Schers ad Carnuval

SCHERS AD CARNUVAL

SCHERS AD CARNUVAL

Commedia dialettale in tre atti

di

Franco Zaffanella

1997 - 2001

Personaggi:

Luigi Larone ...............Infermiere ................... anni 55

Teresa ..........................La moglie .................... anni 50

Daniela ........................La figlia ....................... anni 21

Pasquale ......................Fidanzato di Daniela ... anni 25

Rosalino ...................... Vicino di casa .............. anni 56

Celesta ..........................La suora .................... anni 55

Giovanna Sarti ............ Funzionaria Postale .... anni 39

Marocchino ................ Extracomunitario ........ anni 24

********

Questa vicenda si svolge nellultimo giorno di carnevale del 1987.

Siamo nel primo pomeriggio nellabitazione della famiglia Larone.

PRIMO ATTO

Il sipario si apre con in scena nessun personaggio,nella stanza c una

bicicletta da donna rovesciata e per terra si trovano alcuni

oggetti: un cacciavite, due chiavi e uno straccio.

Trascorsi pochi secondi entra in scena Teresa con in mano

una pompa per gonfiare la ruota.

Scena I

Teresa

TERESA -Ah Signur che pansiensa,varda cusa am toca fa . . . daltronde se la bicicleta la giosti mia me gh nisun ca sbasa la schena . . . agh n mia s da fa in na casa, ades ad vedr cla vegn buna! ( Finito di gonfiare la ruota Teresa radrizza la bicicletta ) L mei ades cla porta via subit prema chi la veda.

SCENA II

Rosalino e Teresa

( E mentre si appresta a portarla via )

ROSALINO Permesso? . . . Permesso ?. . . (Entrando in scena un po affannato)

TERESA Ohh sa ts che Rosalino.

ROSALINO Ciao Teresa,scusa n,ma varda a me gni an batcor ca su mia induva sta!

TERESA E alura at gni che! . . . Ma anca inc ta st mia ben?

ROSALINO Mam senti na roba ados Teresa chal so sul me,gh mia a

casa Luigi cham fa al piaser da provam la presiun?

TERES Al duvria esar che a mument,ma sentat .

ROSALINO (Sedendosi) Pensa Teresa che dal mal cham senti inc a mesd su sta bun ad mand gnint.

TERESA Ma gnint ?

ROSALINO Ma gnint,u gnanca parci la tavula. (Nel frattempo si avvede del

vassoio coperto sulla tavola e non resiste alla tentazione di vedere cosa si trova) Ah cu, am pareva da sentar an bel profumin,ma varda che bej chisulin . . . jt fat te Teresa?

1

TERESA Se,ju fat me . . .

ROSALINO Ma che bej! E cume i sar bun.

TERESA Sat v tastan an qualdun,vistu che inc t magn gnint.

(Teresa dice questo un po contrariata,per il fatto che i dolci

li aveva preparati per la sera)

ROSALINO Ma quasi quasi an qualdun al magni. . . parch at dir ca me

gni an po dapetito.

( E Rosalino comincia a mangiare i dolci cun una certa voracit)

TERESA An po dapetito n! . . .Ca ta cun! (in sottovoce)

ROSALINO Ma set Teresa chi propria bun.

( E mentre Teresa sta per portare via la bicicletta dice:)

TERESA Par furtuna ca tandava gnint,varda da mia ingut!

ROSALINO Mmmm ... a pruposit a ght mia an gusin da vin bianc?

TERESA Ades a tal porti,sat gh pasiensa natim.

ROSALINO Se se va por,varda sul an gusin ats. (Indicando con due dita)

(Teresa esce per portare fuori la Bicicletta, mentre Rosalina continua a mangiare con un certo appetito, portandosi addirittura il vassoio dei dolci molto pi vicino).

TERESA (Rientrando poco dopo) Ecu l vin bianc, l dal Malvasia,val ben?

ROSALINO L la su mort! Ma che bun,. . . varda Teresa i tu dulsin j cume na medsina,pensa ca me and via al mal da testa (Versandosi un bicchiere di vino).

TERESA Bevi am pr ad lumin da chil cat vedr che al mal da testa at turna indr!

ROSALINO Ma no,cusa vt cham faga, (Bevendo tutto in un fiato).

hmmm, chestu sagh dis an vin da chi furb,am magnom natar

val,ah sa pudes na qual volta fai anca me,ma tals cun i me

disturb...

TERESA Eh,al so.

ROSALINO Ma st che dli volti a gho li man ca sam bloca,chli dventa

duri,ma duri duri ca su p bun da movli! E la lengua? Ma quel

v! Ldventa pesa ma tse pesa ca su p bun da parl!

TERESA Ma mai ca ghes da vegnagh li gambi duri ma duri che atse

la sta a ca sua. (In sottovoce).

ROSALINO Cusl Teresa?

TERESA No,disevi che chesta l na malatia nova cu mai sent.

ROSALINO Varda Teresa,a su sul me quel ca pasi (quasi singhiozzando).

E se na qual volta a vaghi a fa na qual gita,l par dismeng

tti li me malatii. . . (alzandosi)

2

. . . ah pruposit Teresa st che in april a vaghi in gita, ma parch vegnat mia anca te cun al tu om?

TERESA E ind vt?

ROSALINO In sla costa Amalfitana,Napoli,Pompei . . . stagh via

na smana.

TERESA Ohh cume am piasares vegnar,ma figurat se al me om al vegn la ,

in mea ai tarun.

ROSALINO Ben ma lasa ca gha dmanda me,chis chal cambia mia idea.

TERESA Se,sa tan v sentar suquanti.

ROSALINO V ma sal vl mia vegnar,at ve ad part.

TERESA Ad parm? Ma me an pias mia tant and via senza Luigi.

ROSALINO Ma dai,alura at am inamurada!

TERESA Ma lasa le,at parli ben te parch at mia marid e quant

a t decis te a bela decis tti.

ROSALINO (Sedendosi) Per Teresa sat ghesi da sav, quand la matina

am dasmesci e palpi in dal lt par sentar sa ghu na qualdona ad la banda,e senti ca ghu nisun, am vegn ados na malincunia, e alura cuminci dmandam:cusa far inc? Cusa magnar? Induva andr?

TERESA Induva and,quel tal s!

ROSALINO At gh ragiun Teresa,ma st che vegnar a ca tua me . . . m

rilasi cat p gnanca imaginat.

TERESA That rilasi, e at magni anca!

ROSALINO Propria, ma st che a ca tua am vegna sempar an gran apet,

cusa saral?

TERESA Me a ghu da dital? At s te al mago. (E rientra in cucina con alcuni atrezzi raccolti)

ROSALINO L vera,bisogna ca prova a vedar cuma l.

(Mentre Rosalina sempre intenta a mangiare dolci,entra in casa in quel momento Luigi che canticchiando va a mettere la giacca sullattaccapanni).

SCENA III

Luigi Rosalino e Teresa

LUIGI . . . O mia bela madunina ca t brili da luntan tuta dor e picinina ti te domini Milan . . .

ROSALINO Ciao Luigi.

LUIGI Ohh Rosalino,lasa l ad magn chat va s la presiun.

3

TERESA (Rientrata in scena) A pruposit Luigi, Rosalino lera gni a

vedar sa thag pruvavi la presiun?

ROSALINO Se val Luigi,fam al piaser, parch inc a stach propria mal.

LUIGI La ganasa am par cla staga ben per!

( Dicendo questo Luigi si appresta pure lui a prendere un dolcetto)

TERESA Ma cusa ft!? (spostando il vassoio dei dolci)

LUIGI Come cusa fagh! A podi gnanca tastan uno, Rosalino l le

clan magna a boca piena,e me gninte! . . . Apena a ca a

ght bla da fam vegnar l nervus! . . . tra che stamatina

a luspedal n salt fra natra fresca,che ses pud...

TERESA Cusa t sucs am?

LUIGI Cus sucs! A cuminci a lavur do infermieri novi,e induvina

dindua j?

ROSALINO (Intervenendo nella discussione) Pian tasi,sta mia di gnint ca

provi induin me,ades n cuncentri.

LUIGI Ancor cun cla mania le, ma dai Rosalino par piaser. . .

ROSALINO Tasi ca su in cuncetrasiun!

TERESA Tasi ca l in cuncentrasiun!

(Luigi con un gesto di insofferenza costretto a tacere,mentre

Rosalino intenta nella concentrazione inizia a parlare)

ROSALINO Sent...sent mia anca vuatar na musica ca riva da luntan?

TERESA Na musica?

LUIGI Basta cla sia mia napuletana!

( Teresa e Luigi si guardano sconcertati, mentre una musica dolce si diffonde nellaria).

ROSALINO Sent,chesta l la musica cham jota a vedar e scupr tti

i misteri . . . do infermeri novi a luspedal da Mantua . . .

foze del mio spirito rivelatemelo! . . . Li infermieri j da . . .

j da . . . j da . . .

( Rosalino con le mani distese sulla tavola e la testa chinata rimane immobile come assopito,continuando a rimanere nella stessa posizione. Luigi e Teresa lo guardano impazienti cercando di capire cosa le sia successso).

LUIGI Ben e alura? Cusa fala!?

TERESA Al sar and in trans.

LUIGI Se in trans! cal al s indurmens! . . . Vt vedar . . .

( Luigi si avvicina a Rosalino ).

LUIGI Rosalino!!

4

( Spaventata Rosalino sobbalza sulla seggiola).

ROSALINO Ahh!!. . . Ma Dio che spavent . . . propria ades chera dre

rivam la risposta!

LUIGI Se e chil ca tla mandava Jucas Casella?

