Ninnanna

Stampa questo copione

N I N N A N N A

                                              

N I N N A N N A

Storia d’omini nichi

3 tempi di 5 atti

di

Antonio Spoto

Pirsunaggi

‘Minicu                      “ ‘u nannu “

Mara                          ( 18 anni )

‘Ntoni                         ( 13, 14,… )

Bastianeddu               ( ‘na sittina )

Saruccia                     ( ôcche cinc’anni )

Assistenti Suciali

Animaturi

Patri                            di carusi

Matri                          di carusi

Vuci:

‘Ntoni     }       coniugi

 Nina       }       anziani

1ª Vuci            fimminili

2ª Vuci                „

Autra vuci

3ª vuci            maschili

4ª vuci            fimminili

Francu          ragazzini

Tina

Radiu

Tilivisioni

Vuci

1˘ Picciriddu  

1ª Picciridda

2˘ Picciriddu

2ª Picciridda 

Vuci di fimmina

‘Na Vuci

1ª Vuci            d’a villa

2ª Vuci                 „ 

3ª vuci                 

‘Na Vuci

Radiu              ( du’ vuci ma macari di cchiù, si si voli.)

Ôcche Vuci

Ôcche Autra

Vuci Radiu 

Primu  Tempu

I  attu

Dui o cchiù potti: a manu ritta e manu manca.’N funnu a centru scena n’ finistruni - ma cchiù finestri e finistruni, si si voli, e ‘ ballatoiu. Mobbili e barattelli vari. ‘Na putruna.

A ll’apririsi d’ ỏ sipariu si senti ripitutu “ Chissi! Chiss!…” e scrusciu: è Mara – ‘a ‘ranni, n’ diciarott’anni – c’assicuta ‘u jattu.

Ancora virsiannu ( duna, pò’ o putrà dari n’ ucchiata a ‘ cumuni menza apetta ) avanza n’ pocu versu n’ latu unni “ ‘ugghi “ ‘na  pignata supra ‘na  cucinedda d’ ẻ bambuli; s’assetta ‘n terra.

Arriminannu ‘nd’ ả pignata,

Mara   : - “ Iddu ca non quagghia, ‘a jatta ca s’allicca… ”

 E canta, dulcimenti canta.

 ‘Minicu, “ ‘u nannu “, trasennu:

 - Canti e cucini – ah ? Ma ppi cu’ cucini e canti?

Mara : - Ppi unu ca vogghiu beni…Ppi lei…vui…tu.

 ‘Minicu:- E ccu chistu m’accattasti, mi vinnisti e mi pavasti macari ‘a misata.

Si no’ ti ni vai, ccu chisti t’accatti mmiscottu cc’a liffia o autru.

Mara  : - Ma si non mi ni vaiu e restu ccà, comu m’i ‘ccattu ‘i ciccibelli?

 ‘Minicu:- Chiamatala fissa!

Trasunu ‘ i tri frati di Mara, sbalancannu ‘a porta abbutata.

Certu di fora si vidi…comu a Mara…’A vuci…Sani d’aspettu, sì…ma l’aria…

‘Nsemula trippunu ‘ntornu a lu vecchiu. “ A mmia no?”; “ E picchì no’ a mmia?”; “ E iu?

Accussì trippiannu diciunu.

E vi chiamanu babbi! Curaggiu.

Ma eruvu appattati?

Mara  :- No, nannu. È ca quannu ti sentunu trasiri…

 ‘Minicu:- Sentunu ‘u sciauru.

Mara  :- Chistu n’ỏ sacciu.Però ti sentunu di luntanu.Già di quannu sta’ arrivan nu.

 ‘Minicu:- Tinìti.

Dannuci’i soddi a ognarunu.

 E stati accura ẻ machini.

Niscennu sbattunu ‘a potta fora scena, di l’ intrata.

Ôcca gghiornu ‘a scippunu.

E va be’!

Cala l’ummira ‘nd’ ả stanza, resta ‘n luci ‘u fora. Accussì ogni quarvorta si senti parrari fora scena (ma no’ ppi fozza. Anzi, si si disiddira, si putissiru fari vidiri, o ‘ntravidiri…, macari ‘i pirsunaggi - macari comu ‘nda n’ film; ccu diapusitivi o …; si putissi, vulennu, ‘mpustari ‘a scena - ‘u barcuni e l’internu d’ỏ palazzu  - d’ ỏ latu d’ ỏ pubblicu; o ancora…).

Du’ vuci trasunu d’ ỏ finistruni : ciciulìanu.

‘Minicu sbaratta. Assittannusi ‘nd’ a putruna,‘Minicu ascuta. Farà capiri ch’ ẻ vuci venunu di dui affacciati ‘na n’ appartamentu attagghiu…(di ‘na finestra…) – macari a manu manca d’ ỏ  pubblicu.

 Vuci di ‘Ntoni : - ‘Sti babbi – ôcca gghiornu – ni sdirubbunu ‘a casa.

 Vuci di  Nina  : -  Prima cumincia a cascari ‘u quacinazzu d’ỏ tettu, poi…

 ‘Ntoni : -  Patapuffiti, ‘nd’ỏ lettu…

Nina  : -  N’i ‘ttruvamu casa casa.

 ‘Ntoni : -Unu apri ‘a porta e…Sa chi spagnu, a vidilli assittati ‘nd’ỏ    cessu?!

Ridunu.

Nina  : -  Oppuri: “ Bon pranzu…”

Ancora ridunu.

Tutti ‘nd’ ả cammira ‘e mangiari.

È ca ‘ddu vecchiu à’ ghessiri cchiù babbu d’iddi.

 ‘Ntoni : - Ppi fozza. Mancu si fussiru niputi so’!…

  Nīna…

Nina  : - ‘Ntōni…

E ridunu. Si caccariunu. Ascutannu ‘Minicu, ca ‘nsemi a iddi pari ca ripitiu ‘i du’ nomi - si n’ ẻripitiu, tistìa. S’adduma n’ muzzicuni di sucaru e lassa ‘ aricchi appisi fora.

‘Na canzunedda radiu – dura quantu pò’.  

( È ‘nutili diri ca s’ ân’ a priparari e dusari l’effetti; ca ‘Minicu – ‘ntra ‘i vuci fora scena – ccu mimica e/o paroli pò’ trasiri a suggettu, si voli;…) 

vuci femminili:

- Signura, signura…

vuci femminili:

- Chi c’è?…

vuci - ‘I robbi l’à’stenniri asciutti. Mi sta sculannu l’acqua, e ‘i mia su’ beddi puliti.

vuci - Chista sì ca è ‘na papalata: asciutti…Si fussiru asciutti, picchì l’avissi a stenniri ‘i robbi?  

vuci - Vuliti l’applausu? O siti cchiù babba d’i babbi d’addà ssupira?

vuci - È ca siti arripudduta e malarucata.

vuci -  Ma iu l’acqua d’i mutanni no’ ci ‘a fazzu sculari a chiddi di sutta.

Si senti forti, o cchiù fotti, n’ prugramma tilivisivu.

Autra Vuci:-Calāmula ‘sta vuci…

 ‘Minicu:- Ma quantu ci stanu ppi tunnari ‘ddi carusi.

Autra vuci:- Calāmala ’sta motti subbitania.

 ‘Ntoni:-‘U senti?

  Nina:- Sì.

‘U vulumi si smenza: c’è cchiù paci. Forsi ‘Minicu suspira.

 ‘Minicu:- Ppi gghiri ‘nd’ỏ cosaduciaru d’ accà ssutta non è ca ci voli poi tantu!?…

S’affaccia ỏ baccuni.

3ª Vuci, maschili:- No’ ci ‘a fazzu cchiù. ‘Nda ‘sta casa c’è ‘u zimmu. È peggiu   di n’ malazzeni.

4ª Vuci, fimminili:- Ca siccomu c’eri abbituatu!…A vàddati chi si’ beddu: ‘a faura ‘e fora, ‘i capiddi tisi comu moddi sdillabbrati…Ca si pari n’ pagghiazzu!

3ª Vuci:- Precisu. Pari ca ti sta’ vaddannu ỏ specchiu.

4ª Vuci:- ‘Dda truscia di to’ matri ci curpa.

3ª Vuci:- Ca non era certu ‘ntrusciata comu a ttia e ‘dda zoccula  ‘e to’ matri.

4ª Vuci:- Ch’ ẻ zzocculi ‘i ‘ccattava ‘n punta a ‘ cantunera unni to’ matri ‘i vinneva.

3ª Vuci:- Pezza di vipira linguta e figghia di…

4ª Vuci:-Aora basta. Ẻ famigghi lassamili ẻ casi.

3ª Vuci:- Giustu. E calala ‘sta vuci, prima ca ni sentunu ‘nda tuttu ‘u palazzu.

  ‘Minicu, ritrasennu.

‘Ntoni:- Nīna!…

Nina : -  ‘Ntōni!…

‘Minicu si ritorci n’ pocu agghiri a fora…versu ‘sti du’ vuci…comu a saluta ri…Ritirannusi:

- Certu ca ppi telegiurnali ‘nda ‘stu quarteri…E ‘nda ‘st’internu di palazzu! Si ni cala unu vulumi e si ni isa n’ autru…Appoi sempri ca s’acchiappunu ‘ddi dui! C’u sapi comu ci va a finiri ?!…

Ma iu nesciu pazzu! Unni si ni pottunu iri? M’ân’a fari stari ppi fozza ‘n pinzeri.

Si movi stanza stanza.

Si senti pianu.

Vuci di Francu:- Tina?…Tina?…

Vuci di Tina:- Ah?…

     „        Francu:- Ch’âm’a fari?

     „       Tina:- Chi bo’ fari?…

     „        Francu:- Comu!?…Ni n’âm’a fuiri?…

     „       Tina:- N’ỏ sacciu…

     „        Francu:- Ma si no’ mmolunu?!…

     „       Tina:- Francu?!…

     „        Francu:- Tina?!…

     „       Tina, di suprassattu:- Mo’ patri!

‘Minicu – ppi cuntu so’, vardannu versu ‘u tettu ‘n fora, di unni  vinniru ‘i vuci ( macari a manu ritta ):

- Chi acustica!…

A lassati perdiri di fuiri, carusi, ca non b’assicutunu…

Ôcche disgrazzia appi a succediri: tuttu ‘stu tempu ppi du’ viscot ta?…Ora ‘i ‘o ceccu…

Si patti, ma supra ‘a potta si ferma.

Ma picchì à’ ‘ gghessiri accussì?!…Chi carattiri bestia ca ci aju…Ânu raggiuni: ‘u veru babbu sugnu iu ccà dintra… Ma picchì à’ ‘ succediri ôcche disgrazia? Ca sa unn’è ca stanu piddennu tempu… E ppoi… vo’ diri ca ‘i du’ nichi ‘ndirizzunu ẻ ranni…

S’assetta e pigghia ‘u giurnali. Adduma ‘a radiu e leggi.

Radiu, finuta ‘a musica:

- “ The terrible monster ”

Dreadful tales for children.

‘Minicu: - Chi?…

Radiu : -  “ Il terribile mostro “

Storie spaventose per bambini. Rom…

‘Minicu, astutannu: - Bho va!…

Ripigghia a leggiri; vota fogghiu…

‘Etta a ll’ aria ‘u giurnali…

‘A scola…l’autobus…’i picciriddi…Puteva succediri ‘na disgrazia…

Ma chi m’ân’a fari stari ‘n pinzeri ppi daveru?…

Adduma ‘a radiu…, ma di suprassattu ‘a ‘stuta.

Si senti fotti ‘a tilivisioni. N’autru prugramma ( doppu ‘na sirrata ricecca ); o ‘na sigla; o…?

Televisioni: - Due bambini…

Pari quasi n’allarmi. ‘Minicu resta calatu a pigghiari ‘u giurnali.

No…tre…quattro…

‘Minicu cunta e si isa.

Hanno vinto il famoso premio per l’infanzia…

‘Minicu si passa ‘i manu supra ‘a faccia. Ridi alleggiu.

Esatto: quattro. Uno, due…tre e quattro…

‘Minicu ridacchiannu fa ginnastica ch’ ‘i manu.

…Quattro!…

‘Minicu signala “quattru”.

Il premio “Patacca d’oro” - destinato a due soli vincitori – dato il grande afflusso…

Autra vuci: - Calāmula.

Vuci ( astutannu ): - Hau!…È bbona accussì ?…

 ‘Minicu ripigghia ‘u giurnali, rileggi.

‘Na porta cracchiulìa.’Minicu ‘a vadda e rileggi. ‘A porta si        ripeti, ‘Minicu ‘nfastidutu. ‘A potta sbatti, ‘Minicu sauta.

‘Minicu: - Nenti, ‘i ‘o ceccu.

Posa ‘u giurnali e patti. Vuci di picciriddi ca babbìanu.

1ˇ Picciriddu: - Arrivànu “ ‘i quattru d’a vaniddazza ”.

1ª Picciridda: - Datinnillu n’ ghiummareddu…

2ª Picciridda: - Avaja! Cuntatini ‘a favula di Giufà.

        2ˇ Picciriddu: - Lassatili, ca su’ suddi, muti e babbi.

  ‘Minicu : - Iddi su’.

Tutti ‘i picciriddi: - Tu…Tuu…Quattru mennuli ci su’

 Non ci passa lu tratturi

 si ci scippi lu muturi

 Una è china, l’autra leggia

 Tirittuppiti d’a seggia…

 ‘Minicu, affacciatusi:

- ‘ I vuliti lassari stari?… Nichi! ‘Ddi cosi fitusi d’i vostri patri ci cuppunu. Pizzulenti!… E bu’autri spicciativi a ‘cchianari.

Si ritira.

Sia loratu Diu!

Nesci a ll’incontru.

Fora ôccherunu frisca ‘nu pocu.

Riintrannu

Ma si pò’ sapiri ch’âta fattu?

E chi c’è ‘nda ‘stu ‘mmogghiu?

Saruccia, ôcche cinc’anni:

-  Pinzamu macari a ttia, nannu.

Bastianeddu, ‘na sittina:

-  T’âma pinzatu.

  ‘Ntoni: -  Si non t’âma pinzatu!…

Mara:  -  Dissimu “ Iddu ni duna ‘i soddi…Ma ppi iddu cu’ ci pensa? ”

‘Ntoni: -  N’aumu fattu dari quattru pasti e ni staumu mangiannu quannu Mara dissi chistu.

Bastianeddu: - Arristamu cc’u vrazzu piegatu e ‘a vucca apetta.

Saruccia: - A mmia m’u luvau ‘Ntoni d’a ‘ucca.

Bastianeddu: - ‘Ndappau macari ‘i denti.

‘Ntoni: - ‘U cosaduciaru dissi “ Chi è non su’ bboni? ”

“ È ca stamu pinzannu ỏ nannu ” ci dissimu. “ Chi fa: è diabbeticu? ” dissi iddu. “ No ” – ci arrispunnemu – “ è ‘u patruni d’a casa ”.

“ Ah, ah ” - si misi a ridiri. “ Ah, ah ” ci arrispunnemu – senzu sapiri ‘u picchì. “ Sì, d’u pastificiu…” dissi.

Mara:  - Poi chista n’a capemu attunnu. Fossi parrava d’iddu. Ma chi pastificiu si è ‘u patruni d’a dolciaria?

‘Ntoni: - Vistu ca rideva, ridemu.

Tutti e quattro: - Ah, ah.

‘Ntoni: - Ci arrispunnemu.

Mara : - Ci fìcimu vidiri ca ‘i cosi ‘i capemu.

Bastianeddu: - Iu visti ca macari autri staunu arridennu.

Saruccia: - Sì…

Mara : - “ Allura pigghiativi chistu. B’u mangiati a ‘ casa ‘nsemi ỏ nannu ” dissi. “ Costa cchiỏssài, ma ‘u restu b’u rialu iu. Voli diri ca pau ‘u bigliettu ppi risati.”

‘Ntoni: - N’ammugghiau ‘stu beddu cosaduci e ci ‘u desi a Saruccia. Ni ni staumu ‘ennu ma ‘u cosaduciaru ni chiamau “ Femmi. Chiddu ca manca ci ‘u mettu iu, ma ‘u restu mi l’ât’a dari ”.

Mara:  - Ni l’âumu scurdatu. E paamu.

‘Minicu: - Ni piddistuu tempu, ma no’ tuttu chistu…

Mara:  - ‘U restu ‘u pessimu ỏ simafuru.

…?!

‘Minicu: - Sintemu.

Mara:  - No, nenti! Arristamu ‘mpinti.

‘Minicu: - Comu ‘mpinti!?

Mara:  - No’ n’ỏ sensu di ‘mpingiuti…N’ỏ sensu ca pessimu tempu.

‘Ntoni: - Non ci ‘a faceumu a scapulari ‘u russu.

Mara:  - E sì ca ci misumu pinzeri!…

‘Minicu: - Ma…

Mara  : - Ah?

‘Minicu:- …

Mara  : - No, dicu: Comu?…

‘Minicu: - Dicu: ma…

‘Ntoni : - Ah!

Mara  : - Ah!

Bastianeddu: - ‘Uliti parrari chiaru!…

Saruccia attacca a ridiri.

‘Minicu : - Mi stati facennu esauriri.

Saruccia ridi tantu ca cci ‘u ‘mmisca, macari ỏ nannu.

Addoppu ‘sta scialata si carmunu.

Vulemu parrari, ora?…

Saruccia: - Assennu ca ‘Ntoni s’ammucciau ‘i soddi!

‘Minicu :- Chi soddi?

Bastianeddu:- Mara ‘u rimpruvirau.

‘Minicu:- Chi soddi?

Mara:  - Chiddi ca ci dasti tu.

Bastianeddu: - Quannu n’âumu pigghiatu ‘i pasti, niscem’i soddi. ‘Ntoni no.

Mara:  - Ppi chistu ỏ cosaduciaru ci âva passu ch’ẻ soddi no’ ci abbastaunu. Iu ci fici signali ma n’ẻ vosi nesciri. Appoi, fora, ni ficimu ‘i cunti.

‘Minicu:- Di unni ti spercia. ‘U sai ca ‘sti cosi non si fanu.

‘Ntoni:- ‘U sacciu. Ma iu ci âv’a ‘ccattari ‘u sciuri a Balintina.

‘Minicu:- Comu?

Saruccia:- È fissatu.

‘Ntoni: - Valintina mi piaci e ‘u sciuri ci ‘u ‘ccattu.

E poi macari iddi si ni staunu ‘ennu cch’i soddi.

Mara:  - E ‘ntantu scattau ‘u russu. Dissi “ Aspittamu ‘u viddi ca cc’u russu non si passa ”. Quannu fu prontu ‘u culuri…

‘Minicu:- Ti mittisti a tingiri.

Mara:  - No…Vaju ppi darici ‘a manu a Saruccia ma idda no’ c’era. ‘A ceccu e ‘a vidu appujata ỏ muru ca tintava di sbugghiari ‘u cosaduci.

Mimannu

Ci levu ‘u ‘mmogghiu d’ẻ manu e ‘a tiru ppi passari…C’era di novu ‘u russu; ma no’ c’erunu cchiù ‘i me’ frati: mi spagnai. ‘I ‘lluzzai ‘nda l’autru macciapedi ca stavunu prusichennu. Mi misi a vannaliari finu a quannu mi ‘ntisiru e si fimmaru.

‘Minicu:- E bu’âtri caminati senza vaddari cu’ c’è e cu’ manca?

Si vota versu ‘i du’ masculi, ma n’ ẻ ‘ttrova. Âna nisciutu ppi ‘na potta latirali ( si ppi dd’arreri d’ ẻ soru, ‘st’ uttimi ỏ postu d’iddi…).

E unni su’?

Mara: -  Accussì fu. Aspittamu ca scattassi ‘u viddi…

‘Ntoni, ritrasennu ccu Bastianeddu:

- E tunnamu a nn’arreri. Ma n’ẻ ‘ttruamu.

‘Minicu:- Picchì?…

Si vota e n’attrova ẻ du’ fimmini ( nisciuti ppi d’arreri d’iddu d’ a

stissa potta d’ ẻ frati; o s’annunca di autra ).

Ora ‘st’autri unni ‘eru?

Ẻ masculi ( a postu d’ ẻ fimmini, si pp’a stissa potta ).

E picchì n’ ẻ ‘ttruvasturu, sintemu?

Mara, trasennu ccu Saruccia:

- Ca picchì c’era fudda. Iddi passaru di ccà e nu’ âtri di ddà.

‘Ntoni:- ‘Sta litania durau n’ pezzu.

Bastianeddu:- Pp’ accuzzari, dappoi giramu macari di l’autri lati.

Saruccia:- Iu appoi mi fimmai e ‘i spittai sempri ‘nda n’ puntu. ‘Na ‘ota passaunu iddi, ‘na ‘ota idda.

Mara: -  Gira e vota, ‘ota e furrìa…furrìa, furrìa, ‘ota e ‘ota…Avanti  e arretu…

Accussì furrìunu ‘ntornu ỏ nannu…

Na’ sacciu comu, n’attruvamu unu ppi ogni cantunera.

Accussì si pusizionanu ‘nda stanza.

Bastianeddu:- E ‘ddocu pessimu cchiù tempu.

‘Ntoni: - Comu ni pottimu scangiari sempri ‘a strata?!

Si scangiunu ‘i posti ‘n sichitanza.

Mara: -  È picchì c’era fudda!

Bastianeddu:- N’attruâmu l’unu sempri ỏ postu di l’autru. Finu a quannu no’ mi siddiai. “Femmi, ‘mbranati” ci vannaliai “ca b’arricogghiu”. Pigghiai a Saruccia, arricosi a ‘Ntoni, m’arritirai a Mara…iu già c’era…E semu ccà!

Mara: -  Cettu ‘u cosaduci sarà n’ pocu strapazzatu…

‘Minicu:- Ca macari ‘u’autri ât’a gghessiri strapazzati.Videmu chi puttastuu. Sbugghiatulu.

Accussì fanu, assittannusi ‘n terra.

Nesci n’ cosu curiusu,Mara: tuttu ca penni, ‘mbica e s’arrimodda. Mara si vadda ccu ‘Minicu.

Mara : -  …

‘Minicu:- No’ fa nenti…Damminni n’ pocu…ca s’annunca ‘u diabbeti ppi daveru mi pò‘ véniri…

‘U restu a ‘ddà bbanna; ‘o mangiativillu a ‘ddà bbanna prima ca scula.

Vuciannu s’ arritirunu.

 Mi’! Cetti ‘oti mi parunu scemi, cett’autri spetti…Ma cetti ancora…babbi…tunni…’I nichi no. ‘I nichi su’ quatrati. È l’esempiu…

Nesci.

S’allumina ‘u fora…

1ª Vuci, fotti:- Turiddu…

Cambiu scena.

 

    

           

 

     

II  attu

A ‘  villa. Chiazzali.

N’ sidili a centru e unu di n’ latu. Arbiri e sipàla d’arreri ẻ quali nesci ôcche lamma di vanchittu.( Si si ‘ddisiddira dari corpu ẻ vuci, a ôcche vuci,…)

‘Minicu di facci. Davanti a iddu ‘i niputeddi, sciancu ỏ pubblicu, ‘n fila a scalari: ognunu n’ sciuri ‘n manu.

( ‘I stissi vistuti o …abbissati…Ppi festi?…)

‘Minicu:- Ma ppi fozza accussì ât’a stari apparati?

‘I quattru, ‘a nica ‘n ritaddu:

  - Sì.

‘Minicu, a ognunu d’ iddi:

  - Ma picchì? Ppi quannu? E ppi comu? Ah?…

‘U ‘ranni signala quattru e si votunu ‘nsemi, facci ỏ cuntrariu.

    À’ caputu: vi pigghiau ‘u sbaddu.

Bastianeddu:- Âm’aiutari a ‘Ntoni si passa Valintina.

Saruccia:- Puru nu’ autri ci arrialamu ‘u sciuri.

Mara :  - Ci damu a sentiri ca l’accittamu.

‘Minicu:- ‘O jucati, và’! Si passa vi chiamu iu. Ah!…Si viditi zziringhi, robba   ca no’ canusciti, n’ẻ tuccati, ca…ci su’ bastardi pedi pedi.

Mara : -  Ccà?

Bastianeddu:- Avaja nannu!?

‘Minicu:- Ma chi?…

‘Ntoni:  - Sì?!…Pedi pedi!?…

Bastianeddu:- Pedi pedi?

Mara: -  Di bastardi?…

‘Ntoni: - Ccà?…

Saruccia:- Avaja?!…

‘Minicu:- No…zziringhi.

‘Ntoni: - Ah!…No bastardi?!…

Mara:  - Picchistu diceva: semu a ‘ villa o ‘nd’ỏ jardinu?

Saruccia:- Forsi ‘u nannu parrava d’i cani?!…

Bastianeddu, abbajannuci:

- Accura a ‘ cura, ca ni muzzicanu!

Mara : - Lassatili stari ẻ cani.

Bastianeddu: - E cu’ ‘i ‘ssicuta?!

‘Ntoni: - Su’ iddi ca s’allanzunu…

‘Minicu:- Femmi. No’ pinzati a autru. Tiniti accura sulu a chistu: si viditi zzirin ghi o… n’ẻ tuccati.

Ci ‘nduppa ‘a vucca a Bastianeddu…

‘Ntoni: - Mancu si fussimu ỏ spitali.

‘Minicu:- A ‘ villa semu!

Mara: -  Picchì? Non semu a ‘ villa?…

‘Minicu:- Matri!…

‘I ranni, ‘nsemula: - Jucamu?

‘I nichi:- Sì!…

‘Minicu:- Beddi valenti.

Mara signala: cincu.

Si sbrogghiunu ‘ntornu, avanti, arreri…Caminati curiusi, smor fii…’Minicu, rassignatu, s’assetta e si stinnicchia ‘nda n’ sidili – ‘i manu ỏ pettu. Si bloccunu, ‘i carusi. Si vaddanu. Si rimettunu ‘n fila ẻ pedi di ‘Minicu. Ognunu ci metti ‘u so’ sciuri ‘n manu ripigghiannu locu, ‘n fila a ‘ riversa, a ‘ testa di ‘Minicu c’appoi scatta pp’assicutalli. ‘I quattru si stracquanu: cu’ s’abbrangica ‘nda n’arvulu ‘n funnu, cu’ ‘nda unu cchiù avanti, cu’ curri ‘n tunnu…

Saruccia ‘etta ‘nda l’ aria pugna di terra.

‘Minicu:- Non fari pruulazzu. Femma!…

Saruccia tirau ‘na petra.

Vuci di Fimmina:- Figgi di!…Ahi!…’U pedi…

‘Minicu:- Cosa nica, putevi acchiappari ả ‘ddevu ‘nd’a carruzzella!…

Vuci, c’à’  fattu “Ahi!”:

- Ca ‘o stuccativi l’ossa macari vui! Mittitili ‘n mustra a ‘ fera, a ‘sti bab bi, e n’ẻ puttati a ‘ villa.

‘Minicu:- “ Cu’ avi figghi ‘n fascia, no’ pò diri figghi di baascia. ”…

Vuci: -  Spatti azzannati, vecchiu sciamunitu?! Jttati ’astìmi?…

‘Minicu:- Ppi carità…Ogni bbeni! ‘U pruverbiu…

Vuci:-  Bb’u dugnu iu!…

Mih!…’Minicu si ‘nquarta, si pripara.

Arriva ‘na pitrata…’Minicu ‘a scanzìa…S’arricogghiunu puru l’autri tri babbi ppi ghiri a ll’ attaccu. ‘Minicu ‘i ‘fferra.

‘Minicu, primaa ‘ signura:

- À’ scusari.

- Femmi. Raggiuni avi…

‘Ntoni: - ‘U sceccu ll’avi ‘a raggiuni.

‘Minicu:- Sintiti: si vinnimu ppi farimi ‘u sangu acqua è megghiu ca n’ arricug ghemu ỏ pagghiaru senza fari quistioni.

…?

‘I quattru:- …!

Jucamu?

‘Minicu:- ‘O jucati. Senza alluntanarivi troppu e senza ‘ntruzzari ccu nuddu…

Tutti: -  E senza mancari assai…Ciau!…

Resta ‘Minicu a pinzari. Ppoi si ri-‘o-ccucca ‘nd’ ỏ sidili.

‘Minicu:- Ah! Chi gghiurnata! Ponu diri chiddu ca volunu ma iu m’ascialu ‘nda ‘sta terra! Sì ca si vidunu cosi ca vanu facennu acchianari ‘i nebbi ma, a cunti fatti, sugnu cuntentu d’essiri Sicilianu. D’u   restu  ognunu – ‘nd’ ỏ munnu – quasi, sta megghiu unni nascìu, pecciò…

S’arrilassa.

‘Ulissi durmicchiari.

‘Na Vuci ( n’ muraturi? N’ giardineri?…) canta senza paroli ‘u mutivu ca, doppu ca si femma, ripigghia a vuci:

- “ Aceddi sunu stanchi di cantari… ”

Si rimummurìa. ( Si c’è - o già accuminciatu - rumuri di travag ghiu, si putissi sentiri di prisenza arreri ẻ sceni.)

‘Minicu:- Ppi fozza, di quant’avi ca c’è ‘sta canzuni!…

‘Na Vuci, stunatedda:

-  Aceddi sunu stanchi di cantari

   e vui figghiuzza mia durmiti ancora

   Lu suli è già spuntatu di lu mari

‘Minicu, furtuni:

-  Ỏ cuntrariu!

‘Na Vuci:- Aceddi sunu stanchi di cantari

   Lu suli è già spuntatu…

‘Minicu:- Ỏ cuntrariu!…

‘Na Vuci:- Lu suli è già spuntatu di lu mari

 e vui figghiuzza mia durmiti ancora

 L’aceddi sunu stanchi di cantari

‘Minicu, strudusu, va trasennu a tempu tra ‘i passaggi, ‘i toni, ‘i vulumi d’a canzuni.

‘Minicu:- Bravu. Ci semu.

‘Na Vuci:- e affriddateddi aspet-

‘Minicu:- Stunateddi; macari pp’a siritina, ma stunateddi.

‘Na Vuci, stunaturi:

-  tunu ccà fora.

   Supra li barcuneddi su’ pusati

   e aspettunu quann’è ca v’affacciati.

‘Minicu:- Si cuntinuati è certu ch’ẻ stracquati.

‘Na Vuci:- Li sciuri su’ tutti ccu li testi a pinnuluni…

‘Minicu:- Iu sì ca vi ‘mbicassi n’ tumbuluni

‘Na Vuci:- Ognunu d’iddi non mmoli sbucciari

‘Minicu:- Si prima non vi faciti agnaccari

‘Na Vuci:- Si prima non si rapi ‘stu barcuni

‘Minicu:- Si prima no’ s’accheta ‘stu minghiuni

‘Na Vuci, stunatuna: - Intra li buttuneddi su’ ammucciati

‘Minicu:- Raggiuni anu…

  No’ vi sfuzzati troppu o vi…

‘Na Vuci:- Li sciuri…

‘Minicu:- Matri!

D’ora ‘nn avanti ‘Minicu assuma ‘a vuci e s’arrimina sempri cchiù.

‘Na Vuci:- …senza vui no’ ponu stari

‘Minicu:- No’ mmidu ancora chi ci ât’annacari

‘Na Vuci:- Lassati stari…

‘Minicu:- Lassati, ca megghiu è…

‘Na Vuci:- …no’ durmiti cchiùi

‘Minicu:- Pazzu siti; finiticcilla

‘Na Vuci:- Ci sugnu puru iu…

‘Minicu:- Ca livativi

‘Na Vuci:- …c’aspettu a vui

‘Minicu, chiama:- A bbui!…

‘Na Vuci:- ppi vidiri…

‘Minicu:- Euuuu!…

‘Na Vuci:- …’sta facci…

pausa

…accussì bedda

‘Minicu frisca

Passu ccà fora…

Ancora

‘Minicu ca frisca, si scatina; tipu c’arrunza armali:

- Ah, Uh…Rrrr…

 ‘Na Vuci:- ...tutti li nu...

Pausa. ‘Minicu…

No’ si ni po’ cchiù

…ttati

e aspettunu vui quann’è ca v’affacciati.

‘Minicu, ‘ntona ‘nsemi a ‘Na Vuci l’ultimi tri paroli:

- ca v’affucati…

Ci attuppa: succedi ca a ‘Na Vuci ci va di traversu e s’affuca, forti.

Bonu! Ora senza esaggirari. Basta sulu ca ci ‘a finiti.

Si senti susciari ‘u nasu ( e si si voli, di fattu, arreri ‘i sceni ).

Fini d’u straziu! Unu veni ppi tanticchia di paci e ci attrova ẻ tinuri…

Tonnunu silenziu e carma.

‘I rumuri suciali, si ci su’, su’ luntani; semmai parra cchiù fotti ‘a natura.

‘Minicu varagghia e godi. ( Putissi aviri ‘na radiu…’na musica riggistrata o riali, a chidda ca capita – lucali macari…c’adduma e ‘stuta quannu voli;… ) Succedunu cosi: cutti, no’  llonghi, d’ar ridiri macari (…’Minicu ‘ngagghiatu n’ tri voti d’ ôcchi aceddu ca passa: ‘na vota ‘ndẻ pedi…e vadda; ‘na vota ‘ndỏ menzu…e si siddia; ‘na vota ‘nda facci…e ci tira ôcche petra;…).

Arreri a iddu, comu s’iddu quarcunu s’assetta…( L’ âm’ a fari vidiri o no a ‘sti tri?…Macari ‘n sì e no?… )

1ª Vuci:- A leviti! Ti ripetu ca ‘n Sicilia ha cumannatu, vinci e cumanna ‘a Mafia. ‘U Statu è ppi cumpassa.

‘Minicu… chi fa?…

2ª Vuci:- Megghiu accussì.

3ª Vuci:- Ognunu!…

2ª Vuci:- E picchì: ‘a ‘Ndranghita, ‘a Camurra, e ogni autra dilinguenza urganizzata?…Non cumannunu  macari iddi?…Ognunu ‘n’ỏ so’ paisi…

1ª Vuci:- Dununu travagghiu?…Fanu chiddu ca non fa ‘u Statu.

3ª Vuci:- Semu a manu di nuddu. E siccomu no’ c’è nuddu, cu’ c’è c’è ppi iddu.

1ª Vuci:- E si c’è!…Ẻ fissa ca cridunu ‘nd’a Pulitica ca “ P ” ‘ranni s’i sciugunu comu ‘na balata ‘i ghiacciu ‘nd’ỏ misi d’Austu.

2ª Vuci:- “ O apriti l’occhi supra chi è ‘u munnu e spittiti o fora ‘i critini ” – ci dicunu. E a cu’ no’ si ‘ncanala povira vita!

1ª Vuci:- “ ‘U pisci feti d’a testa ”.

3ª Vuci:- E di cu’ è ‘a curpa? Sintemu!

2ª Vuci:- Macari ‘a nostra.

1ª Vuci:- ‘U sapemu ‘stu discursu: “ ‘A Dimucrazia âvi du’ testi ”.

3ª Vuci:- E si fetunu tuttu rui?!…

2ª Vuci:- S’ ammenu  una di li dui fussi bedda frisca e sciaurusa si putissi tirari   l’autra, ‘ssennu testa d’omini e no’ d’armali.

3ª Vuci:- Testa d’omini vivi e no’ di pisci morti, paci a ll’anima so’.

2ª Vuci:- ‘U votu cu’ ci ‘u duna?

3ª Vuci:- Nu’ autri.

1ª Vuci:- E allura?…

2ª Vuci:- E picchì si ci duna?Sulu ppi ‘nderessi pirsunali, no’ ppi premiu suciali.

‘Minicu:- Sintemuli ora ‘sti scinziati d’a pulitica suciali.

1ª Vuci:- “ Fissa nu’ c’è nissunu, e mancu n’a tuccamu cc’a faura d’a cammi     sa ”…però ‘i limiti ci su’…Omini nichi e, vulennu, riligiusi…

‘Minicu accunsenti?…

3ª Vuci:- Certu c’a classi pulitica s’à’ manteniri…

Ccu dicoru, sempri ccu cchiù rapprisintanza – di bonu c’è ca macari ‘i poviri, si si sanu moviri, ci ponu arrivari.

1ª Vuci:- Ma cu’ dici ca no’ s’ânu a manteniri?!

“Cu’ servi populu e signuri mangia di l’urtimi e ‘mpisu d’ ẻ primi” pec ciò giustu è ca ci varagnunu, s’allura ‘o sintitili ‘i so’ muggheri, ‘i so’ parenti…’i so’ mariti…’I soggiri!…

2ª Vuci:- ‘A sigritirìa, ‘i spirugghiafacenni…costunu…

‘A pulitica è ‘na prufissioni c’à’ ‘ serviri a tutti e macari idda, ‘nd’ỏ giustu, à’ ‘viri ‘u so’ turnacuntu. ‘A pulitica è n’ Arti, si fa spinnennuci tempu e “ ‘u tempu è dinaru ”…

‘Minicu:- …Giustu: ‘i bboni raggiuni di l’autru… 

   

2ª Vuci:- Ma cu’ ci dici di no – secunnu ‘i reguli…

Si è ‘na prufissioni!?…N’ sirviziu e ‘na prufissioni!…

Chiddu ca nu’ supportu è ammuccu: o…o s’annunca…

1ª Vuci:- …nenti…

‘Ccussì ‘Minicu signala.

Ppi chistu appoi ‘i cosi costunu cchiù cari: picchì oltri ẻ spisi ci ammuntunu ‘i soddi d’ammuccu…E poi assumunu ‘i tassi.

‘Minicu:- Ma s’inveci sutta fomma ‘i travagghiu?!…

3ª Vuci:- ‘U travagghiu è liggittimu, l’arrubbari no…

2ª Vuci:- Bruttu è l’esempiu, n’ malu parauni!

Si ognunu ca cumanna cerca ‘u pizzu va a finiri ca, pp’arricchiri, macari ‘a Liggi ppi na’ pizzuliari voli essiri pizzuliata e ‘u stissu pp’i Fozzi di l’Ordini…Quannu firmassinu camiu o ‘na machina…

1ª Vuci:- ‘U pizzu e via.

3ª Vuci:- E picchì no ‘i finanzeri?…

1ª Vuci:- l’abbucati, ‘i nutara, ‘i Judici e…? C’entrunu?!…

3ª Vuci:- Quannu trasunu ‘n’ả nigoziu…

2ª Vuci:- ‘U pizzu.

‘Minicu comu si s’allonga ‘u so’.

3ª Vuci:- E si si po’, e a nuddu ci speccia, s’arrassunu, s’astutunu o s’annacqua nu ‘i cuntrolli…S’appoi no’ si po’…

2ª Vuci:- “ Campa e lassa campari… ”

‘Minicu:- Di pulitica n’âma parratu, di curruzioni macari…Sintemu a cu’ tocca ora?!…

1ª Vuci:- A ‘ddu puntu  avissiru raggiuni ‘i latri,

‘Minicu:- ‘U sapeva, iu!…

1ª Vuci:- ‘i dilinguenti, ‘a Mafia…“ Semu tutti latri? E allura picchì n’à’ ‘ fari ‘u stissu?… ”

Poviri, lavuraturi e fissa?…

Addumannunu ‘u pizzu ‘nd’ẻ nigozzi, fanu soddi pidiannu a cu’ è gghè, senza reguli e senza cchiù anuri…

3ª Vuci:- Poviri, lavuraturi e fissa!

