Na fuitina

Stampa questo copione

NA FUITINA

Di

Giuseppe Toscano

COMMEDIA BRILLANTE

DUE SCENE

DIALETTO SICILIANO

Personaggi

CUNCETTA              anni 45   moglie di Pasquali

PASQUALI               anni 48   marito di Cuncetta

CARMENA               anni 45   moglie di Pippinu

PIPPINU                    anni 48   marito di Carmena

NINUZZA                 anni 22    figlia di Cuncetta e Pasquali

FRANCUZZU           anni 22   figlio di Carmena e Pippinu

TARESA                    anni 55   portinaia e cameriera

CUNCETTA 2           anni 23   innamorata di Pasquali, è la stessa Cuncetta, da giovane, successivamente moglie di Pasquali.

PASQUALI 2             anni 26  innamorato di Cuncetta, è lo stesso Pasquali, da giovane, successivamente marito di Cuncetta.

CARMENA 2            anni 23   innamorata di Pippinu, è la stessa Carmena, da giovane, successivamente  moglie di Pippinu.

PIPPINU 2                 anni 26   innamorato di Carmena, è lo stesso Pippinu, da giovane, successivamente marito di Carmena.

      

   

   Personaggi: 6 donne – 5 uomini

         Ambientazione: anni 70

           

 Le caratteristiche

CUNCETTA      può essere di corporatura appesantita.

PASQUALI        può essere di corporatura appesantita, un poco imbranato.      

CARMENA        può essere di corporatura appesantita.      

PIPPINU             può essere di corporatura appesantita, un poco imbranato.             

NINUZZA          figlia di Cuncetta e Pasquali, brava ragazza, solare, innamorata di Francuzzu, fa il possibile per non dispiacere i genitori

FRANCUZZU    figlio di Carmena e Pippinu, bravo ragazzo, solare, innamorato di Ninuzza, fa il possibile per non dispiacere i genitori

TARESA           E’ la stessa che si vede nei due momenti, quando è cameriera, ha un                      grembiule, quando è portiera si toglie il grembiule e inoltre, qualche segno distintivo: i capelli pettinati diversamente nei due momenti, pettinatura semplice che deve modificare ad ogni cambio scena, oppure qualche altra cosa. Questi cambiamenti: sia di mobilia che di aspetto, devono avvenire con tutta calma anche a scena aperta e durante l’azione

CUNCETTA 2    giovane, impertinente, spensierata, fidanzata di Pasquali 2, è importante  che la sua altezza e corporatura siano simili a quelle di Carmena 2

PASQUALI 2      giovane, impertinente, spensierato, fidanzato di Cuncetta 2, è importante  che la sua altezza e corporatura siano simili a quelle di Pippinu 2.  

CARMENA 2      giovane, impertinente, spensierato, fidanzata di Pippinu 2, è importante  che la sua altezza e corporatura siano simili a quelle di Cuncetta 2.

PIPPINU 2           giovane, impertinente, spensierato, fidanzato di Carmana 2, è importante  che la  sua altezza e corporatura, siano simili a quelle di Pasquali 2.

SCENOGRAFIA

                                Elementi indispensabili comuni ai due ambienti sono tre porte: a fondo parete, una unica porta quale accesso alla casa e all’albergo. Nell’ambiente albergo, una porta sulla destra indica l'accesso ad alcune stanze e una porta sulla sinistra indica l'accesso alle altre stanze.    Nell’ambiente casa, le tre porte sono delle comuni porte di una comune abitazione, ma la porta a sinistra non sarà utilizzata. Sul lato destro del proscenio due divanetti posti a V e diagonalmente al pubblico, mentre sul lato sinistro,  un mobiletto, che funge da recepsion quando la scena è volta ad albergo e funge da credenza quando  la scena è volta ad abitazione, sarà compito di Teresa di adornare il detto mobiletto con dei fiori e qualche suppellettile, quando l’ambiente è adattato a casa e di nasconderli dietro lo stesso, per la scena “albergo”, sarà inoltre compito di Peppino e Pasquale di portare una sedia ciascuno che saranno poste davanti alla credenza e di riportarle via al cambio scena, bene in vista un grande orologio da parete, l'arredamento generale, essenziale e in "stile", completeranno la scenografia dell’albergo e della casa, che tutti assieme abitano.

                       Tra un cambio di scena e l’altra, la luce si attenuerà e riprenderà di intensità subito dopo mentre una musichetta acompagnerà questa operazione.

E' implicita l'autorizzazione per la eventuale rappresentazione in pubblico

Questa opera è protetta dalla SIAE (Società Italiana degli Autori ed Editori)

ATTO 1°

         L’apertura del sipario trova l’ambiente è adattato a “casa” di Concetta e Pasquale, Carmela e Peppino – in scena solo Teresa intenta a governare, sposta sedie, canticchia -   la porta centrale sarà l’accesso dall’esterno e la porta sulla destra sarà l’accesso alle  stanze, la porta sulla sinistra non sarà usata.

TARESA (spolvera e rassetta in giro)

FRANCUZZU (entra, ha in mano una valigia di cartone, chiama) Taresa!

TARESA Signorinu Francuzzu… ccà si?... E quannu arrivasti?

FRANCUZZU Aju arrivatu ora, ancora nu lu sapi nuddu ca sugnu cca, nun lu sapi me matri e me patri e… nu lu sanu me zia Cuncetta  e me ziu Pasquali.

TARESA Ma chi bella sorpresa ca nn’ha fattu, ma… nunn’avivi di studijari?

FRANCUZZU  (ignora la domanda) Taresa, dimmi na cosa, Ninuzza s’ha vistu? Jè ccà?

TARESA Ma Ninuzza jè a Messina chi po stari ccà, nu lu sa ca studija a Messina.

FRANCUZZU E chiffà nu lu sacciu ca studija a Messina, a idda la mannaru a Messina a studijari e a mija mi mannaru a Trapani a studijari… parica l’avissiru fattu apposta ppi farinni stari luntanu… di un capu all’antru di la Sicilia.

TARESA E certu ca jè strana sta cosa, ma chi ti puzzu diri… quarchi vota cc’haju pruvatu a diricci quarchi cosa… mi s’hanu vutatu tutti cumu li cani arraggiati, tantu ca ora mancu mi cci ntricu cchiu!

FRANCUZZU Mah!... però ora nun ci vugliu pinzari… propija ora ca ada viniri Ninuzza, (confidenziale) nni misimu daccordu… ppi via di littri, di truvarinni oj ccà… ca simmu a meta strata, di Trapani e Messina! Nn’hamma truvari tra oj e dumani, perciò siddu noda arrivatu… arriverà quantu prima, e ju… (gioioso) non viju l’ura ca arriva, quantu nni putimmu… vidiri.

TARESA (gioiosa, prende una grossa pagnotta rotonda dalla credenza, se la appoggia al petto, ne taglia una fetta con un lungo coltello, si prende in braccio a Luigino) Astura vasà chi fami ca ha, (prende ad imboccarlo, mentre lui cerca di divincolarsi) te! Avanti, manciati un pasticciuttu ca l’haju fattu ju.

FRANCUZZU (con la bocca piena) ma lassami stari! Cchi mi civi, aju vint’anni passati e ancora mi civi… lassami stari!

TARESA Mancia gioja mija, tu ppi mija si sempri un carsiddu… ma lu sa tu quantu pannizzi t’haju canciatu e quanta pumata t’haju stricatu… a li gammi gammi, (indica le parti basse).

FRANCUZZU Avanti… (riesce a divincolarsi e alzarsi) ma fari sentiri in imbarazzu.

TARESA Ma quali imbarazzu ca t’haju vistu crisciri e t’haju crisciutu chiossai ju di tò matri e di tò zijana Cuncetta.

FRANCUZZU Taresa! Ti prego nun mi fari addivintari scortese, nun sunu cosi ca si dicinu accussì… a st’età… (marcato) nuddu cchiu mi po’ mintiri mbrazza.

CARMENA (entra, urla) Francuzzo! Figliu mija biddu… ma chi sorpresa ca nn’ha fatto vininnu oj, (lo bacia e lo abbraccia con molto calore, se lo siede in braccio) ma cumu si sciupatu, Tarè… nun ti pari pallitu?

TARESA (ironica) Nuddu cchiu si lu po’ mintiri mbrazza!

FRANCUZZU ma quali pallitu Mamà, sugnu sulu stancu di stu vijaggiu accussì lungu, ca cci vò na jurnata sana ppi viniri di Trapani fina ccà.

CARMENA (al pubblico) Migliu!... Cchiu luntanu jè, migliu jè.

FRANCUZZU Cchi jè ca dici mamà!

CARMENA No, nenti! Teh! Manciati un pizzo di pani, friscu friscu, lu fici Taresa (lo coccola, lo imbocca, lo bacia)

FRANCUZZU (si divincola, si alza) Avah! Mamà, cchi mi civi! Sugnu ancora un carsiddu?

CARMENA Tu ppi mija si sempri un carsiddu e ora ca ha vinutu intra… ora ca ha vinutu di trapani fina ccà, tu cchi dici ca ju novissa essiri cuntenta? Ju ppi ma figliu facissi carti farsi, ppi fariti cuntentu, ppi dariti lu migliu ca si po aviri nti la facci di la terra.

FRANCUZZU Ma ora ju vulissi sapiri pirchì aja studijari a Trapani? Cchi fa nun ci nnè antri pusti  cchiu vicini? Di sta manera… ccu Ninuzza nunni putimmu vidiri quasi mai!

CARMENA (alterata) Ah! T’aju dittu cintu e milija voti ca nu la vugliu sentiri mancu nominari, jè na tappinara e nun jè adatta ppi tija, tu ti miriti na fimmina ca ada essiri na vera fimmina e no na sciaqquetta cuma chissa.

FRANCUZZU Mamà!  Vidi ca tu mi fa siddijari quannu parli accussì e lu fa ogni vota ca vignu, (deciso) ju cci vugliu beni a Ninuzza e nun ci sarà mai nuddu ca mi farà canciari  idea, mamà, vidi ca ti lu dicu… mi nni fa pentiri ca vignu intra, ma cumu!… jè figlia di to cummari Cuncetta… abitammu tutti nti la stessa casa, ma patri e so patri sunu tantu amici, tu stessa si amica di la zia Cuncetta… avissiva essiri cuntenti ca ju ccu Ninuzza nni vulimmu beni e ammeci ogni vota ca ti parlu di Ninuzza… ogni vota ca parlu di Ninuzza a la zia Cuncetta, ca jè so figlia!… pari arraggiata... tutti! pariti arraggiati.

CARMENA (risoluta) E accussì ada essiri pirchì nun jè cosa tò! E nunni vugliu sentiri parlari cchiù, va beni?

FRANCUZZU (abbattuto) Ma ora po essiri di sta manera? Vota ppi vota ca vignu intra! arrivu ccu tantu pijaciri e minni vaju ccu la cuda ammizzu li gammi, Taresa… ma la vidi tu chi cosa, ma pirchì fa accussì.

TARESA Ma chi ti puzzu diri gioja mija… tanti voti anchi ju nu li capisciu.

CARMENA (a Taresa) E nenti ha capiri tu! (arrabbiata) Tu t’ha fari sulu li fatti tò senza ntricariti di li fatti di l’antri, va beni? Jè abbastanza chiaru lu discursu?... (marcato) Ma chiaru precisu?... (esce).

TARESA (Rassegnata) Nenti!... crozzi accussì nun si punu sbarrari!

CUNCETTA (entra) Francuzzu! Niputi mija! Amuri mija, cca si? Oh! Chi gioja!

FRANCUZZU Ciau zia Cuncetta!

CUNCETTA  Te! Mancia gioja mija, (prende a imboccarlo) vidi cumu si sciupatu, ma pirchì?  Ha manciatu picca a Trapani?...

FRANCUZZU (scatta) Ma zia lassa perdiri! Si peggiu di ma matri… nun mi faciti mancu rispirari ccu tutti sti salamelecchi ca mi faciti. Ju ogni vota vignu ccà, vi vulissi parlari di Ninuzza…

CUNCETTA  (infuriata) Ah! Nun mi parlari di dda sbrigugnata di ma figlia! Ca nni cumina una ogni jurnu…

FRANCUZZU Ju vulissi sapiri pirchì… tu! zia, la mannasti a studiari a Messina, pari ca l’avissivu fattu apposta, tu e ma matri…  unu a Trapani e una a Messina, ca ogni vota ca hamma viniri ccà, cci vo nà jurnata sana… Nun putissimu studijari tutti dui a na banna?... o Trapani o Messina?

CUNCETTA Mai a lu munnu! Chistu nun capiterà mai! (accomodante) nuantri lu facimmu ppi tija… ca si un bravu carusu… ammeci idda jè na… ba! Nun mi lu fari diri pirchì jè ma figlia e l’aja difenniri … ma quannu jè troppu jè troppu!

FRANCUZZU (alterato) Ma jè troppu chi?... Ma siddu Ninuzza jè na carusa d’oru, cumu faciti a parlari accussì!

CUNCETTA Un jurnu mi ringrazierai, pirchì anchi siddu jè figlia mija, ti l’aja diri, jè na carusa… un poco leggera, e anchi siddu ju cumu matri l’avissa difenniri… a tija ca ti vugliu beni cumu un figliu nun ti puzzu ammucciari li cosi, sintimi a mija, lassala perdiri, nun jè cosa to.

PIPPINU (entra) Francuzzu! Figliu mija! Cca si? Ma quannu arrivasti?

FRANCUZZU (avvilito) Ciau papà! Antura arrivavu… giustu ntimpu ca la mamma primu… e la zia doppu manu civatu cumu siddu avissi statu a dijuni e… cumu jè giustu m’hanu parlatu mali di Ninuzza.

CUNCETTA (cambia discorso)  E li studii cchi dicinu? Ti l’hanu datu quarchi bellu votu?... cchi nni sacciu… quarchi deci… unnici…

PIPPINU Cummari Cuncetta, a ma figliu cchi cci punu significari quarchi deci o quarchi unnuci… sugnu sicuru ca ma figliu, astura, si sarà pigliatu quarchi dudici o quarchi tredici.

FRANCUZZU Ma la vuliti finiri di diri sti stupidaggini tutti dui?

PIPPINU Cummari Cuncetta, vi dispijaci siddu parlu tanticchia ccu ma figliu?... cosi di umini…

CUNCETTA  Si si, cosi di umini… parlati, parlati (esce).

PIPPINU Ti viju sciupatiddu… (complice) chi c’è… quarchi fimmina? nna canusciutu quarcaduna?

FRANCUZZU Ma quali sciupatiddu papà! Lo sa ca sugnu nnamuratu di Ninuzza, la figlia di la zia Cuncetta!

PIPPINU (su tutte le furie) Di cuuu???...

FRANCUZZU (alterato a sua volta) Di Ninuzza! Di Ninuzza! Ma cumu vi l’aja diri a tutti! Sugnu nnamuratu di Ninuzza, la figlia di to cummari Cuncetta e di lu maritu, to cumpari Pasquali.

PIPPINU (accomodante) Ma sinti ccà figliu mija… tu nun ti po’ nnamurari di Ninuzza.

FRANCUZZU Avanti attacca anchi tu ora: nun jè ppi tija, chissa nun ti merita, tu ha n’antru avveniri davanti, jè na ragazza leggera, tu si un beddu picciuttu…

PIPPINU (annuiva alle affermazioni del figlio, lo guarda in silenzio, si  prepara come a volere sbottare, poi) Ma livatu li palori di mmucca… e chi jè curpa mija si li cosi stanu propija accussì, jdda jè… (mina come se gli facesse schifo) accussì! e tu si… (mima come se fosse il massimo) accussì!

FRANCUZZU Ju nun ci capisciu nenti… ma po essiri ca ogni vota ca vignu… (marcato) v’hata mintiri a denigrare a Ninuzza cumu si forra na povira disgrazzijata e a mija, ca mi vulissivu purtare a li stiddi. Ma po essiri ca  ci l’haviti ccu da povira carusa… ma chi v’ha fattu ppi odijarila accussì. Ma pirchì, tutti, cci l’haviti ccu idda e… dicinnu tutti… dicu propija tutti! pirchì ora arriva anchi to cumpari Pasquali, me zio, e… attacca anchi iddu ccu la tiritera…

PASQUALI (entra) Francuzzu! biddu mija, (lo abbraccia con foga) niputi mija, ma quantu si biddu… ogni vota ca lu viju jè sempri cchiu…  omu.

FRANCUZZU (ironico) eccu ccà c’è l’antru e menu mali ca mi vidi omu,  

PASQUALI Cumpà… cci l’hatu datu quarchi cosa di manciari a francuzzu… mpazzica no manciatu…

FRANCUZZU Aju manciatu! O mi vò civari anchi tu!  O mi vo mintiri mbrazza anchi tu?

PIPPINU Cumpà, nenti… stavamu parlannu di cosi anutili… lu carusu si cci trova bunu a Trapani… vi l’arricurdati vui cumpà, dda vota ca cci jmmu, quanti beddi picciotte ca c’eranu strata strata a Trapani, ma picciotte ca facivanu arriviniri li murti…

PASQUALI Acchì!... fimmini ca avivanu certi scianchi… tanti,

PIPPINU E pua… ogni curpu d’anca ca… jvanu di sta punta a da punta.

FRANCUZZU Ma la vuliti speddiri di diri sti fissaria, vi li studijati di notti? M’hatu fattu sdignari di parlari ccu vuantri.

PIPPINU Nenti cumpà, nun c’è virsu di farilu arraggiunari, viditi siddu cci la putiti sbarrari vui la testa pirchì ju nun ci puzzu! (esce).

PASQUALI Ma niputi mija biniditto, nu lu vidi cumu sta facinnu abbilijari a to patri e a to matri, ma pirchì ti ncaponisti ccu Ninuzza… jè ma figlia, ju l’avissa difenniri, ma nun mi la sintu, ju la canusciu, nun jè cosa ppi tija… (risoluto) cci vugliu dari a n’antru omu!

FRANCUZZU (scatta, urla) Basta! Basta!... nunni puzzu chiu! Nun vi puzzu cchiu sentiri parlari!

PIPPINU – CUNCETTA – CARMENA (entrano allarmati, a soggetto) Chi c’è?... chi succedi?... bedda matri cchi fu?... Aaah!... si stanu dannu lignati…

PASQUALI Nenti, nenti jè…

CARMENA Mamma ca staju murinnu… cadu, cadu… (scivola per terra, nessuno si muove).

FRANCUZZU Mamà! Ti pò susiri, lu sapimmu tutti ca jè na finta fatta.

CARMENA (si rialza lentamente)

FRANCUZZU (seguendo un suo pensiero, ad alta voce) ma patri nni parli mali, ma matri, nni parla mali e… siddu jè odijusa, la cosa, si putissi, ccu tantu sfurzu, anchi passaricci ncapu, ma sò matri… la matri di Ninuzza e so patri… lu patri di Ninuzza… cumu punu anchi iddi odijari accussì a la figlia.

PIPPINU e PASQUALI (con gli occhi bassi, evitano di guardare gli altri).