ROSALINO (Alzandosi) At mia bun da cap che me gho certi poteri!

LUIGI Te lunic potere chat gh l quel da rumpar li b . . .

TERESA (Interrompendolo) Luigi! Par piaser!

ROSALINO Sav daghi fastidi pos anca and via.

TERESA Ma no Rosalino, tal s che Luigi ac pias schers.

LUIGI Ma qual schers!

( Luigi dicendo questo va a prendere lapparecchio della pressione nella vetrina).

LUIGI Comunque sa vul sav dindua i li do infermieri . . .

TERESA Se dinduveli po?

LUIGI Ona l da Salerno e clatra da Napuli . . . Agh mancava anca chesti! Ma st a ca vostra . . . ( E si avvicina a Rosalino per provargli la pressione) . . .da che al bras val.

ROSALINO Qual? Quel dla banda dal cor?

LUIGI Ma daman un, basta cat gabia mia da cuncentrat.

(Rosalino da il braccio a Luigi che mentre si prepara per misurare la pressione continua le sue lamentele sulle due infermiere).

LUIGI A sentli a parl cun clacentu varda, l stada na suferenza, e

pu li mia gnida dmand induva ghera,i servizi.

TERESA E te cusa ght det?

LUIGI Sicome li cunos mia al nostar dialet j mandadi. . . . da via al cul

(E ride).

TERESA At s al solit malduc,daltronde si gnidi che as ved che ad li su bandi ag n mia dal lavur.

ROSALINO L vera la ga raiun la Teresa.

LUIGI Ades tasi che sin a senti mia la presiun.

( Luigi si appresta a provare la pressione con Rosalino che per non smette di parlare).

ROSALINO Sicuramente la sar mia a post, am senti na fiaca ados.

LUIGI Ma tasi ca senti mia!

ROSALINO Stamatina am girava la testa e po . . . ( Interrotta da Luigi)

LUIGI Ben ma st bun da tasar! Tacere voce de verbo tasar!!

ROSALINO Se se scusa. ( E Luigi prova finalmente la pressione).

LUIGI Pus giosta dacse, sensinquanta in sa utanta.

5

ROSALINO Dabun? Alura staghi ben! Ma magni natar chisulin!

TERESA Ton s uno Rosalino chi porti via, sin gan resta po par stasera.

ROSALINO ( Prendendo il dolce ) Se se porta por via Teresa,quand ad vur

fan am ricordat che me ac faro sempar unur a la tu cusina.

TERESA Se, anca a la cantina..

( Teresa porta via il vassoio dei dolci uscendo di scena, mentre Luigi rimette lapparecchio della pressione nella vetrina).

ROSALINO Luigi a vulevi dmandat na roba.

LUIGI Dmanda por. (sedendosi).

ROSALINO (Alzandosi) At piasares mia vegnar in gita cun tu mujer sta

premavera?

LUIGI Ma magari,su mia al temp chandom mia via,ma quand a la fai?

ROSALINO In april, me am su bela prenut parch na gita ats a voi propria

mia perdumla.

LUIGI Sl par quel u mai senti cat nabia pers ona, e induva andev?

ROSALINO Maaa . . . andom . . . in da di post belisim, varda as pol mia sta a ca,

a gh da cli robi da vedar da resta incant

LUIGI U cap ca j bei post, ma sa tam di mia idua j.

ROSALINO Eh a j . . . verament j n po in dla basa. ( Indicando con la mano ilsud ).

LUIGIMa basa quant?! ( Ironizzando con la mano anche lui ).

ROSALINO Ma insoma gnanca basa tant, . . . andom a . . . a Puu . . . a Puuuu . . .

LUIGI A Punpunesc!

ROSALINO No, l a Puuu . . . Puuu . . .

LUIGI Ma a Pu cosa?

ROSALINO A Puuu . . . Pumpei!

LUIGI ( Alzandosi di scatto ) Ahhhhh!!! Ma u sent ben!!! A Pumpei!!!

A Pumpei!!! Me a Pumpei la in mesa al nemico!!! Ohhh!!!

ROSALINO Varda candom anca a Napuli,Caserta e fom pas tota la costa Amalfitana.

LUIGI Ma alura at vo propria turturam!

ROSALINO Ma cuma ft a rinunci da vedar almen na volta in dla vita chi post

le,pensa che Pumpei l stada custruida pus ad dumela ani fa chis

da chi?

LUIGI Varda cl stada custruida dai Ruman e i Ruman cuseri? . . . Tarun,

alura j sta di tarun da dumela ani fa.

ROSALINO Ogni chi sia sta quant li robi j beli j beli.

LUIGI Ben comunque a san parla gnanca t cap, me la so in vedr mai

( indicando con la mano ).

6

ROSALINO Ma che esagerasiun,som mia tti italian?

LUIGI Se italiani del nord e Taroni del sud.

TERESA ( Rientrando in scena ) Oh ac siom am cun i tarun.

ROSALINO V Teresa Luigi al vl mia vegnar in gita.

TERESA Che scuperti, cusa tevi det.

ROSALINO Bisogna chag faga na qual magia, chis cal cambia idea.

LUIGI Ma quali magii, va che me la me idea am la cambia nisun.

ROSALINO Quel as pol mai savil . . . ades per a vaghi, la presiun l a post,

al batcor al me pas . . .

LUIGI La pansa l piena!

ROSALINO Ciao as vedom.

TERESA Ciao Rosalino.

LUIGI Ciao, ciao. ( Rosalino esce ) Al gha sempar dli gran malatii, quant

ac fa comud per gha spares tt, va ca su bela stf che tti i de le che a pruvas la presiun.

TERESA E alura, tals cuma l, cun tti i piaser cal sa fat cuma sfa a digh da no, that ricordat mia quant a ghevum la Daniela piculina quanti volti a sla tegnida.

LUIGI Se ma thal digh me, ades po cun cla mania le da fa al mago,da quant latr an la vest Salamini a Gabbiana la cuminci a di cal gheva di poteri, l stada fata.

TERESA Ma st Luigi che per quel al gha da vign dabun.

LUIGI Cale dabun al ga sul la sclerosi!

TERESA Elura al mes pas al ga det a la fiola dla Carulina cla gavres vi an masch, al s mia sbagli.

LUIGI Se per quand and a luspedal la puvra Giuana,that ricordat cal gheva det cla gheva d tunsili che, inveci lagh ieva ad natra banda, parch la gheva do muroidi a sta manera!

TERESA Eh l vera.

(In questo momento entra in casa la figlia Daniela che tiene in mano un vestito di carnevale)

SCENA IV

Teresa Luigi Daniela a seguire Rosalino

DANIELA Su rivada v, as pl mia! Aspet do uri an vest da carnuval.

LUIGI E stan da cusa that vestat?

DANIELA Da strega, av piasal? (mostrandolo).

TERESA Se . . . l an po scur.

7

DANIELA Sa gu da fa la strega pos mia tl bianc.

LUIGI Tar mia ciap la mania ad Rosalino n?

DANIELA Varda pup che Rosalino se casu l an mago.

LUIGI Se mago maghello ah ah aha hha ahha . . .

(Mentre Luigi sta ridendo rientra in scena Rosalina)

ROSALINO Cusa ghda redar v?! La gha raun la Daniela me su an mago.

LUIGI Ma sevat mia and a ca?

ROSALINO Se, ma su turn indr parch am su dismeng da dit linsoni chu fat stanot.

LUIGI No v!! Sta mia cuntam natar di tu insoni, che tti li volti tham mandi in disgrasia.

ROSALINO Ma l mia gnint da mal e po al rigurda mia te.

LUIGI Ma me minteresa mia, vi mia sentar nisun insoni, e pu ades varda

am meti li scoffii, te parla pr.

(Luigi va a sedersi sul divano prende le cuffie dello stereo e se le mette accendendo la radio e si siede iniziando a dimenarsi al suono della musica).

DANIELA Pup sta mia fa al putin.

ROSALINO Su mi cusa ac sia da mal a cunt ninsoni.

TERESA L Rosalino che lultima volta at ghevi det ca that sevi insugn cal fava nincident cun la machina, al de dopo in dal parchegiu

dluspedal l and cuntra an palun dla luce e la fat an dan da tri miliun e m!

ROSALINO Dabun!

TERESA E lan pas alura, prema da partar par la muntagna ca that sevi insugn cal blisgava e al sa spacava na gamba.

ROSALINO Alura per am su sbagli.

TERESA Mia da tant parch al se spac an bras!

(Luigi nel frattempo sempre seduto a tavola continua a fischiettare mentre Daniela intenta a guardare il suo vestito

di carnevale)

ROSALINO Varda che comunque stavolta l mia gninte da mal, am su sul insugn che al Napuli al vinseva al scudet.

(Luigi che sembrava non sentisse nulla si alza improvvisamente con un urlo).

LUIGI Ahhhh!!! Al Napuli al vins al scudet!!! Nooo!!! Ma pudeva mia insugnat quel datar!Cun la furtuna cat gh a vt vedar cala vins dabun!

ROSALINO Sta mia pens cla sia furtuna, questu vl di prevedar al futuro.

8

LUIGI Ma fam al piaser chestu l an gran cul, an cul gros acs (Facendo il gesto con le mani) ansi gros acs (Allargando le mani) ght presente quel da m mujer, in cunfrunt al tu al par an curiandul.

TERESA Ma cusa dit?

ROSALINO Cusa vuresat di ca ghu al cul gros (Guardandosi il sedere).

DANIELA No, l mia cal di cui cal dis me padar,al vl di cl par casu sa tinguini certi robi.