( ‘Minicu…)

2ª Vuci:- Ppi futtuna ca onesti ci nn’è, assai; sulu ca no’ fanu scrusciu. ‘I nutizii tinti – ca fanu trazza e piaciunu –ânu tanta banna d’attornu…

Ppi chissu no’ ni ponu avvidiri a tanti banni…

3ª Vuci:- Ppi ‘gnuranza! “ Di tutta l’ebba ni fanu n’ fasciu ”. “ Parrunu ppi fari sputazza ”.

1ª Vuci:- Vilinusa è…

2ª Vuci:- Ma sempri sputazza…

3ª Vuci:- Sparranu senza canusciri: senza sapiri nenti d’ỏ passatu e senza visitari ‘u presenti.

Tra tanti difetti l’âm’aviri quarchi pregiu…

2ª Vuci:- ‘A dilinguenza ni sta facennu assai dannu.

1ª Vuci:- ‘I cosi su’ dui: o ỏ Statu ci cummeni o non ci ‘a fà.

3ª Vuci:- Chi ci vulissi!? C’ammazzunu n’ polizziottu, n’ carrabbineri, n’ finanzeri, n’ magistratu, ‘na vardia,…? Pigghiunu a sorti n’ ditinutu e ‘u ‘mmazzunu; unu, dui…

( Ppi esempiu: ‘Minicu comu si vulissi diri ma si tratteni. )

1ª Vuci:- tri, quattru… nn’ânu quantu ni volunu, ‘nd’ẻ jaggi, a purtata ‘i manu.

2ª Vuci:- Ca picchì?!…Vadda comu ci pinzassuru du’ voti prima di sparari…

1ª Vuci:- Si luttau tantu contru ‘i turtùri e a ‘ pena ‘e motti!…E appoi a cu’ ci abbasta ‘a cuscenza d’ammazzari ‘ ‘nnuccenti a surteggiu: sembri omini su’…

3ª Vuci:- E allura ni pigghiunu n’ pugnu e ‘ cunnannunu ẻ lavuri furzati ppi ‘na para d’anni…

Ci nn’è jardini e terri!…

‘Minicu:- A ‘mbrisa ca ‘sti tri si fanu attaccari o si fanu ammazzari? Sparunu, ‘nzettunu sbagghiunu e ponu angagghiari macari a mia. E si sbagghiunu di pricisioni? Quantu mi canzìu!

S’allata, ma resta‘nd’ ẻ paraggi.

1ª Vuci:- Oppuru: ‘ettunu ‘na bumma ‘nda n’nigoziu?…

‘Minicu:- Ci ‘nzistunu…

1ª Vuci:- ‘Na Suciità Sigreta ‘o ghetta ‘na bumma ‘nda ‘na casa di n’ prigiudica tu.

3ª Vuci:- ‘Nda una…cchiù di una…

1ª Vuci:- Sempri fora ‘i cristiani. ‘U populu no’ si tocca.

2ª Vuci:- N’ siquestru?

1ª Vuci:- E ‘a Suciità rispunni ccu n’ siquestru.

3ª Vuci:- N’omicidiu?

1ª e 2ª Vuci:- N’omicidiu.

3ª Vuci:- Aspettunu a unu ca nesci d’u carciri e…

2ª Vuci:- Ma no’ nnissimu ca n’aumu ammazzari a nuddu?…

3ª Vuci:- Ah, già!…

‘Minicu:- Sciamuneru. ‘Na guerra civili… “ Si ci su’ mali frusculi ”

cchiù fotti

“ m’a cantu ”.

1ª Vuci:- Succeri n’ furtu?…

3ª Vuci:- N’ mumentu. Ma s’a  n’ riatu si rispunni ccu n’autru riatu ‘a Liggi, ppi na’ sbilangiari, a cu’ à’ ‘ ‘ttaccari?…

2ª Vuci:- A mia mi pari ca a nu’ autri attaccunu, si no’ n’ammazzunu.

‘Minicu…

1ª Vuci:- Picchì? Di chi staumu parrannu?

3ª Vuci:- E cu’ s’u riorda. Cu’ à parratu di Statu e di Mafia.

1ª Vuci:- Mafia, Statu? Unn’è; chi su’?…

2ª Vuci:- Discussi antichi, for’i locu e fora tempu…

3ª Vuci:- No’ n’appattenunu…

2ª Vuci:- Cosi di ‘na ‘ota…

3ª Vuci:- Ma non era cchiù semplici cangiari partitu?…

1ª Vuci:- Di cucina staumu parrannu. No’ staumu parrannu di mangiari?…

‘Minicu:- ‘I cosi nostri: sempri a mangiata va a finiri.

2ª Vuci:- Cu’ è ca di nu’autri e tri fa ‘u puppu?…

3ª Vuci:- To’ soru!…

2ª Vuci:- Dicu: cucinari…

3ª Vuci:- Ca fallu tu, bedduuu…

1ª Vuci:- Caruuu…

‘Minicu:- Si chisti no’ su’ scattiati…

Si cucca ‘nda n’autru sidili. Si susi e ‘o varda tra ‘i rami d’arreri unn’era assittatu prima.

Si ni eru…Chi discussi!…

S’assetta. Si susi di scattu e si ri -‘o-‘ssetta ‘nda l’autru.

Forsi, gnaccagghi:…n’ palluni ca trasi e ‘Minicu c’ỏ tira fora scena…N’ palluncinu ca passa e vuci di n’ picciriddu ca ciangi…)

‘Minicu si vota, si gira, si furrìa…Chi visti? Varda cchiù ‘ntrignu; si susi pp’alluzzari arreri ẻ macchi.

S’assittaru!… E  chi  su’ ‘ncalamitati!… Mancu  ‘na  bumma… Accus  

sì!…Vaddativi…’nda l’occhi…Cc’è cchiù puisia!…

No’  mmulissi taliari, ma chi ci po’ fari…ogni tantu…

No’ dicu iu? Pianu pianu quariaru. Mi perseguitanu ‘sti dui!…Alleg giu! Ma chi?! Addumaru…Sbambanu…Si vasunu…Mi stanu facennu affruntari. No’ su’ cosi privati, pirsunali?!…Cu’ no’ mmoli vidiri no’ mmidi…

Si n’ẻ ‘gnaccunu, chisti si ni fuiunu…

Cangia sidili.

‘Annicchia  di rispettu…Ẻ mo’ tempi…Fanu veniri ‘a raggia!

Si sistema ‘nda ‘st’ autru postu. Pensa ẻ so’ cosi passati?…

Tuculiàti, rami e fogghi si smovunu. ‘Minicu supra ‘u so’. Varda ‘ntra ‘i ramuzzi ‘arreri d’iddu e si ni nesci ccu n’espressioni…

Suspiri.

‘Minicu, no’ ni pò’ cchiù, ‘ntra iddu:

- Francu!…Tina!…

e comu si dicissi“ Di ‘dda ‘rreri vinniru ccà ‘rreri…” - binevulu.

Senti…

Vuci di Francu:- Duci…Si’ duci!…

‘Minicu…

Vuci di Tina: -    Ti amu.

„  „   Francu:- Iu cchiỏssài ‘i tia.

 Tina: -    Annunca! Picchì no’ si po’ misurari!…

 Francu:- Ma si pò’ pisari; si senti…

 Tina: -    Si senti. Ti vogghiu beni…Ma ora, si iddi su’ acchiappati, nua tri chi c’intramu?…

„    „  Francu:- No’ nascemu doppu?…

‘Minicu, ỏ pubblicu o no:- Paulu e Francisca…Giulietta e Romeu!

Francu:- No’ ni capisciunu.

Tina: -    Nenti!

Francu:- No’ mi capisciunu.

Tina: -    Mancu a mia.

Francu:- Mancu iu mi capisciu.

Tina: -    E mancu iu cchiù.

Francu:- Mi sentu sulu. 

Tina: -    Ma no’ quannu staiu ccu ttia.

Francu:- E nuatri ni ni fuemu.

‘Minicu:- E ci tornunu!

Tina: -    E appoi chi mangiamu?!…

‘Minicu, sempri pianu:- Ciciri…ca ‘ntuppunu. ‘I fimmini!…

Francu:- Ca travagghiu e pottu a ‘ casa.

‘Minicu:- ‘I masculi!…

Tina: -    Macari iu travagghiu…

‘Minicu:- ‘I tempi!…Ca sempri ‘i stissi ân’a statu…

Tina: -    Nuatri e dui…chiusi…

‘Minicu:- ‘Nsirrati…

Francu:- Ppi tutta ‘a vita…    

‘Minicu:- Ppi ôcche simana…

Francu:- Bedda!

Tina: -    Duci!

‘Minicu:- ‘U passiru e ‘a passira…

Francu:- Ni ni fuemu?…

Tina: -    E ‘u nidu?

‘Minicu:- E iu chi dissi?! ‘U nidiru e ‘ aceddu…

Si susi e va pp’assittarisi ‘nda l’autru sidili.

Chisti no’ su’ stanchi di cantari…S’u patri d’iddu non ci rumpi ‘u mussu e l’ali…Mi pari ca sta vinennu…Iddu è…Di quant’è niuru ‘i ‘ammi ci stocca…

Avvicinnannusi ammeri ‘u cispugliu d’i dui

‘U papà…’u papà…

Francu:- Amuri…

Tina: -    Tisoru…

‘Minicu frisca.

Francu:- Mo’ patri.

Si senti scappari.

‘Minicu:- Appena ‘n tempu! E comu c’i luvava d’i manu!?

Vuci di ‘Ntoni, friscannu:

- Chi belli mulingiani!

’Minicu:- A ‘ villa?

Vuci di Mara, n’ timbuluni a ‘Ntoni:

- E senza taliari.

‘Minicu ridi, ammustra…

Maialeddu!

   „     „‘Ntoni:- Ma iu l’à’ ‘ntisu diri… N’ certu Valenti a mari, ‘u dissi.

   „     „  Mara:- E tu no’ l’à’ diri ‘u stissu, s’allura ‘i ‘uschi tu e iddu.

   „        ‘Ntoni:- Ma si mancu ‘u canusci!?

   „         Mara:- T’appizzu arreri.

   „        ‘Ntoni:- Non sugnu cchiù n’ picciriddu! ‘U vo’ capiri?!

   „         Mara:- ‘U papà e ‘a mamà t’u sapissiru diri.

   „        ‘Ntoni:- Sugnu n’ picciottu e m’a pozzu ‘mpittari ccu tutti…

Trasunu ‘n scena

E mi staiu facennu macari zitu.

Mara ‘u tuculìa. ‘Ntoni, arraggiatu, si vulissi svinculari. No’ ci ‘a fa.

‘Minicu:- ‘Ntoni, dittu « Puddira feroci ».

Oh, oh! Ci ‘a vulemu finiri?

Chi foru ‘sti gravità?

‘Ntoni:-  C’erunu du’ masculi ca si vasavanu.

‘Minicu:- Comu?!…

Mara :- No. Mancu ‘i sapi cuntari ‘i cosi…È c’a fimmina ci aveva ‘i capiddi cutti…di spaddi…’i sbarri d’ỏ sidili…

‘Ntoni:-  Ci passai attagghiu. Veru!…’Na fimmina ccu bellu paru di…

‘Minicu:- Nespuli!

‘Ntoni:-  Cchiù grossi, nannu!…

‘Minicu:- No, dicu…Nespuli!…

‘Ntoni:-  Cchiỏssài!…

‘Minicu:- Bo’ va!…

Bastianeddu e Saruccia, di l’autru latu:

- Nannu, nannu…

‘Minicu,‘ncontru:- Chi fu?!…

Bastianeddu, ammustrannu:

- Ci su’ dui ca si vasunu…

‘Minicu:- Mi!…Semu circundati…

Amuninni, va’ - ca tardu si fici…  

Tutti : -  Signursì!

‘Na manata ‘nd’a frunti e n’ salutu militari. Si rimettunu a scalari, Saruccia avanti, frunti a nesciri. ‘Minicu ‘n’ ỏ menzu, arreri.

‘Na Vuci:- “ Si boli Diu a nn’atr’annu mi maritu

 si mi va bonu lu me siminatu

 Mi l’aju a fari n’ pussenti vistitu

 di pulici e piducchi arraccamatu ”.

‘Minicu:- ‘U tinuri ripigghiau. ‘Sta vota è a tonu… si no’ autru cc’u sugget tu…Marciamu, carusi.

‘I quattru pattunu. ‘U nannu ‘i vadda.

Di l’autru latu trasi ‘na fimmina.

‘Na Fimmina:- Scusassi…

‘I carusi s’accrocchiunu ‘nd’ ỏ latu unn’erunu, n’ pocu arreri.Pin zirusi…?…, ‘aricchi tisi, ascutunu ccu ll’occhi.

…’Na prijera. Sugnu n’assistenti suciali…

 

    

 

Sipariu

Sacunnu Tempu

III  Attu

‘A scena ammustra ‘na cammira abbissatazza ccu ‘na finestra, ‘na potta d’intrata e una ca duna locu ‘nda l’astricu unni ci su’ sciuri, n’albireddu,…

‘U nannu e l’assistenti suciali su’ assittati fora.

Assistenti Suciali:- ‘Sti picciotti ccu vossia nun ponu stari…

Silenziu. Vanu vivennu a ‘mmuccuni.

‘Na canzuni ( dura quantu pò’ ):

“ Lu suli è già spuntatu di lu mari

… “

‘Sta vota ‘a vuci è bedda. Ascutunu sodi.

Doppu…

‘Minicu:- Bedda, veru?

As. Suc. :- Sì.

‘Minicu, mustrannu ‘u biccheri:- Approsit…

Silenziu. Ôcche rumuri, si c’è.

As. Suc.  :- Mi doli ‘u cori, ma iu à’ ‘ fari ‘u mo’ duviri.

‘Minicu:- E cu’ ci sta dicennu cosa…Ni voli ancora?…

As. Suc.:- Grazii, ci nn’è…

‘Minicu:- Ôcche autra…?…

As. Suc.:- No, grazii.

‘Minicu si susi e s’affaccia.

‘Minicu:- ‘Na bedda viduta…

‘U quartinu è ‘ranni, laricu no’ ni manca…

As. Suc.:- Sì, cumprennu…

‘Minicu :- No…diceva tantu ppi…Vaddati chi tirrazza.

L’assistenti  ci avvicina.

‘U palazzu ‘nda ‘stu puntu si femma ‘nda ‘sta bedda tirrazza, ppi cuntinuari ccà a ll’internu ppi quarchi pianu. Macari di l’autri lati: tirrazzi a autizzi diversi…Beddu palazzu, ppi chistu m’u ‘ccattai ccu cori.

As. Suc.:- È ‘u so’?

‘Minicu :- ‘U quartinu…Sì. A ‘ facci d’ẻ ‘mmidiusi!

As. Suc.:- Ci appi a custari assai!?…

‘Minicu :- “ Paroli e dinari ”.

As. Suc.:- Comu mai n’ palazzu accussì, e ‘nda n’ quarteri pupulari? ‘Mpazze nu?

‘Minicu :- Ppi sbagghiu.

As. Suc.:- Ccà c’è ‘a manu di quarchi bravu acchitettu!?

‘Minicu :- ‘O pigghialu! Ca chi acchitettu e acchitravi!..Ccu ‘sta spiculazioni bestia e ‘gnuranti fatta a  ‘zzaurdigna, l’appattanti penzunu a ll’acchitet tu, a ‘stetica…Ppi casu!…

Âunu a fari tanti palazzi ma sbagghiaru ‘i carculi e ppi n’ ẻ fari cascari ‘i ‘ngucchiaru, accussì si tenunu tra iddi…

Si varda di ‘stu latu…Vaddassi…’I baccuni parunu a sciddicari…Chi ci pari fattu seriu comu ppi manu di ‘ddu famusu…?…Abbatteru, e s’appujaru. Ppi futtuna ch’ẻ palazzi erunu affucati affucati, ca laricu tra iddi no’ si ni lassa.

Appoi, cimentu a leva e menti…E vinni unu d’ỉ megghiu…Finu a quannu sta additta…Ma ci sta! Picchì ppi sgavitari àppiru a spenniri cchiỏssài: cuntrolli supra cuntrolli, rinforzi supra rinforzi…Cchiù mancu ‘i bummi ‘u ponu sdirupari. Menu mali ca l’attu l’âumu fattu prima!

As. Suc.:- Ma chi mi voli pigghiari…?!…

‘Minicu:- Macari…ma non è ca si n’addunassi…si no’ ci ‘a facissi vidiri…È ca oramai…Cosi di ‘na vota…

As. Suc.:- …

‘Minicu:- …Sarà l’età ma cchiù mi cumincia a siddiari macari ‘u schezzu, almenu ppi cetti cosi. Mi veni sempri cchiù di pettu vannaliari comu stanu.

Mi passau ‘a liscìa ppi sghizzari supra a cetti fatti, ppi essiri strudusu e pigghiari…’n giru…

‘Nd’a cammira, ỏ scuru, trasi n’ummira ca si ‘o metti a ‘scutari arreri a ‘ potta di l’astricu.

‘Na bedda vista, ‘u palazzu arriniscivu veramenti raziusu. E nni ni vantamu. Novu e vecchiu, ‘nsemula. Di ‘stu latu ‘a cità, ‘u mudernu, di l’autru latu ‘u curtigghiu – cchiù gautu ma sempri ‘ddu curtigghiu anticu d’ ẻ quarteri di ‘na vota. Anticu e mudernu, l’unu attagghiu a ll’autru comu ‘a nostra suciità. Appoi ccà, ‘nda ‘sta terra luriusa…

Aprennu ‘na potta si trasi ‘nd’a mudernità, avanzatuni n’ẻ tempi; n’a casa attagghiu ‘nveci s’arraggiuna comu a ll’ebbichi antichi. Di ‘stu latu l’avanguardia, di ‘ddu latu ‘a retroguardia: semu ỏ sicuru!

N’autra umbra trasi e s’allata a ‘  prima.

Vardassi chi purcarìa di scatuli culurati e ndappariddati ca si vidunu. ‘Na cità ccu ‘sti palazzi arrisurta n’ schifu. Ma ‘a curpa è di n’ triangulu: l’amministraturi, ‘u custrutturi e ‘u populu. Unni ogni vettici non è megghiu di l’autru ma su’ tutti tri ‘i stissi.

L’amministraturi, ‘a maggioppatti, non ânu gustu ppi cosi d’a cità…ci ‘ntressanu ‘i voti e ‘i busti. ‘I custrutturi, sarvu quarcunu, su’ zzaurdi arripudduti: chi nni capisciunu d’arti e di gustu ‘steticu!?…Non ci ânu mancu orgogliu…’i soddi e basta…Né si sarva ‘u populu, ‘n linia di massima: ca ci àvi o ca ‘ccatta non cecca riquisiti; si cecca n’ purtusu; ‘na ‘rutta di mattuni n’abbasta. Semu unu peggiu di l’autri – genti di caverna ca scangiamu l’arvuli ch’i palazzi…Scimmii ca s’abbrangicanu ccu l’ascenzuri…’Na maniata di scicati…nichi d’animu, di testa e senza gustu… No’ mi facissi cuntinuari ca si dicu ‘u restu… m’ attaccunu…Picchì chistu ‘u sanu fari…mizzica s’u sanu fari! Scatuli… scatuli… gabbietti… casci… Ppù!… Iehi!… Malan ni!… Picchì no’ si frìunu ccu l’ova, genti zzaurda, senza facci, senza gustu e senza russuri!

Nautri du’ umbri trasunu e s’asciangunu ẻ primi.

As. Suc.:- Resta ‘u fattu ca ‘sti carusi ccà no’ mponu ristari.

‘Minicu:- Picchì?!

As. Suc.:- Ppi via di ‘dda signalazioni…si cumingiaru l’indaggini, e semu ccà…’U nostru duviri.

‘Minicu:- Ma m’i ‘ffidaru ‘u patri e ‘a matri!…

As. Suc.:- ‘I purtaru ccà?

