, ni pigghiunu a multa?

GIACOMO - Muta statti, ca si chi pizzuta di to matri.

CARMELA - Sempri a mia mi ci metti no menzu.

GIACOMO - Certo, ogni vota ca dicu na parola i difenni.

MARIA - ( A Lucia ) Lucia, amuninni ca gi si fici tardu ( Escono ).

GIACOMO - Arricugghitivi prestu!

CARMELA - Ca c' u coprifocu.

GIACOMO - Sempri tu si! Ma fari u favuri, ca quannu parru che me figghi, non ma cuntrariari, annunca chiddi n'acchianunu di n'coddu. Quanti voti ti l'aia diri.

CARMELA - Ma u voi capiri ca ormai sunu grandi, si o no? Ogni vota ca nesciunu a tia non ti sta beni. Ca lassili m'paci na bona vota.

GIACOMO - Brava! Accussi sa raggiuna, ca un patri non pu parrari chi.

CARMELA - Per tu ci fai nesciri i peri di fora. Annicchia di respiru ci l'a dari.

GIACOMO - inutile, l'ultima parola l'a diri sempri tu. ( Siede vicino al tavolo a fare la schedina ).

SCENA DECIMA

( Giacomo - Carmela - Orazio )

SUONANO.

GIACOMO - Stanu sunannu, o rapi.

CARMELA - Picch, tu non ci fai a drapiri?

GIACOMO - Mi staiu facennu a schedina e sugnu cuncintratu.

CARMELA - Ti scuncentri, e rapi.

GIACOMO - Mi dolunu i peri, e non pozzu camminari.

CARMELA - Ca santa pazienza. ( Va ad aprire ) Cu ?

ORAZIO - Sugnu chiddu da televisione ( ha una cassetta di lavoro in mano ).

CARMELA - N'autra vota cca ?

ORAZIO - Signura, mi taliassi bonu a prima, vota ca vegnu.

GIACOMO - ( Con intenzione ) Sintissi, prima ca trasi: chi misteri fa lei?

ORAZIO - Haiu na clinica.

GIACOMO - ( Sbalordito ) Na clinica? Ca nun semu malati.

ORAZIO - Mi fa finiri di parrari? Haiu na clinica di riparazioni radio e tv.

GIACOMO - 'Mprisa chiddu ca me muggheri chiamau na simana f, p'aggiustari u televisore?

ORAZIO - Appunto! No viri ca haiu a cassetta che ferri?

GIACOMO - Chissu non vol diri nenti.

ORAZIO - Ma scusi c' da capiri quaccosa?

CARMELA - C' che u tempu c'ama spittatu a lei, vinni unu da finanza, unu fasullu, un truffatore v...e mi freg cinquecentomilaliri.

GIACOMO - Appoi vinni unu ca dissi ca era veru finanzieri, e ni fici pavari u canone.

ORAZIO - Lei u canoni no pava?

GIACOMO - Non l'ama pavatu mai, ma di ora in poi u pavamu.

ORAZIO - E fa beni. Prima o poi i scoprunu a tutti.

CARMELA - Nun faciti c'aggiusta na cosa e, ni spascia n'autra, pi poi chiamallu n'autra vota? Picch diciti sempri a ogni chiamata che u guastu diversu di l'autru.

GIACOMO - Carmela, fallu travagghiari.

CARMELA - Chi avi primura?

ORAZIO - No signura, travagghiu pi cuntu miu.

GIACOMO - Carmela, chi tempu ci fai peddiri, chi assai n'addumanna, attaccassi a travagghiari. Chiuttostu prima di mettiri manu, mi dicissi quantu mi costa.

ORAZIO - A chiamata ci costa trentamilaliri, pa strada c'haiu fattu.

GIACOMO - Boni stamu accuminciannu! E l'autri cosi?

ORAZIO - No sacciu. Prima haia visitari l'apparecchiu, valutari u dannu, fari a diagnosi e spiriamu ca non nenti di gravi.

GIACOMO - N'casumai u ricoveramu o spitali, e ci facemu fari autri accertamenti.

ORAZIO - A chiddu ca viru lei n'tipu schirzusu.

CARMELA - S intissi chi travagghia cca, oppure si la purtari a casa?

ORAZIO - Signura ci dissi? Prima rapemula.

GIACOMO - E rapemula, viremu chi spunta?

ORAZIO - Unni ?

CARMELA - ( Indica il posto dove c' la televisione ) Ca na facissi scantari cu chiddu ca ci voli fari.

ORAZIO - ( Va a prendere i ferri, la apre, tocca ) Cca a cosa m'pocu trubbula; male, molto male. De primi sintomi, si viri ca u dannu grosso.

GIACOMO - Grosso quantu?

ORAZIO - A occhi e cruci ci voli u cinescopio e u trasfurmaturi.

GIACOMO - E cu n'occhiu sulu, senza cruci?

ORAZIO - A stissa cosa.

CARMELA - Costunu assai i dui pezzi nuovi ca ci trapiantari?

ORAZIO - Addipenni.

GIACOMO - Chi havi pe manu n'autra televisioni ca ni p dari i pezzi di secunna manu, da trapiantari?

ORAZIO - ( Ride ) Ci cummeni, ca s'accatta nova ci dicu appiddaveru, non ci cummeni aggiustalla.

GIACOMO - Annunca ascutu a lei, accattu nova! ( Gli da la mano ) L'accumpagnu!

ORAZIO - Unni m'accumpagna? A nudda parti devo andare.

GIACOMO - Dicevo, ora ca finiu, l'accumpagnu a porta.

ORAZIO - Si, ma prima c' da pavari a strata ca fici, a visita ca ci fici all'apparecchiu, u cunsultu ca ci desi, facemu un forfait, ci piaci sessantamilaliri?

GIACOMO - A mancu un medicu si pigghia tantu!

ORAZIO - I medici ca canusci lei? Picch ni chiamai unu pi me soggira e mi fici pavari di machina, di visita, di ricetta, un patrimoniu. E i non sugnu forsi u medicu da

televisioni?

GIACOMO - Tinissi, s'inniissi! Facemu trenta, altrimenti u denunziu pi abuso clinico televisivo

e spatti ci addumannu a ricevuta, almenu na parti de soddi ci duna o stato.

ORAZIO - Haiu a capiri ca lei mi pigghi pi nu 'brugghiuni e ca nun capisciu u me misteri.

GIACOMO - Chissu u sta dicennu lei, e pi dillu, v diri ca si reputa 'brugghiuni.

ORAZIO - Signura, u senti a so maritu chi dici?

CARMELA - Chi voli ca ci dicu? Certu ca me maritu havi u nasu finu, e a genti a canusci a vista d'occhiu, iddu si in'intendi di 'mbrugghiuni. Sintissi a mia si ni issi.

Buonasera( L'accompagna alla porta ).

ORAZIO - ( Si ferma alla porta ) Senta, pi farici capiri ca sugnu onestu ci lassu a fattura, per lei m'ha versari l'iva.

