Nu’ sulu li pacci su’ pacci

Stampa questo copione

(E’ sera tardi, la scena è illuminata dalla sola lampada che è appesa al soffitto)

Nu’ sulu li pacci su’ pacci

di Corrado Musio

1° atto

(E’ sera tardi, la scena è illuminata dalla sola lampada che è appesa al soffitto)

Uccia              (è in scena che rovista vicino ai fornelli. Dalle camere da letto di sente la voce di)

Cianu              Stuta la luce, ca è quasi menzanotte!

Uccia              (alza gli occhi al cielo con sofferenza e sopportazione)

Eh, Signore! Tutti intra ‘sta casa l’ai mandati. Comunquesia ci quista ete la voluntà te Ssignuria, allora sarvame armenu l’anima mia. Osci e sempre così sia. (si fa il sengo della croce e recita) Me corcu allu jettu meu e nu’ sacciu ci me lleu, alli mani toi Domine raccumandu lu spiritu meu. Me corcu allu jettu e ddhau ‘na oce, chiamu Cristu ccu la croce, chiamu Cristu ccu li Santi, nu’ tantazione me vegna a ‘nnanti. Debbo morire e non so come debbo morire e non so quando! Posso morire questa notte, liberatemi Signore da ogni male e così sia. Gesù, Giuseppe e Maria ti dono il cuore e l’anima mia. Vergene ci te sabbutu nascisti, ‘na crazzia te vegnu a ciarcare, ppe’ quiddhu beddhu fiju ca facisti e lu facisti la notte te Natale: Te preu Matonna mia, me sautìsci li basogni mei  e nu’ mancare! ‘Na crazzia te cercu e cuncessa me sia e ccu lu core te ticu l’Ave Maria…

                       (recitando l’Ave Maria spegne la luce e va nelle camere da letto. Alcuni attimi di

                       pausa segnano il passare delle ore. Fuori c’è temporale con acqua e tuoni e vento 

                       forte. Sono ormai le cinque del mattino)

Chiccu            (entra dalle camere da letto  in camicia da notte. Si ferma al centro della stanza   mentre parte l’aria: “La donna è mobile” dal Rigoletto. Atteggiamenti e mimica appropriata come se fosse realmente lui a cantare. Dopo un po’ entra)

Uccia              (precipitosa) Tata… Tata… ma ‘nzomma… (gli spegne il registratore che Chiccu tiene appeso sulla schiena e che fino a quel momento non si era notato)… te rendi contu ca ‘ncora nu’su’  mancu le sei? E sai ca poi lu Cianu se nnoja.

Chiccu            Ci ccu lu bbruscia l’angiala!

Uccia              (lo riporta nelle camere da letto) Sciamu e statte n’addhu picca curcatu ca è mprima ‘ncora. (dopo un attimo rientra e si mette a preparare il caffè. In realtà riscalda quello del giorno prima. Si ode, compatibilmente con il rumore della pioggia, in lontananza una nenia natalizia. Una raffica di vento spalanca la porta che da dall’esterno. Uccia corre a chiuderla).

Cianu              (dall’interno) A portaaaa!!!   

Uccia              (come se non avesse sentito. Un’altra raffica di vento la fa di nuovo riaprire. La richiude).

Cianu              (c.s.) A portaaaa!!!

Uccia              (gli rifà il verso) A portaaaa!!! (gesto di insopportazione. Ancora una forte raffica di vento che questa volta fa spalancare la finestra. La chiude).

Ninu                (c.s.) A fanesciaaaa!!!

Uccia              Eh, osci ‘nzigna bbona la sciurnata!!! (gridando nelle camere) ‘Mbece stai ncora ccu la camisa te notte,  poti vanire ccu tte ddafrischi ‘nu picca puru te, ccu chiuti a fanescia, a porta e lu fessa ca sinti!!! (scende in cantina).

Dudù              (apre lentamente la porta d’ingresso dando un rapido sguardo in giro. Ha in mano una rivoltella. Entra e tira dentro)

Sasà                (che ha in mano un qualsiasi uccello imbalsamato e di modeste dimensioni)

Dudù              (chiude velocemente la porta e  parla a bassa voce) L’abbiamo scampata per un pelo!

Sasà                (parla anche lei a voce bassa) Sicuro che nessuno  ci ha visti entrare qui?

Dudù              Stai tranquilla! Chi vuoi che ci abbia visti a quest’ora? Non c’era anima viva in giro con questo tempaccio.

Sasà                Oddio, questo vento mi ha scompigliato tutti i capelli!!!

Dudù              Sei sempre carina, anzi così lo sei ancora di più.

Sasà                E ancora di più lo sarò quando riusciremo a piazzare i diamanti che ci sono qua dentro. (indica l’uccello) Andrò ogni giorno dal parrucchiere!

Dudù              Certo cara. (la abbraccia) ti comprerai finalmente quello che hai sempre desiderato. Certo che è stata una bella idea far passare la frontiera a mezzo chilo di “confetti” nascosti in quest’uccello per il museo.

Sasà                Ti voglio bene, Dudù!!!

Dudù              Anch’io tesoro. (fa per abbracciarla ma una raffica violenta di vento spalanca la finestra e a Sasà le cade di mano l’uccello. Contemporaneamente)

Cianu              (dall’interno) A fanesciaaaa!!!

Dudù              (impressionato) C’è qualcuno… presto fuori. (scappa via trascinando con se Sasà e lasciando l’uccello per terra e la porta aperta)

Cianu              (entra e si è accorto che è aperta anche  la porta) A portaaaa!!! (accorgendosi che Uccia non c’è) Addhu tiammana è sciuta? Quandu serve nu’ nc’è mai! (va a chiudere la finestra mentre dalla porta d’ingresso fa capolino Dudù per cercare di riprendere l’uccello, ma non fa in tempo perché Cianu ha già chiuso la finestra e si sta voltando per avviarsi alla porta. La chiude e poi chiama) Uccia… Uccia… (apre la porta della cantina) A ddha ssotta stai?

Uccia              (dall’interno) Sine, staci vegnu, uccume!

Cianu              U cafè è prontu?

Uccia              (c.s.) Sine, lampu allu cafè! Aggiu scarfatu quiddhu te ieri sera, sulamente nzuccaratu nc’ole.

Cianu              Nu’ nc’è basognu. Lu cafè se custa ‘maru, specie moi ca lu nzuccuru costa caru. (prende una tazzina, si versa il caffè e beve facendo una smorfia di disgusto) Ci aggiu dire lu giustu senza nzuccuru ete ‘nu schifu, però a iddha ttocca ccu dicu cusine sanò è capace ccu nde mprufitta e ccu me strusce toi tre chili te nzuccuru a doi tre giurni. Alla vita ttocca tte ccuntenti te quiddhu ca tieni e ca te tae lu Signore. A me m’ave ‘ncuzzattatu ‘na fessa te quiddhe e ttocca me la tegnu. E cci aggiu fare? Dici ca me la taju? E poi tole! E ci topu me la taju rriva lu mumentu ca serve ntorna? Cci fazzu? Me la ncoddhu ccu la sputazza? No, no, lassamu stare le cose  cose comu stane ca è meju! (ritorna nelle camere)

Uccia              (rientra dalla cantina, e avvicinandosi alla porta delle camere) Te manìsci ca è tardu? (attende invano la risposta) Eh…nu’ raspundi te? E mancu jeu! (si accorge dell’uccello che è a terra e lo raccoglie) Cci gghete ‘sta porcaria a cqua intra? Mah! Ttrorà ca l’ave spinta lu jentu quandu s’ave ‘perta la porta. Sine  cusine è statu. Ca li scupastrate ave ‘na samana ca nu’ passere e a ddha fore nc’è ‘nu muntone te rumate! (gridando nelle camere)  Cianu, ‘ncora? Mena, mena manìscete!!!

Cianu              (entra finendo di vestirsi, ma con molta calma facendo il verso a Uccia) Mena, mena… manìscete… e te stai ‘ncora senza subbrabbitu!

Uccia              (infilandosi subito il soprabito) Manìscete si, ca ogni fiata ca sciamu alla chesia ccu te, nde truvamu sempre quandu staci stùtene ‘e candele…

Cianu              E parcete nu’ bbai sula alla chesia?

Uccia              Parcete la novena te Natale l’ai fare puru teve, scumonacatu!

Cianu              Nde fazzu tante novene intra ‘sta casa! Ccu bbui nc’è ccu dici patarnosci e rusari te la matina alla sera.

Uccia              Mena  e quetu. Ca nu’ te vene mai a te lu pansieri ccu sciamu a messa.

Cianu              Ci era ppe’ meve le chesie le putìene chiutire tutte. A meve me fete la cira!!!

Uccia              Te si’ pesciu te lu tiaulu, maritu meu!!! Mena… mena… manìscete!!!

Cianu              Ahò, beddha, ci l’ai ccu me stammatina tìmmala. Ci tieni la ucca arsa vanne e ttacchete alla minna te soruta cusì te ddhafrisca!

Uccia              Nu’ è la ucca ca tegnu arsa!

Cianu              (ironico) Ah, no? E ccite allora?

Uccia              Lu core. L’era bbutu tanìre ‘ccu li pili  ccu te supportu teve.

Cianu              Meve? A cquai ci nc’ete unu ca aggiu ssuppurtare, quiddhu è sìrata.

Uccia              La sapìa… la sapìa ca lu nchione ete quistu! Ca lampu! Cci te face ddhu cristianu ulìa sacciu.

Cianu              Ah… nienti … cci m’ave fare? ‘Nu giurnu me li confia e unu me li sconfia!

Uccia              Ccite?

Cianu              Li vacanti!

Uccia              Però ci te piace lu tuce, ttocca te piazza puru lu ‘maru. Quandu se paca la pensione te piace però ccu te confia lu portafoju.

Cianu              Meh, ‘ste cose nu’ c’entrene te  matina ‘mprima…

Uccia              E no, parcè nu’ te cumbiene ccu le sienti. Manìscete cchiuttostu, nu’ essere sempre llantatu…

Cianu              Jeu? Ave te moi ca m’ane llantate… (gesto appropriato)     Ah! La pensione me la pacu ma poi ttocca  a meve fazzu le culitrumbule alla ‘mberza ‘ccu pozzu mandare ‘nnanti la baracca!

Cianu              Va bbonu! Mo’ ai spicciatu te rajare comu li ciucci stammatina?

Uccia              Sine, cumbiène ccu la spicciu sanò la novena la ‘nzignamu bbona, la ‘nzignamu. M’ai futtuta ccu facimu la telaca  a ‘nfacce tua e ccu bbai te pachi te alla posta la pensione ca sirama s’ave sutatu tutta la vita e moi nu’ nde cote nienti. Nu’ putìa scire jeu sanò perdu tiempu ccu ‘spettu, jeu ! Parcete jeu aggiu pansare ccu stau a casa, ccu cucinu, ccu pulizzu, ccu sciacquu… e li sordi li visciu ccu lu ‘nchialone!!!

Cianu              E ppe’ forza, ci sape te la capu addhu la tieni. Vecchiaia ‘nfame! Li sordi su’ sordi e nu’ l’imu manare. T’ai rascurdata cci fine ave fattu la marenda te sciuvatìa rretu?

Uccia              (risentita) Jeu nu’ nci corpu?

