‘NA BONA JURNATA…
di Annamaria Guzzio
Personaggi:
VECCHIO
PIPPINA
MARATRESA
RUSIDDA
RUSULIA
SARA
MASTRU CICCU
SARIDDA
STAGNATARU
SCUPARUVENDITORE DI GELSI
CONSALEMMI
SIGGIARU
ROBIVECCHI
UVARU
VENDITORE DI SALE
VENDITORE DI SPINGULI
VENDITORE DI CIPRIA
VENDITORE DI FRATTAGLIE
PATATARU
VENDITORE DI CIANFRUSAGLIE
VENDITORE DI CARAMELLE
VENDITORE DI BABBALUCI
ACQUALORU
GELATARU
PISCATORI
MAMMANA
ZU’ MARIANU
I BAMBINI:
GIUSEPPE
ANTONIO
VINCENZO
PIETRUCCIO
ANNETTA
MARIUCCIA
CICCINA
…a tutti coloro che amano ritrovare le proprie radici
e innalzare le braccia verso cieli nuovi…
ATTO UNICO
(Buio in scena; accordi di chitarra. Si udrà una voce maschile)
VECCHIO:
“…un jornu Diu patri era cuntentu e passiava n’celu ccu tutti li santi;
a lu munnu pinsò di fari un prisenti e di la curuna ca n‘testa purtava si scippò un diamanti e lu jttau a mari, ‘nfacci a lu livanti.
Lu chiamaru Sicilia li genti e di l’eternu patri è lu diamanti…”
all’alzarsi lento e progressivo delle luci si intravedrà la scena di un curtigghiu di paese dei primi del secolo scorso. Casupole dall’aspetto povero, iaddinara, seggie di zabbara fuori gli usci, panara e carteddi, na vardedda di mulu, un saccu di carvuni, attrezzi e arredi tipici.
Un velario leggero a mo’ di siparietto ricopre la scena e potrà essere, mediante un gioco di luci, di volta in volta illuminato di fronte per renderlo trasparente oppure verranno proiettate su di esso delle immagini di scene di vita usuali. Ad esempio la prima scena proiettata sarà quella di un viddanu che si avvia lentamente con il suo mulo lungo una strada; si sentirà lontano un suono di chitarra che accompagna la canzone “U viddanu”.
VECCHIO:
“…per i vecchi come me le notti sono lunghe…le lenzuola bruciano e il cuscino sembra fatto di spine…. i pensieri che si annidano durante il giorno quando fa buio vengono fuori come creature della notte…e quando non si può dormire...i ricordi appaiono chiari, illuminati da una luce nuova, anche per chi è ormai avvolto nell’oscurità senza nome…allura mi mettu a pinsari…a li cosi antichi…quannu lu munnu era di n’autra manera…la vita era stintata…e la jurnata accuminciava prestu…
Si odono lontane voci di carrittera che cantano la loro ‘nchiona; si vedranno dagli scuri socchiusi le luci accendersi dentro le case mentre un chiarore progressivo suggerirà l’idea del giorno che avanza; suoni e rumori della vita che si sveglia.
Una donna in camicia bianca e scialle aprirà gli scuri di una finestra e guarderà il cielo sospirando)
PIPPINA:
“Biniricitini, Signuri,
e a Vui, Matri ri Diu,
l'arma Vi rugnu cu lu cori miu.
MARATRESA (aprendo un altro scuro):
Eternu Patri, nun
m'abbannunati,
figghi vi semu e Vui nni siti Patri;
la Vostra santa manu si disponi,
datini la santa binirizioni.
RUSIDDA (uscendo da una porta con una brocca per andare all’acqua):
Regina di lu celu e di la
terra,
datini gloria 'n celu e paci 'n terra.
RUSULIA: (portando fuori un braciere)
Ogn'ura e ogni mumentu
TUTTE:
sia lodatu e ringraziatu
lu Santissimu Sacramentu!
PIPPINA(soffiando il fuoco con il viscaloro)
Quant'è bonu stu Signuri,
veru Diu e Veru Amuri;
veru cori e veru ciatu,
TUTTE: viva Diu Sacramintatu
!
PIPPINA:E lodata sempri sia
TUTTE:la gran signora matri Maria ! (si segnano)
MARATRESA: “Assabinirica, gna’ Pippina, comu si senti stamatina?”
PIPPINA “Sugnu china di duluri ma ci l’ offru a lu signuri!”
RUSIDDA: (portando fuori un rinale e svuotandolo)
Diu, vi ringraziu chi mi facistivu agghiurnari:
e d’accussì m'ata a fari scurari!
SARA: (affacciandosi sulla porta con un lattante tra le braccia fa segno di tacere)
“La vuliti finiri ccu stu ciuciulizzu?
Mi vuliti sduvigghiari l’addrivuzzu?”
PIPPINA: “ Saracina ca sì, sunnu orazioni!
Ca si dicinu ppi santa divozioni!
MARATRESA: Cu sapi lu Verbu e nun lu dici
eni cottu 'nna quarara di pici;
RUSIDDA:cu sapi lu verbu e 'un nnu l'impara
eni cottu nu 'nfurnu di quarara;
RUSULIA:e cu dici lu verbu nta la notti
è liberatu di la mala morti;
PIPPINA: e cu lu dici tri voti cu 'mmia …
MASTRU CICCU (affacciandosi irato):
…Finemula ccu chista camurria!
MARATRESA: “Zittitivi mastru Ciccu!”
RUSULIA: ch’è laria a vicchiaia! (rientrando in casa)
RUSIDDA: “Diu ‘nni scansa di mali vicini e di figghi chianciulini!” (rientrando in casa)
MARATRESA: “Diu ti scansa di malu vicinu e di principianti di viulinu!”-
PIPPINA (a mastru Ciccu): “Voi sapiri qual è lu megghiu jocu?
Fa’ beni e parra pocu!”
