NA BONA JURNATA
di Annamaria Guzzio
Personaggi:
VECCHIO
PIPPINA
MARATRESA
RUSIDDA
RUSULIA
SARA
MASTRU CICCU
SARIDDA
STAGNATARU
SCUPARUVENDITORE DI GELSI
CONSALEMMI
SIGGIARU
ROBIVECCHI
UVARU
VENDITORE DI SALE
VENDITORE DI SPINGULI
VENDITORE DI CIPRIA
VENDITORE DI FRATTAGLIE
PATATARU
VENDITORE DI CIANFRUSAGLIE
VENDITORE DI CARAMELLE
VENDITORE DI BABBALUCI
ACQUALORU
GELATARU
PISCATORI
MAMMANA
ZU MARIANU
I BAMBINI:
GIUSEPPE
ANTONIO
VINCENZO
PIETRUCCIO
ANNETTA
MARIUCCIA
CICCINA
a tutti coloro che amano ritrovare le proprie radici
e innalzare le braccia verso cieli nuovi
ATTO UNICO
(Buio in scena; accordi di chitarra. Si udr una voce maschile)
VECCHIO:
un jornu Diu patri era cuntentu e passiava ncelu ccu tutti li santi;
a lu munnu pins di fari un prisenti e di la curuna ca ntesta purtava si scipp un diamanti e lu jttau a mari, nfacci a lu livanti.
Lu chiamaru Sicilia li genti e di leternu patri lu diamanti
allalzarsi lento e progressivo delle luci si intravedr la scena di un curtigghiu di paese dei primi del secolo scorso. Casupole dallaspetto povero, iaddinara, seggie di zabbara fuori gli usci, panara e carteddi, na vardedda di mulu, un saccu di carvuni, attrezzi e arredi tipici.
Un velario leggero a mo di siparietto ricopre la scena e potr essere, mediante un gioco di luci, di volta in volta illuminato di fronte per renderlo trasparente oppure verranno proiettate su di esso delle immagini di scene di vita usuali. Ad esempio la prima scena proiettata sar quella di un viddanu che si avvia lentamente con il suo mulo lungo una strada; si sentir lontano un suono di chitarra che accompagna la canzone U viddanu.
VECCHIO:
per i vecchi come me le notti sono lunghele lenzuola bruciano e il cuscino sembra fatto di spine. i pensieri che si annidano durante il giorno quando fa buio vengono fuori come creature della nottee quando non si pu dormire...i ricordi appaiono chiari, illuminati da una luce nuova, anche per chi ormai avvolto nelloscurit senza nomeallura mi mettu a pinsaria li cosi antichiquannu lu munnu era di nautra manerala vita era stintatae la jurnata accuminciava prestu
Si odono lontane voci di carrittera che cantano la loro nchiona; si vedranno dagli scuri socchiusi le luci accendersi dentro le case mentre un chiarore progressivo suggerir lidea del giorno che avanza; suoni e rumori della vita che si sveglia.
Una donna in camicia bianca e scialle aprir gli scuri di una finestra e guarder il cielo sospirando)
PIPPINA:
Biniricitini, Signuri,
e a Vui, Matri ri Diu,
l'arma Vi rugnu cu lu cori miu.
MARATRESA (aprendo un altro scuro):
Eternu Patri, nun
m'abbannunati,
figghi vi semu e Vui nni siti Patri;
la Vostra santa manu si disponi,
datini la santa binirizioni.
RUSIDDA (uscendo da una porta con una brocca per andare allacqua):
Regina di lu celu e di la
terra,
datini gloria 'n celu e paci 'n terra.
RUSULIA: (portando fuori un braciere)
Ogn'ura e ogni mumentu
TUTTE:
sia lodatu e ringraziatu
lu Santissimu Sacramentu!
PIPPINA(soffiando il fuoco con il viscaloro)
Quant' bonu stu Signuri,
veru Diu e Veru Amuri;
veru cori e veru ciatu,
TUTTE: viva Diu Sacramintatu
!
PIPPINA:E lodata sempri sia
TUTTE:la gran signora matri Maria ! (si segnano)
MARATRESA: Assabinirica, gna Pippina, comu si senti stamatina?
PIPPINA Sugnu china di duluri ma ci l offru a lu signuri!
RUSIDDA: (portando fuori un rinale e svuotandolo)
Diu, vi ringraziu chi mi facistivu agghiurnari:
e daccuss m'ata a fari scurari!
SARA: (affacciandosi sulla porta con un lattante tra le braccia fa segno di tacere)
La vuliti finiri ccu stu ciuciulizzu?
Mi vuliti sduvigghiari laddrivuzzu?
PIPPINA: Saracina ca s, sunnu orazioni!
Ca si dicinu ppi santa divozioni!
MARATRESA: Cu sapi lu Verbu e nun lu dici
eni cottu 'nna quarara di pici;
RUSIDDA:cu sapi lu verbu e 'un nnu l'impara
eni cottu nu 'nfurnu di quarara;
RUSULIA:e cu dici lu verbu nta la notti
liberatu di la mala morti;
PIPPINA: e cu lu dici tri voti cu 'mmia
MASTRU CICCU (affacciandosi irato):
Finemula ccu chista camurria!
MARATRESA: Zittitivi mastru Ciccu!
RUSULIA: ch laria a vicchiaia! (rientrando in casa)
RUSIDDA: Diu nni scansa di mali vicini e di figghi chianciulini! (rientrando in casa)
MARATRESA: Diu ti scansa di malu vicinu e di principianti di viulinu!-
PIPPINA (a mastru Ciccu): Voi sapiri qual lu megghiu jocu?
Fa beni e parra pocu!
MASTRU CICCU: (tistiannu) a cchi ridottu lu jaddu di Sciacca
a essiri pizzuliatu di la ciocca!
MARATRESA: A li picciotti puma russi,
e a li vecchi sgracchi e tussi! (rientrando in casa)
MASTRU CICCU (suspirannu): A cani vecchiu la vurpi cci piscia
PIPPINA:e cchi vo fari Pacenzia cci voli a li burraschi;nun si nni mancia meli senza muschi. Un cci pinsati cchi, mastru Ciccu, mi nni vaju a travagghiari
ca matinata fa la jurnata!
MASTRU CICCU:Aviti ragiuni, Pippina, chiacchieri e tabaccheri di lignu lu munti nun li mpigna. Com u tempu stamatina? Chiovi?
PIPPINA: Ma quali chioviriquali chioviri!Un nni voli sapiri!
MASTRU CICCU: Si lu nvernu nun nvirnia e lestati nun statia
nun va a versu a massaria!
PIPPINA: Acqua e zappudda fannu cipudda!
MASTRU CICCU: Acqua e suli fa lavuri, acqua e ventu fa frumentu!
Signiruzzu, chiuviti chiuviti,ca li campagni
sunu morti di siti; e mannatini una bona senza lampi e senza trona.
(la musica sfuma e le donne rimangono ferme in una postura di danza)
VECCHIO: e cantavanucantavanu li fimmini e macari li masculipareva ca nto cantu cci mittevanu lu coripoi si nni javanu nto parrinu e vulevanu ca si niscieva la vara ccu lu Santu prutitturi. Si lu purtavanu ncoddu ppi tutti i campagni dunni cera la terra sicca spaccata comu na vucca can un avi pacie cantavanue cantavanu! Cera puru na straccula di carusi appressu e correvanosaltavano anche quello per loro era un gioco
(esce una frotta di bambini che si rincorre, gioca, canta)
GRUPPO BIMBI 1:
|
Pitti pitt La mamma nun c' stuppa, |
GRUPPO BIMBI 2:
Pizzica, jaddu,
pani e furmggiu;
veni lu cani,
si pgghia lu pani;
veni lu jattu,
si pigghia 'u furmggiu.
Arrassu, canazzu!
Chissi,...jattazzu!
BIMBI 1 :
Ol, ol, ol !
Tutti i pecuri fannu mm
E lu latti di la crapa
E la mennula atturrata
Ha passatu Sanciuvanni
E stinnia tutti li panni!
Ol, ol, ol!
BIMBI 2:
Ol, ol, ol,
ha vinutu lu vicer
ha purtatu na cosa nova,
cascavaddu frittu cu lova!
Ol!
GIUSEPPE : Jucamu ?
ANTONIO : E comu jucamu ?
VINCENZO: Jucamu a Nignirignola!
(Un bambino (Pietruccio)si appoggia con le braccia incrociate e la faccia sulle ginocchia del compagno in modo tale da offrire la schiena e da non potere vedere quello che accade attorno a lui. Il compagnetto, a questo punto, appoggia sulla sua schiena la mano, tenendo per sollevate tante dita quant' il numero che deve essere indovinato e intona, con i compagni, la seguente tiritera):
|
Tutti:-NIGNIRIGNOLA. NIGNIRIGNOLA |
MARATRESA (affacciandosi): Picciriddi, senza gridari, lu sapiti ca nna strata c na vicchiareddra ca sta murennu
VINCENZO: E picch nun cci chiamati lu parrinu?
MASTRU CICCU: Cavalieri, parrina e malu passu, dinni bonu e stanni arrassu!
BIMBI: Ci vaju ju? Cci vaju iu?
MASTRU CICCU: Monaci e parrini, sinticci a missa e stoccaci li rini!
PIPPINA (entrando) Aspittati, aspittati, prima du parrinu chiamamucci a Saridda
PIETRUCCIO: Cu Saridda?
VINCENZO: Ju u sacciu, sta nta me strata!
GIUSEPPE: E cchi fa?
VINCENZO: Chi fa? Leva lj maarii, cerni li vermi, e cura li malanni!
ANNETTA: Allura un dutturi!
VINCENZO: e megghiu dun dutturi!
MARATRESA: Vajtila a chiamari, prestu, ma senza gridari! (alcuni bambini escono, restano le femminucce che si mettono sedute a giocare)
ANNETTA: E nuatri cchi facemu?
MARIUCCIA: Iucamu!
CICCINA: E comu jucamu?
ANNETTA: Jucamu a farinni cummari!(Le bambine intrecciano i mignoli)
TUTTE: E cummari ccu piricuddu, quannu mancia un vogghiu a nuddu
A finuta di manciari vogghiu a tutti li me cummari!!!
MARIUCCIA: Ora ca semu cummari putemu cuntarinni u cuntu!
CICCINA :quali cuntu ?
MARIUCCIA: Chiddu du re! Avanti, videmu cu accumincia, facemu la cunta :
Paletta paletta signura cummari
Aju na figghia chi sapi jucari
Sapi jucari a trentatr
Unu, dui, e tr! (a Ciccina) A tia attocca.
CICCINA : C'era 'na vota un re,
TUTTE: baf, biscottu e min,
CICCINA:ch'aveva 'na figghia,
TUTTE: bafigghia, biscotta e minigghia.
CICCINA: 'Sta figghia,
TUTTE: bafigghia, biscottu e minigghia,
CICCINA: aveva 'n aceddu.
TUTTE: bafeddu, biscottu e mineddu.
(la voce sfuma lentamente, mentre le luci scendono e si accendono sul vecchio)
VECCHIO: Cera sempre qualcuno che ne sapeva pi degli altri, che aveva poteri particolariSaridda era una maarauna specie di maganon cera malocchio o fattura che potesse resisterlela potevi incontrare di notte, ma solo in quelle di luna piena, a raccogliere le erbe magichece nerano di quelle che facevano innamorare, altre che scacciavano gli spiriti dalle case, altre ancora che curavano la malinconia
RUSIDDA: La picontra cchiu tinta di la malatia
PIPPINA: La saluti veni di lalligrizza di lu cori
RUSULIA: A la saluti nun c prezzu
MARATRESA: Cu havi a sanit riccu e nun lu sa
PIPPINA: Si voi campari lanni di la cucca sfarda stivali assai e linzola picca
VECCHIO: a maara faceva i scunciuri
(Saridda al centro della scena prende un piatto, vi mette dellacqua, e lo poggia sugli indumenti della "malocchiata"; poi recita lo scongiuro. Fa cadere, infine, nellacqua che nel piatto, per tre volte, tre gocce dolio. Poi prende del sale e lo cosparge in quattro punti del piatto, indicando una croce, mentre pronuncia):
SARIDDA: "N nnmi di lu Patri, di lu Figghiu, di lu Spiritu e Santu,
ogni principiu bonu signu di miricamentu".
Tri uocchi foru chi tarucchiaru,
quattru foru chi ti sarvaru.
San Micheli e San Simiuni,
TUTTI: ju picchiu agnuni agnuni;
SARIDDA: Fora malocchiu, dintra bonocchiu,
fora lu picchiu, dintra lu stinnicchiu:
vattinni a li profunni di lu mari
e nta sta casa cchi nun ci turnari!
SARIDDA e TUTTI: (in coreografia)
Corna curnicchia,
Lagghiu a tri spicchia,
Lu gnuri ntra lu cocchiu,
n firrettu dintra locchiu
na cura di firuni,
na zampa di liuni,
na rasta di zammara,
n manicu di quartara,
n curniddu di curaddu,
lu ferru di cavaddu,
chiantata cu li spinguli a cucca
e lu scongiuru sempri ntra la vucca
RUSIDDA: za Saridda, chi diciti, mori?
SARIDDA: Comu va lu tempu va lu malatu!
MARATRESA: Ma chi fa, soffri?
SARIDDA: Megghiu muriri ca suffriri!
RUSULIA: Chi avi duluri?
SARIDDA: A ogni duluri rimedia la morti.
RUSIDDA: Ma chi , malatia?
SARIDDA: La malatia, si nun guasta, pulizia!
MARATRESA (irritata) Quannu la morti vicina, nun vali medicu n medicina!
SARIDDA: (minacciosa) La morti a tutti trova e lu munnu si rinnova!
MASTRU CICCU:Za Saridda, facitimi u piaciri, jtivinni!
( laccompagnano fuori)Avanti, basta! Vo stari di saluti sempri chinu? Mancia ova e vivi vinu! (entrano i bambini vociando)
BIMBI: Affacciati, viniti, c u stagnataru!Mam, za Rusidda!
STAGNATARU:U Stagnataru!C u stagnataru! Aggiustativi i pignati! Affacciativi fimmini beddi, c u stagnataru ca stagna i pateddi!
RUSULIA (portando una pentola): Mi mittissi na pezza cc!
MARATRESA: (idem) Mi mittissi un manicu cc!
PIPPINA: (portando una pentola vecchia): Mi cunsassi cc ca dumani festa e aju a fari u ra!
STAGNATARU: Ch vecchia sta patiddazza!Oh, cchi vecchia da patruna!
E cchi la spisa ca la mprisa!
PIPPINA: Malaccrianzatu! (canzuni du stagnataru)
VECCHIU: Quella era lora in cui la strada si riempiva delle voci dei vanniaturi; arrivavanu di luntanu a peri, ammuttannu carretti o sopra un mulu stagiunatu, facevanu sempri i stessi strati, cumparivanu e poi scumparivanuehsi sa
Roba abbanniata nmenza vinnuta!
SCUPARU. Avemu scupi e manichi di scupi!
VENDITORE DI GELSI: Ceusi niuri, ma niuri!
CONSALEMMI: Consalemmi! Ammolacuteddi! Cu avi cuteddi dammulari e lemmi daggiustari!
SIGGIARU: U siggiaru passa, aggiustativi i seggi! CC u siggiaru!
ROBIVECCHI: Robivecchi maccattu!
UVARU: Ova, ova frischi, scippati du culu da jaddina, uora uora!
VENDITORE DI SALE: Accattativi u sali, tre pacchi di sali na lira!
VENDITORE DI SPINGULI: Ugghi, spinguli, curdedda! Lastichi ppi mutanni!
VENDITORE DI CIPRIA: A pruvigghia ppi fimmini! Forza, signora Maria, a pruvigghia a vossia e i sordi a mia!
VENDITORE DI FRATTAGLIE: Cavura ch bella! Aju a quaruma! I stigghioli, u mussu, a caddema!
PATATARU: Patati, patati novi! Cu mancia patati nun mori mai!
VENDITORE DI CIANFRUSAGLIE: Aju pittini ppi tignusi e spazzolini ppi sgangulati!
VENDITORE DI CARAMELLE: Ammara-panza, pupatielli, panzerotti, caramelli! Cchi ssu duci! Calia e simenza!
ACQUALORU: Amuninni a lacqua frisca, cu sa vivi sarrifrisca! Acqua e zamm! Acqua gilata!
GELATARU: E pocu pocu vi fazzu pagari, ccu cincu liri vu fazzu liccari! U gelatu!
VECCHIU: A, vanniacci nna robba, ca saddummiscieru macari i pisci!
PISCATURI: A sarda, a sarda, viva viva ! Luocchi ci aviti a taliari!Uora uora i piscaru, ammogghia ammogghia!A beccafico, a beccafico! Maccarrunieddu, friscu friscu, pigghiatillu pigghiatillu, manciatillu manciatillu! U purpu purpu, u baccalaru, signora, taliassi ch tisu!
(I bambini e le donne accorrono in festa facendo confusione)
MASTRU CICCU: Ma chi sta confusioni? Vi scurdastivu ch ura di manciari?
Saccu vacanti nun po stari addritta!
RUSULIA: Ora ora, mastru Ciccu! Chi prescia chaviti!
MASTRU CICCU: Cu mancia crisci e cu un mancia spirisci! (ad un bimbo)
U capisti tu?
VINCENZU: S, u capiu, mastru Ciccu, ma lu pani cucca, e cu lhavi si lammucca! A me casapitittu!
MASTRU CICCU: Avanti, fimmini, calati sta pasta, ca stu picciriddu sarresta a manciari cc.
VINCENZO: Daveru, mastru Ciccu? Pozzu arristari?
MASTRU CICCU: S, ti dissi, po arristari, la casa capi quantu voli u patruni! Rusulia, lacqua vugghi?
RUSULIA: Pignata taliata un vugghi mai!
MASTRU CICCU: E chistu u dannu! Chi si mancia oggi? Maccarruni ca sarsa?
RUSULIA: Senza sarsa!
VINCENZO: E nenti cci fa, un cc megghiu sarsa di la fami!
VENDITORE DI BABBALUCI: Babbaluci! Haju crastuna niuri! Accattativi i crastuna! Crastuna niuri, cu li fa a lagghiotta sunnu cchi megghiu da carni!
PIPPINA: A quantu sunnu sti babbaluci?
V.DI BABBALUCI: A menza lira a cartedda
PIPPINA: E chi su doru! Va, va ,Si cchi curnutu di na cartedda di vavaluci!
V. Di BABBALUCI: Ma chi diciti, za Pippina!Attuppateddi sunnu! Ancora dormunu!
PIPPINA: Va dormi tu, va!
MASTRU CICCU: zitia vasari e babbaluci a sucari su cosi can un ponnu mai saziari!
RUSULIA: Saziativi ccu stu pani e tumazzu ca un cci nesci nenti!
MASTRU CICCU:Abbon! Ogni ficateddu di musca sustanza!
SARA (dando da mangiare ad un picciriddu): Mancia mancia figghiu beddu
Chistu pu pa, chistu pa ma(imboccandolo)mancia ti dissi, chi fai, un lu voi? E mu manciu iu!
MASTRU CICCU:Cca scusa di lu figliolu la matri sammucca lovu!
RUSULIA ( dando dei fichi a Vincenzo): Tecc picciriddu, manciati sti ficu carristaru!
VINCENZO:Grazie!
MASTRU CICCU:Tri sunnu li boni vuccuna: ficu, persichi e muluna!
Damminni unu a mia, nfazzi ca ti fannu dannu!
RUSULIA: A vidiri stu vicchiazzu, callocca pani e picciriddi!
MASTRU CICCU: Cci dissi la campana a lu battagliu: ogni cosa carresta ppi lu megliu! CCi fannu mali o carusu! Un ti scantari, beddu, ca dumani festa e si mancia bonu!
VINCENZO con altri ragazzi cantando:
Dumani festa
Si mancia minestra
A minestra cotta
Si mancia ricotta
Ricotta salata
Si mancia a nzalata
nzalata un nni vogliu cchi
e mi manciu lu ra!!!
MASTRU CICCU: ma di cu sunnu sta farittata i carusi?
PIPPINA: Sunnu di Santuzza, la niputi du zu Vanni!
MASTRU CICCU: Tutti?
PIPPINA: Tutti, cincu, comu li ita di na manu e a mumenti nasci lu sestu!
RUSiDDA: Grazia di Diu!
MASTRU CICCU:Tanti figghi su la ricchizza di na casa;V campali! rispunniu cummari Rosa!
RUSULIA: Ddu poviru maritu sparti mancu travagghia!
PIPPINA: Aranci aranci, cu avi guaj si li chianci!
RUSIDDA: Cu avi mancia e cu un navi tala
PIPPINA: Cu mancia quagghi e cu cunta li pinni!
RUSIDDA: U cani muzzica sempri a lu sfardatu!
RUSULIA: Na rota stu munnu! C cu nata e cu va a funnu
MASTRU CICCU: A li nfilici e a li disgraziati ci chiovi nto culu puru assittati!
Voce di donna (f.c.): Za Pippina, prestu, chiamati a Mammana, ca Santuzza avi i duluri! Prestu prestu ca la cira squagghia!
(scompiglio di donne, arriva a mammana, formano una specie di mucchio attorno alla partoriente)
VECCHIU: Il momento del parto era un avvenimento fondamentale non solo per la famiglia della partoriente, ma per tutto il vicinatocu purtava na pignata cu lacqua caura, cu asciugamani ntissuti, cu fasci di linu ppi laddrevu
DONNE: Matri a catina.
MAMMANA: Silenzio, silenzio!
RUSIDDA: Chi fa, un voli nesciri?
RUSULIA: Zittiti zittiti!
SARIDDA: (salmodiando) Santa Liberata, fate che sia dolce luscita come fu dolce lentrata!
RUSIDDA: Mizzica, parra in italianu! A cosa trubola!
PIPPINA: Ppi lomu un gran suduri e ppi la fimmina un gran duluri
MAMMANA: "Nesci, nesci, cusazza fitenti,ca lu cumanna lu Diu nniputenti;ti lu cumanna la santa Trinitati, nun si robba di cristiani vattati."
(avviene il parto, grida di gioia, le donne si passano un fagottino in fasce)
VOCI: Fimmina, fimmina !
DONNE:
Varvarutteddu
Vucca daneddu
Nasu affilatu
Mentu squatratu
Occhi di stiddi
Biunni capiddi
Manu manuzzi
Pinti acidduzzi
Pinta la rama
E Gesuzzu ti chiama!
MAMMANA: Sali pusavu nto viddicheddu, Zuccaru misi nta vintricedda, meli dapuzzi nta la la vuccuzza, e ora cunsaticci na beddra nacuzza!
PIPPINA: Diu sia ludatu, quant beddra! Cunsamucci la naca nmezzu a du arvuliddi e cci mittemu li cordi doru e lu chirchiu dargentu!
DONNE:
E alav, ca dormi ed abenta voli la naca mmenzu a la menta
E alav, ca dormi e chianci, voli la naca mmenzu di laranci
E alav, ca dormi e riri, voli la naca mmenzu di lalivi
E alav, ca dormi e riposa, voli la naca sutta di la rosa.
CICCINA: za Pippina, aspettati, haiu na zaaredda russa, attaccaticcilla nta la naca a picciridda!
ANNETTA: E picch?
CICCINA: Picch accuss teni lontani li maari!
MARIUCCIA: Chi nomi cci mittistivu a picciridda?
SANTUZZA: Si chiama Catarina, comu a so nanna.
PIPPINA: Viniti, picciriddi, manciativi sti cuddureddi, a la saluti di Catarina!
(i bambini fanno festa)
BIMBE: Luna lunedda
dammi na cudduredda
e dammilla beddra ranni
cci la portu a S. Giuvanni
S. Giuvanni a la marina
Salutati a Catarina
Catarina la cchi beddra
Ccu na scocca di zaareddra!
MASCHIETTI: Ol ol, ol,
setti fimmini e un tar
un tar troppu pocu
setti fimmini e un varcocu
lu varcocu duci duci
setti fimmini e na nuci!
TUTTI I BAMBINI
Spingula spingula maistina
Na paletta di rigina
Na rigina di spagnola
Tirititappiti nesci fora! Ol!
Dammi un pugnu di nuciddi
Arricra li picciriddi
E lu pani a fedda a fedda
E lu vinu a cannatedda! Ol!
MASTRU CICCU: Ora basta, zittitivi carusi, ca a picciridda dormi e macari ju vulissi arripusari!
VINCENZO: Mastru Ciccu, nni diciti i nnimina?
MASTRU CICCU: Livativi, carusi, caiu a dormiri!
CICCINA: Av, Mastru Ciccu, un vi faciti priari, iucamu e nnimina!
MASTRU CICCU: Ma cchi Cannalivari? Un po essiri!
BiMBI: Po essiri, po essiri!
MASTRU CICCU: E va beni, vi nni dicu tri e basta, e poi vi nni iti a casa. Ascutati:
Pilusu di susu, pilusu di jusu e nto menzu sta u curiusu!
BIMBI: Locchio!!!
MASTRU CICCU: Fora virdi, dentro russu, e ccu i feddi stuiati u mussu!
BIMBI: U muluni!
MASTRU CICCU: E ora lurtima. Unn arancia e avi i spicchia, unn monacu e avi a varva, uun fimmina e avi a trizza.
BIMBI: Lagghia!!!Ancora ancora!
MASTRU CICCU: O su beddi o sunnu brutti, vaju tuccannu u culu a tutti!
BIMBI: a seggia!!Ancora, unu sulu!
MASTRU CICCU: Vi nni dicu unu difficili veramenti. Ascutati:
I to bianchi cosci, i mia su bianchi e lisci, i mittemu coscia ccu coscia e comu finisci finisci!(i bimbi ridono)Chi sunnu?
ANNETTA (rossa dalla vergogna): I mutanni!
MARATRESA (accorrendo) Mastru Ciccu, ma cchi siti, mbriacu? Va jtivinni, picciriddi, lassati a stu vecchiu strollacu!
VECCHIO: Quanto mi piaceva ascoltare i vecchi che raccontavano gli indovinelli! Mi ricordo che un giorno ne ascoltai uno a cui non seppi rispondere e per giorni e giorni mi tormentai il cervello per indovinarloC un gran cannistru di rosi e di ciuri, la notti sapri, lu jornu si chiurila risposta arriv un pomeriggio quando, stanco dei miei giochi, alzai la testa e vidi le nuvole correre, il sole abbassarsi e tanti colori nuovi che si mescolavanoe allora capiiera il cieloil cielo, che, come un canestro di rose, si richiudeva al tramontoper aprirsi di nuovo alla notte
(luci del tramonto)
CICCINA: Mastru Ciccu, taliati lu celuci su nuvoli straninichi nichiparino tanti pecuri ca curruni darria a lu pasturi
MASTRU CICCU: Celu picurinu, o chiovi ora o chiovi a lu matinu
ANNETTA: Mastru Ciccu, taliati cchi sta facennu a jattapari ca si sta lavannu a facci!
MASTRU CICCU: Quannu la jatta si lava la facci signu cavi a chioviri
MARIUCCIA: Sintiti, sintiti, mastru Ciccu, u jaddu canta!
MASTRU CICCU:Quannu canta lu jaddu fora lura
a canciari lu tempu un addimura
PIPPINA: (uscendo) Ma chi si vutau, tramontana?
MASTRU CICCU: Si si metti a tramuntana, appizza a chioviri ppi na simana!
PIPPINA: (alle donne) Rusidda, Rusulia, Maratresa, picciutteddi a Virmaria, dicemunni u rusariu (le donne escono e si dispongono per dire il rosario)
MASTRU CICCU: A vecchia chi si murmuria
nmenzu i cosci ci pinnulia!
PIPPINA: Mastru Ciccu, la vuliti finiri, chi vi pari ca sempri Cannalivari?
(le bambine ridono, le donne iniziano il rosario mentre Mastru Ciccu in un angolo pipituna, ciondola dal sonno)
Signuruzzu aiutatimi Santu Patri assistitimi, sangu di Ges Cristu cummigghiatimi. (facendo il segno della croce)
Matri chi siti bedda, iu vi salutu,
datimi 'n vita e morti lu vostru aiutu;
iu vi salutu cu l'Avi Maria,
o Matri, arricurdativi di mia. Ave Maria...(le donne rispondono)
San Giuseppi gluriusu, curriggiti l'arma mia
vui chi siti patri e spusu di Gesuzzu e di Maria
DONNE: Offiremulu a Maria cu la nostra armonia
e vulemu a Diu pi patri e a Maria pi nostra matri
PIPPINA: O Duminicu biatu stu rusariu a vui fu datu
di Maria la virginedda tutta pura tutta bedda
DONNE: E tu angilu di Diu tu chi sai lu cori miu
accumpagnami stanotti scansaminni i mala morti.
PIPPINA: Iu mi chiuru la porta mia cu lu mantu di Maria
DONNE: e a cu voli mali a mia 'un ci avi a ddari n forza n vala,
PIPPINA: e a cu voli mali a miaci attuppa l'occhi e ci sgarra la via.
DONNE: Santu Simuni, cu lu vostru vastuni tagghia li mani a li mali pirsuni.
VECCHIU: Le voci delle donne si accavallavano in un mormorio strascicato che aveva il sapore di un canto, quasi di una neniaa volte qualcuna sonnecchiava e la vicina allora era pronta a sollecitarla con una gomitatapoi era lora delle invocazioni particolari, che ognuna delle donne rivolgeva al suo santo preferito, secondo i bisogni del momentocera la preghiera che faceva chi voleva che un uomo si innamorasse di lei, era u chiamu di lancilu e assomigliava quasi ad uno scongiurouno scongiuro amoroso..
MARATRESA: Ancilu di l'eterna luci va iettacci tri cruci,
ardenti e forti cci l'i a ittari, ca lu cori pi mia cci avi a spasimari.
VECCHIU:le ragazze confidavano nell'aiuto delle Anime dei decollati . Se il fidanzato le aveva abbandonate, esse davano l'incarico alle Anime di dargli 'na gran fraccata di lignati per convincerlo a ritornare
RAGAZZA:beddarmuzzi decullati,
tri appisi, tri occisi e tri annigati,
tutti novi vi junciti,
nn 'o me zitu vi nni jiti,
tanti e tanti cci nni dati,
finu a quannu mu purtati
DONNE: Daticcilli 'ntra li vrazza,
accuss ti strinci e abbrazza;
daticcilli 'ntra lu cori,
ca pi tia nni spinna e mori;
VECCHIU: Poi cera lu Santu di li cosi persi
PIPPINA: Santu Nofriu, pilusu pilusu,
persi na cosa e sugnu cunfusu
ppi lu vostru santu pilu
facitimi truvari nsoccu pirdivu!
VECCHIU: e lu santu di li fimmini schetti
2 RAGAZZE : San Pasquali Baylonne
protettore delle donne
facitinni attruvari un maritu
beddru, bonu e coloritu
comu a vui, tali e quali
o glorioso San Pasquali !
VECCHIU: Poi, quasi senza accorgersene le preghiere delle donne diventavano chiacchiere cummarisimicurtigghi
MARATRESA: Sta passannu Turi
RUSULIA: A sta ura? Prestu parritirarisi
MARATRESA: forsi cchi tardi avi a nesciri
RUSULIA:chi ctraficu?...(alludendo, schiaccia un occhio ed unisce i due indici sfregandoli; le altre continuano a murmuriare preghiere)
RUSIDDA: (suspirannu) E dda bedda figghia mia ca un ci po paci ppi stu pezzu di citruluni! Cci stanno nisciennu li sensi e locchi cci chiancinu comu li viti!
MARATRESA: Pampina di cipressu; Ama a ccu tama si voi aviri spassu, camari a ccu nun tama tempu persu!
RUSIDDA: Stu malantrinu lannu passatu ci aveva fattu cridiri a figghia mia sapiddu cchi!
RUSULIA: Giuramenti damuri e fumu di ciminia, lacqua li lava e lu fumu si li carria.
MARATRESA: Ammatula tallisci e fa cannola, ca lu santu di marmuru e nun suda!
RUSIDDA: Ciuri di pagghia! E ddu curuzzu sallammica e squagghia!
PIPPINA: Un ti scantari, ora cci passa, ogni focu forti finisci ncinniri.
RUSIDDA: Si nnavi a pentiri ppi quanti capiddi avi ntesta! Lu beni ca sdilleggi e nun riguardi lu ricanusci quannu tu lo perdi! Occhi caviti fattu chianciri,chianciti!
RUSULIA: Don Cola sarricamp, sintiti comu canta!
MARATRESA:Cu avi beddra la mugghieri sempri canta, cu avi dinari assai sempri cunta.
RUSULIA: Occhi ca nun vidi, cori ca nun doli
RUSIDDA: Occhi can un viditi, accunsintiti
PIPPINA: Vo stari npaci: vidi e taci.
MARATRESA: La fimmina scarta ti spirisci di sutta
RUSIDDA: U immurutu nmenzu a la via u so immu un su talia!
RUSULIA: Cu porta la mugghieri a ogni festa e o cavaddu a biviri a ogni funtana
a la fini avi u cavaddu malatu e la mugghieri buttana!(tutte le donne ridono)
PIPPINA: (alludendo alle bambine) Zittiti, un lu vidi ca c munnizza!
MARATRESA: A propositu di buttani, u sapiti ca Nunzia saffirrau ccu so soggira!Ju a finiri a tiratina di tuppu!
RUSULIA: Certu, dda cristiana addifinna a so figghiu!
MASTRU CICCU: Cu scecchi caccia e fimmini cridi, facci di paradisu nun nni vidi!
RUSIDDA: u maritu siddiatu
MARATRESA: certu, cci pisa la testa(ridono)
MASTRU CICCU: Cui si marita sta contenti un jornu, cu ammazza un porcu sta cuntentu un annu! (comincia a piovere)Ma chi fa, chiovi?
TUTTI: Chiovi, chiovi!
BAMBINI: Chiovi chiovi chiovi La jatta fa li provi
Lu surciu si marita ccu la coppula di sita
La sita si cci vagna a la facci di to nanna! (si sentono tuoni)
TUTTI: Ma chi fa, truna?(si affannano a rientrare canestri, sedie e quanto si pu danneggiare)Lu gaddu canta e la campana sona e Diu nni scanza di lampi e di trona.
TUTTI: Verbu sacciu e verbu dicu
(il temporale gi passato)
BAMBINI: Un chiovi cchi, passau passau, viniti, c u cantastorie, u cantastorie!
(il vecchio cieco entra in scena come cantastorie e tutti escono fuori per ascoltarlo)Chi nni cuntati, chi nni cuntati?
VECCHIO: Stasera vi cuntu la storia di Colapisci
BAMBINI: Ol!!La storia di Colapisci!
VECCHIO: Colapisci
ca stava, sempri a mari, com'un pisci;
d'unni vinia, nun lu sapia nissunu;
forsi, era fgghiu di lu diu Nittunu.
Un jornu, u Re u fci chiamari
e ci rissi: " Lu me regnu a scannagghiari"
Cuss, si jetta a mari Colapisci
e sutta lunna, subitu spirisci:
ma dopo un pocu, chista nuvit
a lu rignanti, Colapisci da'
"Maest, li terri vostri
sunnu supra tri pilastri;
ma lu fattu, assai trimennu,
una gi si sta rumpennu".
Arreri, si jetta a mari Colapisci
e sutta lunna, subitu spirisci;
poi si senti la so vuci,
di lu mari, in superfci.
"Maist sugnu cc! Maist sugnu cc!
Allu fnnu di lu mari,
e nun pozzu cchi turnari:
staiu riggennu la culunna
ca sinn si spezzer
e la Sicilia sparir".
Su passati ormai tant'anni:
e Colapisci sempri dd!
(Tutti applaudono)
BAMBINI: Ancora, ancora!
VECCHIO: Carusi, sugnu stancu, un voffinniti! I vecchi un vonnu jocu, vonnu pani, vinu e focu
ZU MARIANU: Viniti cca, picciriddi, ca vi dicu i minimagghi!
BAMBINI: I minimagghi! Ol, ol!
ZU MARIANU:
Sutta un palazzu c un cani pazzu, t pazzu cani stu pezzu di pani!
SantAntuninu si nni jiu ncampagna a condizioni di chiantari vigna
Ci ju San Petru a faricci cumpagna e ccu na petra cci spaccau la tigna
Sutta u lettu lu zu Mattia addinucchiuni cuttuni cugghia
jennu vinennu cuttuni cugghiennu jennu vinia e cuttuni cugghia
A gna Pippa naschi sicchi
Vinni sicci e scippa zicchi
Scippa zicchi e vinni sicci
A gna Pippa naschi Sicchi
BAMBINI: Za Pappina, cuntatinni un cuntu!
VECCHIO:U cuntue vui u sapiti soccu u cuntu?
U cuntu su tanti paroli ca cancianu sempri, n vota su vinti, n vota su centu.
PIPPINA: Quali cuntu vuliti cuntatu?
BAMBINI: Chiddu da manu modda!
PIPPINA:C'era na vota un cristianu tintu ma tintu.... Stu cristianu avia picciuli, casi e tirreni e si vulia maritari c'una fimmina c'avia essiri obbedienti comu una schiava.
Truvata na picciotta onesta e timurata a fci sposa e u primu jornu ca a lasso' sula 'ncasa ci fici giurari ca si saria manciata na schifusa e fitusa manu modda.
Sta manu era puru pilusa e a mischina a pigghi e l'ammucci sutta u lettu. Quannu u maritu s'arricamp, c'addumann si idda avia fattu zoccu iddu c'avia cumannatu.
A mischina ci rissi di si ed allura stu disgraziatu accuminci a vuciari: "Manu modda unni si, manu modda unni si?". E a manu c'arrispunniu "sutta u lettu sugnu".
Iddu allura, chinu di raggia pigghi un cuteddu e fidduli a mischina. Fici u stissu cu l'avutri mugghieri e nudda ebbi lu curaggiu di manciarisi la manu modda. Tutte l'ammucciavanu e l'omu tintu l'ammazzava.
Ma l'urtima fimmina maritata, era furba e curaggiusa e, quannu u maritu la lass sula 'ncasa, s'infasci la manu supra a panza. "Manu modda unni si?" addumannau lu maritu quannu s'arricamp. 'Nta panza sugnu, 'nta panza". Priatu e cuntentu s'iu a curcari. Quannu a mugghieri u sintiu runfliari, pigghi un cuteddu longu, longu e ci l'azzicco 'nta lu pettu.
Muriu lu fitusu e idda arrist filici e cuntenta !
BAMBINI: Manu modda manu modda
Lu signori ti la ncodda
Ti la ncodda ccu pani e vinu
Viva viva lu Bambinu!
DONNE: Basta ora, ch tardi, jamunni a curcari, picciriddi, viniti cca, facemu lorazioni.
DONNE e BAMBINI:Io mi curcu nta stu lettu
cu Gesuzzu nto me pettu,
iu dormu e iddu vigghia
si c cosa marruspigghia.
Cu Gesu mi curcu, cu Gesu mi staiu,
essennu cu Gesu paura nun aju.
Buona notte, buona notte! (tutti rientrano nelle case e chiudono gli usci)
VECCHIU: Ma la giornata non ancora finitamentre nelle case si spengono i lumi e le donne coricano i bambini, le ragazze si attardano a guardare dietro le persiane chiuse se per strada passano i giovanotti lora in cui gli amori si dichiarano alla luna(si abbassano le luci e si illuminano le persiane delle case)
Serenata
GIOVANE: Ciuri di ciuri
Beddra lu suli nun vo cchiu affacciari
Picch si scanta di lu to splenduri
RAGAZZA: Ciuri di ficu
Nun mi lu scordu no, lamuri anticu
GIOVANE: Ciuri di risu
E si na vota sti labbruzza vasu
Iu moru e mi nni vaju nparadisu
RAGAZZA: Rosa ciurita
Tu mi doni lu cori e ju la vita
GIOVANE: Rosa marina
Siddu taffacci squagghia lacquazzina
RAGAZZA: Ciuri di mari
Si veru veru ca mi porti amuri
Dora nnavanti a nuddu tu a taliari
GIOVANE: Ciuri di nzolia
Ju sta canzona vi la jettu allaria
Ca siti cchi ciuruta di na viola
RAGAZZA: Ciuri pirfettu
Si mi diciti s facemu lattu
Si mi diciti no, marrestu schetta
GIOVANE: Ciuri i cirasa
Tu si biddicchia, ma di troppa spisa
Povero cu talliscia e cu ti vasa!
RAGAZZA: Ciuri chi sai
Lamuri orvu e nun capisci mai
Ju mi pigliai a tia e viu guaj
GIOVANE: Ovu di tunnu
Cu avi mala donna ppi cumpagna
Avi lu priatoriu nna stu munnu
RAGAZZA: E una e dui e tri scacciu na fava
Si mi pigliava a tia mi consumava
GIOVANE: Ciuri di tassu
Dissi pilatu nzoccu scrissi scrissi
Iu nta sta strata cchi un ci appizzu un passu!
RAGAZZA: Ciuri i Palermu
Dunni tha fattu a stati fatti u vernu!
GIOVANE: Ciuri i jnestra
Si voi maritu fattillu di pasta
Lu vesti e ti lu metti a la finestra
RAGAZZA: Ciuri i gramigna
Quannu nascisti tu, tignusu tigna
Di supra e sutta caminaru corna!
GIOVANE: Ciuri i vriogna
Quannu ti metti stu mussiddu a brogna
Si comu na jumenta senza grigna
RAGAZZA: Ciuri i varcocu
Lu fumi di la pagghia pocu dura
Lu nostru sdignu sa canciatu nfocu
GIOVANE: Ciuri i finocchiu
Si mi dici di s scacciami locchiu
RAGAZZA: ciuri i stasira
Vaddimannu licenzia e bonasira
GIOVANE: Pampina di scalora
Dumani veni ca taspettu fora
RAGAZZA: ciuri di maju
Licenzia vi ddumannu e mi nni vaju!
(le luci a poco a poco vanno spegnendosi, la scena rimane immersa nella luce della luna)
VECCHIO: e cos le ragazze si addormentavanocon una promessa damore dentro al cuoregli ultimi passi dei giovani che si ritirano dicono che la notte ormai iniziatatutti dormono il sonno degli onestii bimbi sognano nuove storie e filastrocche antiche, le donne sognano per i figli le cose pi belle, i vecchi sognano del tempo che fu e u viddanuchi si sonna u viddanu? Sogna u so mulu chi ci dici: Jamu e si lassa mettiri la vardedda
Ma fra u travagghiu e la vita stintata
Puru dumani far la stissa strata
e, cuntentu, dir o so mulu duna!
Picch sapi ca Diu Patri un labbannuna.
(sfumano le ultime luci insieme a suoni lontani. Buio)
FINE