ROSALINO Ah se, alura ades a vt vedar chi suna al campanel!

TERESA Sta mia esager ades Rosalino.

LUIGI A voi propria vedar, figurat se ades parch al dis chi suna al

campanel al . . .

(Luigi viene interrotto proprio dal suono del campanello che lascia tutti molto sorpresi a guardarsi in faccia,con compiacimento di Rosalino).

ROSALINO Vard chi sun a la porta.

LUIGI Varda ca su mia surd (Scimiottando verso Rosalino e avvicinandosi alla porta per andare ad aprire) val cat gh propria an bel cul!

DANIELA Ma st Rosalino cat s proprio ninduvino.

TERESA Se l ver at gh dabun di poteri.

ROSALINO L Luigi cagh cred mia.

(Luigi apre la porta e si presenta Suor Celesta che entrando saluta tutti)

SCENA V

Teresa Daniela Rosalino Luigi Celesta

CELESTA Buonasera a tutti, posso venir dentro.

LUIGI Prego Suor Celesta la vegna dentar.

ROSALINO Me a vaghi via,voi mia disturb pus da tant.

CELESTA Dove sto drio andar Rosalino, sta pur qua che a me non dai noia.

TERESA Ma se sta pr che.

ROSALINO No a vaghi grasie, ciao a tti. (Rosalino esce salutato da tutti)

LUIGI Ciao estavolta va a ca dabun.

TERESA Cuma vala Suor Celesta.

CELESTA La va mia mal, semo chi! E voi altri come stio?

LUIGI An gh mal, a parti certi previsun!

DANIELA Ma dai pup cusa dit.

TERESA Ma la senta Suor Celesta.

9

CELESTA Grasie Teresa. (E si siede).

LUIGI A cusa duvom la su visita Suor Celesta?

CELESTA So gni a domandarve un piaser.

TERESA Ma pudoma uffrigh quel?

CELESTA Grasie Teresa ma la se disturba mia.

LUIGI Teresa porta an qual chisulin ca ghi fom tast a la Suora.

TERESA L vera a ghevi mia pens, ades a vaghi a toi.

(Teresa entra nellaltra stanza uscendo di scena allargando le braccia con disappunto perch deve andare a prender ancora i dolci,mentre anche tutti gli altri si siedono).

CELESTA S il vestio de carneval Daniela?

DANIELA Si lo metto stasera

LUIGI Eh . . . las vest da strega.

CELESTA Chi se veste da stria par carnoval l perch par tuto lan l stada

na fata.

DANIELA Davvero?

CELESTA Ciapemo mia tuto par bon,ma qualcosa de verit ghe sar, cosa dielo sior Luigi?

LUIGI Sla la dis le suora.

(A questo punto rientra in scena Teresa con il vassoio).

TERESA Prego Suor Celesta sla na vl tast an qualdun.

CELESTA Iala fati ela cun le su manine sante?

TERESA Se iu propria fat me.

CELESTA Alora tastema . . . (Guardando Luigi) e lu Luigi ne tolo mia?

LUIGI No parch dopo lam dis s.

TERESA Ma cusa dit.

DANIELA A voi tastai anca me.

LUIGI Alura i tasti anca me!

CELESTA I propria bon ostregheta! Ne togo ancora,complimenti Teresa, i gustosi ci.

TERESA Grasie Suor Celesta a vaghi to quel da bevar.

DANIELA A vegni anca me mama. (Ed entrambe escono di scena).

CELESTA Beh discorema un po del perch son chi.

LUIGI Lam diga.

CELESTA Gavria un piaser da domandarghe,ghe saria na famia de poareti che

la ga bisogno urgente de trovare na casa,mi gho pens a lu parch

al ga na caseta picoleta no fittata a le Casase e alora me son domandada se voiatri podeo darghela a sta famia,al faria veramente nopera bona.

10

LUIGI Si ga verament ad bisogn e se lam dis cl na famiglia ca va ben,

pos anca dagla in afet.

CELESTA Oh si, propria na famia par al drito e i me gha dmand aiuto.

LUIGI Ma che famiglia ela.

CELESTA Se trata de na famia . . . na brava famia . . . l na famia . . . de Marochi.

LUIGI (Alzandosi) Cosa!! Di maruchin!! Ma fin par carit!!!

CELESTA Ma sior Luigi cosa lo drio a dir? persone par al drito, il pap

lavora regolarmente.

LUIGI Se ai semafori a Mantua!

CELESTA Ma s qua con so mojer e poi ci sono i toeti tanto carini.

Adesso sono ospitati alla Caritas di Mantova,la prego sior Luigi al faga quelo par aiutarli.

LUIGI Am dispias par le ma san parla propria mia,afit lapartament a di maruchin lam va mia , e po la sa cuma la pensi

CELESTA Lo so, lo so ma al gha da pasar sora a ste robe. Bisogna aiutarse tra noialtri.

LUIGI Alura as capom mia,me di maruchin in ca mia i voi mia!

CELESTA Ma non pensalo mia a sti toeti che pasano la giornata par la strada, sensa nesuno ca gha staga drio,sensa casa.

(Entra in questo momento Daniela che va a cercare qualcosa nella borsetta).

LUIGI Se,ma . . . a gh che . . . insoma a vedla a l che (Girandosi verso Daniela gli vine unidea) a l che me fiola la sa spusa.(La parte finale la dice piano avvicinandosi alla Suora).

CELESTA Cosa alo dito?

LUIGI (Sempre sussurrando) La Daniela la sa spusa.

CELESTA Ah la Daniela la tos maro!

DANIELA A ma spusi!?

TERESA (Entrando con il vassoio con sopra bottiglia e bicchieri) La sa spusa!?

CELESTA A ma mi saveva mia.

LUIGI Se,se . . . (Avvicinandosi e abracciando la figlia molto sorpresa mentre Teresa barcollando posa sulla tavola il vassoio).

DANIELA Ma cusa dit pup?

LUIGI Tasi . . . la sa cuma l Suor Celesta,ad na banda am fa piaser,ma da clatra am dispias e visto cla sa spua la ca dli Casasi la sag vl par le.

TERESA Ma . . . Luigi?

11

CELESTA Podea anca dirmelo prima, visto come stanno le cose l meio che non insista, se le camere le gh vl par so fiola l giusto che le tegniga voialtri.Ma quando gavio intesion de maridarte Daniela?

DANIELA Ma veramente . . .

LUIGI Prema dlist Suor Celesta,ah vures ca gnes mai cal mument le.

CELESTA Io non posso che farte i miei auguri de ogni ben Daniela,per ricordate de farte vedere da Don Giuseppe col tuo fidanzato per far alcuni incontri prima del matrimonio.

DANIELA Ma quali incontri?

LUIGI Se Suor Celesta la gnar, la gnar.

CELESTA Alora le meio che vaga adeso, ve saluto tanto.

LUIGI Ma vala via subit.

CELESTA Si vado scusate il disturbo.

LUIGI Ma qual disturb, ansi sa pudevi jutala, me la jutavi ad sicur.

CELESTA Fa lo stesso, cercher di trovare qualcunaltro che mi aiuti a trovar casa a sta famiglia,arrivederci.

DANIELA Arvedas Suor Celesta.

TERESA Buonasera, la vegna catas am n.

CELESTA Certo, saluti a tutti.

LUIGI Arvedas, e quant la ga ad bisogn da qul las faga mia riguard n.

(La suora esce mentre Luigi tira un sospiro di sollievo,

fregandosi le mani).

LUIGI Anca questa l pasada.

DANIELA Pup as pl sav cusa t salt in ment, ca ghu da spusam!?

TERESA Alura a rispondat? Cusa ght det a la Suora?

DANIELA Thal digh me cusa al gh det, la suora la ga dmand lapartament ad li Casasi par na famiglia ad maruchin, e lu pr da mia dagla al s invent ca ma spusi,e ca gu dand stag me.

TERESA Ma che robi! Varda su po cusa di!

LUIGI Sat s po cusa di tasi!

TERESA Vilan cat s atar, at vo ca tasa?Ma varda che robi cat f,ma cuma as fa a di dli busii ats!?

LUIGI Oh ma cusa gh da mal?

DANIELA Ma gnint cusa vt cal sia! Varda pup ca som mia in dlotsent!

Som in dal melanovsenteutantast!

LUIGI V sta mia als la vus cun tu padar! Cat dagh na sberla cat fag and in dlutantasie!

TERESA Ma vuresat vigh raun anca, ma ades cun quel ca ta gh det a la Suora cusa fom?

12

LUIGI Ma am lt mia det te che la Daniela la ga al murus?

(Poi rivolto verso al figlia) a glt u glt mia sta murus?

DANIELA Ma cusa vl di sa gu al murus? Ca gu da spusam!?

LUIGI Ascultem natim, par sistem tt te dopu at telefuni al tu murus e thag di da vegnar a ca nostra, che me e tu madar al vulom cunosar,

e dopu at vedr ca metom a post tt.

TERESA Cusa vuresat di ca metom a post tt, alura at s propria cunvint da quel cat di,e tu fiola la duvres spuas sul par ucup la ca dli

Casasi, e subit anca.

LUIGI Ma certo! Nuatar ades a rendoma al fidansamet ufficiale e po via cul matrimonio!

DANIELA Ma qual matrimonio va che me su mia na vaca da vendar in piasa v!

E pu varda pup ca bisogna cat diga che al me murus . . .

(Viene interrotta da Luigi prima ancora che finisca la frase).

LUIGI A voi sav gninte! Bisogna ca thal faga vegnar che, ma pens mia se me agh davi in afet la casa ai maruchin chil cas liberav dopu, mas catavum na gata ca fneva po!

TERESA Ma cusa pensat chi sia parch i di maruchin,te at s sul neguista.

LUIGI Ma varda ca gla det nisun da vegnar in Italia.

DANIELA Si vegn che i gavr al su mutivo, i ga gnanca da magn in dal su paes

par forsa chi vegn in Italia.

LUIGI Pensela cume vul, me su sul che se igh fos mia,che sares an Paradis

. . . a pruposit ad Paradis ades a vaghi in piasa natim.

(E si mette la giacca apprestandosi ad uscire)

TERESA Natim fina a sera.

LUIGI No a stagh mia via tant, anca parch se dopu a vegn al murus dla Daniela bisogna ca sia a casa, ades telefunag n am racumandi.

(Ed esce)

DANIELA Mama cusa faghi alura,gontia da ciam dabun Pasquale?

TERESA Ma se ciamal,te vest cusa la cumbin tu padar, certu cl grosa n.

DANIELA Se ma chil cagh dis cl mia dadche.

TERESA T sent chla mia vul sav gnint, e al la vl cunosar at se dimprescia, ah ma al la cunosar oh sal la cunosar.

DANIELA Basta cal salta mia fra che dopu a gu da lasal!

TERESA Ma val! Cusa pensat, che tu padar at diga na roba acs! . . . Per . .

FINE PRIMO ATTO

13

SECONDO ATTO

SCENA I

Daniela Teresa

La scena riprende un paio di ore dopo con le due donne affannosamente

intente a pulire e lucidare ogni cosa.

DANIELA Dai mama che da che an po duvria esar riv Pasquale.

TERESA Se e tu padar l am in dlustaria.

DANIELA A gu an penser ca su mia cul pup, daltronde l ura cal cambia cla mentalit le da razista, e chestu l propria al su mument vistu ca sl anca sircada lu.

TERESA Ma se ma sta mia preucupat dai.

DANIELA A vaghi a fa na docia n mama, faghi a la svelta.

TERESA Se val urmai che om bela fin.

(Daniela esce di scena e mentre Teresa sta ultimando le pulizie suonano alla porta).

TERESAMa Dio sar mia bela che al murus ad la Daniela.

(Teresa va alla porta per aprire, non prima di essersi

aggiustata bene, ma allingresso si presenta un marocchino).

SCENA II

Teresa Marocchino

MAROCCO Buongiorno signora, vu cumpr?

TERESA Ma cusa vt ca cumpra caru al me putl cla va mal.

MAROCCO Prego signora tu comprare.

(Il marocchino estrae dalla borsa calze e fazzoletti offrendoli a Teresa)

MAROCCO Buono tutto buono, vuoi?Anche fazzoletti buoni, compri?

TERESA Ma no tghi mia gninte

MAROCCO Signora tu comprare qualcosa, altrimenti io cosa mangiare.

TERESA Parch ght fam?

MAROCCO Si,fam . . . io fame.

TERESA Ben alura sat gh fam ve che cat daghi quel da magn, parch me tigh mia gnint, t cap.

MAROCCO Io . . . no capisce.

14

TERESA Ma al capesat al dialet mantuan?

MAROCCO Poco poco, qualche parola, va . . . va da via al cul, va . . . vaca at . . .

TERESA Basta basta, u bela sent chat gh an bel campiunari ad paroli mantuani, ma ades sentat o chat porti qul da magn.

MAROCCO Io, no capisce.

(Vedendo poi indeciso il marocchino gli mima il gesto di mangiare e questo subito si mette a sedere).

TERESA Mangiare,mangiare.

MAROCCO Ah io capisce.

TERESA Oh t cap

(Dalla vetrina Teresa prende tutto loccorrente per dare da mangiare allinconsueto ospite).

TERESA A ghu da vigh suquanti turtei da riscald, vai ben?

MAROCCO Cosa?

TERESA Turtei,turtei cun la sca!

MAROCCO Sca, cosa sca?

TERESA La zucca,tortelli di zucca.

MAROCCO Io no capisce.

TERESA V ades ti vaghi a scald,parch gu atar.

MAROCCO Va bene . . . ?

TERESA A vegni subit n.

(Teresa entra in cucina lasciando solo il marocchino seduto a tavola che si mette un enorme bavaglia presa dalla sua borsa,subito dopo rientra Teresa con una bottiglia e un bicchiere nelle mani).

TERESA A sperom che al me om al vegna mia a casa ades, ma Diu a ga da vegnar anca al murus da me fiola, bisogna ca foma a la svelta,sculta at pias al vin?

MAROCCO No, io non bere vino, proibito.

TERESA At vur mia bevar ad lacqua cun i turtei ag vl al lambrosc.

MAROCCO Molto gentile lei signora, ma io non potere bere.

TERESA Ben fa quel ca tagh n voia, che al vin al gh.

(Dopo aver riposto sulla tavola il bicchiere e il vino,Teresa ritorna in cucina. Il marocchino rimasto solo,dopo un po di esitazione,inizia ad allungare la mano verso la bottiglia guardandosi intorno per sincerarsi che non ci sia qualcuno che lo veda. Poi piano piano allunga anche laltra mano e inizia a girare la bottiglia guardando letichetta,poi con molto sospetto si versa un po di vino ed inizia a sorseggiarlo cautamente.

15

Sentita la bont del vino,beve quello che si era versato,e se

ne versa un altro bicchiere pieno bevendolo tutto.

Poi vedendo che ne rimasto un po sul fondo del bicchiere

lo riprende e finisce quello rimasto pulendo il bicchiere con il

tovagliolo che ha addosso.Poco dopo rientra Teresa).

TERESA Ecu questi i i turtei.

MAROCCO Turtei . . . ?

TERESA E mesciat t cap

MAROCCO Si mangiare, grazie.

(Il marocchino si mette a mangiare di gusto i tortelli mentre Teresa ritorna nellaltra stanza uscendo di scena. Poco dopo il marocchino si alza e si porta vicino allingresso dellaltra stanza con nella forchetta infilzato un tortello,chiamando Teresa).

MAROCCO Signora! Signora!

(Teresa ritorna in scena).

TERESA Cusa ght?

MAROCCO Buoni,molto buoni,come chiamare?

TERESA Ma turtei, turtei cun la sca.

MAROCCO Ahh . . . turtei cun la ciocia.

TERESA Cun la sca, con la zucca, ma dai movat, sentat o par piaser.

(E il marocchino riprende a mangiare,versandosi ancora da bere,con Teresa che ritorna di nuovo nellaltra stanza,passato poco tempo rientra a casa Luigi canticchiando una canzone,e trovandosi la sgradita sorpresa di vedere il marocchino mangiare alla sua tavola,subito Luigi non si rende bene conto della situazione,e il marocchino interviene salutandolo).

SCENA III

Luigi marocchino a seguire Teresa

LUIGI . . . non essere geloso se con gli altri ballo il twist,non essere geloso

se con gli altri ballo il rock, con te con te che sei la mia passione. . .

MAROCCO Ciao capo.

LUIGI Ahhhhhh!!!! Ahhhhh!!! Teresa!!! Al nemico in ca mia!!! Teresa!!!

(Teresa entra in scena).

TERESA Ma Diu st gni a ca!

16

LUIGI Ma cusa fal chesto che in ca nostra!!! Dimal par piaser!!!

Ma Diu Signur dim cl mia vera!!!

(Luigi dice questo molto agitato con le mani sulla testa e guardando in alto).

TERESA Lasa sta al Signur val, al gheva fam puvret e alura a ghu dat suquanti turtei, cusa gh da mal.

LUIGI Ma alura at f aposta! Ma st imbambida! An maruchin ca magna

in ca mia! I turtei!!!

MAROCCO Buoni capo,buoni turtei.

LUIGI Cosa!? A tal dagh me a te!!! Ma i me oc cusa i ga da vedar,an maruchin cal magna in dal me piat! Cun la me fursina! Al bev al me vin! In dal me bicer! Sent in sla me scragna! Ohhhhhh ma varda ca

parli cun te! Leva s dadle e ciapa ad laria!

MAROCCO Io no capisce.

LUIGI Io no capisce, ades tal faghi capisce subit me, at vedr cat cati me quel ca va ben par fal leva so dadle.(Ed esce di scena).

TERESA Ma dai fa prest, che al me om l mia giost v!

MAROCCO Grazie,grazie.

TERESA Dai! Dai!

(Rientra in scena Luigi con la cannela per tirare la sfoglia).

LUIGI Al vedat chesto! Dopo i turtei cun la sca at faghi tast al tabac dal moru!

(Il marocchino resosi conto di quello che sta per accadere si alza velocemente infilandosi la giacca che aveva posto sulla sedia prima di sedersi,e si appresta ad uscire, mentre Teresa cerca in qualche modo di mettersi davanti al marito per cercare di fermarlo nelle sue intenzioni).

TERESA Ma dai Luigi sta mia fa dli stupidadi.

LUIGI A ghindresi me la schena a calle! Va via v sat vo mia sentar cla canela che!

TERESA Ma che mal a tal fat?

LUIGI At gh ragiun duvres datli a te do pachi, ca tl fat vegnar in ca!

TERESA V!!

(Mentre Teresa ancora intenta a tenere Luigi,entra in scena la figlia attirata dalle grida).

SCENA IV

Teresa Luigi Marocchino Daniela

17

DANIELA Ma cusa suced che?

TERESA Daniela dam na man a tegnar tu padar, sin a va fni cal fa na qual stupidada!

LUIGI Ma molum chagh fag sentar al savur da cla canela che!!

(Entrambe le donne cercano di trattenere il padre).

DANIELA Ma fermat pup met o la canela!

LUIGI La meti o in testa a calle!

TERESA E te movat va fra!

MAROCCO Si vado . . . grazie . . . ciao . . .

(Il marocchino dopo essere stato seguito nella stanza da Luigi

finalmente esce dimenticando la sua borsa).

LUIGI Me at ruvini!!!

TERESA Lasa le Luigi l bela and via!

LUIGI L mei par lu!

DANIELA Ma pup calmat!

LUIGI Ma cuma as fa a calmas!? Cun an maruchin in ca! E sent o le!

Va che cla roba le induva la magn at la bti via n!

TERESA Parch? Ades quant lu lavada.

LUIGI Se ma metgh dal disinfetant.

TERESA Dal disinfetant al thagh vures te in dla testa!

LUIGI A te a tagh vures dal disinfetant ca th fat vegnar dentar cal negar la!E par furtuna cat s cuma la pensi!

TERESA A so cume at la pensi, ma te al st cuma la pensi me u cume la pensa tu fiola!?

LUIGI Se vuatri la gir e la pirl, ca vul sempar ragiun, parci da sena putost val!

TERESA Se ades a magnom a li cinq.

LUIGI Parch a che ura gh da magn, al maruchin la bla magn ades a pos magn anca me!?

DANIELA Ma pup aspetom che se ades a vegna al me murus.

LUIGI Alura parch a vegn al tu murus as magna po?!

TERESA L mei chat magna dopo sat vo mia cat resta tt in sal stomac.

LUIGI Parch!?

DANIELA Pup da che cla canela le val, cl mei druvala sul par tir la sfoia.

LUIGI No la va ben anca da da in testa a chi mintendi me.

(E Luigi esce di scena portandosi la cannella).

TERESA Val che tu padar l an bel fa rab.

DANIELA A su gnanca cume a t fat a spusal mama.

18

TERESA Ehh . . . ma varda al maruchin la las che la bursa.

(Mentre le due donne parlano liberano la tavola portando tutto in cucina,appena escono di scena suona il campanello e Daniela rientrando in scena va ad aprire).

SCENA V

Daniela Pasquale Teresa Luigi

DANIELA Al sar al m murus . . . sperom . . .

PASQUALE Ciao scusa del ritardo, ma ho avuto un contrattempo.

(Si baciano).

DANIELA Non fa niente, ma entra, adesso chiamo i miei genitori.

Mamma! Pap!

PASQUALE Daniela ma tuo padre e proprio convinto?

DANIELA Ti spiegher.

(Entrano Teresa e Luigi).

TERESA Buonasera.

DANIELA Questa mia mamma.

PASQUALE Piacere signora,molto lieto Pasquale.

TERESA Piacere.

DANIELA E questo mio pap.

PASQUALE Molto lieto signor Larone come va?

LUIGI La pudres and me ma as cuntentoma, putost scusas sa thom fat vegnar acs dimprescia, va che me at dag dal te n, parch at pudresi esar me fiol.

PASQUALE Prego prego signor Larone.

LUIGI Ma sentat pr o,Teresa va a to qul da bevar.

PASQUALE No grazie non si disturbi non bevo nulla.

LUIGI Mei. (Sottovoce)

(Tutti si siedono).

LUIGI Caru al me putel, u sav cl an po da temp cat s insiem a me fiola,

la Daniela la tavr det quel?

PASQUALE Si ma vede . . . che . . .

LUIGI Parch at gh da sav . . . cuml ca that ciami?

PASQUALE Paquale.

LUIGI Pasquale . . . (rimane un po titubante sul nome) . . . cu vedat

Pasquale sat gh intensiun seri nuatar a ghom piaser cat vaga

insiem a nostra fiola.

PASQUALE Ma certo che ho intenzioni serie, io voglio bene a Daniela.

19

LUIGI Alura stan a pudresu anca spusav no?!

PASQUALE Questanno? (Guardando Daniela) Voglio dire io ci tengo molto a

Daniela ma mi sembra una cosa un po prematura.

LUIGI Ma val, a ghi anca lapartament prunt!

PASQUALE Si ma non questo il punto, che io credo che ci sia da aspettare

almeno un paio di anni, cosa dici Daniela?

DANIELA Certo possiamo aspettare ancora un po.

TERESA Magari i sa spua stan quen l mia listes.

LUIGI (Si alza) No cl mia listes, alura l inotil, vuatar pud gnanca imagin cuma sa sta ben spus.

PASQUALE Veramente signor Luigi con tutto il rispetto, credo comunque che sia una decisione che dobbiamo prendere io e Daniela, e poi non capisco questa improvvisa fretta,fino a ieri non ci conoscevano neanche oggi mi chiede di sposare sua figlia.

LUIGI Ma no l mia ca gabia prescia,l che sav vul ben parch mia spuas? Al matrimoni l na roba naturale,a siom mia spu anca

me e tu madar?

TERESA Se dopu disdot an ad murus!

PASQUALE Ecco vede prima del matrimonio c sempre un tempo dedicato al fidanzamento, per conoscersi meglio, per approfondire il rapporto.

LUIGI Vedat l che na volta iera atar temp, e po va che me fiola l na putela par al dret.

PASQUALE Ma su questo non ho nessun dubbio.

LUIGI (Dopo un attimo di ripensamento) Ma st ca m gni na strana

impresiun, a sentat a parl tan pari gnanca dadche . . . at pari fin

an ruman . . . at sar mia da Roma!!!

PASQUALE No, no.

LUIGI Ah, meno male, mera bela gni al mal da stomac.

PASQUALE Signor Luigi non sono di Roma sono di Napoli!

LUIGI Ahhhh!!! Cosa!? Da Napuli!!! . . . Ma Diu ca stagh mal!!!

(Luigi sta per sentirsi male e cadere,le due donne e Pasquale

accorrono per sorreggerlo e farlo coricare sul divano).

DANIELA Signur cal casca!

TERESA Al far mia nimfart n! Luigi!? Luigi!?

DANIELA Al rispond mia,pup!? Pup!?

PASQUALE Ma solo svenuto.

TERESA A vaghi togh qul da bevar?

PASQUALE No non credo, vedr che fra poco si riprende, certo che non mi aspettavo una reazione cos, solo per il fatto che sono meridionale,

incominciamo bene. 20

TERESA Eh lo so ci scusi ma al me om al ved mia ad bun oc i ta . . . i meridiunai.

(Nel frattempo Luigi coricato).

PASQUALE Daniela mi aveva accennato che suo marito la pensava in questo modo, ma non credevo fino a questo punto.

DANIELA Purtoppo cos, cosa ci possiamo fare.

TERESA Pian ca provi and a to an fasulet bagn da metagh in sla frunt.

(Ed esce velocemente di scena).

DANIELA Se mama chis cals riprenda.

PASQUALE Forse meglio tenergli le gambe pi alte.

DANIELA At gh rasun. (E mette un paio di cuscini sotto le gambe di Luigi).

PASQUALE Ora che tuo padre conosce le mie origini voglio vedere se desidera ancora questo matrimonio,bel suocero mi prenderei!

DANIELA Lo so, ma la sua sempre stata una fissazione, sempre stato cos

. . . Pup!? Pup!?

(Rientra Teresa con il fazzoletto bagnato,e lo mette sulla fronte di Luigi).

TERESA Pruvoma a bagnag la frunt . . . Luigi!? . . . Luigi!? ma dismesiat

Luigi caru.

DANIELA Me u mai vets al pup acse,am fa nimpresiun varda.

TERESA Tasi che forsi as riprend.

LUIGI Mmmmmmhhhh . . . Ohhh ahii che mal da testa.

TERESA Grasie Signur ca l rinvegn.

LUIGI Ahhi che mal,che testa pesa.

TERESA Ma stt ben Luigi?

LUIGI Ma cusa m suces?Cusa faghi che in slutumana?

TERESA At s sta mal Luigi ad rispundevi po!

DANIELA Tat s fat ciap an spavent.

LUIGI Ma vuatri immagin mia cusa am su insugn!? Ma na roba ca sta ne in ciel ne in tra!

TERESA Ma cosa?

LUIGI Cosa!? Che al murus ad la Dniela lera an tarun! Da Napuli!!! Ma che brti robi, a lera che in ca nostra, ma am pareva talmente vera varda, l gni dentar dadla, po al s senta o che e po . . .

(Luigi vede Pasquale che era rimasto nascosto dietro le due donne).

LUIGI Ahhh!!! Valle quel cam su insugn!!! L proria lu!!!

DANIELA Pup varda cl mia sta ninsogni, l suces dabun!

LUIGI Eh . . . vuresat di cl vera!!! An tarun!!! An tarun insiem a la m putina, acse uvna, ma no!!! 21

DANIELA Se te at s and insiem a la mama cla ghva quindsani.

LUIGI Se ma me an ciami mia Pasquale!!! Me an ciami Luigi,Luigi Larone!!!

TERESA Se, che sa tagh meti al TI al post ad la ELLE dventa Tarone.

LUIGI Ma lasa le! Ag n mia sta a s inc! Prema an maruchin! Ades an tarun! Chesta clera na casa cunsacrada sul ai mantuani!

TERESA Ma lasa le dagitat par gnint.

LUIGI Par gnint!? Tasi val che te at sevi tt e ta m mai det gninte! Traditrice!!!

(Poi rivolgendosi alla figlia).

LUIGI E te at vur mia spusat cun an tarun!?

PASQUALE Mi scusi, ma cosa vorrebbe dire, cosa vuol dire perch sono meridionale.

DANIELA Al ga raun, e pu at s te cat v ca ma spusa, e ades at to o loiu,parch me Paquale a spusi!

LUIGI Varda putost da vig an enar tarun a preferesi cagam ados matina mesd e sera.

TERESA Ma Luigi! Ght mia an po deducasiun!

PASQUALE Scusate ma visto che largomento della discussione sono io tolgo il disturbo.

LUIGI Ta m cav li paroli dla boca!

DANIELA No pup t vul cunosal, ades lu sta che va ben!

LUIGI Alura vaghi via me.

(Ed esce entrando nellaltra stanza).

DANIELA Scusami tanto Pasquale, ma ora capisci quanta pazienza dobbiamo avere certe volte con mio pap.

TERESA Dopu al vedr cagh pasa.

PASQUALE Non ne sarei cos sicuro signora, ora comunque meglio che vada, non voglio dare ulteriore disturbo, a che ora ci troviamo Daniela?

DANIELA Verso le otto, e mi vieni a prendere qui a casa.

PASQUALE Qui a casa tua? Dopo quello che successo, e se tuo padre se la prende ancora con me?

DANIELA Non preoccuparti per mio padre tu vieni a prendermi qua.

PASQUALE Va bene come vuoi, a dopo allora.

DANIELA Ciao e ricordati il vestito di carnevale.

PASQUALE Certo, ciao, buonasera signora.

TERESA Buonasera buonasera.

(Pasquale esce)

TERESA Che figura com fat cun al tu murus, e pens cl anca an bel putel.

22

SCENA VI

Luigi Daniela Teresa

(Luigi rientra in scena sghignazzando)

LUIGI Se chal le l bl al me cul l nangil!

DANIELA V pup vardat te putost,e po at pudevi vigh an po ad rispet par Pasquale.

LUIGI Parch cusa ontia det? E te cusa vt spuat, a godat la vita intant cat se suvna.

TERESA E alura quant gni la suora, usa t salt in ment da digh!?

LUIGI Ma chil ca simmaginava chi lera al tu murus.

DANIELA Parch cusl?Varda cl mia na bestia v!

LUIGI Tals che me i tarun a pos mia vedi, vt cap se u no! Te cale tal porti po in ca mia, t cap!

DANIELA Pup ta m bela stuf! Vaghi via par mia po sentat!

(Ed esce).

TERESA Ma Luigi vedat mia ca ta sf rab tti, ma tat vergognat mia da

cume that s cumpurt cun al murus ad la Daniela.

LUIGI At vur di lex murus ad la Daniela.

TERESA A vaghi via anca me parch ag la faghi po!

LUIGI E me a turni in piasa!

(Entrambi escono)

FINE SECONDO ATTO

23

TERZO ATTO

SCENA I

Luigi Teresa Daniela

Il terzo atto inizia con Luigi che cammina su e gi per la stanza.

Nella stanza si trova gi la mastella con le lenzuola.

LUIGI Ma che giurnada inc, stamatina li do taruni a luspedal,inc la suora cla vuleva chafites lapartament a di maruchin, Rosalino cal vuleva chandes in gita a Napuli e pu la ciliegina in sla turta la Daniela murusa cun an tarun. Ma porca miseria inc che de l!?

(Mentre Luigi finisce di dire questo entrano in scena la moglie e la figlia per piegare le lenzuola).

DANIELA Che giuran vt ca sia? . . . Lultim ad carnuval.

LUIGI Ah se, lultim ad carnuval . . . lultim ad carnuval!!! Ahhh!!! Ma alura cu parch! Ades u cap tt, a mi fat di schers,di schers da carnuval! N!? Ma cume u fat a mia pensag prema.

TERESA M varda Luigi . . .

(Interrotta da Luigi).

LUIGI Ma che sullievo . . . ma certu ca ni invent a dli beli n! Ahhhh . . . schers da carnuval . . . ahhhh . . . ahhhh varda su talmente cuntent cav dag an basin.

DANIELA Pup ma varda che al me murus l da Napuli dabun.

LUIGI Ma lasa le Daniela, u a cap ca iera tti schers, ma cara la me Teresa.

(Suonano alla porta)

LUIGI Avanti, avanti, l natar schers? (Rivolgendosi alla moglie e alla figlia. Apre al porta e compare Rosalino vestito da mago con una sfera di cristallo in mano e al suono di una musica inizia a ballare con Luigi che lo segue dicendo:).

SCENA II

Teresa Daniela Luigi Rosalino

LUIGI I tti schers, i tti schers. . . questo per l mia an schers da carnuval, l an schers ad la natura! Varda Rosalino che chesta l mia la corrida.

24

ROSALINO Cusa ght cun me v!?

TERESA Ma sta gnanca ascultal Rosalino.

LUIGI Cusa ght da fa cun cla bala le?

ROSALINO Varda che chesta l mia na bala, l la sfera magica di cristallo par preveder al futuro, che dentar as ved tt.

LUIGI Visto chat po vedar tt, prova a vedar dand a fa dal cineforum

ad natra banda.

TERESA Ma cusa dit a Rosalino Luigi!

ROSALINO Prova and a fa dal cine ad natra banda (Ironicamente) e i me puteri induva i metat! E pu varda che vest ca m pena riv.

DANIELA L bel l al vest da carnuval?

ROSALINO Ma cusa dit? Chesto l al me vest da mago,par fa li previsiun.

LUIGI E dai cun sta previsiun.

DANIELA Asculta Rosalino alura pudresat mia fam la previsiun da quant a ma spuar?

LUIGI Sat s am na putleta cusa vt spuat.

TERESA Tela andada via tta cla prescia cat ghevi cla sa spues.

LUIGI Par forsa cun tti i schers ca mi fat,a capesi po gninte.

ROSALINO Ben ma che schers a tai fat?

LUIGI Te tasi cat sevi dacordi con lori.

ROSALINO Me!? Ma cusa centri ca su gnanca da cusa at s dre parl.

LUIGI Ohh an gran stregun cume te al sa gnanca da cusa parlom.

ROSALINO Varda che me a su mia an stregun, me a su an mago, un chiaroveggente!

DANIELA Ma sta mia ascult me padar Rosalino, dim putost quant a ma spuar.

ROSALINO Se forsi l mei ades a vardom,per bisogna ca tasiga.(Sedendosi).

LUIGI Me a gu da tasar in ca mia!?

TERESA Ma dai ca sentom li previsiun.

LUIGI Se li previsiun dal temp.

ROSALINO Silensio!!!

(Luigi fa un gesto di stizza nei confronti di Rosalino,il quale con le mani protese verso la sfera e con le due donne vicino inizio la sua concentrazione).

ROSALINO Dunca vedoma,Bina bina, bona bona,se questa storia vera dimmi quando si sposer Daniela.

(Mentre Rosalino sta facendo le sue previsioni con le due donne sempre vicino che lo guardano Luigi gira nervosamente per la stanza).

25

ROSALINO Bina bina,bona bona,se questa storia vera dimmi quando si sposer Daniela . . . cu ca cumincia a vedas la giurnada . . . bona bona, bino bino, sfera magica rivela i tuoi segreti a Rosalino. . .

ades as ved, e ben anca.

DANIELA Dabun?

TERESA Ma induvl che me a vedi gninte.

LUIGI Metat iuciai!

ROSALINO Tas! Ecula, a lal quindas da giogn.

DANIELA Da che an?

ROSALINO Ma da stan.

LUIGI Da stan!? Ma sla ga gnanca al murus!

DANIELA Ma chi tla det! E pasquale!

LUIGI Chi al tarun!? Ahhh ahhh ahhha . . .

DANIELA Ma lasa le da redar dal me murus.

LUIGI Ma quandl cla f fnida cun chi schers che?A vag via parch a su pien.

TERESA Brau va daldla ca stom in pace an po.

(Mentre Luigi sta per andare nellaltra stanza).

LUIGI Vard in dla, vard in dla bala ca dvent furbi, ades a goma anca al Chiaroveggente . . . al mago, mamma cara . . .

ROSALINO Dai cas cuncentroma ca fom natra previsiun.

TERESA Prova a vedar dinduvin an qual nomar dal lot.

DANIELA Giosta.

ROSALINO Pruvoma.

(In questo momento suonano alla porta,ed esce Luigi dallaltra stanza mentre mangia un dolcetto).

SCENA III

Luigi Teresa Daniela Rosalino Marocchino

LUIGI A vaghi me, ste mia movav ca si le toti in cuncentrasiun.

(Aperta la porta Luigi si trova davanti il marocchino di prima,molto timoroso).

LUIGI Ohh ma varda chi gh! Al fint maruchin, ma ve dentar. . . ma st che me am su acort da gnint, l sta propria an bl schers.

MAROCCO Capo . . . io lasciato borsa . . .

LUIGI Ma lasa sta la bursa, e pu ades at po fa sensa da fa al fint maruchin u a cap chiera schers.

MAROCCO Ma . . . io no capisce.

26

LUIGI Ma cusa that s mes in facia, par dventa scur?

(Toccandogli la faccia).

LUIGI Ah? Che roba la? Ma sa ven via gnint . . . st chi tla tacada ben

cla roba che.

TERESA Varda che cla roba le aghla tacada su madar quant a l nas.

LUIGI Come!!?? Ecu parch a ven via gnin! Ma alura st dabun an maruchin!?

MAROCCO Mia borsa grazie.

LUIGI Ma quala bursa!? Teresa chestu l an maruchin veru!!!

TERESA (Portando la borsa al marocchino) Certu ca l an maruchin

cusa pensavat cal fs.

DANIELA L mesura ca sercom da dit ca thom mia fat nisun schers.

LUIGI Nisun schers?! Ma no!!! Ma l mia pusibul!!!

ROSALINO Me al sevi a da prema,tu Luigi fai tanti versi ma qua, niente scherzi.

(Gesto di stizza verso Rosalino mettendosi le mani nei capelli).

TERESA (Consegnando la borsa al marocchino) To, e natra volta sta pus atenti.

MAROCCO Grazie, buonasera, buonasera . . . (esce).

LUIGI Ma alura l tt vera? Anca al tarun?

DANIELA Certu cl vera,verissim.

LLUIGI E al maruchin natra volta in ca mai!

TERESA At l fin bras s.

LUIGI Anca chesta duveva capitam!

(Luigi si va a sedere pulendosi le braccia).

TERESA Ma ga sensu Luigi ca that crei di strolic par cli robi che,parch provat mia a ragiun natim.

LUIGI Ma tasi val, lasm sta . . .

(Dicendo questo Luigi appoggia la testa fra le mani,e mentre in questa posizione Rosalino si alza dalla sedia incoraggiata da Daniela e Teresa,si mette dietro Luigi con le mani protese verso di lui cercando di indurgli una sorta magnetismo benefico che gli possa far cambiare idea).

LUIGI A su pran strac . . . e che calur ca m gni in dla testa, ma va se me fiola la ga da spu an tarun . . . ma me la diseredi varda . . . ma che calur ca me gni in dla testa . . . ( Poi con la coda dellocchio vede Rosalino dietro di lui,si alza di scatto prendendo la sedia).

LUIGI V cusa ft stregun!?

ROSALINO Va che me su mia an stregun! A vulevi sul fat cambi idea.

27

LUIGI Ma fam al piaser, m gni an calur in dla testa ca su mia!

ROSALINO I li m man, al me magnetismo.

(Suonano alla porta).

LUIGI Ades a ghand vuatar a versar! Va mo la!

DANIELA A vaghi me.

SCENA IV

Luigi Teresa Daniela Rosalina Giovanna

(A Daniela si presenta una distinta signora).

GIOVANNA Buonasera, abita qui il signor Larone Luigi.

DANIELA Si mio padre, ma prego si accomodi

GIOVANNA Buonasera a tutti e scusate lorario,ma ho una cosa importante da consegnarvi. (Tutti la salutano).

LUIGI Na roba importante par me?

GIOVANNA E lei dunque il signor Tarone?

LUIGI Am par cla gabia an difet da pronuncia.

GIOVANNA Ah mi scusi, volevo dire Larone.

LUIGI Ahh cu.

GIOVANNA Avevo in programma di venire la prossima settimana,ma visto che passavo per Casatico mi sono fermata.

TERESA Ma la sacomuda siura.

(La signora si accomoda).

GIOVANNA Grazie, devo dirvi che sono molto imbarazzata nel portarvi questa

commissione.

LUIGI Ma las preocupa mia qualunque roba la sia la sar sempar pus poc da quel ca m suces inco.

GIOVANNA Io sono una funzionaria delle poste di Mantova, dunque,alcuni giorni fa sono stati ripuliti i vecchi magazzini delle poste e tra gli scaffali sono state ritrovate alcune lettere che erano andate perdute molto tempo fa, e con una di queste lettere siamo risaliti a lei.

LUIGI A me?

GIOVANNA Si abbiamo fatto delle indagini che ci hanno portato alla sua famiglia. (Estrae dalla borsetta una lettera).

GIOVANNA Questa lettera era indirizzata a sua nonna paterna,e lei lunico parente che siamo riusciti a rintracciare.

LUIGI Me nona Cesira? E dopu tanti ani l saltada fra ades!?

GIOVANNA Si ha ragione, sono casi rari, ma purtroppo possono accadere.

28

TERESA Ma quanti ani gala?

GIOVANNA Ha pi di centanni, ed stata spedita da San Paolo del Brasile,

c anche la data, 10 settembre 1888, prego signor Larone.

(E la consegna a Luigi).

LUIGI Grasie, sent ani fa dal Brasil, chi pudeval esar?

DANIELA Versla pup.

(Luigi apre la lettera con molta delicatezza).

(Mandare Filmato su maxischermo).

Voce fuori campo

Cari parenti tutti,se gli altri che sono venuti dallAmerica hanno trovato le grandezze,io finora ho trovato miseria. NellItalia si sta male ma a riguardo allinfamia dellimmigrazione si sta meglio nellItalia e che io il giorno 28 solo per aver proferito una parola di educazione non da vigliacco mi hanno trattato come una bestia. Per farvi conoscere le ricchezze del Brasile io la prima ricchezza che ho trovato stata la morte di un figlio Antonio,qui le ricchezze ci sono ma per quelli che ne hanno come in Italia,ma per i poveri emigrati non c altro che miseria. Da cento parti cercano di ingannarci quei malandrini del Brasile,qui non c altro che boschi e deserti e un cibo da bestie,come gli ochi da noi,se qui per disgrazia vi ammalate,vi volgono le spalle e non trovate nessuno che vi aiuti,io ho trovato dei trentini che gi quattro anni che sono in Brasile,e dicono che non sono capaci di mettersi da parte neanche un centesimo. io non so pi che dire perch sono perduto a vedermi abbandonato da tutti salvo che da Dio. Ti saluto cara sorella . . . abbiami in mente che sono tuo fratello,zio vi raccomando, pattrioti vi raccomando,ho scritto male e in largo perch la mano non mi reggeva,qui siamo pi schiavi pi che in Italia,vostro Pietro.

LUIGI Che lettra!

GIOVANNA E veramente drammatica, ed testimonianza tangibile che molti immigrati mantovani hanno sofferto molto nelle americhe.

TERESA Puvrom, certu ca lra mes veramente mal.

GIOVANNA Purtroppo in quel periodo furono molte le famiglie mantovane

che per la miseria in cui vivevano qui emigrarono sopratutto in sud America, molti non ebbero fortuna e questa lettera ne un chiaro esempio.

DANIELA Chis che fin lavr fat.

ROSALINO Vt ca prova vedar in dla sfera?

LUIGI Rosalino par paiaser! Certu ca iera sfrut e dispres, i pudeva tratai mei i nostar imigr.

29

TERESA Am fa piaser cat diga acse Luigi, ades al capesat cusa vol di fa limmigr, se me inc gu dat quel da magn a cal puvar maruchin, pensi mia da vi fat na roba ca va mia ben, ansi credi da vi iut na persuna ca gheva verament ad bisogn, parch par veganr via dal su paes na persuna bisogna cla sia sul disperada, cuma lera al fradel ad tu nona.

(Luigi rimane in silenzio non sapendo cosa rispondere)

LUIGI Ma cusa centra al maruchin cun cla lettra che, cl na storia da centani fa.

TERESA Centra Luigi, ecome sal centra.

(Poi rivolgendosi alla signora Giovanna) Parch la ga da sav siura

che al me om al suporta mia iimigr e i meridiunai.

DANIELA Specialment i napuletan!

GIOVANNA Ma io personalmente rispetto le opinioni di tutti, credo comunque che i meridionali siano spesso oggetto, a mio giudizio ingiustamente di intolleranza e discriminazione, e parlando proprio di napoletani avete presente la battaglia del 1848 a Curtatone?

LUIGI Se certu.

DANIELA La battaglia di Curtatone e Montanara.

GIOVANNA Ecco, se pu interessarvi fra i tanti volontari, vi erano anche molti napoletani, e nei libri di storia questo episodio viene comunemente attribuito alla resistenza degli universitari toscani, in realt sembra che sia andata diversamente,infatti nel diario di guerra dellesercito austriaco risulta che a fermare le truppe del maresciallo Radetzky furono sopratutto i volontari napoletani,e che quelli toscani si sarebbero dispersi alle prime fucilate.

LUIGI Ma val! Ma come di napuletan i gni che a cumbatar par la liber la Lumbardia ad iaustriac!?

DANIELA Et vest che cr ca ga i napuletan!

TERESA E te ca thag di sempar so!

GIOVANNA Scusate ma adesso io devo andare. (Alzandosi).

TERESA Noi allora la ringraziamo per la lettera e per quello che ha detto.

GIOVANNA Ci mancherebbe signora, sa a volte i pregiudizi ci possono allontanare dalla realt.

TERESA L propria na cunsiderasiun giosta.

GIOVANNA Bene allora scusate di nuovo per linconveniente che ha avuto questa lettera, ma spero signor Larone che perlomeno ha ricostruito un po della sua storia familiare, buonasera.

LUIGI Buonasera.

30

GIOVANNA Buonasera a tutti.

TERESA Buonasera e grazie molte, quant la pasa datche la vegna por dentar.

DANIELA Arrivederci.

GIOVANNA Grazie molto gentile, e complimenti al signore per il vestito di carnevale. (Ed esce).

ROSALINO (Guardandosi il vestito).Ma qual vest da carnuval?

DANIELA Ades bisogna ca vaga a vestum parch duvria riv Pasquale,am racumandi n pup,abiag an po ad rispt. (Ed esce di scena).

LUIGI Ma se . . .

TERESA Et vest Luigi che lettr, ma chil ca simmaginava na roba acse.

LUIGI E che miseria ca ghera na volta.

TERESA Propria, ades per bisogna ca vaga a but o sin stasera magnoma po.

LUIGI Oh finalmente inc at n det na giosta.

(Teresa entra nellaltra stanza mentre Rosalina stando seduta,osserva Luigi che camminando su e gi per la stanza parla).

LUIGI Che storia, ma cuma pusibul che i mantuan iemigres andandu

incuntra a tti cli disgrasi le, na volta indava a serc furtuna in America, ades par tanta gent lAmerica l che in Italia.

Forsi la ga raun me muier, tta cla gent ca vegn che da nuatar bisogna chi sia propria di disper . . . E pu avres mai det che di napuletan i gnes a morar a Mantua par liber la Lumbardia, par fa lItalia tta unida . . . mah . . .

(Si accorge di essere osservato da Rosalino)

LUIGI Cusa ght da vardam v?

ROSALINO Ma gnin cusa vt ca gabia. (Alzandosi per uscire) Ansi ades a vaghi anca me.

LUIGI Te bisogna ca thamabia fat qul cun cli man le, parch su dre di dli robi ca pari gnanca p me. (Indicandola).

ROSALINO Varda Luigi ca i mia stadi li m man, a cambiat sar forsi la storia.

(Rosalino esce).

LUIGI La storia!?

(Entra Teresa nella stanza con un mestolo in mano).

TERESA Luigi cusa at faghi da sena? Orechiette alla pugliese?

LUIGI Se fa la spiritusa, fa quel basta ca magnoma.

(Suonano alla porta).

31

TERESA Vet a vedar te?

LUIGI Se a vaghi me.

(Luigi va ad aprire e si trova davanti Pasquale vestito da prete non riconoscendolo subito).

SCENA V

Luigi Pasquale Teresa e a seguire Daniela

PASQUALE Buonasera.

LUIGI Buonasera, ma sa gh an pret?!

TERESA Ma l mia na pret, l Pasquale al murus ad la Daniela.

LUIGI Ah al tar . . . al napuletan, am pareva na facia a vesta, ma parch vest da pret?

PASQUALE E il mio vestito di carnevale, lho scelto allultimo momento nella speranza di esser anche accolto meglio di come ha fatto oggi.

LUIGI Eh ma inc l stada an po na surpresa . . . e alura . . .

TERESA Vede oggi ne sono successe talmente tante che siamo un po tutti frastornati.

LUIGI Oh ma cuma at parli ben litalian.

PASQUALE Ma signora mi dia pure del tu.

TERESA Va bene . . . posso offrirti qualcosa Pasquale?

PASQUALE No grazie, ci stanno aspettando degli amici . . . piuttosto Daniela pronta?

(In quel momento entra in scena Daniela con il suo costume da carnevale).

DANIELA Eccomi, ciao Pasquale come st?

PASQUALE Ciao, ti sta benissimo.

TERESA Se ta st ben dabun.

LUIGI Certu an pret cun na strega a l na bla coppia.

PASQUALE Adesso meglio che ci avviamo perch ci stanno aspettando.

DANIELA Va bene andiamo.

PASQUALE Allora arrivederci.

TERESA Arrivederci, buonasera.

LUIGI E gni a ca prest.

DANIELA Va ben pup.

PASQUALE Non si preoccupi pap.

LUIGI Cosa!? Sat v candoma dacordi sta mia gnanca par schers ciamam

pap.

PASQUALE Va bene . . . buonasera. (Escono).

LUIGI Ah che robi.

TERESA Cusa gh? 32

LUIGI Ma pensa fin a stamatina sevi gnanca cla gheva al murus, inc adritura, a l gni in ca nostra e am ciam pap! . . . e par unta l da Napuli, e me su bun da digh gninte, u ca su dvent semo.

TERESA Val ca tal sevi cla gheva al murus, e finalmente tu vest cumpurtat da persuna civile, acseta tham piasi vciu.

LUIGI Ma qual vciu v! Va che me su mia vc! Andom a magn val.

TERESA Andom.

(Stanno per entrare nellaltra stanza quando entra in casa Rosalino molto spaventato).

SCENA VI

Teresa Luigi Rosalina

ROSALINO Ma Diu sa stagh mal! A gu na roba ados, scus sa su m che . . . ma . . . pos vegnar dentar?

LUIGI Parch ades induva st?

TERESA Cusa t sucs Rosalino?

ROSALINO L che quand a su sta a ca, m gni na roba ados, ma na roba ados su che ca tremi am . . . l Luigi ca . . .

LUIGI Cosa?

ROSALINO Ca tham provi la presiun.

LUIGI Ancora!? Ma sa thlu pruvada prema.

ROSALINO Als ma stag am mal, pensa ca gu al cor cal fa tum tum tum,taratum taratatum tum tum . . .

LUIGI At gar al cor in discuteca.

ROSALINO Ma me al su mia al bala dads dadl,provam la presiun par piaser.

TERESA Ma se provagla Luigi tag vol an min,

LUIGI Va ben dai pruvom a sta presiun, ma met o cla bala le, u gontia da pruvag la presiun anca le.

ROSALINO Ma varda chlat fa mia mal.

TERESA Ansi inc la sa anca purt furtuna.

LUIGI Furtuna a chi?!

ROSALINO Ma dai Luigi che in fond at s cuntent.

LUIGI Ohhh sa su cuntent . . . a parte al fat che tant l tta na cumedia.

TERESA Come na cumedia?

ROSALINO Ma quala cumedia?

LUIGI Ma chesta l na cumedia, cusa cred.

ROSALINO ALura la tta na finta?

LUIGI Ma se! 33

TERESA Ma ascultum ma me alura su mia tu muier?

LUIGI Eh no.

TERESA Ohhhhhh . . . ma Diu, e stanot quel com fat?!

LUIGI Heee . . . lom fat.

TERESA Ma come! Ma stanot lera mia na cumedia!

LUIGI No, no lera dabun.

TERESA Ma alura me su stada inganada, parch questo al fava mia part dal cupiun!

LUIGI Sa ghevum da fa la part da mari e muier ghevum pr da fa cunuscensa, e che cunuscensa!

TERESA Ma lasa le spurcaciun!

ROSALINO V e i m puteri?

LUIGI Ma l na cumedia vt cap cl na cumedia.

ROSALINO Ma cam piaseva at se tant a fa al Mago.

TERESA Ma alura te at l sempar sav clera na cumedia?

LUIGI Me no lu sav ades.

ROSALINO Come ades?

LUIGI Se parch ades me su po cusa di, al siv vuatri cusa gh da di?

TERESA Ma me verament . . . al su mia . . .

ROSALINO Ma anca me su mia cusa di . . . a provi vard in dla sfera?

LUIGI Nisun a sa mia cusa di parch la cumedia la ga mia an finale.

TERESA E se al finale a gal fom nuatar?

ROSALINO Ma alura ag vuria anca chiatar, la Daniela,Pasquale . . .

TERESA Eh se i and a bal.

LUIGI I and a bal in dla cumedia ma in realt i le dadre.

TERESA Dabun?

LUIGI (Avvicinandosi alla porta). A vul vedar i tti che, al maruchin, la suora, quela dli posti, dai gn fra.

(E tutti i protagonisti entrano in scena).

SCENA VII

Tutti

LUIGI I vest? Vai che induva i.

CELESTA Ma cosa sucesso?

DANIELA Cusa gh?

PASQUALE Non ci sar unaltra discussione.

GIOVANNA Forse volete fare qualche buono postale.

LUIGI Ma qual bun?

34

MAROCCO Io no capisce.

TERESA A gh che cla storia che l na cumedia e ac manca la fin, ades a ghom da catal fra nuatar.

CELESTA Noialtri?

ROSALINO Ma ascultem pudresum mia fa che la Teresa la sinnamura da me e me ca minnamuri da le? (Prendendola sottobraccio).

LUIGI Ma natra pus fresca.

ROSALINO Ma se dai, e stanot a fm cunuscensa.

LUIGI V va che cla le l me muier!

ROSALINO Oh tant a l na cumedia.

MAROCCO Io no capisce.

PASQUALE E se facciamo che quando Luigi scopre che sono meridionale muore dinfarto?

LUIGI Tola v!

DANIELA E se me inveci da pasquale a minnamuri dal maruchin?

MAROCCO Io capisce!

CELESTA E se faemo che la comedia la finisce con mi da sola che fao un baletto?

LUIGI Che som sul dre fa dla gran cunfusiun, bisognares che . . .

(Viene a mancare la luce).

DANIELA Ben ma s and via la lus?

ROSALINO Et pag la buleta Luigi?

TERESA Certu clu pagada! Che dumandi.

CELESTA Alora parch ela andada via?

LUIGI Ahhhh, ades u cap! Ia tolt la lus parch la cumedia la sares a fnida e nuatar duvresum esar a via.

CELESTA Ma alura andemo.

DANIELA Ma se cusa stoma che a fa?

MAROCCO Io no capisce.

PASQUALE Andiamo a mangiare una pizza?

GIOVANNA Questa un buona idea.

ROSALINO A m gni napetito.

(E tutti escono dalla scena sempre al buio,finito il trambusto delluscita nel silenzio si sente).

TERESA Luigi . . .

LUIGI Ohhh

TERESA St am che?

LUIGI Se Teresa su am che . . . (Piccola pausa).

35

TERESA Luigi . . .

LUIGI Cusa gh?

TERESA Ma la dabun na cumedia?

LUIGI Ma st ca gu i m dbi.(Piccola pausa).

TERESA Luigi . . .

TERESA Dim Teresa . . .

TERESA Pensavi che in font l na bla storia e in forsi a gh gnanca bisogn da vigh al final, a gh tt ciar.

LUIGI At gh raun, chesta l na storia par na speransa, la speransa che an de gent da qualsiasi rasa la psa vivar insiem in pace in ogni angul dal mond, cun li su tradisiun e la su cultura.

TERESA Cuma at parli ben Luigi, at pari gnanca quel ad la cummedia, ma scultum stoma che al scurun?

LUIGI Se, forsi l mei parch la lus la fa vedar, ma al scur al fa credar.

FINE

36

    Questo copione è stato visto: