Ora ca a mamma muriu, cu su teni u pap ?
(commedia brillante in tre atti)
(di Calogero Maurici)
Personaggi
Santo (il vedovo)
Matilde (la figlia maggiore)
Caterina (la figlia minore)
Luca (il figlio)
Biagio (il marito di Matilde)
Franco (il figlio)
Mario (il marito di Caterina)
Irene (la moglie di Luca)
D. Saridda (la vicina di casa)
P. Angelo (il sacerdote del paese)
(elaborata da Pietro Maurici e Rosanna Maurici)
Ora ca a mamma muriu, cu su teni u pap?
Commedia brillante in tre atti
(di Calogero Maurici)
Il sig. Santo Crapanzano, rimasto vedovo da pochissimo tempo della sua amata e compianta Carmela, ha tre figli: Matilde, Caterina e Luca. Egli ancora autosufficiente nonostante lavanzata et, potrebbe e vorrebbe continuare ad abitare da solo, ma i tre figli tutti sposati, riescono a convincerlo, cercando con una rinunione preliminare chi fra di essi sarebbe pi disponibile ad accettare in casa il padre. Incredibilmemte il vecchietto si ritrova ad assistere suo malgrado a questa riunione raccapricciante, intuento che anche fra i suoi figli cominciano a prevalere interessi di ogni sorta.
Mentre Luca in preda della moglie Irene, cerca di svincolarsi, facendo capire alle sorelle che sta provvedendo per i suoceri. Ma Santo non sententosi sufficientemente coccolato, escogita un raggiro per farsi rispettare e coccolare di pi. Divertentissima commedia piena di ritmo, peraltro molto attuale. Il primo e secondo atto si svolge in casa della figlia maggiore Matilde, sposata con Biagio Colletti. Il terzo atto in casa della figlia Caterina, sposata con Mario Contello.
La scena rappresenta una porta dingresso ed una che porta che accede alle stanze, un tavolo con tre sedie sulla destra, una poltrona sul fondo, un mobile con una radio sopra, quadri, un calendario(per la sigla inziale si consiglia: Il vecchietto dove lo metto di Domenico Modugno)
A T T O I
(SCENA I)
(Matilde, Franca, D. Saridda)
Fra. ( o Franca vestito stravagante mentre mangia patatine e mastica una gomma americana, subito dopo apre la radio ascoltando una musica ritmata mettendosi a ballare, dopo circa trenta secondi entra la madre vestita di nero, seccata spegne la radio e Franco si gira di scatto)
Mat. Ma comu ragiuni, to nonna avi nna simana chi muriu e tu addumi a radio(nel frattempo apre lasse da stiro)
Fra. Chi si esagerata, ricordati ca u rispettu si porta no coriQuantu mi nni vaiu nna me stanza(va)
Mat. (inizia a stirare) Mah! Quannu una nicaredda, picchi nicaredda, quannu semu granni picchi semu granni, i problemi dintra nna casa non mancano mai(si commuove) Me matri mischina quantu sacrifici chi fici pi nautri! (bussano, entra donna Saridda, vicina di casa molto pettegola, invadente alla ricerca di sapere tutto e di tutti)
D.Sar. E permissu!Condoglianze!
Mat. D. Saridda, quannu arrivastivu di Torinu!
D.Sar. Mezzura f, u tempu di pusari i valigi e mi telefonau me cummari
Cuncetta pi dirimi a notizia di t matriMatilde, ristavu quasi unura
senza paroli, moddamodda
Mat. Pazienza! Assittativi(si siedono)
D.Sar. Ma chi ci vulia a fari un colpu di telefonu, per ora fussi priparata
e sapia chiddu chi diri nni sti occasioniinvece ora comu ora, sugnu
senza paroli, non mi veni mancu di parlari tremu tutta
Mat. Vui eravu nni vostru figliu a vidiri u niputeddu e cci telefonava pi diri
ca muriu me matri?!
D.Sar. (si commuove) A lassavu bona e mancu a potti vidiri muriri, ristavu cu
nna cosa cc dintra. (si tocca la pancia) ma muriu cosi di bonu e bonu
mentre era viva?
Mat. Purtroppo tempu deci jorna si nniu!
D.Sar. (smette subito di commuoversi) Unni si nniu, nni so figliu?
Mat. Ma chi capistivu! Si nniu, u Signiruzzu sa pigghiau.
D. Sar. Ah! Scusa, sugnu cunfunnuta, ancora mancu ci cridu ca suttaterra,
(allargando le mani) chi pazienza cavia, chi modi, chi cori, (in quel
momento entra Franco)
Fra. Mamma
D.Sar. Ciao Francuzzu.
Fra. Mamma aviamu statu un pocu in paci(facendo smorfie a D.Sar.)
Mat. Chicc, hai fami?
Fra. Un pocu lavia, ora mi passaupi oggi non vulia nesciri chi, ma
vidennu a signora mille paroli nesciu subitu asin a testa mi diventa
quantu un palluni.
D. Sar. Sempre scherzusu, birbanti, si po diri ca ti criscivu, di quantu latti chi
di detti!..
Fra. Mamma ma comu sugnu ancora vivu
Mat. Picchi( mentre chiude lasse da stiro)
Fra. Di quantu vilenu cavi, menumali ca non mu misi no latti!
Mat. Basta e vidi a unni a ghiri.(Franco esce facendo le smorfie a D.Sar.)
Non ci facissi casu D.Sari, u sapi com iddu avi cunfidenza e
scherzapoi accamora un pocucu sta morti di me matrisa sintiu
troppu, i niputi chi nichi sunnu chiddi ca sa piglianu chiassai di tutti
D.Sar. Non ci pinsari(si avvicina la sedia con invadenza) chiuttostu, to patri
mischinu chi dici, chi dici
Mat. Dopu nna vita assieme, unu resta musciu, sammusciau
D.Sar. Sempre arzillu mu ricordu, mamaper ora unn, nni to soru o nni
t frati?
Mat. Nni so frati , me ziu su vozi teniri pi nna para di jornaora videmu
chi decidemu cu me soru Caterina
D.Sar. Cu t soru? E picchi cu to frati non discutiti?
Mat. (alzandosi) Chiddu cu dda mugghieri cavi, a iddu fa decidiri! I nori
sunnu nori e i figli sunnu figli, sempre accussi sar u munnu!
D.Sar. Per io penso ca fussi giustu diriccillu, picchi poi trovanu a scusa e
dicinu: a nautri non nni dicistivu nenti
Mat. Veru , appena mi sento cu me soru ci dicu ca chu dicemu puru a me
frati Luca e a dd bedda di me cugnata, poi comu vonnu fari fannu. (si
risiede)
D.Sar. Matilde, mi permettia di diri sti cosi picchi di tanti anni ca semu
vicineddi di casa, navemu sempre rispittatuqualcunu pensa ca mi
vogliu intromettiri e chi parlu assai, inveci oggi cu sta notizia di t matri
non mi veni mancu di parlarinon la potti vidiri muriri
Mat. Non vi preoccupati(D.Sar.si alza ripetendo:mischina) Si voli po ristari
nautru pocu
D.Sar. Mancu haiu sistimatu i valigi ancora, me maritu sava fari u bagnu e si
non ci priparu tutti cosi mancu si lava, pari peggiu di un picciliddue
iu mancu pozzu ristari chiassai nni qualchi vicina di casa a discutiri
Mat. Chi voli ognuno avi i s abiudini! (in quel momento entra Franco)
Fra. Mizzica D. Sarisi sapia chi tardu vinia, ma non nnavi chiffari
dintra?
D.Sar. Si non sapissi ca scherzi, veru mali ci ristassi
D.Sar. Ora mi nni vaiu Matilde, si hai di bisognu basta tuppiari
Fra. U fattu ca cc dintra tuppiati sempre vui D.Sari
Mat. Graziegrazie
D.Sar. (stava per uscire, ritorna verso Franco e con una mano gli smuove il
mento) Biddazzu, quantu latti chi ti putisti pigliari di mia(esce)
Fra. (seccato si tocca il mento) Mi da un fastidiu quannu mi fa accussi
S C E N A II
(Matilde, Franco, Biagio)
Mat. Iu dicu ca scherzi e cercu di cummigghiari
Fra. Tu sbagli a diricci ca scherzu! Vilenu no latti non ci nni misi, per cu
sapi si cci mittia qualchi autra cosa, picchissu haiu sempre duluri di
panza.
Mat. Bonu ora, dimmi unni isti andura.
Fra. No nonnu, mi detti milli liri, appena niscivu paccattarimi u gelatu maccurgivu ca eranu deci mila liri.
Mat. Deci mila liri? Per ora stolito me patri, non ci fici casu!
Fra. Talia, haiu novimilaliri di restu(in quel momento entra Biagio)
Bia. Dunaccilli a t matri(si siede)
Fra. Mizzica pap, giustu giustu ora aviatu arrivari!
Bia. Non sai ca iu arrivu sempre no mumentu giustu?
Mat. Stancu si veru Biagiu, chi voi mangiari
Bia. Pripara chiddu chi voinovit cinn!
Mat. Ancora no, ora ci dicu a me soru Caterina ca a ma discutiri, picchi ora avi nna simana ca cu so frati(Mat.entra nella stanza per prendere qualcosa per apparecchiare)
Fra. Pap forse sta cu nautri u nonnu..
Bia. (si alza di scatto ed entra Mat.) Cu nautri? E picchi cu to soru no, o cu to frati Luca
Fra. Pap si sta cu nautri a pensioni va pigliati vautri, i zii non ponnu pretendiri nenti
Bia. Zittuti tu, a pinsionicu nautrii sacrifici tutti lamaffari, u patri di tutti e tri.
Mat. E non fari vuci, ora appena facemu a riunioni cu me soru e me frati videmu.
Bia. Vidi ca io vogliu essere presente, picchi t cugnatu Mario vulissi fari u scaltru.
Fra. Pap ammia mi pari ca u nonnu chi furbu di tutti nautri.
Mat. (che gi aveva apparecchiato) Avanti, assittamuni ca to patri avi fami.
Fra. Non mi nni veni fami
Mat. Mangia
Fra. Non haiu fami
Mat. Mangia ti dissi
Fra. Mi sentu nna cosa di traverso, forse fu u gelatu
Mat. Ti dissi mangia..
Fra. Non haiu famiPap falla finiri
Bia. (adirato) Oh! Finitila tutti e dui, picchi iu gia
Fra. Papa, mamma, va diri nna cosaa zia e u ziu dicianu ca si non si trova un accorduci sarannu scerri pi du pizziceddu di terrenu!..
Mat. Ah! Signiruzzu! Me soru non sapi chiddu chi dici, Biagiu ora facemu subitu sta riunioni
Bia. Ora ammia mi cadi u figatu malatu!..
Fra. U ziu Mariu dicia ca soldi sarvati non cinn, a cui cinteressa teniluPap ma a pinsioni sempre a piglia, quindi si sta cu nautri
Bia. Basta ammia mi passau a fami(si alza nervoso)
Mat. Puru ammia!
Fra. A quannu a quannu ammia mavia vinutu a vauri vi si chiudiu
Big. Matilde sparecchia e cerca di organizzare subitu sta riunioni, io mi riposu un pocu picchi vogliu essere beddu lucidu pi discutiri stu fattu.(entra nellaltra stanza)
Mat. Franco ma tu comu i sintisti sti cosi!
Fra. Mantre eru o compiuter di me cuscina Luisa, iddi discutianu e iu ascutavamischina pi ora a nonna dintra a bara si vota e si rivota!..
Mat. Non putiau cuntari sti cosi dopu mangiatu, almenu aviamu a panza china!
(si siede) Me matri avi nna simana ca muriu e gi ci sunnu discussioni e sparti di luntanu, figuramuni appena semu vicini (si alza decisa) Franco vai nna zia Caterina e no ziu Luca, dicci ca i vogliu cc, a tutti(Franco v)
S C E N A III
(Matilde, Caterina, Biagio)
Mat. Speriamo ca u Signiruzzu nna manna bona, picchi si non si trova nnaccordu ospizio va finisci! (entra Caterina)
Cat. (vedendola commossa) Matilde chicc!
Mat. Pinsava a mamma, o papu vidisti a Franco?
Cat. No, picchi vinni nni mia?
Mat. Puru nni Luca avia ghiri(abbracciando la sorella) Caterina, u pap circamu di fallu ristari cu nautri, non labbannunamu.
Cat. E cu sta dicenuu u cuntrariu! Ora truvamu nna soluzioni, videmu chi dici Luca puru u patri di tutti e tri , non picchi iddu masculuu pap che bonu sulu pi dari(gesto dei soldi)
Mat. Si Luca, cu so mugghieri Irene, chidda cummatti cui soi, to cugnata non po cummattiri cu tri vecchi!
Cat. A soru circamu di esseri beddi uniti, tu parla cu t maritu, iu parlo cu me maritu, accussi non facemu ridiri a nuddu, per ora sunnu tutti pronti caspettanu ca nni sciarriamo
Mat. D.Saridda ora si nni ghiu, vulia sapiri tuttu e dava puru cunsigli!
Cat. Ti fazzu vidiri ca chi tardu veni puru nni mia.
Mat. Menumali ca non ci sunnu propriet forte asino(in quel momento entra Biagio)
Bia. Ah! chissu u fattu, siccomu non lassau nenti, non sapemu cu su teni.
Cat. Un pizziceddu di terrenu c
Bia. Quattru ficudinie e tutta erba
Mat. C puru a casetta
Bia. Nna pagliarola (o baracca) senza bagnu, ca pi falla a ma nesciri fora
Mat. Chiuttostu a soru, ora emu a pigliari nautri stessi o pap, strada facennu passamu nni Luca, nni to maritu e facemu sta riunioni cc
Bia. I rinioni si fannu sempre cc, sta casa mi pari a casa de sofferenti, a casa de ricoveri, a casa de conferenzi
Mat. (mentre si mette una giacca) Quantu predichi, ora vinemu. (esce con Cat.)
S C E N A IV
(Biagio, D.Saridda, Franco, Santo, Matilde)
Bia. (passeggia nervoso) Certu ca ora i pigliamu belli grossi, sicuramente si decide ca mi la teniri iu e a pensioni vonnu puruputemu fari testa o cruci! Certo ca me cugnata Caterina e so maritu Mariu sunnu scaltri, pi non parlari di me cugnatu Luca e so mugghieri Irene...Luca 'ufigliu do cori...Ma pinsannuci bonu, putissimu fari un misi l'unu...e cu cumencia?
Sicuramente me mugghieri datu ca a figlia chi granniSavissi avutu a me patri cc dintra, ci dicia ca postu non avia(prende la foto del padre posta su un mobiluccio) Pap ma non putiatu moriri dopu..! Almeno tu eratu bravu, cu me soggiru cu ci cummatti di quantu camurriusu!..
(bussano, entra D.Saridda col grembiule)
D.Sa. Oh! Biagiu, sulu si, comu mai!...
Bia. Eru a pigliari a me soggiru.
D.Sa. (veloce senza far parlare Biagio) Matri, decidistivu giavu tiniti vautri?
Si vidi caviti un cori doru
Bia. (seccato) D.Saridda(viene subito interrotto e si gira dandole le spalle)
D.Sa. Iu chu dissi a t mugghieri, livati occasioni, non faciti ridiri a nuddu,
picchi puru nautri nvecchiamu!
Bia. (stessa scena girandosi verso lei ) D.Saridda(ma non riesce a parlare e si rigira)
D.Sa. Tanti mi dumannanu, cu su teni stu vicchiareddu, mancu arrivavu di Torinu e gi cumencianu a curtigghiari
Bia. (si gira di scatto molto arrabbiato) D.Saridda mi faciti parlarimi stati facennu scoppiare a testa, ancora non sapemu nenti, viniti dumani si vuliti sapiri qualcosa
D.Sa. Matri finu a dumani! Ma chi ci dicu e vicini, chiddi addumannanu ammia(prima che finisce di parlare entra Franco)
Fra. Ciao pap, D.Saridda sintivu diri ca dumannanu tutti cosi a lei, certu megliu di un ufficiu informazioni
D.Sa. Francuzzu si u nonnettu sta cu vautri a voglia di lecca lecca e gelato
Fra. D. Saridda quannu a finisci, u lecca lecca, u latti, u gelatu ma chi ci pari ca sugnu ancora neonatu?
D.Sa. Pi mmia sempre un picciliddu si, quantu voti taddummiscivu ncapu sti gammi
Fra. Pap ma mi criscistivu vuatri o idda
D.Sa. Ora mi nni vaiu, picchi ancora haiu qualchi valigia di sistimari, per poi vegnu(esce salutando)
Bia. Chi focu di testa.
Fra. Pap mangiamu qualcosa.
Bia. Non haiu fami!
Fra. Ogni vota ca iu haiu fami, vautri nenti..cc dintra semu sballati
Bia. A mumenti arriva to nonnu, a zia Caterina cu so maritu, u ziu Luca cu s mugghieri
Fra. Tuttu u reggimentu!
Bia. Ma tu chi dici ca si ni tinemu cc o nonnu ci guadagnassimu?
Fra. Pap a pinsioni nenti ti pari, o postu di darimilli tu i soldi mi facissi dari do nonnu... asin facemu un misi lunu
Bia. Chavia pinsatu, tu non diri nenti, fai parlari sulu a nautri
Fra. Stai attento per, ca sunnu tutti scaltri(si sentono rumori, entrano Matilde e Santo)
San. (sorretto dalla figlia, con un bastone e tiene un borsone in mano, somatizza per essere coccolato di pi, in realt ancora arzillo)
Fra. Nonno, chi sugnu cuntentu di viditi(Biagio gesticola insofferente)
Mat. Avanti, assettati e stai tranquillo(Santo indica col bastone che vuole sedersi in un altro posto) Papa u stessu cc (Ma Santo insiste e Franco
gli mette la sedia dove gli indica) Assettati ora(poi si accorge della poltrona anche se un po malandata:)
San. Chidda voglio( cominciano tutti a sbuffare, mentre Franco gli prende la poltrona e lo fa accomodare, subito esce un fazzoletto a righe nere e si mette a piangere gridando CarmelaCarmela)
Mat. (lo confortano) Franco tu nesci ora, picchi asin appena semu tutti cc criamu confusioni
Bia. Gi semu fusi non confusi!
San. Tu avi nna vita ca si fusu (risata ironica) Megghiu ca ridemu picchi si pensu a me mugghieri(si commuove e ripete Carmela)
Fra. Mamma ma io non pozzu stari a sta riunioni? Non fazzu parti da famiglia!
San. Megliu di no u niputi, picchi si capita ca si sciarrianu e volanu cazzotti, tu i pigli
Mat. Nuddu si sciarria pap
Fra. Beata me cuscina Luisa ca sta tri misi a Parigi e non vidi nentimi nni vaiu un pocu o compiuter di Luisa (esce)
S C E N A V
(Biagio, Santo, Matilde, Caterina, Mario)
Mat. Pap voi qualcosa!
San. Nenti vogliu, vulisi sulu muriri
Bia. (si alza di scatto) Proprio nni stu mumemtu no! Ora vennu lautri dui figli e sunnu capaci di pinsari ca u ficimu moriri nautri.
Mat. Pap a decideri chi voi fari, cu cui voi stari.
San. Ma iu magari sulu vulissi stari, ma vautri mi vuliti!..
Mat. I figli picchi ci sunnu
San. Deciditi vautri, appena deciditi vi dugnu a me benedizioni!
Bia. Ci assolve di tutti i peccati
San. Biagiu tu chi pensi
Bia. Iu avi assai chi non pensu..
San. Allura veru fusu si(risata da vecchietto)
(bussano, entrano Caterina con Marioche ha un tic)
Mar. (inizia col tic) Salutamu
Cat. Comu ti senti pap!
San. Ancora presto pi dillu(le due sorelle si siedono vicino al padre)
Mar. (si siede vicino a Biagio) Biagio chi si stancu?
Bia. Tu inveci si arripusatusi vidi nna facci!
Cat. Comu mai ancora me frati Luca non arriva.
Mar. (si alza) A chiddu a discussioni non cinteressa, u sapiti tutti e faciti finta
di nenti, avi ragiuni me cugnatu Biagiu, picchi chiddi chi chiangemu semu sempre iu e me cugnatu Biagiu (gli mette la mano sulla spalla)
Bia. A ditta appoggiu falliu, poi tu pi chiangiri minestra si specializzatu.
Cat. Pap, vidi ca semu cc riuniti pi ttia u capisti?
San. E chi ti pari ca sugnu rimbambinutu..basta ca non vi sciarriati! (in quel momento entra Luca con la moglie Irene, elegante nellabbigliamento e nellatteggiamento, lunica a non avere il lutto)
Luc. Salute a tutticiao pap (lo bacia, poi Matilde e Caterina li fanno sedere al loro posto mentre loro rimangono allimpiedi)
San. (con grande attenzione) Luchinu miu, mi pari chi siccu, stai mangiannu pocu?
Ire. Pap non si po fari comu un toru, non deve esagerare, picchi tuttu chiddu chi mangia ci fa profittuprofittu
Bia. Cuminciamu giprima di cuminciari!
Mar. Hai ragiuni u cugnatu (mano sulla spalla)
Bia. (seccato gli e la toglie) Stasira mi duni ragiuni in tutti cosi tu
San. Basta ca non vi sciarriati, asin staiu sulu
Cat. Ognuno esprimissi u so pareri, poi i mittemu tutti assieme
Bia. (subito) E facemu a frittata
Mar. Hai ragiuni u cugnatu(stessa scena di prima)
Bia. Mi stai alliscianu troppu u pilu tu
San. Chi sugnu cuntentu (al pubblico)
Mat. Irene voi cuminciari tu a parlari?
Ire. (di scatto) Chi bisognu c di cuminciari io, nautri vinnimu pa presenza, i chi interessati siti vautriveru Luca?Parla puru tu(Luca annuisce con imbarazzo)
Mat. Cumenciu iu alluracc dintra a ma decidiri: ora ca a mamma muriu, cu su teni u papa?
San. Ma chissu gi u sapemu
Mat. Iu e me maritu non avemu nenti in contrario, prima picchi me patri, per semu tri e i sacrifici lamaffari tutti e tri
Cat. Giustu, i sacrifici tutti, mittemuni daccordu e truvamu nna soluzioni
Io penso ca tu Irene
Ire. (di scatto) Nono, u sapiti comu sugnu cuminata iuLuca parla puru tu(sta per parlare ma Irene lo blocca subito continuando a parlare veloce) iu haiu a me patri a e a me matri, sunnu sofferenti e ogni tanto ci vaiu a sistimalli, poi ancora semu sposini e si decidemu daviri qualchi figliuLuca parla puru tu(stessa scena di prima) poi comu facemu cu dui addevi, picchi i vicchiareddi diventanu comu laddevi, io ci porto tanto rispetto a me soggiru maLuca parla puru tu(Luca stavolta si assicura che pu parlare, poi si alza)
Luc. Io pensu ca vautri siti chi liberi, ci sapiti fari megliutu chi dici pap!
San. Io non mintrometto, basta ca non vi sciarriati
Mar. Irene, ricordati ca u patri di to maritu
Bia. E tu ricordati ca u patri di t mugghieriquasi quasi u vulissivu accullari ammiacc dintra oggi a ma stabiliri tutti cosi, a ma mettiri i puntini ncapu li Ioggi e dumani ca non campa chi.(Santo scatta dalla poltrona facendo gli scongiuri) e ci sunnu spisi
Luc. Ma a sti cosi certo ca provvedemu tutti dato ca a pensione nna spartemu
Bia. (si alza) Chi spartemu e spartemu, avi nna vita ca mangi chiassai di tutti.
Mar. Hai ragiuni cugnatu
San. Chi sugnu cuntentumi staiu divertennu tuttu
Ire. (con tono acceso) Luca u sapia io, appena si parla di soldi sa piglianu subitu cu ttiapoi dicinu ca a tinta sugnu io
Mat. Pi favuri calmamuniCaterina chi dici si facemu un pocu lunu
Cat. Tu chi dici Mariu.
Mar. Lidea fussi bona, vistu ca semu in tri(ogni tanto il solito tic)
Ire. Diccillu Lucaparla
Luc. Mariu u sai ca haiu a casa chi stritta di tutti, u pap merita di stari beddu comudu
Ire. Si vu tiniti vautri, nautri vinemu spissu, semu sempre a disposizioni
San. Quannu c di pigliari!
Ire. (alzandosi) Forse chaiu mancato mai di rispetto?
San. Maimai(poi al pubblico) Pi dd para di voti chi namu vistu!
Cat. A soru lassamalu stari a Luca o megliu a (entrambe le sorelle) IRENE!
videmu comu putemu fari io e tu
Bia. Iu avi cu sapia!...
Mar. Hai ragiuni u cugnatu(poi al suocero) vossia chi dici
San. Io non mintrometto, basta ca non vi sciarriati e chi staiu bonu, comudu,
servitu, reviritu, sereno e coccolato
Ire. Io sugnu sempre disponibile, quannu sa va fari a spisa, purtari i medicinali, pigliari a pensioni
Bia. Noa pensione a pigliamu nautri, a posta vicinu
Mar. Luca ma to mugghieri avi nna facci tosta per!
Ire. (seccata e con tono acceso) U vidi Luca, a tinta sugnu sempre iutu non ci cridi, i t soru eranu daccordu e mancu ammiraru ca nautri vinnimuparla Luca!
Luc. Mario u sai chi ti dico, ca a facci tosta lhai tu e tutti vautri, escluso me patri
San. Menumali
Mat. Calmati u frati, non facemu ridiri cristianipap tu stai cu mmia e cu me soruio sugnu daccordu, Caterina puru, Mario puru, tu puru, quindi chissa a decisioni
Bia. Io non ci sugnu veru!
Mat. E quannu mai hai cuntatu tu! E non fari u spiritusu
Cat. Comu facemu tri misi lunu
Mat. Megliu un misi, tu chi dici Biagiu.
Bia. Finalmente minterppelastifacemu un misi
San. (al pubblico) Certu asin tri misi ci ghettanu pisanti
Luc. Menumali, sugnu cuntentu ca ni misimu daccordu
Bia. U sacciu io, a stu prezzu!
Ire. Luca amuninni, ca cha ma dari nna facciata a me patri e a me matri
Luc. (si alzano) Pap ti salutu e ricordati ca chiddu chi cunta u cori.
San. E puru u figatu
Ire. Vossabenedica e circassi di stari tranquillu ca semu tutti vicinu a vossia.
(escono baciandolo)
S C E N A VI
(Biagio, Mario, Caterina, Santo, Matilde)
Cat. A vidisti a soru, tempu nna simana si livau u luttu!
Bia. E si lavaru i mani
Mar. Hai ragiuni u cugnatu
Bia. E finiscila di darimi sempre ragiuni
Mar. Hai tortu u cugnatu
Mat. Finitila di babbiari e decidemu cu cumencia, decidi tu pap?
San. Io non decidu nenti, decidistivu tuttu vautri, deciditi puru chissu e a saziza fatta
Bia. Facemu testa o cruci
San. (al pubblico) Divintavu un sorteggiosperiamo ca non nesci cruci asin veru in cruci mi mettunu
Mar. Nni misimu daccordu pi tenilu e nna ma scuraggiari a decideri cu a va cuminciari? Biagiu lassamu decidiri a tutti dui soru
Cat. Magari mentre lavamu o pap decidemu, amuninni dai
Bia. Cuminciati a lavaricci i spaddi
San. (mentre si avviano) Non fari u spiritusu, vogliu vidiri appena arrivi a me etsi charrivi!..(Biagio fa gli scongiuri)
Mar. Avi ragiuni
San. Tu sulu ragiuni sai dari. (entrano nelaltra stanza)
Mar. (si alza, si accosta vicino alla porta, poi ritorna da Biagio) Ma chi ci lavanu veru i spaddi?
Bia. Ma chi sacciu iu(Mario si siede a destra del cognato, entrambi imbarazzati fanno gli stessi gesti, si accavallano la gamba destra, pochi secondi e poi la scendono, poi si strofinano gli occhi, poi accavallano la gamba sinistra pochi secondi e la scendonochi vuole anche a soggetto)
Mar. (rompe il ghiaccio) Ma diri nenti?
Bia. Iu nenti haiu di diri
Mar. (si alza) Si ma diri qalcosa e ti la teni ancora sbaglihai torto!
Bia. Avi nna jurnata ca mi duni raguni e ora haiu tortu
Mar. U sacciu ca pensi ca ora nautri nu tinemu e Luca fa u scaltru
Bia. (si alza) Hai ragiuni u cugnatu
Mar. U sapia ca pinsavatu a chissu e io ti dugnu ragiuni.
Bia. Chissu u sacciu(al pubblico) Ragiuni a megliu cosa chi sapi diri
Mar. A ma fari in modu ca Luca e so mugghieri non fannu i scaltri
Bia. A ma stari attenti o vicchiareddu, picchi chiddu ammucciuni duna duna
appena piglia a pensione si metti i soldi di latu pi Luca..e dici sempre: addevu in difficolt e voli aiutoio avi nna vita ca sugnu in difficolt!
Mar. Io non permetto, anchi cu me mugghieri mi sciarriu
Bia. Puru io(si stringono la mano)
Mar. Maritu e mugghieri hannu mangiatu troppu assai, a casa e cha ficiru, a machina chaccattaru, soldi ogni vota chi piglia a pensioni a volont
Biagiu iu nenti haiu avutu
Bia. Tu nenti, iu chi picca di nenti e sparti ora nu stamu tinennu.
Mar. Ormai semu daccordu, abbiamo fatto un patto e rispittamulu
(si stringono di nuovo la mano) Non facemu capiri nenti e fimmini mi raccumannu
Bia. Prima o poi naviamu a fari sta discussioni(in quel momento entrano le moglie con il padre, gi cambiato con giacca da camera e cappello da notte)
Mat. Eccoci qua, taliati che beddu profumato, pari un giovanotto(Santo si avvicina ai due generi e di scatto fa odorare le ascelle, i due tossiscono e Santo ride e si va a sedere)
Mat. Allura pap stu misi stai cu me soru o prossimu cummia.
Bia. U sapia caviamu a cuminciari nautri
San. Biagio scherza, u sacciu ca mi voli beni, troppu bravu
Bia. Talia che ruffiano
Mat. Vautri di chi parlastivu nni stu frattempo.
Mar. Matilde, tu u sai ca io e to maritu parlamu piccaredda!
Bia. Secunnu tia mi mittia a parlari cu iddu?
Cat. Non scambiastivu mancu nna parola?
Bia. Dissimu sulu ca tuttu sommatu a stu mischinu qualcunu savia a teniri.
Mar. Megliu cosi, abbiamo deciso senza scerrieun pocu Luca
San. U sapiti com iddu un pocu accussi, ma troppu affezionato.
Cat. Me frati ogni tanto fa arrabbiare, pero avi un cori granni, si unu ci duna
(fa il gesto) tantu, poi iddu
Bia.Mar. (interrompendo) Poi voli tanto(gesto pi grosso e con pi enfasi)
Mat. Chi siti beddiCaterina chi facemu nni mangiamu qualcosa?
San. Spicciativi c haiu famispicciativi..spicciativi!
Bia. Cuminciamu gi!
Cat. Natravota a soru, ancora haiu un saccu di cosi di fari
San. Stasira a televisioni fannu u pugilatu, mu vidu di sicuru
Bia. Gi si prenotau, stasira veramente c a partita
San. Ammia non mi piaci a partita, u pugilatu mi piaci
Bia. (al pubblico) Mancu un jornu avi e gia voli cumannari.
Cat. Biagiu pi stasira faccilla vidiri.
Mar. (si alza adirato) Tu fatti i fatti toi, per ora dintra di iddi
Mat. E finitila, stasira poi si vidi
Cat. Si fici tardu, ciao pap poi nni videmu
San. Quannu fra un misi?
Mar. Ma chi dici, chi stamu un misi senza vidilu!
Bia. (prima che escono, guarda il calendario) Mario, senti, oggi navemu trentunu, non chi nautri facemu un jornu superchiuricurdativi ca u misi inizia do trentunu! (escono)
San. (risentito si alza adirato) Mi nnivaiu ca megliu(lo calmano)
Mat. Sedi pap, iddu scherzaBiagiu diccillu
San. U sacciu ca scherza, per pari ca stavota dicia veruIo vogliu stari serenu, reveritu, servitu e coccolato (Fine primo atto)
A T T O II
S C E N A VII
(Santo, Franco, Biagio, Matilde)
San. (sta facendo un solitario) Sti carti napulitani non i canusciu boni, ora mi fazzu accattari chiddi siciliani, io sicilianu sugnu(ogni tanto si aggiusta la sedia sulla quale seduto) Sta seggia scomuda, ora mi fazzu accattari nna poltrona bona, io vicchiareddu sugnu e a stari comuducomunque megliu ca finisciu di giucari cu sti carti, picchi non i canusciu(si alza bello arzillo e ride) quannu ci sunnu iddimoscio..moscio (si abbassa) quannu non ci sunnu iddi tisu..tisu (su) Ora mi sentu un pocu di musica(va ad accendere la radio, sta per sedersi quando sente la canzone Il vecchietto dove lo metto Santo rimane basito e poi fa scena) Quandu cambiu canale (va, cambia canale sta per andare a sedersi, quando la canzone che sente :Vecchio, di Renato Zerostessa scena, poi adirato va a spegnere e si va a sedere) Sti scherzi mi far me niputi(in quel momento entra Franco)
Fra. Nonnu, comu si, ti vidu beddu tisu(lo bacia) Si u nonnu chi beddu di
stu munnu
San. Per ora voi soldi!
Fra. Mizzica appena ti baciu pensi ca vogliu soldi
San. Sbagliavu allura non ti dugnu nenti
Fra. Ma veramentisi mi voi dari qualcosa non ti dicu di no, a un anzianeddu non si dici mai di no
San. (esce dei soldi) Tenicc, non ti spenniri tutti
Fra. (abbracciandolo) Si u nonnu chi beddu di stu munnu, chi putissitu campari nautri dui secoliora nesciu un pocu(esce)
San. Mi sapi scippari(entrano Matilde e Biagio sono andati per la pensione)
Mat. Ciao pap, comu ti senti stamatina, teni a pensione e vidi chiddu cheffari.
Bia. (prende la moglie sottobraccio) Secunnu tia ci sunnu tanti cosi di fari? Nna cosa sula ci fussi di fari cu sta pensione! (Santo contava i soldi, poi si alza e si mette al centro dei due)
San. Chissi(fa scena come se stesse per darglieli) mi mettu cc (tasca davanti)
Chissi(Mat. e Biag. si erano allontanati e subito si riavvicinano) mi mettu cc( laltra tasca) E chissi invece(stavolta ci stanno credendo)
Mi mettu cc(tasca di dietrosi va a sedere nella poltrona mentre i due rimangono immobili guardandosi)
Mat. Pap si fici vidiri qualcunu nel frattempo)
San. Haiu limpressione ca entro oggi qualcunu veni!
Mat. Pap voi mangiari
San. Non haiu fami, mangiati vauri ca io mi riposu un pocu dd dintra.
(Matilde lo accompagna ed in quel momento entra Franco)
Fra. Mischinu fa pena!
Bia. Ma si sta megliu cc dinta ca in un albergo di lussocusapi si quannu sugnu vecchiu iu lhaiu tutti sti fortuni!
Mat. (entra) A me patri non u capisciu, piglia a pensione a sa sarva tutta, pari ca unnu sapi cavemu un saccu di spisati.
Fra. Forse non ci fici caso.
Bia. Chiddu tutti cosi calcolati avi
Mat. Apperecchiamo va
Bia. Videmu si putemu mangiari(squilla il telefono)
Mat. (lo prende, mentre Biagio aiuta ad aparecchiare) Ciao Luca, bonu , non ce bisogno ca veniproprio oggiva beni veni
Bia. U sapia ca qualcunu entro oggi viniae sapi puru u jornu precisu da pensioni, ma avi qualchi amicu a posta?
Fra. Pap tutta a nautri a duna, nautri nu stamu tinennu
Bia. Per ora lavi tutta sarvata e bona sparti
Mat. Ora assittauni e magiamu
Fra. (tutti seduti) Che bello quannu (con gioia) semu tutti a tavola e putemu mangiari tranquillamente! (in quel momento dallaltra stanza si sente Santo che inizia ad espettorare per circa dieci secondi, mentra gli altri fanno scena)
Bia. (posa le posate bruscamente) Non vita chi si po fari, mi veni di rovesciari, ogni vota ca semu a tavola, iddu di dd dintra cumencia aamancu dillu pozzu
Fra. A scracchiaria scracchiari pap(Mat.e Biag.accennano al vomito)
Mat. Sparecchiamo, quannu voli Diu mangiamu.
Fra. Io penso ca prima do nonnu muremu nautri, non mangiamu mai, nni stu modu a dui famigli si porta a tomba, sulu u ziu Luca si salva
Bia. Iu arrivu ncampagna, mi vaiu rasserenu ca a testa mi sta scoppiando.
Fra. Pap vegnu cuttia, mi sta scoppiannu a panza senza mangiari(escono)
S C E N A VIII
(Matilde, Santo, D.Saridda, Luca)
Mat. (seduta con tanta stanchezza) Non sacciu chi comu a fari(Entra Santo)
San. Vautri non mi vuliti, non mi vulitimegliu ca staiu sulu..
Mat. Pap nuddu ha dittu ca non ti vulemu
San. Ma chi ti pari ca sugnu stolitu!?
Mat. Pap a capiri ca haiu nna famiglia ncapu i spaddi, tu ti lamenti ca televisioni unni dormi non cinn, u matarazzu affunna, a seggia sfasciata...
San. Ti scurdasti i carti, maccattari chiddi siciliani (ride)
Mat. Hai puru u babbiu
San. Ora di dd dintra non nesciu chi, picchi non siti cosa di rispittari un anzianu(va nella stanza)
Mat. Avi ragiuni me figliu Franco, iddu campa centanni e nautri muremu subitu(bussano, entra Luca)
Luc. Ciao a soru(entra Santo gioioso)
San. Beddu meusubitu capivu ca era a to vuci (si baciano)
Luc. Bonu ti vidu pap Biagio e Franco comu ma non ci sunnu
San. (ride) Oggi ficiru sciopero da fami
Luc. Avi cavia veniri, dai oggi, dai dumani
San. Giustu, giustu vinisti oggi!
Luc. Matilde chi hai, pap ma chi fai u monellu? Cc dintra non ti manca nenti.
San. Si, nenti!
Luc. Non fari u stizzusu
San. Mai mi la dittu stizzusu, sta parola non ma scordu!
Mat. Veru stizzusu sta divintannu
San. Chiuttostu stu niputeddu arriva a non arriva
Luc. Pap ci stamu pruvannu.
San. Prova, per non ti stancare assai asin ti deperisci. (Mat. si sente chiamare da D.Saridda) U telegiornale ti chiama
Mat. Quantu vidu chi voli (esce)
Luc. Non vidu lura ca pigliu u stipendio papa, i soldi mi fineru gi
San. Dicci a t mugghieri ca i teni chi stritti(esce dei soldi) Tenicc
Luc. Ma chi pigliasti a pensioni? Non mu ricurdava!
San. Tenicc prima carriva to soru o to cugnatu, ti vulia dari chiassai ma ti dugnu chi picca pi dd parola: stizzusu! (Luca si mette i soldi in tasca)
Luc. Perci pap, comu ta passi
San. Avissi bisogno di tanti cosi, nna poltrona, nna televisioni
Luc. Si fussitu nni mia ti facissi iu
San. (al pubblico) Cu i soldi mei! (entrano Mat. e D.Sar.)
Mat. Assittativi D.Saridda (Santo sbuffa)
D.Sa. Non pozzu stari assai, affari tanti cosi ancora
San. Aviti a sistimari i valigi?
D.Sa. I valigi ieri i sistimavu(si avvicina) Santo cu to figlia Matilde ta passi bona speriamo ca cu to figlia Caterina ta passi allu stessu modu, anche se Matilde avi nautru caratteri
Mat. Puru me soru pazinziusa
D.Sa. Anchi si nni stu vicinatu si dici ca u figliu do cori Luca
Luc. I cristiani dicinu tanti cosi!
Mat. D.Sari, menumali ca me patri non avi soldi sarvati e si pi casu lavia nautri non nni sciarriavamu comu fannu in certe famiglie
D.Sa. Veru , vautri siti nna famiglia unitachi figli doru chai Santo
San. A ghiri o bagnu, chi tardu veni P. Angelo a visitarimi, e mi cunfessu.
Mat. Avi assai chi non si fa vidiri.
San. Ora chu ricorda Luca
D.Sa. Santo ma chi hai piccati grossi pi cunfissariti?
San. Tutti chiddi chi fici in giovent, i vulissi eliminari ora! Scusati ma mi scappa (fa scena) quantu vaiu
Luc. Aspetta ca ti saluto pap
San. (fa cenno che non pu resistere) e spicciati! (v)
(poi Luca saluta gli altri ed esce)
D.Sa. (la solita invadente) Matilde ma to patri a pighiau a pensioni? Cu sapi si piglia chiassai di me patrima va spartiti tutti e tri? Cunta comu faciti
(Santo per liberarsene chiama la figlia dalla stanza)
Mat. Quantu videmu chi voli!
D.Sa. Voli esseri stuiatu puru!?
Mat. No, tutti cosi sulu si fa.
D.Sa. Spicciati ca taspettu cc
Mat. No, perdu tempu, poi veni u parrinu
D.Sa. Va beni, vegnu dopu (Mat. va, e D.Sar. prima di uscire) ma pi cunfissarisi chi peccati p aviriMah! me patri mai si cunfessa (esce)
S C E N A IX
(Santo, Matilde, P.Angelo)
San. (mentre entrano) Ma comu a supporta so maritu! (e si siede)
Mat. Prima o poi puru so figliu si stufer a Torinu(Santo si alza adirato)
San. Cu sti battuti chi voi fari capiri(si agita) Ora mi nni vaiu accussi stati tranquilli
Mat. Sempre accussi dici tu
San. Stavota u fazzu veru, mi pigliu i robi(Mat. lo trattiene e lo invita alla calma) chi fazzu restu o mi nni vaiu?
Mat. Assettati pi favuri
San. Allura resto(si siede)
Mat. Voi un pocu dacqua e zucchero?
San. (si agita)Non vogliu nenti, calmu sugnucalmu(bussano, entra P.Ang.)
P.Ang. Il vecchietto che dice
San. Si sugnu vecchiu ora, appena haiu centanni chi sugnu
P.Ang. Tantu voi campari?
San. Magari chiassai
P.Ang. Io dovevo venire ieri, poi ho avuto una riunione del consiglio pastorale
si fici tardu e vinni oggi.
San. (al pubblico) Menumali ca non parenteoggi jornu di pensioni!
Mat. P.Angelo, chi ci offru, un bicchirinu, un caf
San. Non ci dari cosi eccitanti picchi quannu mi cunfessu non mascuta
bonu
P.Ang. Circati di farivi vidiri a missa!
Mat. Avi ragiuni, ma amu avutu troppi mpicci
San. (sottovoce) Parr, non sapianu cu mavia a teniri, prima ca si misiru daccordu! (Mat. per sente tutto si avvicina al padre e stringendolo nervosamente per le spalle:)
Mat. P.Angelo me patri avi voglia di scherzari!
P.Ang. Santu vidi ca iu canusciu a tutti nni stu paisi, e sacciu tuttu di tutti.
San. Mi cuntassi nna pocu di cosi ammia!
P.Ang. Il segreto della confessione inviolabile!
San. Quannu cumencia a parlari difficili mi fa veniri i nervi (agitandosi)
Mat. Ci spiegassi chi significa asino poi(va per il caffe)
P.Ang. INVIOLABILE si tu ti cunfessi non pozzu diri a nuddu chiddu mi
dicisti.
San. A nuddu a nuddu!
P.Ang. A nuddu a nuddu!
San. Mancu si ci puntano nna pistola o pettu?ma ogni parrinu fa accussi o
ci sunnu parrini e parrini?
P.Ang. Basta ora Santo
San. (ride) Capivu ca omu di panzaanzi parrinu di panza(gli solletica
la pancia e ride subito dopo entra Mat. col caff)
Mat. No ci facissi casu a chiddu chi dici ( mentre P.Ang. porta la tazzina per
bere, Santo con la mano lo blocca dicendo:)
San. A ma essiri suli
P.Ang. Certosta per prendersi il caff e viene bloccato nuovamente)
San. Ma di unni a ma cuminciari
P.Ang. Cumencia di unni voi(sta per bere e stavolta lo blocca Matilde.)
Mat. (gli tocca il braccio con la mano e P.Ang. comincia a seccarsi) Io vaiu
nni D.Saridda, P.Angelo cc dintra non ci manca nenti
San. (Mentre P.Ang. sta per bere, viene bloccato ogni qualvolta nomina
quello che gli manca) Si nenti nna poltrona, a televisioni, i carti,
a poltrona(P.Angelo arrabbiato si alza)
P.Ang. Ma mu fai pigliari stu caf ca si fici friddu(beve in fretta)
Mat. Permette P.Angelo (esce)
San. Finalmente soli
Mat. (entra) P.Angelo u vidu poi
P.Ang. E chissacciu
Mat. Allura u salutu ora(poi esce)
San. Ma liberari di chiddu chaiu cc dintranesci da me panza e trasi nna
so panza(gli tocca la pancia e ride)
Mat. (entra) Mi scusa P.Angelopap i linticchi i voi passati
San. Passali, stricali, basta ca non trasi chi(Mat. esce)
P.Ang. Quantu ti pensa to figlia
Mat. (entra) Scusassi
San. (nervosissimo si alza) Sta cunfissioni a va cuminciari e idda trasi e nesci,
nesci e trasi
Mat. Pap ti vulia diri, pi secunnu chi voi nna fettina di carni?
San. Non vogliu nenti, mi fazzu un paninu cu salami e mi curcu
P.Ang. Calmati Santu, anzi to figlia si preoccupa. (Mat. esce, un p di silenzio
mentre Santo rimane immobile, P.Angelo lo guarda gli fa gesti con la mano e dopo qualche attimo) Santu chi fai dormi, non parli chi?
San. Aspittamuvidemu si trasi nautra vota(si alza arzillo posando anche il
bastone e si va ad accertare, P.Angelo lo guarda stupito)
P.Ang. Santo ma ti vidu beddu tisu
San. Quannu ci sunnu iddi (fa scena) musciumusciuquanu non ci sunnu,
tisu..tisumusciutisu(ride e si siede) io non staiu bonu, ci dugnu fastidiu, si sciarrianu pi sta misera pinsioni, haiu un matarazzu caffunnamancu i carti siciliani
P.Ang. Ma tu a capiri ca non ti ponnu accattari tuttu chiddu chi voi
San. Pi caritcu i me soldi lavissiru a fari, a sta et mavissiru a coccolare
un neonatu inveci sugnu di pisu
P.Ang. (si alza) Si ti trattanu mali, parlu cu i to figli
San. (si alza) No, nomi metti nei guai!
P.Ang. Parlu cu i to jenniri!
San. Pegiu di peggiu, poi si sciarrianu cu i mugghieriparu nna bannera, un
misi nni sta casaun misi di nautra, e menumali ca non haiu cincu figli!
P.Ang. Se ci sono interessi io non lo permetto, loro hanno il dovere di tenerti,
aiutarti, amarti, in quanto padre
San. Cosi mi va piacennu
P.Ang. Ti dico di pregare, affinch il Signore illumini la nostra mente, la mente
dei tuoi, e vedrai che tutto si sistemer.
San. Prigannu prigannu di cc ca u Signiruzzu maccuntenta iu moru! Ora a situazioni a risolvo io, haiu un piano nna menti
P.Ang. Un piano! Sintemu
San. Semu sempre sutta confessioni veru? E la confessione invinv
P.Ang. Inviolabile!
San. Ora ci dicu a me figlia chaiu trenta miliuna sarvatici fazzu capiri ca io e me mugghieri accucchiavamu, e chi stu segreto savia sapiri a morte mea o di me mugghieri
P.Ang. Guarda caso, muriu t mugghieri prima!
San. Ci dicu MATILDE: a cu mi rispetta chiassai a la mia morte ci tocca chiassailivannu i spisi do tabutu, pa missa, i juri.e a stessa cosa ci dicu a Caterina(P.Angelo sinnervosisce)
P.Ang. Santu io non mi sento di sentiri sti raggiri, ora parlo chi to figli e sistimamu tuttu(Santo si alza e si mette dietro di lui)
San. Ah! noP.Angelo, non po parlari cu nuddu, semu sutta confessioni, la mano di Dio si poserebbe su questa spalla(gli tocca la spalla sinistra)
P.Ang. (di scatto gli toglie la mano) Ma quale su questa spalla
San. (velocissimo sulla spalla destra) Allura su questa
P.Ang. ( si alza e pi nervoso di prima gli toglie la mano) Santu basta ora
Cerca di non farlo e speriamo ca u Signuri tillumina!..
San. Puru io u speru, nna me stanza sugnu o scuru!
P.Ang. Ora mi nnivaiu, shai bisognu chiamami e pensaci bonu(mentre esce)
San. Lei un parrinu doru (appena uscito) ca facci di brunzu
S C E N A X
(Santo, Caterina, Matilde)
San. Mi fici sudari per cha ficicha cuminari a tutti e triveramente a
Luchinu u lassassi starima no, chu dicu puru a iddu(bussano)
Cat. (da fuori) Pap Caterina sugnu
San. Calati Santo(si piega) Staiu vinennu, mi lassanu sulu, io non mi pozzu moviri bonu(apre)
Cat. Pap, ma parlavi sulu
San. Non stava parlannu, stava prigannu pi vautri
Cat. Me soru cuminciau a lassariti sulu!
San. E no telegiornale tele Saridda
Cat. Chissa avi nna lingua!Fra qualchi jornu si cu mmia papQuantu chiamu a me soru(Mat. entra)
Mat. Cc sugnuNiscivu picchi vinni P.Angelo a cunfissallu..
Cat. Pap ma chi peccati hai a sta et
San. Peccati di gioventquannu unu giovani a tanti cosi non ci pensa
Cat. A soru,u misi sta finennu e veni a sta nnia mia, dimmi qualchi abitudini.
San. (al pubblico) Nna bannera..nna bannera sugnu.
Mat. E un pocu stististiticu
San. (di scatto) stavi dicennu stizzusustizzusu..
Cat. Calmati pap, appena si nni mia, giochi cu Mario e carti
San. Chi sunnu napulitani o siciliani!
Cat. Chissacciu, laccattau a Salerno.
San. Allura napulitani sunnu
Cat. Vaiu a fazzu qualcosa dintra, ciao pap, u vidi comu stai bonu(esce)
S C E N A XI
(Santo, Matilde, Biagio, Franco)
Mat. Ti voi ripusari pap
San. Chi tardu, prima ta diri nna cosa importantipigliati a seggia e tassetti
vicinuavi ca lhaiu dintra a panza, ora vinni u mumentu
Mat. (indifferente, si mette in un angolo del palco alla destra del padre) pap a priparari, ca a mumenti veni Biagiu e poi si siddia
San. Poi appena sapi stu fattu si calmaCara Matilde, tu si a figlia chi granni, chi sensibili, chi costanti
Mat. (seccata) Spicciati
San. E non mi fari primura, un po di filosofica ci voliio e t matri ficimu sacrifici, accucchiavamuaccucchiavamu e misimu di parti
Mat. (subito prende la sedia e gli si mette vicino ) Soldi?!.
San. E chi pidocchi? Soldi(Mat. si sistema meglio la sedia e lo coccola)
San. To matri, dissi a la nostra morte, anchi si figli sunnu uguali, a cu rispetta chiassai, ci tocca chiassai
Mat. Giustu paptu u vidi, tutta pi ttia sugnu, anzi chavia dittu a Biagiu daccattariti i carti siciliani
San. A poltrona, u matarazzu, a televisioni
Mat. Certo, a picca a picca
San. Cara figlia, accucchiamu trenta miliuna
Mat. (emozionata) Matritrenta miliunaMi vinni a pelle doca
San. Puru ammia marrizzau u pilu!
Mat. Pap ti vaiu accattu un pocu di filettu? Avi assai ca non nni mangi.
San. No lassa stariVidi ca to soru e to frati non sannu nenti, e non haiu intenzioni di diriccillu, tu dissi attia picchi si a figlia chi granni
Mat. Si chissa a t volont! Va beni
San. Dillu sulu a BiaginuOra mi vaiu a riposu
Mat. Ti voi curcari nna stanza di lettu? ?U materazzu ortopedicu
San. Ormai dumani sugnu nni to soru, mu fai truvari o prossimu misi.
(mentre Mat.sistema le sedie, Santo fa un gesto al pubblico come a voler dire:a prima a sistimavu poi entrano nella stanza e subito Matilde esce euforica, prende la foto dlla mamma)
Mat. Santissma donna, ma comu facisti accucchiari sti soldi (camminando da una parte allaltra) appena u sapi Biagiue me soru e me frati chi ponnu pinsari appena u vennu a sapiri ca vulia fari a furba? (entra Biagio ma Matilde non se ne accorge) Intanto ancora non sapi nenti nudduvidi chi situazioni! (Biagio vedendola che cammina da una parte allaltra, la guarda stupito)
Bia. Ma chi si esauritamenumali ca lultimu jornu(Mat. gli fa cenno di no gridare) Si, piano..mi mittissi a ghittari vuci(gridando, ma Matilde lo tira dalla giacca e lo invita alla calma)
Mat. Sedi ca a ma parlari. (in quel momemto Santo inzia ad espettorare)
Bia. Cuminciamu gia
Mat. Ora cci vinni, mancu lha fatto prima.
Bia. Certu, aspetta ca vegnu iu pi cuminciari a scraa scra mancu dillu sacciu (proprio in quel momento entra Franco)
Fra. A scracchiari pap(Bia.accenna al vomito) non putemu mangiari mancu oggi?
Mat. (euforica) Biagio sedi ca a ma parlari
Bia. Parla
Mat. Franco vai a fari cumpagnia o nonnu.
Fra. Accussi mi dinchi tuttu di scracchi! (Santo chiama il nipote)
Mat. Vai, po esseri ca ti duna soldi (Franco v)
Bia. Semu cuminati beddi cc dintra(Mat. v vicino la porta che accede alle stanze per assicurarsi che nessuno senta, e Biagio si siede)
Mat. Biagio assettati ca a ma parlari(mentre guarda verso la porta) Ti dissi assettati(Biagio stupito)
Bia. Ma chiff non vidi, avi mezzura ca sugnu assittatu
Mat. (accanto al marito) Biagiosemuriricchi!
Bia. E nuddu u sapi
Mat. Semu ricchi
Bia. E nuddu u sapi
Mat. Veru nuddu u sapi
Bia. Certu a fami davanti e u ventu appressu!
Mat. Me patri avi tretre
Bia. A tremarella, puru chissa ci vulia!
Mat. Avi trenta miliuna sarvati
Bia. Chi vinciu o lottu? E tu ammucchi, non ci cridu
Mat. Biagiu semu ricchi
Bia. Non lu diri chi asin u sannu tuttiio non ci criduE furbacchiuni!
(esce Franco con centomilalire)
Fra. U nonnu nisciu pazzu, mi detti centomilaliri senza feste, senza chi fici u compleannuora ca to matri sapi averit mi dissi: tenicc! Ma di quali verit parla
Mat. Ci cridi ora?
Fra. (comincia a saltellare) Sugnu u niputi do cori, che bellu, che bellu (esce)
Bia. E difficili cridicci, ma quannu mai cha datu centumilaliri!
Mat. Vidi ca unnu sapi nuddu(Santo comincia a scracchiari) Pap ti senti mali!
San. (dalla stanza) E sta bronchiti!
Bia. Non si preoccupassi, quannu ci veni non si trattenissi asin poi si senti chi mali
Mat. Vacci dd dintra, cu tratta megliu, ci lassa chiassai
Bia. Chi mi tocca fari (v dal suocero)
Mat. Ora chaccattamu u materazzu ortopedicu, a televisionimischinu a va stari comudu(entra Biagio toccandosi col pollice e lindice il naso)
Chi ti dissichi ti dissi..
Bia. Ca bucca nenti ma appena trasivu ghittau quattru pirita ca u fetu si morima aspetta sempre ammiaCheffari, nesciu e accattu u materazzu, i carti siciliani
Mat. Chi si esageratu pi quattru pirita! (entra Santo)
San. Biagiu, haiu i soldi da pensioni, ora vi dugnu e maccattati nna televisioni.
Mat. (premurosa) Non ti preoccupari pap, Biagiu mu dissi ieri sira, ci pinsamu nautri veru Biagiu!?(colto di sorpresa)
Bia. Si, proprio assira parlavamu
San. Chi sugnu cuntentu!
Mat. Puru io sugnu cuntenta e puru Biagiu!
Bia. Si, sisugnu cuntentu
San. Picchi sugnu cuntentu io?
Bia. Quannu vossia cuntentu, tutti semu chi cuntenti
San. Megliu accussi, quannu c cuntitizza si campa chiassai(ride)
Bia. ( si distacca un poco, poi al pubblico) Sugnu sempre chi convintu ca muremu tutti prima di iddu.
San. Chi dicisti
Bia. Nentinenti, mi dispiaci ca u misi sta finennu
San. Non ti preoccupari o prossimu misi sugnu cc!Per a televisione a vogliu pagari iotiniti i soldi.
Mat. Pap sarvatilli, chissu un regalu ca ti facemu nautri(Biagio fa segnale alla moglie di prendere i soldi) Lassa stari papveru Biagio!
Bia. Certu avi dassira chi parlamu
San. Va beni, non insistu(si conserva i soldi)
Bia. A voli a colori?
San. A chi ci siti accattatila bonaOra mi vaiu a riposu(sta per andare)
Bia. U telecomandu u voli?
San. Si, mancu pi susimi spissu o disturbari a vautri(sta per entrare) e non vi scurdati a poltrona!
Mat. Certu pap, Biagiu mavia dittu(santo entra)
Bia. Almeno avissimu pigliatu i soldi da poltrona! Mancu chiddi, ora tuti cosi a rate putemu pigliari.
Mat. Pazienza, pensa a i soldi chi pigliamu dopuper ora ci facemu a televisioni, u materazzu, o prossimu misi ci facemu u restu.
Bia. Sta casa diventa un Hotel di prima categoria(esce)
Fra. (entra) Mam unni stava ennu u pap tuttu di primura
Mat. Avia accattari nna cosa
Fra. Nna cosa di mangiari non ci cridu, picchi ormai proibitu mangiari cc
Mat. Nna cosa pu nonnu
Fra. Mam haiu famiiiiii, vidi su nonnu dormi e mangiamuah! mamma aspetta, mi dissi a zia Irene ca poi veni, dici ca troppu ntaffarata!
Mat. Mischina!
Fra. Mam vidu iu su nonnu dormi (in quel momento entra Biagio con uno scatolone contenente un televisore di 14 Pollici) Ciao pap, chicc cc dintra
Mat. Prestu facisti Biagiu
Bia. Maccumpagnau u sig. Manganaru.
Fra. Ma si po sapiri chicc cc dintra!
Bia. Lovu di Pasqua!
Fra. Bellu grossu , almenu u cioccolatu al latti? (tolgono il cartone) Nna televisione! Pi mmia pap
Mat. Pu nonnu
Fra. Ma chi niscisti pazzu pap
Bia. Ecco i carti
Fra. Pap non ti staiu canuscennu chi, chiamamu u neurolugu? (entra Santo)
San. Chi primura cavistivu!
Bia. Basta cavemu a saluti.
Fra. Cc dintra a stamu perdennu, non mangiamu mai!
San. Quantu canali pigliae i carti i purtastivu? (Mat. gli e li d, poi Santo bacia Biagio) si u megliu jenniru chaiu..mi veni a pena ca dumani vi lassu, menumali ca fra un misi sugnu cc (ride)
Fra. Si semu vivi! Si non cuminciamu a mangiari pi ripigliarini
San. Sugnu emozionato, ora vaiu e mi fazzu na chiangiutedda(mentre v)
CARMELA(alza il viso verso lalto) i carti maccattaruCARMELA
Bia. (appena esce Santo) CARMELA(stessa scena) puru a televisione chaccattamu
Fra. (stessa scena) CARMELASTAMU MURENNU DA FAMI!
Mat. Ti rispittau, tu fici u scontu?
Bia. Fra tri anni finemu di scontalla(entra Santo)
San. Ah! Biagio, pu materazzu pa poltrona, non vi preoccupati, limportanti ca fra un misi quannu ritornu mi faciti truvari (risata ironica, e sipario)
(La scena del terzo atto si svolge in casa della figlia Caterina)
A T T O III
S C E N A XII
(Caterina, D.Saridda, Mario)
Cat. Mariu, circamu di fari chi picca trafficu possibili, picchi iddu stizzusu e poi finisci ca perdemu a paci cc dintra.
Mar. Cc dintra paci ci nna statu piccaredda, ora appena arriva t patri a perdemu completamenteSperiamo ca to cugnata Irene non fa a scaltra.
(bussano, entra D.Saridda)
D.Sa. E permissu!Mi paria ca truvava a t patri, comu mai ancora non veni...
Cat. A mumenti avissi arrivariassittativi.
D.Sa. Vulia scambiari du chiacchiri
Mar. (al pubblico) I du chiacchiri sunnu du uri di discussioni
D.Sa. Perci di oggi in poi tocca a vautri, ma cu porta to soru o tu frati?!
Mar. Po essiri ca u portano tuttu lesercitu.
D.Sa. Mischinu ultimamente paria abbacchiatu!
Mar. Ma si chi tisu di mia!
Cat. Chi voli a morte di me matri sa sintiu.
D.Sa. Chi santa donna to matri, chi era risparmiaturapodarsi ca si misiru qualchi cosa da parti, mischina pi vautri cci niscia u cori di fora.
Mar. Picchissu muriu prima, picchi u cori lavia di fora
D.Sa. I cristiani dicinu cavi un occhiu di riguardu pi t frati Lucanon hannu nenti di fari e sparlanoCerto ca ora vi sacrificati un misi, ma to cugnatat frati, non su tennu nenti?
Cat. Me cugnata avi a so patri, a so matri ca sunnu vicchiareddi.
D.Sa. Ma si vulissiru, nna mano daiutu a dassiru per, ogni tanto qualcosa di pensioni sa piglianu quindi
Cat. Non sacciu si cci duna qualcosa, nni sti cosi non ci vogliu trasiri.
Mar. E si non trasi nni sti cosi, unni voi trasiri!
Cat. Semu dui suruzzi e un fratuzzu e pi sti cosi non nni sciarriamu.
Mar. Picca!..
D.Sa. Ma picchi non faciti sei misi lunu!
Mar. (si alza di scatto) Sintiti, lassati stari i cosi comu sunnu e non vi miscati
D.Sa. Matri ma chi dissi cosa offensiva?
Cat. (lo calma) E siddiatu non vidi lura carriva me patri.
Mar. Iu nesciu un pocu asin (esce)
D.Sa. Chi cori granni cavia t matrima t figlia Luisa quannu ritorna!
Cat. Fra un misi e mezzu(bussano, entrano Matilde e Santo)
S C E N A XIII
(Matilde, Caterina, D.Saridda, santo, Mario)
Mat. Ciao CaterinaD.Saridda! (Santo sbuffa alla vista di D.Saridda)
D.Sa. Santo bonu ti vidu
San. Comu i vicchiareddi.
Cat. Pap ti fazzu un po di th!
San. No, ca poi mi eccita.
Mat. Pap statti tranquillu ora, ca si beddu sistimatu cc dintra.
San. Ora videmu! Ancora a controllari un pocu di cosi, gi capivu ca sta seggia non tanta comuda.
D.Sa. Mischinu!..aviti un padre troppu bravu, chi cori granni cavi un pezzu di pani (proprio in qule momento entra Mario)
Mar. Si unu si rusica stu pezzu di pani cadunu i denti
San. (si siede) Menumali ca scherzi, venicc ca ti dugnu un bacettu.
Mar. Cuminciamu cu i bacetti, prima ca finisci u misi ni squagliamu
(si baciano)
D.Sa. Chi scena commoventimarrizzanu i carnichi soggiruchi jenniru, quantu si vonnu beni!
Mat. Ora vi salutu, ancora a fari a spisa, ciao pap e mi raccumannu..(esce)
Mar. Quantu vaiu a vidu dd bulletta do telefonu, Caterina unn nna stanza di lettu? (Cat. annuisce) A pigliu e a pagamu (guardando il suocero, v)
D.Sa. Caro Santo a visti tutti i fortuni di stu munnu, cc ta passerai bona
Cat. Puru nni me soru sapassa bona
D.Sa. Santo si (avvicinandosi) ti veni a truvari dd curtigghiara di me cummari Olga, non ci fari sapiri nenti, quantu parla e quantu voli sapiri
San. Tu invece mai!..
D.Sa. Vautri mi canusciti bona, Caterina ti risulta ca sugnu una chi parla assai?
Cat. Nono, cosi giustiquantu vaiu a priparu u lettu a me patri (v)
D.Sa. Puru iu mi nni vaiu, capaci ca me maritu mi va circannuSanto e a t figliu Luca, qualchi cosa di pensioni dunaccilla, i figli i stessi sunnu.
S C E N A XIV
(Caterina, Santo, Mario, Franco)
Cat. Matri mia semu esauriti cu chissa
San. (entra) Chissa peggiu di tutti i curtigghiari, dici ca sugnu fortunatu, sempre nna cosa diciquantu mi toccu
Cat. U vidi chi vicini cavemu?
San. E bonu u pap, asin cadi malata e poi cu mi duna a denzia.
Cat. Cerca di non mi fari esauriri puru tu
San. Ma iu mischinu chi fazzu(entra Mario) portami nna me stanza
(entrano, mentre Mario si siede ascoltando, Santo dalla stanza grida:)
Sta stanza troppu nicaredda
Cat. (sempre dalla sanza) Chissa !
San. Televisione non cinn
Cat. Quannu voi ti senti a radio
San. Stu materazzu non ortopedicu
Cat. Ora statti bonu ca io a fari un saccu di cosi. (entra in scena) U sintisti Mariu
Mar. Mancu trasiu, e si gi avissimu affari lelencu di chiddu chi voli non ci basta nna penna pi scriviri
San. Caterina dunacci un bacettu a Mario da parti mea
Mar. (sinnervosisce di pi) Dicci cafinisci, picchi mi fa innervosiri (aumenta tic)
San. CaterinaCaterina
Cat. Chi voi pap
San. Chu dasti u bacettu a Mariu.
Mar. (si alza pi furioso di prima) Ti dissi fallu finiri
Cat. Pap dormi, fatti un pisolinu
San. Rispunni chu dasti u bacettu
Mar. (sbatte la testa contro una parete) Ma chi ci fici o Signuri! (poi si siede)
Cat. Chu detti pap e ti nni manna unu iddu. (si siede affannata)
San. Chi sugnu cuntentu! (in quel momento entra Franco)
Fra. (guarda gli zii affannati, dopo un p) Chicc cu sta facci di funerali, chi muriu u nonnu?
Mar. Peggiu di peggiu! Ancora vivu ! Cusapi quantu campa!..
Fra. Zia me matri gi accattau a poltrona, a televisione
Mar. U vidi chi fa fari a pensioniOra mangiamu qualcosa(mentre
apparecchia Caterina)
Cat. Mah! Me soru nenti mi dissi di sta televisioni, sta poltrona
Mar. Chiddi non fannu sti confidenzi a nautri
Fra. Ziu forse su scurdaruzia a chi u nonnu dormi mangiu cc, a nostra casa non nni facia mangiari mai
Cat. Assittamuni va, si voi Franco ti fazzu un paninu
San. (dalla stanza) CaterinaCaterina
Mar. Mancu fattu apposta!
San. Portami un fazzolettu, sugnu raffreddatu.
Mar. Cummoglialu bonu, asin ci veni a frivuzza(Cat. v)
Francuzzu nni stu misi u nonnu ti nni detti soldi?
Fra. Mi detti centumilaliri(entra Caterina)
Cat. E un pocu raffreddatu(mentre prendono le posate, Santo inizia ad espettorare, e soprattutto Mario posa tutto bruscamente)
Fra. Puru nni nautri facia accussi, ficimu un misi di sta vita, ogni vota ca cuminciavamu a mangiari, iddu scracchiava(Mario accenna al vomito)
Quantu u salutu e poi mi nnivaiu. (Franco entra dal nonno)
Mar. Pi un misi allura non si mangia
Cat. Ma forse picchi raffreddatu(entra Franco)
Fra. No, anche quannu non raffreddatu scracchia
Mar. (stessa scena di prima) Pi favuri Francuzzu, basta..basta
Fra. Certi voti fa pena! Vi salutu ora
Mar. Aspetta ca taccumpagnu, cosi passo du bar e mi pigliu nna limunata, asin i budedda fradici mi diventanu(escono, mentre Caterina sparecchia)
S C E N A XV
(Caterina, Santo)
Cat. Certu ca cc dintra a ma canciari abitudini, quannu me figlia Luisa si marita, non sa va teniri a nuddu dintra, asin si nfelicita a vita
San. CaterinaCaterina, mi stancavu a stari no lettu, vegnu docu..
Cat. Santa pazienza! (Santo entra)
San. Ti vulissi parlari a figlia (esce centomililire) tenicc, appena veni Luisa ci duniNon ti scurdari poi daccattarimi a poltrona, u materazzu, to soru maccattau gi
Cat. Chi camurriapap tu u sai ca Mariu piglia picca di stipendio, me soru pi fariti sti cosi voli diri ca laiutastinon mi fari perdiri a paci in famiglia.
San. Caterina, mi voi sentiri un minutu, mettiti chi vicinamascutari bonu.
Cat. Parla ca ti sentu(indifferente)
San. Non ti scurdari poi i carti siciliani
Cat. (seccata) Chissu era u discursu.
San. Sparti ti siddii! E proprio vero, i proverbi non sbagliano mai: un patri campa centu figli e centu figli non ponnu campari un patri
Cat. Pap finiscila e vidi chiddu chi mi voi diri.
San. Tu dicu picchi chissa era a volont di to matri.
Cat. (si commuove) Mischina, idda si ca era nna Santa cu tutti
San. Cu sapi sa fannu beata! Ascutami, io e t matri mentre vautri crisciavu accucchiavamu, stringennu di tutti i lati accucchiavamu(Cat.comincia ad aprire gli occhi, facendo scena) anche picchi quannu unu crepa spisi cinn assaistringennustringennu accucchiamu, Tretretre
Cat. (con molta attenzione gli si avvicina) Parla papaneddu meu
San. Accucchiamu trenta miliuna pi vautri..
Cat. (stupita, di scatto si siede accanto al padre coccolandolo) Santo celu! Ma comu facistivustaiu svinennu
San. U dissi attia prima picchi si a figlia chi nicareddanon u sapi nuddu
Cat. Allura me soru e me frati non sannu nenti
San. Non sannu nenti, e sugnu cuntentu ca to soru e Biagiu si comportaru boni, mi trattaru cu i guanti giallimaccattaru a televisioni, u materazzu
Cat. Pap puru io, avi chi lavia pinsatu!
San. Si ci dicia sti cosi a t soru, putia pinsari ca mi trattavanu bonu pi stu motivu, inveceper poi chu dicu puru a idda, poi a cu merita chiassai avr chiassai
Cat. Pap non pinsari mali si ora taccattamu a televisioni, u materazzu
San. A poltrona, i carti sicilianiiu u sacciu ca tu accattavi sti cosima io ti dissi sti cosi picchi si a chi nicaredda
Cat. Proprio ieri ci dissi a Mario ca taviamu a fari qualchi regalu, mancu su fici diriper a rate mi rispunniu.
San. Non ti preoccupari, chiddu chi cunta u coriOra mi vaiu a riposu, mi sento stanco(si alza lamentandosi per il mal di schiena)
Cat. Puru Mario quannu si sedi docu si susi sempre mortuora a livamu di mezzu e accattamu nna poltrona(mentre Cat. sistema la sedia, Santo verso il pubblico: A CHISSA A SISTIMAVU PURU)
San. Priparami stu lettu(entrano nella stanza e subito dopo arriva Mario)
S C E N A XVI
(Mario, Caterina, Biagio)
Mar. Caterina (risponde dalla stanza)
Cat. Cc sugnu, staiu sistimannu a me patri
Mar. E sistemalu bonu, u sistimassi pi festi almenumancu milli liri di pensioni nni duna, iddu duna sempre a so figliu Luca e a so figlia Matilde, e Mario teni a cannila! (entra Caterina, euforica)
Cat. Mariu, tutti sti nervi ora ti passanu in un baleno
Mar. Chi parli finain un baleno! (Cat. Stava per raccontare ma bussano)
Cat. Silenzio poi parlamu(entra Biagio)
Bia. Salutamu a tutti, passava di cc vicinu e sunavu
Mar. Biagio ti vidu cuntentu.
Bia. Chi voi, dopu un misi di sacrifici un pocu di respiru ora u staiu pigliannuMa unn u vicchiareddu
Cat. Sta ripusannu.
Bia. Mario non fari sta facci, pigliatilla con filosofica, puru nautri nni facemu vecchi
San. Sbagliu o sentu a vuci di Biagiuchi bravu jenniru
Bia. Iu sugnu papquantu u salutu (v)
Mar. (stupito) Papu chiamau
pape che ruffianu me soggiru, prima dici ca sugnu io u jenniru chi bravu,
poi appena sente a vuci di Biagiu dice ca iddu
Cat. Zittuti, ca ancora non sai nenti, sti nervi ti passanu in un baleno
Mar. Natra vota cu stu baleno!
Cat. Vacci puru tu e ci duni un bacettu
Mar. A cui!
Cat. A me patri
Mar. Ma chi si pazza!?
Bia. (entra) Avi sonnu, cc dintra mi pari chi calmu, invece nni mia facia
nesciri u senzu. Ora mi nnivaiu picchi a passari da macelleria ancora
Caterina mi dissi t soru, ca quannu ci fai a pasta cu lhaiu e loliu, non ci mettiri pepi, picchi ci veni a tussi
Cat. Va beni(entra nella stanza perch Santo tossiva)
Bia. Mario, non ti preoccupari, ca io vogliu u giustu da pensioni, a ma stari attenti a Luca, anzi ogni tanto facci a vuci grossa o vicchiareddu, sapissi quantu voti mi sciarriavu io!
Cat. (entra) A tussi ci vinni
Mar. A tussi nenti in confronto a quannu scra
Bia. Unnu diri ca mi vomitu(esce)
S C E N A XVII
(Caterina, Mario, Luca)
Cat. Non parlari assai ca sti nervi ti passanu in un baleno
Mar. Ma ti fissasti cu stu balenu
Cat. Assettati e ascutami bonaca sti nervi ti passanu.
Mar. Miracolu! Non dicisti in un baleno
Cat. E finiscilaAntura michiamau me patri e mi dissi
Mar. Ca voli a televisioni! (seccato)
Cat. Non mi dissi chissu, per vai e pigliaccilla subitu
Mar. Pazzapazza nisciu
Cat. Mariu, forse nni sistimamu
Mar. Pi festi!
Cat. Dici ca accucchiavanuaccucchiavanu, e ricuglieru tretrenta miliuna.
Mar. (rimane basito, poi aumenta il tic) Chissa sar nna pinsata di furbacchiuni, non ci pozzu cridiri, e comu mai tu dissi attia prima.
Cat. Picchi sugnu a figlia chi nicareddanon sapi nenti nuddu
San. (dalla stanza) CaterinaCaterina
Cat. Si svegliau..dicci qualcosa, chiamalu pap(Mario lentamente v, prima di entrare:)
Mar. E si sar vero?! (entra nella stanza)
Cat. (mentre passeggia contenta, entra Luca)
Luc. Ciao a soru, chi dici u pap.
Cat. E raffreddato (esce Mario)
Mar. Dici ca voli nna pizza(prende sottobraccio la moglie e di nascosto) Mi detti centomilaliri
Luc. Ma non ci fa male a pizza.
Mar. (prima di uscire) Papapap a voli margherita!
San. (dalla stanza) Chiassai ingredienti ci sunnu megliu !
Mar. Avi un stomacu di ferru.(esce)
S C E N A XVIII
(Luca, Santo, Caterina, D. Saridda)
Luc. Comu si senti u pap(Santo in quel momento esce)
San. Bonubonu sugnu (si salutano)
Cat. Luca pi Natali mangiamu tutti assieme
Luc. Me mugghieri mi dissi ca pi natali semu nni me soggiri, pi Santo Stefano nni me cugnati
San. Pi capodannu nni to zii e pi Pasqua nni to cusciniCaterina haiu voglia i nna fetta di figatustasira ma mangiu. (entra D. Saridda)
D.Sa. Salutamu a tutti, Luca quantavi chi non ti vidia, e to mugghieri unnunn non veni a vidiri stu soggiru!
Luc. E influenzata
Cat. D.Saridda, mi facissi cumpagnia, accattari nna fetta di figatu
D.Sa. Pi forza cumpagnia voi, veramente mi piacia sentiri a t patri e a Luca chiddu si cuntanu, picchi io mi sento una di famiglia e pozzu dari tanti boni consigli.
San. Sariddaaviti tanto tempo.
D.Sa. Va beni(escono)
San. No vidia lura ca ti vidiabeddu meu (lo stringe e lo bacia)
Luc. Puru io pap, per non vulissi ca i me cugnati pensanu ca vegnu quannu pigli a pensione!
San. Tu a t patri veni a vidi, fregatinni.
Luc. Infatti, quannu pigli a pensione fai met a me soru Matilde e met a Caterina, tu dicu io stessusi poi qualchi cusuzza a voi dari ammia.
San. Io non fazzu particolaritma stu niputi nasci o non nasci.
Luc. Ci stamu pruvannu pap, megliu ca nni stu misi non nesci incinta, avemu troppi spisi
San. Non ti preoccupari, anzi appena resta incinta ti regalu un miliuni.
Luc. Un miliuni? E unni u pigli
San. U pigliuu pigliuora ti cuntu tutti cosi, e mi levu stu pisu!..
Luc. Quali pisu!
San. Spicciamuni prima ca veni to soru, u vogliu diri attia prima picchi si u figliu mezzanuDopu nna vita di sacrifici e di stringiri di tutti i lati io e t matri accucchiamu trenta miliuna e sunnu sarvati cu linteresse sparti
Luc. Ma veru! (si alza di scatto) Mi salvasti, un pocu di debiti mi pozzu livari.
San. Ci sunnu puru i to soru
Luc. (deluso) Giustu, non poi dari tuttu ammia
San. Per a cui merita di pi, avr chiassainon diri nenti a i t soru
Luc. Sugnu mutu comu nna tomba.
San. (esce dei soldi) Tenicc
Luc. Lassa stare pap, io pi viditi vegnu
San. Pigliatilli prima ca veni to soru( li prende veloce e se li mette in tasca)
San. Quantu sacrifici chi ficimu pa ccucchiari(entrano Cat. e D.Saridda)
D.Sa. Chi bellu figatu cavia u macellaio
Cat. Pap ora ti fai u bagnu
Cat. Ti lava i spaddi to figlia, ah! Chi figlichi figli chi hai Santu
Luc. Ti salutu pap(Cat. e santo entrano nlla stanza)
D.Sa. (lo prende sottobraccio) Luca pruvaticci pi stu figliu, si non capita nna sira capita nautra sira(escono)
S C E N A XIX
(Mario, Caterina)
Mar. (entra con la pizza appoggiandola sul tavolo) Caterina unni si
Cat. Cc sugnu, u pap si sta facennu u bagnu, ricordati daccattari poi u borotalco ca sta finennu..
Mar. U borotalco? Comu i picciliddiCaterina a pizza pronta !
Cat. A mumenti finisci
Mar. Ancora non mi veni di cridicci(entra Caterina)
Cat. Non ci cridi ancoraora ora mi dissi:cusapi qantu interessi fruttaru!
Mar. Ncuntravu a to frati, chi vulia.
Cat. Vinni a vidiri a me patrie poi spunta D.Saridda.
Cat. Pap spicciati ca a pizza si fa fridda(entra Santo)
San. Ci cridi ca mi passau a fami!
Cat. Tagliaccilla Mariutaglia
Mar. Si papapap, a tagliu io!
San. Ma ci sunnu i funghi, lassa stari, ca si sunnu vilinusi e moru prima do tempu vi lassu mezzu i guai e P.Angelo mi manna allinfernosugnu saziu!
Cat. Ma comu aviatu desideru di pizza.
San. Cu me jenniru ca mi chiama pap, sugnu saziu, marrizzu tuttu!...
Cat. Ora taccattamu a televisioni, veru Mariu!...
Mar. Io vulia aspittari pi pigliarini una chi sofisticata!
San. Ma io semplici a vogliu
Cat. U sintisti Mario, non c motivo daspittari a voli semplici!
San. Appena veni Luisa chaccattu u steriu (Mario comincia a crederci di pi)
Mar. Caterina vaiu a pigliu sta televisioni?
Cat. Vaccivacci
Mar. Quattordici pollici
Cat. Quinnicisidici
San. Facemu diciottu o vinti e non saffenni nuddu.
Mar. (guarda la moglie) Va beni..va beni(sta per uscire)
San. Mario, non ti scurdari u borotalco, e di passata informati pu materazzu.
Cat. CertuMario chavia pinsatu, veru Mariu!
Mar. Avi ca ci pensu(esce)
S C E N A XX
(Caterina, Matilde, Mario, Biagio, Santo, Luca, Irene, Franco, P.Angelo)
Cat. Pap, ma ci fai casu di quantu bonu to jenniru Mariu! Chidda chi cunsumau a me frati Luca, to nora Irene, mai nna festa assieme mai
Quannu si fici zita, i primi jorna comu sarruffianavadivintau nna scroccona
San. Non ci fari casumi chiamava pap(in quel momento entra Luca con Irene, stavolta vestita di lutto e pi premurosa)
Ire. Pap, chicc pari ca stavi chiangennu
Cat. Stava pinsannu a mamma
Ire. Caterina, facitilu svagari, non ricurdaticci mumenti bruttipap chissa a vita (lo tiene per mano) a va stari sereno! (poi si siedono) Luca ogni tanto nu purtamu a nostra casa senza stabiliri jorna e misi, sti cosi si fannu ne famigli unni si pensa allinteressitu chi dici Caterina
Cat. (adirata) Ci putiatu pinsari prima
Ire. Chi significa sta battutaLuca a sintisti a to soru, parla puru tu
Luc. Caterina giustu dici Irene
Cat. (animando la lite) Vulissi sapiri comu mai vi stati pigliannu ora di pena.
Ire. Su vulemu dintra ogni tanto non u facemu pi scopu!
Cat. Scopu? Ma quali scopu, ora parlati assai.
San. (adirato) Non faciti polemica(entra Mario col televisore ed il borotalco)
Mar. Ma chi sunnu sti vuci, finu o negozio si sentunu
Ire. A televisioneu borotalco(entrano Biagio, Matilde e Franco)
Fra. Chicc riunioni di famiglianonno comu stai
Mat. Caviti cu sti fungi!
Bia. Mario chicc
Mar. Io ora arrivavu, non staiu capennu nenti.
Cat. A signora Irene ci stannu vinennu i scrupoli di cuscenza, ogni tanto si vulissi purtari o pap dintra
Mat. Comu mai ci stai pinsannu ora e non ti sei degnata di faricci nna visita
Ire. Comu mai vi stati bruciannu
Cat. Mat. (al fratello) Divintasti un pupu
Mat. Tutta culpa toa, a Irene) a me frati ci livasti u sensu da famiglia unita.
San. Finitila ora
Bia. Mariu puru tu accattasti a televisioni
Cat. Matilde pi mmia u pap po ristari sempre cc (Santo si stringe a lei)
Ammia non mi pisa
Mat. Puru ammia non mi pisa, po ristari sempre cu mmia(Santo si stringe a Matilde, ma entrambi se lo tengono)
Luc. (Irene gli fa cenno che anche lui pu) Anche ammia(Santo va verso di lui ma le due sorelle lo riportano al posto di prima)
Ire. Comu mai u vuliti tutti pi leternit e non vuliti ca sta ogni tanto cu so figliu Lucaparla puru tu Luca
Luc. Giustu chiddu chi dici Irene, comu mai non vuliti.
San. Franco va chiama a P.Angelo
Bia. Chi centra P.Angelo.
San. Centracentra(un poco spaventato)
Mar. I panni sporchi si lavano in famiglia.
Luc. Giustu, ora puru nautri ci vulemu lavari i panni o pap!
Ire. Finalmente parlasti senza chi tu dissi io
San. Franco, ti dissi va chiama a P.Angelo (Franco V)
Bia. Io dicissi di discutiri facennu il punto
San. Facennu il punto, la virgola, i du punti.
Bia. Irene comu mai u vuliti ora, e tu Mario comu mai tu voi teniri pi sempri!
Ire. Picchi giustu ca i sacrifici i facemu tutti, e me maritu mi fici capiri ca sbagliamupuru nautri nni facemu vecchi
Mat. Mischineddi!..
Cat. Chi divintaru bon cori!
Mar. E tu Biagio comu mai tu voi teniri pi sempri!
Mat. Pap megliu ca decidi tu, u sai ca io haiu statu sempre precisa
Cat. Pap puru io, forse haiu statu chi precisa di me soru
Ire. Luca e tu comu si
Bia. Io staiu capennu tanti cosi
Mar. Puru io
San. Puru ionon vidu lura ca veni P.Angelo!
Bia. Mario, io accattavu i carti, u materazzu, a televisione
Mar. Puru ioanzi accattavu puru u borotalco, a pizza
San. Ma quannu veni P. Angelo(entrano P.Ang. e Franco)
Fra. Fermi tuttici cadistivu comu i pira cotti, dillu nonnu, non ti vergognare.
San. Santo celu!..
Mat. Pap ma nni pigliasti in giru a tutti?
P.An. Proprio cosi!..
Mat. Ma u sapia io sula e non lavia a diri a nuddu
Cat. Pap aviatu dittu ca u sapia io sula
Luc. Pap aviatu dittu ca io era u mezzanu e ca u sapia io sulu
Ire. Bastabasta, Luca i t soru ti vulianu mettiri di latu
Cat. A soru tu u sapiatu
Mat. Puru tu a soru(poi entrambe a Luca:Puru tu u fratuzzu Luca si gira)
Ire. Picchissu non vuliavu ca nu purtavamu ogni tantu
Bia. Basta, ora ca u sapemu tutti, dividemu in parti uguali!
Mar. Tu gi ti pigliasti gran parti da pensione, e tu Luca ca pigli sempre
San. Oh! Circati di finilla, dividemu ma chi vi pari ca sugnu mortu, vivu sugnu.
P.An. Circati di finilla u dicu io oravergogna per voi stessi, vergogna ognuno verso il proprio fratello, vergogna verso Dio
San. P.Angelo, menumali ca pigliau a parola, asin i capiddi si tiravano
P.An. Zitto e vergognati!
San. Intantu senza stu truccu, lei non fussi cc a fari sta bella predica.
P.An. Chiedete perdono a Dio, di fronte a tale meschinit.
Ire. Picchissu non vulianu
P.An. Zitta Irene, continui a sbagliarecercate il benessere senza capire che da Dio viene lunico bene, eravate pronti per la spartizione? Volete dividere in parti uguali?
Mar. E tutti in paci!
P.An. Se non trovate la pace con Dio, non potete trovate la pace con voi stessi, linteresse prevale sullamore verso un padre!Vergogna!
San. Di quantu voti ca dittu vergogna, mi pari ca non si vergogna nuddu.
P.An. Vostro padre non ha una lira(tutti stupiti, fanno un po di confusione, ognuno esclama qualcosa verso laltro)
P.An. Bastanon continuate a peccare
San. Vautri mi tiniavu no comu un patri!nocomu un patri
Luc. Io sempre haiu vinutu a truvariti
San. A ura di soldi
Mat. A culpa nostra, ora nu tinemu comu un veru patri e senza soldi sparti.
Luc. Irene
Ire. (Di scatto) Senza chi mi chiami, u sai ca a nostra casa chi nicaredda
P.An. Irene bastaSolo tenendolo con grande amore potete espiare questo peccatopregate, pregate altrimenti non starete mai in pace con voi stessi.
(poi fa qualche passo avanti rivolgendosi al pubblico) A voi dico: se vi capita una cosa del genere, non cadete in questo peccato cosi grande e meschinoamate e onorate i vostri genitori con grande cuore, senza porvi mai questa domanda: Ora ca a mamma muriu, cu su teni u pap?
(Tutti chinano il capo, mentre il sipario si va chiudendo, preferibile mettere Il vecchietto dove lo metto)
(a mia moglie ed a mia figlia)
Calogero Maurici
(elaborata da Pietro Maurici e Rosanna Maurici e dallo stesso autore)
Rappresentata al teatro S.Luigi di Camaro inf. Messina, a S. Stefano Briga, (Me)al circolo G.
Verga di S. Margherita, (me) con grande successo di critica e di pubblico per la regia
dello stesso autore. Rappresentata anche dallattore e giornalista calabrese Mimmo Raffa
al teatro Loreto di Reggio Calabria. Rappresentata con i Nuovi orizzonti di Meri (Me) con la
regia dello stesso autore a Messina, in provincia e nell'Agrigentino.
(Per la rappresentazione di questa commedia necessaria lautorizzazione
dellautore e dellelaboratore) tel. Autore: ab.090/638009
cell.339/3359882
(codice della commedia per la Siae: 834994A)
- Questo copione è stato visto:


