S’AVISSI UN LAPISI
( SE AVESSI UNA MATITA )
ATTO UNICO DI PINO GIAMBRONE
S’ AVISSI UN LAPISI
Atto unico di Pino Giambrone
Personaggi
Don CLIMENTI, farmacista
Donna AMELIA, sua moglie
PITRINU, figlio loro
Zi PAULINU, scarparu
FILUMEna, sua moglie
CLEMENTIna, loro figlia
Zi PIPPIna
Zi MARIU’
Zi ROSA, sarta
CUNCITTIna
GISELLA
Zu CICCIU, ‘u barbieri
NIRIA,
Zu TURIDDU fratello di Ciccia
Za MARICCHIA muglieri di Cicciu
Za ROSA muglieri di Turiddu
MARIANNIna figlia di Turiddu
Zu MINICU maistru di banna
FOFO’ bidellu
TOTO’ suonatore di trombone
CALO’ suonatore di tromba
Tutti i diritti riservati – Iscrizione alla S.I.A.E. – Direzione generale ROMA – Sezione D.O.R.
Per la rappresentazione, versione in dialetto, in lingua italiana, straniera e varia utilizzazione di brani e riduzione cinematografica, rivolgersi alla S.I.A.E. – Direzione Generale ROMA, o all’Autore, via Roma n. 22 – 93010 Campofranco (CL) Tel. 3385995676.-
LA SCENA
Ampio spiazzo, cortile, con alcune botteghe. Sulla sinistra trovano posto “ lu scarparu” e “ la sarta “ e lu varbieri, mentre sulla destra la farmacia e lo studio del complesso bandistico. Comune al centro del cortile. Nello spiazzo nella parte centrale trova posto un enorme contenitore in cui verrà versata dell’uva per poi successivamente essere pestata dai vendemmiatori. Sparsi per lo spiazzo banchi, sedie, una gabbia con delle galline, cesti di diversa grandezza. L’azione si svolge in un piccolo paese dell’entroterra siciliano agli inizi degli anni sessanta, nel mese di settembre.
ATTO I
SCENA I
(All’aprirsi del sipario seduti davanti la loro bottega troviamo: ‘u zu Cicciu che affilando il suo rasoio entra ed esce dal suo negozio, zi Rosa che sta allestendo un abito, ‘u zu Paulinu intendo a riparare una scarpa e ‘u zu Minicu che batte freneticamente la sua bacchetta di maestro contro un leggio)
Zi Rosa Menu mali ca cc’è lu maritu di’ ‘la za Carmela ca rumpi sempri li canzi cu ddi cosci ‘ncucchiiati ca avi rumpi in continuiazione li pantaluna accussì a mia travagliu nun mi ni manca!
Cuncittina (Provenendo dalla comune con uno specchio in mano assieme a Gisella) Specchio, specchietto delle mie brame chi è la cchiù bella del reame? Nenti cchiù bedda di accussì ma matri nun mi putiva fari!
Gisella Zittuti ucca aperta ca m’acchiana la gilusia! Lu diciva sempri la bonarmuzza di’ ‘la mamma ca si strafalaria e sempri cu’ ‘la testa ni’ ‘l’aria! Quantu voti ti l’à diri ca quannu camini a chiuiri la ucca e ha rapiri luocchi!(Cuncittina inciampa e cade) Ti lu dissi ja, ucca aperta! Rapi l’uocchi, strafalaria!
Zi Rosa ( va a soccorrere) Carusi chi successi?
Gisella Nenti, nenti, ‘u sapi chi è? Ni unciemmu una cchiù strafalaria di’ ‘l’antra e faciemmu ‘‘na bella accoppiata!
Zi Rosa Ah buonu finì! Accumincia bona la jurnata! Ma chi vinistivu a fari?
Gisella Cuncittì chi vinnimu a fari?
Cuncittina Chi vinnimu a fari? Ti lu scurdasti? Sì veramenti ucca aperta! Mangi pani e scordiu! Vinnimu ccà pirchì ni vulissimu ‘mparari lu mistieri di’ ‘la sarta! Pi ‘mpararini a cusiri accussì ni putiemmu allestiri qualchi vesta pi la duminica, e vidiemmu si ni putiemmu accussì fari ziti!
Rosa E chi è la ma sartoria n’agenzia matrimoniali?