MASTRU CICCU: (tistiannu) “a cchi è ridottu lu jaddu di Sciacca
a essiri pizzuliatu di la ciocca!”
MARATRESA: “A li picciotti puma russi,
e a li vecchi sgracchi e tussi!” (rientrando in casa)
MASTRU CICCU (suspirannu): “A cani vecchiu la vurpi cci piscia”
PIPPINA:…e cchi vo’ fari… “Pacenzia cci voli a li burraschi;nun si nni mancia meli senza muschi”. Un cci pinsati cchiù, mastru Ciccu, mi nni vaju a travagghiari
c’a matinata fa la jurnata!”
MASTRU CICCU:Aviti ragiuni, Pippina, “chiacchieri e tabaccheri di lignu lu munti nun li ‘mpigna”. Com’è ‘u tempu stamatina? Chiovi?
PIPPINA: Ma quali chioviri…quali chioviri!Un nni voli sapiri!
MASTRU CICCU: “Si lu ‘nvernu nun ‘nvirnia e l’estati nun statia
nun va a versu a massaria!”
PIPPINA: “Acqua e zappudda fannu cipudda!”
MASTRU CICCU: “Acqua e suli fa lavuri, acqua e ventu fa frumentu!”
Signiruzzu, chiuviti chiuviti,ca li campagni
sunu morti di siti; e mannatini una bona senza lampi e senza trona.
(la musica sfuma e le donne rimangono ferme in una postura di danza)
VECCHIO: …e cantavanu…cantavanu li fimmini e macari li masculi…pareva ca ‘nto cantu cci mittevanu lu cori…poi si nni javanu ‘nto parrinu e vulevanu ca si niscieva la vara ccu lu Santu prutitturi. Si lu purtavanu ‘ncoddu ppi tutti i campagni dunni c’era la terra sicca spaccata comu na’ vucca can un avi paci…e cantavanu…e cantavanu! Cera puru ‘na straccula di carusi appressu …e correvano…saltavano… anche quello per loro era un gioco…
(esce una frotta di bambini che si rincorre, gioca, canta)
GRUPPO BIMBI 1:
Pitti pittè La mamma nun c'è stuppa, |
GRUPPO BIMBI 2:
Pizzica, jaddu,
pani e furmàggiu;
veni lu cani,
si pìgghia lu pani;
veni lu jattu,
si pigghia 'u furmàggiu.
Arrassu, canazzu!
Chissi,...jattazzu!
BIMBI 1 :
Olè, olè, olè !
Tutti i pecuri fannu mmè
E lu latti di la crapa
E la mennula atturrata
Ha passatu Sanciuvanni
E stinnia tutti li panni!
Olè, olè, olè!
BIMBI 2:
Olè, olè, olè,
ha vinutu lu viceré
ha purtatu ‘na cosa nova,
cascavaddu frittu cu l’ova!
Olè!
GIUSEPPE : Jucamu ?
ANTONIO : E comu jucamu ?
VINCENZO: Jucamu a Nignirignola!
(Un bambino (Pietruccio)si appoggia con le braccia incrociate e la faccia sulle ginocchia del compagno in modo tale da offrire la schiena e da non potere vedere quello che accade attorno a lui. Il compagnetto, a questo punto, appoggia sulla sua schiena la mano, tenendo però sollevate tante dita quant'è il numero che deve essere indovinato e intona, con i compagni, la seguente tiritera):
Tutti:-NIGNIRIGNOLA…. NIGNIRIGNOLA |
MARATRESA (affacciandosi): Picciriddi, senza gridari, lu sapiti ca ‘nna strata c’è na vicchiareddra ca sta murennu…
VINCENZO: E picchì nun cci chiamati lu parrinu?
MASTRU CICCU: “Cavalieri, parrina e malu passu, dinni bonu e stanni arrassu!”
BIMBI: Ci vaju ju? Cci vaju iu?
MASTRU CICCU: “Monaci e parrini, sinticci a missa e stoccaci li rini!”
PIPPINA (entrando) Aspittati, aspittati, prima du parrinu chiamamucci a Saridda
PIETRUCCIO: Cu è Saridda?
VINCENZO: Ju ‘u sacciu, sta ‘nta me’ strata!
GIUSEPPE: E cchi fa?
VINCENZO: Chi fa? Leva lj maarii, cerni li vermi, e cura li malanni!
ANNETTA: Allura è un dutturi!
VINCENZO: e’ megghiu d’un dutturi!
MARATRESA: Vajtila a chiamari, prestu, ma senza gridari! (alcuni bambini escono, restano le femminucce che si mettono sedute a giocare)
ANNETTA: E nuatri cchi facemu?
MARIUCCIA: Iucamu!
CICCINA: E comu jucamu?
ANNETTA: Jucamu a farinni cummari!(Le bambine intrecciano i mignoli)
TUTTE: E cummari ccu piricuddu, quannu mancia un vogghiu a nuddu
A finuta di manciari vogghiu a tutti li me’ cummari!!!
MARIUCCIA: Ora ca semu cummari putemu cuntarinni ‘u cuntu!
CICCINA :quali cuntu ?
MARIUCCIA: Chiddu du’ re! Avanti, videmu cu accumincia, facemu la cunta :
Paletta paletta signura cummari
Aju ‘na figghia chi sapi jucari
Sapi jucari a trentatrì
Unu, dui, e trì! (a Ciccina) A tia attocca.
CICCINA : C'era 'na vota un re,
TUTTE: bafè, biscottu e minè,
CICCINA:ch'aveva 'na figghia,
TUTTE: bafigghia, biscotta e minigghia.
CICCINA: 'Sta figghia,
TUTTE: bafigghia, biscottu e minigghia,
CICCINA: aveva 'n aceddu.
TUTTE: bafeddu, biscottu e mineddu….
