’Na storia d’amuri

Stampa questo copione

‘Na storia d’amuri

‘NA STORIA D'AMURI

Scene di vita varie in versi dialettali

di

Antonio  Sapienza

Personaggi:

Presentatore ( o presentatrice, ai fini di ridurre il numero degli attori)

Zu Vitu Spiciali –puparo e narratore di racconti epici

Angelica  

Annuzza

Sulla scena è stato creato un ambiente per recital: un leggio, un tavolinetto e alcune sedie.

All’apertura del sipario entra in scena il presentatore.

Presentatore – Rispettabile pubbrico, questa sera avemo il piacere di farivi sintiri la storia del combattimento tra Orlando e Rinaldo per la bella Angelica. Il narratori è u zu Vitu Spiciali, celebre per i so’ cunti di paladini di Francia alla villa Bellini e alla villa de varagghi.

Signore e signori, ecco a voi u zu Vitu.

Attacca banna. 

Rullo di tamburi. Entra u zu Vitu.

Vitu – Fremmi tutti!

Pres. - Cchi successi?

Vitu – Successi ca sta cuntata nun si po’ fari.

Pres. – Comu, comu?

Vitu – Comu, comu, vicinu Milanu. Ripetu pi cu ‘n ci vo’ sentiri: Stu cuntu nun si po’ cuntari.

Preis – E si ni vulisi usari a cortesia di dirini picchì, noi vi ascutamo...

Vitu – Picchì… picchì…semplici: m’ascurdai lu librettu a casa, ecco lu pirchì.

Pres. – Ma siti strulucu e incuscenti. E ora cchi ci cuntamu alli spettatori…

Vitu - …ca pavaru u bigliettu!

Pres.- Esattamente…

Vitu – Ci cuntamu… ci cuntamu…videmu…ma si! Ci cuntamu: Na storia d’amuri.

Entra la donna che doveva fare Angelica.

Alge. – Ahu, ma cchi stati ancucchiannu? Ju vinni pi fari Angelica, e Angelica fazzu!

Pres.- (mettendosi le mani ai capelli) Bonu, va!

Vitu – E ci ai raggiuni, tu ava fari Angelica e Angelica farai. La sai la parti a memoria?

Ange.- Ca ora, cu tutti i pinzeri ca ci aiu in testa… ci mancava puru chissa…

Vitu – Io la parti di Orlando la so’, iddu, beneomele – più male che bene - sapi chidda di Rinaldo…

Pres.- … picchì ni vulissi cuntati ca tu a to’ parti a sai - tutta?

Vitu – Sempri cchiù assai di tia, brucculu spicatu! Ergo: o macari tu sai la to parti a memoria, oppuru… oppuru si fa Na storia d’amuri. Puntu e basta!

Ange.-  Tintu ricattatori. E, sintemu, unni sarebbi la mia parti?

Viru – Cca è (tira fuori dalla tasca una specie di copione unto e spiegazzato)

Ange- Mih chi schifu! E unni u truvasti nu cassunettu d’a piscaria?

Vitu – Donna trista e volgare. Questo è nu gloriosu cimeliu di tant’anni di carriera. Iddu m’a sarvatu di tanti mali cumparsi ca ci avissi a fari na statua d’oru.

Pres.- Al copione?

Vitu – No, a to’ soru. Avanti sceccu patintatu, apprisenta lu spittaculu.

Pres. – Un momento e Annuzza unn’è?

Ange.- E dda banna, ca si sta pittanu lu mussu…ssa sciantosa…

Vitu – (al Presentatore) Valla a chiamari!

Pres.- Ahu e cchi è? Stu tonu cu mia? E cchi sugnu lu to criatu?

Vitu – (ironico) Sei il Presentatori, pi cui (deciso) annacati e vo’ chiamala!

Pres.- Vado, ma solamenti pi rispettu di stu spittabbili pubbrico…sennò… (uscendo)

Vitu – (pavoneggiandosi) Iddu va’ picchì annunaca si pigghia a giacca e sinni po’ ghiri – licenziato!

Ange.- Nonzi! Nun si po’ licenziari senza giusta causa.

Vitu – Ahu, varda a chista? E cchi fai a sindacalista cu mia? Bedda se tinni vuoi iri macari tu, (pomposo) quella è la porta.-

Ange- A vo’ cuccati, doppu vogghiu propriu vidimi come facissi lu spittaculu… Ahò, varda ca tu nun si Gasmann! Tintu teatranti puparu di quarta categoria.

Vitu – Non offendiamo, signora. (conciliante) Certu alli voti mi acchiappanu certi nervi…

Ange- E nun lassariti…acchiappari. Penza ca cca nuatri ni uscamu u pani, ccà ci mangiamu…-

Vitu – Ricevuto, donna, ricevuto.

Pres – (entrando) Eccola la sciò-ghell.(ironico)

Annu- (entrando dietro di lui) Picchì, ci avissi a diri cosa? (donna matura truccata inverosimilmente, con le mani ai fianchi)

Vitu – Arrivasti??!! E ora datti un contegno e travagghia!

Annu – ( ad Angelica) E cchi è nirvusu, pri casu?

Ange.- No priccasu, ma pi natura. (sottovoce ad Annuzzaa) Varda ca nun si fa’ cchiù l’Orlando, ma na storia d’amuri.-

Annu.- Davveru? Su scordò nautra vota? (Angelica, vistosamente annuisce)

Vitu – ( che si era portato al leggio) Allora presentatore, presenta.

Pres.- (distratto) Chi cosa?

Vitu – (sfottente) E cosa vuoi presentare le armi? Presenta lo spettacolo, perbacco, perdiana e per giove!

Ange.- … Sattunu e Giunoni, ci misi tutti a mazzu, schifiu.…

Pres.- ( schiarendosi la voce) Signori, ecco a voi Na storia d’amuri. ( poi girandosi a guardare Vitu) Senti Vitu, senza offesa, ma ti lu stai riurdannu quantu dura sta scena? Sunu appena dieci minuti…

Vitu – E allora?

Pres- Voglio dire… dieci minuti… nzumma è pocu pi nu spettacolo decoroso…Ci ai pinzatu?

Vitu – Ju pensu a tuttu. Cca ci sunu autri libretti, ci arrangeremo.

Pre.- Arrangeremo? E nu spettacolu s’arrangia? Ahu a ca finire sta sira a pumarora na facci?

Vitu – Tu penza a prisintari, o restu ci penzu ju!

Pres.- Si, ma i pumarori mi pigghia macari ju, si ci primmetti?

Vitu – (con sopportazione) E abbi fiducia…

Pres.- Fiducia morsi ammazzatu.

Vitu – (pazientemente) Fidati, fidati di cu ni sapi chiussai di tia. Avanti va’, aggiungi questi. (gli da dei foglietti)

Pres.- (controllando i fogli, tra se) Stasera a vidu niura… Allura: Signore e signori questa sira vi apprisintamu, assemi a na sturia d’amuri, (trova con difficoltà a fogli giusti ) eccu …Campannu campannu, ovverosia scene di vita… ca macari storie d’amuri nun su’ propriu, ma che, dice u zu Vitu, sunu … edificanti.

Attacca banna (rullo di tamburi)  

Vitu.- Fremmi tutti!

Prees.- E cchi successi ora?

Vitu – Successi ca tu come prisintaturi si na scamorza di Battipaglia! Ma cu ti sbrucculau ccà, sceccu di Pantelleria, (con enfasi) come disse il nostro compianto don Ninu Martogghiu.

Pres.- Ahu e chi è? Alli voti tu ci ai i nervi e t’a pigghi cu mia?

Vitu – Non propriu esattamente accussì, ma quasi, oserei dire: ci azzecca. Ma insomma quanti voti ti l’aia diri ca ci devi diri, a questi signori, quattro paroli di prisintazione?

Pres.- E ci ai raggiuni. Pirò a cuppa è da to’ picchì mi facisti cassariari.

Vitu – E rimedia dunque, tinto fellone da strapazzo.

Pres.- Bonu va’, partiu tuttu (fecendo un cenno significativo con le mani) Chistu scattiò!

Vitu- Chi dicisti, garzone?

Pres.- Dissi… dissi ca…ca…ca…

Ange.- Malarucatu, parra pulitu!

Ann.- E lassatilu stari stu figghiu sciatu…

Vitu – Avanti, presenta.

Pres.- Signore e signori, na storia d’amuri tratta di na storia d’amuri comu tanti storie d’amuri… pressappoco…macari…po’ darisi…( tra se) minchia m’o scordai!

Vitu – L’avemu capitu, allora ?

Pres.- (piagnucoloso) Basta, sugnu tuttu cassariatu, mih...

Vitu – (tra se) Questo è tuttu scartiatu.(al presentatore) Zitto, villico, come dire: viddanu. Fatti di ciancu, come dire: arrassiti, che questa scena l’apprisentu ju.

Dunchi, questa storia d’amuri è una storia d’amuri comu tanti autri storie d’amuri, ma non propriamente, picchì… ‘nzumma…alli voti…Ecco! Ci sono:

Questa è una storia d’amuri vista da due comari vicine di casa, come dire: cuttigghiari ( e da un’occhiata significativa alle sua compagne); da due comari e dalla madre della carusa;  da ‘n pugnu di caruse sparrittere, da nu picciuttazzu sarracinu; da carusidda medesima, e da… e da…beh, questo lo lascio indovinare a voi. Scusatemi assai si nun vu’ dicu, (pomposo) ma, cosa volete, è un mio puerile vezzo senile, ( ai suoi compagni che lo guardavano quasi allarmati) cosa ca vuautri nun putiti capire   

Attacca banna!

 

I brani che seguono saranno recitati dagli attori, a secondo delle varie parti che la regia assegnerà, prendendo le relative posizioni sul palco.

Na  storia d'amuri.

- Vossia chi dici, e` 'n fattu successu?-

- Nunca!...idda dissi:" Ti vogghiu beni."

E iddu scattio` p'a cuntintizza..-

- E ora ti vogghiu.. doppu chi veni?-

- .. Va..forsi 'n vasuni..cusa`, na carizza..-

- Bih, salatatu... eppoi? cuntassi.-

- 'N jornu chiddu passava p'a so strata

ca mirudda fumanti di pinzeri,

quannu d'arreri a na vitriata

visti a figghia d'o chiancheri..-

- Ma no! Idda c'entra na ssu discussu?-

- C'entra, e comu si c'entra. M'ascuta:

Iddu ci frisca cu tuttu u sciatu so;

idda vota i spaddi risintuta,

isa la testa dicennu:" Passato`! -

- Cosa di pazzi, mancu na duchissa..-

- ..All'indumani iddu ci ripasso`

e idda si vuto` dall'altra parti.

Iddu ci dissi: " Bedda, cu ti lasso`,

angliulu comu si, na me sorti? "-

- Nzamai, ma chi parrari e` chissu..-

- Ca uora!.." Prima ca vidissi a tia

eru mmenzu a mari in timpesta,

ora sugnu 'n lagu manzu, talia:

Ma nun vidisti ca persi la testa? "-

- Scanzatini.. Ora basta na mossa..-

- Gia`.. Idda s'affrunto` arrussennu,

iddu ncacco` a manu: ci desi 'n ciuri.

idda si lu pigghio`, e di rimannu

fici sfaviddari l'occhi d'amuri.-

- Pi mia, si l'ammucco` gia` a chissa!-

Na mavaria.

- Vih, diminiscanzi, ssu fimminaru..-

- Allura, signura mia, allura..-

- Ma comu fu ssu vilenu amaru?-

- Eh, quannu sa passari na malura..

..Me figghia era, bedda, na putia,

figghia massara, senza iungitura,

sirveva du puppetti a Lucia,

c'a sanu sentiri a " Truvatura."

Antrasatta trasi ssu malacarni!

Capiddi longhi, varva di na simana,

causi a tichito`, giacca cchiu` granni,

prufumu ncoddu comu na.. bottana!

E misi li so occhi di briganti

supra a dda carusa figghiasciatu

ca s'addumo` tutta! all'istanti..-

- Mih, malanova, ssu malasurtatu..-

- Santi palori, signuruzza mia.

Ssu zannu che pinnenti nta l'aricchi,

fici pi sicuru na mavaria,

na fattura! Ci fici du' schiticchi,

e senza ca dicissi ne` ci, ne` cio`,

senza ca nuddu aviss'antisu,

me figghiuzza cu iddu sinni scappo`!-

- Matri chiccosi...vaia za Tura, accur'o pisu!-

                                                         ‘ A  fuijtina.

              

-Cummari, ma comu finì dda facenna?-

-Comu finì? Nun si sapi ancora,

però mi fijuru ca ssa lantenna

mali sfrusculi fa luciri – paccamora.-

-Matri cummari mia, ju mi scantu

ca ssa farsa finisci a cutiddati,

picchì cumpari Cola nun è santu

e prestu quadia…ma, cchi taliati?-

-Si ci primmittiti cummari Rosa,

Cola sapi moviri li so’ brigghia;

e vui parrati comu si la cosa

nun vi pari l’ura  ca s’appigghia!-

-Mih cummaredda mia, ma chi diciti?

                                           Comu? ju facissi na custijoni?

allura propriu nun mi canusciti…

Ca, forsi, faciti cunfusijoni…-

                

-Nonzi cummari . Cangiamu discussu:

sentu ca m’acchiana na quadarata.

M’abbasta ca vi stuijati u mussu

e ssa lingua tiniti ben’allippata.

                Sparritteri.

-Ahu, Giuvanna, a sintisti a chissa?-

‘Nzamai, pari ca de nuvuli cascau:

Comu se so’ figghia ‘n facissi a …Duchissa

picchì nu zannu si la schifiau.-

-Vidi comu parra ‘ssa bardascia!

                                           Mela?! cchi calamu di Mungiuffi?

A cchi ci pari, c’appen’ammustr’a coscia,

si scangiunu pi jaddi …li jadduffi?-

-Vih, malanova a idda, sugnu morta:

‘Ssa mavara mi misi nta so vucca.

E comu fazzu cu Vanni Sporta?

Chiddu tuttu cridi e tutt’ammucca!-

-Taliatila ‘ssa culumbrina

comu si cerni tutta pi la strata;

pari na vacca svizzera strachina,

c’aspetta ‘n toru ca ci fa a friscata!-

  

-Ju fussi…Duchissa, pi ssi du’ inviriusi...

E arrusicativi l’ossa c’o sali!

      Fazzu impazziri granni e carusi?

      A facciazza  vostra e di cu’ mi vo’ mali!-

U distinu.

E cu mi fici trasisi dda sira

nta dda putia 'n pocu fora manu,

unni alluzzai ddu pettu a pira

ca m'incatino` , pi un jornu sanu,

davanti a dda graziadiddiu?

E com'e` ca fu, ca na matinata

m'aspitto`, e arrussennu mi diciu:

-" Ti vogghiu beni, sugnu cunzumata! "

U distinu! Idda pareva diri:

-" Cumanna a li to forti manazzi

d'ampastarimi, d'allisciarimi, u viri?

sugnu di focu, fazzu cos'i pazzi!"-

E chi v'aia diri, chi sugnu 'n santu?

M'a purtai cu mia, nta vanedda,

e duci duci, ma cu 'n pocu di scantu,

m'ammuccai ssu pezzu di castagnedda!

Na vintura

       Ju ci dissi: -" Ti  vogghiu beni."-

E accumincio` a me vintura.

Eru na carusazza " cu mi teni ",

bedda, ricca, sidicianni allura...

.. Quannu si prisinto` ssu picciutteddu:

menzu zingaru, menzu giramunnu...

.. Dui jorna, forsi tri, pi 'n vasuneddu,

e a vita me cangio`, vutannu attunnu!

Uora sugnu grossa di se' misi,

abbiata supra stu matarazzu...

.. Iddu dissi:-" Tornu, ristamu 'ntisi."-

Ammatul'aspettu.. chi fa, m'ammazzu?

.. Nun mi la fidu cchiu` di chiangiri.

Fussi 'n'nzonnu?.. Nenti, ora u lassu!

E certu, accussi` aviss'agiri...

Cu ie`? Matri, mi parsi lu so passu.

Matri?

Quannu nascii, nun nascii attunnu.

A me tistuzza n'a mustrai a nuddu.

Nun visti nenti di ssu beddu munnu.

A mmoddu eru; finiu a mmoddu

dintra nu scaricu di fugnatura,

ammenzu a cosi tinti mi lassanu,

liquidi, moddi, qualchicosa dura,

e li me carni fini si squagghianu!

Quannu murii, nun murii mai!

Cu pinzo` pi mia? N'o sacciu diri.

Sacciu ca di cca` sentu li vai

di l'omini ca 'n si sannu capiri.

E picchi` vidu dda casa, nto cantu?

e dda fimminedda 'ntisa " Duchissa"?

.. Ci trasi 'n masculu..-" Matri, m'affruntu!"

Matri? Signuruzzu, chi dici chissa?

Pres.-  Ed ora gentili spettatori :  CAMPANNU… CAMPAMMU...e pi primu accuminzamu con il U pupu ruttu. La sorti ca ci riserva l’amuri - quannu nun è amuri sinceru: na pidata nto panaru e via.

Trivulu, Malanova e Scuntintizza

truvannisi a passari pi na via,

visturu, ompari nta munnizza,

‘n pupu ciuncu e orbu, ca chiangia.

Trivulu dissi ai so’ ompari:

-“ Picciotti,’nta stu pupu, vardati,

pigghianu forma tutti li me lagni:

Prima coppa, ‘nsurti e ‘ngratitati,

appoi, dda,’nta munnizza, pi finiri!”-

Malanova, c’ascutava c’aricchia tisa,

pigghiau a palora pi diri:

-“ Suddu chistu nun vi pari ompar,

stu pupu, mi cridu, c’aviss’assiri

menzu parenti di la me nannava,

chidda c’ora, lu faceva cridiri,

e all’indumani si lu nigava.”-

-“ Cusa` picchi`, - dissi Scuntintizza –

i vostri discussi mi parunu ammuzzu.

Chista e` un tipu di scumminatizza..

-stativi zitti, va beni, accuzzu! –

.. ca sulu ju, vardati, capiri lu pozzu.

ompari, pari gia` mortu da ‘n pezzu,

pi ddi tanti vileni ca avi nto vozzu,

ca di luntanu si senti li lezzu!”-

S’intisi com’un ompar stranizzu:

U pupu, ca vucca mmenzu ‘o mustazzu,

dissi a chiddi c’aveva a capizzu:

-“ A vui vi sacciu, ompari di mazzu.

E` n’autru ca ‘n mi lassa p’accuttu,

tantu ca mi lesina puru lu sciatu:

E` chiddu ca m’abbannuno` cca`, ruttu!

Dd’amuri eternu!.. ca mi fu aggiuratu..”

Pres.- Ed ora dimmi ca nun  a’ mai pinzatu di fari i cunti cu la to’ cuscenza.  È propriu stu discussu tra tu e idda, con l’inerventu di nu puvirazzu ca si dichiara d’essiri nientemeno ca lu to’ sunnuzzu, ca ti dicu….

Dormi, va’

Si c'e` cosa, vinitamilla a diri.

Ju sugnu sempri prontu a scutari,

datimi u tempu d'addiggiriri

chiddu ca pi forza m'aia ammuccari.

Nunca, sintemu u primu ca parra.

-" Ju sugnu a to vita, malasurtatu.

Vilenu minni duni c'a caparra,

c'a junta, co bon pisu, e 'ncaccatu.

Ma ascuta a mia: Beddu valenti

cangia rotta, sterza, vota, furria,

picchi` sinno` tra pocu, tu lu senti,

ca t'abbannunu, e paci a tia!"-

Matri chi scantu! Sugnu tuttu pisciatu.

Sintemu a n'autru, ca nun e` cuccu!

-" A to sorti sugnu, beddu ingrasciatu.

Videmu chi dici mammaluccu:

Cu si tu ca ti senti impurtanti?

Tu si nuddu, mmiscatu cu nenti!

Zoccu facisti di bonu pi tanti,

ju tu 'mpiattai, tenulu 'n menti!"-

Sintemu ss'autra, e mi v'accuccu!

Leviti davanti, vilenu amaru,

s'era pi tia e pe to ammuccu,

fussi che peri tisi.. o scimisciaru..

Avanti n'autru, ch'aiu primura!

-" Attentu a comu parri! Ca to scenza

e co to ntillettu, fai'a fiura

di 'n trunzu! Ju sugnu a to cuscenza!"-

Bella chista! E cosa m'addumanni?

Voi 'n salamalliccu, comu s'usa?

Oppuru, chissacciu, ci su comanni?

Vottinni, ch'e` megghiu, cosa fitusa!

Mi dici: passato`! oppuru: ammucca!

Ma pi tant'anni ju t'aiu ascutatu

ricivennu carcagnati 'nta vucca,

pi mia e pi tuttu u parintatu!

E gia`, tu fussi a me cuscenza..

Che to palori, fumu di fruscagghi,

cerca di 'n essiri a me scimenza..

.. pigghia pi fissa a n'autru c'ancagghi!

Avanti va, a cu ma diri cosa?

-" Ju vulissi diri macari a mia,

ma datisi ca 'n sugnu triacosa,

mi scantu da to malandrineria.."

Forza parra, cca` semu tutt'uguali!

Nenti scantu.. e dimmi, tu cu fussi?

-" Sugnu u to nzonnu, tali e quali.

e 'n vulissi sentiri sti discussi.

Ca comu? dicu ju: Passi urati

arriminanniti 'nta lu littuzzu,

ammatula aspittannu ne' nuttati,

d'arrifriscari cu 'n pocu di sunnuzzu,

e quannu ju arrivu duci duci,

ammischi ammuzzu tutti li to vai:

t'intossichi amaru, fai vuci,

comu si fussi veru, e n'o sai?

A zittiti babbazzu! statti mutu!

Fa' manzu manzu ssa panzat'e sonnu,

picchi` ssa priputenza, scunghiurutu,

mali frusculi porta pi cuntornu."-

Pres.- E se pi casu c’è tra vuautri nu picciutteddu ‘n pocu malandrinu, è megghiu ca sta attentu a:

L’ordini d'impurtanza.

'N jornu a forfici dissi a la pinza:

-" M'a sai dari, pi casu, sta risposta?

Si c'e` unu, nta stu munnu di panza,

ca sapi fari, giustu e apposta,

'n elencu scrittu, pi catiguria,

assacunnu l'ordini d'impurtanza,

di l'attrezzi di chista varveria,

sita all'angulu di la Mastranza?

Picchi`? Ca certu, nun e` pi vantu,

ma sugnu sicura d'essiri a prima,

sia pi tagghiu, ca p'autru cuntu.

Addumannatici a mastru Lima!"-

C'arrispunniu chidda: - " Eh figghia,

stam' accura a comu s'a parrari:

ju 'n m'ammiscu na sti centu briggia..

U pettini, cusa` si t'a po dari!"-

U pittinicchiu ca stava soru soru,

varagghiannu supr'a nu scupittuni,

pigghiatu antrasatta e di straforu,

dannisi na testa nu scuppuluni,

dissi ca iddu, pi propria arti,

av'a passari 'ntra milli piluzzi.

Ondi pi cui, sti cosi di parti,

e` megghiu lassalli a c'avi.. janguzzi.

Dettu chistu, indico` lu rasolu!

-" Fremmi tutti! - a scupitta li pria -

cca` sentu fetu di malu cunzolu!

Picchi` stu elencu? sta catiguria?

Nun fussi megghiu, si tu ci primmetti,

ca travagghiamu nzemi c'o varveri,

radennu cozzi, varvi e basetti,

senza cu sta avanti, cu arreri?"-

Ma lu rasolu mustrannu li scagghiuni

dissi:-" Accura, scecch'arrinisciuti!..

E chi criditi ca sugnu minchiuni?

Sugnu u primu, pugnu di cunnuti!

E tu, tinta forfici scunghiuruta,

'n parrai assai, sinno` ti tagghiu!"-

A forfici, p'accuntu, si stesi muta.

Ma picchi` pinzo`:-" Forsi e` megghiu

d'arripurtari chista custijoni

e aspittari n'autru mumentu:

Quann'a ssu gran pezzu di sciavuni,

mi ci rumpunu coddu e sacramentu!"-

Pres.- Chista è propriu bedda. “A Virità”: ca parra d’artisti, di uomini di gniegniu e di l’arti so’, ca volissiru essiri scaciuni di lu munnu, e inveci nun sannu ca…(suspance) cos’è la verità?

A’ virita`.

Nu scritturi, 'n regista e 'n pitturi,

accuffulati 'nta 'n sidili, a villa,

parravanu d'arti e di valuri,

alliccannusi un conu di vanilla.

Diceva lu scritturi, senza sciatu

accausa d'a nota Cunfirenza:

-" Ju ca fantasia vaiu allatu,

scrivennu, ma cumpunennu in prifirenza.

Na vota, m'arricordu, era tanta,

( v'aggiuru ca nun inventu nenti )

ca mi visti a festa di la Santa,

idda o Duomu, ju in Cuntinenti.

U munnu e` riccu cu la fantasia,

sintiti a mia!"-

U regista, chinu da so abbunnanza,

c'ascutava mutu e pinzirusu,

arricurdannu a so picciuttanza,

quannu era siccu e giniusu,

dissi: -" Aho, vardati chi vi cuntu:

Nu jornu allistevu na sirata

'nta nu gran tiatru, a Biniventu,

quannu na carusa arriciatata,

( c'affruntannisi mustra na curuna )

mi dice: " P'a to valia, ch'e` fina,

chista ti la manna la me signura:

E` l'arti! e tu ci l'haia'a cufina."

U munnu gira cu l'arti e la valia,

sintiti a mia."-

rispusi lu pitturi c'a varbazza:

-" Ju nun vogghiu pariri sciavuni,

ma quannu pigghiu a me tavulozza,

sentu milli e milli campanuni.

E subutu mettu 'nta 'n cavallittu

un trenta-quaranta, o, s'e` p'a rima,

'n quaranta-cinquanta, senza difettu.

E pittannu a comu veni prima,

l'anima mia, zac, s'innabbola...

E nta dda tila, cu la me creatia,

fazzu nu ritrattu di na figghiola,

ca 'n angileddu sinn'aggilusia.

U munnu si susteni c'a criatia,

sintiti a mia."-

Ma na prissuna mezz'addummisciuta,

c'aveva ascutatu ssu discussu,

cu 'n varagghiu fici sta nisciuta:

-" A ta scusari si mi pigghiu'u lussu,

ma si nun sbagghiu a custijoni,

parrati, di l'arti ca v'ha prutettu,

comu di lu munnu la raggiuni.

Nunca, ora vi cuntu chistu fattu:

Un vecchiu ca nun ci videva attunnu

e limosinava mmenzu a via,

a cu ci spiava: " Com'e u munnu? "

Diceva: " Beddu! Si c'e` puisia."

Chista e` a virita`, sintiti a mia."-

Pres.- E per finire, vi apprisintamu: L’ummira. Come dire lu subconsciu, oppuri l’autru tu, ca ti riporta a chiddu ca si: passeggeru nta stu munnu inesorabili. 

L'ummira.

Quannu mi sentu 'mbrattatu e scuru

( com'a stasira pari ca m'ammatti )

e vidu a me ummira nto muru.

ci dicu: -" Fussi megghiu nte to patti! "-

E chidda, antrasatta:-" Ma c'ancucchi?

Vulissi lassari stu to munnuzzu

pi veniri cca`, nta l'amari nicchi,

unni tutti su jttati ammuzzu? "-

Ristai comu 'n cuccu p'a supprisa

di sentiri un'ummira parrari,

poi ci dissi: Senti, senz'offisa,

ma tu, chi cridi di rapprisintari?

Chi sai di mia? Sfurria lu gnegnu

e talia chi sentu e chi penzu..

Tu parr'ammatula, sulu pi 'mpegnu!

Ma 'n vidi ca ju accupu c'ammenzu?

Stu me munnu, ca tu tantu allisci,

varda di chi cosa idd'e` capaci:

Fa beddi animali, aceddi'e pisci..

Nunca! nun crea puru li rapaci?

Crisci 'n virmuzzu supra 'n cavuleddu

pi cangiallu, a tempu, n farfalluzza..

E si 'n si l'ammucca prima n'aceddu,

chiddu si sbafa trunzu e fugghiuzza!

Sboccia nu sciuri di rara biddizza,

lu fa jucari nzemi che lapuni..

Po', na notti di jelu lu strapazza,

e all'indumani e` siccu, nta na gnuni!

Si grava di l'addevu na carusa.

Iddu crisci e si fa 'n picciriddu,

poi mpinna e cerca l'amurusa..

Forti, ginijusu, macari beddu,

si cridi di lu munnu lu pattruni!

Ma t'arriva un micrubu fitusu

e ti l'ammucca comu 'n passuluni!

Picchi`? n'o sacciu, forsi e` mpignusu!

E quannu n'attocca, in cchiu`,qualchi ura,

e lu capiddu si fa sculurutu,

tu capisci qual'e` a to vintura:

Nascisti! Ma picchi` aiu nasciutu?

U munnu - capisci - ca so biddizza,

pi sicuru 'n ci voli connuttari.

Capricciusu, jetta tuttu nta munnizza,

pi n'attra vota arricuminciari!

Je stasira, ca ci penzu megghiu,

sentu ca e` bona cugniuntura

veniri cu tia, nto to sogghiu,

senza lastimi, anzi cu primura!

Muta s'arristo` l'ummira mia,

calo` a testa comu..'n picuruni,

mi parsi ca capi` l'alleguria..

Impallidiu.. mannai 'n vasuni.

Vitu - E ccu stu vasuni finisci qui questo…

Pres. – ( dalla platea, come se fosse uno spettatore) …burdilluni!

Vitu – (sorpreso, sbalordito,) Eh?... chi fu?... chi dissi?...

Spett.- … ca vulemu turnati i soldi d’o bigliettu… eccu cchi dissi.-

Vitu – E voscenza chi sarebbe? Fatevi riconoscere, qualificatevi, perdinci e perbacco!

Spett.- Sugnu uno spettatore, quindi lu to pattruni, guitto puparu arruffone e pomposo. E tu cusà, cchi pensi ca avissitu fattu nu spittacolo? Annunca na farsa?  No, tu facisti nu cupioni che è nu minestruni di puisii di pueti da strapazzo- cappoi i liggisti di na sorti di manera da farimi macari vutari lu stomacu. E cchi pinzavi d’infinocchiarini! Tu ci futtisti i picciuli!

Vitu – E cchi senti diri, ca li vuoi turnati?

Spett.- Avissì a essiri , ma mai sia!

Vitu – Ah beni ( con un sospiro di sollievo) E annunca cchi voi?

Spett.- Voglio Orlando…

Vitu – …Rinaldo e Angelica…

Spett.- Esattamente!

Vitu – Nonzi, nun si po’. Torna dumanisira e videmo cchi si po’ fari.

Spett.- Comu dumanasira? E ora?

Vitu – E ora ? E ora cchi voi? U spittacolu ti lu vidisti - ormai. E se ti piaciu bene, se non ti  piaciu… osia, magari, forsi, cusà, si incuminzava a nun piaciriti, putevi macari isari lu to panaru da seggia, susiriti e privarici della tua riverita presenza ( con enfasi), come si usa fare nei migliori teatri e… tra il pubblico raffinato. Onde per cui, attaccati al tram e fui!

Attacca banna!

    

Vitu esce di corsa, mentre il sipario si chiude precipitosamente.