Cianu              Eh, no! Jeu nci corpu! (come se rivivesse la giornata) Jeu stau fore alla fatìa  mortu te fame, quista me ggiusta lu pane cumitoru e lu casu  e me ‘mpoggia lu scartucciu intra ‘na ursa te plastica parcè a manu nu’ me la putìa nducire ‘a marenda. (imitando Uccia nel parlare) E mo’ Cianu, su’ ssuta e aggiu ‘mpuggiatu la ursa a ‘nnanti la porta te casa, quantu pare ccu trasu essu te la cummare Ppina (con la propria voce) ca sanò ci ‘na matina nu’ pitteculisciati ‘nu picca nu’ bbe santiti bbone. Addhu cantru la cummare Ppina!!! (riprende a imitare Uccia) Essu e bbisciu lu scupastrate ca mena la ursa  ccu la merenda  intra le rumate. M’aggiu misa a critare Pascali… Pascali… lu casu… ma nu’ m’ave ‘ntisa… cci putìa fare cchiui? (con la propria voce) E cci eri fare…? Nienti!!! (offensivo) Pascali… Pascali… lu Pascali te sìrata!!!  E quistu parcete? Ca si’ fessa, mujere mia! Addiu casu, cumitori, pane,  addiu sordi, e addiu marenda te lu Cianu. E tieni lu curaggiu tte lamienti ca te tau li sordi ccu lu cuntacocce?

Uccia              Meh! Va bbonu… ai spicciatu…? Putimu scire? Cchiuttostu ‘u cafè comu era? Bbonu?

Cianu              No, menzu scemu! Tifatti m’aggiu schiattatu te risi!!! Anzi staci riu ‘ncora… (forzato) ah… ah… ah…

Uccia              Ah… ah… ah… te lu fessa ca si’ (prende l’uccello perché stanno per uscire).

Cianu              Cci gghè ddha porcaria ca tieni a mmanu? Sacchiarà ca sta’ te la ‘ncoddhi la paccìa te sirata… ccu ddhu bambulottu oi bbai alla chesia?

Uccia              Lu bambulottu te… (si blocca) nah,  sta’ dicìa “lu bambulottu te sirata”.

Cianu              Ah… sta’ lu ticìvi… nu’ l’ai tittu!

Uccia              L’aggiu truvatu ‘nterra; l’ave bbutu spingire lu jentu quandu ave spattutu la porta. Mo’ ci ssimu lu manàmu intra le rumate.

Chiccu            (entra sempre in camicia da notte e con in mano una spada fatta grossolanamente con due pezzi di legno) Carica, caricaaaa!!!… (esegue la marcia della carica) Fermi tutti… sanò bbe fazzu  rapportu a tutti!!!

Cianu              Ma stammatina cci l’ane rastaccati li ciucci e li fessa? (fa segno a moglie e suocero)

                        Va bo’ ca puru iddhi ane dirittu ccu facene la nuvena. Ma l’erene fare ccu la camisa te forza però!

Chiccu            Mmullati l’ossu o bbe cciu!!!

Uccia              Sia, Cianu tande l’ossu!

Cianu              Ah? La paccìa te lu tata la fija già se l’ave pijata? Cci ossu nd’aggiu te tare?

Uccia              E cci sacciu!!! (a Chicco con delicatezza) Tata, ma cci ossu oi ssignuria?

Chiccu            (afferrando l’uccello che Uccia ha in mano) Mmolla, mmolla l’ossu!

Uccia              Uh, none tata, quistu oi? Stava ‘nterra è cacca quista!

Chiccu            (piangendo come un bimbo) E jeu lu oju, oh!!!

Uccia              (trattenendo ancora l’uccello) None, nu’ sapimu mancu te ci era!

Chiccu            (quasi minaccioso) E dammulu… aggiu tittu tammulu.

Cianu              E tandulu cusì la spiccia e bbae fazza a ‘nc… (si blocca perché fulminato dallo sguardo di Uccia) e bbae fazza cci bbole.

Uccia              (mollandoglielo) E nah, nah!!! Però mo’ vai tte corchi ca è ‘ncora ‘mprima. Nui sta’ sciamu alla chesia ppe’ la nuvena.

Chiccu            (come un bambino) E damme ‘nu vasu mma!

Uccia              (esegue) Meh, vanne e corchete!

Chiccu            Mma, sta’ me fazzu cacca e pipì!

Uccia              Uh, none! Ccu nu’ ssia me le vachi a cqua intra… llantatu, pisciajetti!!! (lo riporta nelle camere).

Cianu              Vititi? Quista nu’ ete ‘na nuvena? Ccu lu supporti te la matina alla sera era valìre ppe’ trete la novena, filu una! (avvicinandosi alla porta delle camere) ‘Ttenta ccu nu’ sia piscia contrujentu e te vagna lu vandu.

Uccia              (rientrando) ‘Nzomma pare propriu ca lu tieni sullu stommucu ddhu pouru sire meu! Parieddhu!

Cianu              Parieddhu, si parieddhu! Se sape ca li parienti te lu maritu su’ serpi te cannitu e quiddhi te la mujere suntu tuci comu mele!

Uccia              Sine, ai raggione… sciamu… sciamu… ca aggiu fattu se corca ‘ntorna. (aprono la porta per uscire) Sorta mia cci mmaletiempu stammatina… cuarda e bbiti comu sta’ la mena… (esce).

Cianu              Sine, nu’ te cusciatàre ca quantu cchiù forte chiove, cchiù ‘mprima scampa (esce).

Dudù              (dopo un attimo entra seguito da Sasà) Dai, sbrigati, cerchiamo di fare presto!

Sasà                (guardando nel punto dove era caduto l’uccello) E dove sarà finito?

Dudù              Maledizione, l’avranno preso loro.

Sasà                Addio diamanti, addio vita comoda, addio vacanze!

Dudù              Zitta. Sappiamo che non c’è l’uccello ma non sappiamo se hanno scoperto quello che conteneva. E poi non nominare più quella parola.

Sasà                Quale?

Dudù              (a bassa voce) Diamanti… diamanti. Potremo rischiare di far capire agli altri quello che in realtà noi stiamo cercando. Ricordati, l’uccello è pieno di “confetti”.

Sasà                D’accordo, ma adesso come facciamo senza uccello e senza “confetti”!

Dudù              Calmati, calmati. Intanto cerchiamo di dare un’occhiata in questa camera. E’ probabile che l’abbiano poggiato da qualche parte. (comincia  a rovistare).

Sasà                (subito) Hai trovato qualcosa? (Dudù non risponde. Sasà gli si avvicina alle spalle dandogli un colpettino sulla spalla come per chiamarlo)

Dudù              (si volta di scatto con la rivoltella in mano perché si è spaventato, poi vedendo che è Sasà sbuffa) Uffa!

Sasà                Dudù sono io!

Dudù              Sasà, vuoi farmi sparare per forza!?

Sasà                Scusami, volevo sapere se hai trovato qualcosa!

Dudù              Invece di chiederlo a me in continuazione, perché non dai un’occhiata anche tu!

                        (si avvicina a Dudù che ancora sta rovistando da qualche parte).

Sasà                Va bene. (stacca dal muro una casseruola, guarda dentro e poi) Qui non c’è niente… Dudù… Dudù… (si avvicina a Dudù che ancora sta rovistando da qualche parte).

Chiccu            (nel frattempo senza farsi notare è entrato dalla porta delle camere, quindi arrivato alle spalle di Sasà gli punta la spada di legno che ha in mano e grida) Mmullati… mmullati l’ossu!!!

Sasà                (si volta di scatto verso Chiccu, spaventata, e per chiedere aiuto si rivolta verso Dudù, ed avendo in mano la casseruola, involontariamente lo colpisce in testa mandandolo a terra) Aiuto! (vuole soccorrere Dudù) Dudù, aiuto, Dudù… aiuto… Dudù!

Chiccu            (incomincia imitando Sasà e finisce cantando e ballando) Aiuto… Dudù… Dudù… Dudu dudu Dudu dudu Dudu dufur !!!

Sasà                (isterica) Aiuto !!!

Chiccu            Statte queta donna. Tu sei una nemica! Cce ci sei venuta a fare in quisto che ete territorio militare? (le punta la spada sul petto).

Sasà                (rivolgendosi a Dudù ancora steso per terra) Dudù… aiuto! Ma dove siamo capitati?

Dudù              (rinvenendo) Sasà… Sasà…

Chiccu            (strappa dalle mani di Sasà la casseruola e gliela suona in testa a Dudù, rimandandolo di nuovo per terra) Tu si’ mortu e li morti nu’ rumpene le pa…telle!” (risata isterica) Ah… ah… ah! (a Sasà) Non ti movere di qua! (si allontana di qualche passo e si comporta come se di fronte a lui ci fosse un suo superiore. Fa il saluto sull’attenti) All’ordini. Lu namicu l’aggiu farmatu e mo’ sta ‘spettu ordini… (ascolta) No”!!! Nd’aggiu tajare le ricche? (ascolta)

Dudù              (aiutato da Sasà si è rialzato e senza far rumore si avvicina alle spalle di Chiccu e con il calcio della pistola gli da un colpo in testa mandandolo a terra) Fatto! Ma chi è questo qui?

Sasà                Dudù… Dudù questo sarà scappato da qualche manicomio, è un pazzo… è un pazzo!

Dudù              Ma quanta gente ci abita in questa catapecchia? Da ogni buco ne esce uno. Comunque questo è sistemato! Speriamo non ci sia nessun altro. Allora in questa stanza l’uccello con i confetti non c’è! Andiamo a vedere nelle altre… (si avvia).

Sasà                Dudù… Dudù…

Dudù              Che c’è di nuovo?

Sasà                Aspetta (preoccupata) ho sentito delle voci… come se qualcuno stesse venendo qua…

Dudù              (apre lentamente la porta d’ingresso per spiare fuori, quindi la rinchiude velocemente) Sono quelli di prima, stanno ritornando!

Sasà                Mio Dio che facciamo? Se ci scoprono? Non possiamo mica ammazzare pure loro?!

Dudù              Perché “pure loro”? Chi abbiamo ammazzato?

Sasà                (indicando Chiccu) Il pazzo!

Dusù               Macchè, è soltanto stordito! Vediamo un po’, dobbiamo nasconderci subito da qualche parte. (si avvicina alla porta della cantina) Questa mi sembra la porta della cantina… (la apre) si è così… vieni sbrigati.

Sasà                Mio Dio… mio Dio, la cosa si sta complicando, io pensavo fosse molto più semplice fare la ladra…

Dudù              (preoccupato) Sbrigati… sbrigati! (entrano in cantina appena in tempo per non essere visti da)

Cianu              (che entra borbottando) Mo’ si cuntente?

Uccia              (è già entrata) Si, su’ cuntente!

Cianu              Quantu pare ca ai fattu ccu me ddafriscu ‘nu picca li vacanti! E bbenumale ca ave scampatu se no’ me l’era puru vagnati. Intra la chesia nu’ nc’era mancu n’anima e le candele l’erene già stutate.

Uccia              E cci sacciu a cci ora ‘nzigna ‘a novena quiddh’addhu. Ca ci quandu simu ssuti te casa se santìa cantare! (si toglie il soprabito) Ci putìa essere?

Cianu              E ci era t’essere? ‘U parrocu tou! (togliendosi il cappotto) Te l’ora ca ave misu le trombe sullu campanaru nu’ se torme cchiui ! La sveglia la sona quandu ole iddhu. S’ave fissatu ccu lu registratore, ccatta cassette e minte. Osci l’ave ‘mbastuta. Ca sanò su’ cchiui le fiate ca a Pasca minte la pasturale te Natale e a Natale minte le campane a murtoriu.

Uccia              (si accorge di Chiccu steso a terra e lancia un urlo di terrore) Tata… tata…

Cianu              (lo vede pure lui) Uhè cci ave ccappatu? (lo tirano su e lo mettono a sedere sulla sedia a sdraio)

Uccia              (preoccupata) Tata… tata… apri l’occhi. (a Cianu) Nu’ li apre… nu’ li apre.