CARMENA e CUNCETTA (con le lacrime agli occhi, non osano guardarsi)

FRANCUZZU (continua) Odijari a Ninuzza!… nun jè possibbili… nun jè possibili, ma cumu faciti… comu faciti… (a testa bassa esce, tutti, caduti sulle sedie e sui divanetti restano immobili, schiacciati da un peso enorme)

                            (dopo parecchio tempo in cui nessuno trova la forza di reagire)

TARESA (entra trafelata, agitatissima) Bedda matri…  l’haju vista..  strata strata… sta arrivannu…

PIPPINU (stanco abbattuto) Ma cu jè ca sta vininnu, statti carma.

PASQUALI (stanco abbattuto) Cu sta vininnu lu piscamaru o lu baccamurtu?

CUNCETTA (stanca abbattuta) chi cci po essiridi di cchiu di chiddu ca amma avutu.

CARMENA (stanca abbattuta) Ma nzumma cu jè ca sta arrivannu?

TARESA (nel frattempo, ha cercato sempre di parlare ma gli è sempre mancata la voce) Sta arrivannu… sta arrivannu… (urla) Ninuzza!

TUTTI (un attimo di gelo, poi scattano, tutti corrono all’impazzata, succede una baraonda infernale, Carmena sviene e cade per terra, cerca di riprendersi, la fanno cadere ancora,  la scavalcano correndo nella baraonda, tutti gridano)

PIPPINU (trafelato) Ju minni vaju dda dintra quantu mi ripigliu tanticchia, (esce).

PASQUALI (trafelato) Ju nun puzzu stari cca, mi manca l’aria, vignu cchiu tardu! (esce).

CARMENA (trafelata) Bedda matri… chi guaju… chi guaju… (a teresa) Tarè! Penzacci tu un mumentu.

CUNCETTA (mentre si alza da terra) Si si! Tarè, quantu nni ripigliammo tutti… penzacci tu, ca armenu tu ha lu senziju sirenu.

TARESA Ma si! Itivinni… ca ju ci pinzu, (ironica) ca aju lu senziju sirenu. (si riprende, fa finta di spolverare, nervosamente ma con la coda dell’occhio guarda sempre la porta).

NINUZZA (entra, gioiosa, ha in mano una valiglia di cartone) Taresa! Ju sugnu!... Ninuzza!

TARESA Ninuzza! Gioja mija bedda, chi sorpresa ca nn’ha fattu, (la bacia e l’abbraccia con vero affetto) mo! Fatti vidiri… ma si n’amuri! Fammi vidiri, mo gira!

NINUZZA (esegue, fa un giro facendosi ammirare) Sempri chidda sugnu Tarè! però tu mi canusci e nun c’è bisugnu ca ma talijari.

TARESA Ma ti viju stanca… e certu… tutto stu viaggiu lungu… di Messina fina cca, ma… ha manciatu quarchi cosa? (prende dalla credenza un piatto con del cibo, prende a imboccarla) teh! Assaggia chistu!

NINUZZA (mangia) Umh! Buono! A la scummissa ca lu facisti tu.

TARESA E cu l’aveda fari, nti sta casa sulu ju cucinu, l’antri sunu buni sulu a manciari.

NINUZZA Tarè, lu sa pirchì aju vinutu oj?... vidimmu suddu nzirti! Tu l’avissa sapiri!

TARESA Aspetta, lassami pinzari… ha vinutu pirchì la scola chiuì ca… cci misiru na bumma!

NINUZZA Acqua! Acqua! Dinni n’antra!

TARESA A vinutu pirchì fa l’anni… Garibaldi!

NINUZZA Aju vinutu pirchì nni misimu d’accordu ccu Francuzzu, ppi via di littri, ca oj avivama viniri tutti dui, ppi vidirinni, ca nunni putimmu vidiri mai…

TARESA (con  finto ed esagerato stupore) Nooo!!! Ppi chissu ha vinutu? Bedda matri ca nun mi l’avissi sunnatu mai na cosa di chissa.

NINUZZA Chiutustu, ancora nun s’ha vistu? Noda rrivatu ancora?

TARESA E… cchi nni sacciu! Ccu tuttu lu travagliu ca aju nti sta casa e pua… cu tuttu lu trasi e nesci ca c’è,  mancu minn’haju addunatu.

CUNCETTA (entra) Sintu sciauru di rosi e sciuri! A la scummissa ca ccè ma figlia Ninuzza?

NINUZZA Mamà! Finarmenti sugnu intra! (si abbracciano e si baciano con molto calore)

CUNCETTA (siede, si mette Ninuzza in braccio) Ninuzza! Amuri mija! Nun po sapiri quantu ti vulissi teniri sempri ccu mija… siddu stu distinu tintu nun dicissi lu contrariu… (con apprensione) ma chi c’è? Pirchì vinisti oj?... Ha succissu quarchi cosa? nun mi fari stari mpena.

TARESA Mpazzica ci veni di pinzari ca fa l’anni Garibaldi, ca nun jè veru!

NINUZZA Ma no, mamà! Ma pirchì? Cc’hada essiri sempri quarchi motivu ppi viniri intra? Haju vinutu pirchì aviva nostalgija e vuliva vidiri a tutti vuantri e… anchi a… Francuzzu!

CUNCETTA Aah! (si alza di scatto, Ninuzza rotola per terra) Lu sapiva ca avivi a parlari di Francuzzu! T’aju dittu ca nunni vugliu sentiri parlari! Jddu nun jè cosa ppi tija! Tu! Ma figlia! nun ti piglierai mai a unu cumu a Francuzzu, ca nun avi nne arti nne parti! Jè sceccu a la scola e… nun avi nessunu avveniri, ammeci tu figlia mija… si accussì bedda ca pari na rriggina, perciò, (alterata) nun vugliu mai cchiù sentiri parlari di ssu vavaluciu nudu! (si avvia per uscire mentre Pasquali entra, si scontrano, tentano di scansarsi, ora da qua, ora da la, ma riescono solamente, a fare un giro completo su loro stessi). E tu chi vu? (sbuffa, esce).

PASQUALI (fa ancora un giro su se stesso, ubriaco) Quanta pacinzija cci vo! Ninuzza! Figlia mija bedda! Menu mali ca cci si tu… aviva un pinziri di quantu timpu avi ca nun vinivi, (abbraccia e bacia la figlia).

NINUZZA Papà! (abbraccia e bacia il padre) Papà sinti armenu tu! Nun mi diri ca nun puzzu vidiri a Francuzzu…

PASQUALI (comincia ad alterarsi, trema tutto) Sinti ccà Ninuzza! Ninuzza sinti ccà! Tu lu sa ca ju ti vugliu cchiu beni di l’anima mija… ma siddu ti sintu nominari ancora a Francuzzu… ju nun sacciu cumu mi la puzzu pinzari… ca pua… Francuzzu!… pirchì Francuzzu, unu di ssa specij si putissi chiamari francunazzo… franchibullu… franc… socchi jè jè! Ma no Francuzzu ca mi fa viniri lu sconcertu sulu a talijarilu, tu! Figlia mija devi aspirare cchiu in alto, ma nu lu vidi quantu si bedda e quantu jè bruttu jddu?

NINUZZA (in lacrime) Ma pirchì siti tutti accussì, ju sugnu nnamurata di Francuzzu… (decisa) Ora sinti socchi ti dicu Papà: o mi maritu ccu jddu o nun mi maritu propija!

PASQUALI E allura sinti socchi ti dicu ju! (deciso) Siddu tu nun ti livi di ntesta ssu piscialittu… puzzu arrivari a nchiuiriti anchi ncummentu.

NINUZZA E allura… (decisa) po cuminciari a parlari ccu la matri Batissa!

PASQUALI Cci parlu!... cci parlu… anzi cci vaja parlu! (esce)

NINUZZA Taresa! Ma pirchì… ma pirchì… dunami ajutu… ma sugnu sulu ju, ca lu viju bunu d’animu… affettuoso… lu migliu omu di la terra? (gli si rifugia tra le braccia)

TARESA Ninuzza gioja mija! Anchi ju lu viju accussì! Ma nun capisciu quali motivu ci po essiri ca v’hana teniri luntani l’unu di l’antra…

CARMENA (irrompe, urla) Taresa! T’aju dittu cintu e milija voti di nun ti ntricari di li fatticiddi nustri!

TARESA (giustificandosi) Ju nu staju facinnu nenti di mali… staju sulu cunsulannu la piccilidda.

PIPPINU (entra, a Teresa) E cci ribatti a coppi!... ma cumu ti l’hana diri ca tu nun ti cc’ha ntricari! Ma cumu ti l’hana diri ca tu t’ha fari sulu li tò surbizza e anzi… mi parica nn’hanu ristatu na pucu… nnarriri… (allude a che vada via).

TARESA  Si! Si! Mi vaja fazzu li mà surbizza… vuantri facitivi li vustri, ca vi li sapiti fari tantu beni, (esce).

CARMENA Jè na ntrichera… ca nun s’ada fari mai li fatti so! (cambia tono) Ninuzza! Gioja mija, (la abbraccia e bacia con molto affetto, Ninuzza subisce passivamente)

PIPPINU Mo! Lassaminni tanticchia anchi a mija, (la abbraccia e bacia con molto affetto, Ninuzza, subisce passivamente) ogni vota ca ti viju Ninuzza mi sintu cchiu carusu, signuri mei… aju sempri davanti l’ucchi quannu ti tiniva mbrazza ppi dariti lu latti o ppi fariti jucari…

CARMENA (a Peppino) Levati di cca!... daricci lu latti… a na carusa accussì cci parli di latti… ora avi l’età di lu zitu… avanti diccillu a la zia Carmena tò… (speranzosa) c’è quarchi beddu picciuttu ca ti pijaci a Messina unni studìj?...

PIPPINU (a Carmena) Ma levati… un picciuttu!… vasà quantu cci nnè picciutti ca cci fizzijanu nturnu, na bedda carusa accussì jè cumu un sciuri e tutti li lapuna cci ronzanu nturnu… Abbè Ninuzza?