‘Minicu:- ‘I mannaru ccu ‘na littra…Iu, âva misu n’avvisu ‘nd’ỏ giurnali - mi siddiava a stari sulu, a casa è ‘ranni…si quarchi studenti vuleva affittarisi ‘na stanza…C’è n’autra entrata.

As. Suc.:- E ‘stu patri e ‘sta matri unni su’?

‘Minicu:- ‘Nd’ỏ casciolu. Chi sacciu? A ogni scadenza m’arriva ‘a misata. Anzi m’arrivava - picchì avi du’ misi, ppi diri ‘a virità…

As. Suc.:- S’ân’a mettiri ‘n culleggiu.

‘Minicu:- Sidd’è pp’u studiu ci penzu iu.

As. Suc.:- ‘I cchiù nichi putissiru essiri aduttati.

‘Minicu:- Non è giustu! Stanu bununi ‘nsemula.

‘Nd’a cammira ôcche cosa si sdirupa.

Quattru ummiri ca fujunu e s’impurtusanu. ’Minicu va a cuntrulla ri.

Adduma ‘na luci; varda; apri ‘i sirrandi; varda…

Appi a ghessiri fora…

E va bbeni, mi ‘dottu iu – tutt’e quattru.

As. Suc.:- Ca era semplici!

‘Minicu:- ‘U sacciu…

‘I quattru stanunu e tonnanu a ‘scutari.

As. Suc.:- Non è ca si travagghia ppi livari carusi d’ammenzu ‘i pedi. ‘U scopu è n’autru. Si foru svinturati ‘nd’a nascita, ciccamu d’abbissalli pp’a criscita – ammessu ca si ci arrinesci. Si ci cecca ‘na coppia…

‘Minicu:- E iu sugnu scuppiatu.

As. Suc.:- Ccu ‘na pusizioni.

‘Minicu:- Ma iu mi pusizionu unni e comu vuliti…’nd’ẻ limiti d’ỏ giustu.

‘A pinzioni suciali ci aju!

As. Suc.:- Âta vistu?!

‘Minicu:- Cchiù ôcche cosa…Ma ‘u mangiari non ci manca…

As. Suc.:- E chi c’è sulu ‘u mangiari ?!

‘Minicu:- Ma ânu a veniri so’ patri e so’ matri!…

As. Suc.:- Pari ca sempri accussì fanu. ‘Na vota tingiunu a unu…’Na ‘ota paunu a nn’autru…’Na ‘ota a chiddu ‘i prima…Poi scumparunu. No’ semu sicuri picchì, si su’ sempri chiddi, su’ bravi a fari peddiri ‘i tracci.

‘I quattru si movunu comu ppi scappari senza farisi sentiri.

Pp’u sì e pp’u no lassai n’ cullega ‘nd’ỏ purtuni.

‘I quattru si bloccunu.

Iddi su’ intra, averu?

‘Minicu:- Si boli, c’i chiamu.

‘I quattru girunu stanza stanza.

As. Suc.:- No. Ppi ora, no.

Si bloccanu.

‘Minicu:- Ma chi si po’ fari?

Ripigghianu a mòvîsi pinzirusi.

As. Suc.:- Nenti. Crìu propriu nenti. Chi avviniri ci putiti dari? ‘I purtati boni, ma siti rannuzzu…E poi…si dici ca su’…babbi…no?…

‘I quattru s’assettunu.

‘Minicu:- Giustu…Non tantu assai…’I nichi…forsi…

As. Suc.:- Megghiu!…Macari ccu ‘na tirapia si putissiru ripigghiari…Si erunu babbi babbi…Unu putissi diri “ Pessi ppi pessi ” lassamuli stari…Aspit tamu.

‘I quattru ciciulìanu.

Ma accussì…Si vuliti beni…

‘Minicu:- Su’ filici!…Comu su’, su’ filici.

As. Suc.:- ‘A so’ cuscenza l’ à’ dicidiri. Si no’ nn’ânu, comu ponu sapiri si è filicità!

‘Minicu:- …

As. Suc.:- ‘U dissi tantu ppi diri…

Viremu s’i putemu aiutari cchiỏssai?

‘Minicu:- …

As. Suc.:- ‘U sacciu ca vi ci âti affizziunatu, ‘u dicunu tutti.

‘Minicu:- …

As. Suc. (accunsenti ):- Comu niputi…Ppi chistu s’ à’ fari ‘stu sacrifiziu.

‘Minicu:- …

As. Suc.:- …

Ppi no’ chiàngiri si trattenunu ?…

‘Minicu:- B’i chiamu.

‘Minicu, moddu moddu, arrimuddatu, trasi intra. Adduma ( ‘na lucitta? ). ‘I ‘ttrova assittati. Si vaddunu…

Vi voli parrari l’assistenti suciali.

Si rivaddunu. ‘Minicu si sforza: arridi…

‘Dda signura ca c’è ‘nd’a tirrazza…

Avaja, ca no’ vi mangia…Dici ca siti simpatici  e vi voli canusciri…

Si susunu.

Vaja, n’a faciti aspittari!…Lesti!…

‘I carusi ci vanu. ‘Minicu sulu.

Pari c’ỏ capenu!…O ‘u capenu?

S’assetta.

As. Suc.:- Ciau !

‘I quattru, a dui a dui, si stringiunu ‘a manu tra iddi dicennu “Bongiornu”, “Bonasira”, “Comu va?”, “Ciau”.

Bellu salutu! Ora ni putemu canusciri cchiù megghiu? Iu sugnu ‘a vostra…

Mara : - Iu sugnu iu, iddu è iddu e idd’a dui quannu ‘i chiamunu venunu.

Saruccia:- Macari quannu ni chiama ‘u nannu ci ‘emu.

Mara : - S’u merita.

‘Ntoni: - S’u merita.

Mara : - Ci vulemu beni!

‘Ntoni: - Beni!

Bastianeddu:- Beni!

Saruccia:- Beni!

As. Suc.:- Macari ỏ papà e ả mamà ?

Mara : - Cettu. E ni dissiru di stari ccà e di na’ ni moviri.

‘Ntoni: - Nuatri ‘i ubbidemu.

Bastianeddu:- Sempri.

Saruccia:- Sempri.

‘Ntoni: - Ci piaci ‘u cannolu?

As. Suc.:- Ah ?…Bhé…Sì.

‘Ntoni: - E allura sciusciassi ccà.

Saruccia:- Chi voli: n’ ciciru o n’ minicuccu?

As. Suc.:- Chi mi cunsigghiati?

Bastianeddu:- A secunnu cc’ à’ ‘ngagghiari.

‘Ntoni: - Vinissi ccà. S’affacciassi…

Pigghiamu a ‘ddu cristianu ddà ‘n facci.

As. Suc.:- No…si po’ ‘struppiari, mischineddu…

‘Minicu:- Ma chi si stanu dicennu?…

As. Suc.:- A ‘mbrisa c’acchiappu ‘dda campanedda appisa?

‘Ntoni: -  Viremu?

L’Assistenti Suciali si pripara…

As. Suc.:- Paremu comu ‘nda ‘ddu film…Maestru, carusi, sciùnnia, musca,…

Pigghia a mira…

‘Minicu:- M’u sentu dintra ‘stu silenziu, ‘nd’ỏ cori. Iddi si ni vanu e a mmia mi cunnannunu. Mangiari e silenziu, dormiri e silenziu, campari ‘n silenziu…

Mo’ muggheri, mo’ figghia…mo’ figghiu…Mo’ figghiu!…

L’As.Suc. spara. Si senti n’ toccu di campanedda.

Saruccia:- Ci ‘a sapi!

As. Suc.:- Stannu ‘nd’ẻ culleggi s’ambara assai.

‘U’ autri ci âta statu?

‘I quattru s’arrassunu. ‘Nda quattru posti.

 Si joca; s’ambarunu ‘i cosi ‘i scola; si fanu passiati…

S’avvicina a ‘Ntoni.

Chi ni pensi, vo’ pruvari?

‘Ntoni si susi di scattu – ‘Minicu si susi e passia. ‘Ntoni ‘avi quarcosa ‘n manu e va avanti, l’ Assistenti a nn’ arreri, Bastianeddu si ‘o ‘ggiucca – addinucchiuni – a quarchi passu ẻ spaddi d’idda.

Mara : - Femmi

Si femmunu.

ca si continua b’arrinesci.

As. Suc., scannaliata: Grazii.

‘Ntoni: -  Ma chi?! Iu ti vuleva fari vidiri ‘stu cosu…

Bastianeddu:- E iu ci vuleva diri ‘na palora a ‘sta frummica.

Saruccia:- Unni?…Macari iu!…

As. Suc.:- À’ caputu ca ppi oggi n’abbasta.

Ma viriti ca na’ bi vogghiu mali, pp’u vostru beni parru…Salutamu ni...’A manu m’a dati ammenu?…

‘Minicu:- Ma quantu stanu?

‘Ntoni ci duna ‘a manu, Bastianeddu ci la stringi, e Mara a turnu. L’assistenti s’arritira ‘a so’. S’a vadda, ni scotula terra.

Saruccia ‘o ‘bbudda ‘i manu ‘nda n’ vasu.

Mara : - Ci piacìu ‘stu schezzu? No’ fici seriu! Andura, quannu mi spagnai e m’arrassai, misi ‘a manu ‘nd’a rasta…

As.Suc.:- Succeri.

E tu, nica, no’ m’a fai ‘na carizza?

Saruccia:- Sì.

Ci lassa ‘u signu e ci duna macari n’ vasuni.

As.Suc.:- Chi hai ‘nd’a…

Vuciannu ci abballunu, ci tenunu ‘i manu e ci furrianu attornu, ‘a stonunu.

Ora chiamati ỏ nannu ca ci à’ diri ‘na parola. Ccà: mittitili ‘nd’ỏ caruseddu.

Minicu:- O ‘i cummincìu o ‘a stanu smuntannu. Quantu m’addugnu.

Parti ma veni trascinatu d’i quattru trasuti a currenti. Senza darici spaziu s’u strascinanu a ‘dda bbanna d’a cumuni. Vuciliziu. Sbatti ‘a solita porta.

L’assistenti trasi ‘n cammira ‘ncuntrannusi ccu ‘Minicu ca torna.

Chi scinnistivu ‘nd’ỏ sinteru di guerra?

As.Suc.:- …?…

Minicu:- Ca vaddativi.

Si talìunu. L’As. Suc. capisci; si tocca ‘a facci e si vadda ‘a manu. Nesci d’a borsa spicchiteddu, si talìa, ridi e si pulizia.

As.Suc.:- Ma…“ Ci fanu o ci su’ ”?

Minicu:- ‘Nda ‘sta para di misi ancora no’ l’à’ caputu. Cetti ‘oti ci parunu e cetti ci su’. Ma pensu ca ci su’ picchì si ni nesciunu ccu cetti sparati c’avissiru a essiri spirtuni ppi fari ‘dda patti. Non è picchì mi cummeni diri accussì ma…

 As.Suc.:- M’accumpagna?…

Versu ‘a nisciuta. Si vardunu.

‘U sacciu…Mi dispiaci.

Nesciunu.

Si po’ sentiri ‘Minicu fora scena:- Chi – Comu?!…

Minicu,trasennu:- Misirabbili! Genti schifusa ! A mmia ?…’Dda puuredda addivintau tutta russa: no’ sapeva comu dirimmillu. Fitusi!…

“  Mara è ‘ranni. Quarcunu ‘nzinua… ”

Fitusi! Picchì no’ m’u diciunu a mmia ca ci ‘nzinuu n’ suttamussu!?…

Saruccia, trasennu: - M’a canti ‘a ninna-nanna d’ỏ nannu, ca mi ‘o cuccu?

‘Minicu:- Sì figghia, veni.

S’a ‘ssetta ‘nd’ẻ ‘inocchia e s’a stringi. Sempri menu siddiatu – joca ca vuci, si ci piaci; doppu…

( Si po’ cantari tutta o ‘n parti. Vidiri si ci volunu effetti. )

Ninnananna d’ả nanna

si v’ả canta la nanna

ninnananna d’ủ nannu

si v’ả cunta lu nannu

Dommi e ‘nzonna oh oh oh

ca si dommi ‘u miu è d’ủ to’

si vigghi oh mi lu tonni

tonni tanni tonni tò.

Ninnanna nanna ninna

ninna nannu nanna ò,

ninnanna nanna ninna

ninna nannu nanna sciò.

Saruccia:-        Sciò sciò si ci dici ẻ muschi

‘Minicu:-         Si no’ nnormi ora ‘i buschi

Si né runfi o varigghi

ni mittemu a fari schigghi

Ma ‘u sai, ti vogghiu beni

tuttu ‘u miu t’appatteni.

Saruccia:-        Nenti sonnu, nenti n’aju…

‘Minicu, Saruccia:

- Dommi. - No. - Dommi. - No. - Sì. 

  Dommi. – Non dommu. – Dommi.

Non dommu. – Dommi. - Dommu.

‘Minicu :- ‘U papà pipì popò

‘a o mamà mimì mamà.

Dommi e ‘nzonna oh oh oh

Ca lu bon miu è d’ủ to’.

 Si no’ nnormi cori e oru

Saruccia:- Cutulìu n’ pumadoru

‘Minicu:-                  Ci lu cuntu a ôcche coru

 E si coru no’ ci nn’aju

 Mangiu dommu o mi ni vaju

Saruccia:- Si no’ c’è o no’ c’intaressa

‘Minicu:-                  Ora iu ti fazzu ‘a festa

Saruccia:- Si no’ nnormi cori e oru

‘Minicu:- Resti sempri ‘u mo’ tisoru

Saruccia:-                 Nenti sonnu o n’ pocu c’è.

‘Minicu:- Ccu tri tocchi di campani

ni ‘uscamu n’ chilu ‘i pani

tri caddozz ‘i ricchizzi

minicucca e ducizzi

( N’attimu di silenziu. Saruccia sbadigghia. )

  Varigghi tra trispiti

tra trispiti vizzigghi

carizzi su’ biddizzi

su’ varigghi e sunnizzi

Lu sceccu ‘u sai chi fa?

Arragghia ‘a ninnananna

Ninna nannu nanna oh

Varagghia ‘a ninnananna

Ninna nannu nanna oh

Oh oh oh oh oh oh oh ! ( arragghiàu )

Saruccia, quasi dormi:

-  Accussì fa lu sceccu

‘Minicu: -  La capra e ‘u ventu chi fa?

Saruccia:- Taratattatattatà.

‘Minicu: -                    Li pianti ccu l’armali

  si ficiru li scali  

  li petri arruzzularu

  assemi ti cantaru:

 “  Chi l’occhi apetti teni?

Picchì sonnu no’ ci nn’ài?

S’u restu vo’ sapiri

‘nchiudi l’occhi e lu saprai. ”

  Sssssss!

  Si sonnu na nn’avissi

  Cu’ fussi na nn’ủ dassi

Si sonnu na nn’avissi

doppu ora ci ‘a ‘nnacassi

raziusa ‘a caruzzedda

ppi ‘na storia cchiù bedda.

Ninnanna nanna ninna

ninna nannu nanna ò,

Ninnanna nanna ninna

Ninna nannu nanna ohhhhh…

Saruccia dormi. ‘U nannu ‘a spingi ‘ntra li razza.

Dormi nica e ‘nzonniti cosi beddi. Ppi ttia ci penza ‘u nannu, l’abbucatu, si po’, ca ppi iddu ci pinzau ‘u Statu: ci ‘llinghìu ‘u matarazzu di petri ppi tinirulu vigghianti.

‘O solitu – tra n’attu e n’autru:

tila…velu…sipariu…

… o menzi luci

 o … 

 

 

 

IV Attu

‘Minicu, fora, parra sulu…ch’i palazzi…ccu l’omini d’ a strata…:

- …Muti,ah?…Mancu ‘na parola!?…E cu’ vi dici cosa?!…Di ‘stu latu no’ si parra:c’è di cchiù ‘n’autra speci d’omirtà…Silenziu civili…“Cu’ campa campa e cu’ mori mori ”! Succedi n’ fattu stranu?…E cu’ ni sapi cosa! ‘Na ll’autu chi si ni senti diri? ‘I porti ponu ristari aperti: su’ lontani. Semmai ‘nveci d’ẻ finestri si chiudunu sirrandi, calati fitti – tranni ‘occhi fissura ppi ‘mpurtusarici l’occhi, si capita e sempri si si veni a sapiri. Comu su’? ‘Sti tempi comu su’? Megghiu, peggiu, o ‘i stissi di chiddi di ‘na vota? Sempri rispittusi “ Bongiornu, Bonasira…- ‘u salutu ‘u lassau Diu ”; rispittusi ch’ẻ furasteri!…E già: ‘sennu ca stamu ‘nda ‘n’ isula?…Ponu arrivari d’unni è ghè…Ponu essiri pillirini…Si po’ trattari di genti bona o tinta…Ponu aggiuvari, macari. Megghiu si su’ fimmini…Tutti a la manu, ma finu a n’ certu puntu…Curiusi, ammucciati: “Cu’ si fa ‘i fatti so’ campa cent’anni”. E poi “ Cu’ avi cchiù sali conza ‘a minestra”; “ ‘A pignata ‘n cumuni no’ mugghi mai ”…Quanta scienza! Stamu ‘nda ‘n’ isula e arraggiunamu comu a tanti isuli: ‘ngucchiati sutt’acqua ma ognarunu ppi cuntu so’.

Ma a cu’ ci ‘a staiu cuntannu e picchì vi fazzu ‘stu discussu…Non sacciu chi diri e ccu cu’ mi l’à’ pigghiari…Sparracìu…Mi volunu scippari ‘sti carusi!…’Nderessa? Ognunu ci avi ‘i so’ pinzeri e ci abbastanu; “ ognunu ci avi ‘a so’ cruci ”. Averu ca no’ vi ‘nteressa, furmiculi ch’ẻ machineddi?…Già âm’a stari accura a no’ n’ammazzari…fuuramuni!…E chi t’u cuntu a ttia, accussì tisu, ccu tutti ‘sti piani?…O a ‘ddi pipituni di ddà ‘rreri?…A iddu – quant’è! – c’ammuccia ‘i muntagni ddà ‘n funnu accussì mancu ‘i pecuri mi ponu ascutari;…e mancu ‘i piscaturi di ‘ddu latu? Ma quantu siti?! Ppi chistu quattru casi addivintaru paisi e ‘i paisi si ficiru cità,…!?

Però…pecora o no, tra ‘na machina e l’autra, tra ‘n’ undata e chidda appressu è bonu dilli e sintilli cetti cosi. Mi levunu ‘sti carusi? E chisti su’ fatti mia: sugnu ‘ranni, sugnu omu e l’à’ dimustrari. No’ ppi fozza à’ vinciri ma à sapiri luttari, ccu curaggiu, senza ammiscarici a nuddu mi l’à’ sapiri spirugghiari; niscirini mottu, firutu, vintu ma a testa auta…Chistu è n’omu, no? Accussì macari?!…Ma ‘i nichi su’ nichi e si ânu a valintiri…Chi discussu è ca s’ânu a spattiri? ‘I nichi aduttati, ‘i ‘ranni ‘nd’ỏ culleggiu…Ânu dirittu a essiri ‘na famigghia…Ci ‘a fanu bonu a stari ‘nsemi e non è giustu ca l’ânu a scicari: liggi o no’ liggi. E chisti su’ cosi suciali ca ‘nderessanu a tutti…No? Sodi veru? E iu ci ‘u ‘o cuntu a ‘ ggenti di l’autru latu, ẻ casi vasci, ẻ strati di unni si dici venunu ‘a maggioppatti di dilinguenti. Ci ‘u ‘o cuntu a ‘ddi carusi strabbuduti, ch’ẻ famigghi strammati, ca stânu strati strati finu a quannu si mangianu ‘i lupi. Si mangianu ppi diri: ‘i ‘ddiccunu a soddi, ‘i mannunu a ‘rubbari – su’ nichi e s’a passunu liscia…sulu ca ni pigghiunu vizi e modu di raggiunari…E ‘u Statu? Chisti no’ su’ cosi pirsunali ca unu si cecca o ci càpitanu…Chisti su’ fatti suciali…Appat tenunu a ‘ terra sutt’acqua unni tuttu è ‘ngucchiatu. Unn’è ‘u Statu? Sì, fa, fa…Ma quantu fa, comu fa? C’è ‘na mintalità precisa, ‘na cultura, n’ modu d’essiri cc’u so’ megghiu e ‘u so’ peggiu…Appoi, quannu ni toccunu, ‘i vulemu motti. Picchì no’ si ci penza prima? Ânu bisognu d’amuri, di essiri siguti; vanu trattati comu figghi – paru paru – cc’u duci e cc’u l’amaru. No’ si ci à’ dari ‘u tempu di sbandari. S’ânu  ajutari…’Nd’ỏ modu cchiù semplici e giustu…Ppi quantu si pò’…A ‘dda bbanna ci ‘u ‘o cuntu, di ‘ddu latu unni ci su’ macari casi fitusi, unni ci su’ macari palazzi oramai, unni ci su’ genti duri, arraggiati, nnimici quasi, ma no’ ca nasca a ll’aria. Vogghiu vidiri chi m’arrispunnunu di ‘ddu latu – ‘a parti cchiù antica d’ỏ populu, ‘u cuntinuu d’ a parti cchiù povira ma ca sta criscennu – meritu ginirali, d’ ẻ tempi, d’ a scienza, d’ủ Statu, d’a civilitudini…Genti pirò ca s’arriorda ‘i tradizioni, ‘a fami…ca ppi no’ moriri ânu avutu a usari bonu ‘u gnignu, macari a divintari lùpira – no’ ppi chissu però su’ scusati,picchì genti bona macari ddà ci nn’è assai,‘a maggioppatti…Ve       

ramenti ‘nfumati ci nn’è macari!…

M’i stava addivannu ccu cori a ‘sti carusi.

Dapprima ci arristai, quannu arrivaru. Appoi mi misi ‘i manu ẻ capid di. Ma a cu’ ci puteva tunnari? Vinniru suli ccu ‘dda littra. Ma n’ gnornu dopu l’autru mi traseru sempri cchiù ‘n funnu ‘nsinu a ‘rrivari  ỏ cori. Ora l’aju n’ ỏ sangu e si m’i levunu mi svinunu. Vuleva moriri cuntentu – cc’u tempu  - e ‘n cumpagnia. Avi ‘na vita ca mi pistunu e iu mutu – omu fotti, d’anuri e di panza soffri ‘n silenziu ccu pinitenza. Quarcuna l’à’ jutu rinnennu, no’ mi ni vantu!, quarchiduna l’à’ cumminatu, ma ppi lu cchiù…Ma ora basta, fazzu ‘uci. Macari c’abbaju a ‘ luna. Averu, luna? Mi sintiti stiddi? Mi stânu facennu sdilliriari;pari ca ‘ngucchiu marvi e marvizzi.Ma raggia è,è duluri…Mi

sintiti, scimmii d’ ẻ palazzi? Cu’ fu ‘dda “signa pilusa” ca ci “mangiaru ‘i corna” e s’i  ‘o raspau ỏ Cumuni? Picchì no’ ci signalauu ẻ vostri soru?…Picchì no’ ci diceuu di ‘ddi carusi srabbuduti ca non ânu a nuddu?…

Silenziu! Muti di ccà bbanna a ‘ strata. Viremu ora ‘dda bbanna? Staiu ‘nd’ỏ menzu. Sugnu a cavaddu.

Sonunu a ‘ potta.

Sintemu cu’ è ora.

Nesci di scena. Ritrasennu

Boh, si pessi ‘a paci! N’ ỏ staiu sdirupannu d’ỉ scali picchì no’ ci ‘a fazzu, picchì sugnu arucatu e picchì no’ ci vogghiu dari a chi diri ỏ Cu muni…Chi voli di mia, picchì ‘u mannaru, cu’ è?

Animaturi:- Sugnu l’animaturi.

‘Minicu:- E iu l’anima ‘ẻ Prazzitu. Chi boli?

Animat.:- Ni silizionanu ‘n basi a ‘ sciamunitaggini. Ma cu’ ni friquenta s’accorgi ca no’ semu poi tantu scemi.

‘Minicu:- Siti bonu?…

Animat.:- No, no…si mi pigghiaru!?…

‘Minicu:- ‘Nfatti chi c’intrava ‘stu discursu?…È prufissuri?

Animat.:- No.

‘Minicu:- Avvucatu?

Animat.:- No.

‘Minicu:- Dutturi ‘n geniri?

Animat.:- Non…

‘Minicu:- Non è laureatu?

Animat.:- No. No’ ppi fozza.

‘Minicu:- Ma si po’ sapiri chi vinni a fari?

Animat.:- …

‘Ntoni,trasennu:- Na’, sunaru. Cu’ era?

‘Minicu:- N’ỏ sta’ vidennu?

‘Ntoni: -  È d’ủ Cumuni?

Animat.:- Sì.

‘Ntoni: -  Quantu ‘o grapu, nannu, ‘o vidu cu’ era.

Nesci. ‘I dui s’ân’ assittatu o vanu pp’ assittarisi.

Animat.:- Su’ tutti ‘i stissi?

‘Minicu:- Cchiù o menu…

Animat.:- Babbi ca sanu chiddu ca volunu?!…

‘Minicu:- L’istintu ‘i fa parrari…cridu…

Animat.:- Viremu!…

‘Minicu:- E allura?…

Animat.:- …sonunu ‘i tocchi.

‘Minicu:- Vi sciuggheru ppi fari spiritu?

Animat.:- Puru e dinaturatu…Piddunatimi: schezzu ppi farimi curaggiu. No’ ni canuscemu,no’ sacciu comu m’aju a spiegari…Non è c’aviti tortu…Ma mancu ‘u Cumuni n’avi…Bisogna valintilli ẻ carusi, sacunnu ‘i liggi ca no’ su’ fatti casu ppi casu ma ‘n ginirali. Non è ca tutti chiddi ca su’ ỏ Cumuni su’ latri o mangiunu pani a tradimentu…Unu cetti cosi, ‘u giu stu e macari ‘u supecchiu, ‘u vulissi fari…è c’appoi accumingiunu ‘i ‘mbirugghi…” Cu’ ‘a voli cotta e cu’ ‘a voli cruda ”…Ma tuttu chiddu ca si pò’ fari - amicizii o no - si farà…

Trasi Mara supra n’ monupattinu. Bastianeddu ci appizza arreri comu n’ cani: abbaia. Arridi Mara, finu a quannu girannu girannu sciddica e casca ‘nd’ẻ vrazza d’ ủ picciottu ca - fattu n’ sautu - ‘a tratteni. No’ ridi Mara, seria si fa russa…M’appoi, ‘na ‘ota ca ripigghia ‘u jocu, arridennu fa ppi nesciri. Bastianeddu ‘a supravanza e passa a ‘dda bbanna.

Si no’ fussi ppi l’aria, ‘i mossi, ‘a vuci,…si putissi diri ca n’ân’a ghessiri tantu babbi…

‘Minicu:- Picchì vinistuvu?

Animat.:- Ppi priparari ẻ carusi a ll’aria d’ỏ culleggiu…

Mara - c’ à’ ‘ntisu -  nesci.

È bruttu falli passari di ‘n casa ‘n cullegiu, di bottu…Oggi c’è l’ ani maturi ch’ ẻ fa ghiucari, ‘i fa ‘ddivettiri, ci ‘mmenta jochi, ci fa fari tiatru, lavuretti, ‘i pò’ fari studiari…Ma tuttu chistu e autru no’ ppi fozza, sacunnu ‘i capacità d’iddu. ‘U ‘mburtanti è ca si capisci ch’ ẻ ca rusi, ppi tiralli, guidalli – ‘nsemi a ll’autri – trasiri ‘nda l’anima d’iddi e ‘ncanalalli a crisciri.

‘Minicu:- V’addivittiti…

Animat.:- Jucamu ch’ ẻ carusi ma ‘nô mentri arraggiunamu di ‘ranni. Anzi s’u voli sapiri - si no’ voli sapiri ci ‘u dicu ‘u stissu - no’ mi l’à’ dittu nuddu di jucari di catina: veniri ccà ppi priparari ‘i carusi. Mi l’aju ‘nvintatu iu. Addumannai ‘u pimmissu e vinni, spatti fora orariu e senza essiri paatu.

‘Minicu:- No’ vi vosi affenniri. ‘Sti cosi mi piaciunu, ‘u prufissuri faceva, macari ca lassai tuttu ‘nda l’aria; appoi vosi pruvari comu avvucatu…

 Animat.:- Picchì no’ l’âta dittu prima?

Trasennu a ruttura Bastianeddu e Saruccia “ Nannu, nannu”

Bastianeddu:- A Francu e Tina n’ẻ ‘ttrovunu cchiù.

Saruccia:- Dici ca si ni fueru.

‘Minicu:- Ci sta bonu…Testi duri…Ora chi ci cunghiuderu…

Bastianeddu:- ‘I famigghi stanu sdirupannu ‘u palazzu a vuci.

‘Minicu:- Chista fussi di sentiri…

Saruccia:- Camina a ‘dda bbanna..

‘Minicu:- No’ si saluta?…

Saruccia:- Chi è chiddu d’ỏ Cumuni?…

Bastianeddu:- ‘Emuci nu’ autri a sentiri chi diciunu…

Senza vaddari, l’animaturi teni a ll’aria n’ carameli mentri ‘i dui vanu ppi nesciri.

Saruccia s’addicidi, torna e s’u pigghia; aggiungi Bastianeddu ca si cunnuci. L’omu ci ni ‘etta unu a volu e Bastianeddu ‘u ‘fferra. Nesciunu di cussa.

Animat.:- Ca bboni l’ânu ‘i riflessi.

‘Minicu e Animaturi:- …

Animat.:- Picchì no’ l’âta dittu prima?

‘Minicu:- ‘A genti à’ ghessiri pisata ppi chiddu ca vali no’ ppi chiddu c’ammustra…A scola jeva bonu - c’ era ôcche testa ‘ẻ sceccu di cullega - ma si puteva varchiari bonu…Mi capitaru cetti carusi, di cetti famigghi!…Vosi fari l’Ollandu…sarvari ‘a Patria e ‘st’autra giuvintù.

‘Ntoni, trasennu:- Nannu, nannu.

‘Nd’ẻ  manu di l’animaturi cumparìu n’ orologgiu culuratu.‘Ntoni        

parra vaddannulu ‘nda l’occhi e squatrannu ‘u ‘riloggiu.

‘I vicini di ddà ‘nfacci, ‘u maritu e muggheri, chiddi ca s’acchiappunu sempri…Dici ca si volunu spattiri. Macari ‘i mobbili s’ân’addividiri.

‘Ntoni n’ ỏ pigghia.

‘Minicu:- Macari ‘i piducchi s’è ppi chistu.

 ‘Ntoni sta niscennu.

Animat.:- No’ ci l’ài’ ‘a zita?…

‘Ntoni si femma. Ma si fa fozza e nesci.

M’u desi Valintina…

‘Ntoni, s’affaccia d’a potta:- Si mancu ‘a canusci…

Animat.:- Tu ‘u sai ?…

‘Ntoni: -  Idda mancu ‘u sapi ca mi piaci…

Animat.:- Chi è scema, ti pari?…

‘Ntoni trasi n’ pocu.

A ‘Minicu

Pemmetti?…

Si susi e ci potta ‘u ‘riloggiu a ‘Ntoni; si vaddunu ‘nda l’occhi…

Non è veru…Aspetta, no’ t’affenniri…Era ppi fimmariti quantu m’ascutavi. Ci l’aju a piaciri ca t’u pigghi…Oggi appi a ‘rriminari tra n’ zaccu di bancarelli e di marucchini.

‘Ntoni: - …

E comu ci stavunu tutti ‘ddi cosi e ‘ddi cristiani ‘nda n’ saccu?…

Animat.:- Tu pigghitillu, ppi ttia ‘u ‘ccattai – ppi farimi piddunari d’ỏ disturbu ca ti dugnu…

Dui s’ân’a canusciri ppi fozza ppi capirisi ‘nda l’occhi?…Appoi, comu masculu, ci ‘u pò’ fari tu beddu rialu…

Ci alliscia ‘i capiddi.

‘Ntoni: - Grazii…

 pigghiannu ‘u ‘riloggiu; e scappa.

‘Minicu:- Staiu cumunciannu a dubbitari c’à’ statu fissa. Fossi ca fossi…Chi mi pigghiaru l’atterii ‘nda ‘sta para di misi?…È o non è?…O sulu Mara, e l’autri?…

Trasi Mara ccu ‘na bambula;jucannu s’assetta ddà ‘ttagghiu. Ascuta.

Animat., tunnannu: - Ci nn’è muvimentu ‘nda ‘stu palazzu.

‘Minicu:- Ôcche vota n’attrovunu ca ballamu…

Animat.:- Chi diceva?…

‘Minicu:- Ca fossi, ccà, l’unicu…

Animat.:- No…prima!…

 ‘Minicu:- Ah!…Ca vosi fari l’Ollandu?…’U studiu mi piaceva…Mi fici macari avvucatu…ppi ghiri a Maggistratu…Non era megghiu semplici assistenti o assistenti suciali? – l’animaturi ‘n certu sensu si faceva ma no’ si diceva accussì?…No. Abbucatu sunava cchiù gautu, cchiù putenti…Era carusu e ricumingiai…Ma cc’a Liggi fu cchiù dura…s’à’  stari tutti accura…Pp’avirini una passunu cent’anni e ‘ntantu ‘i carusi ânu crisciutu, ânu figghiatu cuntinuannu puttroppu ‘a razza d’ẻ latri…

Judici, Magistrati, Tribunali…Macari ddà ôcche testa di sceccu…Ma si puteva varchiari…Forsi è picchi mi cunvingii – chi bestia! – ca l’abbucatu ca fa causi finisci ppi fari vistiti e macari ritipundiari sulu ppi iddu o quasi…Judici?…O fossi picchì ppi mmia era megghiu l’animaturi, ‘u culliggiaru?…C’âva a fari ‘u sartu?…Di chi?…Ppi cui?…Appoi prublemi supra prublemi a mo’ casa…’I cosi anniricaru a tali puntu ca no’ mmisti cchiù nenti…Pò’ darisi ca m’âva cridutu troppu; o è ca ‘u munnu non avi bisognu di testi ‘ranni ppi ghiri avanti…ci abbastunu ‘i testi ‘i sceccu…N’ coppu ‘i pezza e cancillai tutti cosi…Ci pessi fruttu, pinzioni e capitali…

Travagghiannu di ccà e di ddà…’Ndurennu, fossi; piddennu ‘a mimoria di tantu e di tuttu…Bho!…Cetti ‘oti mi ni pentu, cett’autri no: vivu ‘nda ‘stu dubbiu, o quasi cittizza. Fici peddiri ‘i mo’ tracci: cancillai ‘i provi d’a mo’ spittanza…si no’ fu bestialità…E ỏ mo’ celu ci desi accussì n’autra manu di scuru… “ Aiutiti ca Diu t’aiuta ”…E iu m’aiutai…bununi!…

A bon cuntu…parramu d’autru.

‘U sacciu ca è pessa ‘sta battaglia, ma ‘a spiranza…C’u sapi…si no’ m’arriordu ‘ôcche rivillinu?!…

 Animat., ca à’ gghiutu vaddannu ‘ntrignu Mara:

- Ppi mmia…’U ‘mburtanti è capiri…

Mi vulissi luvari l’ultimu dubbiu.

Ci ‘nzigna c’a testa a Mara.

Pimmittiti?…

Si vaddunu. Tra ‘na babbitudini e n’autra Mara pari ca ci dici a ‘Minicu “ No’ mi lassari sula ”.

 

‘Minicu:- Precu.

E nesci.

Restanu ‘i dui. L’animaturi si susi, cotu cotu, ‘n punta ‘i pedi  ‘ ỏ cuntrolla ‘a potta, mistiriusu l’autra: s’affaccia ‘nd’a tirrazza…; tonna; cuntentu s’azzidda dintra, si frica ‘i manu…Mara teni autu ‘u jocu. Iddu, manu manu, si tracangia.

Animat.:- Bedda ‘sta bambula.

Mara :  - Sì.

Animat.:- È ‘a to’?

Mara :  - Sì.

Animat.:- Mi ci fai jucari?

Mara : - Si’ fimmina?…

Animat.:- Tu chi dici?…

Mara : - Stannu ca potti ‘i causi?…

Animat.:- Sì…averu?…

Mara : - Appoi chista non è ‘na bambula, è mo’ figghitta.

Animat.:- ‘A facisti tu?

Mara : - Sì.

Animat.:- E comu?…

Mara, ‘ncuntrannu l’occhi d’iddu ‘i so’ cala di cussa:

  - ‘A fici iu figghia mia, picchì ‘a ‘ccattai accussì com’è ‘nda mbanga rella.

Animat.:- Picchì no’ ni fai una tu?…

Mara : - E chi sugnu bambulara? No’ nni sacciu fari…

Animat.:- Ci po’ essiri cu’ t’u ‘nsigna.

Mara s’allatìa tanticchia ma iddu s’ingugna n’atr’anticchia. Ma ra arridi…è babba!…L’animaturi ricuntrolla ‘a potta; ‘a fine stra.Tonna.

Vadda ‘sti capiddi? Comu l’ài? Si tu ‘nveci t’i facissi d’accuddì…o s’annunca…di ‘stu modu?…

‘U sai ca si’ bidditta forti?…Arridi?…E comu à’ fattu a ténilu ammucciatu?…’Sta vesti, ‘i capiddi, ‘i scarpi…macari n’ pocu ‘i truccu ah?

Mara si susi.

S’arridi accussì ‘i masculi si ni fujunu e ‘nveci avissiru di chi veniti appressu…Additta si’ ancora cchiù megghiu…C’addivintasti seria di coppu? Chi ni capisci tu? Chi sai chi vogghiu diri?…

Mara a nn’arreri, l’omu no’ ci duna sciatu.

N’ masculu ni putissi pigghiari punti…fariti ‘a curti…aspittari quannu nesci…apprufittarini…Tu m’à’ vistu furriari ccà ‘ttornu no? E n’à’ vi nutu ppi ttia! V’à’ studiatu. Ccu cettuni ca mi ‘ndaressunu…Ni passamu ‘u sfizziu…E chi è? Cchiù seria ti facisti? No’ ridi cchiù?…No?…Non è ca sa’ sentiri chi dicu?!…No, veru?

Mara : - Tu sghezzi?!…

Animat.:- Sghezzu?…

Mara : - Iu…

Animat.:- ‘U nannu cchiù si fida…

Trasi Bastianeddu; varda e nesci ‘i cursa.

Veni ccà, no’ ti spagnari ca no’ muzzicu…No’ t’affruntari babbitta…

Mara : - Iu…sugnu Mara…

Animat.:- ‘U sacciu…C’è bisognu?…Ppi ora n’accuntu…Fozza, ca macari ẻ babbi ci piaci…Appoi t’aspettu n’ỏ culleggiu…

Ci tira e ci vasa ‘a manu.

Mara : - No…

Animat.:- Veni ccà…

Mara : - Tu sghezzi…

Animat.:- Tu veni ccà…

Mara : - No…Na…nannu…nannu…

Trasunu ‘i tri frati. ‘A potta apetta.

Si vardunu. Mara s’aggiungi ẻ so’.

Vardunu l’animaturi…’U tonu…cangia.

‘Ntoni: - Chi boli diri “ accuccari ”?

Mara : - Fari dannu.

‘Ntoni: - E “ abboccatura ” chi è?

Mara : - ‘A “ rivertica ”.

Bastianeddu:- Comu?

Mara : - Quannu si stocca ‘u linzolu supra ‘i cuperti.

‘Ntoni: - Si pò’ diri “ ci arriverticu l’ossa ”?

Mara : - Assecunnu ‘i casi…

‘U vardunu. L’animaturi…

‘Minicu, c’ à’ ‘scutatu, trasennu :

- E  “ ‘u mastru di li mastri ”?

Chi fussi? ‘U ‘nzittati?

Animat.:- Beddu vastuni…

Saruccia :- Chi su’ ‘i corpa ci ‘u dumannamu?

‘Ntoni ‘etta ‘n terra ‘u ‘riloggiu a sciddicari. L’ animaturi ‘u femma e ‘u ricogghi; si scangia di postu ch’i carusi.

Animat.:- Non è poi accussì difficili scupriri ‘i trucchi. Non è cchiù facili parrari chiaru?

‘Minicu:- Chiddu ca dicu macari iu.

Animat.:- Ciau Mara. Picciotti, ni sintemu.

Nesci. ‘U nannu ‘u ‘ccumpagna.

Tonna. Si vaddunu. ‘Ntrigni.

Sipariu

Terzu Tempu

V Attu

Torna ‘a scena d’ u primu. ‘Minicu assittatu ‘n putruna; Saruccia ca passìa avanti e arreri, pinzirusa: quannu trasi Mara s’allata.’I      

vuci e l’aria cangiaru.

Mara : - È prontu. Veni?

‘Minicu:- Cumingiati.

Saruccia, ‘u pigghia pp’ i manu:- Ti ci accumpagnu iu?

‘Minicu:- Vi dissi ‘ngumingiati.

Mara pigghia a Saruccia. Nesciunu. Di l’autru latu trasunu ‘i du’  masculi.

Bastianeddu:-Ancora ccà?…

Ntoni, dannaci n’ coppu di ‘utu ỏ frati:

 - Chi è no’ nn’à’…, cioeddiri no’ nn’aviti fami?

‘Minicu:- Passati avanti.

 Coti coti nesciunu.

Tradituri!…Ma chi?! ‘U sceccu iu sugnu; iddi ‘u so’ jocu ficiru. ‘U picchì n’à’ caputu. Spetti!…’Ndiliggenti, giniali…Iu bestia! E comu ci sanu fari ppi no’ farisi scupriri ‘i carti. Dapprima niscevunu ỏ spissu e cuntinuu. Addoppu ca pigghiai cchiù autorità si ni stavunu assai ‘nda so’ stanza. Urtimamenti aûmu trasutu ‘n confidenza, e âva vistu ch’ẻ nichi …

Chi farsa, carusi!…’I megghiu di l’atturi! Ânu ‘mpapucchiatu n’ quarteri sanu. Iddi ca n’ ẻ ponu avvidiri, si sapissiru c’ânu fattu ‘a parti…

Ma ‘u picchì mi l’ânu a spiegari s’allura ch’i mo’ stissi manu ci portu ‘n culleggiu, e di currizioni.

Continua a parrari sulu. Torna prisenti ‘a vita ‘ẻ fora.

( Quarchi pussibbili effettu: ‘na vitrina ca sbatti e n’ vitru ca si rumpi [‘mprecaziuni-vuci ];…; n’ palluncinu cc’acchiana e passa [ chiantu, e risati di picciriddi ];… ) 

1ª Vuci:- Signura…

2ª Vuci:- Chi c’è? ‘Sta ‘ota ‘i robbi su’ asciutti e mutanni mancu ni stinnii.

1ª Vuci:- Non è ppi chissu. Comu ci finiu ẻ babbi?

2ª Vuci:- Figghiareddi! Tutti ‘i disgrazii a iddi! S’attruavunu boni cc’u vecchiu!

1ª Vuci:- Allura ân’a smammari?…

2ª Vuci:- Purtroppu!…

1ª Vuci:- Bedda matri! Appatti ‘u spassu, ni ci staumu affizziunannu.

2ª Vuci:- Signura Nina…O signura Nina!

Nina  : - Oh?!

2ª Vuci:- N’aviti cchiù frischi?

‘Ntoni, alleggiu:- Dacci l’ova.

Nina  : -Sodi, oooh sodu!…

Mi ni dolu, nudda nutizia.

1ª Vuci:- Mancu ‘na palora?

‘Ntoni: - …oltritomba.

2ª Vuci:- Ma propriu?…

‘Ntoni: - Nenti, ci ‘a tagghiaru.

Nina  : - Ci ‘a fineru…Ci ‘a ‘o finiri….Erunu sempri chini d’alliggria e ora….

‘Ntoni: - Pari ca ci desiru n’ coppu di foffici e n’arristaru senza.

Autra ‘uci:- Ỏ vecchiu ‘u ‘ntisi chiamari prufissuri, abbucatu…

Nina e ‘Ntoni:- Prufissuri è?

1ª Vuci:- Sì?

Autra ‘uci:- Accussì ‘u ‘ntisi chiamari a chiddi d’u Cumuni.

1ª Vuci:- E allura no’ si pò’ teniri iddu?

2ª Vuci:- È sulu, ‘ranniceddu…Comu ci abbada?

Nina  : - Ca si pigghia ‘na fimmina!

1ª Vuci:- Ppi farici ‘u panicottu?!

Nina  : - Ma no ppi maritarisilla, pp’abbadarici ‘n casa.

‘Ntoni: - E cc’u  sapi?!…

Autra Vuci:- Ci ficiru n’ saccu ‘i storii. Ci dissuru ch’ ẻ soddi ca pigghia ci abbastunu precisi precisi, ca ci avi ‘na casa leggia, ca senza mobili mancu ‘na casa pari – benintisu ca ci avi tutti ‘ddi gran cammiri!; che n’ ẻ pò’ manteniri ccu cetti riquisiti; no’ si ci ponu fari curi, tirapii

 Nina : - tirapetri, ccu chistu ci dassi – autru chi! Comu ‘i ponu spattiri a ‘ddi carusi, ca parunu ammaistrati? Si movunu tutti quattru ‘nzemi ca pari ca si l’ânu priparatu.

‘Minicu…

Autra Vuci:- ‘A natura! Certu sa chi pena a vidirisi spattuti!

1ª Vuci:-‘I frati âna ristari ‘nsemula. Macari ‘nd’ẻ film di l’America ‘u diciunu. Mi visti n’ cinima amiricanu a ‘ televisioni unni ci arrinisceru a no’ spattisi.

2ª Vuci:- M’u vitti. Ma chi c’entra ccu ‘stu casu? Chista n’autra storia è. Nascìu ppi cuntu so’.

Autra Vuci:- ‘I storii si ripetunu. Ci ni saranno tanti autri!…’Na storia rimanna a n’autra diversa ma c’aggiuva comu appoggiu: accussì funziunìa ‘u ciriveddu.

Nina :  - Picchì no’ ci ‘u cuntamu a chiddi d’ỏ Cumuni?

‘Ntoni:- Iu ‘i ‘ppinnissi ‘nda n’ paru ‘i tiranti.

Autra Vuci:- E ci jucassi a tipu jo – jo.

‘Ntoni:- E ppi n’ ẻ sentiri ci dassi ‘u zìttiti macari.

2ª Vuci:- Ppi mmia non è giustu e è ‘na malapatti ppi tutti. ‘U Signuri mi ni scanza pò’ capitari a cu’ è gghè.

1ª Vuci:- Iu mi facissi séntiri. Prima c’ỏ Tribunali sbomica ‘a sintenza.

Autra Vuci:- “ ‘Na nuci ‘nda n’ saccu no’ scrusci ”.

1ª Vuci:- E allura mittemuni ‘nsemi.

‘Minicu, chiudennu ‘u finistruni:- ‘U vidi? Mi doli ‘u cori a sentiri! Macari ‘a rivuluzioni volunu priparari. E ppi cui? Ppi quattru ‘mbrugghiuni! Ma n’ân’a dari suddisfazioni, a tutti. Accussì ci ‘nzignamu chi è ‘a vita.Ma ra…Mara! Viniti tutti ccà.

Trasunu ‘i tri frati nichi. Mara appressu, di l’autru latu.

Mara : - Âva giratu d’ỏ corridoiu ppi no’ distubbari.

‘Minicu:- Già, sennu ca ‘sta casa arrisurtau accussì: menza antica e menza no, pircui cchiù muderna!…

Picchì âta fattu ‘i ‘ndondiri?

Mara : - Ppi no’ paari ‘u daziu.

‘Minicu:- Si cuntinui a sghizzari ti staiu scattiannu n’ tumbuluni.

Mara : - ‘U sacciu ca ni sta finennu ‘a cuccagna. Ma sulu accudì âma pututu fari chiddu ca vuleumu.

N’angulu nostru contru ‘a malasorti.

‘Minicu:- N’angulu? ‘U’âtri vi pigghiastuu tutti chiddi ca c’erunu, ‘u chianu, ‘u pirimitru e ‘u fora.

Mara : - E allura?…

‘Minicu:- Comu “ e allura? ”!

Mara : - Nu’autri no’ mminnimu ppi limosina.

Mo’ pa’ e mo’ ma’ ni mannaru unni c’era scrittu ‘nd’ỏ bannu.

‘Minicu:- ‘U bannu cc’a banna e a ‘dda bbanna v’u facissi sunari iu…Unni su’ ‘i misati ca m’arristati a dari?

Mara : - Mo’ patri e mo’ matri n’ânu mancatu mai – s’âna pututu. Ritàddanu, chistu sì, ma no’ si ‘ettunu arreri ‘u cozzu ‘i debbiti.

‘Ntoni: - Tranni quannu ‘a malasorti ‘i ‘ngugna. Allura âm’a scappari. Ma si ponu, ccu tempu, doppu ‘i paunu ‘u stissu.

Bastianeddu:- È ca cetti ‘oti s’assumunu assai, e…

Saruccia:- …A picca a picca…

Mara : - Âvi n’ pezzu ca n’aûnu a veniri a pigghiari e semu macari spagnati.

‘Ntoni, avvicinannu ỏ nannu:- Abbasta ca diceva ca ni vuleva beni!…

Ora sta pinzannu ẻ soddi…

‘Minicu ci ni ‘mmisca una.’I du’ nichi ( “Mih!” )s’abbrazzunu o s’ammucciunu…

Ciangennu

Iu ‘u dinunziu. Appena veni l’animaturi e l’assistenti suciali, a iddi ci ‘u dicu – avanti!…

‘Minicu:- Mi’…! A tutti ci ‘u ‘o cuntu!

Spalanca ‘u finistruni e s’affaccia.

Saruccia:- Vogghiu ‘a mamma!…

 e s’abbrazza ccu Mara, s’arripara.

‘Minicu ‘nchiui.

‘Minicu:- Unu vi duna n’ chilu ‘i pani, e senza nenti a pritenniri…e varda comu va a finiri!…Chi tatajanni c’à’ statu! Picchì no’ vi ni ‘êuvu a travagghiari? No’ c’è cchiù dignità?

‘Ntoni: - Ci pruvamu. A mmia mi davunu cincu liri…Ẻ nichi n’ẻ putemu lassari suli, ‘n culleggiu no’ ci volunu stari. A nu’ âtri ni fanu pena. ‘U papà e ‘a mamà si cummovunu, ma su’ sbinturati e…

Mara, pianu a ‘Minicu :- A mmia mi ciccaunu ppi travagghiari. ‘U sapi comu mi ciccavunu! Sulu ca doppu mi vuleunu usari…No’ sacciu si…? Ppi stari ‘n paci attaccai a fari ‘a babba.

‘Minicu:- E picchì na’ l’à’ dittu?

Mara : - Unni, a cui? A cu’ ci ‘nderessa? E si c’interessa finisci ca ni spatti. E nu’ âtri vulemu essiri ‘na famigghia ppi fozza!

‘Ntoni: - Chi ci appimu menu ‘i l’autri ca nascemu ‘nda ‘sta siruazioni?!

Bastianeddu:- Poveri ma no’ fissa!

‘Minicu:- M’accussì mi pari n’ pocu cumplicatu…

Mara : -  “ Aiutiti ca Diu t’aiuta! ”

‘Minicu:- E chistu è unu d’i modi, macari ca no’ sugnu d’accoddu. “ Trìulu ‘nsigna a ciangiri ” e ‘ azziddicu fa arririri. Ma tantu, ccà intra, ‘u tataranchiu cu’ è? Iu! Passati a ‘dda bbanna. A ttia, nicaredda. No’ ti spagnari. Veni ccà. Ti spagni d’u nannu? Veni? Nhuu!

M’a porti ôcche cosa ‘i mangiari?

Saruccia ci duna n’ vasuni e raggiungennu ‘i frati nesci.

‘Ntoni!

‘U carusu torna.

‘Ntoni: - Chi vuliti?

‘Minicu:- Mi scappau…

‘Ntoni: - “ Quannu ci volunu su’ megghiu d’u pani ” : sbagghiai. V’affinnii…

‘Minicu:- M’u duni n’ vasuni?

‘Ntoni s’u ‘o ‘vvrazza.

Beddu e bonu, ‘stu niputeddu miu.

Nesci.’Minicu apri e varda fora.

‘Na Vuci:- Hau! Affacciati. Prestu!

Autra Vuci:- Chi è?

‘Na Vuci:- Vadda ch’è bbona!

Autra Vuci:- E ppi chistu mi fa’ curriri?

‘Na Vuci:- ‘A picchì, no’ mmali ‘a pena?!

Autra Vuci:- Sì…n’ sissantacincu chili di buntà…

‘Na Vuci:- Ah!…

Autra Vuci:- E di quadumi. N’ 208 ossa, 500 musculi, n’ 10 metri di ‘udedda, pila, orina, fici - cu’ fici, fici - caddi, ugna - rugna no - sugna o rassu, suduri,…

‘Na Vuci - schifiatu:- Beddu ‘ddu paru ‘i pinnenti…

Autra Vuci:- E beddu ‘u portafogghiu…’I stissi semu, quasi: masculi e fimmi  ni. ‘O travagghiamu, va! Però valeva ‘a pena vardarla. Si ci nn’è autri chiamamuni.

‘Minicu c’ancora arridi si ritira.  

3ª Vuci:- Pezza di squadumara, apri.

4ª Vuci:- Pò’ attirantari!

3ª Vuci:- Vidi ca ti squartarìu!

4ª Vuci:- Prima à’ trasiri!

3ª Vuci:- M’abbrangicu d’a ‘ncanalata.

4ª Vuci:- Pozza mi ti sdirrupi!

3ª Vuci:- Sangu po’ jttari!

4ª Vuci:- Varda ca s’acchiani ti minnittìu.

3ª Vuci:- Arrisicati a ghisarimi l’occhi ch’ẻ vavareddi ti smuntu.

4ª Vuci:- ‘A statti sodu, sbrunzusu e cafuni!…

3ª Vuci:- Lavannara senza saja…apri.

4ª Vuci:- Chi cecchi?

3ª Vuci:- Mi scuddai mità di rotuli…Mancu chiddi ti ‘ogghiu lassari.

4ª Vuci:- Aspetta.

3ª Vuci:- Fammi acchianari…Na’ mmoghiu ch’ẻ tocchi ccu ‘ddi manazzi ca mi schifìu.

4ª Vuci:- Te’, pigghia, sbriogna famigghi! Ppi quant’è longa! Pulizziati ‘a ‘nzun za.

‘Minicu:- “ Deci piani di morbidezza. ”

3ª Vuci:- Cusazza, femma.

4ª Vuci:- “ Diciotto rotuli milli liri! ” A mità d’a mità fa quattru e menzu? Te’, precisa precisa.

3ª Vuci:- Cosa fitusa!… (“ ‘A bbedda carta ‘ggenica! ” - putissi macari diri. O 

- oppuri ‘nd’ ỏ mentri - vulennu, n’ pezzu ‘i carta ‘ggenica,  sbulazzannu, putissi ‘ngarammari ‘nd’ ỏ barcuni. ‘Minicu…)

4ª Vuci:- Vucialeri, stramma famigghi!

3ª Vuci:- No’ tonnu cchiù mancu si mi veni a priari.

4ª Vuci:- Tu no’ mi veniri a scungicari cchiuttostu!

3ª Vuci:- ‘A spiritusa fai. Picchì no’ ti pozzu mettiri ‘i manu ‘n coddu?!

4ª Vuci:- E tu abbrangica ‘nda ‘sta strisci’ ‘ẻ catta, Ollandu.

3ª Vuci:- Angelica ‘a bratta…apri.

4ª Vuci:- Tonnitinni unni ti ni jsti.

3ª Vuci:- …

Ppi n’autru mutivu vinni…

4ª Vuci:- Annunca! “ No’ ci nesci nenti pp’a jatta ”!

3ª Vuci:- No’, ‘na ‘ddu sensu…Sta’ vinennu ppi babbi!…No’ mi fari fari ‘uci.

4ª Vuci:- Ppi ccu’?

3ª Vuci:- Ppi ‘ddi figghiareddi…

4ª Vuci:- E tu comu ‘u sai, cori duru?

3ª Vuci:- Tuttu ‘u quartieri ni parra e pattecipa.

4ª Vuci:- Sicuru?

3ª Vuci:- Apri, no’ mi fari vannaliari. No’ mmogghiu ca ‘u signo’ ‘Minicu ni senti. Pari ca unu…

4ª Vuci:- Acchiana.

‘Minicu c’ à’ mantinutu ‘a scena.

Nina : -  Trasìu.

‘Ntoni:-  Spiriamu ca ccu ‘sta scasciùni fanu paci.

Nina : -  Cettu ca ppi ddaveru tuttu ‘u quartieri e chiùi si sta muvennu. Cchiù è n’ cornu ca n’âm’a sirrari.

‘Ntoni:- Dici ca ci volunu ‘rialari macari ‘i mobbili ppi quantu no’ ceccunu scasciuni.

Nina : -  E ‘a lottiria? Ci stanu arricugghennu ‘u capitali a ‘ddi carusi. Pari ch’ẻ sfutteunu e ‘nveci…

‘Ntoni:- Miraculi a surprisa, miraculi ‘i quartieri.

Nina : -  ‘I carusi d’a parrocchia pattecipanu ch’i soddi d’u tiatrinu, d’i ducci…

‘Ntoni:- A mmia mi pari però c’a Liggi…

Nina : -  ‘Na manu lava l’autra. N’autri facemu ‘u nostru duviri.

‘Ntoni:- E parra alleggiu, no’ vulissi ca n’ânu ‘ntisu.

Trasunu ‘i carusi.

‘Minicu:- Âta…?

Mara : - Sì.

Mentri conzunu cosi vasci ppi mangiari

‘Minicu:- Ma propriu tuttu?…

Mara : - Sì.

‘Minicu:- Chi cori! Chistu è n’ quarteri pazzu e granni!

Saruccia:- Aju fami!…

‘Minicu:- N’âta mangiatu?!…Assittamuni assemi.

Adduma ‘a radiu: n’ prugramma lucali.

Mangiunu.

Radiu: - …e ânu raggiuni quannu ‘nd’ỏ Cuntinenti no’ ni volunu…

-Sì, ma macari manu d’opira pisanti ci âmu puttatu…

-Macari prufissuri, dutturi, avvucati, ‘ndellettuali…

-Ora!…

-Sempri!…Damu pitroliu, accattamu machini…Paamu tassi…sulu sulu di quanti artigiani e putii avemu…

-Boh, boh…ca macari âmu pigghiatu e vinnemu.

-È ca si peddunu…

-Fabbrichi c’anniricanu nenti, no’ n’âm’a fari fari. Sfruttamu ‘i ‘ndu strii puliti: turismu, pisca, terra…cuttura…

-Sì, ma senza falla cociri troppu però “ ‘sta cultura ”!…’A ‘ndiliggen za no’ n’a ponu niari…

-Ca picchì semu di sangu puru ammiscatu! Ccu tutta ‘dda ggenti c’à’ vinutu ccà… ânu crisciutu tanti di ‘ddi ‘nnesti!… 

-E picchissu macari ‘nd’a dilinguenza semu giniali…’a Mafia!…

-Bruttu tastu mungisti. Sì, potta soddi – quantu fitusi?! – e doppu macari travagghiu, ma sempri ‘na nostra disgrazia è…Capita ca cu cummeccia à’ paari du’ stati: unu jancu e unu niuru…

‘A nostra non è umirtà, è spagnu! 

-Ma ‘i genii, ‘n tutti ‘i campi, si cogghiunu; su’ gnuni gnuni.

-Facci ruppu ‘nda ‘sta lingua ca scecchi, bestii e bestii firoci n’avemu di jttari…

-Genii ci nn’è a ogni spuntuni ‘n’ỏ munnu. Tuttu s’ammisca ‘nd’ỏ quadaruni: n’ coppu ‘ugghi ccà, n’ coppu ddà, n’ coppu cchiù avanti, doppu tonna arreri s’ammisca e ricupigghia.

-Ânu tottu quannu ni pidìunu, macari si ‘nda cetti cosi ânu raggiuni…

Astutannu

‘Minicu:- Longa ‘a facistivu! Ma cu’ ci sta dicennu di tinìrini ppi fozza?! Libbiri. Zoccu è gghè…Appoi ‘a ‘bbissamu. Ci nn’è Stati cchiù nichi d’a Sicilia! N’ Regnu…’Na Ripubblica. Dici ca già ci semu, n’arricanu scenu tali ma no’ si dici? E dicemulu; facemuLa…ca doppu ccu n’ cuntrattu n’accurdamu…

‘U’ autri chi vi sintiti: Italiani di Sicilia o Siciliani d’Italia?…

Mara : - “ Vesti ‘ zuccuni ca pari ‘ baruni ”.

‘Minicu:- … ?!…

Mara : - Spogghia n’ baruni ca pari n’ zuccuni.

‘Minicu:- … ?!…

 Mara :- No’ niscii fora giri…

‘Minicu:- E di chi à’ ghessiri fattu ‘stu vistitu?

 Mara :- Di ‘ndiliggenza, mudestia e cultura. ‘U munnu è nicu ma è ‘ranni. C’è     laricu ppi tutti.

‘Ntoni :- E no’ n’ appatteni. ‘Stu pruverbiu è ppi tutti? Basta sapirisi vestiri. È   n’ obbligu e n’ dirittu.  

 Bastianeddu:- Iu mi sentu sulu ‘i mo’ pinzeri e m’abbastunu.

 Saruccia:- Chiddu ca dicu iu. Ci aju ancora fami.

‘Minicu, dannuci ‘na patti d’u so’:- Te’, figghia sciatu, mangia.

Si senti scrusciu ‘i travagghiu.

I du’ nichi su’ boni m’ha’ dittu, è l’esempiu. Pinzava di mannarivi ‘nda quarchi ‘stitutu ppi ricupigghiarivi. Ma ‘u’ autri ’ranni…M’âva cunvingiutu ca c’eruvu…Macari âuvu avutu quarchi malatia ca v’âva ‘bbabbanutu, ma…c’eruvu…Facci di ‘mpigna!…Comu mi putìstîu fut…sfuttiri?!…

Ma picchì nasciunu ‘i fissa com’a mmia!…

Mara : - Viri ca ni ni jemu.

‘Minicu:- …

Mara : - È ‘nutili, prima ca ni teni semu fora; si no’ ora, cchiù taddu o cchiù taddu…

‘Minicu:- Bi ni iti?!…

‘Ntoni:-  ‘N culleggiu no’ ci âma jutu e no’ ci jemu.

‘Minicu:- Doppu chiddu ca…?!

Mara : -  Picchì, ancora ni voi?

‘Minicu:- …

Saruccia:- ‘U sai? N’âmu fricatu a tanti!…A ttia no.

Bastianeddu:- Vulemu studiari. Quannu âmu statu a ‘ casa âmu sempri studiatu, ammucciuni; d’estenni: ‘u o pa’ e ‘a o ma’ n’ânu prisintatu… Iu travagghiu e studiu ppi cuntu miu, va beni?

‘Ntoni:-  Tantu no’ ci su’ ora ‘i soddi d’a lotteria, d’u tiatru?…

Mara :- D’i durci. Nu’ autri ti facemu cumpagnia, tu ni duni ‘i soddi…Poi quannu si’ vicchiuni ‘u cappottu t’u facemu nu’ autri…di lignu, comu si dici.

Ridunu. ‘A nica s’abbrazza cc’u nannu.

‘Minicu:- Vi piaci sempri sghizzari. Ci ‘a faciti a pigghiari ‘a vita supra ỏ seriu?

Mara : - Ci semu abbituati. Appatti ‘i schezzi, ti giuramu ca a ttia ci pinzamu nui, macari si n’avissimu a livari ‘u mangiari d’a ‘ucca.

‘Minicu:- Chisti su’ peggiu d’alioti! Però…Custioni di jorna…

Mara : - Nenti però. No’ si’ avvucatu? Tu…peddi tempu. Vidi si po’ aviri l’affi damentu;…Si non autru allonga ‘u brodu ch’i catti…

 ‘Minicu:- ?!

Ucchiati

 ‘Ntoni:- Non è veru ‘u fattu d’u simafuru: Mara s’âv’a vidiri cc’u zitu.

 Mara : - Senza ca fai accussì, ca cosa seria è. Aveva n’ pezzu ca mi vineva d’ap pressu.

Bastianeddu:- A Mara ci piaceva e fici ‘a seria.

Saruccia:- M’appoi ni misimu d’accapu a ghiucari ẻ babbi!

Bastianeddu:- Iddu no’ mmuleva.

Saruccia:- …Ma si è tantu bellu?!…

‘Ntoni:-  Si stavunu lassannu.

Mara : - È cchiù granni, ‘u travagghiu l’âvi e mi voli maritari. È beddu carusu e mi calau rittu rittu.

‘Nd’ ỏ travagghiu

Ôcche Vuci:-Sicuru ca mancu ‘i cunti ti sa’ fari!

Ôcche Autra:- “ Quattru cchiù quattru patruni fanu ottu

annari a deci ci ni volunu dui

Deci e ottu fanu diciarottu

e quattoddici ca fanu trendadui

E ppi sissanta ci ni volunu vintottu

annari a centu quaranta e no’ cchiui

A vui vi pari ca sugnu picciottu

lu cuntu è fattu, facitulu vui. ”

Saruccia,ỏ finistruni, riri.

Bastianeddu fa cunti.

Ôcche Vuci:-Te’ allura! Attacca a cuntari ‘sti buttuni, va!

Ôcche Autra:- N’ buttuni, n’ buttuni, buttuni…

Cuntinua.

Mara : - Aju diciarott’anni, no’ sugnu scema e mi staiu ccà. ‘I mobbili dici ca ci su’, ‘i soddi macari…

‘Na ‘ota maritata ‘i mo’ frati mi chiamu e mi tegnu iu. Ppi liggi.

Ài l’occhi russi: ti cummovi?

‘Minicu:- Mi veni di ciangiri pinzannu a quantu vi ni dassi.

Saruccia:- Avaja nannu, mancu tu mi pari!

‘Minicu:- Sintitulu a ‘stu pulici. Mancu iu ti paru?

Ôcche Autra:- …buttuni, buttuni…

‘Minicu:- Ài raggiuni, Saruccia. Ora viremu a ‘stu picciottu e…Va bbeni! Ma mobbili e soddi chi c’entranu?…

Va  ỏ baccuni.

 Signuri mei. Affacciativi o ascutati. ‘A sappi ca âvi picca pecciò v’a cuntu ora e v’addumannu scusa.C’è n’ cumunicatu pp’ỏ palazzu, pp’ u quarteri, e pp’a cità si c’intaressa. Chiddi ca chiamati babbi n’ânu fattu fissa

Ôcche Autra:- …buttuni, buttuni…

‘Minicu:- facennu finta di essiri scemi.      

Ôcche Autra:- Butta…! Buttuni, buttuni, buttuni!

‘Minicu:- Pecciò sapitivi arriulari.

Si senti n’ parracìu.

‘Minicu si ni trasi.

Saruccia:- E ni strammau ‘u jocu!

Mara, forti, ciangennu:- T’arringrazziu! Chistu ppi fidarimi.

Bastianeddu e Saruccia:-  Quannu venunu ‘u papà e ‘a mamà!

Mara : - No’ puteumu essiri babbi ppi daveru: ammenu non eravamu filici ppi finta.

Mara nesci. Accussì ‘i du’ nichi, affisi.

‘Minicu:- Videmu s’aviti ‘u curraggiu di nesciri ora!

Si vaddunu ccu ‘Ntoni. Sonunu a ‘  potta. Ci va ‘Ntoni.

‘Minicu, n’ pocu afflittu, n’ pocu cuntentu

Mi volunu fari moriri.

‘Ntoni, trasennu di cursa:- Mara!

‘Minicu:- Chi fu?

‘Ntoni:- Bastianeddu, Saruccia, Mara!

Nesci ppi versu  ẻ so’ frati.

‘Minicu:- ‘Ntoni!

Ma chi successi?

Fa ppi ghiri versu ‘a cumuni, quannu s’i ‘ttrova davanti.

Cu’ siti?

‘I dui ‘u vaddunu, si vaddunu, vardunu ‘ntornu…

Saruccia, trasennu a fìscina:- Mamma, papà!

‘U stissu Bastianeddu, Mara e ‘Ntoni.

Su’ tutti e sei abbrazzati, ora - ognunu cc’a so’ posa.

‘Minicu s’assetta. ‘U modu ‘i vestiri…Cettu di fora si vidi…’A vuci…Sani d’aspettu, sì…ma l’aria…Duci duci pari c’ allùsciunu senza mancu tuccari.

Mara : - Âta mangiatu, âta…?

‘I dui ‘i vaddunu e si tenunu ppi manu.

 Ỏ solitu, veru?

Patri : -  Ccà ci su’ ‘i soddi d’ ẻ misati.

Bastianeddu ‘i pigghia e ci potta ỏ nannu ch’ ẻ posa, doppu ca ci arristànu’n manu, supra ôcche cosa.

‘Ntoni:- Assittativi, mangiati.

‘I dui pari c’addumannunu ‘u pirmissu a ‘Minicu ca ci fa ‘nzinga. S’assettunu. Mara ci ‘llinghi ‘u pani e ci ‘u spatti. Iddi spattunu ‘u so’ pezzu, e di ‘na mità ni fanu ancora dui. Unu ci ‘u spatti a ‘Ntoni e Saruccia, l’ autra a l’autri dui. Mangiunu, rilassati, tranquilli. ‘I  nichi ‘i  ‘llinghiunu ‘i vasuni e s’i ‘ccarizzanu.

‘Minicu:- Vinu?…

Patri : -  Sì…

Matri : - Razzii…

‘Minicu:- Mara, ‘o pigghia ‘na buttigghia di chidda cc’u pruulazzu.

Accussì fa Mara. ‘Minicu ci fa ‘nsigna a ‘Ntoni ca ci avvicina.

Ma parrunu sempri accussì picca?

‘Ntoni:- Ỏ  spissu. ‘U restu n’u dicunu ccu ll’occhi. Accussì ni ‘nzignaru.

 Mara, tunnannu:- Di chiddu bonu, ah?!

‘Minicu stuppa ‘a buttigghia. Ci ‘llinghi ‘u biccheri a ‘

Matri : - Danchiscenni.

“ Dänkscen “

‘Minicu:- Si n’acchiana…Approsit!

… ỏ

Patri : -  Tanchiou!

“ Thank you “

‘Minicu:- N’ marteddu e ‘na tinagghia…

Patri : -  Comu?

‘Minicu:- Dicu: saluti!

Patri : -  Tanchiou!

‘Minicu:- Ca ‘nchiovimi, beddu!…

‘U patri vivi a sigghiuzzu vardannu e rivardannu cchiù megghiu ‘nda n’ postu autu, tantu ca ‘Minicu cecca di capiri, senza arrinescici, chi è ca sta alluzzannu.

‘Ntantu ‘a matri s’à vutatu versu ‘i nichi e ‘Ntoni assittati ‘n terra e ci fa “ Bau! ”, ch’i ‘nsigni e senza ‘uci, facennuli arririri…

Matri : - C’erunu tri passiri cchiù unu, quattru…

‘Minicu:- ‘I muschitteri d’aceddi.

…Addoppu, ‘Minicu ci va dannu n’ occhiu, si metti ‘na mappina ‘n testa e ci fa la vicchiaredda sgangularata. Ridunu. Fuuramuni Saruccia, ca però quannu ‘a matri fa ‘a facci tinta si frastorna. E quannu ancora ci fa “ Bau! “ – ma comu ‘na maara – si cangia Saruccia e si ci ‘etta ỏ coddu. L’autri si sganascianu. Saruccia arridi picchì ora ‘a  matri ‘a ‘zziddica. Mara, cchiù arrassu, è muddacchia. ‘A matri ‘a vidi e ci avvicina. ‘Minicu varda ‘i dui ca si vardunu. Si parrunu ch’i musculi d’a facci, cc’u caluri d’i ‘ita, cc’a luci di l’occhi ripìgghiunu discussi e ‘ cumpletanu. Arri dennu ‘a fa ridiri, a Mara ca s’a ‘bbrazza.

Matri : - Âmu travagghiatu!

Nesci soddi d’a bursetta. Poi ‘i ‘etta a ll’aria.‘U patri si sca lìa…Pigghia e ghetta. Nesci soddi d’ ẻ quasetti, d’a punta di ‘na scarpa. ‘Minicu ‘u  ferma, ‘a cunfrunta cc’ u peri

Patri : -  Erunu cchiù granni!…

‘Minicu:- Bonu è ‘u metudu.

‘A muggheri pigghia soddi ammugghiati ‘nd’ỏ bursillinu naturali, ‘u pettu; nn’avi ancora ‘mpurtusati com’u maritu. Pigghiunu e ghettunu. ‘I nichi si ci tummunu ‘n menzu, si ci arruddulìanu. Mara e ‘Ntoni vardanu. Appoi tutti ci furriunu attornu, ẻ soddi.

‘Minicu, pigghiannuni ‘na catta:- Su’ a milli a milli, però fanu fudda!

Si tirunu macari a iddu.

Mara : - ‘A casa ‘a ‘ttruvastuu?

Matri : - Sì.

Cuntenti

Patri : - Sulu ca ni jttaru fora.

Matri :- Ancora n’âumu siggiutu.

‘Ntoni:- E allura?

‘Minicu:- Sonunu ‘i tocchi, dissi unu.

Patri : - Piccamora amuninni.

‘Minicu:- Unni?

Patri, rifacennu cc’a manu ‘u motu ‘i l’ unni:

- Propriu…a mari.

‘Ntoni, ỏ nannu:- Ci avemu ‘na casedda ppi l’occasioni.

Mara sta ghennu ‘nd’ ẻ so’ cammiri.

‘Minicu:- Unn’è ca vai?

Mara : - A priparari ‘ddi quattru pezzi.

‘Minicu:- E ‘u zitu?

Mara : - …“ Senza re e senza regnu semu ”. Ppiccamora âmu a peddiri tempu s’allura ‘n culleggiu ppi daveru vanu a finiri ‘i mo’ frati.

‘Minicu:- Picchì?

Mara : - “ Ca picchì quattru no’ fanu tri ”. Avaja, nannu. Senza casa, ‘nda ‘sta si ruazioni…

‘Minicu:- Comu senza casa?

Mara : - E chi è n’ ẻ sintisti?

‘Minicu:- Picchì, chista chi è?

‘Ntoni:- Ma ora c’è macari ‘u opà e ‘a omà…

‘Minicu:- Chi ti pari c’à pigghiatu acqua e ‘a casa stringìu?…

 Mara - abbrazzannisillu, ‘u stissu fa ‘Ntoni:

- Ni sta’ sarvannu, nannu!…

‘Minicu:- ‘U nannu pumperi!

Ci ‘u ‘o spieganu  ẻ so’. Maritu e muggheri, ‘Minicu ‘nd’ỏ menzu, fanu ppi vasarici ‘i manu ma siccomu ‘Minicu ‘i ritira ‘i dui‘ndap

panu ‘i testi: ci scappa di ridiri, appoi ‘n modu babbu.

‘Minicu ‘i vadda

No’ criu?…

Arridunu. Sonunu ỏ citofunu. ‘Ntoni ‘o grapi.

Mara, facci vidiri ‘ddi stanzi leggi. Ccu trispiti, tavuli e littini ‘a ‘mbaddamu ‘a situazioni.

‘A famigghia s’arritira ccu milli salamillicchi.

‘Ntoni:-  Era ‘u pustinu, te’ – ‘a ‘cchianau ‘a signura Nina.

Macari iddu ppi stanzi, ppi unni ‘Minicu ci à fattu signali mentri à’ liggiutu l’indirizzu. Vadda ‘u mittenti e accalura. Trimannu cecca di àpriri lestu ‘dda busta.

Leggi. Leggi.

‘Minicu:- Mi volunu fari moriri!

Mara, trasennu:- Nannu?!

‘Minicu:- Je suis ammeri ccà!

Mara : - Chi c’è?

‘Minicu:- Mi volunu fari moriri!

Mara : - Parra, nannu. Chi fu?

‘Minicu:- Doppu vi cuntu…No’ ti spagnari. Mi volunu fari moriri!

Ci avi ‘a ‘ucca sicca. Mara ci duna l’acqua. Leggi.

“ Tu dicisti di irimminni…” Mo’ figghiu ‘u ranni… “ e iu mi ni ii… ”

Mo’ figghiu, Mara, mo’ figghiareddu…

Supra ‘a potta arristaru ‘i tri frati.

…E non è sulu. Ccu iddu c’è tutta ‘a truppa…Matri…figghi, muggheri, niputi,…No’ ti spagnari, Mara, ca ‘u laricu s’attrova. Viniti ccà, niputeddi mia…Mi pirdunaru e iu pirdunu a iddi.

…Doppu tutti ‘st’anni…’sta littra…Cosa di farici ‘u quatru…’A mo’ famigghia!…’U’ âtri e iddi…no’ ci fa nenti, ccà c’è laricu ppi tutti. Vogghiu moriri chinu comu n’ovu! Chi bestia ‘stu nannu ca ciangi, averu?

Bastianeddu:- No, nannu. Arresti ‘u nostru esempiu ppi sempri.

Maritu e muggheri, serii, supra ‘a potta ânu ‘ntisu quantu aggiuva.

Patri : -  Vuliti ca ni ni êmu?

‘Minicu:- Chi diciti?

Matri : - Senza cumplimintarisi.

‘Minicu:- Ma no. Avriti modu di canuscirivi mariti, muggheri e niputi. ‘O sistimativi. Vi precu di lassarimi annicchia sulu…quantu m’a ‘mbaru a mimoria…Penzici tu, Mara.

Si ritiranu. Fora si senti vuciàri di genti assai. ‘Minicu ‘nchiudi ‘u finistruni.

Annicchia sulu, quantu mi godu ‘stu sciauru di paci, ‘stu caluri dintra c’acchiana, ‘i naschi ca mi pungiunu, l’occhi pronti e ‘u ciriveddu sutta tiru…Appoi duci addiventa quannu sbotta ‘stu chiantu. ‘A mo’ famig ghia, ‘n chinu! Cu’ n’appi n’appi…no’ m’intaressa…Sugnu prontu ppi sfuarimi di tutti ‘st’anni. Vogghiu sulu cianciri…Prontu…

Sonunu - n’ autru tonu.

Bo’ va! Mancu ‘na lacrimata, ‘na ciangiuta, si pò’ fari ‘n paci…Vo’ ddiri ca s’arridiri.

Sonunu - ‘ u solitu tonu. ‘Minicu si sistema. Si cunnuci. ‘O grapi. Trasunu: patri e matri a quattru peri ccu du’ immi; Bastianeddu ‘n coddu a ll’ unu, Saruccia a cavaddu ‘i l’autra; ‘Ntoni e Mara ammugghiati, ccu n’ cufinu a ll’ unu ‘n testa. ‘A caruvana  ẻ         l’ arabbi. Furriunu circannu ỏ nannu. ‘Minicu trasi ccu l’assisten ti suciali e l’animaturi. Arrestunu.