CARMELA - Comu i voli alivi ianchi o niuri? Si ni voli iri?

GIACOMO - Nun ci ni dugnu soddi a mangiari o statu, na vogghiu a fattura.

ORAZIO - Dunca lei, voli 'mbrugghiari a liggi su non pava l'iva. U sapi ca obbligatoria? Ma comu? Prima mi dici ca sugnu i ca vogghiu arrubbari o statu e ora picch ci addumannu l'iva na voli pavari? U sapi ca n'omu senza carattiri?

CARMELA - A porta arrist aperta. Si ni voli iri?

ORAZIO - Vaiu, vaiu! Chi genti per ca ci sunu...'mbrogghiapopulu! ( Esce ).

GIACOMO - Carmela, semu senza soddi, pigghia dda neddu fausu ca hai, a quaccunu sempri ci l'impunu.

CARMELA - A Nicola, l'amico t.

GIACOMO - Chi vai n'cucchiannu? Tu scuddasti ca misi f, ci m'punii u riloggiu?

CARMELA - Veru , mi l'ava scuddatu.

GIACOMO - Ama circari a qualche autru. Aspetta, mu vinnu a fera; sempri u trovu a unu n'trunatu.

CARMELA - Stai attentu, su capiti chiddu sbagghiatu, ti runa qualche sugghiata di vastunati.

GIACOMO - N megghiu ca u vinnu fra misi?...

CARMELA - Picch?

GIACOMO - Gi abbiasti a sintenza: su mu vinnu, ora chi mi succeri?

CARMELA - Non parrari assai.

GIACOMO - Ma se ciaiu i provi?

CARMELA - Ma ridducii ca cu tia non pozzu parrari chi.

GIACOMO - Veru . Chi picca parri e menu cosi mi succerunu.

CARMELA - U capii, mi ni vaiu da banna ca megghiu ( esce ).

SCENA UNDICESIMA

( Giacomo - Ernesto - Carmela )

SUONANO.

GIACOMO - ( Apre ) Cu ?

ERNESTO - ( Entra ) Buonasera ( Sarcastico ) Si ricorda di me?

GIACOMO - No, non mu rioddu.

ERNESTO - Mi taliassi bonu.

GIACOMO - ( Lo guarda ) A facci non mi nuova, ma non mi veni a menti.

ERNESTO - Certu, iavi quattru misi ca non mi viri.

GIACOMO - Aspittassi, lei u patruni...

ERNESTO - Di casa! U sta vidennu ca su riuddau.

GIACOMO - E cu ci porta cca...Vuleva diri, comu mai na vinutu prima.

ERNESTO - Aia avutu chiffari. Ora mi truvai di passaggiu e dissi: quannu ci fazzu na visita o Signor Giacomo.

GIACOMO - Fici beni! Chi piaciri vidillu.

ERNESTO - Mi pari ca tantu piaciri, non ci senti a vidirimi.

GIACOMO - Chi va dicennu! Aieri cu me muggheri parraumu di lei, e ci diceva: iavi assai ca non vidu o Signor Ernesto Giuffrida, u nostru padruni di casa. Comu si dici: "u sparatu nesci o chianu".

CARMELA - ( Di dentro ) Giacomo, cu ca sunau?

GIACOMO - l'ingegnieri, u nostru patruni di casa.

ERNESTO - Non sugnu ingegnere e mancu geometra.

GIACOMO - Me muggheri ma dittu sempri ca ingegnere.

ERNESTO - So muggheri ci pu diri macari ca sugnu dutturi.

CARMELA - ( Entra ) Bi...chi sorpresa, u gigneri a nostra casa?!

GIACOMO - ( A Carmela ) Vidi ca non mancu geometra.

CARMELA - Non, gigneri? E mancu geometra? U sapi ca mi dispiaci? Chiuttostu, u lassasti additta? Picch non s'assetta. Ci putemu offriri caf, bicchierino...

ERNESTO - ( Siede ) No grazie, ca mi fanu iacitu.

CARMELA - E dopu ci damu bicchieri di acqua limoni e bicarbonato.

ERNESTO - Ci dissi ca non vogghiu nenti.

GIACOMO - Comu voli lei.

ERNESTO - Dunque i vinni....

GIACOMO - ( Non lo fa finire di parlare ) U sacciu, vinni pi farini aggiustari a pareti da stanza lettu ca china di umidit.

ERNESTO - Si sbagghia, forsi lei fa a finta ca non su riodda. M'ha dari quattru misi di casa, e non pozzu aspittari chi.

GIACOMO - E bonu. Pi na miseria chi sta facennu! Ciama dari quattru misi, u sapemu. purtroppu di sti tempi, i cosi m'ana iutu storti.

CARMELA - Chi storti di n'ferru di cavaddu. Lei a sapiri, ca aieri...

GIACOMO - ( Subito ) Basta Carmela! Chi ci voi cuntari tutta a nostra storia? Chi ci n'teressa a iddu! Tantu i soddi di beni e megghiu ci l'avi.

ERNESTO - Vidissi ca i me soddi mi servunu pi sbarcare il lunario.

GIACOMO - Chi m'barcatu no l'unario? Chi fa viaggia pi mari?

ERNESTO - Cui?

GIACOMO - Lei.

ERNESTO - Dissi sbarcari il lunario pi farici intendiri ca campu alla meglio, p'arrivari a fine do mese.

GIACOMO - M'avia parsu ca era imbarcato na navi chiamata lunario.

ERNESTO - A nun facissi finta di nun sapiri chi significa sbarcari il lunario. I misati mi servunu appuntu p'arrivari o prossimu misi.

CARMELA - A mia mi pareva chiddu ca veni da luna.

ERNESTO - Si, chiddu ca veni do suli! N'zomma accuzzamila: i vogghiu i soddi!

GIACOMO - Comu ci dissi: na stu mumentu, non ci pozzu dari, e mancu fra misi.

ERNESTO - E i ci mannu u sfrattu.

GIACOMO - Sintissi prima ca manna u sfrattu. Su lei non si siddia, ci pozzu dari na neddu cu brillanti antichissimo, o postu de soddi; ca ci resi a nanna di me muggheri a me soggira; ca a sua volta ci desi a me muggheri; ca a sua volta u purtau o munti S.Agata a m'pignallu, e na simana f su spignau.

CARMELA - ( Che ha capito, piange ) No, aneddu di me nanna no, ca ricordo affettiu.

GIACOMO - U sacciu a muggheri, chiddu ca provi na stu mumentu. Ma non ni putemu fari a menu. O patruni casa ci ama dari i soddi. Non ca ci putemu dari na culunnetta, chi mi f. Oppuri, picch ti viri chianciri ti dici: soddi non ni vogghiu chi.

ERNESTO - No, non ci dicu! I non vogghiu ne aneddu e mancu culunneti; vogghiu i soddi!

GIACOMO - Ma n'aneddu di valore! A lei ci pari bellu c'aia privari a me muggheri di na cosa accuss cara, ca ci teni chiossai da so vita? Per, sugnu sicuru, ca a lei ci duna cu tuttu u cori, picch sapi ca in buone mani. Anzi, pi essiri chi precisi, in buone dita.

CARMELA - ( Piange ) Non si ni pu fari a menu?

ERNESTO - Sintiti, a mia i vostri cosi non mi n'teressunu. Capisciu ca na stu mumentu va truvati in difficolt, ma non pozzu accittari. I vogghiu i soddi.

CARMELA - Si fissau che soddi! Non ci dissi me maritu ca non n'avemu?

ERNESTO - Chi voli ca ci fazzu, a cifra assai, sunu ottocentumilaliri ca m'ha dari.

GIACOMO - U sacciu, accuntu si pigghia a neddu.

ERNESTO - Quantu pu valiri sta neddu, centumilaliri?

GIACOMO - U voli capiri ca n'aneddu che brillanti?

ERNESTO - Ma l'oro vecchiu vali ch picca.

CARMELA - Au! N'affinnissi aneddu di me nanna, ca vali milioni.

ERNESTO - Signura chi ci pari ca sugnu scemu, oppuri non ni capisciu: sempri n'aneddu di terza manu .

GIACOMO - Semmai di terzi ita. Appoi picch n'ama chiappari: facemu quattrucentumilaliri.

CARMELA - Chi si, spustatu macari tu? Annunca arialacilllu, e ci fai chi cumparsa.

ERNESTO - Signura, non c' bisognu ca mu riala, tantu no vogghiu.

CARMELA - Vadda chi facemu, ci vinnemu a l'orefice ca pigghiamu chiossai, e quannu veni a prossima vota ci damu i soddi.

ERNESTO - Megghiu !

GIACOMO - Chi cunghiuremu? Inveci su pigghia lei pi ducentumilaliri e non si ni parra chi.

ERNESTO - E va beni! Mu pigghiu. Per in via eccezzionale.

GIACOMO - Non c' bisognu, ca v a via eccezzionale. Ci damu ora stissu.

ERNESTO - Chi capiu? Fazzu un'eccezzione.

GIACOMO - ( A Carmela ) Pigghiaccillu. da banna, no casciolo do com.

CARMELA - U pigghiu subutu ( esce ).

ERNESTO - Dicu i, comu mai lei, ca iavi u postu a fera a vinniri scarpe, non pu pavari a misata?

GIACOMO - Non ci dissi: mi vinnunu i cosi storti!

CARMELA - ( Entra, d l'anello ) Tinissi: e u trattassi bonu.

ERNESTO - Non si preoccupi, ci rialu a me muggheri.

CARMELA - Fa beni, a nuatri fimmini, ni piaciunu sti riali.

ERNESTO - Mi raccumannu, a misata mi l'ha dari ogni misi.

GIACOMO - Comu haiu a possibilit, ci pavu l'autri tri misi, macari ca non mangiu.

ERNESTO - Chi centra, di mangiari ata mangiari.

CARMELA - Na cosa ama fari. Su mangiamu, non ci putemu dari a misata.

ERNESTO - Faciti comu vuliti. I di ora in poi, ogni fini misi sugnu cca.

CARMELA - Aristamu d'accuss. cuntentu?

ERNESTO - Mi staiu priannu tuttu paru.

GIACOMO - Avanti, ca neddu ca ci resumu, non sulu ci cumminiu, ma fa na bella cumparsa cu so muggheri.

ERNESTO - Buonasera! ( Esce ).

CARMELA - Tu chi dici ca sa squarau?

GIACOMO - I dicu di no. Appoi cu da chianciuta ca ci facisti tu, ci stava vinennu di chianciri macari a iddu.

CARMELA - Ti piaciu? Certu ca sugnu n'artista. A propositu...su porta na l'orefice comu finisci?

GIACOMO - Non ti scantari, ca non ci porta, ca sinniiu cunvintu.

CARMELA - Spiriamu!

SCENA DODICESIMA

( Giacomo - Carmela - Grazia )

SUONANO

CARMELA - (apre) E a signura Grazia, si accomodi.

GRAZIA - Buonasera, unni so maritu? I purtau i scarpi?

GIACOMO - I puurtai (a Carmela) pichiaccilli, su da banna na cucina.

CARMELA - (esce)

GRAZIA - I stissi mi purtau, veru?

GIACOMO - Certu.

CARMELA - (entra, e da le scarpe) Tinissi.

GRAZIA - U sapi oggi chi mi succiriu?

CARMERLA - Chi ci succiriu?

GRAZIA - C'a ci arrivau a cartulina a me maritu.

GIACOMO - Pi partiri a surdatu?

GRAZIA - Quali surdatu! na cartollina do cumuni, c'era scrittu: Presentarsi subito pi cosi ca ci riguardano. S'ammagginari ca me maritu, pi l'emozione, ci vinni a frevi a quaranta.

GIACOMO - E picch?

GRAZIA - So muggheri u sapi.

CARMELA - I non sacciu nenti.

GRAZIA - Comu, non sapi nenti? U fattu do postu ca ci cuntai.

CARMELA - M'ata scusari, ma aiu autri frastorni na testa.

GRAZIA - Me maritu aveva presentato a dimanna pi essiri trasutu na munnizza. Si riorda ca ci dissi ca c'era na prumissa di un pezzu grossu? Ebbene, arriv l'invitu e me marito, ci iu cu tutta a frevi a quaranta.

GIACOMO - Non ca a frevi a puteva lassari a casa.

GRAZIA - C'era scrittu nell'invito ca su non ci ieva subutu, iddi si ni ieunu a via legale.

CARMELA - E picch ieunu a truvallu a via legale, si inveci abita cca?

GIACOMO - Bestia co giummu! Chi fa esiste a via legale?

GRAZIA - Na cartulina, intantu c'era scrittu ca se no truvaunu, evunu a via legale, comunque peggio pi iddi, picch avi decianni ca stamu na sta strata, a ogni modu, me maritu ci iu subbutu, tuttu cuntentu, picch pins ca finalmenti ci avevano, dato u postu na munnizza, e comu l'impiegato si misi a ridiri, ridiu tantu ca fossi sa fici n'coddu.

CARMELA - Picch, ora o municipiu ci sunu impiegati ca devono solo ridere, o spurtellu?

GIACOMO - Pi chistu, ci sunu impiegati pi liggirisi sulu u giurnali.

GRAZIA - Lei a pavari a tassa da munnizza ci dissi chiddu arrirennu e fici bonu a veniri subbutu picch altrimenti ieumu a via legale.

CARMELA - U bestia! E unni u truvavunu, si abita cc.

GIACOMO - Carmela, tu si chi trunza di l'impiegato. A via legale non esiste forsi ci cangianu u nomu.

GRAZIA - A me maritu ci pass a frevi, arriv intra iancu iancu, ca sappa cuccari.

GIACOMO - Mischinu l'emozione fu!

CARMELA - E comu finiu?

GRAZIA - Finiu ca nunn'era po concorso. Era picch era amoroso.