(la voce sfuma lentamente, mentre le luci scendono e si accendono sul vecchio)
VECCHIO: C’era sempre qualcuno che ne sapeva più degli altri, che aveva poteri particolari…Saridda era una maara…una specie di maga…non c’era malocchio o fattura che potesse resisterle…la potevi incontrare di notte, ma solo in quelle di luna piena, a raccogliere le erbe magiche…ce n’erano di quelle che facevano innamorare, altre che scacciavano gli spiriti dalle case, altre ancora che curavano la malinconia…
RUSIDDA: “La picontrìa è cchiu tinta di la malatia”
PIPPINA: “La saluti veni di l’alligrizza di lu cori”
RUSULIA: “A la saluti nun c’è prezzu”
MARATRESA: “Cu havi a sanità è riccu e nun lu sa”
PIPPINA: “Si voi campari l’anni di la cucca sfarda stivali assai e linzola picca”
VECCHIO: a maara faceva i scunciuri…
(Saridda al centro della scena prende un piatto, vi mette dell’acqua, e lo poggia sugli indumenti della "malocchiata"; poi recita lo scongiuro. Fa cadere, infine, nell’acqua che è nel piatto, per tre volte, tre gocce d’olio. Poi prende del sale e lo cosparge in quattro punti del piatto, indicando una croce, mentre pronuncia):
SARIDDA: "’N nnòmi di lu Patri, di lu Figghiu, di lu Spiritu e… Santu,
ogni principiu è bonu signu di miricamentu".
Tri uocchi foru chi t’arucchiaru,
quattru foru chi ti sarvaru.
San Micheli e San Simiuni,
TUTTI: àju picchiu agnuni agnuni;
SARIDDA: Fora malocchiu, dintra bonocchiu,
fora lu picchiu, dintra lu stinnicchiu:
vattinni a li profunni di lu mari
e ‘nta sta casa cchiù nun ci turnari!
SARIDDA e TUTTI: (in coreografia)
Corna curnicchia,
L’agghiu a tri spicchia,
Lu gnuri ‘ntra lu cocchiu,
‘n firrettu dintra l’occhiu
‘na cura di firuni,
‘na zampa di liuni,
‘na rasta di zammara,
‘n manicu di quartara,
‘n curniddu di curaddu,
lu ferru di cavaddu,
chiantata cu li spinguli ‘a cucca
e lu scongiuru sempri ntra la vucca
RUSIDDA: za Saridda, chi diciti, mori?
SARIDDA: “Comu va lu tempu va lu malatu!”
MARATRESA: Ma chi fa, soffri?
SARIDDA: “Megghiu muriri ca suffriri!”
RUSULIA: Chi avi duluri?
SARIDDA: “A ogni duluri rimedia la morti.”
RUSIDDA: Ma chi è, malatia?
SARIDDA: “La malatia, si nun guasta, pulizia!”
MARATRESA (irritata) “Quannu la morti è vicina, nun vali medicu né medicina!”
SARIDDA: (minacciosa) “La morti a tutti trova e lu munnu si rinnova!”
MASTRU CICCU: “Za Saridda, facitimi u’ piaciri, jtivinni!
( l’accompagnano fuori)Avanti, basta! “Vo’ stari di saluti sempri chinu? Mancia ova e vivi vinu!” (entrano i bambini vociando)
BIMBI: Affacciati, viniti, c’è u’ stagnataru!Mamà, za Rusidda!
STAGNATARU:U Stagnataru!C’è u stagnataru! Aggiustativi i pignati! Affacciativi fimmini beddi, c’è u stagnataru ca stagna i pateddi!
RUSULIA (portando una pentola): Mi mittissi na pezza ccà!
MARATRESA: (idem) Mi mittissi un manicu ccà!
PIPPINA: (portando una pentola vecchia): Mi cunsassi ccà ca dumani è festa e aju a fari ‘u raù!
STAGNATARU: Ch’è vecchia sta patiddazza!Oh, cchiù vecchia d’a patruna!
“E’ cchiù la spisa ca la ‘mprisa!”
PIPPINA: “Malaccrianzatu!” (canzuni du stagnataru)
VECCHIU: Quella era l’ora in cui la strada si riempiva delle voci dei “vanniaturi”; arrivavanu di luntanu a peri, ammuttannu carretti o sopra un mulu stagiunatu, facevanu sempri i stessi strati, cumparivanu e poi scumparivanu…eh…si sa…
“Roba abbanniata è nmenza vinnuta!”
SCUPARU. Avemu scupi e manichi di scupi!
VENDITORE DI GELSI: Ceusi niuri, ma niuri!
CONSALEMMI: Consalemmi! Ammolacuteddi! Cu avi cuteddi d’ammulari e lemmi d’aggiustari!
SIGGIARU: U’ siggiaru passa, aggiustativi i seggi! CCà è ‘u siggiaru!
ROBIVECCHI: Robivecchi m’accattu!
UVARU: Ova, ova frischi, scippati du culu da jaddina, uora uora!
VENDITORE DI SALE: Accattativi ‘u sali, tre pacchi di sali ‘na lira!
VENDITORE DI SPINGULI: Ugghi, spinguli, curdedda! Lastichi ppi mutanni!
VENDITORE DI CIPRIA: A pruvigghia ppi fimmini! Forza, signora Maria, a pruvigghia a vossia e i sordi a mia!
VENDITORE DI FRATTAGLIE: Cavura ch’è bella! Aju a quaruma! I stigghioli, ‘u mussu, a caddema!
PATATARU: Patati, patati novi! Cu mancia patati nun mori mai!
VENDITORE DI CIANFRUSAGLIE: Aju pittini ppi tignusi e spazzolini ppi sgangulati!
VENDITORE DI CARAMELLE: Ammara-panza, pupatielli, panzerotti, caramelli! Cchi ssu duci! Calia e simenza!
ACQUALORU: “Amuninni a l’acqua frisca, cu sa vivi s’arrifrisca! Acqua e zammù! Acqua gilata!”
GELATARU: “E pocu pocu vi fazzu pagari, ccu cincu liri vu fazzu liccari! ‘U gelatu!”
VECCHIU: “Aò, vanniacci ‘nna robba, ca s’addummiscieru macari ‘i pisci!”
PISCATURI: “’A sarda, a’ sarda, viva viva è! L’uocchi ci aviti a taliari!Uora uora i piscaru, ammogghia ammogghia!A beccafico, a beccafico! Maccarrunieddu, friscu friscu, pigghiatillu pigghiatillu, manciatillu manciatillu! U purpu purpu, u baccalaru, signora, taliassi ch’è tisu!
(I bambini e le donne accorrono in festa facendo confusione)
MASTRU CICCU: Ma chi è sta confusioni? Vi scurdastivu ch’è ura di manciari?
“Saccu vacanti nun po’ stari addritta!”
RUSULIA: Ora ora, mastru Ciccu! Chi prescia ch’aviti!
MASTRU CICCU: “Cu mancia crisci e cu un mancia spirisci!” (ad un bimbo)
U’ capisti tu?
VINCENZU: Sè, u’ capiu, mastru Ciccu, ma “lu pani è cucca, e cu l’havi si l’ammucca!” A me’ casa…pitittu!
MASTRU CICCU: Avanti, fimmini, calati sta pasta, ca stu picciriddu s’arresta a manciari ‘ccà.
VINCENZO: Daveru, mastru Ciccu? Pozzu arristari?
MASTRU CICCU: Sè, ti dissi, po’ arristari, “la casa capi quantu voli u’ patruni!” Rusulia, l’acqua vugghi?
RUSULIA: “Pignata taliata un vugghi mai!”
MASTRU CICCU: E chistu è u dannu! Chi si mancia oggi? Maccarruni ca sarsa?
RUSULIA: Senza sarsa!
VINCENZO: E nenti cci fa, un cc’è megghiu sarsa di la fami!
VENDITORE DI BABBALUCI: Babbaluci! Haju crastuna niuri! Accattativi i crastuna! Crastuna niuri, cu li fa a l’agghiotta sunnu cchiù megghiu da carni!
PIPPINA: A quantu sunnu sti babbaluci?
V.DI BABBALUCI: A menza lira a cartedda
PIPPINA: E chi su’ d’oru! Va, va , “Si cchiù curnutu di na cartedda di vavaluci!”
V. Di BABBALUCI: Ma chi diciti, za’ Pippina!Attuppateddi sunnu! Ancora dormunu!
PIPPINA: Va’ dormi tu, va…!
MASTRU CICCU: “zitia vasari e babbaluci a sucari su cosi can un ponnu mai saziari!”
RUSULIA: Saziativi ccu stu pani e tumazzu ca un cci nesci nenti!
MASTRU CICCU:Abbon’è! “Ogni ficateddu di musca è sustanza!”
SARA (dando da mangiare ad un picciriddu): Mancia mancia figghiu beddu
Chistu p’’u pa’, chistu p’a ma’(imboccandolo)mancia ti dissi, chi fai, un lu voi? E mu manciu iu!
MASTRU CICCU:Cca scusa di lu figliolu la matri s’ammucca l’ovu!
RUSULIA ( dando dei fichi a Vincenzo): Teccà picciriddu, manciati sti ficu c’arristaru!
VINCENZO:Grazie!
MASTRU CICCU: “Tri sunnu li boni vuccuna: ficu, persichi e muluna!”
Damminni unu a mia, nfazzi ca ti fannu dannu!
RUSULIA: A vidiri stu vicchiazzu, c’allocca pani e’ picciriddi!
MASTRU CICCU: “Cci dissi la campana a lu battagliu: ogni cosa c’arresta è ppi lu megliu!” CCi fannu mali o’ carusu! Un ti scantari, beddu, ca dumani è festa e si mancia bonu!
VINCENZO con altri ragazzi cantando:
Dumani è festa
Si mancia minestra
A minestra è cotta
Si mancia ricotta
Ricotta salata
Si mancia a ‘nzalata
‘nzalata un nni vogliu cchiù
e mi manciu lu raù!!!
MASTRU CICCU: ma di cu sunnu sta farittata i carusi?
PIPPINA: Sunnu di Santuzza, la niputi du zu’ Vanni!
MASTRU CICCU: Tutti?
PIPPINA: Tutti, cincu, comu li ita di na manu e a mumenti nasci lu sestu!
RUSiDDA: Grazia di Diu!
MASTRU CICCU:“Tanti figghi su’ la ricchizza di ‘na casa;Và campali! – rispunniu cummari Rosa!”
RUSULIA: Ddu poviru maritu sparti mancu travagghia!
PIPPINA: “Aranci aranci, cu avi guaj si li chianci!”
RUSIDDA: “Cu avi mancia e cu un n’avi talìa”
PIPPINA: “Cu mancia quagghi e cu cunta li pinni!”
RUSIDDA: “U cani muzzica sempri a lu sfardatu!”
RUSULIA: “Na rota è stu munnu! C’è cu nata e cu va a funnu”
MASTRU CICCU: “A li ‘nfilici e a li disgraziati ci chiovi nt’o culu puru assittati!”
Voce di donna (f.c.): Za Pippina, prestu, chiamati a Mammana, ca Santuzza avi i duluri! Prestu prestu ca la cira squagghia!
(scompiglio di donne, arriva a mammana, formano una specie di mucchio attorno alla partoriente)
VECCHIU: Il momento del parto era un avvenimento fondamentale non solo per la famiglia della partoriente, ma per tutto il vicinato…cu purtava ‘na pignata cu l’acqua caura, cu asciugamani ‘ntissuti, cu fasci di linu ppi l’addrevu…
DONNE: Matri a catina….
MAMMANA: Silenzio, silenzio!
RUSIDDA: Chi fa, un voli nesciri?
RUSULIA: Zittiti zittiti!
SARIDDA: (salmodiando) Santa Liberata, fate che sia dolce l’uscita come fu dolce l’entrata!
RUSIDDA: Mizzica, parra in italianu! A’ cosa è trubola!
PIPPINA: “Ppi l’omu un gran suduri e ppi la fimmina un gran duluri”
MAMMANA: "Nesci, nesci, cusazza fitenti,ca lu cumanna lu Diu ‘nniputenti;ti lu cumanna la santa Trinitati, nun si robba di cristiani vattìati."
(avviene il parto, grida di gioia, le donne si passano un fagottino in fasce)
VOCI: Fimmina, fimmina è!
DONNE:
Varvarutteddu
Vucca d’aneddu
Nasu affilatu
Mentu squatratu
Occhi di stiddi
Biunni capiddi
Manu manuzzi
Pinti acidduzzi
Pinta la rama
E Gesuzzu ti chiama!
MAMMANA: Sali pusavu ‘nto viddicheddu, Zuccaru misi ‘nta vintricedda, meli d’apuzzi nta la la vuccuzza, e ora cunsaticci na’ beddra nacuzza!
PIPPINA: Diu sia ludatu, quant’è beddra! Cunsamucci la naca ‘nmezzu a du arvuliddi e cci mittemu li cordi d’oru e lu chirchiu d’argentu!
DONNE:
E alavò, ca dormi ed abenta voli la naca ‘mmenzu a la menta
E alavò, ca dormi e chianci, voli la naca ‘mmenzu di l’aranci
E alavò, ca dormi e riri, voli la naca ‘mmenzu di l’alivi
E alavò, ca dormi e riposa, voli la naca sutta di la rosa.
CICCINA: za Pippina, aspettati, haiu na’ zaaredda russa, attaccaticcilla ‘nta la naca a’ picciridda!
ANNETTA: E picchì?
CICCINA: Picchì accussì teni lontani li maarìi!
MARIUCCIA: Chi nomi cci mittistivu a picciridda?
SANTUZZA: Si chiama Catarina, comu a so’ nanna.
PIPPINA: Viniti, picciriddi, manciativi sti cuddureddi, a la saluti di Catarina!
(i bambini fanno festa)
BIMBE: Luna lunedda
dammi na cudduredda
e dammilla beddra ranni
cci la portu a S. Giuvanni
S. Giuvanni è a la marina
Salutati a Catarina
Catarina è la cchiù beddra
Ccu na scocca di zaareddra!
MASCHIETTI: Olì olì, olì,
setti fimmini e un tarì
un tarì è troppu pocu
setti fimmini e un varcocu
lu varcocu è duci duci
setti fimmini e na nuci!
TUTTI I BAMBINI
Spingula spingula maistina
Na’ paletta di rigina
Na rigina di spagnola
Tirititappiti nesci fora! Olè!
Dammi un pugnu di nuciddi
Arricrìa li picciriddi
E lu pani a fedda a fedda
E lu vinu a cannatedda! Olè!
MASTRU CICCU: Ora basta, zittitivi carusi, ca a’ picciridda dormi e macari ju vulissi arripusari!
VINCENZO: Mastru Ciccu, nni diciti i ‘nnimina?
MASTRU CICCU: Livativi, carusi, c’aiu a dormiri!
CICCINA: Avà, Mastru Ciccu, un vi faciti priari, iucamu e’ ‘nnimina!
MASTRU CICCU: Ma cchi è Cannalivari? Un po’ essiri!
BiMBI: Po’ essiri, po’ essiri!
MASTRU CICCU: E va beni, vi nni dicu tri e basta, e poi vi nni iti a casa. Ascutati:
Pilusu di susu, pilusu di jusu e ‘nto menzu sta u’ curiusu!
BIMBI: L’occhio!!!
MASTRU CICCU: Fora virdi, dentro russu, e ccu i feddi stuiati ‘u mussu!
BIMBI: U muluni!
MASTRU CICCU: E ora l’urtima. Unn’è arancia e avi i spicchia, unn’è monacu e avi ‘a varva, uun’è fimmina e avi ‘a trizza.
BIMBI: L’agghia!!!Ancora ancora!
MASTRU CICCU: O su beddi o sunnu brutti, vaju tuccannu ‘u culu a tutti!
BIMBI: a’ seggia!!Ancora, unu sulu!
MASTRU CICCU: Vi nni dicu unu difficili veramenti. Ascutati:
I to’ bianchi cosci, i mia su bianchi e lisci, i mittemu coscia ccu coscia e comu finisci finisci!(i bimbi ridono)Chi sunnu?
ANNETTA (rossa dalla vergogna): I mutanni!
MARATRESA (accorrendo) Mastru Ciccu, ma cchi siti, ‘mbriacu? Va jtivinni, picciriddi, lassati a stu vecchiu strollacu!
VECCHIO: Quanto mi piaceva ascoltare i vecchi che raccontavano gli indovinelli! Mi ricordo che un giorno ne ascoltai uno a cui non seppi rispondere e per giorni e giorni mi tormentai il cervello per indovinarlo…C’è un gran cannistru di rosi e di ciuri, la notti s’apri, lu jornu si chiuri…la risposta arrivò un pomeriggio quando, stanco dei miei giochi, alzai la testa e vidi le nuvole correre, il sole abbassarsi e tanti colori nuovi che si mescolavano…e allora capii…era il cielo…il cielo, che, come un canestro di rose, si richiudeva al tramonto…per aprirsi di nuovo alla notte…
(luci del tramonto)
CICCINA: Mastru Ciccu, taliati lu celu…ci su nuvoli strani…nichi nichi…parino tanti pecuri ca curruni darria a lu pasturi…
MASTRU CICCU: “Celu picurinu, o chiovi ora o chiovi a lu matinu…”
ANNETTA: Mastru Ciccu, taliati ‘cchi sta facennu ‘a jatta…pari ca si sta lavannu ‘a facci!
MASTRU CICCU: “Quannu la jatta si lava la facci è signu c’avi a chioviri”
MARIUCCIA: Sintiti, sintiti, mastru Ciccu, ‘u jaddu canta!
MASTRU CICCU:“Quannu canta lu jaddu fora l’ura
a canciari lu tempu un addimura”
PIPPINA: (uscendo) Ma chi si vutau, tramontana?
MASTRU CICCU: “Si si metti a tramuntana, appizza a chioviri ppi na simana!”
PIPPINA: (alle donne) Rusidda, Rusulia, Maratresa, picciutteddi è a Virmaria, dicemunni ‘u rusariu (le donne escono e si dispongono per dire il rosario)
MASTRU CICCU: “A vecchia chi si murmuria
‘nmenzu i cosci ci pinnulia!”
PIPPINA: Mastru Ciccu, la vuliti finiri, chi vi pari ca è sempri Cannalivari?
(le bambine ridono, le donne iniziano il rosario mentre Mastru Ciccu in un angolo pipitunìa, ciondola dal sonno)
Signuruzzu aiutatimi Santu Patri assistitimi, sangu di Gesù Cristu cummigghiatimi. (facendo il segno della croce)
Matri chi siti bedda, iu vi salutu,
datimi 'n vita e morti lu vostru aiutu;
iu vi salutu cu l'Avi Maria,
o Matri, arricurdativi di mia. Ave Maria...(le donne rispondono)
San Giuseppi gluriusu, curriggiti l'arma mia
vui chi siti patri e spusu di Gesuzzu e di Maria
DONNE: Offiremulu a Maria cu la nostra armonia
e vulemu a Diu pi patri e a Maria pi nostra matri
PIPPINA: O Duminicu biatu stu rusariu a vui fu datu
di Maria la virginedda tutta pura tutta bedda
DONNE: E tu angilu di Diu tu chi sai lu cori miu
accumpagnami stanotti scansaminni ‘i mala morti.
PIPPINA: Iu mi chiuru la porta mia cu lu mantu di Maria
DONNE: e a cu voli mali a mia 'un ci avi a ddari nè forza nè valìa,
PIPPINA: e a cu voli mali a miaci attuppa l'occhi e ci sgarra la via.
DONNE: Santu Simuni, cu lu vostru vastuni tagghia li mani a li mali pirsuni.
VECCHIU: Le voci delle donne si accavallavano in un mormorio strascicato che aveva il sapore di un canto, quasi di una nenia…a volte qualcuna sonnecchiava e la vicina allora era pronta a sollecitarla con una gomitata…poi era l’ora delle invocazioni particolari, che ognuna delle donne rivolgeva al suo santo preferito, secondo i bisogni del momento…c’era la preghiera che faceva chi voleva che un uomo si innamorasse di lei, era “’u chiamu di l’ancilu” e assomigliava quasi ad uno scongiuro…uno scongiuro amoroso..
MARATRESA: Ancilu di l'eterna luci va iettacci tri cruci,
ardenti e forti cci l'ài a ittari, ca lu cori pi mia cci avi a spasimari.
VECCHIU:…le ragazze confidavano nell'aiuto delle Anime dei decollati . Se il fidanzato le aveva abbandonate, esse davano l'incarico alle Anime di dargli 'na gran fraccata di lignati per convincerlo a ritornare –
RAGAZZA:bedd’armuzzi decullati,
tri appisi, tri occisi e tri annigati,
tutti novi vi junciti,
nn 'o me zitu vi nni jiti,
tanti e tanti cci nni dati,
finu a quannu m’u purtati
DONNE: Daticcilli 'ntra li vrazza,
accussì ti strinci e abbrazza;
daticcilli 'ntra lu cori,
ca pi tia nni spinna e mori;
VECCHIU: Poi c’era lu Santu di li cosi persi…
PIPPINA: Santu Nofriu, pilusu pilusu,
persi ‘na cosa e sugnu cunfusu
ppi lu vostru santu pilu
facitimi truvari ‘nsoccu pirdivu!
VECCHIU: …e lu santu di li fimmini schetti…
2 RAGAZZE : San Pasquali Baylonne
protettore delle donne
facitinni attruvari un maritu
beddru, bonu e coloritu
comu a vui, tali e quali
o glorioso San Pasquali !
VECCHIU: Poi, quasi senza accorgersene le preghiere delle donne diventavano chiacchiere… cummarisimi…curtigghi…
MARATRESA: Sta passannu Turi…
RUSULIA: A sta’ ura? Prestu è p’arritirarisi…
MARATRESA: …forsi… cchiù tardi avi a nesciri…
RUSULIA:…chi c’è…traficu?...(alludendo, schiaccia un occhio ed unisce i due indici sfregandoli; le altre continuano a murmuriare preghiere)
RUSIDDA: (suspirannu) E ‘dda bedda figghia mia ca un ci po’ paci ppi stu pezzu di citruluni! Cci stanno nisciennu li sensi e l’occhi cci chiancinu comu li viti!
MARATRESA: “Pampina di cipressu; Ama a ccu t’ama si voi aviri spassu, c’amari a ccu nun t’ama è tempu persu!”
RUSIDDA: Stu malantrinu l’annu passatu ci aveva fattu cridiri a figghia mia sapiddu cchi!
RUSULIA: “Giuramenti d’amuri e fumu di ciminia, l’acqua li lava e lu fumu si li carria.”
MARATRESA: “Ammatula t’allisci e fa cannola, ca lu santu è di marmuru e nun suda!”
RUSIDDA: Ciuri di pagghia! E ‘ddu curuzzu s’allammica e squagghia!
PIPPINA: Un ti scantari, ora cci passa, ogni focu forti finisci ‘ncinniri.
RUSIDDA: Si ‘nn’avi a pentiri ppi quanti capiddi avi ‘ntesta! “Lu beni ca sdilleggi e nun riguardi lu ricanusci quannu tu lo perdi!” “Occhi c’aviti fattu chianciri,chianciti!”
RUSULIA: Don Cola s’arricampò, sintiti comu canta!
MARATRESA:“Cu avi beddra la mugghieri sempri canta, cu avi dinari assai sempri cunta.”
RUSULIA: “Occhi ca nun vidi, cori ca nun doli…”
RUSIDDA: “Occhi can un viditi, accunsintiti…”
PIPPINA: “Vo’ stari ‘npaci: vidi e taci.”
MARATRESA: “La fimmina scarta ti spirisci di sutta”
RUSIDDA: “U immurutu ‘nmenzu a la via u so’ immu un su talia!”
RUSULIA: “Cu porta la mugghieri a ogni festa e ‘o cavaddu a biviri a ogni funtana
a la fini avi ‘u cavaddu malatu e la mugghieri buttana!(tutte le donne ridono)
PIPPINA: (alludendo alle bambine) Zittiti, un lu vidi ca c’è munnizza!
MARATRESA: A propositu di buttani, ‘u sapiti ca Nunzia s’affirrau ccu so’ soggira!Ju a finiri a tiratina di tuppu!
RUSULIA: Certu, ‘dda cristiana addifinnìa a so’ figghiu!
MASTRU CICCU: “Cu scecchi caccia e fimmini cridi, facci di paradisu nun nni vidi!”
RUSIDDA: ‘u maritu è siddiatu…
MARATRESA: certu, cci pisa la testa…(ridono)
MASTRU CICCU: “Cui si marita sta contenti un jornu, cu ammazza un porcu sta cuntentu un annu!” (comincia a piovere)Ma chi fa, chiovi?
TUTTI: Chiovi, chiovi!
BAMBINI: Chiovi chiovi chiovi La jatta fa li provi
Lu surciu si marita ccu la coppula di sita
La sita si cci vagna a la facci di to’ nanna! (si sentono tuoni)
TUTTI: Ma chi fa, trunìa?(si affannano a rientrare canestri, sedie e quanto si può danneggiare)Lu gaddu canta e la campana sona e Diu nni scanza di lampi e di trona.
TUTTI: Verbu sacciu e verbu dicu…
(il temporale è già passato)
BAMBINI: Un chiovi cchiù, passau passau, viniti, c’è ‘u cantastorie, u’ cantastorie!
(il vecchio cieco entra in scena come cantastorie e tutti escono fuori per ascoltarlo)Chi nni cuntati, chi nni cuntati?
VECCHIO: Stasera vi cuntu la storia di Colapisci
BAMBINI: Olè!!La storia di Colapisci!
VECCHIO: Colapisci
ca stava, sempri a mari, com'un pisci;
d'unni vinia, nun lu sapia nissunu;
forsi, era fìgghiu di lu diu Nittunu.
Un jornu, u Re u fìci chiamari
e ci rissi: " Lu me regnu a scannagghiari"
Cussì, si jetta a mari Colapisci
e sutta l’unna, subitu spirisci:
ma dopo un pocu, chista nuvità
a lu rignanti, Colapisci da'
"Maestà, li terri vostri
sunnu supra tri pilastri;
ma lu fattu, assai trimennu,
una già si sta rumpennu".
Arreri, si jetta a mari Colapisci
e sutta l’unna, subitu spirisci;
poi si senti la so vuci,
di lu mari, in superfìci.
"Maistà sugnu ccà! Maistà sugnu ccà!
Allu fùnnu di lu mari,
e nun pozzu cchiù turnari:
staiu riggennu la culunna
ca sinnò si spezzerà
e la Sicilia sparirà".
Su passati ormai tant'anni:
e Colapisci è sempri ddà!
(Tutti applaudono)
BAMBINI: Ancora, ancora!
VECCHIO: Carusi, sugnu stancu, un v’offinniti! “I vecchi un vonnu jocu, vonnu pani, vinu e focu”
ZU’ MARIANU: Viniti ‘cca, picciriddi, ca vi dicu i minimagghi!
BAMBINI: I minimagghi! Olè, olè!
ZU’ MARIANU:
Sutta un palazzu c’è un cani pazzu, tè pazzu cani stu’ pezzu di pani!
Sant’Antuninu si nni jiu ‘ncampagna a condizioni di chiantari vigna
Ci ju San Petru a faricci cumpagna e ccu ‘na petra cci spaccau la tigna
Sutta ‘u lettu lu zu’ Mattia addinucchiuni cuttuni cugghia
jennu vinennu cuttuni cugghiennu jennu vinia e cuttuni cugghia
A gna Pippa naschi sicchi
Vinni sicci e scippa zicchi
Scippa zicchi e vinni sicci
A ‘gna Pippa naschi Sicchi
BAMBINI: Za’ Pappina, cuntatinni un cuntu!
VECCHIO:U cuntu…e vui u’ sapiti soccu è u cuntu?
U cuntu su tanti paroli ca cancianu sempri, nà vota su vinti, nà vota su centu.
PIPPINA: Quali cuntu vuliti cuntatu?
BAMBINI: Chiddu da manu modda!
PIPPINA:C'era na vota un cristianu tintu ma tintu.... Stu cristianu avia picciuli, casi e tirreni e si vulia maritari c'una fimmina c'avia essiri obbedienti comu una schiava.
Truvata na picciotta onesta e timurata a fìci sposa e u primu jornu ca a lasso' sula 'ncasa ci fici giurari ca si saria manciata na schifusa e fitusa manu modda.
Sta manu era puru pilusa e a mischina a pigghiò e l'ammucciò sutta u lettu. Quannu u maritu s'arricampò, c'addumannò si idda avia fattu zoccu iddu c'avia cumannatu.
A mischina ci rissi di si ed allura stu disgraziatu accuminciò a vuciari: "Manu modda unni si, manu modda unni si?". E a manu c'arrispunniu "sutta u lettu sugnu".
Iddu allura, chinu di raggia pigghiò un cuteddu e fidduliò a mischina. Fici u stissu cu l'avutri mugghieri e nudda ebbi lu curaggiu di manciarisi la manu modda. Tutte l'ammucciavanu e l'omu tintu l'ammazzava.
Ma l'urtima fimmina maritata, era furba e curaggiusa e, quannu u maritu la lassò sula 'ncasa, s'infasciò la manu supra a panza. "Manu modda unni si?" addumannau lu maritu quannu s'arricampò. 'Nta panza sugnu, 'nta panza". Priatu e cuntentu s'iu a curcari. Quannu a mugghieri u sintiu runfùliari, pigghiò un cuteddu longu, longu e ci l'azzicco 'nta lu pettu.
Muriu lu fitusu e idda arristò filici e cuntenta !
BAMBINI: Manu modda manu modda
Lu signori ti la ‘ncodda
Ti la ‘ncodda ccu pani e vinu
Viva viva lu Bambinu!
DONNE: Basta ora, ch’è tardi, jamunni a curcari, picciriddi, viniti ‘cca, facemu l’orazioni.
DONNE e BAMBINI:Io mi curcu ‘nta stu lettu
cu Gesuzzu ‘nto me pettu,
iu dormu e iddu vigghia
si c’è cosa m’arruspigghia.
Cu Gesu mi curcu, cu Gesu mi staiu,
essennu cu Gesu paura nun aju.
Buona notte, buona notte! (tutti rientrano nelle case e chiudono gli usci)
VECCHIU: Ma la giornata non è ancora finita…mentre nelle case si spengono i lumi e le donne coricano i bambini, le ragazze si attardano a guardare dietro le persiane chiuse se per strada passano i giovanotti…è l’ora in cui gli amori si dichiarano alla luna…(si abbassano le luci e si illuminano le persiane delle case)
Serenata
GIOVANE: Ciuri di ciuri
Beddra lu suli nun vo’ cchiu affacciari
Picchì si scanta di lu to’ splenduri
RAGAZZA: Ciuri di ficu
Nun mi lu scordu no, l’amuri anticu
GIOVANE: Ciuri di risu
E si na vota sti labbruzza vasu
Iu moru e mi nni vaju ‘nparadisu
RAGAZZA: Rosa ciurita
Tu mi doni lu cori e ju la vita
GIOVANE: Rosa marina
Siddu t’affacci squagghia l’acquazzina
RAGAZZA: Ciuri di mari
Si è veru veru ca mi porti amuri
D’ora ‘nnavanti a nuddu tu a taliari
GIOVANE: Ciuri di ‘nzolia
Ju sta canzona vi la jettu all’aria
Ca siti cchiù ciuruta di na’ viola
RAGAZZA: Ciuri pirfettu
Si mi diciti sì facemu l’attu
Si mi diciti no, m’arrestu schetta
GIOVANE: Ciuri ‘i cirasa
Tu si biddicchia, ma di troppa spisa
Povero cu t’alliscia e cu ti vasa!
RAGAZZA: Ciuri chi sai
L’amuri è orvu e nun capisci mai
Ju mi pigliai a tia e viu guaj
GIOVANE: Ovu di tunnu
Cu avi mala donna ppi cumpagna
Avi lu priatoriu ‘nna stu munnu
RAGAZZA: E una e dui e tri scacciu ‘na fava
Si mi pigliava a tia mi consumava
GIOVANE: Ciuri di tassu
Dissi pilatu ‘nzoccu scrissi scrissi
Iu ‘nta sta strata cchiù un ci appizzu un passu!
RAGAZZA: Ciuri i Palermu
Dunni t’ha fattu a stati fatti u ‘vernu!
GIOVANE: Ciuri i jnestra
Si voi maritu fattillu di pasta
Lu vesti e ti lu metti a la finestra
RAGAZZA: Ciuri i gramigna
Quannu nascisti tu, tignusu tigna
Di supra e sutta caminaru corna!
GIOVANE: Ciuri i vriogna
Quannu ti metti stu mussiddu a brogna
Si comu ‘na jumenta senza grigna
RAGAZZA: Ciuri i varcocu
Lu fumi di la pagghia pocu dura
Lu nostru sdignu s’a canciatu ‘nfocu
GIOVANE: Ciuri ‘i finocchiu
Si mi dici di sì scacciami l’occhiu
RAGAZZA: ciuri ‘i stasira
V’addimannu licenzia e bonasira
GIOVANE: Pampina di scalora
Dumani veni ca t’aspettu fora
RAGAZZA: ciuri di maju
Licenzia vi ddumannu e mi nni vaju!
(le luci a poco a poco vanno spegnendosi, la scena rimane immersa nella luce della luna)
VECCHIO: e così le ragazze si addormentavano…con una promessa d’amore dentro al cuore…gli ultimi passi dei giovani che si ritirano dicono che la notte è ormai iniziata…tutti dormono il sonno degli onesti…i bimbi sognano nuove storie e filastrocche antiche, le donne sognano per i figli le cose più belle, i vecchi sognano del tempo che fu e ‘u viddanu…chi si sonna ‘u viddanu? Sogna ‘u so’ mulu chi ci dici: “Jamu” e si lassa mettiri la vardedda…
…Ma fra ‘u travagghiu e la vita stintata
Puru dumani farà la stissa strata
e, cuntentu, dirà ‘o so’ mulu “duna!”
Picchì sapi ca Diu Patri un l’abbannuna.
(sfumano le ultime luci insieme a suoni lontani. Buio)
FINE