Gisella ( alla sorella) Ma dimmi ‘na cosa t’à taliato a’ ‘lu specchiu?
Cuncittina Sempri!( mostra lo specchio)
Gisella Cu s’ava pigliari ‘na ladia cuomu a tia?
Cuncittina E a tia? Cu ? Mancu pi cacciari li muschi di dintra!( si azzuffano)
Rosa Ueh, carusi!Nun haju tiempu di perdiri! Ascuntati, viniti cu mia ca dda dintra c’è un travagliu pi uantri!Anzi lu sapiti chi vi dicu si vi vuliti fari ziti jti a fari l’ajutanti di don Paulinu, lu scarparu, vistu ca la figlia si fici zita cu lu figliu di’ ‘lu farmacista
Gisella Veru lu dici?
Cuncittina E mi dicissi lu farmacista d’accordu è?
Rosa Viniti dintra ca vi cuntu tutti cosi!(entrano nella sartoria)
SCENA II
Zu Minicu, Totò, Calò e Fofò
Zu Minicu ( uscendo dallo studio e chiamando a squarcia gola e candando)
Fofò, Fofò niesci li leggii! ( cantando ) Uno alla volta, uno alla volta per carità! (spunta Fofò con due leggii in mano) Mittili dduocu ca ora viennu l’allievi! Dda dintra c’e scuru! Miegliu fori!( scorgendo i due allievi Totò e Calò, cantando) Eccooolii, qua..eccolììì quààààà! Uno alla volta, uno alla volta!
Calò Sabbenedica, maetro!
Totò Sabbenedica maestro Minicu!
zi Minicu Santu figli, assittammuni fori, ca cc’è cchiù lustru!(i due si siedono pigliandosi ognuno il proprio leggìo ed impugnando il proprio strumento emettono delle note sconclusionate) Lestu carusi ca pua haju chi fari! Lestu!( Mettono gli spartiti sui leggi ed incominciano a suonare alcune note) Bestie, bestie, bestie ‘na vita ca vi fazzu scola ed ancora nun sapiti pigliari ‘u sol maggiore, bestie! Dai Totò, accumincia tu!
Totò ( con difficoltà prova a suonare ma non esce nessuna nota) Maistru lu strumentu nun sona!
zi Minicu Soffia, soffia, soffia dentro con veemenza, soffia!
Totò ( riprovando) Nenti maistru è attuppatu!
zi Minicu Dunamillu, fammilu vidiri! ( s’accorge che lo strumento ha il cappuccio di protezione) Bestia, bestia, bestia! Nun lu vidi ca cc’ è lu tuppagliu, sceccu!(consegna lo strumendo) Và levaccillu! (Totò entra nello studio per togliere la protezione) Dai Calò accumincia tu! ( si mette in posizione e incomincia a suonare con lo strumento, ma escono delle note sconclusionate. Il maestro otturandosi le orecchie) Quali opera è chissa?
Calò La forza del destino!
zi Minicu Quali forza e forza, chissa mancu lenta è!(s’avvicina a Calò e s’accorge che lo spartito poggiato sul leggio è al contrario) Bestia, bestia, bestia, nun lu vidi ca mittisti lu spartitu a’ ‘lu cuntrariu, bestia! Giralu!( Calò piglia il leggio e lo fa girare su se stesso) Chi facisti?
Calò Lu giravu!
zi Minicu Bestia, bestia, bestia, ti dissi di girari lu spartitu a testa a puzzuni…bestia!( esce dallo studio Fofò)
Fofò Carusi, viditica quannu jti a’ ‘lu cessu jttatici l’acqua, l’accupa mi stava viniennu! ‘U sapistivu ca si nnì fuì Pitrinu lu figliu di’ ‘lu farmacita cu Clementina la figlia di’ ‘lu scarparu!
zi Minicu Cuomu è possibili ja antura la vitti a Clementina!
Fofò E chi ci voli arti di pinna pi fuirisinni! ‘na raputa di porta, ‘na truscitedda e ‘na scappata a la lesta!
Totò (d.d.) Ajutu, m’accupu, m’accupu!
Fofò (entra nello studio e riesce subito)Carusi, a Totò ci ristà lu tuppagliu mmucca, e nun po sciatari! Viniti subitu!( entrano nello studio)
SCENA III
Cicciu, Niria, Maricchia, Rosa, Turiddu e Mariannina
zi Cicciu (Uscendo dal negozio cantando ed affilando il rasoio) Figaro, Figaro, Figaro! Son qua!(arriva Niria)
Niria Sabbenedica zi Cicciu! Allegru di matina?