‘Minicu:- ‘A caruvana di mammalucchi. Chi stati facennu?

Toni babbi

 Patri : - Circassi.

 ‘Minicu:- Circassi lei.

Matri : - No, Cir-ca-ssi.

‘Minicu:- Ma picchì à’ ciccari iu?!

Patri : - Circassi, del Circasso.

‘Minicu:- Sì, di ‘stu Caucaso.

Si dici della Circàssia.

Saruccia:- Ppi sghizzari!

Bastianeddu:- Ti ‘uleumu fari arridiri tri voti.

‘Ntoni, c’a vuci babbigna:- E ‘na ‘ota ccu chistu

Posa ‘u cufinu.

Mara, ‘a vuci ‘i prima:- E ‘na ‘ota ccu ‘st’ autru.   

Posa ‘u cufinu. ‘I scummogghiunu: su’ chini di soddi.

‘Minicu:- Ma…

Bastianeddu:- Ora ora ‘i puttanu, quannu sunaru di l’autra intrata.

Mara : - ‘U maritu e ‘a muggheri. C’i ‘ffidaru ppi premiu ca no’ si sciuggheru.

Cangia tonu e ccu ll’occhi di sfida versu ‘i dui

Dici ca ci nn’è ancora.

Saruccia:- ‘I ‘eru a pigghiari.

‘Minicu:- ‘I soddi d’a lotteria?

‘Ntoni,comu a Mara:- Sì.

 Ass.Suc.:- Annunca!…N’u cuntaru a ddà ssutta. Ỏ solitu: vuci…S’âunu allanza tu e s’a staunu pigghiannu ccu nu’autri.

Saruccia:- Nannu, quannu pottunu l’autri ‘i jttamu tutti ‘nda ll’aria?!

Bastianeddu abbatti ‘i manu. Ci ‘u ‘mmisca a patri e matri, ẻ frati, a ‘Minicu e a ll’autri dui ca no’ sanu ‘u picchì.

‘Minicu:- Ma sicuru ca caperu chi ci vannaliài?

Mara : - Sì. Ni dissiru “Birbanti!”.

‘Minicu:- E chisti bi li mettu ‘n cuntu. No’ si toccunu d’a banga. ‘I libbretti v’i tegnu iu.

‘Ntoni:-  Dissiru ca si Mara si marita ‘i mobbili c’i fa ‘u Quarteri.

 ‘Minicu:- E comu ‘a sappiru ‘a storia  ẻ Mara?

Mara : - ‘A signura Nina ‘ndisi tutta ‘a discussioni d’ ỏ finistruni.

Bastianeddu:- Chidda aviri ‘na ‘ricchia ca furria baccuni baccuni.

Saruccia si carcarìa.

‘Minicu:- Ma picchì tutta ‘sta ginirosità e tutta di coppu?

Animaturi:- ‘Nd’ỏ quarteri ânu latti aggrupatu cc’u Cumuni.

‘Minicu:- ‘Na quistioni di principiu.

Animaturi:- Ma no’ sulu.

Ass.Suc.:-Unu macari cetti ‘oti pò’ sbagghiari, ma poi sempri na ll’interessi d’iddi! È ca cetti moduli n’ ẻ volunu lassari mancu a coppa ‘i lignu, l’ânu ‘n’ỏ sangu.

‘Minicu:- Allura!…Chistu è ‘u patri e chista è ‘a matri…L’assistenti suciali, l’animaturi – appatti ‘u duviri, du’ amici…

2ª Vuci:- Prufissuri… Prufissuri…

‘Minicu:- Allura…Diceumu…’Stu patri ccu ‘sta matri si ficiru vivi e, accussì comu ‘i viriti, d’ora ‘n poi ponu stari ccà…Mara avi diciarott’anni e spatti spuntau zita e dici ca s’à’ maritari: vulennu e putennu si putissi arricampari  ẻ frati…

1ª Vuci:- Abbucatu…Abbucatu…

Animaturi:- Criu ca ccu bui l’ânu.

‘Minicu:- Già, ca macari chista sappiru!…

Aprennu e affacciannusi – patri e matri vanu accucchiannu mossi babbi…

Cu’ è?

1ª Vuci:- Nu’ autri, N’à’ scusari pp’ ỏ distubbu, pp’i riali…Non è ppi passari avanti…’u sapemu ca pò’ ‘nguantari ‘a siruazioni…Ci vosimu fari ‘ rialu di quatteri ẻ carusi…

‘Minicu:- À’ caputu e no’ m’à’ ‘ffinnutu…Si propriu l’à’ diri m’à vinutu di ciangiri. Ma sarà picchì mi fici vecchiu. Fossi arrimuddai, e no’ sulu ‘i fora…

 2ª Vuci:- Chi va dicennu, si pari ‘na cicala ch’i ‘ammi d’ariddu!

‘Minicu:- Sa’ che beddu?!

1ª Vuci:-  ‘N’ autra cosa: ẻ cumunali ppi ora no’ ci facissi nenti; senza sdirupal li d’i scali, va… Addoppu, casumai, ci pinzamu nu’ âtri. Senza falli iri ca stamu acchianannu n’ pugnu d’ ỏ quarteri e accussì ci facemu abbidiri ch’ ẻ  carusi ponu stari tranquilli…E senza ca fanu supirchiarii ca l’occhi ci scippamu.

‘Minicu:- ‘I ‘ttaccu?…

2ª Vuci:- Si criri…

‘Minicu:- A cchiù taddu!…

1ª Vuci:- Arrivedecci.

2ª Vuci:-  “Arrivedeglielo”.

‘Minicu – ‘n sì e no ‘ntra iddu:- “A so’ maritu” – no’ a mmia?!

Fa pp’arritirarisi.

Francu:- Ossequiamu.

Tina : -  Saluti a lei.

‘Minicu:- A tutti…Francu, Tina! Chi mi cumminati?!

‘I frati s’affuddaru ỏ baccuni.

Tina : -  Ni vitti mo’ zziu.

Francu:- Ni n’âumu scappatu d’a ‘mpinnata e n’âumu ammucciatu ‘nd’ỏ deposi tu d’ ỏ pisciaru pronti ppi pigghiari ‘u volu ma no’ nn’arrinisciu.

‘Minicu:- E ddà pisci ci su’ no’ aceddi!

Tina : -   ‘A fami ni vinciu. Appoi ccu ‘ddu fetu di stoccu…

 Francu:- e di baccalaru, stâumu accupannu. Mentri niscemu ppi pigghiari ‘na ‘uccata d’aria, passa so’ ziu…ni pigghiau pp’a ‘ricchi…

 Tina : -  Ni ficiru ziti ‘n casa.

 Francu:- Ficiru ‘a paci.

 Tina : - Quannu semu cchiù granni ni fanu maritari.

A unu a unu ‘i carusi si ni trasunu, tranni Mara.

‘Minicu:- Francu, a casa di Tina ci vai ma senza starici troppu assai e senza mangiarici troppu ỏ spissu, ca finisci ca si para di spicciarisi, di ‘nderessi…vi fanu primura e vi fanu acchiappari.

Tina : -  Ma chi ci ‘ngucchia?!…

‘Minicu:- Tina, ascutimi. Tempu n’aviti tantu!

Travagghiati e vi mittiti ‘i soddi ‘i cantu. Ât’a pattiri sicuri. Si aviti bisognu, ôcche cunsigghiu…sapiti ca ci putiti cuntari ‘ndỉ mia. Auguri; ni sintemu…

Francu, Tina : - Grazzii; arrivedecci.

‘Minicu:- E sugnu cchiù cuntentu! N’ ỏ dicu iu? Mi volunu fari moriri!

…Ma iu… tegnu duru!

L’animaturi e l’assistenti suciali si calunu versu ‘i du’ nichi ca si ni fuiunu arreri ỏ patri ea ‘ matri.

Ass.Suc.:-Addà ssutta…diceva…Ni cuntaru…Ma non è ca capemu tuttu!

‘Minicu:- Allura…Chisti su’ ‘u patri e ‘a matri ca cchiù avissiru a stari ccà. Mara s’avissi a maritari e si putissi teniri ẻ  frati. ‘A doti, secunnu ‘a Stidda e ‘a Pruvvidenza, ci avissi a gghessiri picchì ci ‘a sta facennu ‘u quarteri. Mi dispiaci sulu ca soddi no’ nn’aju tantu assai - anzi, vulennu, fussiru piccaredda…

Ass.Suc.:-Mi pari ca troppi “si…” ci sunu.

Animaturi:- S’à’ stari accura.

 Patri : -  Nenti cura.

Matri : -  ‘I figghi su’ ‘i mia. Iddi su’ boni e spetti e n’  ẻ tocca nuddu.

Di comu parra, Saruccia patti a ridiri; Mara a cummovisi; ‘Ntoni e Bastianeddu si vaddunu.

Ass.Suc.:-Ma signura…

Patri : -  I lavu iu.

Animaturi:- Chi?

Patri : -  I lavu iu.

‘Minicu:-  Macari ẻ ‘ranni?

Patri : -  No… I lavu iu…

Ammustra ‘a scritta ‘nd’ẻ robbi.

‘Minicu:- Viremu?…

“Ai lav iu”: vi voli beni.

Cettu ca ppi scilinguagnulu straneru…

Patri : - Semu polliglotta…

Matri, curriggennulu:- Pauluglotta!…

‘Minicu:- E Duminicu Sàja.

 Patri : - Poliglottidi, va’.

 ‘Minicu:- Va be’!…

 Matri : -  Iu ‘i fici arridennu ccu duluri…

 Patri : - ‘I ‘uci…Arrideva, ciangeva…E iu ‘dda bbanna arrideva quannu idda arrideva e ciangeva ccu idda…

Matri : - ‘I mo’ figghi…Nuddu…Sulu iu…E macari mo’ maritu, và…

Patri : -  Si…“và”...M’appatteni!

Matri : - Sì.

Saruccia:- Ora viditi comu vi pigghiunu pp’u….

Patri : -  Saruccia.

Matri : - Vo’ jucari, ‘a mamma?!

Pigghia a  Saruccia ppi manu e, girannu, ‘a fa ghisari. ‘U stissu fa ‘u patri ccu Bastianeddu; ‘Ntoni abbatti ‘i manu, adduma ‘a radiu: musica.

Animaturi, a Mara:- Ci ânu coppi di geniu!…

 Mara : -  D’iddi ni pigghiamu esempiu.

 Ass.Suc.:-Ni pìgghiunu aiutu ‘n soddi, mi pari?!…

 Animaturi:- Si su’ spetti cc’u tempu si vidi…no?

 Mara :- Su’ granni.

È ca jocunu comu ‘i picciriddi. Accussì ni piaciunu.

Patri : -  Mara!? Tu no’ gnochi?

Mara : -  Jucamu ẻ paroli antichi?

Tutta ‘a famigghia:- Sì!…

‘Minicu:- E cu’ n’ ẻ sapi?

 Matri : - Vo’ diri ca sta piddennu ‘u Sicilianu.

E accussì - com’  ỏsolitu - macari facennu crocchiu, ppi es., o muvennusi, a situazioni ‘mmiscati o…- si parrunu a ‘mmucciuni, ‘n privatu ora suttintinnennu di chistu e ora di chiddu, e…( Si a cosca, e vulennu, si putissiru iri tuccannu - cchiù o menu - ‘n sichi tanza…)

Patri : -  Chi voli diri non sugnu “accufurnatu”?

Mara : -  Non sugnu di mal’animu.

Patri : -  Abbarrujutu?

Mara : - Abbarruatu, cunfusu.

Matri : - Bunaca, cajella è?…

‘Ntoni:-  Giacca, gileccu.

‘Minicu:- Ma si s’ânu a scutulari macari ‘a carina…

 Matri - ỏ maritu, ‘nzignannuci appena a ‘Minicu:

- Varvasapiu? 

 Patri : -  Ca ci âvi midudda, ciriveddu.

 Bastianeddu:- Rajetta?

 Matri : - N’ ferru tiratu ppi longu.

 Mara : - Ppi tirari linii ritti e arraggiunati.

A cc’aggiuva ‘a vilanza?

 Patri : -  Ppi pisarili ‘i cosi.

 ‘Minicu:- O ppi fari giustizia.

 ‘Ntoni:-  Semu zurri?

 Patri : -  Ruvidi.

 Matri : - Sausa?

 Patri : -  Sassa.

 Mara : - L’âmu pruvatu tutti!…

 Matri : - Mastriddu?

 Mara : - ‘U signu ca s’angagghiari.

 ‘Minicu:- Qual è?

 Patri : -  Pretéritu?

 Mara : - Passatu.

 Matri : - Sbilari?

 ‘Ntoni:-  Fuiri?

 ‘Minicu:- O…livarici ‘u velu.

 Patri : -  Tadduni?

 Mara : - M’addugnu?…

 Saruccia:-  No…’u darreri d’a scappa…

 ‘Ntoni:- C’è sempri!?…

‘Minicu:-  Ppi dari corpa o ppi scappari?…Mazzolu?                    

Patri : -  ‘U marteddu ‘i ferru.

Animaturi:- ‘Mbuccata?

Ass.Suc.:-‘Na speci di timbulata.

Bastianeddu:- Zicchittata?

‘Ntoni:- ‘Na nnicca ch’i ‘ita…Ma non è picca?

Mara : - Certu. ‘U pirciaturi chi è?

‘Ntoni:- N’ firrittu ppi fari purtusa.

Patri : -  Ccu “carramari” chi s’intenni?

Matri : - Chistu si sapi.

Animaturi:- Vavusirij?…

Patri : -  Picciriddirii…

Ass.Suc.:-Amistà?

Matri : - Amicizia.

( … )

Saruccia:- Vavalaggiu?

Bastianeddu:- ‘U sanu tutti!

Mara : - Macari ‘na casa.

Animaturi:- Vi piaci tuttu ‘stu schifìu, ah?

‘Minicu:- E sa’ chi ci à’ ghessiri, ancora!?… À’ ‘rrivari ‘a mo’ famigghia  ỏ cumpletu!

Ass.Suc.:-Ma non è megghiu allura?…

‘Minicu:- ‘A casa è granni e nu’ autri stringemu.

Ass.Suc.:-Mah!?…Chi sacciu iu ‘sta storia?!…

‘Minicu:- M’accattu n’autra casa?…

Animaturi:- Cca!?…

‘Minicu:- ‘A filu. Ahu, ‘a filicità è semplici! ‘I viditi?…

Animaturi:- Eh?!…Eh?!…

Ass.Suc.:-Sintiti…femmi…Tuttu chiddu ca putemu fari nu’ autri ‘u facemu… 

‘Minicu:- ‘U sacciu c’a parti ‘u duviri siti brava genti.

Bastianeddu:-  ‘U sai pà? Idda ci ‘a fa a tirari minicucca.

‘Ntoni:- ‘A ‘nzittau ppi sbagghiu.

Ass.Suc.:-Ppi sbagghiu?…Mara, passimi ‘u cannolu.

Ci passa a ll’animaturi. Finisci a sonu spettu-babbu di risata. L’animaturi c’assicuta a Mara. E corpa di savvietti, di pezzi. ‘I nichi ‘o pigghiunu cuscina. S’ i tirunu. Tutti e tutti a quattru peri macari.

Vuci Radiu, di fora - macari già ‘na musica:

- E ora ripitemu ‘i risuttati d’a schidina.

Musica.

‘Minicu‘a ‘o pigghia. Addumata ‘a so’ radiu va ciccannu ‘u stissu prugramma. Di du’ bbanni:

Cu’ ancora à’ cuntrullari, si vinci mi fa n’ rialu.

Tranni ‘Minicu, attaccunu a tirarisi manati di soddi.

Vi leggiu ‘i risuttati

S’astuta chidda ẻ fora

Pattennu di l’urtimu e senza ‘untuari ‘i squatri.

‘Minicu:- Viremu si m’à’ ‘ccattari ‘sta casa!…

Attacca ccu l’elencu. ‘Minicu si va astuiannu. Si cumingia a sbuttunari.

‘Ntoni:-  Nannu, sa’ jucari?

‘Minicu:- No. ‘I ‘mmiscai a comu è ghè!

 N’ autru nnummuru.

Mi volunu fari accupari.

Lassunu di jucari.

Avaja, spicciti!

Silenziu radiu.

E chi successi?!

Vuci Radiu:- No’ vi spagnati: n’ biccheri d’acqua.

‘Minicu:- Giustu ora âv’appilari!

Ancora.

Mi volunu fari moriri!…So’…so’…?!…

Avaja, sbagghiai!

Vuci Radiu:- Ppi sghizzari! ‘U veru risurtatu è…

‘U dici.

‘Minicu:- Dudici! Dudici.

Abballunu.

Vuci Radiu:- E ora ‘u numuru vincituri…

1…X…2… No no, liggii ‘u titulu…’U nummiru è…

Ora è sodu ‘Minicu. Si susi. Pianu va ‘o baccuni.

Animaturi:- E va be’, bonu macari! Tri miliuni vinceru. Auguri!

‘Minicu:- E ‘i tridici?

Animaturi:- Mancu ppi “ farivi ‘u sangu acqua “.

‘Minicu:- Quantu?!

Animaturi:- N’ miliardu e menzu.

‘Minicu sbatti ‘u finistruni. Riapri.

“ E bonu! ”;. ‘U cunsolunu…“ Chi è, ppi ‘na para ẻ casi?… ”;

Vuci Radiu:- E…ora ‘u risuttatu di ‘na curiusa amichevuli: Benfica – Ficarazzi.

Musica.

Patri : -  Iz na’ ttisi.

“ It is not easy “.

‘Minicu ‘u varda.

?!…Non è facili: iz na’ ttisi.

‘Minicu,taliannulu:- E tu chi ni sai?!…

‘Ntoni! Ora iu ti dugnu ‘i soddi e tu ‘o ‘ccatti bellu rialu.

‘Ntoni:-  Ppi cui?

‘Minicu:- Ca ppi chiddu d’a radiu…Mi volunu fari moriri!! Vincii!!

Saruccia ca vardannu à’ ghiucatu cuntinua a tirari soddi a ll’aria.

No’ ti prioccupari, ‘a niputedda, c’appena temminanu ti dugnu l’autri.

‘U patri…’a risata è babbicedda…

Attaccunu a fari ‘uci e coppa di pezzi, cuscina e…

Non è ppi soddi, è ppi chiddu ca n’à’ ffari!

E cu’ pò’ dommiri?!

Ci fanu l’applausu.

Saruccia:- ‘A ninnanna t’a cantu iu.

‘Minicu:-  ‘A ninnanna m’a cuntaru ‘i fatti.

Si cummovi

Sulu ca m’a cantaru ch’i campani e tutta ‘nda ‘na vota.

Sta beni!

Saruccia:- ‘U sai? Mi canta ‘na ninnanna ca sapi accussì duci…

‘Minicu:- Ognunu âvi ‘a so’ ninnanna ca l’accheta…

Amuninni a ‘dda bbanna, ‘o brindamu…nuci, nuciddi e ‘miricanu…

Tonna arreri: astuta ‘a radiu. Nesciunu. Ognunu ccu so’ modu. ‘U fora:

Nina : - À’ caputu!?…Secunnu ‘a Stidda e ‘a Pruvvidenza…

‘Ntoni:- A chi boi, Nina?!…

Nina : - Ca cettu, ‘Ntoni!…

E ridunu – si volunu.

C’è cu’  frisca “ Lu suli è già spuntatu di lu mari ”. Si ponu aggiungiri, murmurii e paroli…Si pò’ sentiri tutta, ôcche pezzu -‘n palcu o ‘n sala…o ‘mmiscati…Oppuri si ni pò’ no’ fari nenti.       

               

SIPARIU

e

Fini d’a cummedia