CARMELA - Amoroso? Chi avi l'amante?

GIACOMO - Non diri bestialit!

GRAZIA - No, iavi dieci anni ca non pavu munnizza. Per ci dissunu, ca su vuleva a pu pavari a tantu o misi.

CARMELA - E unni si trova tantomisi? Chi fora comuni?

GIACOMO - A tantu o misi nunn' paisi! Vuol diri ca a pu pavari a rate. Carmela a quantu anni a ripitisti a prima alimentari?

GRAZIA - Menu mali ca lei mu spiegau, annunca me maritu si ni ieva a circari a via atantomisi e cu sapi chi cumminava. Mi ni vaiu a scusari quantu ci u vo dicu!

( Esce ).

GIACOMO - A sintisti, ma dicu i ci pu essiri genti accuss ignoranti? Avita statu, cumpagni di bancu?

SCENA TREDICESIMA

( Giacomo - Carmela - Maria - Lucia )

MARIA - LUCIA ( Entrano con due involti, salutano ) Ciao pap, ciao mamma.

GIACOMO - Chi , accuss prestu turnasturu?

MARIA - Ti pari unni auma iri.

GIACOMO - Non dicisturu ca euru a fari due visiti?

LUCIA - Su, vinnumu prestu, ni ni putemu iri n'autra vota.

CARMELA - Non c' bisognu. Chiuttostu, dicitici o pap picch niscisturu.

MARIA - ( Apre il pacco dove c' una cravatta, la da a Giacomo ) Buon compleanno pap! ( Lo bacia ).

LUCIA - ( Da un dopo barba a Giacomo ) Buon compleanno pap! ( Lo bacia ).

GIACOMO - Grazie! Vi pari ca mu riuddai ca faceva l'anni? Chista fu na bella sorpresa!

CARMELA - U viri chi sanu fari i to figghi?

GIACOMO - E tu, bacio non mu runi?

CARMELA - Cca, avanti e to figghi?

GIACOMO - Menzamai si scrupuliunu.

MARIA - ( Ride ) Mamma oramai semu beddi ranni.

LUCIA - E macari?

CARMELA - ( Da un bacio a Giacomo ).

MARIA - LUCIA Tanti auguri a te, tanti auguri a te ( cantano ).

GIACOMO - Basta ca mi staiu cummuvennu. Annunca niscisturu pi chissu? Birbanti ca non siti autru. ( A carmela ) Tu u sapevi, e non mi dicisti nenti.

CARMELA - U sai ca si curiusu? Su tu diceva ciappizzava a sorpresa e to figghi.

GIACOMO - Chissu macari giustu. E tu, non ma riali nenti?

CARMELA - Picch, quannu i fazzu l'anni tu chi ma riali?

GIACOMO - Nenti!

CARMELA - Annunca, semu a paci.

GIACOMO - Mancu m'panzarottu?

CARMELA - Mancu m'panzarottu.

GIACOMO - Senti, di stu mumentu in poi n'ama fari i riali .

CARMELA - I ci staiu.

MARIA - Mamma, u sai chi t'aia diri? Ca mentri erumu a via Garibaldi, c'era giovanottu di Milano: Ni frimmau e ni dissi ca supra a l'autobus ci rubbanu u portafogghiu cu tutti i documenti e i soldi. Succomu non canusceva a nuddu, e non sapeva comu ava fari pi irasinni a casa, ni dissi su ci puteumu pristari cinquantamilaliri, ca comu arrivava a Milano ni spireva. Ni desi macari l'indirizzo.

GIACOMO - ( Sbalordito ) E tu ci dasti?

MARIA - Ca certu.

GIACOMO - Inveci non ci l'ava dari.

LUCIA - Chi dici pap era puureddu senza soddi. Comu faceva a irasinni a casa? Appoi ti stai pigghiannnu collira? Su dissi ca ni manna.

GIACOMO - Mumentu, dicisti ca vi desi u n'dirizzu?

MARIA - Certu.

GIACOMO - E chiddu vostru ci dastuvu?

MARIA - No.

GIACOMO - A vistu? Ora unni vi manna?

CARMELA - U vidisturu a chissu?

MARIA - Si.

CARMELA - E ora no viriti chi.

GIACOMO - Chiddu era n'catanisi comu a mia e comu a tia, e ti fregau i soddi.

MARIA - Mamma, non ci criru: na facci era accuss pigghiatu di collira. Io ho fiducia che in un modo o nell'altro ci restituisci i soddi. Vado a cambiarmi ( Esce ).

LUCIA - Bisogna aiutare il prossimo. Aspetta Maria ( Esce ).

GIACOMO - Aiutare u prossimo?

CARMELA - Veramenti non t'avissa scurdari chiddu ca ti cumminau to frati, ca ti livau u negozio e ti lassau poviru e pazzu.

GIACOMO - Non m'ariuddari u chiovu. U sacciu,me frati non l'ava fari na cosa di chissa, ma

chiddu tintu di natura. U sai chi ti dicu: iavi trent'anni ca non ni parramu chi; megghiu accuss, a larga!!!

CARMELA - Ora amuninni da banna, ca c' na sopresa.

GIACOMO - Na sorpresa? Chi cumminasturu matri e figghi?

CARMELA - Non ti l'avissa a diri ma tu dicu: i carusi ti ficiunu a torta. Per fai finta ca non sai nenti, annunca perdunu u piaciri. Comu ta portunu tu chi fai?

GIACOMO - M'assettu a tagghiu e ma mangiu.

CARMELA - E cunghiuristi.

GIACOMO - Non ti scantari, comu trasu da banna e mi portunu a torta ci dicu: chi bella sorpresa ca mi facisturu e ci dugnu un bacio.

CARMELA - Bravo, accuss a fari e ora amuninni a festeggiari.

FINE SECONDO ATTO

TERZO ATTO

(stessa scena)

SCENA QUATTORDICESIMA

( Maria - Lucia - Carmela - Giacomo )

MARIA - ( A Lucia ) A sta notti ci fu movimentu e non potti dormiri. Sinteva o pap ca faceva vuci.

LUCIA - I non n'tisi nenti!

MARIA - Tu, quannu dormi, ti ponu sparari cannunati e ne senti.

LUCIA - Chi ci pozzu fari, su aiu u sonnu pisanti. Certu ca quannu ci pigghia a pap, c' di scantarisi. U bellu ca ci va n'to menzu a mamma.

MARIA - Comu ci pu cummattiri, sa viri idda.

CARMELA - ( Entra ) Carusi u latti prontu, mangiatavillu cauru cauru.

MARIA - Ma chi succiriu a stanotti, ca u pap faceva vuci.

CARMELA - Sar ca ci potti iri annicchia di torta n'to menzu o denti fracitu ca iavi , e ci duleva. Mischinu, faceva comu n'cani. Si pigghiau na pinnula e non ci fici nenti. U

duluri su mangiava vivu. T'ammagginari ca si ni vuleva iri fora a sbariari m'pocu.

E i picch ci dissi: "unni vai, intra o fora u duluri u stissu ci l'hai", mi vanniau da

testa n'finu e peri, dicennu ca i no considerava.

MARIA - Annunca i vuci, non fonu picch v'acchiappasturu.

CARMELA - Ca quali?

LUCIA - E cu du duluri si ni iu a travagghiari?

CARMELA - No, iu a cassa malattia. A farasillu scippari.

MARIA - ( Ride ) U pap? Ma su si scanta a farisi na gnizioni.

CARMELA - Accuss mi dissi.

LUCIA - Quannu mi mangiu u latti ( esce ).

MARIA - Macari i ( esce ).

GIACOMO - ( Entra con un involto ) Chi iurnata signuri mei, non ci disiduru a nuddu, mancu e cani. Cosi ca mi succerunu sulu a mia.

CARMELA - ( Ansiosa ) Chi ti succiriu?

GIACOMO - Non mi pu paci.

CARMELA - Comu finiu, tu scippasti u denti?

GIACOMO - No!

CARMELA - No? E ora cu ti supporta tutta a iurnata? Ma comu, tutta a nuttata na fattu dormiri a nuddu po duluri, e non tu scippasti?

GIACOMO - Fici chiacchiri.

CARMELA - Quannu mai tu.

GIACOMO - Chi cosa voi, dopu ca mi n'suttunu!

CARMELA - Cu ca ti n'sutta, cui? Addiri ca tu, i chiacchiri, i vai circannu.

GIACOMO - Au, non parrari assai, ca non cuppa me.

CARMELA - Ma comu, dopu ca fai na matinata pi pigghiari u nummuru, arrivi a cassa malattia e non ti scippi u denti? Canuscenniti bonu, sicuramenti ti scantasti!

GIACOMO - Chi vai dicennu? Chi sugnu tipu ca mi scantu pi denti.

CARMELA - No, ca tremi sulu. Sugnu curiusa di sapiri chi succiriu.

GIACOMO - Ora tu cuntu.( Siede ) Dunca, comu trasii, c'erunu setti cristiani. I comu i visti dissi: boni stamu accuminciannu. Mutu mutu m'assitai e na me menti dissi: speriamu ca non sunu tutti po dentista! Dopu menzura u n'fimmeri accuminciau a chiamari: < cu pa bronchiti pu trasiri, ca u dutturi arrivau>, si susi unu e dici: < i >! e trasiu iddu e so muggheri. Dopu n'quartu dura i ci dicu o n'fimmeri: scusi, u dentista vinni? M'arispunniu: no, accatta.

CARMELA - E picch?

GIACOMO - Chi ni sacciu! Comu mi dissi d'accuss, i c'ava fari?

CARMELA - C'ava fari?!

GIACOMO - Ciava dari o na tumpulata, o mi stava mutu.

CARMELA - ( Ansiosa ) Chi facisti?

GIACOMO - Mi stesi mutu. Na du mumentu, pinsai a tia ca mi dici ca intra ma ricogghiu sempri che coppa. Dissi: su chistu mi rumpi na iamma, ci rugnu u piaciri a me muggheri.

CARMELA - Bravo, sempri accuss a fari.

GIACOMO - Si, ma a mia, una mi n'acchianava, e n'autra mi ni scinneva; e m'assittai o me postu. Dopu dieci minuti ci dicu o n'fimmeri: scusi u dentista e venuto? iddu mi dici non venuto. venuto l'ortopedico. E n'tantu a mia una mi n'acchianava...

CARMELA - ..E n'autra ti ni scinneva, u capii.

GIACOMO - Esatto! No stissu tempu, u duluri non mi lassava pi cuttu, ca mi mangiava vivu. Na signura mi dici: non facissi d'accuss, iavi raggiuni. I u sacciu chi vo diri duluri. Ci dissi: ci doli u denti macari a lei? Dici no, i aiu a sciatica. N'autru ca era vicinu a mia mi dissi: lei, pi denti ca ci doli f d'accuss? annunca i c'avissi a diri, ca aiu u cori ca mi doli notti e iornu. I comu n'tisi ci dissi: u sapi lei ca fari: sa fari dari m'pugnu n'ta n'occhiu, ca u duluri ci passa subutu subutu, ca ci sinteva diri a me nanna quannu era nicu. Comu ci dissi, mi dici: mu duna lei? Chi c'entra, i ci rispunnii, su facissi dari di so muggheri. Dici, mu dassi lei ca praticu. Basta, iddu si, i no, ci desi m'pugnu n'ta n'occhiu, ca passi ca ci arrivau na bumma. Non ci visti chi puureddu e faceva: Aiai non ci viru chi, aiai non ci viru chi. I a coppu ci dissi: ci doli chi u cori? mi dissi no. U st avirennu, occhiu ca non viri cori ca non doli. Au, si ni iu e non si fici chi visitari do dutturi. Dicennumi: grazie u signuri ci renni. Ora ogni vota ca mi doli u cori, mi fazzu dari m'pugnu n'ta n'occhiu.

CARMELA - Chissu sa ridduci tuttu abbuscicatu!

GIACOMO - A mia chi mi n'teressa.

CARMELA - E comu finiu?

GIACOMO - I, sempri cu du duluri, vaiu no n'fimmeri e ci dicu: u me dutturi quannu arriva? Iddu, cu da facci caera cosa di pigghiaraccilla a tumpulati...l'hai presenti di n'fimmeri cu da pansa di fora, ca tuttu parunu fora chi di n'fimmeri...mi dissi:

arriva quannu veni.

CARMELA - Certu, ca era lisciu!

GIACOMO - Lisciu? Chi lisciu do passamanu da pritura. Basta, p'accuzzari, dopu c'aspettu n n'autri deci minuti, dici: arrivau u dutturi pi nervi. I mi susu, isu a manu.

CARMELA - ( Subito ) E ci runi na tumpulata.

GIACOMO - No, isu a manu e ci dicu i. Pari ca ciavissi dittu curnutu! Dici: chi mi voli

pigghiari in giro? lei pi denti! Annunca iu, cu l'occhi niscuti di fora, ci dissi: era

pi denti, ma di quantavi c'aspettu, mi smuvenu i nervi! E miniii.

CARMELA - E non tu scippasti?

GIACOMO - No, mi passau u pitittu!

CARMELA - Picch, ti l'ava mangiari?

GIACOMO - Stai attenta, ca sugnu siddiatu e non ti permettu di schirzari!

CARMELA - I u dicu pi tia, ca ti doli.

GIACOMO - U duluri u pozzu surputtari. Dumani ci vaiu e mu fazzu scippari.

LUCIA - ( Entra ) Pap, comu finiu tu scippasti u denti?

CARMELA - Non iappi u tempu.

LUCIA - ( A Carmela ) Non iappi u tempu? Non dicisti ca si susiu decisu ca si lava scippari?

GIACOMO - Forsi, aia dari cuntu a tia?

CARMELA - Dumani su scippa. Chiuttostu, pi secunnu chi purtasti.

GIACOMO - Pisci.

LUCIA - Pap sempri pisci, sempri pisci.

CARMELA - To figghia iavi raggiuni, comu non ti siddii ogni gnornu pisci.

GIACOMO - Non vaia dari cuntu a vuatri, possibile ca ogni vota ca portu a spisa ama fari chiacchiri. A spisa picch na faciti uautri?

CARMELA - Ca megghiu fussi, ammenu canciamu. Ora, su i to figghi non ni volunu, chi ci damu?

GIACOMO - Nenti, non ci dari nenti, si cuccunu a diiunu.

CARMELA - Chi ca dicisti? I me figghi si cuccunu a diiunu? No diri mancu pi schezzu. I me figghi anu bisognu di sustanzi. Ca su c' unu ca si cucca a diiunu si tu.

GIACOMO - ( Gridando ) I non mi pozzu mettiri tutti i iorna cu iddi. Su ciaccattu a carni, na volunu picch c' u rassu. Su ciaccattu a cutini mi diciunu chi sta cosa. Su ciaccattu a quarumi, chi semu iatti? Ora u sai chi fazzu? A matina mi fazzu dari u men comu i ristoranti, e n'zoccu mi diciunu iddi, si mangia.

CARMELA - Bravu, accuss facemu, specialmenti pi Lucia ca sturia.

GIACOMO - Appuntu pi chissu a mangiari pisci, ca cunteni fosforo e ci sviluppa u ciriveddu.

LUCIA - Pap, viri ca i non n'haiu bisognu di fosforo pi studiari, ca sugnu intelligenti di natura.

GIACOMO - Ciai sempri a risposta pronta. Ti n'signunu chissu a scola, ca ci rispunniri o patri?

CARMELA - Non ci n'signunu a scola.

GIACOMO - Annunca ci n'signi tu.

CARMELA - ( Sarcastica ) A carusa apprenni di tia, ca si strurusu! Una parra e subutu tu ci fai a smorfia! Bella ducazioni ca c'insigni!

MARIA - ( Entra ) Ma picch faciti vuci, non sapiti parrari alleggiu?

GIACOMO - Ca ci n' n'autra! Unu na so casa non pu fari vuci?

MARIA - I vicini chi ponu diri, na sa famigghia sempri s'acchiappunu?

GIACOMO - Chi m'interessa a mia de vicini.

MARIA - Tu scippasti u denti?

LUCIA - Non su scippau.

MARIA - ( Ride ) Mu magginava i!

GIACOMO - Au, senza ca ci fai a risata! Non sugnu to frati! ( Imita la figlia: mu magginava

i ). Non mu potti scippari, ca ci fonu cumplicazioni.

MARIA - Complicazioni di scantu?

LUCIA - Quali scantu? U pap chi unu ca si scanta pi na cosa di chissa? Chiddu avi n'curaggiu di leoni.

GIACOMO - Enutili, chista si viri a coppu ca me figghia. ( A Maria ) No comu a tia.

LUCIA - ( Ride ) Astura, comu visti o dutturi ciacchianau a prissioni a ducentu.

GIACOMO - ( Prende una sedia e la minaccia ) Au, itavinni da banna tutti dui e vi mittiti in castigo no cammarinu, e pi deci iorna non si nesci, maladucati ca non siti autru.

MARIA-LUCIA - ( Escono correndo e ridendo ).

CARMELA - Cammiti, ca i carusi schirzaunu.

GIACOMO - Ci cuppi tu ca i vizziasti. Appoi viri comu pigghiunu cunfirenza.

SCENA QUINDICESIMA

( Giacomo - Carmela - Vadal )

SUONANO

GIACOMO - ( Apre ) Lei cu ?

VADALA' - ( un po' effeminato, entra ) Vadal.

GIACOMO - ( Serio ) Picch aia iiri l.

VADALA' - Non ci siamo capiti. Vadal, Vadal.

GIACOMO - N'autra vota. Picch aia iiri la; su i non ci vogghiu iri?

VADALA' - Lei non ci iiri l.

GIACOMO - Annunca picch dici sempri vadal.

VADALA' - Vadal sono io, u capiu?

GIACOMO - E su facissi canciari su cugnomu.

VADALA' - Sono l'avvocato Vadal, dello studio Vadal e c.

GIACOMO - Salute!

VADALA' - Grazie. ( Poi ci pensa ) E c. significa compagni.

GIACOMO - Senta, non si siddiassi, a mia mi pareva c'ava stranutatu. Chiuttostu. mi dicissi chi voli.

VADALA' - Permette ca m'assettu.

GIACOMO - Si accomodi.

VADALA' - Grazie. Dunque, comu ci stava dicennu, i sugnu l'avvocato...

GIACOMO - ( Subito )...Vadal, u capii, e chi voli?

VADALA' - Vinni cca picch rappresento un mio cliente: il Signor Ernesto Giuffrida.

CARMELA - Un galantuomo, una persona squisita.

GIACOMO - N'cristianu cu cori quantu na casa.

VADALA' - Ecco appunto, di chissu ciaia parrari. U me clienti voli ca lei ci lassa a casa.

GIACOMO - Prima di tutto, a casa non a me, picch su era a me, ci lassava e me figghi. Picch dici ora ca ci l'ava lassari a iddu, ca non mi veni nenti?

CARMELA - E bravo me maritu?! Cia lassavi e to figghi, e a mia mi mittevi ammenzu na strada, abbeggu de vecchi? ( Piange ) Dopu tuttu chiddu c'aia fattu pi tia. ( ( ( All'avocato ) U sta sintennu? lei cu so muggheri facissi d'accuss?

VADALA' - I non sugnu maritatu.

CARMELA - Chi zitu?

VADALA' - E mancu zitu.

CARMELA - Annunca aresta schettu?

VADALA' - Non ti 'ntricari, i masculi comu a iddu non si maritunu.

CARMELA - Comu a iddu? Picch, chi avi nuzzinteddu accuss simpaticu.

GIACOMO - Stamu facennu na cunfusioni pi na parola ca ti dissi. Ora cammiti e fanni parrari.

VADALA' - Signora, havi raggiuni so marito, non vuleva diri ca lassava in menzu la strada.

GIACOMO - A lassava supira a banchina.

VADALA' - ( Subito ) A lassava supira a banchina...Matri, chi mi fa diri.

GIACOMO - I nenti, tutti cosi lei sta facennu.

CARMELA - Lei ci runa raggiuni pichc uomo. Gi ca l'omoni, siti tutti i stissi.

VADALA' - Virissi ca l'omini non semu tutti i stissi. Non mi metta alla pari di suo marito.

CARMELA - ( Gridando ) Picch chi avi me maritu, vidissi ca u so patruni.

VADALA' - Signura non facissi vuci ca ci sentu. E poi su no sapi, so maritu 'mbrugghiuni.

GIACOMO - Non sbagghiassi a parrari.

VADALA' - Egregio signore, io ho le prove. Il mio cliente mi ha incaricato di restituire l'anello ca lei ci resi in cambio de soddi, quannu vinni cca, fecennuci cririri ca era di valore. Ora, essendo accertato, badi bene accertato, ca falso, perch non altro che un anello di bigiotteria. Nonostante ci il mio cliente non voli denunziare per truffa ma voli iri auna transazione!

GIACOMO - Unni voli iri?

VADALA' - A una transazione!

GIACOMO - Chi sa cosa?

VADALA' - Matri, ma lei non capisci nenti?! Non sapi chi la transazione?

GIACOMO - No sacciu, l'aia sapiri pi fozza?

VADALA' - un accomodamento.

GIACOMO - U capii. quannu unu ci dici a n'autru: si accomodi e u f assittari.

VADALA' - Diniscanza signuri! Lei accuss mi fa incretiniri!

GIACOMO - Accuzzamu, u so clienti chi voli?

VADALA' - U me clienti dispostu a lassarici tutti i misati ca ci dari.

GIACOMO - ( Subito ) Ca su mi voli dari, i u ringraziu.

VADALA' - A cui?

GIACOMO - O so clienti.

VADALA' - picch u ringrazia?

GIACOMO - De misati ca mi voli dari.

VADALA' - Quali misati?

GIACOMO - No dissi lei?

VADALA' - Chi dissi i?

GIACOMO - Dissi: il mio cliente dispostu a lassarici tutti i misati ca ci dari.

VADALA' - Non u me clienti ca ci l'ha dari a lei. lei ca ci l'ha dari a iddu. Per, ne voli chi. Basta ca ci lassa a casa.

GIACOMO - Mizzica, lei chi duru do pu...

VADALA' - ( Subito ) Stassi attentu a chiddu ca dici!

GIACOMO - Non si preoccupi, ca no dicu. U voli capiri ca a casa non a me. Comu ci lassu ora ora, lei stissu dissi, ca u so clienti dispostu a lassarimi i misati, dunque; a casa non a me.

VADALA' - Calma per cortesia, un po' di calma ca mi cunfunni. Dunque, cercher di essere pi chiaro: il mio cliente disposto a lassarici tutti i misati, su lei si ni va da casa.

GIACOMO - Chissu non pu essiri.

VADALA' - E picch?

GIACOMO - Me muggheri non voli. U sapi quantu voti aiu tintatu.

CARMELA - Certu ca non vogghiu. Su me maritu si ni va da casa, a mia e me figghi, a mangiari cu ni runa.

VADALA' - Signora chi capiu, si ni va ma no pi sempri.

GIACOMO - E chi cunghiuremu, mi ni vaiu pi na para di iorna e appoi tornu? Mancu a fari u traficu. Pi sempri o nenti.

VADALA' - ( Seccato ) E lei pi sempri si na iiri.

CARMELA - ( Seccata ) Unni, quannu, chi sta dicennu, lei chi ci metti do s. Me maritu di cca, non si movi, annunca ci rumpu i iammi.

GIACOMO - A sta sintennu, ci pari ca scherza? Chidda quannu si metti n'testa na cosa, a fa macari ca i vulissi. No pozzu fari, rumpennumi i iammi non mi ni pozzu iri da casa. Tranni ca avissi a nesciri ca carrozzella, e a mia cu mu fa fari.

VADALA' - ( Gridando ) Ma insomma, u vuliti capiri ca vi n'ata iiri, si o no?

GIACOMO - Accuntu non facissi vuci, ca non a so casa.

VADALA' - E mancu a so casa.

GIACOMO - N'autra vota? E n'sisti! Secunnu lei sti mobili di cu su? ( li indica ).

VADALA' - I s.

GIACOMO - E unni sunu misi?

VADALA' - Ca intra.

GIACOMO - U sta virennu ca a me casa?

VADALA' - I diceva, ca non a so casa, picch lei non pava.

GIACOMO - E a lei cu ci dissi?

VADALA' - U me clienti! Annunca picch sugnu cca, pi passatempu? o pi taliari a so bedda facci?

GIACOMO - bedda chidda s!

VADALA' - Senta, i non aiu tempu di perdiri, c'aia fari un atto grande.

GIACOMO - ( Sbalordito ) Un atto grande? No pu fari.

VADALA' - E picch no pozzu fari?

GIACOMO - n'tuppatu. Stamu aspittannu o mastru ca u stuppa.

VADALA' - Chi cosa a stuppari, di chi sta parrannu?

GIACOMO - Do cessu!

VADALA' - Chi centra u cessu?

GIACOMO - Dici ca fari un atto grande? Perci ci voli u cessu.

VADALA' - Non l'aia fari no cessu.

GIACOMO - Annunca, unni u voli fari, ca n'terra?

VADALA' - Matri che volgare! L'aia fari no studiu, co me clienti e u nutaru presenti.

GIACOMO - E non s'affrunta?

VADALA' - Picch m'aia fruntari, amprisa ca lei capiu chiddu ca staiu pinsannu i?

GIACOMO - Esattu, chissu capii, picch non d'accuss?

VADALA' - I parrava di un atto notariale, essendo di n'saccu di pagine si perdi tempu. Ritornando o nostru discursu, lei chi n'tinzioni avi: pava o no viremu o tribunali?

CARMELA - O tribunali? E picch?

VADALA' - Comu picch? In questi casi, quannu unu non pava comu si f...

GIACOMO - ( Subito ) Fracitu si f, vulissi pavari e non pu.

VADALA' - Quannu unu non pu pavari casa non sinn'affitta.

CARMELA - Unni ni cuccamu, sutta l'archi da marina? Vidissi ca sunu gi occupati, di autobus e di genti ca vinnunu broccoli e patati.

VADALA' - Si cerca nautra casa.

CARMELA - Attruvannila!

VADALA' - Annunca pava e si sta cc.

GIACOMO - Ma scusi, a lei non ci capitatu mai ca n'ha pututu pavari a casa pi mancanza di soddi?

VADALA' - No! Picch a casa unni staiu a me.

CARMELA - E certu, u sazziu non criri o diiunu.

VADALA' - U voli capiri, ca i non ci pozzu fari nenti, si o no?

CARMELA - No! Lei ci pu mettiri na bona parola.

VADALA' - Na bona parola, dopu chiddu ca ci cumminasturu o me clienti? ( Prende l'anello lo d a Giacomo ) Ascutassi u me cunsigghiu, un cunsigghiu di avvocato: si pigghiassi aneddu, sinni issi e non si ni parra chi.

GIACOMO - Quant' bonu lei!

VADALA' - Chissu u sacciu mu diciunu tutti.

GIACOMO - Che cosa?

VADALA' - Non dissi ca sugnu bonu?

GIACOMO - Sempri da l'avi a testa? Ci dissi bonu comu pi diri, bravo!

VADALA' - La mia professione mi porta a essiri tintu cu l'avversari e bonu che me clienti. Annunca chi faciti? A comu capii, di na ricchi non ci sintiti.

GIACOMO - N'uautri ci sintemu, forsi e lei ca non ci senti.

VADALA' - Ho capito, cu vuatri inutili discuriri. Ora vaiu no me clienti e ci dicu su pozzu procedere.

GIACOMO - Lei comu dissi ca si chiama?

VADALA' - ( Seccato ) Vadal, Vadal! E quanti voti ci l'aia diri?

GIACOMO - U sta virennu? U so cugnomu stissu u dici: Vadal...vada no so clienti e ci dici ca su voli a casa, na dari a buonauscita, annunca di cca non ni ni iemu mancu su venunu i carabinieri.

VADALA' - ( Seccato ) Inveci vi ni iti, picch la legge ve lo impone, e di fronte alla legge non potete fare niente.

GIACOMO - Lei ci dicissi.

VADALA' - Non dubiti, ca ci dicu ( esce ).

CARMELA - Maladucatu, mancu salutau.

GIACOMO - Ca salutari mischinu, ca u ficiumu n'salaniri, unni piscau a s'avvucatu u patruni di casa?...Carmela ti n'addunatu ca non aveva mancu i bretelli?

CARMELA - E cu chistu?

GIACOMO - No capisti? Unni va, perdi sempri i causi facilmenti, i veri avvucati portunu sempri i bretelli appuntu pi non perdiri i causi.

CARMELA - Ma com' ca si matelicu macari ne situazioni serie?

SCENA SEDICESIMA

( Giacomo - Carmela - Maria - Lucia )

MARIA - ( Entra con Lucia ) Pap, t'ama parrari.

GIACOMO - Chi cosa c'? Non parrati di nesciri, picch non vi fazzu nesciri, ca siti in castigo.

MARIA - Non t'ama parrari di chissu.

GIACOMO - Annunca di chi?

MARIA - I e Lucia ama riflettutu pi chiddu c'avemu n'tisu e chiddu ca viremu ogni iornu n na sta casa...e siamo giunte a na conclusione.

GIACOMO - Quali?

LUCIA - Non credevamo...

GIACOMO - Chi , ca non vi crireuru?

MARIA - Ca eravamo cos poveri, e perci, abbiamo deciso di impiegarci.

LUCIA - Fare magari le commesse, purch guadagniamo qualcosa per la famiglia.

CARMELA - E u sturiu, i scoli?

MARIA - Mamma, non ti preoccupare, continueremo gli studi. Vuol dire che nelle ore libere faremo qualcosa che so...

LUCIA - Lezioni private, serviremo chi ha bisogno di assistenza.

GIACOMO - I me figghi hannu a fari i cammareri a l'autri? Mancu pi sonnu! Ci n'haiu dignit di patri.

MARIA - Ma pap, abbiamo capito che non ce la fai col solo negozio di scarpe alla fiera, e che ti arabbatti come puoi per non farci mancare il necessario.

GIACOMO - Duviri di patri!

LUCIA - Ma anche dovere di figlie, quando il padre non ce la fa a prendere in giro il prossimo con anelli falsi, o non pagando pigione di casa e neanche tassa e canone della televisione.

GIACOMO - Chistu sunu affari mei!

MARIA - Ma anche nostri! Dunque, devi accettare la nostra intenzione, di essere utile in famiglia.

CARMELA - Tutta so matri, biniditta figghia ( la bacia ).

GIACOMO - E si capisci, quannu i figghi fanu cosi boni, assumigghiunu tutt'a matri, do patri pigghiunu sempri u latu negativu.

CARMELA - Bonu non essiri permalosu! U sai ca si sempri so patri.

GIACOMO - Su u dici tu, chi fa...ci cririri?

LUCIA - MARIA- Pap!

CARMELA - Pi furtuna, ca a me onest ci sunu i carusi a confimmarla! Bestia co giummu!!

GIACOMO - U sai ca scherzu sempri supra a parola...

CARMELA - Per, ci putissi finiri na bona vota di schizzari. Tu non ti n'adduni, ca certi voti autti.

GIACOMO - Autti di chi, di vinu o di ogghiu ( Ride ). Assittativi ca vi cuntu na storia. Ve lo siete mai chiesto comu mai vinnu scarpi a fera co carrettu? Ata sapiri, ca me patri era 'mpoviru scarparu, e campava cunsannici i scarpi e genti, perci non ca sa passava bene. Macari picch u travagghiu era pocu. Cu tuttu ci, campaumu dignitosamente. I clienti non co pavaunu sempri...picch c'era chiddu ca n'aveva i soddi e chiddu spettu ca faceva finta di scuddarasillu...i spetti ciana statu sempri!

a via di sacrifici di me patri e me matri accattarunu 'mpiccolo negozio di scarpi...alla morte doveva tuccare a mia e me frati.

MARIA - Ca certu.

GIACOMO - Inveci no! Me frati, ca era beddu spicchiu, sar chi cumminau cu me matri, morta e bona unn'. Tantu ariminau i carti ca si pigghiau u negozio e mi lassau senza soddi e senza travagghiu. Comu putiti capiri mi truvai a menzu a strada.

LUCIA - Annunca chi facisti?

GIACOMO - Chi fici? Me soggira, puvuredda, ava pigghiatu l'attrassi da pinsioni.

MARIA - L'attrassi, e chi su?

GIACOMO - L'aretrati.

MARIA - E si chiamunu attrassi?

CARMELA - Giacomo non criru ca ora ni frimmamu a l'attrassi?

GIACOMO - Non ci l'aia spiegari e carusi? Datu ca masticanu pocu u nostru dialettu.

CARMELA - Ora u sanu, vai avanti!

GIACOMO - Comu stava dicennu, pigghiau...

CARMELA - Sti soddi...

GIACOMO - E mi desi a mia, datu ca to matri figghia unica. Cu sti soddi e qualche cosa c'aveva i, mi fici: u negozio, ca mancu a fallu apposta vinneva scarpi macari addifittati, p'accuzzari, dopu n'annu ca era apertu mi ficiunu na truffa. Ora non sulu mi ficiunu a truffa, appa pavari tutti i danni e mi sequestranu tuttu chiddu c'aveva e spatti mi chiamanu u 'mbrugghiuni. A su puntu, na me menti scattau na molla, dissi: datu ca sugnu 'mbrugghiuni, ora u fazzu appidaveru! Giurai a mia stissu ca qualsiasi situazione mi capitava, a sfruttava, e d'accuss fici. Ora sapiti tuttu.

MARIA - Pap ora ca sapemu comu stanu ti vulemu sempri beni u stissu!

GIACOMO - A cosa chi 'mpurtanti pi mia chidda di sapiri ca vuatri mi capisturu e mi vuliti beni. E di stu mumentu in poi vi promettu ca sar comu vuliti ca io sia. Per nun vi fati mai pigghiari in giro da nessuno, picch finu a quannu na stu munnu ci su 'mbrugghiuni, ci su sempri 'mbrogghi.

FINE

Finito di stampare 1996 su P.C.WORD - Brogh.doc.Tutti i diritti riservati S.I.A.E. Catania

    Questo copione è stato visto: