Se fussi re

Stampa questo copione

SI FUSSI RE’

SI FUSSI RE’

Commedia brillante in due atti di

Pino Giambrone


SI FUSSI RE’

Commedia brillante in due atti di Pino Giambrone

            personaggi

Don CARMELU PANEPINTO                                                       Piero                                                  

Donna MARA TRICASI,  sua moglie                                              Maria                                     

SISINA, serva di casa Panepinto                                                      Annarita                                                        

Professore  GAETANO INTRECCIALAGLI                                Tano                          

Tenente CAMILLO MICHELIN                                                     Agostino                                           

Donna PATRONILLA SAGLIMBENE                                          Angela                                              

Donna PALMINA  SAGLIMBENE                                                            Rosalia            Marianna                                                                               

Don LIBORIU GASPANU                                                              Termini                                                                     

GIURLANNA a giurgintana                                                             Daniela                                                                                                                                                                   

CICCU                                                                                              Peppe Giovino                                                                                                                                              

NINU                                                                                               Carmelo                                                                                                                                           

NOFRIU CASCIUNI                                                                                   Calogero Giovino                             

ANNUZZA sua moglie                                                                     Rossana          Mirella                                                                                                                                             

Tutti i diritti riservati — Iscrizione alla S.I.A.E. —Direzione Generale ROMA —Sezione D.O.R.—Per la rappresentazione, versione in dialetto, in lingua italiana, straniera e varia utilizzazione di brani e riduzione cinematografica, rivolgersi alla S.I.A.E. —Direzione Generale ROMA o all’autore, via Roma n. 22— 93010 Campofranco (CL) tel. 3385995676

ATTO I

La scena un ampio spiazzo chiuso con annesso giardino di proprietà di don Carmelu. A sinistra dello spettatore l’abitazione di don Carmelu. A centro la comune, un grande arco chiuso da un cancello di ferrobattuto. A destra dello spettatore una fontana. Al centro arredi vari per giardino       ( salotto di vimini, sedie con fondo di zabarra ) . Piante sparse per l’intero spiazzo. Siamo all’inizio degli anni venti.

Scena I

Don Carmelu , Sisina e donna Mara

Carmelu          Malidittu lu momentu ca pigliavu pi serva a Sisina! Chissa travagliu mancu ni voli, avi ‘na simana ca ci dissi di scupari cca ‘n terra tutti ‘sti fogli sicchi e ancora…! (chiamando ) Sisina, Sisina   …Sisina t’arricampi o no?

Sisina              ( donna di carattere estroverso è un po sorda bisogna gridarle all’orecchio.) Vuscenza chi voli?

Carmelu          Chi ti dissi ‘a simana passata di scupari cca ‘n terra e ancora nun haju vistu frutti!

Sisina              Frutti? E chi frutti voli? Aranci, limuna, pira…!

Carmelu          Frutti, no cuomu frutti aranci , puma… ma cuomu risultati, ‘u capisti?

Sisina              Risultati, e chi fici li cunti di la simana?

Carmelu          Sisina ti vuliva diri quann’è l’ura ca scupi cca ‘n terra!

Sisina              Ah?

Carmelu          Scupi, scupi!

Sisina              Pupi, pupi di zuccaru? Ancora manca tiempu pi li muorti!

Carmelu          (afferrandola per il collo e costringendola a guardare per terra) Talia chi su’ tutti ‘sti fogli sicchi! Quann’è l’ura ca scupi! Si viennu genti chi l’ha ospitari cu tutti ‘sta lurdia!

Sisina              Ma mi dicissi ‘na cosa a cu ascuntari ja a so muglieri ca mi dici di fari ‘na cosa o a vossia ca mi ni dici di fari n’antra?

Carmelu          Chista è priorità?

Sisina              ‘Na vota si chiamava munnizza ora si chiama priorità, ma cu ci capisci! Ora scupu e lu fazzu cuntenti!

Carmelu          ( gridando ) Talia chi faccia tosta chi avi! Mi fa cuntenti…! Si fussi rè a ‘sti cammareri ca travagliu nun ni vuonnu li mannassi a zappari ‘n campagna accussì provassiru lu statu di chi voli diri travagliu! E ora subitu piglia la scupa e scupa! Chiaru!

Mara               Chi fu? E pirchì ‘sta gridata? Idda ca è mezza surda, tu accussì la fa ‘nsurdiri cchiossà! Chi c’è?

Carmelu          Avi ‘na simana ca ci dicu di scupari cca ni ‘stu jardinu e ancora è cuomu prima!

Mara               Prima si pulizia dintra e pua fori!

Sisina              Lu vitti? A cu è ca dari cuntu? Mi dicissi!

Carmelu          A mia ha dari cuntu ca sugnu lu masculu ni ‘sta casa! E cumannu ja! (Sisina esce)

Mara               E cumanna jddu!

Carmelu          Ma’!

Mara               Oh!

Carmelu          Ja vuogliu ca ‘stu piezzu di jardinu ava essiri sempri arrizzittatu! Ma’!

Mara               Oh!

Carmelu          Tu lu sai c’aviemmu sempri ospiti! Ma’!

Mara               Oh!

Carmelu          Oj in particulari, amma aviri du’ ospiti di riguardu! Lu professuri Intreccialagli e lu tinenti Michelin! Du’ pirsuni distinti! ‘U prufissuri tuttu di un piezzu, pari ca fa scola sempri! Lu tinenti cu ddu parlari venezianu pari ca frisca quannu parla, ma spassusu! Ma’!

Mara               Oh!

Carmelu          L’ha fari fari ziti a tutti du’!

Mara               A cu?

Carmelu          ‘U prufissuri e lu tinenti!

Mara               E cu ccù?

Carmelu          Cu ccù? Cu li suoru Saglimbene!

Mara               Cu ddi du’ ciauli? Sempri vistuti di niuri e cu lu sciallu ‘n testa !

Carmelu          Si m’arrinesci ci fazzu livari ‘stu niuru!

Mara               Ma! Mi pari difficili!

Carmelu          Pi mia nun c’è mai ma!

Mara               Pua taliannuli giustu li du’ suoru Saglimbene sunnu una cchiù ladia di l’antra! Hannu ni la facci un jardinu di purretta! E chi sorti di purretta! Ma dimmi ‘na cosa cuomu è ca l’ha fari fari ziti vistu ca su’ una cchiù ladia di l’antri!

Carmelu          Chissu è lu pregiu! ‘Na muglieri bedda è un cuntinuu turmientu pi lu maritu! ( fa gesto relativo delle corna) Mentri ‘na muglieri brutta lu maritu po dormiri suonni tranquilli pirchì nun c’è nuddu ca la scuncichia! Unu la vidi e si vonta dda banna!

Mara               Pi chissu allura tu mi maritasti?

Carmelu          Si tutti li fimmini fussiru brutti cuomu a tia…!

Mara               Ascunta ja mi vaju a pittinari nun pozzu riciviri li to amici, lu prufissuri e lu tinenti ni ‘sti condizioni? ( va per andare)

Carmelu          Ma’!

Mara               Oh!

Carmelu          Chi bella paci chi c’è ni ‘sta casuzza, lu sienti l’ancieddi cuomu cantanu…!

Mara               ( che nel frattempo s’era spostata verso il cancello) Ascunta, Carmelu, vidica si sta arricampannu un carcarazzu ca n’avi di friscari! Sta viniennu don Liboriu  Gaspanu, mi pari un po sciancatu di cuomu camina! Vidiemmu chi avi chissu oj di cuntarini!

Scena II

Detti e don Liboriu

Carmelu          Salutammu don Liboriu! Chi fu? Sciancatu siti?

Liboriu            Fu un miraculu di Diu ca nun mi ruppi la amma! Ah nun ni puozzu cchiù caru don Carmelu, ma muglieri mi fa pigliari sempri abili!( si da schiaffi)

 Mara              Assittativi don liboriu! (Liboriu si siede)

Liboriu            Pua dicu ‘na cosa chi fà nun la vitti dda scorcia di miluni ‘n terra o la jtta ‘n terra apposta pi farimi sciddicari e farimi rumpiri ‘na amma? Don Carmelu nun ni puozzu cchiù! Nun ni puozzu cchiù ne juornu e mancu la notti!( si da schiaffi)

Carmelu          Mancu la notti?

Liboriu            Mancu la notti! La sira quannu ni jammu a curcari accumincia a parlari e chistu e chiddu nun la finisci mai di parlari, ‘na lingua ca ni ‘st’ultimu periodo ci allungà un parmu e miezzu! E mi dici chi fa nun parli? Nun dici nenti? Nun mi rispunni? Pua finisci di parlari s’accujeta e s’addummisci! Ja dicu, finalmenti puozzu dormiri! Ma quali accumincia a runfuliari ca fa trimari tutti li vitra di la cammira! Un manticiu è, un contrabassu!( si schiaffeggia) Un runfuliu accussì stranu ca mancu ci lu sacciu diri! Accumincia prima piglia sciatu!( esegue) pua ci tremanu tutti cosi, naschi, funcia e guanci  e alla fini un friscu e ‘na vintuliata ca pari ‘na ruvintura!Nun ni puozzu cchiù! Unu di sti jorna pigliu ‘na pistola e m’affucu! Basta nun ni puozzu cchiù!

Carmelu          Ma’ va priparaci na cicara di cafè a don Liboriu mittici zuccaru abbunnatu accussì ci passa st’amarumi chi avi ni la ‘ucca!

Mara               Vaju subitu, cu pirmissu! (esce)

Liboriu            Vu’ ci schirzati sempri cu ‘sti cosi! La curpa l’aviti sempri vu’ , vu’ mi la facistivu canusciri e maritari, cu ‘stu passatiempu c’aviti di fari maritari li genti scapuli faciennu lu sinzali di li matrimuonii!

Carmelu          Don Liboriu nun accuminciammu a nesciri fori lu siminatu! Vu’ siti granni e maturu e certi scelti li faciti senza costrizioni! Vu’ vinistivu a supplicarimi ca vi vulivavu maritari e ja vi fici lu piaciri di farivi canusciri a vostra muglieri! Ora ca l’aviti faciti la voluntà di Diu! Pigliati li cosi cuomu viennu! Giustu dici vossia pi passatiempu fazzu lu sinzali di li matrimuonii e sugnu cuntenti di fari st’opira di beni! Lu sa chi ci dicu ca si fussi Rè mittissi ‘na liggi: ca l’omu e la fimmina a vint’anni s’avissiru a maritari pi forza cuomu un servizio di leva! E lu munnu campassi in paci, ognunu cu la muglieri sua, accussì nuddu jssi a scuncichiari la muglieri di l’antri! Si fussi rè…!

Liboriu            Cuomu dici vossia? E la libertà di l’omu unni la mitti?

Carmelu          Don Liboriu ragiunati cu li piedi! Scusati e pirchì no libertà d’arrubbari o di ammazzari! Nun è la stissa cosa? A lu latru lu vuliti carzarari, cu ammazza lu vuliti all’eragastulu, e inveci a cu arrobba l’onuri di ‘na famiglia, si fa unu du misi di carciri! Chista liggi è? A li contrabannieri ca rischianu la vita pi tanticchia di tabaccu, di zuccaru pi nun pagari la dugana, anchi pi jddi lu carciri! Dicitimi ‘na cosa vali cchiossà lu tabaccu e lu zuccaru o l’onuri di un galantomu? Pi mia li veri contabannieri sunnu li scapuli ca nun hannu nenti di perdiri! E ja ora fazzu lu brigadieri a modu mia faciennu maritari cchiossà genti ca puozzu! E… Si fussi rè…!

Mara               (portando il vassoio con il caffé) Eccu lu cafè, lu cafè di donna Mara! Lu zuccaru ci lu misi ja lu sacciu ca vu ni vuliti assà!( offre il caffé a don Liborio che lo sorbisce con molta sobrietà)

Scena III

Detti , Sisina, Giurlanna e le sorelle Saglimbene

Sisina              Signura, signura di lu viali narrieri la casa vitti a  Giurlanna a giurgintana cu du’ signuri tutti vistuti di niuru ca si stannu dirigiennu versu ccà!

Carmelu          Falli trasiri, subitu vacci ‘ncontru e li fa trasiri! (Sisina esce dal cancello )

Liboriu            Iddi anna essiri li signurini Saglimbene, dicica cuogliunu pi la festa di San Calojaru!Va ja tolgo il disturbo!

Carmelu          Si, forsi è miegliu ca vi nni jti!

Liboriu            Baciammu li mani!

Mara               Salutammu! (Liboriu esce ed in contemporanea entra Giurlanna)

Giurlanna        Sabbenedica don Carmelu e anchi a lei donna Mara chisti sunnu li signurini Saglimbene! Ora veru va! ( entrano le sorelle Saglimbene sono due donne vestite tutte in nero con scialle sulle spalle. Quando parla Petronilla, Palmina le fa da eco, ripete  sempre l’ultima parola: Petronilla parla con molta flemma mentre Palmina stenta a proferire le parole. Si fermano per un istante davanti il cancello poi come se avessero acceso un ipotetico motore si spostano velocemente verso il centro della scena, il tutto accompagnato con uno stacchetto  musicale)

Mara               Oh bellissime signorine che piacere fare la vostra riconoscenza, preo accomodatevi!  ( le sorelle si accomodano)

Carmelu          Chi fa accittati ‘na tazzina di cafè, un rusoliu, un cicolatu?

Petronilla        No nenti grazii!

Palmina           Grazii, grazii ni lu pigliammu ca avi mancu mezzura!

Petronilla        Giurlanna,  dicititici pirchì vinnimu!

Giurlanna        Gna comu pirchì vinniru? Li signurini vinniru ccà pirchì coglinu pi la festa di San Calojaru! Ora veru va!

Mara               Ja mi truovu chisti du’ sordi!

Petronilla        Grazii, grazii!

Palmina           Grazii, grazii!( si pigliano i soldi e danno una santina)

Petronilla        Certu ca veni lu piaciri stari ccà ni ‘sta campagna! Aviti ‘na bella casa!

Palmina           ‘Na bella casa!

Carmelu          Signurini si vuliti vidiri l’antri cammari nun faciti cumplimenti!

Petronilla        Grazii aviemmu primura!

Palmina           Primura!

Carmelu          Ma ci vuonnu cincu minuti, preo accomodatevi!

Mara               Fazzu strata! (le sorelle si alzano seguiti da Giurlanna poi Carmelu blocca a Patronilla e resta in scena con Carmelu mentre le altre escono)

Carmelu          Signurina Petronilla aspittassi un momentu ca ci dicu ‘na cosa, ci vuliva diri, s’assittassi preo, perciò ci vuliva diri siccuomu anna viniri li cummissari ca li manna lu governu pi valutari li danni chi fici ‘u tirrimotu e siccuomu uantri avistivu assà dannu ci vulissi parlari, vistu ca su amici mia, accussì ni lu fari la relazioni ‘ncarcanu la manu e vi dannu cchiossà sordi! Chi ci ni pari?

Mara               Carmelu ancora dduocu si, fa viniri puru a donna Patrunilla!

Carmelu          ( a bassa voce ) Ora viegnu ca ci a ‘mpilari un discursu!

Mara               Lu solitu discursu! E’ ‘na malatia chissa tua!

Carmelu          ‘Na malatia, si, na malatia ca fa beni a lu prossimu! Ora vatinni! Tu ntrattieni la signurina Palmina! Vatinni! ( Rosa esce )

Carmelu          Mi scusassi ma muglieri m’addumannava cu vuliva mangiari oj! Anzi n’approfittu pi ‘nvitari li signurini a pranzu!

Patrunilla        No, don Carmelu ja e ma suoru mangiammu cuomu du surcitieddi, pirchì aviemmu sempri ‘mbarazzu di stomacu! La ringarziu don Carmelu!

Carmelu          Cuomu dici vossia, allura turnammu a lu discursu. Chi ci ni pari di chiddu chi pinzavu?

Patrunilla        Nun sacciu veru cuomu ringraziarla! Bona è l’idea di chiddu chi ci voli diri a li cummissari!

Carmelu          Pua ci vuliva diri n’antra cosa…no…nenti …no, ci lu dicu! Un juornu vidiennuvi a la nisciuta di la chiesa suli, pinsavu è mai possibili che due belle signorine anna ristari suli? Mi fannu pena!

Petronilla        E caru don Carmelu dopu la morti di li nostri genitori ristammu suli ja e ma suoru Palmina cu dda vicchiaredda di nostra nannò, ca pua quannu lu signuri si la vonzi chiamari ristammu suli, suli!

Carmelu          Pozzu parlari, signurina?Vossia è la cchiù ranni e la cchiù giudiziusa e ci avissi a dari l’esempiu a la so suruzza! La fimmina nun è nata pi stari sula ni la so casa, allura si fa monica e bona notti!

Patronilla        Cu li tiempi ca currinu, du’ poviri fimmineddi suli, cu li tiempi ca currinu du’ poviri fimmineddi suli!

Carmelu          E dduocu è lu sbagliu, signurina!

Patronilla        Cu li tiempi ca currinu, du’ poviri fimmineddi suli, cu li tiempi ca currinu du’ poviri fimmineddi suli! Si ni sientinu tanti!

Carmelu          Cridissi a mia signurina si ni sientinu tanti pirchì l’uomini nun sunnu tutti li stessi ci sunnu chiddi tinti e chiddi buoni!

Patronilla        E pirchissu nun n’aviemmu vulutu sapiri …e nun ni vuliemmu sapiri… di lu munnu! Chi jammu circannu è troppu tardu!

Carmelu          Mancu si fussivu viecchi cu li capiddi bianchi! Ascuntassi siemmu cunfissuri e pinitenti…lassassi fari amia!

Patronilla        Lassassi fari chi?

Carmelu          ( fa gesto con le dita come fidanzamento e smorfia con il viso) Du ziti, pi lei e pi so suoru!

Patrunilla        Ma chi dici, don Carmelu … faciemmu  ridiri la genti!

Carmelu          Lassassi fari a mia…!Zittu tu e zittu ja! Ci voli lu so cunsenzu! Ja dicissi un n’omu abbasatu, maturu…! A so suruzza pi cam’ora nun ci diciemmu nenti!( in questo discorso Carmelu si sarà esaltato) Quannu tuttu è prontu..zza! Lassassi fari a mia!

Patronilla        No, ma chi dici don Carmelu faciemmu cuntu ca nun n’ammu parlatu! Chiuttuostu a ‘sti cummissari ca viennu pi valutari i danni di lu tirrimotu nenti ci amma  offriri?

Carmelu          No nenti ‘na bona facci e basta! Lassassi fari a mia! Ah eccu so suoru , mi raccumannu, ammu parlatu di li cummissari!( dalla sinistra spuntano ,Giurlanna e Palmina)

Palmina           Patrunilla ancora dduocu si?

Giurlanna        Ora veru va! Signurina Patrunilla vinissi ca la voli  donna Mara!

Patrunilla        Viegnu!

Carmelu          ( afferrando per un braccio Palmina) Signurina cu so suoru ammu parlatu di li commissari pi valutari li danni di lu tirrimotu! (Giurlanna e Patrunilla vanno via mentre in scena restano Carmelu e Palmina. Si siedono )

Palmina           Chi senti diri?

Carmelu          Ascuntassi anna viniri li commissari mannati di lu guvernu pi valutari li danni di lu tirrimotu…!

Palmina           Almenu aviemmu ‘stu spassu!

Carmelu          E putissivu fari ‘na vita diversa!

Palmina           Ma cu ma suoru…!

Carmelu          Certi voti la cchiù nica ‘nsigna la cchiù ranni!

Palmina           E lu sapiti com’è…quannu si piglianu certi abitudini…di stari suli…e ja ci l’haju dittu sempri: Patrunì stammu ‘nvicchiannu e campammu fori di lu munnu!

Carmelu          E cara signurina ci voli ‘na botta di volontà e…zza! Vossia chi penza di fari?

Palmina           Ja?..Nenti!

Carmelu          Voli ‘nvicchairi davveru zitidduna?...Pirchì ridi?

Palmina           Pirchì mi dissiru ca lei…!( fa segnale con le dita di fidanzamento)

Carmelu          ( anche lui fa segnale di fidanzamento con le dita r smorfia con la faccia)Veru, tra un vidiri e svidiri…facciu succediri lu fini munnu!

Palmina           Si lu senti ma suoru!

Carmelu          E pirchì s’ava scantari di so suoru? Idda putissi diri c’ amma pinsari prima pi idda ca è cchiù ranni…e nantri  pinsammu prima pi idda! Vossia a so suoru ci ava diri c’ammu parlatu di li cummissari…!

Palmina           Si lu senti ma suoru!

Carmelu          Mi raccumannu allura ristammu ‘ntisi!

Palmina           ‘Ntisi di chi? Paroli di scherzu!

Carmelu          Signurina vidissi ca ja nun schierzu!( entrano Mara, Patrunilla e Giurlanna)

Patrunilla        Palmì nun vinisti cchiù?

Palmina           Nenti haju parlatu tanticchia cu don Carmelu!

Patrunilla        Donna Mara nantri la salutammu e la ringraziammu pi l’ospitalità e lu so bon cori!

Carmelu          Quannu vuliti viniri la porta è sempri aperta!

Patrunilla        Giurlanna amuninni!

Giurlanna        Gna comu dici vossia!(escono )

Carmelu          (euforico) Ziti, l’ha vidiri ziti! L’ha fari fari ziti cu lu prufissuri Intreccialagli e lu tinenti Michelin! Mi viniva l’impitu di  mittirimi in miezzu e avissi fattu miezzu lu parrinu e miezzu lu sinnacu!

Mara               Ma cuomu l’ha fari ‘ncuntrari ‘u prufissuri e lu tininti cu li suoru Saglimbene?

Carmelu          Li cummissari pi valutari li danni di lu tirrimotu! Ja ci dissi a li suoru Saglimbene c’anna viniri li cummissari pi li danni di lu tirrimotu! Ci li puortu dintra e ci li fazzu canusciri! Tuttu studiatu ‘a muglieri!

Mara               E cuomu ti camina ‘a testa ‘u maritu! Vaju dda banna! (esce)

Scena  IV

Detto , Sisina e Mara

Sisina              Don Carmelu ci pari giustu chiddu chi sta faciennu?

Carmelu          Nun sacciu a chi cosa ti riferisci!

Sisina              Pisci, quali pisci!

Carmelu          Ti dissi di quali cosa parli?

Sisina              Mi taliassi, mi taliassi nun sugnu cchiù bedda di li suoru Tivuogliubene?

Carmelu          Cu su’ chissi?

Sisina              Chiddi ca si nni jeru ora ora!

Carmelu          Ah, li suoru Saglimbene!

Sisina              Chissi, chissi dduocu li suoru……Sa…ii..bene!

Carmelu          Saglimbene!

Sisina              Eh chissi dduocu, nun sugnu cchiù bedda ja?

Carmelu          E allura?

Sisina              Quali ura?

Carmelu          Dicu e allura chi vulissitu!

Sisina              Pirchi nun mi trova un zitu puru a mia! Chi sugnu aranciu di ‘nterra ja?

Carmelu          Ancora ascuntu! Vatinni dda banna a travagliari!

Sisina              No! Nun mi ni vaju si prima nun mi trova un zitu tuttu pi mia!

Carmelu          Ma t’ha taliatu a lu specchiu? Nun lu vidi chi furesta c’è ni la to facci? Sì chijna di pila!

Sisina              Pirchì li suoru Sa..ii.. mbene!

Carmelu          Saglimbene!

Sisina              Chissi dduocu, nun sunnu chijni di pila e di purretta?

Carmelu          Ma chiddi hannu li sordi e tu sa ca li sordi cummuglianu tutti li bruttizzi!

Sisina              M’accuntientu anchi di lu prufissuri ‘Ntrecciacipuddi!

Carmelu          Cu?

Sisina              ‘U prufissuri…’Ntrecciacipuddi! L’amicu di lu tinenti Michellallà chiddu c’aviva un cagnolino!

Carmelu          ‘U profissuri Intreccialagli, agli e no cipuddi! ‘U tinenti Michelin no Michellallà! Vatinni e nun mi fari annirvari!

Sisina              Sugnu malasurtata, sugnu svinturata!Vuogliu ‘u zitu! ( si mette a piangere, tirandosi i capelli e seduta sulla sedia si dimena tutta, entra Mara )

Mara               Chi successi, chi ci facisti?

Carmelu          Ja? Nenti! Fattillu diri d’idda chi fù!

Mara               Sisina, dimmi chi fù?

Sisina              ‘U patruni nun voli ca mi fazzu zita!

Mara               ( al marito) E pirchì nun vua?

Carmelu          Ja nun vuogliu, fattillu diri giustu!

Mara               Sisina cuomu è lu fattu?

Sisina              Ja mi vuogliu fari zita cu lu profissuri, cuomu si chiama Intrecciacipuddi o cu lu tinenti Michellallà e ‘u patruni nun li voli prisintari! Ja m’ammazzu c’arristari zitidduna, ah? Mi dicissi signura Mara!

Mara               ( che s’era allontanata verso il cancello perché aveva sentito rumore) Ccà sunnu li to amici, Sisina ci sunnu l’ospiti curri vacci ‘ncontru! ( Sisina di corsa va vero la comune e poi rientra con il prof. Intreccialagli e il tenente Michelin. Sisina fa tutto per farsi notare)

Scena  V

Detti prof. Intreccialagli e tenente Michelin

( il prof Intreccialagli persona sui sessant’anni sofferente quanto parla è catedratico. Il tenete di origine veneta parla con il suo accento. Ha una mano di legno)

Carmelu          ‘U sintisti chi pritisi avi Sisina? ( entrano il professore Intreccialagli e il tenente Michelin preceduti da Sisina che fa tutto per farsi notare dal tenente) Prego accomodatevi, Mara chisti sunnu lu Prufissuri Intreccialagli e lu Tinenti Michelin…signori chista è ma muglieri!

Mara               Onuri davveru ma a mia m’ata cumpatiri pirchì nun sacciu parlari ‘n talianu!

Carmelu          Preo accomodatevi! ( gli ospiti si siedono)

Professuri        Aviemmu apprufittatu di la bontà di vostru maritu…!

Tenente           Se non si abusa degli amici…La siora ghe scuserà…xe vero?   ( guardando il giardino ) Complimenti sior Carmelu xe bello qui! Xe vero professore?

Professore       Bellissimo, virgilianu diciemmu nantri pedanti! Ja sugnu di la provincia di girgenti e mi piaci parlari in sicilianu! Quannu mi truvava a lu cuntinenti a Roma ci sufriva a nun parlari in sicilianu e nun vidiva l’ura di turnari in Sicilia!

Carmelu          Ih professù pirchì nun si maritava accussì aviva la cumpagnia e putiva parlari in sicilianu?

Professore       Eh ja ci aviva pinsatu ma quannu sintiva diri cuomu li muglieri…( a bassa voce proferisce una parola ma Carmelu non capisce)

Carmelu          Chi dissi?

Professore       Scusatimi la vulgarità…Quannu li muglieri curnificavanu li mariti mi passà la voglia! Pua quannu mi dicisi era ormai troppo tardi!

Carmelu          Cu ci lu dissi?Nun è mai troppu tardi!

Tenente           Siora Mara suo mario lo vuole a tutti i costi ammogliato, ostrega! Si fa presto a dirlo…!

Carmelu          E prestu a farlu! Basta capitari in boni mani! Signor tenenti ccà po truvari ‘na bella fimmina cu tanta doti e accussì po fari la vita di pascià! Professuri vossia ca avi cchiù spirienza di tutti nantri…!

Professore       Spirienza , forsi ma cu la saluti chi mi ritruovu! L’ucciola lastrica prifurata e ci l’haju! Lu grassu ni lu sancu e ci l’haju, la zzuccarina e ci l’haju! Uorvu ni tutti du l’uocchi ci sugnu! S’ava figurari ca l’antra jurnata vitti ‘na fimmina ‘n terra mi calavu pi ajutarla era ‘na crapa!

Carmelu          Accussì brutta era?

Professuri        No, don Carmelu era veru ‘na crapa!

Tenenti            Ma precisiamo dunque dove sono queste benedete ragasse da mario! ostrega! Precisiamo dunque!

Carmelu          Signor tenente s’assittasi cca! ( si siede accanto a Carmelu)  Du’ suoru…due sorelle…d’età giusta pi uantri du’!

Professore       Don Carmelu si parla di matrimuoniu…nun mi ‘nteressa! ( si mette in disparte )

Carmelu          Signor tenete cuomu ci diciva du’ suoru! Hannu ‘na casa chijna di beni di Diu! Frummientu, uogliu…( mentre elenca i beni il profesore si va avvicinando) Jardina chijni d’aranci e limuna! Piezzi di tila ca si po fari mutanni ca ci puonnu bastari pi tutta la vita! E ‘u palazzu? Principiscu cuomu iddi ca discienninu di ‘na famiglia nobili! Lei signor tenente cuomu la voli? Comu la voli voli basta ca ci sunnu li sordi s’immaginassi ca cu li sordi si po fari divintari ‘na brutta fimmina in una bedda!

Tenenti            La bellezza è cosa che passa, ostrega!

Carmelu          E li ricchizzi restanu! Bravu signor tenente!

Professuri        Ma cuomu s’ava fari pi canuscili?

Tenente           Una presentazione è presto fatta, xe vero, ostrega!

Carmelu          Li cummissari pi li danni di lu tirrimotu, eccu li cummissari pi li danni di lu tirrimutu! Siccuomu anna viniri li cummissari pi valutari li danni pi lu tirrimotu…lu professuri e lei signor tenente siti li cummissari! Vi puortu dintra e ‘ncuminciati a valutari li danni! già viju la scena! A chistu dammu tantu a chist’antru tantu! lei signor tenenti vinissi in burghisi!( mentre descrive la scena si avvicina al cancello e vede arrivare a Nofriu Casciuni e si ferma )

Scena  VI

Detti, Nofriu e Annuzza

Nofriu             (entrando con la moglie Annuzza) Trasi, trasi nun m’importa si ci su’ genti, trasi! Scusassi don Carmelu, baciummu li mani a li signuri …donna Mara…!

Carmelu          C’aviemmu, Nofriu?

Nofriu             ( afferrando la moglie e spingendola verso Carmelu) Vossia mi la detti e a vossia la viegnu a cunsignari!

Carmelu          Chi siti ‘nfuddutu? Ja ci l’haju la muglieri mi na vasta e mi n’assuprecchia! Parlati vu’ donna Annuzza!

Annuzza         (piangento e singhiozzando) Dici ca….dici ca.. Si sapiva ja mancu viniva! Cuomu si ci curpassi ja!

Mara               (abbracciandola) Dai donna Annuzza nun chiangiti! Ma dicitimi chi successi?

Nofriu             Pi mia disgrazia nun ha succidutu nenti! Vi lu dissi l’antra vota don Carmelu? Ca si continua ancora è miegliu ca ognuni resta dintra la so casa!

Carmelu          Mi pariva ca schirzavavu!

Nofriu             E chi è cosa di schirzari!

Carmelu          Ascunta è miegliu ca ni discurriemmu uno di s’ti jorna, mancu fari chiangiri ‘sta povira fimmina! V’avissivu vriugnari!

Annuzza         Tuttu a un cuorpu…tuttu a un cuorpu…pirchì dda vicinu, la muglieri di Nino Cipudda fici lu quartu figliu!

Nofriu             Quattru, quattru, lu sintistivu e idda in cincu anni mancu unu!Pirchì mi maritavu ja? Finiemmula ja ci la cunsignu a vossia e vossia ci la riporta dintra…ognunu a casa sua! Purtaticcilla vu a li so parienti se no succedi ‘na tragedia!

Carmelu          Ma chi diciti pi daveru? (agli ospiti) Scusati, signuri miei! Nofriu staju pi perdiri la pazienza…! Chi mi vieni a cuntari?

Nofriu             ‘Stu matrimuoniu cu l’ha cumminatu? Nun l’ha cumminatu vossia? E vossia lu scumina! Chi matrimuoniu è senza figli?

Carmelu          N’haju vistu armari e no fina a ‘stu puntu! Ma cuomu parlati…un figliu…un figliu e facitivillu fari un figliu vistu ca vu nun siti buonu a farlu! Vacitivillu fari! Eccu qual’è  la mia risposta! Facitivillu fari!

Nofriu             La pigliati accussì? E ja vi la lassu cca!

Carmelu          Ja l’haju la muglieri! Purtastivilla nun ahju chi fari di nantra! Vulitu un figliu e facitivillu fari!

FINE PRIMO ATTO

ATTO SECONDO

La stessa scena del primo atto

Scena I

Carmelu e Sisina

Carmelu          ( agitando si muove per tutta la scena)Avi cchiossà di du’misi  ca studiu tuttu a puntigliu pi fari ‘ncuntrari lu profissuri e lu tinenti cu li signurini Saglimbene e iddi mi cuminanu ‘sta ‘mbracata! Chi figura chi mi ficiru fari li signurini davanti lu prufissuri e lu tinenti, e lu tinenti ca si la piglià macari cu mia!  Chi ci trasu ja? Ma! (chiama la cameriera) Sisina, Sisina…Sisina!

Sisina              Vuscenza chi voli?

Carmelu          Ti dissi ca ‘stu vuscienza sarvatillu pi tia!

Sisina              Vuscenza chi voli?

Carmelu          Nenti nun ci senti! Ascunta priparami tanticchia di cafè!

Sisina              Cu li limuni o senza!

Carmelu          Ora ni lu cafè chi si ci mitti limuni?

Sisina              Nun mi dissi ca voli lu te!

Carmelu          Cafè, cafè!

Sisina              Ih cuomu è arrabbiatu! La curpa di vossia è ca voli fari fari ziti li signurini Sa..ii..mbene! E chiddi ci la cuminaru! Pirchì nun lu duna a mia pi zitu lu tinenti, ah? Accussì ja nun ci ni fazzu pigliari colira!

Carmelu          Sisina finiscila se no mi la scuttu cu tia! ( Sisina va verso il cancello)

Sisina              S’arricriassi dduocu, stannu viniennu Giurlanna la giurgintana cu li suoru…chiddi strammati ...cuomu si chiamanu…va vossia lu sapi!

Carmelu          Ah falli trasiri!

Sisina              No!

Carmelu          Sisina  falli trasiri!

Sisina              Ci dissi no!

Carmelu          ( gridando) Sisina!( Sisina va di corsa oltre il cancello e poi ritorna con Giurlanna e le sorelle Saglimbene)

Scena II

Detti, Giurlanna, Patrunilla e Palmina

Giurlanna        Vuscenza sabbenedica! Ca ci sunnu li signurini Saglimbene ca ci vuonnu parlari! (entrano le sorelle Saglimbene sempre con la solita caratteristica. Stacchetto musicale)

Patrunilla        Bongiorno don Carmelu ci avissimu parlari a quattr’uocchi!

Palmina           …A quattr’uocchi!

Carmelu          Sisina offrici un bicchiruìinu di rosoliu a Giurlanna, di cursa!( escono Giurlanna e Sisina) Peggiu di ‘na scupittata,peggiu di ‘na scupittata! Ma cuomu ja travagliu du’ misi pi cumminari li cosi…! Vinni ‘n casa vostra pi cumminari li cosi…pi farivi canusiciri lu professuri e lu tinenti e uantri vi faciti truvari vistuti di carnalivari cu quattru robi strazzati! Vossia ca si lu purtava cu forza a dritta, vossia ca si lu caricava e si lu purtava a manca, ma cu vi cunsiglià, cu? Un bieddu profissuri, un tinenti accussì eleganti…!

Patrunilla        Quali Profissuri, quali tinenti?

Palmina           Giustu dici ma suoru quali professuri quali tinenti?

Carmelu          Ah chiddi chi vinniru  cu mia a casa vostra!

Patrunilla        Li cummissari?

Palmina           Li cummissari?

Carmelu          Ah quali cummissari du mariti, due marite pi uantri due! Travagliu quinnici jorna e uantri mi faciti fari ‘sta mala cumparsa! Ja dicu cuomu fariccilli canusciri? Meglia occasioni di chissa: i cummissari pi li danni di lu tirrimotu!

Patrunilla        Ma scusati cu v’ha prigatu? Chi puonu pinsari chiddi ca siemmu genti salvaggia?

Palmina           Ca siemmu genti salvaggia? Giustu dici ma suoru cu v’ha prigatu?

Carmelu          Nun era vossia ( a Palmina ) ca du’ misi fa,  quannu ci ni parlava ccà ni ‘stu jardinu tutta ridiennu mi rispunniva: Si..si..si lu senti ma suoru? Ja dissi ci piaci l’intenzioni! E vossia ( a Patrunilla) sempri assittati cca mi rispunniva, mezza affruntusa: Cu li tiempi ca currinu, cu li tiempi ca currinu? Ja dissi la cosa è fatta, ci stannu a farisi ziti e inveci…Ma dicu ‘na cosa cu vi cunsiglià di vestirivi da befani, cu tutti li robi strazzati ca parivavu du viddanazzi scurciati, pi riciviri lu prufissuri e lu tinenti, cu ah?

Patrunilla        Fu Giurlanna ca ni cunsiglià, ni dissi: Vistu c’anna viniri ‘sti cummissari pi  valutari li danni di lu tirrimotu facitivi truvari vistuti malamenti accussì iddi vi dunanu cchiù sordi!

Carmelu          Giurlanna, Giurlanna, pi favuri, pi favuri se no oj sbummicu! Sisina, Sisina…(alzando la voce) Sisina!

Sisina              Vuscenza chi voli? (esce con un bicchierino di rosolio pieno)

Carmelu          Chiama a Giurlanna ca li signurini si n’anna jri! Di cursa, se no oj sbummicu!

Sisina              Si sta pigliannu ‘stu bicchirinu di rosoliu!

Carmelu          (togliendolo dalla mano) Nun ci n’è rosoliu, nun ci n’è pi nuddu! ( lo versa a terra) Subitu falla viniri ca li signurini l’aspettanu! (Sisina va a chiamare Giurlanna e riesce subito)

Giurlanna        Gna comu accussì fin’ lu rosoliu, don Carmelu?

Sisina              ( a Giurlanna) Finì, finì lu rosoliu lu patruni chiusi la putia!( Giurlanna con le sorelle vanno via litigano)

Patrunilla        ( a Giurlanna )Tua è la curpa!

Giurlanna        Gna comu me? So soru m’addumannò e j ci dissi chiddu chi pinsava…!

Palmina           (alla sorella) La culpa è tua!

Patrunilla        No tua è! ( escono litigando col solito stacchetto musicale)

Sisina              Don Carmelu sempri a vuscenza aspiettu, mi lu pigliu ja lu tinenti?

Carmelu          Sisina finiscila, finiscila se no mi la pigliu cu tia!

Sisina              Ma si ora ‘u puostu è libero…lu tinenti…!

Carmelu          (afferrandola per un orecchio ) Vatinni, vatinni…!

Sisina              Ahi! L’oricchia mi fici santari, ahi! Iddu ca ci sientu picca, ora ci voli ‘sta tirata!(piange ed entra Mara dal cancello)

Scena III

Detti e Rosa

Mara               Ma dimmi ‘na cosa chi fa ti la vua puliziari a Sisina! Vidica pi truvari ‘na cammarera nun è tantu facili! Lassali jri!

Carmelu          Idda m’ava scuntari subitu!

Mara               Dimmi ‘na cosa chi vinniru a fari cca li suoru Saglimbene?

Carmelu          Mi vinniru a rimproverari dintra!

Mara               E macari hannu la faccia tosta di viniri sina cca dopu chiddu chi tu ci facisti! ma dimmi ‘na cosa ma chi sì ‘mpazzutu pi ‘sti suoru Saglimbene? Ti pari ca li genti sunnu uorvi? Cridu ca lu tinenti si scantà quannu vitti ddi facci ladii chji di purretta! Lu prufissuri uorvu cuom’è si pigliassi anchi ‘na crapa, ma lu tinenti…!

Carmelu          Infatti lu tinenti si la piglià cu mia!

Mara               Certu cu ddi cataplasmi chi ci prisintasti, già vistuti normalmente parinu du ciavuli, figurammuni vistuti di viddani! Avivanu pariri du’ bifani sicuramente!( va verso il cancello) Ascunta ‘sta viniennu un cuorvu niuru, è don Liboriu assurbiemmuni st’antru!

Scena  IV

Detti e don Liboriu

Liboriu            (tutto vestito in nero tenendo in mano una cornice con la foto della moglie. Cammina a passi lenti e gambe tese: Tutto vestito in nero, con cappello, guanti e fascia nera.Si siede e poggia il ritratto della moglie sul tavolo ed accende un lumino. Stacchetto musicale funebre) Baciammu li mani signura Mara e don Carmelu!

Carmelu          Salutammu don Liboriu!

Mara               C’aviti cu ‘sta facci?

Liboriu            Ja signura nun sacciu si sugnu vivu o muortu! Caminu…pirchì haju li pierdi, mangiu…pirchì haju fami! Parlu pirchì haju la ‘ucca …Nun haju cchiù testa a nenti!

Carmelu          Cuomu avissivu essiri cuntenti, ora ca lu Signuri v’ha cunsulatu! ( indica il ritratto della moglie)

Mara               A zittuti chi ci dici a ddu mischinu! (toccando la foto) Paci all’anima sua!

Carmelu          Ti lu scurdasti quanti voti vinni a lamintarisi pi lu cafè ca era friddu, pi lu piciniu di la muglieri, pi lu runfuliu ca nun lu faciva dormiri di notti, ti lu scurdasti? Ora è libero…!

Liboriu            Nun ni puozzu cchiù, nun ni puozzu cchiù! Ah caru don Carmelu! L’omu nun apprezza chiddu chi avi si nun lu perdi!( bacia la foto della moglie) Paci all’anima sua! Si veru è lu ca lu cafè era friddu ma almenu c’era cu mi lu priparava! Lu runfuliu? Sissugnuri…Ma ora nun mi puozzu cchiù addumisciri! M’aviva abituatu a ddu runfuliu ca pariva ‘n sirraculu…! ( bacia la  foto della moglie) L’omu è armaru d’abitudini!

Mara               E chi vulissivu ora?

Liboriu                        Mancu ja lu sacciu!

Carmelu          Vuulissivu n’antra muglieri? E aviti la facci tosta di viniri arrieri ni mia?

Liboriu            E unni vuliti ca ja vaju? ( piglia un fazzoletto e copre interamente la foto della moglie)

Carmelu          Jti ni donna Rusina e …!

Liboriu            Aviti ragiuni! Datimi tutti l’affrunti chi vuliti!

Carmelu          Pi favuri jtivinni…(guarda verso il cancello) Cu su’ chissi ca viennu?

Mara               (avvicinandosi ache lei al cancello) Nun li canusciu, ha si mi parinu Ciccu e Ninu ddi du’ strafalarii ca vannu pigliannu in giru lu prossimu! Sopidda chi vuonnu di tia?

Scena  V

Detti, Ciccu e Ninu

( Ciccu e Ninu due persone che hanno un modo di fare un po ambiguo. Usano pigliare in giro la gente. Con attegiamneti mafiosi )

Ciccu              Baciammu li mani, donna Mara, don Carmelu e don Liboriu!

Ninu                Baciammu li mani! Avissimu a parlari a quattr’uocchi cu don Carmelu!

Ciccu              Si li signuri permiettinu?

Mara                           Don Liboriu amuninni dda banna, basta ca nun mi cuntati cchiù lastimi!

Liboriu            Un momentu! (piglia la foto che è posata sul tavolo ed escono)

Carmelu          Sono a vostra completa disposizione! Preo accomodatevi!( si siedono ) Parlati!

Ciccu              ( a Ninu ) Parli tu o parlu ja?

Ninu                Parla tu!

Ciccu              Caru don Carmelu sia ja ca Ninu rapprisintammu ligalmenti la pirsuna del signor Tinenti Michelin in qualità di padrini!

Carmelu          E chi s’ava crisimari lu tinenti?

Ninu                Qauli cresima, ca si parla di padrini di duellu!

Carmelu          Di chi?

Ciccu              Duellu!

Carmelu          Duellu?

Ciccu              Si, duellu! Lu signor Tinenti ni detti licenza pi rapprisintarlu a un duellu cu la sciabula!

Carmelu          Bedda matri cuntinuu a nun capiri! E pua chi ci trasu ja cu ‘stu duellu!

Ninu                Ci trasi, ci trasi! Pirchì lu duellu lu tinenti l’ava fari cu vossia, pi l’offisa chi  ci fici ‘n casa di li signurini Saglimbene! Iddu o voli dumannati li scusi oppuru lavari st’offisa cu lu duellu cu la sciabula!

Carmelu          Ja dumannari scusa a lu tinenti? Di quali offisa? Di quali offisa…Scusa…duellu! Duellu cu la sciabula? Si nun  fussi pi chi fussi ci lu facissi a vidiri ja cuomu sacciu manuvrari la sciabula!

Cicciu             Don Carmelu nantri ficimu lu nostru duviri! Tuttu lu paisi sapi di ‘stu duellu chi vossia ava fari cu la sciabula cu lu tinenti! Nun è ca s’ava tirari narrieri! Ci facissi a vidiri cu è don Carmelu Panipintu!

Ninu                Ci facissi vidiri chi omu è! Un cuorpu di sciabula…zza e lu manna a lu spitali! Vuscenza sabbenedica!

Cicciu             Sabbenedica…un cuorpu di sciabula e zza….a lu spitali!

Ninu                Zzah… a lu spitali! Baciammu li mani! (escono )

Carmelu          Talia chi sunnu tranquilli… zzah un cuorpu di sciabula e lu mannu a lu spitali! (entrano Mara e Liboriu)

Scena  VI

Detto, Mara, Liboriu e Nofriu

Mara               Chi vulivanu?

Carmelu          Nenti, quannu unu nun avi di fari nenti va girannu naschiannu di ccà e di ddà!

Liboriu            ( va di nuovo a sistemare la foto sul tavolinetto) Don Carmelu vostra muglieri mi priparà ‘na cicara di cafè ca mi parsi di fari ‘nu sgarbu a la morta, paci all’anima sua! (bacia la foto)

Carmelu          (mostrando nervosismo) Chistu è troppu! Vi lu dissi jti ni donna Rusina a Conzaziti e…!

Liboriu            Era ‘na granni fimmina! ( bacia la foto della moglie)

Carmelu          E allura pirchì vi vinivavu a lamintari? E ci appi a capitari ja! E ci appi capitari ja!

Mara               Nun l’affliggiri macari tu a ‘stu puvurieddu! (entra dal cancello Nofriu)

Nofriu             Baciammu li mani a lor signori! Lu sintistivu cuomu finì?

Carmelu          Cuomu finì?

Nofriu             ( con rammarico) Si nni fuì! Si ni scappa cu  Ginu Cucuzza!

Mara               Ma di cu parlati?

Nofriu             Di ma muglieri!

Carmelu          E lu viniti a cuntari a mia?

Nofriu             Vossia nun vonzi ca ja la cunsignava a li parienti…!

Carmelu          E chidda pinsà: Voli un figliu? E ci lu vaju a fazzu!

Nofriu             Fu lu malu cunsigliu chi mi detti vossia!

Nofriu             (alterato) Vua vidiri ca ora la curpa è mia? Va forsi è miegliu ca mi ni vaju dda banna! (entra in casa)

Libroiu            Mi pari siddiatu!

Mara               Puru a mia pari siddiatu!( a Nofriu) Nofriu ascuntati jti ni lu judici e la faciti arristari per abbandono del tetto coniugale!

Nofriu             No, in campagna eramu e no sutta casa!

Mara               Ma chi diciti?

Nofriu             Vossia dissi abbandono del tetto e ja ci dicu ca eramu in campagna…!

Mara               Va lassammu perdiri!

Nofriu             Ja la vuliva cunsignarla a li so parienti…cu onuri!

Liboriu            E chi era’ Un paru di scarpi stritti o larghi?

Mara               Scusatimi ja haju chi fari si m’aspittati viegnu cu uantri a lu paisi!( entra in casa)

Nofriu             Sappi ca murì vostra muglieri! Mi dispiaci!  Lu Signuri nun si putiva arricogliri chidda mia?

Liboriu            Stativi mutu ca ora mi sientu piersu senza d’idda!

Nofiu              E secunnu vossia si pi casu ma muglieri turnassi ja chi mi l’avissi pigliari arrieri?

Liboriu            Dduocu secunnu la cuscienza di ognunu!

Mara               (con lo scialle in mano) Sugnu cca, certi spisi l’amma fari nantri fimmini!(spunta Carmelu con un bastone in mano)

Liboriu            Don Carmelu chi fa mi vuliti vastuniari?

Carmelu          Ma’ a lu rituornu vieni in carrozza! Vi salutu don Liboriu e grazii di lu ‘ncomudu di accumpagnari la ma signura e pi strata cunsulatilu a ‘stu poviru di Nofriu! Ora ca San Calò ci fici la grazia…Quannu unu voli ‘na cosa nun ava badari a li mezzi…mi capiti! (escono Mara, Liboriu e Nofriu. Rimasto solo) Mi parlanu di ‘na scalfitura! ( fa mulinello con il bastone come se fosse una spada) Ah, ah! Te cca! Ti sbudieddu! Nenti si nun haju a nuddu davanti nun mi veni! Sisina, Sisina…Sisina!

Scena  VII

Detto e Sisina

Sisina              Vuscenza chi voli?

Carmelu          Veni cca! Mittiti dduocu ferma!

Sisina              Chi dici?

Carmelu          Mittiti ferma dduocu!

Sisina              Quali cuocu?

Carmelu          ( l’afferra per un braccio e la sposta) Mittiti cca, ferma, ‘u capisti?

Sisina              E pirchì?

Carmelu          Nenti pi ‘na prova!

Sisina              Ova? Quali ova?

Carmelu          Prova, pi ‘na prova!

Sisina              E chi prova?

Carmelu          ‘Na prova cu la spata!

Sisina              Cu la…?

Carmelu          Spata, spata!

Sisina              E chi prova è cu la spata?

Carmelu          Pua ti lu spiegu!

Sisina              (andando via) No, nun ci staju!

Carmelu          Sisina ti dissi di mittiriti cca ferma, ‘u capisti!

Sisina              Vossia mi fa fari zita cu lu tinenti?

Carmelu          Lassalu futtiri a lu tinenti!

Sisina              Si vossia mi duna ‘u gallettu ja ci dugnu ‘u cicirettu!

Carmelu          Quali gallettu e cicirettu!

Sisina              E allura si sbattissi la testa sulu!

Carmelu          (alzando la voce) Sisina!

Sisina              Gallettu o cicirettu, gallettu o cicirettu…gallettu o cicirettu!( va per entrare a casa ma viene fermata da Carmelu)

Carmelu          Fermati! Ne galletto ne ciciretto! (incomincia a fare mulinello con il bastone) Ah! Nun ti scantari ca è ‘na prova! ( da un colpo deciso nello stomaco di Sisina)

Sisina              Aih! m’ammazzà! M’ammazzà! Lu stomacu mi sbudiddà! Staju muriennu! A la patruna lu dicu, a la patruna lu dicu! Tutti cosi ci cuntu!

Carmelu          (cercando di tranquillizzarla) Veni ccà ca nenti ti fici! ‘Na prova è! Te ccà, te ccà deci sordi! (mette i soldi nella mano di Sisina. Quest’ultima accorgendosi che sono pochi si rimette a piangere)

Sisina              Ahi, aih! Picca sunnu pi farimi passari lu mal di stomacu! Picca sunnu!

Carmelu          (dando altro denaro) Te ccà antri cincu sordi! ( Sisina si rabbonisce) Allura mittiti ccà! (incomincia a fare roteare il bastone e far finta di dare colpi. Sisina piglia una sedia e si para i colpi) Zzà! Un cuorpu siccu e lu mannu a lu campusantu a ‘stu tinenti!

Sisina              No! A lu campusantu no!No! Accussì riestu viduva prima di lu tiempu! A la patruna lu dicu!

Carmelu          Nenti campusantu, un cuorpu e lu mannu a lu spitali!

Sisina              No! A lu spitali, no pirchì pua l’ha serviri pi tutta la vita? A la patruna lu dicu!

Carmelu          E unni l’ha mannari allura?

Sisina              Lu mannassi ni mia ca ci piensu ja!

Carmelu          No nenti l’ha sbudiddari cu un cuorpu di spata!(esegue) Zzà e l’ammazzu!

Sisina              M’ammazzà, m’ammazzà a la patruna lu dicu, a la patruna!

Carmelu          Te ccà antri cincu sordi! (da altra moneta) Nun lu diri a la patruna!

Sisina              (pigliandosi i soldi ) Si vuscenza voli cuntinuari?

Carmelu          Vatinni dda banna e nun pipitari, ‘u capisti? (Sisina esce. Rimasto solo continua a fare le prove col bastone) Ora si ca haju la manu cchiù ferma! Un cuorpu e zzà! Entra la moglie)

Scena  VIII

Detto e Mara

Carmelu          (alla moglie) Subitu facisti?

Mara               Ti dispiaci?

Carmelu          Ti scurdasti li sordi?

Mara               A mia la testa mi reggi…! Tu la pirdisti…tu!

Carmelu          Chi vua diri?

Mara               Ja ha essiri l’ultima a sapirlu? Ah? Lu paisi è chijnu! Cu si fa meraviglia, cu ridi, a cu ci pari ‘mpossibili ca n’omu seriu cuomu a tia…! Ma c’addivintasti…un puddicinedda? Ah? Nun rispunni?

Carmelu          Ma c’arrispunniri si mancu sacciu di chi sta parlannu!

Mara               Lu sa! Lu sa! Pazzu di catina ! Chi vinniru a fari ddi du’ amici Ciccu e Ninu? Ah chi vinniru a fari? Vinniru a nomi di lu tinenti a sfidariti a duellu…Negalu!...Negalu!

Carmelu          Cu ti l’ha cuntà ‘sta favula?

Mara               Talia! Ascunta ni stu momentu ti putissiru sbudiddari tanta è la raggia chi haju! Ti mittu sutta chiavi, nun ti fazzu nesciri la nasca fori! E si nun viniva dd’acidduzzu a dirimi all’oricchia…chissu…chissu e chissu! Vostru maritu chissu…chissu e chissu! ‘Stu picciuottu lu ‘ntisi a lu  solitu cafè di la chiazza e l’amici tua ca ridivanu!Negalu! Dillu  ca nun è veru!

Carmelu          Certi cosi li fimmini nun s’avissiru ammiscari! Ti pari ca è facili fari un duellu?

Mara               Perciò è veru? Lu vidi ca triemu tutta, lu vidi cuomu mi sientu mali!(si siede e Carmelu va a confortarla)

Carmelu          Veru è la muglieri, veru!

Mara               Oh, Madunnuzza di lu Carminu, oh ,san’Antonio beatu, oh ,Santi di lu Paridisu! Di unni vinni ‘stu fuocu ranni d’unni?(sviene seduta sulla sedia)

Carmelu          Mara, maruzza, maretta! Oh bedda Matri! (chiamando Sisina) Sisina, Sisina…Sisina!

Sisina              (vedendo la padrona svenuta sulla sedia incomincia a gridare ) Murì la patruna, murì la patruna!

Carmelu          Zittuti ca nun murì la patruna!

Sisina              (come sopra) Nun murì la patruna , nun murì la patruna!

Carmelu          Ti vua zittiri e nun gridari, va piglia tanticchia d’acqua!

Sisina              (gridando) Nun murì la patruna vaju a pigliu tanticchia d’acqua!(esce)

Carmelu          Mara, Maretta, Maruzza!(entra Sisina con l’acqua)

Sisina              Ccà c’è l’acqua!(vedendo che Mara è ancora seduta svenuta sulla sedia) Ah ancora morta è la patruna ancora morta!( si beve il bicchiere d’acqua)

Carmelu          Sisina, pi la patruna l’acqua era! Va piglia ‘n’antru bicchieri d’acqua!

Sisina              (gridando) Pi la patruna era l’acqua, pi la patruna! (esce)

Carmelu          Mara, Maretta, Maruzza! (entra Sisina)

Sisina              Ah! Ancora morta è la patruna, ancora morta è!

Carmelu          Zittuti dunami lu bicchieri d’acqua!( piglia il bicchiere e bagna le labbra di Mara e le spruzza un pò d’acqua in faccia. Mara rinviene)

Sisina              Anniviscì la patruna, anniviscì!

Mara               Eh mannaci a diri a lu tinenti ma muglieri nun voli, nun voli ca fazzu duelli! Anzi ci vaju ja!

Carmelu          Fa certi discursa! Ci va di miezzu l’onuri mia! Unu ca rifiuta la sfida è un vigliaccu! Ti piacissi si ti dicissiru ma maritu…!

Mara               Ma maritu è ma maritu! E curaggiu n’avi  di vinniri! Trasitinni dintra! Quannu veni lu tinenti ci parlu ja! Ci lu dicu ja lu duellu jtilu a fari cu ccù vi pari e piaci, cu ma maritu no!

Carmelu          (arrabbiato) Mara nun mi fari perdiri la pazienza! Va è miegliu ca vaju a fari du’ passi!(va per uscire dalla comune)

Mara               Unni va? Dintra li passi! Sciò! ( lo spinge verso casa) Sisina ascunta fai la guardia davanti lu cancellu e si viennu genti e t’addumannanu unni è lu patruni, tu ci dici ca lu patruni è nisciutu!

Sisina              Ci dicu ca lu patruni è ‘nfuddutu!

Mara               No, nisciutu! Nisciutu! E si t’addumannanu unni è tu ci dici: Boh nun ni sacciu nenti! ‘U capisti?

Sisina              Boh nun ni sacciu nenti!

Mara               No a mia “ Boh nun ni sacciu nenti ma all’antri, ‘u capisti?

Sisina              No a mia “ Boh nun ni sacciu nenti ma all’antri, ‘u capisti?

Mara               Sisina  ti vua sbrugliari! Cu t’addumanna addumanna unni è lu patruni tu ci dici: Boh nun ni sacciu nenti! ‘U capisti!

Sisina              Boh nun ni sacciu nenti!

Mara               Va beni ‘u capivu, ascunta firma ‘u cancellu!

Sisina              Ah?

Mara               Firma ‘u cancellu!

Sisina              Nun haju pinna!

Mara               C’ha fari cu la pinna!

Sisina              Pi firmari ‘u cancellu!

Mara               No! L’ha firmari cu la chiavi, la chiavi ‘u capisti?

Sisina              Boh nun ni sacciu nenti!

Mara               Va sparati! (entra in casa)

Scena  IX

Detta, prof.Intreccialagli , tenente Michelin, Carmelu e Mara

Sisina              (rimasta sola piglia un pezzo di corda e chiude il cancello poi piglia il bastone che usava Carmelu e si siede a guardia. Dopo alcuni istanti arrivano il professore Intreccialagli e il tenente Michelin) Alto là! Chi va là! Baccalà!

Professore       Buongiorno nun c’è don Carmelu? (Sisina resta ferma e non da retta) Mi scusassi parlu cu lei, nun c’è don Carmelu?

Sisina              Boh nun ni sacciu nenti! E si ni jssi di ccà se no ci spirtusu la panza!

Tenente           Siorina dovremmo parlare con don Carmelu, ostrega!

Sisina              ( più remissiva) Lei nun è lu tinenti Michellallà?Ostrica! Ci lu chiamu subitu!

Carmelu          ( ostacolato dalla moglie ) Fammi passari! (Va verso il cancello , seguito dalla moglie poi  a Sisina) Rapi!

Sisina              No, la patruna mi dissi di nun rapiri a nuddu!

Mara               Rapi, Sisina! ( Sisina apre il cancello e viene mandata via da Mara) Vatinni dda banna Sisina! Viditica ma maritu nun si scanta di nuddu! ( al tenente) Mi meravigliu di vossia ca si la piglia cu ma maritu!

Tenente           Mi non capio!

Carmelu          Chi cumanni m’hava dari signor tenente? Voli sodisfazioni, chi sodisfazioni ci ha dari? Patrini, duellu…cu la sciabula!

Tenente           Ma io non ho mandato nessuno, ostrega!

Professore       Don Carmelu ci ava essiri un qui pro quò, n’equivico! L’amicu tinenti era dispiaciutissimu di chiddu chi ci dissi e chi successi in casa di li suoru Saglimbene e vinni ccà pi addumannari scusa!

Carmelu          E allura Ciccu e Ninu? Ca vinniru ccà mannati da lu signor tinenti!

Tenente           Sarà stata una burla uno scherzo, ostrega! E quei signori che si sono permessi…!

Carmelu          Mi staju cunvinciennu ora ca fu veru nu scherzu! E si viennu ccà a Ciccu e Ninu ci sputu ‘n facci! Qauntu beni c’haju fattu e ora…!

Mara               Antru chi beni, beni a palati!

Professore       E ora so maritu ava fari beni si a mia ca a lu tinenti! Siemmu interessati di li signurini Saglimbene!

Mara               Basta! A nuddu cchiù!

Carmelu          Zittuti tu! La sapiti la nuvità? Mi ni vaju in america e vaju a rapiri ‘na putia cu tantu  di tabbella cu la scritta: Aginzia matrimoniali! E si fussi Rè…mittissi ‘na liggi…!

Professore       Don Carmelu facissi st’ultima opira di carità pi mia e pi lu tinenti!

Tenente           Dai don Carmelu, ho deciso finalmente di maritarmi, ostrega! Mi metto nelle sue mani! A Venezia non trovo ragazze da mario!

Mara               Vidiemmu si ssi omu!

Carmelu          Zittuti tu! ( riflette un po’) E sia! Chissa ava essiri l’ultima bumma, ‘a bumma finali!

Mara               E ti pariva!

Carmelu          (chiamando Sisina) Sisina, Sisina…Sisina!

Sisina              Vuscenza chi voli?

Carmelu          Ascunta, va ni li signurini Saglimbene e li prieghi di viniri subitu ccà!

Sisina              A cu?

Carmelu          Ti dissi, va ni li signurini Saglimbene e li prieghi di viniri subitu ccà!

Sisina              A cu a li signurini Sa…ii..mbene? A chiddi chi hannu ddi cosi? (si riferisce ai porri)

Carmelu          Si a iddi! Curri subitu!

Sisina              O gallettu o cicirettu!

Carmelu          (gridando e pigliando il bastone) Sisina ci và o ti lu dugnu ja lu gallettu cu ‘stu vastuni? Sciò! ( esce Sisina di corsa)

Mara               Chi era su fattu di lu gallettu o cicirettu?

Carmelu          Nenti! Pua ti spiegu! Scusatimi signori!(dal cancello Nofriu con la moglie Annuzza)

Scena  X

Detti, Nofriu e Annuzza

Nofriu             (trascinando con forza la moglie Annuzza che appare con una pancia spropositata ) Ccà c’è Nofriu Casciuni, Casciuni pi mia e non pi l’antri! Baciammu li mani a lor signori! Donna Mara don Pasquali…!

Carmelu          Chi c’è Nofriu? Nun lu vidi ca haju ospiti? Donna Annuzza ben tornata! (guardando la pancia spropositata ) E chi fù donna Annuzza? Chi fù mizicuni di vespa  o di laparduni?

Annuzza         (piangendo) Nun è mia la curpa…!

Pasquali          Donna Annuzza nun chiangiti ora ca lu Signuri vi fici la grazia…!

Nofriu             Lu Signuri? Liddu Papa voli diri! Mi dicissi chi fazzu ora ca turnà a la basi cu li viertuli chjini? Chi fazzu? Ddu fitusu di Liddu Papa si ni scappà in America cu Rusina a Taddarita! Chi fazzu ora? Mi dicissi? Vidi chi fici ‘sta scuncicalora, si inchì la panza chjina di pezzi pi fari vidiri a la genti ca ora è prena e ca nun mancà pi idda ma pi mia!

Annuzza         (c.s.) M’ammazzu, m’ammazzu!( si stringe il collo con le mani) La curpa d’iddu è c’aviva prescia di aviri un figliu! Ma ja ci lu diciva: Nofriu vidica cu lu tiempu e la paglia maturanu li zorbi! E li fatti mi diettiru ragiuni! Ja m’ammazzu, m’ammazzu!

Mara               Calmativi donna Annuzza, calmativi facitilu pi li zorbi…vuliva diri pi ddu ‘nnuccintuzzu c’aviti ni lu ventri! Nenti ci fa Nofriu, talia lu scopu e nun taliari lu mezzu, tantu lu mezzu è accussì luntanu ni l’America…! Nenti ci fa Nofriu!

Nofriu             Nenti ci fa! Ci fannu li corna ca mi misi ‘n testa, eccu chi ci fa!

Carmelu          Ma aviti un figliu ora! Un paru di corna, un figliu…! ( agli ospiti) Scusatimi signori miei!

Nofriu             Ma cuomu parlati…ja ccà vi la lassu! Vossia mi la detti e  vossia si la ripiglia!

Carmelu          Ti lu ‘mparasti a memoria? Nofriu ne jusu cu li viertuli, ca su beddi chjini e ne susu cu li visazzi, ca su belli ‘nturciniati!( si rifersice alle corna)

Annuzza         Basta! Mi vaju a jettu a lu sciumi! M’ammazzu accussì nun n’avi ne muglieri ne figliu! ( va via di corsa)

Carmelu          Nofriu, curriti jtici a ppriessu se no chissa veru s’ammazza! Cuomu aviti ora sia ‘na muglieri ca un figliu…! Cuomu dissi antura ma muglieri taliati lu scopu e non lu mezzu…!

Nofriu             Chi fa curru? Curru? ( rivolgendosi ai presenti e tutti rispondono: Curriti. Nofriu esce)

Scena  XI

Detti, Sisina, Patrunilla e Palmina

Sisina              (imbattendosi con Nofriu ) Dduocu ci sunnu li signurini….mbene! Si facissi la roba cotta! (esce)

Carmelu          (andando incontro alle sorelle Saglimbene) Carissime signorine, prego accomodatevi!( poi al professore) Prego professore ci appresento la signorina donna Palmina Saglimbene!( il professore si alza e va incontro per salutarla) Donna Palmina ci appresento l’illustre professore Gaetano Intreccialagli! ( Palmina non si sposta) Chi c’è signurina?

Palmina           Don Carmelu ‘u…’u…’u…!

Carmelu          ‘U jttammu?

Palmina           No, a mia ‘u...’u…’u tinenti m’interessa!

Carmelu          Ma chiddu vidissica avi ‘na manu di lignu!

Palmina           E chi..chi… m’interessa nun avi du’ mani?

Carmelu          Cuomi piaci a lei, lei è la patruna! Professù sbagliu ci fù! S’assittassi! Signor tenente ci apprisientu la signurina donna Palmina Saglimbene! Patruna di magazzini a nun finiri! Donna Palmina ci appresento il grande tenente Camillo Michelin (Palmina fa l’inchino esageratamente e resta bloccata) Signurina ma chi su ‘sti cosi!A la so età? La manu ci ava dari, la manu!

Palmina           E ja chi riestu cu ‘na manu sula?

Carmelu          No! Ci dassi la manu accussì iddu ci la vasa!

Palmina           Ah, ‘u capivu! (porge la mano in maniera buffa con il palmo verso l’alto)

Carmelu          Vuntata! Vuntata! La girassi a testa a puzzuni! (Palmina porge la mano e il tenente gliela bacia e Carmelu li posiziona sul suo lato sinistro poi chiamando iul professore) Professù a lei tocca! Pofessore ci appresento la signorina donna Patrunilla Saglimbene patruna a mai finiri di ogni beni di Diu! Donna Patrunilla ci appresento il cattedratico professore Gaetano Intreccialagli! ( i due si salutano e Carmelu li posiziona al suo lato destro) E chissa è fatta! Chissa  è la bumma finali!

Mara               Si, finali cuomu si nun ti canuscissi! (entra Liboriu con il solito ritratto in mano della moglie)

Scena  XII

Detti , Liborio e Sisina

Liborio            E chi è festa ranni! Don Carmelu pinsati sempri pi l’antri!

Carmelu          Ancora? Quann’è l’ura ca vi mittiti l’anima ‘n paci! ( entra Sisina e nel vedere il tenente con la mano stretta a Palmina si mette a piangere)

Sisina              Lu dissi e lu fici, e ja? E ja cuomu fazzu ora, ah?

Carmelu          Aspetta un momentu! Don Liboriu ci permittiti? ( toglie di mano la foto della moglie poi piglia in braccio Sisina e gliela mette in braccio a Liborio) Eccu acuntintatu don Liboriu, chista è la vostra futura muglieri! (Sisina lo tempesta di baci) E cuomu dissi antura ora mi ni vaju ni l’America e vaju a rapu ‘na putia a Brucculinu dda ni ‘na via larga, ca dda la chiamu stritta, in un palazzu antu quantu la cupula di la matrici e cu ‘na grossa tabella cu la scritta: Aginzia matrimoniali, lu businissi di li matrimuonii! E si fussi Rè…!

FINE DELLA COMMEDIA

Altri lavori teatrali dello stesso autore:

ZIZZANIA commedia  campestre i due atti; SCIAURU DI MUSTU ZUCCARINU Commedia campestre in due atti; CINCU FIMMINI E UN TARI’ commedia brillante i tre atti; FATTI, FATTURI E FATTAZZI commedia brillante in tre atti; CU AVI CRAPI AVI CORNA commedia brillante in tre atti; CAVADDUZZU, CAVADDUZZU… Commedia brillante in trte atti; DON CICCIU  ‘U  PREFICU commedia brillante in tre atti; ASSU DI COPPI E TRI DI VASTUNI commedia brillante in tre atti; ‘U PUPARU commedia brillante in tre atti; AMMUCCIA CA TUTTU PARI…E DISPARI Commedia brillante in tre atti MIEGLIU  UN SORDU commedia brillante in tre atti; PI CURPA DI LI VACCHI commedia brillante in un atto; S’AVISSI UN LAPISI commedia brillante in un atto; IL COLORE DELLA PELLE attto unico; MI ALZERO’  ED ANDRO’  DA MIO PADRE  attto unico; IO SONO SOLAMENTE LUCA atto unico; A SCUOLA  commedia brillante in due atti. SINZALI SENZA SALI commedia brillante in due atti