NINUZZA (alterata) Ma quali sciuri e lapuna, ju sugnu nnamurata di vostru figliu Francuzzu! Di vostru figliu! atu caputu? ma pirchì siti tutti accussì… ca cci l’aviti ccu Francuzzo, ma chi va fattu ddu poviru carusu.

PIPPINU (dopo un lungo silenzio) Sinti ccà Ninuzza! Tu si nostra niputi e lu sa quantu ti vulimmu beni, ma… vidi ju ti l’haja diri ca Francuzzu nun jè cosa ppi tija… fimminaru… maladucatu… (non si accorge che è entrato Francuzzu).

FRANCUZZU (entra, resta interdetto per quello che sente, non osa parlare).

NINUZZA (vede Francuzzu, resta interdetta)

CARMENA (non si accorge della presenza di Francuzzu) la sira s’arricogli tardu… Si mmirijaca e addiventa violentu…jè un pullicinedda a li formi!

CUNCETTA e PASQUALI (entrano, lentamente in silenzio, le lacrime agli occhi, non osano parlare)

CARMENA (non si accorge di loro) Ma lu sa chi vastasu jè?... Lu sa l’antra vota ca nun truvà di viviri cchi mi fici? Chi fici a so matri?... M’acchiappà amputiri un vrazzu…

TARESA (entra, chiama, con voce pietosa) gnura Carmena!...

CARMENA (la ignora, infastidita) m’acchiappà amputiri un vrazzu…    

TARESA (chiama sempre più con voce pietosa) gnura Carmena!

CARMENA (infastidita, si gira) Ma chi vu?!!... (nel girarsi vede tutti, vede Francuzzu, incapace a muoversi, le lacrime agli occhi, cade in ginocchio, singhiozzando, nessuno osa muoversi).

CUNCETTA (lentamente gli si avvicina, si inginocchia assieme a lei, abbracciate singhiozzano assieme)

PIPPINU e PASQUALI (dopo un pesante e lungo silenzio si avvicinano alle rispettive mogli, le tirano su, le fanno sedere).

TARESA (singhiozza anche lei, dopo un lungo silenzio) Staju ciancinnu anchi ju ma nu lu sacciu pirchì… Armenu si po sapiri pirchì stammu ciancinnu?

NINUZZA Anchi ju lu vulissi sapiri chi sta succidinnu… ca mi stati facinnu nnesciri pazza!

FRANCUZZU E anchi ju lu vulissi sapiri chi sta succidinnu… ca ogni vota ca nni sbinturammu a viniri intra, nni faciti pentiri anchi ca nnascimmu nti sta famiglia!

CARMENA No! Figliu mija, nun parlari accussì! Nuantri ti vulimmu beni chiossai di la nostra stessa  vita!

CUNCETTA E anchi tu Ninuzza, figlia mija, gioja mija… tu si la cosa cchiu mportanti ca avimmu a stu munnu.

NINUZZA Ma allura… pirchì faciti accussì… pirchì nni stati abbilinannu l’esistenza?...

FRANCUZZU Pirchì stati abbilinannu la vita di li vostri figli?

CARMENA (dopo essersi scambiata cenni di assenso con Cuncetta, avvilita) Vuliti sapiri quali sunu li mperni ca avimmu nti sta casa?...

CUNCETTA (aggrappata a Carmena, avvilita) Aveda essiri Cummà!… o primu o doppu, chissu, eveda essiri lu nostru distinu! Ju nun sacciu cchiu a quali santu vutarimi.

CARMENA Un santu sulu nun vasta… sopiddu quantu cci nni vulissiru!

CUNCETTA Ma chi mperni… ma chi mperni ca avimmu… avimmu lu luci addumatu.

CARMENA Ora dicu ju… cu nni lu fici fari… chiddu ca ficimu.

CUNCETTA forsi ada arrivatu lu mumentu… Tuttu stu pisu nu lu putimmu purtari cchiu sulu nuantri dui.

CARMENA Veru jè cummà! e ora… jè lu mumentu ca anchi vuantri ata sapiri…

CUNCETTA l’hammu ammucciatu fina ca hammu pututu…

CARMENA (a Taresa) Tarè!... Ti lu ricurdi unni travagliavi tu, vinti tri anni nnarriri?

TARESA E certu ca mi lu  ricurdu unni travagliava vinti tri anni nnarriri… travagliava ntre n’albergu… (al pubblico)  unni na sira di vinti tri anni fà, arrivastivu vuantri quattru, ppi addivertirivi… tutti spacconi… tutti ca rridivavu… a mija nun mi fici nne callu ne friddu, pirchì nni vinivanu tanti cuma vuantri, tutti ca ivanu circavanu tanticchia di… tranquillità!... beddu travagliu ca aviva, nun faciva nenti di la matina a la sira, ma si sapi ca li cosi belli duranu picca… di fattu mancu na misata passà ca l’albergu fici fallimintu pirchì già stava apirtu ppi miraculu e… pua chiuì definitivamenti, lu patruni mi ittà fori e ristavu ammizzu a na strata… na para di misi doppu, vuantri, datuca decidistivu di abitari tutti quattru nsemula… nti la stessa casa, cosa ca ancora nun aju caputu pirchì… mi chidistivu di vinirivi a darivi na manu, nzumma a fari la cammarera… e jè chiddu ca ancora oj fazzu… però nun capisciu chi cosa c’entra tutta sta storija, di cchiù di vintanni nnarriri, ccu chiddu ca sta capitannu ora…

CUNCETTA C’entra Tarè c’entra…

CARMENA Ora vi  cuntammu lu fattu succissu… ma primu ca vi la cuntammu, ata sapiri ca avimmu bisugnu di tutta la vostra comprenzijoni…

CUNCETTA Vuantri noviti mancu l’idea di quantu nna custatu parlari mali di li nostri figli!

CARMENA E ogni vota ammintari na calunija nova ppi nun vi fari ncuntrari, ppi tenirivi luntanu l’unu di l’antra… ha parsu sempri senza motivu…

CUNCETTA E ammeci lu motivu l’amma avutu, eccumu… tuttu cumincià vinti tri anni fa… Jeramu giovani… cu cci pinzava a socchi facivamu, rridivamu, cumu dici Taresa… nn’addivirtivamu… avivamu lu munnu davanti.

CARMENA Pinzavamu sulu a spassarinnilla… mi arricurdu ca ssa sira, ppi l’occasijoni, ma ve misu la vistina nova chidda rosa, tutta di scifon…

CUNCETTA Quantu jeramu belli ssa sira… ju aviva la vistina virdi, chidda di taffetà!

CARMENA E cumu mi battiva lu cori…

CUNCETTA A vui cumma?… avivava sentiri lu mija cori… tantu ca mi scantava ca lu “tum tum” s’aveda sentiri anchi di luntanu…

CARMENA E certu… jera la prima vota ca facivamu na cosa accussì… ca nun si po mintuari…

           Mentre  parlano, lentamente, tutti, si immobilizzano, si alza la musica e si abbassano le luci.

                     

FINE PRIMO ATTO

 

                                                                        

ATTO SECONDO

L’apertura del sipario trova, nella scenografia volta ad albergo, due coppie di ragazzi, Concetta 2 e Pasquale 2, seduti sul divanetto a sinistra – Peppino 2 e Carmela 2, seduti sull’altro divanetto, giovani che si corteggiano, bevono un aperitivo, fanno gli spacconi, ridono, Carmela 2 ha un abito rosa, Concetta 2 ha un abito verde, Peppino 2 ha una camicia molto vistosa, tipo rigoni verticali o altro, Pasquale 2 ha una camicia molto vistosa ma completamente diversa da quella di Peppino 2, tipo rigoni orizzontali o altro.

PASQUALI 2 Carù! Vi l’haja diri… chista jè la chiu bella sirata di tutta la vita mija, (ride e beve)

PIPPINU 2 Ju veramenti… (con aria sfottente verso la fidanzata) vulissi diri ca chista nun jè certu la prima sirata ca passu accussì…

CARMENA 2 Chi jè ca sta dicinnu?... (ridendo gli salta in braccio, lo solletica) ripitilu siddu ha lu curaggiu, (lo solletica).

PIPPINU 2 M’arrinnu… (ride) stava sgrizzannu… stava sgrizzannu…

CARMENA 2 Accussì va migliu, (smette il solletico, ride) e dunati accura ca ti staju tininnu d’ucchiu. Cuncè!... Chi ha? Ti viju troppu silenzijusa, nun ti sinti bona?

CUNCETTA 2 Sapiti chi jè?... ca m’haju vivutu troppu vinu, assai assai… e ora mi sintu cumu siddu mi stassi vininnu di vommitari, anzi… mi sta vininnu di vommitari (mima come se avesse dei conati di  vomito) nenti, nu la puzzu teniri cchiu… unni lu fazzu?... (non riesce a trattenere i conati di vomito che mima esageratamente)

PASQUALI 2 (contrariato) Avah!... propija stasira t’aviva mmirijacari? E chi schifiju! Vatinni a vommitari nti lu cessu vah!

CUNCETTA 2 (conati di vomito sempre piu esagerati) Nun ci la fazzu… mi scappa… mi scappa… unni lu fazzu?... (afferra a Pasquali come se volesse vomitargli dal colletto dentro la maglietta, finge di vomitare) Uauhh…

PASQUALI 2 (urla) Aahh! Chi schifu!... (tutti ridono, capisce che era una finta) Ah! jè accusì eh? Ora ti fazzu vidiri ju, (prende a solleticarla, si rotolano, ridono, cadono per terra, ridono anche gli altri).

TARESA  (entra, li guarda severa)

CARMENA 2 Avah! Carù! (confidenzialmente) nun facimmu li scostumati ca c’è dda povira cammarera ca va nnavanti e nnarriri… cumpurtammunni beni… (si guardano, sbottano a ridere).

TARESA (li guarda truce)

TUTTI (colti in flagrante, si trattengono dal ridere, si guardano, non riescono a resistere, scoppiano in una sonora risata, si ricompongono)

TARESA (porge una chiave a Pasquali) Vi staju dannu la chiavi di la stanza cintu unu. (porge una chiave a Pippinu) e a vui, vi dugnu la chiavi di la stanza cintu tri!

PASQUALI 2 Ma scusassi… cintu unu, cintu tri… nti st’albergu ci sunu cchiu di cintu stanzi?

TARESA Ma quali!... nti stu grand’albergu ci sunu sulu tri stanzi… la una, la dui e la tri, cci misimu lu cintu davanti ppi farilu pariri cchiu ranni! c’è chidda ca staju dannu a vuantri dui, chidda ca dugnu a iddi e chidda unni durmu ju.

CUNCETTA 2 (ironica) hatu scigliutu lu migliu albergu ca c’era!...

PIPPINU 2 La virità jè ca chistu… jè chiddu ca custava menu!

CARMENA 2 Certu ca ppi na vota ca nni mmitati fori casa… lu putivavu scegliri cchiu pulitu.

TARESA No signorina! Chissu nu lu putiti diri, ppi pulitu jè pulitu, vi lu puzzu garantiri… pirchì datuca nun fazzu nenti di la matina a la sira… ppi passari lu timpu: pulizziju… pulizziju e pulizziju.

PASQUALI 2 Ma pua chi nni ntaressa… l’importanti jè ca nni vulimmu beni! (si abbraccia con Cuncetta 2)

PIPPINU 2 Chistu jè chiddu ca cunta! (beve con Cuncetta 2 incrociandosi le braccia, da innamorati)

TARESA Ora però non faciti cosi lurdi davanti a mija… ca m’arrissuru! (a Pippinu 2 e Carmela 2) allura la cintu tri jè ddà, (indica a destra) ricordativi ca ata acchianari un scaluni, (a Pasquali 2 e Cuncetta 2) la cintu unu, jè ddà, (indica a sinistra) ricordativi ca ata scinniri un scaluni.

PASQUALI 2 Aspittassi un mumentu… acchianari lu scaluni… scinniri lu scaluni…  Ju nun cc’haju caputu nenti.

PIPPINU 2 Pasquà! Si propija un taddu… chi cci vò… vuantri ata acchianari e nuantri amma scinniri.

TARESA Nonzi… jè propia lu contrariu e… vi cunveni arricurdarivillu pirchì sannò ci truppicati. E pua nun vugliu responsabilità. Ogni cammara avi lu so  gabinettu… siddu vi vuliti ritirari… ju staju n’antru tanticchia e pua mi vaja curcu.

CUNCETTA 2 (confidenzialmente a Carmena 2) Carmè!... Ju veramenti… sta scappatella ca stammu facinnu… mi sta lassannu tanticchia abbarruguta.

CARMENA 2 (confidenzialmente a Concetta 2) Cuncè!... nun minni parlari ca staju sudannu fridda… na cosa di chista novissi pututu mancu sunnarimilla…

CUNCETTA 2 E siddu nni issimu e li lassassimu ccà?... (con l’intenzione di farsi udire) Cumu du passiluna?

PASQUALI 2 Oramai jè tardu ppi pentirisinni, jamunì… l’amore ci attende… (ridono, prende per mano Cuncetta 2 ed escono a sinistra, mima uno scherzo: si affaccia, metà fuori e le braccia dietro le quinte e finge che ci sia qualcuno che lo tira, grida) No! Aiutu!... nun ci vugliu viniri!... Cuncetta, lassami jri… Aiutu…

CUNCETTA 2 (entra, a braccia conserte, lo guarda mentre lui che non si è accorto di lei, continua lo show)

PASQUALI 2 Aiutu… tinitimi… Cuncetta mi voli violentari… aiutu… aiut… (si accorge di Concetta 2 che lo guarda burbera, si riprende, finge un aggiustamento al nodo della cravatta, anche se non ha cravatta e con grande dignità esce).

CUNCETTA 2 (lo segue con un gesto come dire “ma vai a quel paese”, esce).

TARESA Ricordativi ca c’è di scinniri lu scaluni!

PIPPINU 2 (ridendo mima tipo vampiro che voglia mordere) Uuhh!... Carmenaaa!... Carmenaaa!...

CARMENA 2 (ridendo Scappa in tondo nella stanza)

PIPPINU 2 (ridendo, la insegue) T’acchiappuuu… Unni scappiii… Uuhh…

CARMENA 2 (ridendo scappa fuori a destra) Nun mi pigli, nun mi pigli…

PIPPINU 2 (ridendo la insegue, esce a destra)

TARESA Arricurdativi ca c’è d’acchianari lu scaluni! Sih! A mija hana attintari…(tra se) chi ura jè? (guarda l’orologio appeso, che segna le dieci e quarantacinque) Sunu l’unnici menu un quartu, staju n’antru tanticchia e mi vaja curcu anchi ju, (prende un registro, scrive, gli viene sonno sbadiglia, scrive ancora, si addormenta sopra il registro… si desta) nza chi ura jè! (guarda l’orologio che segna le undici e quarantacinque) Ah! Li dudici menu un quartu…  cumu passa lu timpu! Aju statu  n’ura addrummisciuta ncapu stu registru, ppi chissu ca mi dulinu tutti li rini… Ora mi vaja curcu anchi ju, astura chiddi si stanu addivirtinnu e ju ccà, ca tignu la cannila… mah! (si avvia) Bonanotti a tutti, (esce).

                                          (scena vuota, dopo qualche momento)

CARMENA 2 (fa capolino dalla porta a destra, chiama a bassa voce) Cuncetta!... (entra)

CUNCETTA 2 (fa capolino dalla porta a sinistra, risponde) Carmena!... ccà sugnu! (entra) sorridendo invita l’amica a sedersi) allura chi mi cunti?... t’ha addivirtutu?

CARMENA 2 Ma nzumma accusì accussì… Pippinu, nun jè ddu gran amaturi ca diciva di esseri…

CUNCETTA 2 Nun minni parlari… anchi Pasquali… pua s’addrummiscì… e ora l’aju lassatu ca dormi!

CARMENA 2 Anchi Pippinu sta durminnu… sunu tutti bla bla… ma a ura di li fatti… sunu chiu li nuci ca li vuci!

CUNCETTA 2 Penza ca Pasquali, partì ccu tantu di preamboli… nzenzu mija mi dissi… dicu… chistu periculusu jè… Lu sa chi ti dicu? A stintu fici lu minimu di lu so doviri!

CARMENA 2 Sinti nun minni parlari… na delusijoni precisa, precisu Cuma tija…  (dopo un lungo silenzio) Cuncè!... ma tu chi ntinzioni ha ccu lu to zitu, Pasquali… ha ntinzijoni di continuari la storija?

CUNCETTA 2 Ma chi dici Carmè! No! Ma quali… va beni ppi addivertirisi na sira… macari dui siri, ma pua basta, chista jè na storija tantu ppi diri, (pausa lunga) e… tu?... ha ntinzijoni di continuari ccu lu tò zitu Pippinu? Nzumma jè veru amuri?

CARMENA 2 Ma no ca  nun jè cosa!… ju vugliu essiri libera, cchi vugliu legami stritti di ssa manera… anchi ppi mija na sira va beni, ma… pua basta!

CUNCETTA 2 (con complicità) nn’assimigliammu troppu nuantri dui… (battono cinque con intesa) nni pijaci troppu addivertirinni… (restano in silenzio, si guardano furbescamente di sottecchi, tentennano, accennano qualche leggero sorriso, ammiccano, sbotta) e siddu pua sinn’addunanu?...

CARMENA 2 Siddu nni scanciammu? Ca tu tinni va nti lu ma zitu e ju minni vaju nti lu to zitu?... Tu dici ca sinni punu addunari? E cumu sinni punu addunari, ntamati cumu sunu? Speciarmenti siddu lassammu la luci astutata e cci lassammu cridiri ca anu avutu sempri la stessa zita… sulu nuantri sapimmu ca nn’ammu canciatu lu partner.

CUNCETTA 2 Ma daveru tu pinzi ca nni putimmu scanciari lu pustu senza ca iddi sinn’addunanu, e… pirchì l’avissima fari?... Beh! (sorride) Lu motivu cci forra veramenti.

CARMENA 2 Aspetta… adasciu… nun currimmu… studijammula pulita la cosa… puntu primu, nun sinni punu addunari pirchì nuantri simmu chiu spirti d’iddi, puntu secunnu… cchi nni sacciu… (non gli viene in mente niente) nun ci nne cchiu antri punti, ma nun ti stuzzica a tija lu spannu di pruvari n’antru omu nti la stessa sira? (sorride).

CUNCETTA 2 Si na strunza a fari sti dumanni! Lu sa benissimo ca mi pijaci la pinzata… jè na cosa accussì strana e… talija cca, mi si stanu addrizzannu tutti li pila di li vrazza…

CARMENA 2 Allura jè decisu! T’ha ricurdari di nun ci dari pizzicuna nti la panza a Pasquali, ca si zziddica.

CUNCETTA 2 E tu a Pippinu, jddu si zziddica siddu cci tucchi li sciddi… Canciammunni la vistina, (mentre si scambiano gli abiti ridono) Chiutustu nn’amma dari accura a nun parlari mpazzica di la vuci sinni punu addunari.

CARMENA 2 E certu ca nn’amma stari muti, vucca sirrata… armenu ppi li palori, (ridono) Ma simmu propija pazzi!... amma essiri dui vurpi! ppi nun cinni fari addunari ca nn’ammu scanciatu!

CUNCETTA 2 Iddi nun sinni punu addunari… lu sapimmu sulu nuantri… quantu vidimmu chi cosa sunu capaci di fari sti dui… (ironica) stalloni, (ridono sottovoce).

CARMENA 2 Stalloni?... a mija mi parinu dui scecchi zuppi, (ridono sottovoce).

CUNCETTA 2 Allura Carmè, vidi ca amma fari li cosi precisi cumu un raloggiu svizzeru… nun sulu iddi nun sinn’hana addunari ca nuantri nni stammu scanciannu lu pustu e quindi ca anu n’antra fimmina nti lu littu… ma amma ripigliari lu nostru pustu prima ca punu sospettari quarchi cosa.

CARMENA 2 Certu ca simmu “diaboliche”… secunnu tija quantu timpu ci po vuliri ppi faricci… ripigliari li forzi?... na para d’uri?

CUNCETTA 2 Dui uri?... A mija mi pari ca a chisti na urata ci vasta e ci assuperchia.

CARMENA 2 Sinti ccà, allura… facimmu mezz’ura e nun sinni parla cchiù!

CUNCETTA 2 Si si! Va beni mezz’ura, allibbirtammunni ca aju ntisu un rumuri, mpazzica sunu iddi ca vanu a lu bagnu.

CARMENA 2 Allura… (guarda l’orologio che segna le undici e cinquanta cinque) jè mezzannotti menu cincu minuti, nni vidimmu arriri ccà… fra mezzura precisa… ca vo diri a mezzannotti e vinticincu minuti.

CUNCETTA 2 Circammu di essiri precisi, facimmu attenzijoni a nun sbagliari orariu… penza chi guaju siddu sinn’addunanu, allura tu a sinistra e ju a destra.

CARMENA 2 A mezzannotti e vinticincu minuti precisi nni vidimmu arriri ccà… nni scanciammu li vistini e nun sinn’adduna nuddu, (sempre ridendo) jamunì… (si avvia a passi felpati, un ultimo cenno di assenso, esce a sinistra).

CUNCETTA 2 Un gesto come dire “va bene”, esce a destra). 

         (scena vuota, le luci si attenuano, la musica si alza, entra Teresa, sistema i fiori e le suppellettili nella credenza, entrano Carmela e Concetta, si posizionano, entrano Peppino e Pasquale si portano dietro le proprie sedie, siedono al proprio posto, entrano Nuccia e Luigino che riprendono il proprio posto, le luci si alzano, la musica smette, un greve silenzio)

CARMENA ( scuote la testa in segno di pentimento, dopo un lungo silenzio) E accussì ficimu… a mezzannotti e vinticincu precisi nni truvammu arriri ddà, nti l’androne di dd’albergu…

CUNCETTA (scuote la testa in segno di pentimento, dopo un lungo silenzio) Rridivamu ca avivamu mbrugliatu li nostri ziti…  ca avivamu statu prima ccu unu e pua ccu n’antru…

PIPPINU (comincia a realizzare quello che è successo, si altera) Chi jè ca facistivu??...

PASQUALI (alterato a concetta) Ma tu mi facisti curnutu?... Ju t’ammazzu! (vorrebbe andare verso Concetta, irrigidito,teso, come dire: tenetemi che faccio una strage) nun mi tiniti ca la vugliu ammazzari!… (c’è solo Taresa che si frappone, senza tanta convinzione ma lui continua come se a trattenerlo ci fosse molta gente)

CUNCETTA (con la testa bassa) Pirdunami Pasquà… jeramu carusi…

CARMENA Nunni ntarissava nenti… jeramu carusi!…

CUNCETTA (pietosa) Stubbiti!...

CARMENA (pietosa) Stubbiti e ncuscenti!…

PASQUALI (alza il braccio come per colpire… si morde la mano) aahh!...

PIPPINU (aveva cominciato durante il precedente dialogo a darsi schiaffi) Teh!... pezzu di mulu!… pigliati chistu… (si da uno schiaffo) Teh! Curnutazzu!… pigliati chist’antru… (si da uno schiaffo).

CARMENA Pippinu! Avah!... nun fari accussì… chi nni sapivamu ca lu distinu aviva decisu diversamenti… tannu nun jri nenti ppi mija! Nn’avivama lassari!…

CUNCETTA jera sulu n’avventura la nostra… la storija di na sira, n’avventura nnuccenti!

TARESA N’avventura nnuccenti… menu mali ca jera nnuccenti… pirchì sannò!...

CUNCETTA Dicimmu ca fu na brutta avventura! E… dducu s’avissi finuta siddu nun jèra ca a un certu puntu nn’addunammu ca… avivamu ristatu ncinta… ca aspittavamu n’addivuzzu, tutti dui!

CARMENA Nni disprammu… nni salammu a mali palori, ma… cu jè ca nni putiva ajutari? chi putivamu fari?  nni maritammu… senza aviri dittu mai a li nostri mariti ca avivamu statu amanti anchi di l’antru…

CARMENA E ora amma chiediri pirdunu a li nostri mariti… bravi persuni ca nunn’ hanu saputu mai ca li mbrugliammu, e… (a Ninuzza e Francuzzu) amma chiediri pirdunu a vuantri dui ppi la situazzijoni unni v’ammu fattu truvari…

CUNCETTA (a Ninuzza e Francuzzu che guardano stupiti) Nu lu capiti?... “putissivu essiri frati e suru”!... (lungo silenzio gelido, prosegue) li matri lu sapimmu cu sunu! (a Ninuzza, quasi a supplicare) tu si ma figlia!

CARMENA ( a Francuzzu, quasi a supplicare) tu si ma figliu!

NINUZZA Ma allura ma patri cu jè?... (urla) cu jè ma patri?

FRANCUZZU (urla) E lu mija cu jè di patri? Chi vastasata  atu cuminatu?

TARESA Lu patri  vi lu putiti scegliri, chiddu ca vi pijaci chiossai.

NINUZZA (esterrefatta, guarda Francuzzu, allontanandosi) Ma frati?... Francuzzu… ma frati?... Dicitimi ca nun jè veru, (piange).

FRANCUZZU (esterrefatto, guarda Ninuzza) E tu! ma suru?... nun ci puzzu cridiri… nun ci puzzu cridiri…

NINUZZA Ma pirchì atu cuminatu tuttu stu mbrugliu… nun vinni putivavu jri a stari… na famiglia ntre un paisi e n’antra famiglia ntre n’antru paisi? Accussì nunn’avissimu mai canusciutu e nunn’avissimu nnamuratu.

FRANCUZZU Nn’atu fattu crisciri assimi… (urla) l’avivava pinzari ca nn’avissimu pututu nnamurari!

NINUZZA E ora nni viniti a diri ca putissimu essiri frati e suru… Ora!... nni lu diciti?! (affranta)

CUNCETTA Ma figli biniditti, cumu facivamu a tenirivi spartuti? Pirchì… cu jè jè di iddi dui! (indica Pasquali e Pippinu) po’ essiri lu patri to! (a Ninuzza) o to! (a francuzzu).

CARMENA Nomm’avutu mai lu curaggiu di spartiri lu patri di li figli, e… accussì decidimmu, nuantri dui, (indica Cuncetta) di abitari tutti ntre na casa.

(Un lungo silenzio in cui tutti sono assorti nei propri pensieri)

PASQUALI (dopo un lungo silenzio, seduti, assorti nei propri pensieri) Pippì! Ma lu sa ca sta storia mi ricorda quarchi cosa… ma nun sacciu cchi!

PIPPINU Anchi a mija Pasquà… ma… aspetta un mumentu… anchi a mija mi ricorda quarchi cosa…

PASQUALI Ma nti s’albergu… c’eramu anchi nuantri?

PIPPINU Ijah! Forsi si!...

PASQUALI  ora mi lu staju ricurdannu…

PIPPINU E certu ca c’eramu anchi nuantri Pasqua!

CARMENA Amara li stoliti!... certu ca c’eravu anchi vuantri!

CUNCETTA Cc’avivama jri suli? Para di rimbambiti ca siti!

PASQUALI Hima!.. rraggiuni hanu…

PIPPINU Hanu rraggiuni… E ora mi sta vininnu a menti… (scandisce) chiddu ca successi…

                (le luci si attenuano, la musica si alza, escono tutti quelli del primo atto portandosi dietro ognuno la propria sedia, scena vuota del secondo atto, le luci riprendono, la musica cessa, l’orologio segna le dodici e cinque)

PASQUALI 2 (fa capolino con la testa a sinistra, entra, chiama) Pippinu!... Pippinu!...

PIPPINU 2 (fa capolino con la testa a destra, entra) Ccà sugnu Pasquà… (sodisfatto, si accende una sigaretta, ne porge una a Pasquali 2, si butta sul divano, si vanta) Ah!... sugnu sodisfattu… Pasquà! Na prestazzijoni ca nun sinni vidinu facilmenti, e a tija… (lo guarda con sufficienza) cumu t’ha jutu?

PASQUALI 2 (porge a Pippinu 2 una gomma da masticare) Teh!... Ma chi ti puzzu diri Pippì… tu lu sa ca quannu mi scatinu sugnu na bestija… arrivammu a lu puntu ca idda cumincià a diri basta… basta , nun ci la fazzu chiù! Ma… idda, la to zita… Cuncetta, chi tipu jè?... nzumma bona cci và?

PIPPINU 2 Va vah! quasi cumu na gatta sgrugnata… nun jè di (indica “eccezionale”) chiddi… ma mancu di (indica “scarsa”) chiddi… e la to zita Carmena cumu jè? A vidirila parissi ca s’avissa tirari n’aratu ccu tutti li vò.

PASQUALI 2 Ma quali aratu e quali vò… quannu parlavi di la to zita Cuncetta, pariva ca avivi fattu na fotocopija… precisa di la mija, (compassionevole) na carusa cumu cci nnè tanti… nne cchiu tinta nne cchiu bona… (restano in silenzio)

PIPPINU 2 Pasquà!... ma dimmi na cosa… ma tu chi ntinzijoni ha ccu la to zita? Jè na storija ca ada durari, o…  jè na storija longa quantu oj e dumani?

PASQUALI 2 Ma quali durari Pippì! E ju chi sugnu tipu ca si ncatina primu di lu timpu? Chiddu ca ada avutu sta notti cci vasta e avanza… (spaccone) dumani jè ura di iri a naschijari a n’antra banna… E tu Pippì?... chi ntinzijoni ha ccu la to zita? Jè amuri ca ti l’ha purtari avanti?

PIPPINU 2 Ma nu lu diri mancu ppi sgrezzu!... amuri!... nun jè mancu vrudu di cchiappari! ma ppi ccu ma pigliatu? Ti paru unu ca si lassa ncatinari di la prima ca capita?... Ppi stanotti va beni… cc’haju datu tutta la sodisfazijoni ca ha vulutu, ma ora basta, eh!

             (restano in silenzio, compiaciuti, fanno i cerchi col fumo delle sigarette, si guardano, ammiccano, tentennano, mimano lo scambio di coppie, immaginano il seguito e sorridono compiaciuti).

PASQUALI 2 Certu ca siddu lu facissimu daveru… forra na cosa ca nessunu nti la facci di la terra si l’avissi sunnatu mai.

PIPPINU 2 Certu ca iddi nun si l’aspettanu mai e pua mai, ca ammeci di lu ziti si cci nna prisenta n’antru!... e pirchi nu l’avissima fari… basta ca nun cinni facimmu addunari e lu jucu jè fattu.

PIPPINU 2 Chista si ca stona propija… unni si trovanu n’antri dui spirti cuma nuantri, (ride).

PASQUALI 2 Quannu sta storia la cuntammu a li nostri amici… nun cc’hada putiri cridiri nuddu!

PIPPINU 2 Ma simmu sicuri?... No dicu… pinzammucci beni… un scampiu di copii nun jè na babbijata.

PASQUALI 2 E propija pirchì nun jè na babbijata ca la putimmu fari sulu nuantri e nuddu cchiù nti la facci di la terra!… chiffà… pigli e nni truvi nantri dui cuma nuantri?

PIPPINU 2 Chiddu ca jè giustu jè giustu… scanciammunni la cammisa (si toglie la camicia e la scambia con quella di Pasquali 2 e la indossa).

PASQUALI 2 Chistu jè lu minimu… (si toglie la camicia e la scambia con quello di Pippinu 2 e la indossa) vidica amma esseri furbi cumu li urpi ppi nun cinni fari addunari.

PIPPINU 2 Tinimmu la luci astutata ppi tuttu  lu timpu…

PASQUALI 2 Stammunni muti… ca a li voti di la vuci sinni  punu addunari, chiutustu… puzzu passari ppi tija? T’assimigliu?

PIPPINU 2 Si un Pasquali precisu! a lu scuru pua cumu sinni punu addunari… e ju t’assimigliu?... Sinti ccà, vidi ca c’è Carmena ca avi… (gli sussurra qualcosa all’orecchio, ridono)

PASQUALI 2 A si?... e Cuncetta allura (gli sussurra qualcosa all’orecchio, ridono) va beh! Nenti ci fa! Nuantri nni dammu accura… Perciò  ristammu a n’orariu ppi quannu nn’amma vidiri arriri ccà, nni mintimmu ognedunu la nostra cammisa e lu jucu jè fattu.

PIPPINU 2 Dimmi na cosa Pasquà, tu!... quantu timpu ti serbi ppi… espletari…

PASQUALI 2 Pippì, (spaccone) tu lu sa cu sugnu ju e sa ca quannu mi scatinu nun mi teni cchiu nuddu… vulimmu fari na para d’uri?...

PIPPINU 2 (spaccone) Ju putissi tirari anchi ppi quattru uri… Ma na para d’uri cci vastanu… ma mi scantu ca iddi… li fimmini, nun vulissi ca nun ci la fanu… nza si facimmu n’ura?

PASQUALI 2 Ija… n’ura bona jè! Ci vasta e cinn’arresta, ma… nun vulissi ca si mintissiru a catunijari… sinti ccà! E siddu facimmu mezzura?...

PIPPINU 2 Sempri ppi faricci un fauri a iddi… mezzura migliu jè!… Perciò, attentu… ora jè mezzannotti e cincu…(l’orologio a parete segna mezzanotte e cinque) nni vidimmu arriri ccà a mezzannotti e trentacincu minuti precisi.

PASQUALI 2 Perfettu! Jè un pianu bellissimu… nun po’ falliri… jamunì! Allibbirtammunni… pua ti la cuntu!

PIPPINU 2 Anchi ju!... Facimmunni anuri!, alta la bannera! Ridono, si avvia gattonando, esce a sinistra)

PASQUALI 2 Allura a mezzannotti e trentacincu minuti precisi! (si avvia gattonando, esce a destra)

            (le luci si attenuano, la musica si alza, entrano tutti quelli del primo atto portandosi dietro ognuno la propria sedia ed andandosi a posizionare al posto occupato in precedenza, le luci riprendono, la musica cessa, un greve silenzio)

PIPPINU E accussì ficimu… a mezzannotti e trentacincu precisi nni truvammu arriri ddà, nti l’androne didd’albergu…

PASQUALI Rridivamu ca avivamu mbrugliatu li nostri ziti…  ca avivamu statu primu ccu una e pua ccu n’antra…

CUNCETTA (inferocita col respiro accelerato, urla) Ah!... Rridivavu ca avivavu mbrugliatu li vostri ziti?... (si leva una scarpa e si scaglia verso Pasquali)

CARMENA (inferocita col respiro accelerato, urla) Acchì!... E si facivanu atteniri!... (si leva una scarpa e si scaglia verso Pippinu)

                     (succede un finimondo, le due donne inseguono i due uomini, urlano, Teresa si trova in mezzo e cerca di separare i litiganti, i figli si trovano in mezzo quanto basta per creare confusione, Carmela sviene e stramazza a terra, si rialza, viene nuovamente spinta a terra, si rialza, crollano a sedere sulle sedie, stanchi, dopo un lungo e pesante silenzio).

PIPPINU (dopo un lungo silenzio) Quantu fummu stubbiti… nunni ntarissava nenti… jeramu carusi…

PASQUALI carusi e stubbiti!

PIPPINU Stubbiti e carusi… nni ntarissava sulu di mbrugliari li nostri ziti.

PASQUALI Jeranu storii ca s’avivana speddiri…

PIPPINU Nni l’avivama scurdari lu nnumani matina, e… nni li scurdammu! fina ca…

PASQUALI Fina ca nni dissiru ca aspittavanu n’addivu, tutti dui!… nni maritammu… senza aviri dittu mai a li nostri ziti ca avivamu statu prima ccu una e pua ccu n’antra.

PIPPINU E ora amma addimmannari pirdunu a li nostri mugliri… bravi persuni ca nun hanu saputu mai ca li mbrugliammu, e… (a Ninuzza e Francuzzu) amma chiediri pirdunu a vuantri dui ppi la situazzijoni unni v’ammu fattu truvari…

PASQUALI Ppi chissu ammu circatu di tenirivi sempri luntanu, l’unu di l’antra.

PIPPINU E anchi siddu lu cori nni diciva n’antra cosa… avivama fari ppi forza li tinti!

PASQUALI (a Ninuzza e Francuzzu che guardano stupiti e increduli) Nu lu capiti?... (furbo, urla) putissivu essiri “du voti frati e suru!”… (orgoglioso di quello che dice) na vota ppi curpa di li vostri matri e na vota ppi curpa di li vostri patri!

PIPPINU (accondiscende a quello che dice Pasquali).

TARESA (dopo un lungo silenzio in cui tutti si guardano senza riuscire a parlare, ebeti) Ma… facitimi capiri… allura vossija, gnura carmena, jera nti la cammara cintu tri… unni c’è lu scaluni ca s’acchiana?

CARMENA Beh! Si!

TARESA E pua a mezzannotti menu cincu, sinni j nti la cammara cintu unu, unni c’è lu scaluni ca si  scinni?

CARMENA E si Tarè… infatti ccu ssu scaluni a scinniri, truppucavu e picca cci vuliva ca cadiva.

TARESA E vossija gnura Cuncetta, jera nti la cammara cintu unu… unni c’è lu scaluni ca si scinni?

CUNCETTA Beh! Si!

TARESA E pua a mezzannotti menu cincu, sinni j nti la cammara cintu tri, unni c’è lu scaluni ca s’acchiana?

CUNCETTA E si Tarè… infatti ccu ssu scaluni ca s’acchiana, truppucavu e picca cci vuliva ca cadiva.

TARESA E vossija massaru Pippinu, jera nti la cammara cintu tri… unni c’è lu scaluni ca s’acchiana?

PIPPINU Beh! Si!

TARESA E pua a mezzannotti e cincu, sinni j nti la cammara cintu unu, unni c’è lu scaluni a scinniri?

PIPPINU E si Tarè… infatti ccu ssu scaluni a scinniri, truppucavu e picca cci vuliva ca cadiva.

TARESA E vossija massaru Pasquali, jera nti la cammara cintu unu… unni c’è lu scaluni ca si scinni?

PIPPINU Beh! Si!

TARESA E pua a mezzannotti e cincu, sinni j nti la cammara cintu tri, unni c’è lu scaluni ca s’acchiana?

PIPPINU E si Tarè… infatti ccu ssu scaluni ca s’acchiana, truppucavu e picca cci vuliva ca cadiva.

TARESA (dei gesti come dire avete visto che sono dei tonti?  “avete visto che è tutto sistemato”  restano sempre interdetti, si guardano, si interrogano con gli sguardi) Ma nu lu capiti?... Vossija gnura Carmena e vossija massaru Pippinu, ca jeravu tutti dui nti la cammara cintu tri, unni c’è lu scaluni ca s’acchiana, vinni istivu tutti dui nti la cammara cintu unu, unni c’è lu scaluni ca si scinni, ca ci truppicastivu tutti dui.

CARMENA e PIPPINU  (restano interdetti).

TARESA E vossija gnura Cuncetta e vossija massaru Pasquali, ca jeravu tutti dui nti la cammara cintu unu, unni c’è lu scaluni a scinniri, vinni istivu tutti dui nti la cammara cintu tri, unni c’è lu scaluni ca s’acchiana, ca ci truppicastivu tutti dui.

CUNCETTA e PASQUALI (restano interdetti)

NINUZZA Ma allura tu! (a Cuncetta) Mamà, ti isti a curcari ccu iddu! (a pasquali) lu papà!  primu nti la stanza cintu unu, e … pua chiu tardu… sempri tutti dui, senza canuscirivi, vi istiva curcari nti la cammara cintu tri!

CARMENA Bedda Matri!

PASQUALI Ma ju minn’aviva addunatu… chi fa mi putiva mbrugliari stu fattu?

FRANCUZZU E tu! (a Carmena) Mamà, ti isti a curcari ccu iddu! (a Pippinu) lu papà! primu nti la cammara cintu tri, e… pua chiu tardu sempri tutti dui, senza canuscirivi, vi istiva curcari nti la cammara cintu unu!

CUNCETTA Bedda Matri!

PIPPINU Ma viditi cumu m’ha juta finiri… n’avventura sula aja vutu ntre tutta la ma vita, e ora… mancu chissa!

CARMENA Un miraculu!... ma chistu jè un miraculu… ma cc’haja cridiri? Ma si punu abbirsari accussì tutti li cosi?... (a Francuzzu) Figliu mija… ora ha na matri… ma anchi un patri! (invita Pippinu a unirsi a loro e si abbracciano tutti e tre).

PASQUALI (a Ninuzza) Ninuzza, figlia mija, ccà c’è to matri e to patri. (la abbraccia, invita Cuncetta ad avvicinarsi a loro due)

CUNCETTA (si avvicina ai due, si abbracciano)

FRANCUZZU (guarda da lontano Ninuzza, senza osare di avvicinarsi)

NINUZZA (guarda da lontano Francuzzu, senza osare di avvicinarsi)

TARESA Carù!... jè tuttu sistimatu! Nun siti frati e suru… Tu Ninuzza si figlia di iddi dui… (indica Cuncetta e Pasquali) di gnura Cuncetta e di massaru Pasquali, e… Tu Francuzzu si figliu di iddi dui… (indica Pippinu e Carmena) gnura Carmena e massaru Pippinu… nun c’è cchiu bisugnu ca stati luntanu… (prende per mano Ninuzza, la conduce da Francuzzu).

FRANCUZZU e NINUZZA (si prendono le mani, si guardano innamorati)

TARESA capisciu ca lu scantu ha statu forti, ma sugnu sicura ca ppi iddi, (indica i genitori) ha statu chiu forti ancora…

FRANCUZZU Ppi chissu ca ogni vota ca nni vidivamu, a mija… mi parlavavu mali di tija!

NINUZZA E a mija mi parlavanu mali di tija!

CUNCETTA E certu! Cumu putivamu fari diversamenti…lu fattu jè ca nun amm’avutu mai la possibilità di fari na scelta… ammu dovutu sempri subiri… avi na vita ca subimmu.

CARMENA Fina ca jeravu carusi, jva tuttu beni, ma appena criscistivu… ppi evitari guai chiu grussi vi mannammu a studijari luntanu l’unu di l’antra… a tija francuzzu a Trapani e a tija Ninuzza a Messina… (assieme a Cuncetta, lentamente, vanno a fondo parete, immobili)

PIPPINU E nuantri dui, (indica Pasquali) quantu riunijoni segreti ca ammu fattu…

PASQUALI Cumu facimmu ccu li carusi?...

PIPPINU Cumu facimmu ccu li nostri mugliri?...

PASQUALI Acchì! Parivamu cumu li cravunara, ca si vidivanu la notti a l’ammucciuni!

FRANCUZZU (ride) Si dicinu carbonari è jera na setta segreta ca c’era tantu timpu fa, (lentamente assieme a Ninuzza, vanno a fondo parete, immobili)

PIPPINU Ma ora dicu… di tutti ssi scanti ca nn’ammu pigliatu, no ristatu nenti…

PASQUALI Mi lu sta dicinnu a mija?... Fina oj aju pinzatu ca canusciva a ma muglieri, ma… anchi a to muglieri!

PIPPINU E ju ca ogni tantu mi avvicinava a to muglieri… ccu rispittu parlannu… Dicu tantu già la canusciu… E ora vignu a sapiri ca Cuncetta jè na perfetta scanusciuta. (assieme a Pasquali, lentamente, portano via le sedie, vanno a fondo parete, immobili)

(la musica si alza in sottofondo)

TARESA (mentre comincia a parlare adatta la scena ad albergo)  L’hatu caputu chi cosa  ha succissu: na bona jurnata di vintidui anni fa, arrivaru, nti l’albergu, unni travagliava ju, quattru carusi, du masculi e du fimmini… (entrano, rumorosi, ridendo, Carmena 2 e Pippinu 2, Cuncetta 2 e Pasquali 2), jeranu tutti spacconi… sbruffuna… ma s’abbrigugnavanu cumu li latri ppi farisi dari na para di cammari…

PASQUALI 2 Scusassi signorina, jè lei la portinaia?

TARESA Sugnu ju la portinaia! Cchi vi servi?

PIPPINU 2 Eccu… sapi… nuantri veramenti avissimu bisugnu…

PASQUALI 2  (confidenziale) Na para di cammari, sapi jè… amma festeggiari…

PIPPINU 2  (confidenziale) Facimmu l’anni… no ju!… jddu!… (indica Pasquale 2, si immobilizza)

PASQUALE 2 (nega a gesti) ju no! iddi… (indica le ragazze, (si immobilizza).

TARESA (ad alta voce) Nun c’è bisugnu ca v’abbrigugnati di ssa manera, sapiti quantu nni vinu di carusi cuma vuantri? Tutti ca vunu na cammara ppi putiri amoreggiari… (ironica) allura cu jè ca fà l’anni?

CARMENA e CUNCETTA (assieme) Ju!… (si riprendono, assieme) idda!… (assieme) iddi!... (si immobilizzano)

TARESA (al pubblico) ma doppu… pinzannucci beni…  mi facivanu na pena… jeranu accussì tenniri sti quattru carusi ca stavanu scoprinnu l’amuri, chi nni putiva sapiri ju, ca avivana cuminari tuttu stu manicomiju… pua vinni ppi mija un mumentu difficili, quannu l’albergu chiuì e ristavu senza travagliu… menu mali ca appiru la bona pinzata di pigliarimi a faricci di cammarera! iddi!… (a Cuncetta 2 e Carmena 2) ieranu tutti dui ccu la panza e ju, li putiva lassari suli? E accussì ristavu ccà a crisciri li carusi e accussì mentri iddi criscivanu, ju iva mmicchinnu… (Francuzzu e Ninuzza si avvicinano, si posizionano) ora fina ca jeranu picciddi, si sciarrijavanu, si pilavanu e jucavanu, pua quannu cuminciaru a crisciri… cuminciaru a piacìrisi… furu mannati a studijari, prima ncolleggiu, iddu! e nti li suori, idda, pua quannu crisciru… ancora, nti li scoli, ma sempri luntani l’unu di l’antra, iddu a Trapani e idda a Messina e, chiu li vulivanu teniri luntanu e chiu iddi si nnamuravanu! chiddi ca veramenti hanu patutu sta situazzijoni, hanu statu sti du poviri carusi… Ninuzza e Francuzzu, trattati mali nti la cosa cchiu bella ca avivanu, l’amuri… ma ora menu mali ca punu ricuperari lu timpu pirsu e amarisi anchi ccu la benedizzijoni di li genitori, ma… chi vi pari ca sulu iddi hanu patutu? E ju? nenti vi paru?... Avi cchiu di vint’anni ca crisciu sti carusi, senza pinzari, mancu ppi un minutu, ca putivanu essiri frati e suru e… anzi l’haju ncuraggiatu a vulirisi beni pirchì l’aju vistu ca jeranu fatti l’unu ppi l’antra: puliti, giudizzijusi e… quannu vidiva ca li matri e li patri li trattavano di ssa manera, a mija mi si nturciunijavanu li vudedda, senza sapiri quantu anchi iddi stavanu soffrinnu… ma iddi, pinzati… (Pasquale e Peppino si avvicinano, portano con loro le sedie dove Cuncetta e Carmena, avvicinatesi, si siedono a formare una posa per una vecchia foto ricordo) cci pariva ca avivanu fattu na cosa straordinarija, pinzavanu ca nuddu a stu munnu putiva concepiri mai na cosa di chissa, ognunu di iddi (indica Cuncetta e Carmena, Pippinu e Pasquali) pinzava ca aviva vissutu na duppia avventura… ccu du umini diversi e ccu du fimmini diversi, certu ca jè stranu lu distinu ppi cumu vanu li cosi… tutti quattru, fina a oj, anchi siddu hanu patutu… anu talijatu lu munnu dall’alto in basso… iddi! spirti, ca avivanu trasgredito a tutti li rreguli, ca avivanu fattu na cosa ca nun si po mancu pinzari e… ammeci hanu scoprutu ca a la fini hanu vissutu na storia d’amuri cuma tutti l’antri… ccu na fuitina! (si inchina, la musica si alza, il sipario si chiude, le luci si spengono).

FINE