Cianu              Mbè, sta’ te cùsciti? Ole ddica ca tene sonnu.

Uccia              Cci sonnu e sonnu… Ahu, sorta mia, lu tata è mortu… è mortu…(disperata) lu tata è mortu!!!

Cianu              Queta, cci mortu e mortu. Ci era mortu ddha facce tanìa?. (hanno voltato le spalle a)

Chiccu            (che ha aperto gli occhi un attimo prima. Sente la frase di  Cianu e quindi con le mani fa il segno delle corna come scongiuro)

Uccia              (piangendo) Sorta mia… sorta mia cci ccappamme osci…

Cianu              Paru paru sotta le feste era murire!

Chiccu            (nei momenti in cui non visto dai due, reagisce con gesti di disappunto immobilizzandosi poi subito dopo)

Uccia              (piangendo a cantilena) Sorta mia… sorta mia… cci tiscrazzia… cci tiscrazzia… cci pena… cci pena… ui, cci tannu… cci tannu…

Cianu              (imitandola) Essi schiattatu mmenu  topu caputannu!

Uccia              (c.s.) Tata meu, tata meu… nu’ te nde scire!

Cianu              (c.s.) Ca la pensione t’aggiu futtire!

Uccia              Ah? Cci ai tittu?

Cianu              Ca lu Cianu ave te ‘ssire.

Uccia              Sine, sine, vanne chiama farcincunu. Sorta mia cci tiscrazia, cci tiscrazzia ca è trasuta stammatina intra casa mia!

Chiccu            (a questa battuta risponde col gesto dell’ombrello nei confronti di Cianu accentuandolo con la mimica facciale come per dire: tiè. Rimane in questa posizione perché)

Uccia              (si è voltata) Oh, povara mme! Tata… tata… sta’ ntosti già? Cuarda comu s’ave rrizzatu lu razzu (cerca di rimetterle nella posizione di prima, ma non ci riesce. Si volta) Ahu, sorta mia, sorta mia!

Chiccu            (si rimette con le braccia a posto)

Uccia              (si volta) Ahu, Madonna mia, ave rramuddhatu ‘ntorna! (piangendo) Tata… comu ete… prima eri ‘ntustatu tuttu e moi t’ai remuddhatu ‘ntorna? (gli prende il viso tra le mani e con ritmo lento gli scuote la testa) Tata meu… tata meu…. Nu’ stavi bbonu ccu nui, ah? Parcè, timme, parcete ai ulutu te nde vai?

Chiccu            (apre l’occhi e si alza all’improvviso) Me lassi stare ‘nu picca ‘nzomma ca sta’ me oti la capu sottasusu?

Uccia              (è talmente forte lo spavento che quasi non riesce nemmeno a gridare aiuto) A… a… a… (sviene)

Chiccu            (si frega le mani avviandosi alle camere) Lu namicu è futtutu… lu namicu è futtutu.

Dudù              (si era affacciato dalla porta della cantina seguendo un po’ la scena, quindi esce, si guarda in giro e poi chiama a bassa voce) Presto Sasà!

Sasà                (esce) Eccomi.

Dudù              Andiamo via presto, cercheremo dopo di recuperare il malloppo, sempre se è in questa casa…

Sasà                Dudù…

Dudù              Che c’è?

Sasà                Non siamo entrati mica in una famiglia di pazzi?

Dudù              Una famiglia!? No!!! Peggio!!! Questo è un manicomio!!!

Sasà                (guardando Uccia distesa sul pavimento) Poveretta…mettiamola a sedere sulla sedia.

Dudù              (la tira per il braccio) Cammina, pensa a te stessa invece di pensare agli altri!

Sasà                Ma poveretta, distesa per terra potrebbe  prendersi una polmonite… con questo freddo!

Dudù              (sbuffando) E va bene. (la tirano su e la mettono a sedere sulla sedia a sdraio) Adesso sbrighiamoci. (si avviano per uscire ma).

Sasà                (arrivata alla porta si ferma un attimo fissando Uccia, quindi prende la tovaglia che è sul tavolo e la copre) Poveretta, fa così freddo oggi!

Dudù              (la tira fuori con forza) Sbrigati.

Cianu              (dopo un attimo entra dalla porta principale) Uccia, aggiu nduttu lu precamorti!

Ntunucciu       (entrando) Aggiu tittu ccu nu’ me chiami precamorti!

Cianu              Scusa, ssignuria cci arte faci?

Ntunucciu       ‘U precamorti.

Cianu              E jeu ci aggiu tittu?

Ntunucciu       Te m’ai chiamatu “precamorti” e la cosa ete tiversa!

Cianu              Va bbonu, comu oi teve… (chiamando) Uccia… aggiu nduttu lu Ntunucciu… (facendo la voce femminile) Ci Ntunucciu? (con voce normale) U Ntunucciu nosciu…

Ntunucciu       (sorride come per dire: così va bene)

Cianu              … ‘u precamorti! (a Ntunucciu che cambia subito espressione) Sanò nu’ me capisce!

Ntunucciu       Mo’ va bbonu, lassamu stare. Vitimu addhu stae lu mortu.

Cianu              (indicando la sedia sdraio)  Nah, ecculu. L’ave puru ‘ngucciatu ccu nu’ sia se mmalazza. Però, mo’ ca staci pensu, ulìa ccu sacciu a ddhu è ca sciuta spicciare ddha stotaca te mujerama…

Ntunucciu       Mbe, ulìmu le pijamu ‘ste mmasure?

Cianu              Sine, e me raccumandu fandulu beddhu largu lu chiautu… ca quiddhu nu’ se stae fermu mancu ‘nu sacondu… vae sempre fuscendu te ‘na vanda all’addha. (toglie la tovaglia senza guardare)

Ntunucciu       (guarda Uccia che è sulla sdraio, poi con dolore porge la mano a Cianu) Condoglianze!

Cianu              Si, ppe’ iddhu! (come se lo tirasse in disparte per non farsi sentire dal morto) Ci aggiu dire lu giustu, aggiu ddangrazziatu lu Signore ca me l’ave llavatu te nanti.

Ntunucciu       Ma nu’ ete iddhu!

Cianu              Ah… no? E ci ete?

Ntunucciu       Iddha!

Cianu              (non capisce) Iddha cite?

Ntunucciu       Mujerata!

Cianu              (con naturalezza) Va bbonu li stessu, ddangrazziamulu li stessu Diu. (pensa un attimo poi) Cci ai tittu?

Ntunucciu       Ci aggiu fare ‘u chiaùtu ppe’ mujerata!

Cianu              (si volta e vede Uccia e grida) ‘U mortu… ‘u mortu… (guarda sotto le sedie, sotto il tavolo, nelle pentole) …se nd’ave sciutu… ai vistu… nu’ bbieni mai subbitu quandu te chiamene e quiddhu ave vistu ca ddemuramu e se nd’ave sciutu!

Ntunucciu       Ma t’ai ddunatu ca è mujerata ca è morta?

Cianu              Cite iddha? Statte scusciatatu, anzi vi’ ci nu’ te presci… ca nu è morta, no! Quiddha è pesciu te li catti: tene li sette spirdi… Quiddha face ttiempu ccu nde ccumpagna tutti sullu campusantu!

Ntunucciu       (si avvicina a Uccia, gli tasta il polso, poi avvicina l’orecchio al petto per sentire il cuore ancora meglio) Tinne trentatré!

Cianu              Trentatré!

Ntunucciu       Nu’ aggiu tittu a te!

Cianu              Ah, no… cumpatisci! E a cci l’ai tittu allora?

Ntunucciu       A mujerata, sanò comu fazzu sacciu ci è morta te taveru?

Cianu              Beh, si, a cquai ai raggione. Ma quiddha nu’ t’ave raspostu parcè la oce tua nu’ la canusce mutu bbona. Assa la ddummandu jeu ca su’ maritusa! Uccia, timme lu giustu, tantu nu’ te fazzu nienti: si viva o sta’ me piji ppe’ fessa? (Uccia rimane impassibile).

Ntunucciu       Sacchiarà ca è morta te taveru!

Cianu              No, sarà ca sta’ me cujona te taveru! Mo’ nde ‘ssicuramu! (da un cassetto del mobile posto sotto al fornello a gas, prende una piccola bustina di plastica. La riempie di aria a mo di palloncino, si avvicina all’orecchio di Uccia e con le mani lo fa scoppiare)

Uccia              (salta in piedi per lo spavento lanciando un urlo) Mamma mia cc’è successu!? ‘Na ‘stu fessa! N’addhu picca me faci murire te corpu te sangu! (non si rende conto molto bene della situazione)

Cianu              (a Ntunucciu) Ai vistu? Cci t’era tittu?

Ntunucciu       Paccatu. ‘Nu chiaùtu te menu. Eppuru nde tanìa unu beddhu staggionatu !

Uccia              (si rende conto della situazione) … ‘U tata… ‘u tata… (chiama) Tata! (ai due) ‘U tata addhu stae… era mortu… e mo’ nu’ nc’ete cchiui! Cci dici m’aggiu sunnata?

Cianu              None, cci t’ai sunnata! Sanò era durmire puru jeu. Nu’ bbiti ca su’ sciutu ccu chiamu puru st’addhu precamorti!

Ntunucciu       ‘Ntorna!!!

Uccia              E allora… addhu stae?

Cianu              Sacchiarà ca s’era straccatu ‘ccu ‘spetta lu chiaùtu e se nd’ave sciutu all’ampete.

Chiccu            (non visto perché tutti voltano le spalle alle camere da letto ha sentito tutto)

Uccia              (piangendo) Sorta mia, sorta mia e mo’ cci dice tuttu lu paese? Ci cchiui me malanga ca l’imu mandatu all’ampete allu campusantu!!!

Ntunucciu       Lu prubblema  nu’ ete quistu!

Uccia              No? E qual’ete allora?

Ntunucciu       Ete n’addhu! Ci me paca la fatìa a meve?

Cianu              A fatìa? Quale fatìa? Nu’ ai pijatu mancu le mmasure!

Ntunucciu       No. E cci mentru  secutava te lu fessa, farci mortu addhu, farci mortu veru, è sciutu alla putìa ccu me trova e jeu stau a cquai? Perciò m’ai pacare lu fastitiu ca m’ai tatu.

Cianu              Toi caggi ‘nculu te tau ci li oi !!!

Chiccu            (appare sulla porta delle camere con in mano una piccola corona di fiori sulle spalle, tiene appeso come prima il registratore. Si sente una marcia funebre e lui lentamente si avvia per uscire dalla porta principale. Gli altri rimangono tutti come paralizzati, poi)

Uccia              (balbettando) Ta… ta… tata…

Cianu              (balbettando) Ta… tata… ‘ncora cquai stai?

Ntunucciu       (facendosi il segno della croce) Patre, fiju e Spiritu Santu. Te tantì anni ca fazzu lu precamorti, quista è la prima fiata ca visciu ‘nu mortu ca se nde vae sulu sullu campusantu. Tice bbonu, ca nu’ spicci mai te ‘mparare alla vita.

Uccia              (c.s.) Ta… ta… tata.

Cianu              (c.s.) A… addhu… va… vai ?

Chiccu            (che fino a questo punto era rimasto impassibile con il volto dritto) A ffanculu vau! Ca m’aggiu straccatu bbe sentu.

Uccia              (impressionata) Oh, Vergene mia, sta’ cunta… (sviene di nuovo).

Cianu              (sorreggendola) ‘Ntorna sta’ nzigni? (dandogli uno schiaffo). Ddiscetete, ddiscetete!

Chiccu            (a Ntunucciu) Te si’ lu precamorti?

Ntunucciu       Si.

Chiccu            Lu becchinu?

Ntunucciu       Si!

Chiccu            E bbecchete quista allora! (infila al collo la corona di fiori).

Ntunucciu       St’arte ccumincia ccu nu’ piace filu!

Cianu              Cumpatisci, tata… ma te prima nu’ eri mortu?

Chiccu            Si.

Cianu              E… poi?

Chiccu            Poi m’aggiu tittu: cci faci ca stai a ‘ste cundizziuni, nu’ poti mangiare, nu’ poti vivìre, tantu vale ccu te nde torni addrunca stavi. Nu’ aggiu fattu bbonu?

Uccia              (che si era seduta) Sine, sine.

Cianu              (contemporaneamente) No!

Chiccu            (a Ntunucciu) Te nu’ ddici nienti?

Ntunucciu       E ci aggiu dire? Ui morti, chi bba stramorti, sta’ me facìti ‘mpaccire… prima mori, poi te ddisciti… poi te nde vai all’ampete… e capi te cagnu cci stau a fare a cquai? ‘U pupu?

Chiccu            No. ‘U pampascione !

Ntunucciu       Ma cuarda ‘nu picca… (vuole reagire in qualche modo, ma viene fermato da)

Cianu              (che con dei gesti appropriati gli ricorda che Chiccu non è molto normale) Sia, lassulu stare!

Chiccu            (a mo di slogan e con qualche passetto ritmico) Ucciu, Ucciu. Ucciu… tieni ‘na capu te scartucciu!!! (ripetendo questa frase entra nelle camere).

Ntunucciu       (risentito) Certu ca tene ‘nu motu te aggire ‘stu cristianu, ca quasi quasi nde lu fazzu te taveru lu chiaùtu!

Uccia              Ntunucciu, mo’ si’ te ca ttrorà sta’ ‘mpaccisci. Nu’ bbiti ca s’ave lassatu ‘ntorna a caminare!

Cianu              Cuarda, sai cci fanne… ccu carma, senza ccu te cciti te fatìa, ccuminciulu ‘nu chiaùtu, ca poi nu’ se sape mai… ci nu’ osci… crai…!

Uccia              Cuarda quist’addhu!!!  (alzandosi) Fanne te lu frabbaca ppe’ te meju. Ca ci prea la morte te l’addhi, ave stare ‘ttentu alla sua. (esce dalla porta delle camere).

Chiccu            (rientra portando sotto il braccio una capretta di peluche) Cianu… ai vistu cci beddhu cane ca m’aggiu pijatu?

Cianu              Comu cane! Nu’ bbiti ca è ‘na crapa?

Chiccu            Beh, quisti su’ fatti soi! (esce).

Ntunucciu       Cianu, cumpatisci, ma sai addhu stae ‘u Ntunucciu?

Cianu              (meravigliato) ‘U Ntunucciu? Nu’ si te!?

Ntunucciu       Ppe’ l’appuntu! Sta’ dicu: Addru cagnu me trou? A cquai la cosa me preoccupa. La paccìa se ncoddha?

Cianu              E ci lu sape? Meh, lu cafè lu oi?

Ntunucciu       Ci me lu faci !

Cianu              Ci te lu fazzu? Te pozzu scarfare quiddhu ca m’aggiu pijatu jeu stammatina, ca è rrumastu te ieri.

Ntunucciu       Ah… beh!

Cianu              (si avvicina ai fornelli, prende un fiammifero ma non riesce ad accenderlo perché lo strofina dalla parte sbagliata) ‘Stu pospuru nu’ mbole ccu se dduma.

Ntunucciu       Ma nu’ bbiti ca sta’ lu raschi alla ‘mberza?!

Cianu              Ah, si! E cci sacciu jeu ci moi facene li pospiri ccu la capocchia te l’addha vanda?

Ntunucciu       (tra se) Se ‘ncoddha la paccìa… se ‘ncoddha…

Cianu              Ccite?

Ntunucciu       Nienti… nienti… (bussano alla porta).

V.F.C.             Spingolaaaa!

Cianu              Ci ete?

V.F.C.             Postaaaa!

Cianu              (apre la porta e si vede una mano che gli consegna una lettera) Statte bbonu! (apre la lettera come per leggerla).

Ntunucciu       Ahò, mancu lu cafè cchiui me tese! Beh, jeu me nde vau, a cquai pare ca osci ciujeddhi tene spilu ccu nde vegna corpu te sangu e ccu  more.

Cianu              ‘Spetta, ‘spetta.

Ntunucciu       Aggiu scire ca tegnu te fare. Aggiu civare lu conzu.

Cianu              Puru quistu faci? Nu’ te basta quantu mangi ccu  li morti?

Ntunucciu       Capi te cagnu! Ci li morti su’ tutti comu li toi, vau pulitu! Allu mundu te osci ttocca te tai te fare. Mbe, statte bbonu!

Cianu              ‘Spetta, ‘spetta ca me servi.

Ntunucciu       ‘Spettu? Cci t’ai tecisu ccu mori moi?

Cianu              (fa le corna con le mani, cerca qualcosa in ferro per toccare) Teve sordi ppe’ cuntu meu nu’ nde viti!

Ntunucciu       E nu’ te prasciare tantu, ca a ddhai te ttocca puru te!

Cianu              Meh, va bbonu, sine! Moi pansamu a addhu (dandogli la lettera) Leggeme ‘sta lettre te fijama.

Ntunucciu       E comu sai ca ete te fijata, ca nu’ sai leggi!

Cianu              La sacciu, la sacciu… aggiu ‘ntisu lu’ndore.

Ntunucciu       (comincia a leggere) Caro Papi…

Cianu              Ah?

Ntunucciu       Caro Papi…

Cianu              Allora m’aggiu sciarratu. Nu’ ete fijama.

Ntunucciu       E parcè?

Cianu              Eh… ‘stu papi nu’ su’ jeu, ci sape ci ete… jeu Cianu me chiamu.

Ntunucciu       (guardando la lettera) Cinca la manda  ete fijata e l’indirizzu è lu tou.

Cianu              E ‘stu papi c’ete?

Ntunucciu       Teve!

Cianu              Jeu? Aggiu tittu ca me chiamu Cianu, quandu cazza mai m’aggiu chiamatu te ddhe cundizziuni ddrai!

Ntunucciu       Ma fijata comu te chiama?

Cianu              E comu m’ave chiamare? Tata!

Ntunucciu       Ma  nu’ l’ai  mandata alla scola?

Cianu              Si, l’aggiu mandata ccu bbisciu ci se struisce ‘nu picca. Ave già toi misi ca stae a Bari.

Ntunucciu       Oh, viti? Quiddha ‘mbece ccu te chiama tata, ca sape te furese, sta’ te chiama Papi ca ete cchiu te mota, è cchiù duce… papi… tuce tuce… allora parcè sta’ bbae alla scola?

Cianu              Capi te cagnu!, l’aggiu ‘ngarrata ‘llora ccu la mandu alla scola; ave nzignatu me chiama già pe… pi… pi…pa… me ‘nzomma sciamu nnanti.

Chiccu            (entra tenendo in mano il capo di una corda come se fosse un guinzaglio. Infatti all’altro capo ha attaccato una casseruola che trascina per terra come se fosse un cane) Camina, Bobby… nah… nah… qua… qua… Bobby!

Ntunucciu       Nah, ‘ntorna è ssutu, iddhu!

Cianu              (a Ntunucciu) Cuarda la paccìa addhu ‘rriva. Se crite ca sta’ porta a spassu ‘nu cane, se crite.

Ntunucciu       (accarezzando la casseruola) Beddhu, beddhu, lu Bobby nosciu…

Chiccu            Ma sta’ mpaccisci? Nu’ bbiti ca è ‘na cazzalora?

Ntunucciu       Ah, scusa…

Chiccu            (prendendo la casseruola in braccio e parlandogli) Bobby, ai vistu? ‘Sta fiata l’imu pijati ppe’ fessa!!! (esce).

Ntunucciu       Ci t’aggiu ddire ‘u giustu nu’ sacciu ci è iddhu o su’ jeu pacciu. Addhu erene rrumastu?

Cianu              Allu fessa ca si.... allu pa… pi… ererne rrumastu. Anzi ‘spetta ‘nu picca ca chiamu mujerama. Uccia… Ucciaaaa!!!

Uccia              (entrando) Quetu, nu’ critare. Mo’ me lu ddisciti. (riferendosi a Chiccu) ca sanò rasuscita e ttocca lu corcu te capu!

Ntunucciu       Lampu, già l’ai curcatu? E cci gghè ‘sta casa, mancu urariu te curcare tenene!

Cianu              (a Uccia) E’ ‘rrivata ‘na lettre te la vagnuna.

Uccia              Si? E cci dice?

Cianu              Pi… pa… pa…pe…

Uccia              Ah?

Cianu              (scandendo e accentando ancora di più) Pa… pa… pi… pa… pi! Ciuccia, ci te nu’ le capisci ‘ste cose! (a Ntunucciu) Sciamu ‘nnanti!

Ntunucciu       (legge) Caro Papi, io a questa scuola mi trovo bbene, anche con gli amici che mi fanno la corte…

Uccia              Uh, parieddha la fija mia… Cci nde facene?

Ntunucciu       … la corte…

Cianu              La corte… la corte… Ciuccia. T’aggiu tittu ca te ‘ste cose te scola nu’ le capisci.

Uccia              Parcè te ai capitu?

Cianu              No, ma nu’ nde face nienti. (a Ntunucciu) Sciamu ‘nnanti!

Ntunucciu       (legge) Ho imparato tante cose da quando sto a cqua…

Uccia              (contenta) Eh, se sente e comu se sente! Sienti cci beddha lettre ave scrittu!

Ntunucciu       Ca meju…

Cianu              Ah, ppe’ ‘stu fattu mo’ ave pijatu ttua te meve, ave pijatu… (fa cenno di continuare a leggere).

Ntunucciu       (legge)… Vi racconto tutto a mpena torno, perché la scola sta’ chiude ppe’ le vacanze che ci spettano a Natale.  Una ultima cosa vi debbo dire: l’altro giorno sono stata trista…

Cianu              Ah?

Ntunucciu       (insistendo)… molto trista!

Cianu              (affermativo) Ah!

Ntunucciu       (legge) Perché un mio compagno della stessa medesima classe è stato preso sotto la machina e poveretto è morto. Vi abbraccio e così spero di voi. Cosimina. Quistu è tuttu. (piega la lettera e la consegna a Cianu).

Uccia              Ah, cci fija… parieddha!

Cianu              Parieddha ppe’ ccite?

Uccia              Ppe’ nienti, parieddha e basta! Quandu ave tittu ca ‘rriva?

Cianu              Cci sacciu! (a Ntunucciu) Quandu ave tittu ca ‘rriva?

Ntunucciu       E cci sacciu!

Cianu              Comu cci nde sai te? A lettre nu’ l’ai letta teve?

Ntunucciu       Si. E bbui nu’ iti ‘ntisu?

Uccia              Si.

Cianu              Imu ‘ntisu, ma nu’ imu capitu.

Ntunucciu       E allora parcè era bbutu capire jeu?

Cianu              E beh! Tice ca li precamorti su’ cchiù struiti te li piscaturi!

Ntunucciu       Ah, quistu è bberu! A susu la lettera nu’ nc’era scrittu quandu ‘rriva.

Cianu              Oh, e nci ulìa tantu ccu la tici? (a Uccia) Nu’ nc’è scrittu nienti te quandu ‘rriva.

Uccia              Aggiu  ‘ntisu… (arrabbiata) aggiu ‘ntisu!

Cianu              Ahò, me critìa ca nu’ eri ‘ntisu!

Ntunucciu       Jeu sta’ me nde vau… (non sentono)

Uccia              (sempre arrabbiata) Me critìa… me critìa… sulamente te si’ cristianu intra ‘sta casa… L’addhi su’ tutti minchia…

Cianu              Ci ave tittu minchia?

Uccia              (c.s.) Te!

Cianu              Jeu, no! Pacci… nu minchia!

Ntunucciu       Madonna mia, comu stati cumbinati intra ‘sta famija! (forte) Jeu sta’ me nde vau!

Uccia              (offensiva) E ci sta’ te tene ?

Ntunucciu       Ah, te susu puru! (apre la porta per uscire).

Cianu              Ntunucciu sia, nu’ nci pansare… è propriu cusì!

Ntunucciu       Ah, va bbene, però…

Cianu              … però ticu puru jeu… cci cagnu ai fare ca stai ncora a cquai… vabbande no!

Ntunucciu       (risentito) Ma va ffa…. (esce sbattendo la porta).

Uccia              (mettendo tutte e due le mani ai fianchi e battendo con il piede per terra, fissa per un attimo Cianu poi) Meh?

Cianu              Meh, ccite?

Uccia              Meh… e basta !

Cianu              Si!? (imitando la posa di Uccia) E meh… puru jeu allora.

Uccia              (c.s.) Cci sta ‘spetti ticu?

Cianu              (c.s.) Sta’ ‘spettu e… basta!

Uccia              Ci ‘rriva osci la vagnuna e nu’ trova nienti cci dice?

Cianu              Comu nu’ trova nienti! A casa vecchia nu’ manchene surici. Nc’ete frise, casu friscu, cumitori, pisieddhi ca ave tantu ca nu’ li faci.

Uccia              Nu’ sta’ cuntu te mangiare.

Cianu              No? E allora?

Uccia              A Natale ‘a vagnuna è bbituata ccu minte le palle all’arburu … ccu face ‘u bbrasepiu… moci vene nu’ trova ‘ggiustatu nienti. Nu’ mboi ccu rrumane fiacca, parieddha…

Cianu              (ironico) E si, parieddha la vagnuna…

Uccia              Sciamu sotta la cantina e pijamu lu scatulu ccu le cose te Natale e manìscete ca mancu sotta le feste te Natale ddaventi cristianu…

Cianu              Cci aggiu fattu ‘sta fiata?

Uccia              O tiammana! Nienti! Puru quandu nc’è gente strània chiami mujerata ciuccia. E dici “ci aggiu fattu?”!!!

Cianu              Meh, e nu ttocca te chiamu ppe’ nome?

Uccia              (facendosi il segno della croce e alzando lo sguardo al cielo) Eh… Signore meu beddhu… parduneme teve… ca te sai cci sta’ ppensu moi!

Cianu              (si avvicina mettendoleli il braccio sulle spalle. Gentile) Sta’ cujonu… sta’ cujonu… maca. Meh, facimu pace… tamme ‘nu vasu!

Uccia              (voltandosi dall’altro lato) Meh, nu’ n’essere fessa ccu ‘ste cose, sai ca me nnojene !

Cianu              Mena tai! Tammulu! Ca ‘nu vasu ete la scala ccu scindi cchiù sotta… (allusivo)

Uccia              (svincolandosi dall’abbraccio) …si, sotta ‘lla cantina. (apre la porta e scende) Camina, porcu!

Cianu              (con gesto di rassegnazione) E moh, cci ai te fare? (scende).

Chiccu            (entra dalle camere, sempre in camicia da notte. Il registratore sempre appeso sulle spalle. Al collo ha una collana fatta con denti di animali, in mano una lancia rudimentale in legno, quindi dalla parete, prende una pentola e credendo di essere un africano, mentre parte una canzone idonea, danza e finge di cantare. Dalla cantina rientra Ninu, con in mano un scatola di cartone e Uccia con l’albero di Natale. Vedendo la scena, si guardano scrollando la testa, quindi dopo un attimo Ninu interviene goffamente nella danza, mentre Uccia si siede sulla sedia a sdraio fissando i due con rassegnazione. Dopo un attimo cala la tela).

Fine I° atto

 

 

Nu’ sulu li pacci su’ pacci

di Corrado Musio

2° Atto

                        (la scena è vuota).

Uccia              (entrando dalla porta delle camere) Mena, mena ca mo’ sona menzatìa e ‘ncora nu’ aggiu cucianatu nienti.

Cianu              (è entrato insieme a Uccia) Nu’ nc’è basognu cucini, basta me faci toi pittule e doi purciaddhuzzi sanò cci Natale ete st’annu?

Uccia              (prendendo l’albero di Natale) L’arburu addhu lu mintimu?

Cianu              A susu sìrata!!!

Uccia              Eccu, cci me cc’entra mo’ lu culu ccu le quattru tempure? Raspundi sempre alla ‘mberza! La fija sta’ la mandamu alla scola ma te ‘ncora t’ai ‘mparare ‘nu picca te crianza.

Cianu              Ahò, ca iddha vae alla scola nu’ jeu!

Uccia              Meh, meh… sine… sine… L’arburu lu mintimu a cqua susu allora. (un qualsiasi punto della stanza) Mena minti le lampatine.

Cianu              (con finta disponibilità) Subbitu!… ‘e lampatine. (prendendole dalla scatola) ‘e lampatine… minti… minti ‘e lampatine… mena… mena…(dopo averle sistemate) eccu cquai… cusì me pare ca stane bbone! (a Uccia) Passeme le palle…

Uccia              Quale oi?

Cianu              Quiddhe te sìrata! Quali aggiu ulìre… stane intra lu scatulu, stane.

Uccia              Ticu, quali oi? Quiddhe crosse o quiddhe piccicche?

Cianu              Crosse… crosse nc’olene… ccu bbe supportene intra ‘sta casa.

Uccia              Certu ca te maritu meu ddhi beddhi moti ca tieni nu’ li cangi mai, mancu a Natale!

                        Armenu le feste, ticu jeu,  le putimu .passare beddhi cuntienti comu tante addhe famije !!!

Cianu              (finendo di aggiustare l’albero e mettendoci sotto una grotta con la natività) Eh, ma l’addhe famije nu’ stane comu nui.

Uccia              Parcè cci nde manca?

Cianu              Cci nde manca? No, beddha mia… te cchiui nc’ete… te cchiui…(indica le camere per far intendere che si riferisce a Chiccu) Lu prujerbiu ‘nticu sai comu tice?

Uccia              Comu tice?

Cianu              Ci oi faci li giurni cuntienti statte alla larga te li parienti.

Uccia              E sempre ccu ddhu cristianu ccu l’aggi, cci gghè ca te face ulìa sacciu!

Cianu              Nienti! Quantu pare ca ogni tantu te face vanire ‘nu corpu te sangu!!!

Uccia              Era bbonu, mmenu! (si fa il segno della croce alzando lo sguardo al cielo) Eh… parduneme Signore!

Cianu              Ccu te parduna?… E comu face?… Ca ci sape comu nde l’ai nchiati a ddhu Cristianu. Ppe’ ogni minchiata… fuscendu… (comicamente e per più volte, cercando di imitare Uccia, si fa il segno della croce e a mani giunte alza lo sguardo al cielo) Gesù meu… Gesù meu… Madonna mia… S. Cristina mia… S. Rita mia beddha… tutti toi suntu!!! Signore meu pardumeme ssignuria…Ora e sempre e così sia… ora branobbis… rifuggiumpeccatorum… libberame Tomine… (continua senza far capire quello che dice, poi chiaramente e forte) Ammene!!!

Uccia              Meh, vabbande. Jeu essu ccu ccattu farci cosa.

Cianu              Me raccumandu ccu nu’ faci comu lu solitu tou, ca li sordi intra casa nu’ catene te celu!

Uccia              Cci bboi ca puru a Natale imu stare a ddasciunu? Mo’ ‘rriva puru ‘a vagnuna.

Cianu              Jeu sta’ te racordu sulamente ca lu sparagnu vale cchiu te lu cuatagnu. E perciò! La frutta vanne e pijala allu Cataninu ca è cchiù marcata e la rrobba sai ca è frisca.

Uccia              (con superficialità) Sine… sine…

Cianu              (facendole il verso) Sine… sine…Ca jeu sacciu cci bbole dica ccu essi alle tre te matina ccu bbai a mare e ccu scindi ca  ai buscatu si e no vintimilalire!!! Sai comu se tice: quandu cazzi le mendule ccu lu culu tou, tandu ‘mpari cci su’ toste!

Uccia              Moi, ai spicciatu? (si mette il soprabito) Putìmu mangiare armenu a Natale?

Cianu              Sai cci fanne… vabbande! Ccatta quiddhu ca oi ppe’ ‘sti giurni. Affanculu alla lira e a cinca la carcula, quandu è festa è festa!!!

Uccia              (nervosa) Mamma… Signore… la nervatura te sotta li pieti me scazzaca… Tieni farci addha cosa te tire o pozzu ssire fazzu la spesa? (esce).

Cianu              E ci te tene? (rimasto solo, prende il filo della serie di luci che ha appeso all’albero, per accenderla, ma dopo alcuni tentativi vi rinuncia perche). S’ave fulminata! Meh, va bbonu… nu’ face nienti… cusì se sparagna currente! (si avvicina in punta di piedi alle camere da letto e vi guarda dentro) Pare ca li pacci sta’ ddormene… assa fazzu ‘na ‘rrivata allu putichinu! (esce).

Chiccu            (dopo qualche secondo entra, sempre in camicia da notte, si accorge del piccolo presepe) Ah,…a cquai stai?  (quindi si toglie una pantofola e comincia a dare alcuni colpi sul piccolo Gesù Bambino) E me raccumandu… ccu me faci turmire stanotte… sanò le buschi puru te, ai capitu? Nu’ nde pijamu ppe’ fessa, sai? (aspetta la risposta) No!!! E comu t’aggiu cuntare ccu me capisci? Nu’ si’ te ‘stu paese ssignuria? Forestieri sinti? Nu’ me capisci?  (in italiano maccheronico) Ho ditto che mi aggio straccato ca no dormo mai parcè tu chiangi sempre la notte. (a Maria) E te niente tici? Veti tu che poti fare, sai! Che so, tacci un po’ di minna! (al bambinello) E ci non dormi ti tao un corpo di scarpone che ti faccio la capo ozzi-ozzi. Mo’ mi sei capito? (aspetta la risposta) Si, brau! Ccu te nc’ole pacenza, ma puru ca si’ piccinnu le capisci le cose. (a Maria) E me raccumadu a ssignuria!

Uccia              (entra sull’ultima frase di Chiccu con in mano la borsa della spesa) Tata cci sta’ faci? Cci sta’ nde faci allu bambinieddhu?

Chiccu            Nienti… nienti… iddhu m’ave chiamatu.

Uccia              (assecondandolo) Ah… si? E cci bbulìa?

Chiccu            E cci sacciu?! Prima m’ave chiamatu e poi nu’ m’ave cuntatu cchiui!

Uccia              Meh, sia… Vanne e bbiti ci te vesti ca è quasi ora te mangiare. Ci vene farcincunu e te trova a ‘ncamisa te notte cci dice?… Vanne meh!

Chiccu            (va nelle camere da letto)

Uccia              (premurosa) Uh… bambinieddhu meu… cci t’ave fattu lu tata? (lo accarezza e lo bacia) Ttocca ccu lu parduni, armenu ssignuria… (lo posa nella grotta, poi si inginocchia, si fa il segno della croce e recita). Bambinieddhu ca intra la crutta stai parduneme osci e puru crai. Parduna la fija e puru lu tata ca quista croce, ci propriu oi la sai, propriu sìrata me l’ave tata. E comunque sia jeu te core me l’aggiu ‘mbrazzata. Però tinde a sìrata ca quandu ave ddare cruci alli cristiani ccu nci pensa meju n’addha fiata, parcè jeu oramai m’aggiu  propriu ‘nchiata… Uh!… cci aggiu tittu?... Cci paccatu murtale aggiu fattu!!! Cumpatisci, nu’ mbulìa!!! Gesù, Giuseppe e Maria te tau lu core e l’anima mia. Ammene, alleluia, ora branobbi e così sia. (si alza e va nelle camere).

Cianu              (entra seguito da)

Ntunucciu       Ci aggiu dire lu giustu, stammatina nu’ nc’è ccu me lamentu. ‘Nu chiaùtu l’aggiu vindutu allu Pippi Battisola e n’addhu alla Cisaria Scàrdamala. Eri bbitire quiddhu te la Cisaria… cci ggherà… (con la mano mima come per dire: al bacio).

Cianu              (facendo i debiti scongiuri) Ma te pare giustu ca ai cuntare sempre te chiaùti e de morti. Chiaùti la matina e chiaùti la sera!

Ntunucciu       Ah… M’era rascurdatu ccu te ticu ca stammatina imu spracatu lu Cicci Sparapalle e comu imu pertu lu chiaùtu…

Cianu              (interrompendolo) Ntunucciu quandu vai faci nculu te e li chiaùti e li morti toi! Cunta te pittule, te bbrasepi ca è meju!

Cosimina         (entra senza bussare dalla porta d’ingresso, ha con se una piccola valigia) Papi… (corre ad abbracciare Cianu).

Cianu              (volendo imitare Cosimina) Cosi… mina… mia… Comu stai?

Cosimina         Buona… buona… e mami?

Cianu              Jeu te oju nu’ saccu te bene… certu ca t’amu!

Cosimina         Ma papi… mami… mami… mamma !

Cianu              Ah!… E’ sciuta alla chiazza, nu’ sacciu ci è bbanuta. Vitimu a cqua intra! (si avviano nelle camere, ma sulla porta si fermano. A Cosimina indicando Ntunucciu) Quisto lo canosci no?

Cosimina         No!

Cianu              Lu Ntunucciu precamorti…

Cosimina         Ah… il becchino… il beccamorto… (come per salutarlo stendendo la mano)

Cianu              (impedisce a Cosimina di salutarlo) Nu’ nc’è basognu ccu nde tai la manu! Stae sempre ccu spreca morti e fete te osse.

Ntunucciu       Ma parcè nu’ te cate ‘na sajetta a te e a tutta la razza cusì te musciàva jeu ci nu’ te facìa te taveru lu chiaùtu!

Chiccu            (entrando con in mano l’uccello imbalsamato) A intra ‘sta casa nu’ nc’è nienti ccu te passi lu tiempu… (si accorge di Ntunucciu) E te a cquai stai?

Ntunucciu       Ah… allu manicomiu cci ane tatu osci? Libbara uscita?

Chiccu            Sciucamu tutti toi?

Ntunucciu       Ah?

Chiccu            Jeu fazzu lu furnaru e te trasi ccu ccatti lu pane.

Ntunucciu       (assecondandolo) A va bbonu… sciucamu! (tra sé) Cumbiene me lu tegnu bbonu, mai sia va’ ‘mpaccisce cchiui te cusine. (a Chiccu) Allora jeu su’prontu. Bongiurnu, me tai…

Chiccu            (interrompendolo) Ah… ah… ah… nu’ bbiti ca tegnu gente? ‘Spetta lu turnu tou… (mimica appropriata).

Ntunucciu       Cumpatisci! Allora sienti… tamme…

Chiccu            (c.s.) Ah… ah… ah… ‘spetta, nu’ bbiti ca sta’ servu addhi cristiani?

Ntunucciu       Scusa, nu’ m’era ddunatu. (pausa) Jeu ulìa ‘nu chilu…

Chiccu            (arrabbiato) Aggiu tittu ‘spetta !

Ntunucciu       Scusa. (gli dà un calcio negli stinchi).

Chiccu            Ahi! Ma cci cagnu faci? Si’ pacciu?

Ntunucciu       E ccu te cascia ‘na coccia, ccu tutta ‘sta gente ca nc’ete, paru paru ccu me te la piji?

Chiccu            ‘Stu sciocu nu’ sta’ me piace filu, cangiamu. (minaccioso) O nu’ mboi?

Ntunucciu       Sine oju… oju… basta ca te stai carmu carmu. Cci sciocu ete ?

Chiccu            Lu sciocu ccu lu bongiornu!

Ntunuccui       Ah… jeu trasu e dicu : bongiornu !

Chiccu            Sta’ me piji ppe’ fessa?

Ntunucciu       Comu ppe’ fessa, te ai tittu bongiornu…

Chiccu            Jeu aggiu tittu bongiornu?! Te ai tittu bongiurnu!

Ntunucciu       Si… bonasera…

Chiccu            E mo’ ai ittu bonasera…

Ntunucciu       Aggiu tittu bonasera?

Chiccu            Si… cci te criti? Ca su’ pacciu?

Ntunucciu       (alzando le spalle) E cci sacciu? Te prima ai tittu: lu sciocu ccu lu bongiornu.

Chiccu            Lu sciocu te lu bongiornu, nu’ quiddhu ccu lu bongiornu, te Mike Bongiornu, quiddhu te la tevisione: Nu’ ai capitu ? Macu mi’!!!

Ntunucciu       (come per dire si, insieme a Chiccu) Macu! Sine aggiu capitu, sine!

Chiccu            Allora putimu ‘nzignare! Trasi intra la cabbina.

Ntunucciu       Addhu aggiu trasìre?

Chiccu            Intra la cabbina!

Ntunucciu       ‘A cabbina, e addhu stae  a‘ cabbina?

Chiccu            Ma ai propriu mminchialutu, fiju meu… Ci nu’ stai ‘ttentu ttuppi e dici addhu stae? (indicando un punto qualsiasi) ila, ila!

Ntunucciu       (fingendo di vederla) Quale? Quista?

Chiccu            Si, quiddha, quiddha… trasi.

Ntunucciu       (si sposta di qualche passo facendo finta di entrare nell cabina immaginaria) Su’ trasutu, sciamu ‘nnanzi! Ccu la sparanza spiccia ‘mprima ‘sta bburginellata!

Chiccu            (da un mobile qualsiasi  tira fuori due buste di plastica quindi cercando di imitare la voce di Mike Buongiorno) Allora quale busta oi, la unu o la toi?

Ntunucciu       A numuru quattru!

Chiccu            Te mammata!… A mmanu li pacci ccappamme!

Ntunucciu       Si… ai raggione!

Chiccu            La quattru nu’ nc’ete, nu’ bbiti? Te tau la tre!

Ntunucciu       La tre ‘mbece nc’ete, no?

Chiccu            Si, a ‘nnanti le buste mintu li  numeri ca oju jeu! Allora (guardando nella busta come se leggesse) Statte ‘ttentu: ogni femmana beddha  fatta se lu tene e se lu cratta, se lu cratta ppe’ lu maritu ccu nde saccia sapuritu! Cci ggh’ete?

Ntunucciu       (esitando) Eh, cci ggh’ete… ci ggh’ete… me faci ‘ste dumande…

Chiccu            Meh, lu sai o nu’ lu sai? Lu ca… lu ca…

Ntunucciu       Lu ca… (cerca di rispondere con alcuni gesti impacciati) lu ca… lu ca…

Chiccu            Nu’ lu sai? Lu ca… lu ca… lu ca-ca… lu casu ete ! Macu ! Lu casu ca se cratta ! Te dicu quiddhu te intra l’addha busta : nc’è ‘na cosa cauta e tunda ca la femmana la sera a ‘mmienzu l’anche se la tira. Cci ggh’è?

Ntunucciu       ‘Ntorna… comu fazzu ccu dicu… la pa… la…pe… lu pe…

Chiccu            La fra… la fra… la frasce… la frascera! La frascera te lu focu! Te si’ propriu ‘nu ciucciu ‘mbardatu!

Ntunucciu       Meh, va bbonu… sia.. nu’ face  nienti. (fa qualche passo).

Chiccu            (minaccioso) Ci t’ave tittu ccu essi te ‘a cabbina! Statte a ddha intra ca nu’ aggiu spicciatu!

Ntunucciu       (impressionato) Lampu tte pija e ‘na sajetta tte càscia a te e a tutta la strappina!

Chiccu            (si gratta la testa senza togliersi il berretto di lana) Nu’ me racordu quale ete la dumanda te riserva.

Ntunucciu       Meju! Ma mo’ cci sta’ faci? Te cratti la capu senza tte llevi lu coppulinu?

Chiccu            Brau lu fessa! Parcè te quandu te cratti li mblomblò te llevi li cazzi?

Cianu              (entrando dalle camere) Ehi, ui toi cci sta’ cumbinati?

Ntunucciu       Nienti… nienti… cose te… pacci!!! Ccu pozzi schiattare e ciacare… e nu’ me tici ca quistu peggiora te ora a ora. Ci t’a strasunatu!!!

Uccia              (entra dalle camere parlando a soggetto con)

Cosimina         Allora me l’ai preparati i porcellozzi, mami?

Uccia              Fija mia, ttocca me cumpatisci, ma te l’ora ca vai alla scola, nu’ te capiscu filu…

Cosimina         Oh… mami… ma li porcellozzi di Natale…

Uccia              Ahu, fija, nu’ te capiscu!

Cianu              Scusa, Cosimina, vieni a qua. (a Uccia) Ciuccia! Se tice ca lu fiju mutu ‘a mamma lu capisce. Ma te ‘nu capisci mancu quandu cuntene. Ciuccia! (a Cosimina) Tinne a me… beddha te lu pipa… papi… tou. Cci bboi… fija ‘mata?

Cosimina         Oh, papi, sta’ ddummandava ci ha fatto li porcello…

Cianu              (la interrompe subito) Subbitu fija, quistu è tuttu? Ntunucciu, famme ‘nu piaceri. Fanne ‘na scappata alla ucceria e pija ‘nu… ‘nu chilu  te purpa te porcu, ppe’ la vagnuna.

Cosimina         Ma no… papi… jeu…

Cianu              Sine… sine… statte queta… Sta’ facciamo  tante di quelle storie per un picca di porcello? (a Ntunucciu) Vanne, mena!

Ntunucciu       Li sordi nu’ me li tai?

Cianu              Sine, quandu jeni.

Ntunucciu       Quandu vegnu ?… Speriamu ! (esce)

Chiccu            (sbuffando) Uffa cci palle!!! A cqua intra pariti tutti pacci! (va nelle camere).

Cianu              (ironico) Eh.. ai raggione!

Uccia              (a Cosimina) E dimme alla mamma tua beddha, te piace ccu stai a Bari?

Cosimina         Beh, ca certo! A Bari non si sente lo ndore di letame che ho sentito  fino a moi qui a casa.

Uccia              Ah? ‘U ramore te le ‘ntrame?

Cianu              Ciuccia! Sta’ dice che a qui se sente ndoru te rumate e a Bari no. (A Cosimina) E che ci vuoi fare, fija mia, la tua mammata è stata sempre intra lo romato.. e mo’. Quella co la vecchiaia sta’ diventa sterosco… artrosco…  arturoschirotica. (ironico) Parieddha!

Uccia              No, parieddhu te ca sta’ mminchialisci. Ma comu sta’ cunti?

Cianu              Quante fiate te l’aggiu titta?

Uccia              Ccite?

Cianu              ca si’ cuccia!

Uccia              E te si’ ‘nu mulu ganzirru!!!

Cianu              Nu’ sienti ca la vagnuna s’ave ‘mparatu lu ‘talianu? Tocca nde cuntu puru jeu allu stessu motu, così si sprattica! Aggiu raggione, Cosimina?

Cosimina         Ca certo papi, ca certo. Ma mica potiamo parlare sempre a italiano, nc’è puro il tialetto!

Uccia              Cci cosa? Intra lu jettu?

Cosimina         Meh, jeu vau me sciacquu un pochettino. (esce nelle camere sculettando).

Cianu              (contento) T’ai ddunata comu ave ‘mparatu ccu camina? E te tieni ciqquant’anni e ‘ncora nu’ ai ‘mparatu!

Uccia              A me ‘stu caminatu nu’ me piace filu!

Cianu              Cci ggh’è ca te piace a te ulìa sacciu!

Uccia              Focu meu! Nu’ la capiscu cchiui la fija! Tici ca  imu fattu fiaccu ccu la mandamu alla scola?

Cianu              Cci fiaccu e fiaccu! Nu’ sienti comu cunta?

Uccia              Ca a ‘mposta ticu… Quandu cunta nu’ la capiscu filu… nu’ la capiscu…Sacchiarà ca sta’ ddaventu taveru fessa!

Cianu              E moi sta’ tte dduni? Nu’ si’ fija te sìrata? E tantu basta! ‘Mbece jeu aggiu sempre capitu tuttu, parcè su’ sciutu alla scola jeu, a tiempi mei!

Uccia              Si, prèscete! Cinque anni la prima ai fattu. E bbenumale ca murìu la mescia sanò stavi ‘ncora a ddhai!

Chiccu            (entra con in mano il registratore acceso. Si sente una canzone molto allegra. Mimica di canto e ballo)

Uccia              (cerca di togliergli il registratore. Ci riesce dopo qualche attimo, perché naturalmente ostacolata da Chiccu) Stuta… stuta…

Cianu              Osci l’a pijata propriu a canzone ccu ‘ste canzoni. E cci ggh’ete! E ‘na fiata sia… e l’addha sia… eh… ma poi lu troppu stroppia!

Chiccu            (per dispetto comincia a cantare lui la stessa canzone di prima)

Uccia              Stuta tata… stuta… ehm… oju dicu… quetu… quetu… (bussano alla porta) C’ete?

Cianu              Lu Ntunucciu a t’essere, ccu la carne te porcello… come tice la Cosimina mia.

Uccia              Apri te ca jeu vau portu quistu a ddha intra (si avviano nelle camere).

Cianu              (va ad aprire) Trasi… (si accorge che è gente che non conosce) Precu… accomodatevi… entratevi!

Sasà                (entrando) Buongiorno, buongiorno!

Cianu              (estasiato dalla ragazza) Bongiornu a ssignurìa!… Bongiornu a ssignurìa! (fissa la ragazza e  chiude la porta sbattendogliela in faccia a Dudù che stava entrando).

Dudù              Ahiiii!!! (tenendosi la faccia)

Cianu              Ci ete ‘ntorna? (a Dudù) Te puru ai trasire?

Dudù              (confermando) Eh!

Cianu              E trasi allora… cci ‘spetti sulla porta!

Sasà                (ha in mano una cartelletta dove ogni tanto fa finta di leggere) Lei è il signor Luciano Spingola? Spingola vero?

Cianu              Si. (sognante) Si… Spingola… jeu… si!

Dudù              Noi siamo agenti dell’intendenza di Finanza e dobbiamo…

Cianu              (interrompendo) Te la Finanza? E cci aggiu fattu? Ccu nu’ sia socruma nd’ave cumbinata una te le soi?

Dudù              No… no… senta…

Cianu              Sentu? Aggiu ‘ntisu già mutu, aggiu ‘ntisu… (chiamando) Uccia!!! Jeni, Uccia jeni!!!

Sasà                Forse lei non ha capito bene.

Cianu              Noooo! Ca cci te criti ca su’ fessa? (forte) Ucciaaaa!!!

Dudù              Ci lasci spiegare…

Cianu              Quetu. Mo’ te spiechi ccu mujerama (chiamando ancora più forte) Ucciaaaaa!!!

                        Ccu tte bbruscia Diu… oi bbieni o no?

Uccia              (entrando) Eccume… (si accorge dei due estranei) Ah… nc’è gente strania… bongiornu!

Dudù              Buongiorno signora…

Sasà                Noi siamo della….

Cianu              (interrompendola) Quisti suntu te la Finanza. Cci ave cumbinatu sìrata?

Uccia              Cci ave cumbiantu… nienti… ( a Cianu sottovoce) Te la Finanza?

Cianu              Te la Finanza… Finanza…

Dudù              Ma no! Lasciateci spiegare… noi non siamo della Finanza…

Cianu              (a Uccia) Nu’ suntu te la Finanza… (a Dudù) Nu’ siti te la Finanza?

Dudù              Si.

Cianu              (a Uccia) Sine! (a Dudù) Comu sine ‘ntorna… ppe’ fessa sta’ nde pijamu stammatina?

Dudù              Siamo della Finanza, ma non come pensa lei. Non siamo dell’ufficio sequestri!

Sasà                (si avvicina a Ucciu sbottonandosi l’impermeabile con provocazione) Noi siamo di un altro ufficio.

Cianu              (stordito guardando Sasà) Di un altro ufficio? E allora a me st’ufficiu me piace… (con doppio senso riferendosi al fisico di Sasà). Cuarda cci finanziera!!!

Uccia              (dandogli un ceffone) ‘Na ‘stu rebbambitu fessa… cci cuardi… cci cuardi… e nu’ me cuardi meju meve, ppe’ lo menu sai comu su’ fatta!

Cianu              Propriu ppe’ quistu… (voltandosi verso Sasà) me piace st’ufficiu!

Dudù              Signor Spingola… la prego… è la mia ragazza, un po’ di contegno.

Cianu              Sta’ me cuntegnu… sta’ me cuntegnu. Ah… paccatu… paccatu…

Dudù              Peccato perchè ?

Cianu              Paccatu ca lu cchiù pesciu auceddhu se mangia la meju fica. Nu’ se tice cusì puru allu paese tou?

Dudù              Si… si… ma questo non c’entra con quello che stavamo dicendo prima, vero Sasà?

Sasà                Si, stavamo dicendo che siamo dell’ufficio: Lotterie Nazionali. Lei avendo partecipato ad un concorso a premi… ha vinto appunto un premio…

Dudù              … che noi le consegneremo!

Cianu              (a bassa voce) Uccia tice ca imu vintu ‘nu premiu… Te nde sai nienti?

Uccia              No. Te ai ccattatu farci bijettu?

Cianu              No. Ma facimu finta te nienti… (a Dudù) Quantu imu vintu?

Dudù              Non si tratta di denaro bensì di un’opera d’arte.

Sasà                E’ una scultura post-moderna in marmo pregiato del valore approssimativo di 50 milioni!

Cianu              Ciqquanta…

Uccia              Ciqquanta mijoni!

Cianu              (riferendosi a Sasà) St’ufficiu me piace sempre te cchiui!

Uccia              (dandogli un altro ceffone) ‘Ntorna!

Cianu              Ahi!… Nu’ sta’ me piace cchiui, sciamu!!!!

Cosimina         (entrando dalle camere) Mami… mami… (si accorge di Dudù e Sasà) Oh, scusati!

Sasà                (a Dudù sottovoce) E questa chi è? Non l’avevamo ancora vista!

Dudù              (sottovoce) Questa casa assomiglia a un formicaio: da ogni buco spunta fuori qualcuno!

Cosimina         (presentandosi) Buongiorno a tutti… io sono Mina… e bbui? Cci siete amici di papi e mami?

Dudù              No!

Cianu              (a Cosimina) Queta… queta… casi.. cosi…mina… ‘nzomma comu cagnu te chiami stammatina!

Cosimina         (con le mani nei capelli) Oh, Dio… papi si ha mmalazzato, non si ricorda como mi chiamo io! (disperata) Mami… mami…

Uccia              (brusca) Queta… nu’ me rumpire li vacanti puru a Natale!

Cosimina         (c.s.) Oh, Dio… oh, Dio… pure la mami si ha mmalazzata!

Cianu              Ahò, aggiu tittu tte stai queta, sanò te fazzu mmalazzi te capu! (a Dudù) Sciamu ‘nnanti! (a Sasà) Anzi ci sciamu a ‘nnanti ccu te è meju!

Dudù              Però, voi capite, che prima di portarvi in casa un’opera così importante e preziosa, dobbiamo fare un sopralluogo per individuare un posto dove sistemarla e da un primo impatto mi sembra che in questa stanza non c’è il posto adatto.

Sasà                Se voi permettete vorremmo dare un’occhiata nelle altre camere!

Cianu              Precu… precu… accomidiasciatevi!

Sasà                Facciamo da soli?

Uccia              Sine… sine…

Dudù              (senza farselo ripetere) Vieni Sasà. (vanno nelle altre camere).

Uccia              (come se svenisse) Ciqquanta mijoni… e ci l’ave visti mai?

Cianu              Jeu me la vindu… e me fazzu li sordi…

Cosimina         Mami.. papi… ma che vi sentite? Chi sono quei?

Uccia              Queta, fija…

Cianu              Fija, queta…

Uccia              Sta’ me manca l’aria…

Cianu              L’aria sta’ me manca…

Uccia              Cosimina tamme ‘na seggia…

Cianu              A seggia… Cosimina…

Cosimina         Ma che è che vi sentite?

Cianu              Ciqquanta tuluri, fija…

Cosimina         Comu?

Cianu              Ciqquanta mijoni… (bussano alla porta).

Cosimina         (andando ad aprire) Chi ete?

Ntunucciu       (entra con in mano una busta di plastica contenente la carne) ‘U porcu è prontu… (vedendo Uccia e Cianu imbambolati) Meh… cci iti ccappatu? Cci bb’ave bbanutu? Toccu? (a Cianu) Ahò, racordete ca m’ai dare li sordi te la carne: dicitottu mila lire!

Cianu              Uccia, dande li sordi ccu li  ‘ntaressi e pachende puru lu jaggiu!

Ntunucciu       Comu… comu? Me pachi puru lu jaggiu? (contento) Maraculu… maraculu… E cerca me li tai moi prima tte rascordi. Ma comu se spieca ‘stu fattu ? La tircherìa l’ai persa tuttu ‘ncoddu? Cci ggh’è statu?

Uccia              ‘A Finanza!

Ntunucciu       Cite?

Cianu              Queta… Uccia… dici ca la sciamu vandisciandu ppe’ tuttu lu paese?

Ntunucciu       Ccite nu’ iti vandisciare?

Cianu              Ca imu vintu ciqquanta mijoni!!!

Ntunucciu       Ah!? (chiamando) Cosimina…

Cosimina         Che vuoi?

Ntunucciu       (lasciandole la busta con la carne) Zzacchete lu porcu tou, ca a cquai la cosa ‘sta se face ‘nteressante!

Cosimina         Corpu tte vegna a te e a tutti li precamorti como a te!!!

Ntunucciu       Cosicché iti vintu ciqquanta mijoni?

Cianu              (quasi svenendo) Sine!

Uccia              (ansimando) Ma nu’ sordi te carta!

Ntunucciu       No?  E te cci suntu allora?

Cianu              Te marmuru jancu!

Nutnucciu       (perplesso) Te marmuru ? A cquai la cosa ddaventa cumpricata ci imu dire ci ete lu capipacciu… e comu faci? A ci lu tai lu primu premiu? (guardando Uccia e Cianu) Cuarda bbi cci facce!!!

Cosimina         (risentita) E’ bella la tua faccia!!!

Uccia              Cosimina… nu’ la fazzu cchiui… nduceme ‘na seggia… ‘a mamma…

Cianu              Cosimina… mintemi ‘na seggia a ‘nculu puru a meve!!!

Cosimina         (prendendo le sedie) Eccule… eccule… Sedetevi! (Si sono appena seduti quando proveniente dalle camere si ode un colpo di rivoltella che li fa sobbalzare dalla sedia. Tutti lanciano un urlo di spavento. Dalle camere entra di corsa).

Chiccu            (con in mano l’uccello) Su’ ‘rrivati li pacci! (è seguito da)

Dudù              (con in mano la rivoltella, a sua volta seguito da Sasà).

Sasà                Fermalo Dudù… ferma quel pazzo!

Chiccu            (girando per la stanza) L’auceddhu meu… lu passaricchiu meu!!!! (si fermano).

Dudù              Consegnami subito quell’uccello!

Chiccu            No! No! No e poi no!!!

Cianu              Beh, me faciti capire cci ggh’è ‘stu scumpiju?

Dudù              (minaccioso con  la rivoltella) Silenzio!

Sasà                (ripete compiaciuta) Silenzio!

Uccia              Gesu Cristu meu beddhu, juteme teve ca quiddhu ccu la pistola a manu vae!!!

Dudù              (c.s.) Silenzio!

Sasà                (c.s.) Silenzio !

Cosimina         Mami… mami… timo… mami sta’ timo. (si avvicina a Uccia e l’abbraccia).

Dusù               (c.s.) Silenzio!

Sasà                (c.s.) Silenzio!

Uccia              No… state silenzio voi ccu la vagnuna! (a Cosimina) Nu’ timire Cosi-minà te la mammata tua!

Dudù              (c.s.) Silenzio!

Sasà                (c.s.) Silenzio!

Dudù              (spazientito) Sasà e queta nu’ picca puru te… e che cagnu!!!

Cianu              Ah! Quistu lu tialettu lu capisce meju te meve. Mentru moi, pare ca nd’ave pijati ppe’ fessa tutti!

Ntunucciu       Ma cci iti cumbinatu osci? Iti chiamatu li rinforzi? Nu’ bastavene li pacci ca già nc’erene intra ‘sta casa?

Dudù              Silenzio!

Sasà                (sta per ripetere) Si…

Dudù              (la interrompe subito) Zitta! (agli altri) E ascoltatemi bene… io non sono della Finanza!

Cianu              No? Nu’ te face  nienti!

Dudù              Io sono un ladro professionista!

Uccia              Ah! Benumale!

Cianu              Comu bbenumale? Ave tittu ca è ‘nu latru…

Uccia              Ah, si?! (di scatto) Aiutu li latri… li latri!!! (tutti tranne Sasà, con battute a soggetto cercano di nascondersi).

Dudù              (minaccioso) Fermi… fermi… (spara in aria) Fermi! (si bloccano tutti).

Sasà                Oh, Dio, che confusione in questa casa. Sembra di stare in una giungla.

Cianu              (ironico) Si? E jeni ca provi la banana!

Dudù              (forte) Silenzio, il primo che si muove lo faccio secco!

Sasà                Avete sentito? Il primo che si muove…

Dudù              (interrompendola e minacciandola con la pistola) Stai zitta anche tu, e mettiti da quella parte.

Sasà                (incredula) Dudù…

Dudù              (c.s.) Muoviti, non mi servi più… non l’hai capito?

Sasà                Dudù… tesoro!

Cianu              Si, tesoru allu blecchi!!!

Dudù              (c.s.) Muoviti!

Sasà                (lentamente si avvicina agli altri) Non ci credo… non ci posso credere… dicevi di volermi bene…

Dudù              (c.s.) Sbrigati!

Cianu              Jeni, jeni cquai… trasi intra st’ufficiu…

Dudù              (a Chiccu) Dammi quell’uccello e non vi farò male!

Chiccu            Nu’ te lu tau, pijete l’auceddhu sou!

Sasà                Fai bene ! Non glielo dare! (a Dudù dispettosa) Oh!

Uccia              Cumpatisci, beddhu carusu, ma cci te nde faci te ddha purcaria?

Dudù              (esitando) Ehm… ho anch’io in casa qualche pazzo che devo far giocare…

Sasà                Non dargli retta!

Dudù              Zitta!

Sasà                Quell’uccello contiene un bel gruzzolo di diamanti, entrati in Italia clandestinamente…

Dudù              Non avresti dovuto parlare…

Sasà                Ormai non ho più niente da perdere!

Ntunucciu       (a Cianu) Ehi, ai capitu comu stane le cose?

Cianu              No!

Ntunucciu       Ddh’auceddhu intra la ventre ete chinu te brillanti… sordi.. muti sordi…

Cianu              Si? Ai capitu te! E comu ete ca l’aggiu truvatu intra casa mia?

Sasà                Perché noi, dopo averlo rubato dal museo, ci siamo nascosti in questa casa. Eravamo inseguiti dalla Finanza e quando ce ne siamo andati, involontariamente l’uccello è rimasto in questa stanza!

Cianu              Uccia, ai ‘ntisu cci casinu nc’è statu intra ‘sta casa? E te addhu stavi?

Uccia              Addhu stavi te, fessa!

Dudù              (forte) Basta così! Ora sapete tutta la trama… ma il finale lo decido io… (si avventa su Chiccu afferrando l’uccello) lascialo… lascialo!

Chiccu            None! None… none… (non molla).

Dudù              Lascia o sparo!

Chiccu            E spara!

Dudù              (sparando in aria) Vi ammazzo tutti… (isterico) faccio una strage! (tutti gli altri cercano in qualche modo di nascondersi).

Uccia              Gesu Cristu meu, ave ‘mpacciutu!!!

Ntunucciu       Moi sta’ tte dduni?

Uccia              Nu’ sta’ cuntu te sìrama!

Ntunucciu       Ah, scusa!

Cosimina         Papi… papi… sta’ timo… (si avvicina a Cianu).

Cianu              Vabbande sotta mmammata (la spinge).

Cosimina         Papi… ma che ti zzacca?

Uccia              Simina… jeni alla mammata tua… beddha te lu core meu!

Cianu              (a Cosimina) Vanne e ‘mbrazzete alla minna ca t’ave llattata!!! (a Sasà) E te nu’ sta’ timi?

Sasà                Si… si!!!

Cianu              E ci sta’ ‘spetti? Jeni a cquai ca fazzu te passa lu tremulizzu!!! (la tira a sè).

Ntunucciu       (chiamando Dudù) Ahò… meh… cci ‘spetti? Spara farcincunu… ca lu chiaùtu lu tegnu prontu!

Dudù              (sparando in direzione di Ntunucciu) Vi ammazzo tutti, vi ammazzo tutti!!!

Ntunucciu       Malani tte vattene a te e a ddha beddha bargalla te mammata!!!

Dudù              (tirando con forza l’uccello) Lascialo… (si strappa, facendo cadere per terra il contenuto, consistente in una manciata di piccoli sassolini).

Chiccu            Sta’ face l’ove… sta’ face l’ove…

Dudù              I diamanti… i diamanti… (si butta per terra per raccoglierli poggiando la rivoltella per terra).

Uccia              Cianu… Cianu…

Cianu              Cci bboi?

Uccia              Sta’ me sentu china te palle!

Cianu              Cci palle?

Uccia              Te ‘a pistola! Sta’ me tole la ventre!

Cianu              Si? E a me lu culu. Queta… queta…

Chiccu            (approfittando della confusione si impossessa della pistola) Quista me la piju jeu!

Dudù              (alzandosi) No… Dammi la pistola… (iniziano una colluttazione corpo a corpo. Si ode uno sparo. Quindi si bloccano guardandosi fisso negli occhi).

Uccia              (impaurita) Tata… tata… t’ai fattu nienti?

Chiccu            (con un dito spinge Dudù che, evidentemente colpito dallo sparo, cade per terra).

Uccia              (contenta) Tata… tata… bbenumale ca nu’ t’ai fattu nienti!

Sasà                I diamanti… (si china per raccoglierli).

Cianu              Sordi… sordi… Uccia forza… Cosimina… raccoji… raccoji… (piegandosi a pecorella).

Uccia              (cominciando a raccogliere) Tutti nosci suntu?

Cianu              Cosimina aggiu tittu ccu raccoji puru teve!!!

Cosimina         (chinandosi per terra) Si… si… papi… (chiamando) Ntunucciu… raccoji… raccoji puru te!!!

Ntunucciu       (tira fuori dalle tasche metro e matita e agendina) Queta Cosimina ca armenu aggiu truvatu ‘nu picca te fatìa! (si china su Dudù per prendergli le misure).

Sasà                (incredula guardando quello che ha raccolto) Ma non è possibile… non è possibile… guardate… guardate… (si alzano tutti).

Cianu              Cci ggh’ete?

Sasà                Questi non sono diamanti!

Uccia              No? E cci suntu?

Sasà                Ma sono delle volgari pietruzze, qualcuno è arrivato prima di noi… immagino alla frontiera…

Cosimina         Papi… mami… no’ sono brillanti… ma bricciolina!

Cianu              Embè, fija mia, cci bboi faci? Ci nasce spurtunatu nde chiove a ‘nculu puru ci sta ssattatu!

Sasà                (comincia a ridere) Ah… ah… ah… come sono contenta… ah…ah… ah…

Cianu              (imitando) Ah… ah… ah… cci su’ cuntente!

Uccia              (si associa formando un coro) Ah… ah… ah… cci su’ contente…

Cosimina         (entra nel coro) Ah… ah… ah… cch so’ contenta…

Cianu              (gesticola come se stesse dirigendo un’orchestra che poi blocca dopo la risata per concludere con) Cci piernu, ah? (riprendono la risata) Ah… ah.. ah…

Chiccu            (spara un colpo in aria e zittisce tutti) Tateme ddhe petre sanò sparu jeu!

Ntunucciu       Quistu ‘ntorna mo’ zzacca! (a Dudù che è steso per terra) Ahò, azzete e sciamu alla putìa… sanò a cquai le mmasure nu’ spicciamu ccu le pijamu! (Dudù si alza).

Uccia              Ntunucciu, portete puru quist’addha ccu fazza la parte te ‘a chiangimorti!

Chiccu            ‘Sta parte me la piju jeu. (tira bruscamente a se Sasà).

Sasà                Ma che diavolo vuoi?

Chiccu            (riferendosi a Dudù) Iddhu a parte sua l’ave bbuta (indica la rivoltella) mo’ ttocca a teve.

Sasà                (spaventata) Ma io non c’entro niente, sono stata costretta da lui (indica Dudù). Diglielo Dudù…

Dudù              Non posso parlare… sono morto…

Chiccu            Lu Dudò ave raggione, nu’ pote cuntare… ca è mortu crettu!!!

Sasà                Ma io non c’entro…

Chiccu            Nu’ c’entri? Lu prujerbiu tice ca quandu nci minte la cuta lu tiàulu, ppe santu Pietru patisce santu Paulu… (allentandosi di un passo e prendendo la mira con la rivoltella) A te cuccuascia…. (musica  e dopo qualche attimo cala la tela).

Fine