Cicciu Genti allegra Diu l’aiuta!
Niria Ch sta cantannu?
Cicciu Il mio inno! Il barbiere di Siviglia! Figaro, Figaro, Figaro son qua!
Niria E ja puru!
Cicciu Chi vua Niria?
Niria Cuomu chi vua? Mi dassi un chilu di zuccaru!
Cicciu E chi è putia?
Niria Appuntu, ja vinni ccà ca vuogliu tagliati li capiddi!
Cicciu Cuomu li vua tagliati li capiddi a lattera?
Niria Sissi!
Cicciu Aspetta ca la pigliu! (entra e riesce dalla bottega con una grossa scodella) Veni ccà, assittati ni ‘sta seggia!
Niria ( sedendosi ) Zi Cì’, la sapi l’ultima?
Cicciu Certu, la zeta!
Niria Ma chi capì!!! Dicu la sapi l’ultima? Dicica Pitrinu lu figliu i don Climenti, lu farmacista si voli cu Clementina la figlia di’ ‘lu zi Paulinu lu scarparu!
Cicciu Ma chi mi sta ncucchiannu! Veru mi lu dici ?
Niria Uorvu di n’oricchia , surdu di un pedi e zuoppu di un uocchiu, veru è!
Cicciu Si sempri lu solitu strammatu! Dicisti tutti cosi a’ ‘lu cuntrariu!
Niria Appuntu accussì si nun è veru …..
Cicciu Lu vidi ca nun è veru!
Niria Veru è! Ascunta ora cchiù tardu versu li setti, quannu don Climenti, lu spiziali, chiuj la putia, Pitrinu cu ‘na truscitedda, va versu la campagna a’ ‘la Monaca, e subitu dopu, Clementina , idda puru cu ‘na truscitedda ci va appriessu!
Maricchia (dalla comune di corsa ) Cicciu, Cicciu, la sai l’ultima?
Cicciu La zeta!
Maricchia Si lu solitu bestia! Si nnì fuì Pitrinu, lu figliu di don Climenti lu spiziali, cu Clementina, la figlia di’ ‘lu zi Paulinu lu scarparu!( dalla comune di corsa Turiddu)
Turiddu Cicciu, Cicciu, Maricchia, a suoru, la sapiti l’ultima!(Maricchia e Niria tappano
la bocca a Cicciu) Si nnì fuì lu figliu di’ ‘lu spiziali, Pitrinu cu Clementina la figlia di’ ‘lu scarparu! Dicica la misi ‘ncinta e pi riparari lu dannu si nnì fuieru! (meraviglia di tutti i presenti, sopraggiumge dalla comume Rosa moglie di Turiddu tutta sudata e trapelata)
Rosa Cicciu lu cugnatu, Rosa la cugnata, Turiddu lu maritu, la sapiti l’ultima?
Cicciu La…( tutti gli tappano la bocca)
Rosa Clementina, la figlia di’ ‘lu zi Paulinu lu scarparu si nnì fuì cu Pitrinu, lu figliu di’ ‘lu farmacista, dicica la misi ‘ncintà, lu vinni a sapiri don Climenti e ci dissi a’ ‘lu figliu di’ ‘lassalla perdiri a Clementina , se no lu jttava di fori cu ‘na manu davanti e l’antra darrieri!
Cicciu E l’antra?
Rosa Sulu du mani avi, una davanti e l’antra narrieri!
Cicciu No dicu e l’antra, Clementina cuomu la piglià?
Rosa A cuomu l’aviva pigliari, la mischina si misi a chiangiri e si vuliva ammazzari!(esclamazione di tutti come per dire Bedda Matri, arriva di corsa e tutta sudata Mariannina)
Mariannina Papà, mamà, ziu Cicciu, zia Maricchia, ziu Turiddu…( tutti all’unisono ripetono: La sapiti l’ultima?) E cu vi lu dissi?
Cicciu Ricordati la niputi ca chista è putia di’ ‘lu varvieri, e cu trasi cca lassa varva e capiddi e si porta la testa chini di chiaccieri e vistita di pannu! E’ un gazzettinu!
Mariannina Ma veru la sapiti?
Niria Uorvu….( si ferma perché è guardato da Cicciu)
Mariannina Dicica tiraru fori di’ ‘lu sciumi a Clementina la figlia di’ ‘lu scarparu, pirchì ristà ncinta di Pitrinu ,lu figliu di’ ‘lu farmacista, e lu patri don Climenti nun era d’accordu a ‘stu matrimoniu e ci dissi a’ ‘lu figliu Pitrinu si nun lassava a Clementina’ ‘lu jttava fori senza daricci ‘na lira! Allura’ ‘lu vinni a sapiri Clementina e chidda si jttà a’ ‘lu sciumi, e menu mali ca si truvà a passari Battista’ ‘lu guardiacaccia ca si jttà ni’ ‘lu sciumi pi sarvalla!
Cicciu ( che in tutto questo dialogo avrà fatto la barba a Niria scioccato da questa triste notizia nel trasalire taglia l’orecchio a Niria) Bedda Matri!
Niria Aiutu, aiutu l’oricchia mi taglià, l’oricchia mi taglià!
Maricchia Nenti ci fa Nirì nun ha du oricchi?
Niria Talè quantu sancu…muoru…muoru!
Rosa Prestu, prestu purtammulu dda dintra e pigliammu lu staglia sancu!( tutti escono dalla SCENA ed accompagnano Niria dentro la bottega)
SCENA IV
Zi Paulinu (uscendo dal suo negozio e portandosi alcuni attrezzi del mestiere, cantando)
S’ avissi un lapiso,
di marca fabiso,
ti scriverebbi tanti
dolci parol d’amor!
Ah nun mi diri ladiu,
ah nun mi diri brutto
se no m’azzillo tutto
tutto m’azzillerò!
Nenti, dintra c’è scuru e ca fori si travaglia miegliu!(batte il martello su una suola di una scarpa e cantando)
Quando dal dolce lastrico
tu mi facisti un signo,
scinni to pa’ cu un ligno,
tutto mi bastonò!
Ah nun mi diri ladiu,
ah nun mi diri brutto,
se no m’azzillo tutto
tutto mi azzillerò!
(dalla comune entra Mariù)
Mariù Sabbenedica zi Paulinu!
Paulinu Santu figlia e fatti a rassu! Di chi ti puozzu serviri?
Mariù Vossia nun mi servi! Ja la puozzu serviri ca sugnu cchiù carusa!
Paulinu Allura assittati e mitticci li supratacchi a sti scarpi ccà!
Mariù Chi mi piglià in parola, sempri schirzusu è!
Paulinu Fazzu chiddu chi puozzu fina a quannu lu Signuri mi duna forza e alligrizza a’ ‘lu cori! Allura chi vuliti?
Mariù Vuogliu ca m’allargati sta scarpa sinistra , pirchì haju un caddu ca mi camùlia di’ ‘la matina a’ ‘la sira! Nun ci po nenti!Mentri in chista destra mittitici du tacci!
Paulinu Sempri a li cumanni!(arriva di corsa Clementina e pesta il piede sinistro di Mariù)
Mariù ( emettendo un grido lacerante) Botta di sancu e di vilenu, propria’ ‘lu jtu malatu m’avivatu a pistari! Aih cuomu mi fa mali!
Clementina M’ava scusari nun lu fici apposta, mi dassi lu pedi ca ci dugnu ‘na vasata!( Si accinge a pigliare il piede di Mariù)
Mariu (allontanandola) Alluntanati e levati, nun fari la carusa!(rientra a casa)
Paulinu Giustu dici alluntanati se no t’accupi! ‘Sti scarpi su ‘na camira a gassi!
Mariù E pirchì nun si mitti ‘na maschira!
Paulinu Meglia di chidda ca haju?
Mariù Dicu ‘na maschira pi lu gassi! Vistu ca nun po cchiù resistiri! (spunta dalla bottega Filumena)
Filumena Paulinu, quannu si prontu jettami ‘na vuci accussì ci calu la pasta! Chi ci ha calari cavatunedda o trubittuni?
Paulinu Calacci chiddu ca vua , ‘mportanti ca si mangia!
Clementina ( uscendo da casa con un fagotto) Papà, mamà vaju di donna Rosa pi farimi aggiustari la vesta, pua mi vaju accattu ‘na cammisa! Chiuttuostu, papà dunami ‘na puocu di sordi!
Paulinu Pirchì nun l’ha dumanni a to matri, chi sugnu ja la banca?
Filumena Tu si, la banca, tu hai la contabilità e tu ci du li sordi!
Paulinu Accussi è? ( piglia un po di soldi e li da alla figlia) Tecca accattati tuttu chiddu chi vua e portami lu riestu! ( Clementina piglia i soldi e saluta i genitori)
Filumena E chi è figlia, chi sta partiennu pi l’America?( Clementiva va via dalla comune )
Paulinu Mi parsi stranu ‘stu salutu di nostra figlia!
Mariù Don Paulinu, vi vuliti sbrigari ad allargarimi ‘sta scarpa?(Filumena rientra)
Paulinu Si v’allargu sta scarpa chi ffà vi la stringiu pua sta ucca!( consegnando la scarpa)
Mariù A chi vi sparanu, chidda destra m’allargastivu?
Paulinu Nenti ci fa vistu ca è larga vi la mittiti a destra!
Mariù ( Buttandogli la scarpa in faccia) Ja vi la lassu ccà passu cchiù tardi a pigiarimilla, vi salutu! (esce dalla comune)
Filumena (affacciandosi) Lestu, Pulinu ca la pasta è pronta, ma nostra figlia ancora nun veni?(rientrano in casa tutti e due, e in contemporanea dalla farmacia escono don Climenti, donna Amelia e Pitrinu)
SCENA V
Don Climenti, donna Amelia, Pitrinu , Pippinedda e poi tutti gli altri personaggi
Climenti ( Pitrinu con un borsone in mano) Pitrinu, vidica a mia ‘stu to comportamentu nun mi piaci! Vidica ti stuoccu li ammi e ti facciu acciungari!
Pitrinu Ma cu ci li cunta ‘sti fissarij!
Amelia Giustu dici nostru figliu, nun cridiri a chiddu chi dicinu li genti!
Climenti Voci di populu voci di Diu!
Amelia Voli diri ca ‘sta vota ‘stu proverbiu sbaglia!
Pitrinu Giustu dici la mamma, ora lassammu perdiri tutti cosi, vi salutu ca tra mezzura c’è lu trenu pi Palermu! (saluta i suoi genitori e va via dalla comune)
Climenti Boh ja nun ci viju chiaru!
Amelia Dda dintra la putia ci su un saccu di occhiali ti ni mitti unu e vidi ca accussì ci vidi buonu!( entrano in farmacia e dopo alcuni istanti irrompe in SCENA Pippinedda)
Pippinedda ( andando a gridare in prossimità della porta) Don Paulinu, donna Filumena, lu sapistivu?
Paulinu (uscendo assieme alla moglie) Chi cosa?
Filumena Chi successi?
Pippinedda Di nenti vi n’addunastivu?
Filumena Ma di chi?
Pippinedda Unni è vostra figlia Clementina?
Paulinu Ni’ ‘la sarta!
Pippinedda Quali sarta?
Filumena Ni donna Rosa!
Pippinedda Quali Rosa?
Paulinu Chidda cu li spini, cuomu quali Rosa? La zi Rosa la sarta!
Pippinedda Ma si chidda è cchiossà di un misi ca nun c’è ca ì a truvari li figli a Palermu, quali Rosa?
Filumena Oh bedda matri!( rientra a casa)
Paulinu Ma chi vuliti diri?
Pippinedda Chi vuogliu diri..vuogliu diri ca vostra figlia Clementina….(viene interrotta da un grido lacerante di Filumena che uscendo dalla sua abitazione grida a squarcia gola) Si nnì fuj’ nostra figlia Clementina! ( sviene e viene fatta sedere su una sedia, reazione a soggetto di Filumena accompagnato dal marito. Si affacciano tutti gli abitanti del cortile)
Rosa Chi successi?
Gisella Chi ssu ‘sti vuci?
Cuncittina Chi ‘stu schifju?
Pippinedda Si nni fuì Clementina…
Rosa Cu lu figliu di’ ‘lu spiziali?
Pippinedda Pi l’appuntu!
Rosa Tu, stammu a du passi e nun ni capiri nenti!
Minicu (cantando) Chi ssu ssi vuci, chi è stu frastuonu?
Totò Chi successi?
Calò Cu murì?
Fofò Ci sunammu la marcia funebri?
Pippinedda Si nni fuj’ Clementina , so figlia!
Minicu Cu lu figliu di’ ‘lu spiziali?
Pippinedda Pi l’appuntu!
Cicciu Chi ssu si vuci?
Niria A cu ammazzaru?
Maricchia Donna Pippinedda chi successi?
Rosa Donna Pippinedda, chi è lu fattu?
Mariannina Donna Pippinedda successi cosa?
Pippinedda Si ‘nnì fuì Clementina!( tutti rispondono all’unisono: Cu lu figliu di’ ‘lu spiziali?)
Pippinedda Pi l’appuntu!
Don Climenti ( uscendo dalla farmacia) Chi successi?
Amelia ( seguendo il marito) Chi si sente male? La signora Filumena?
Filumena ( ritornando in se) So suoru si senti mali, vostra è la culpa, vostra!
Climenti Ma si pò sapiri chi schifiju successi, parlati!
Amelia Ma si nuddu si senti mali, chi ssu tutti ‘sti vuci?( nessuno parla)
Climenti Ma pirchì nun parlati, ah?
Pippinedda Si nni fuì Clementina la figlia di don Paulinu!
Amelia E pi chissu jttati tutti ‘sti vuci?
Climenti Plebaglia che per un nonnulla scatenano il fini mondo, plebaglia!
Filumena Plebaglia c’è vossia cu sso muglieri! Ma figlia, che apparteni a ‘sta plebaglia, si nni fuì cu sso figliu Pitrinu, eccu lu pirchì di ‘sti vuci!
Amelia (mettendosi a gridare ed ad inveire contro gli altri) Ah, si nni fuì ma figliu Pitrinu, no, nun po essiri, mi sientu mali, mi fa mali lu cori! Ma figliu si nnì fuì cu Climentina figlia di nu scarparu? No!
Paulinu Staju vidiennu ca quannu abbruscia la carni, o si è plibaglia o si è burgisi, reagiemmu tutti a’ ‘lu stessu modu! Mi dicissi ‘na cosa chi è vriogna essiri figlia di nu scarparu, di un sartu di un varvieri, si ricurdassi ca’ ‘lu Signuri era figliu di falignami, un mistieri cuomu lu nostru, ca si travaglia cu onestà cu amuri pi putiri purtari avanti ‘na famiglia. Su sordi scuttati cu suduri! O ti sienti mali,,o ti sienti buonu, ha dari sempri lu mussu si vua ca li to figli nun muorinu di fami. Nun si scantassi ca si li du carusi si vuonnu beni, sugnu sicuru ca cu’ ‘la forza di l’amuri , ogni mpedimientu, ogni cuntrarietà risolverannu lu problema cu facililità. E s’ avissi un lapisi lu scrivissi a’ ‘lu muru “ L’amuri vinci tuttu…” e anchi a vossia don Climenti lu spiziali e donna Amelia la spiziali!
E s’ avissi un lapisi… (Mentre finisce di parlare entrano in SCENA i contadini che provengono dalla campagna portando cesti di uva e li vanno a svuotare dentro l’enorme contenitore situato al centro della SCENA. I contadini intonano un canto accompagnato da un ballo.Paulinu invita tutti a ballare compresi don Climenti e donna Amelia)
Fine della Commedia
Altri lavori teatrali dello stesso autore:
ZIZZANIA commedia campestre i due atti; CINCU FIMMINI E UN TARI’ commedia brillante i tre atti; FATTI, FATTURI E FATTAZZI commedia brillante in tre atti; CU AVI CRAPI AVI CORNA commedia brillante in tre atti; CAVADDUZZU, CAVADDUZZU… commedia brillante in tre atti; DON CICCIU ‘U PREFICU commedia brillante in tre atti; ASSU DI COPPI E TRI DI VASTUNI commedia brillante in tre atti; MIEGLIU UN SORDU commedia brillante in tre atti; PI CURPA DI LI VACCHI commedia brillante in un atto; IL COLORE DELLA PELLE attto unico; MI ALZERO’ ED ANDRO’ DA MIO PADRE attto unico; IO SONO SOLAMENTE LUCA atto unico; A SCUOLA commedia brillante in due atti. SINZALI SENZA SALI commedia brillante in due atti