Giambattista Spampinato
SENSALERIA PER CORNA!
ovvero
(Spara a cu visti e nsetta a cu non visti!)
Commedia in tre atti
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PERSONAGGI:
Ciccio, u bersaglieri
Concetta, sua moglie
Rusidda, sua figlia
Providenza, sua cognata
Don Pasqualino Prezzavento
Nino Cicala
Carmelo Isaa
Isidoro Camposanto
In un paesino della provincia etnea, oggi.
1
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
ATTO PRIMO
La scena rappresenta la modesta camera da pranzo dellabitazione di Ciccio u Bersaglieri, che funge da soggiorno e da studio. Al centro, la comune; a destra, porta che comunica con le altre camere; a sinistra, una finestra. La camera arredata con vecchi mobili tra cui una scrivania, posta sulla destra, quasi al proscenio e una vecchia poltrona. Sulla sinistra, un tavolo da pranzo quadrato, con delle sedie attorno, sul quale sta stirando della biancheria donna Concetta. Alla parete centrale, una credenza con servizio da caff, bicchieri, piatti, ecc. La scena deve essere illuminata con luci chiare.
SCENA PRIMA
Concetta e Provvidenza.
CONCETTA (E una giovane donna di 33 anni, ancora piacente, malgrado abbia avuto una vitadi stenti. E in piedi presso il tavolo e sta stirando nervosamente della biancheria, mentre la sorella Provvidenza, pi vecchia di 12 anni, seduta vicino a lei) Si ti ticu ca non nni pozzu cchi, tumha cridiri. Finu ad ora haju fattu pacienza, ma ora non ci a fazzu cchi. Ci haju sacrificatu a me giovent, ma ha stau tempu persu. Bada, non ho mai preteso di fari a signura chi sacciu, di stari cca coscia a cavaddu ed essiri sirvuta da cammarera, oppuri di fari viaggi e pigghiarimi n divertimentu dopu nautru, no! Mavissi bastatu tanticchia di paci e di tranquillit e u nicissariu ppi non moriri di fami!
PROVVIDENZA Ju tavvisai a tempu debitu. Non ta po pigghiari ccu mia!
CONCETTA Hai ragiuni, a suruzza Ma forsi era megghiu ca mi davi n colpu di lignu ntatesta quantu mi rapevi locchi completamenti. Chi puteva capiri da vita ju tridici anni aveva.
PROVVIDENZA E iddu quasi trenta. Ca ti puteva veniri patri.
CONCETTA E forsi fu chistu u motivu ca minciammai diddu Nostru patri morsi quannu juera picciridda e ristai ccu disideriu du so amuri e di so carizzi.
PROVVIDENZA Poi ni lassau macari nostra matruzza
CONCETTA E mi facisti tu di matri, ma ristai disidirusa di laffettu paternu ca tu non mi putevidari.
PROVVIDENZA E non cera me maritu?
CONCETTA U sai ca ccu iddu non jeva daccordu. Era troppu esigenti e rigoroso, paciallanima so!
PROVVIDENZA Ma ti vuleva beni comu na figghia.
CONCETTA Non era a stissa cosa. Na carusa a tridici anni nellet critica e havi bisognu dicomprensione e di qualchi mmizzigghiu e Cicciu, vintanni arredi, mi nni fici tanti ca mi fici nnamurari.
PROVVIDENZA Fici sta valintizza! Tu eri na picciridda ca jucava ancora cca pupa.
CONCETTA Non esagerari, ora; ju era gi donna.
2
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PROVVIDENZA Eri n buttuneddu di rosa, ca ci vuleva ancora tempu ppi sbucciari; e ju ticrisceva ccu locchi, taliannu stortu a cu tavvicinava. Vistu ca u Signuri non mi mannau figghi, ju rivirsai supra di tia tuttu listintu maternu e ti coccolava comu na figghia unica. Cu puteva mmaginari ca Cicciu u Bersaglieri, amicu fraternu e coetaniu da bonarmuzza, vineva in casa ppi lusingari a tia?
CONCETTA E truvau u tirrenu fertili. Ju non videva lura di jramminni da to casa, non ppi tiaca ti vuleva beni cchi da vita mia, ma ppi to maritu. Cicciu capu u me debuli e si nni approfittau.
PROVVIDENZA Gi E, ntra vidiri e svidiri, ti fujvu, facennumi ristari sicca nte robbi; e nonsulu a mia, ma macari a bonarmuzza ca non saspittava na mala parti du megghiu amicu so.
CONCETTA Non mi putevunu acciuncari tutti du jammi ddu jornu!
PROVVIDENZA Voli diri ca era u to distinu!
CONCETTA Te lo giuro, si non era ppi tia e ppi dda criatura ca purtava in grembu, mavissijttatu intra a jsterna quannu capii ca a differenza det tra mia e me maritu era incolmabile. Non si trattava sulu dincomprensioni o di disaccordu, ma dinfelicit. Chiddu ca ju videva jancu, ppi iddu era nuru; la mia spensieratezza di ragazza ppi iddu era leggerezza e mancanza di seriet e mi tormentava continuamente facennumi scenati di gelosia e jsannumi macari i manu.
PROVVIDENZA Si cumporta ancora o stissu modu? Ti jsa i manu?
CONCETTA No, ora mignora, comu si ju non esistissi; mancu mi cerca cchi Ppi iddu sugnuna speci di cammarera e cunsidira a casa comu si fussi na lucanna. Ma chissu fussi nenti, si almenu purtassi a casa u nicissariu ppi mangiari. Dda miseria ca guadagna, quannu a guadagna, sa joca o Totocalcio oppuri o Lottu.
PROVVIDENZA E tu pirch non u lassi?
CONCETTA Ppamuri di dda criatura ca u voli beni e ci va nto menzu.
PROVVIDENZA Non cridu ca Rusidda ni soffrir. Tantu, non ca sta ccu vuatri; ccu mia staE poi, na carusa giudiziusa e capir. Voli diri ca quannu ci veni u disideriu di vidillu, u va a truvari. Tu ti nni veni a me casa e ti godi a to figghia ca ora, pi che mai, havi bisognu di tia. Ju, ppi quantu lhaju crisciuta comu na figghia, sempri a zia sugnu.
CONCETTA E ju non haju paroli ppi ringraziariti ppi chiddu ca ha fattu ppi Rusidda.
PROVVIDENZA Lhaju avutu ricompinsatu da cumpagnia ca mha fattu, ma, soprattuttu dilaffettu ca mha datu. Chiuttostu, ju haju a ringraziari a tia ca ti sacrificasti ppi non mi fari ristari sula, dopu a morti da bonarmuzza.
CONCETTA Lhaju fattu vulinteri e ppu beni di Rusidda.(Si sente suonare alla comune)Cupo essiri a stura?
PROVVIDENZA Ca, alli voti, to maritu. Ju mi nni vaju ca mi siddu a vidillu.
CONCETTA Cicciu havi i chiavi.(Suonano ancora)Inveci, unu ncurtu.(Va ad aprire)
3
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
SCENA SECONDA
Don Pasqualino Prezzavento e dette.
PASQUALINO (E un vedovo benestante di 70 anni, tanto arzillo quanto tirchio)C pirmissu?
(Entra) Signura Cuncittina, bongiornu. E in casa don Cicciu?
CONCETTA Nonsignura, fora , ma nto veniri. Vossia mi saccomida.
PASQUALINO (Scorgendo Provvidenza)Oh, cara cummari Provvidenza, bongiornu!
PROVVIDENZA Ssa benedica, don Pasqualinu. Comu sta?
PASQUALINO Comu e vecchi Vui stati beni? PROVVIDENZA Ringraziamu a Diu. PASQUALINO Perci, unni jutu don Cicciu?
CONCETTA Arrivau in casa di n clienti. Mi havi tanticchia di pacienza ca fa cuntu ca torna.
PASQUALINO E ca haju chiffari.
CONCETTA Non mu po diri a mia di chi i tratta? Forsi u pozzu serviri ju.
PASQUALINU Nnavemu a fari i cunti da sinsalia di naffari.
CONCETTA Allura ccu iddu ha parrari.
PASQUALINO Ma, cu sapi quantu addimura ancora?
CONCETTA Non tantu. Vossia mi sassetta accuss ni fa tanticchia di cumpagnia.
PASQUALINO Ccu tantu piaciri va facissi, sulu ca ancora haju a fari a spisa ppi minziornu.(Intanto siede)
PROVVIDENZA A propositu, non ppi essiri curiusa, ma cu ci bada a vossia, so niputi?
PASQUALINO Ca quali niputi! I niputi su colpi di cuti! Di quannu non c cchi abonarmuzza di me muggheri, ristai sulu comu n cani! (Guarda lorologio) Megghiu ca mi nni vaju ca si fici tardu.
CONCETTA Chi tutta sta prescia? Non ci piaci a nostra cumpagnia?
PASQUALINO Signuruzza, lei tantu bona e ju ristassi vulinteri, ma, comu ci dissi, haju a faria spisa e poi haju a cucinari.
CONCETTA (Per ingraziarselo)Ppi vossia ci voli qualcunu ca si pigghia cura di accudillu.
PASQUALINO Ma chi! Di sti tempi non si po truvari cchi a nuddu: divintaru tutti signuri!
PROVVIDENZA Veru , di sti tempi si po moriri!
4
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PASQUALINO (Dopo una pausa)Ninu Cicala non c mancu?
CONCETTA E chi centra Ninu Cicala?
PASQUALINO Non u sociu daffari di vostru maritu?
CONCETTA Quannu mai! Travagghia ccu iddu, ma non sociu.
PROVVIDENZA Cuncittina, ju mi nni vaju annunca Rusidda si preoccupa.
PASQUALINO A propositu, comu sta a signurinedda?
CONCETTA Beni, grazie. Sta sempri ccu me soru ca sula.
PASQUALINO Miatidda! Ju, nveci
CONCETTA Ma vossia pirch non sa cerca na cumpagnia?
PASQUALINO A cui, a me soru a monica?
CONCETTA Ca si marita e a trova subitu.
PASQUALINO Ca si truvassi na muggheri comu a vui, mi maritassi senza pinsaricci du voti.
CONCETTA Vossia galanti.
PASQUALINO (Guardando lorologio)Va, tardu si fici. Megghiu ca mi nni vaju.
CONCETTA (Guardando verso la comune)Cc , sta acchianannu i scali.
SCENA TERZA
Cicciu e detti.
CICCIO (E sulla cinquantina. Chiacchierone e perditempo. Il tipico sensale siciliano)Oh, qualianuri! Don Pasqualinu Prezzaventu nella mia modesta dimora! Ci baciu i manu! (Poi, scorgendo la cognata verso cui ha una reciproca antipatia) Ah, ci si macari tu? Pirchissu fora c n ventu dimali cristiani!
PROVVIDENZA Mi nni stava jennu Cuncittina, ti salutu e, si hai bisognu cosa, fammillusapiri. Don Pasqualinu, mi si sta beni. (Via, salutata a soggetto dai presenti, mentre Concetta laccompagna alla porta)
PASQUALINO Don Cicciu, divintastiru mpurtanti di bottu ca non vi faciti truvari cchi?
CICCIO Mi deve scusare, ma savissi mmaginatu ca vineva vossia, non avissi nisciutu.
PASQUALINO Bonu ora, non ncuminciati cchi smafiri.
CICCIO Vossia mha dari cumanni?
PASQUALINO Vinni ppi definiri ddaffari.
5
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Cuncittina, passa dd banna!
CONCETTA Dd banna chiusu ppi muschi.
CICCIO Ti nni vai in cucina ca ura di mettiri a cazzalora supra.
CONCETTA Prima haju a finiri di stirari.
CICCIO Comu ti lhaju a fari capiri ca nellufficiu non ci devi lavorare? Vattinni dd banna caccu don Pasqualinu avemu a parrari daffari.
PASQUALINO Non a scumudati a signura. Putemu parrari u stissu.
CICCIO Vossia mi deve scusare, ma una questione di principio. Idda sha nsignari ca quannunellufficiu haju clienti, non mi deve disturbare.
CONCETTA Quannu chistu fussi un ufficiu!
CICCIO Ppi comora funziona dufficiu.
CONCETTA (Ironica)Ah, s? E di chi ufficiu si tratta?
CICCIO Non tinteressa.
CONCETTA (C.s.)Ho capito: un ufficio dalta banca!
PASQUALINO (Cercando dintervenire per non farli litigare)Signuri mei CONCETTA E tu, cu si u diritturi?
CICCIO (Che comincia a perdere la pazienza)Sissignure, a servilla! Ci ha diri cosa? PASQUALINO (C.s.)Don Cicciu
CONCETTA (Con una risata)Tu po essiri, al massimu, u diritturi da banca falluta!
CICCIO Ci a vo finiri? Ti muzzicaru i vespi o fu a vinuta di dda vilinusa di to soru?
CONCETTA Senti, non ti permettiri mai cchi di parrari mali di me soru!
PASQUALINO (C.s.)Signura Cuncittinedda(Ma non gli danno ascolto)
CICCIO Casu mai mi fai n quattruni di scuma! CONCETTA Ti dugnu n colpu di ferru di stirari in testa.
CICCIO E videmu si si capaci?(Fa per afferrarla, ma incontra don Pasqualino che si messo in mezzo per non farli azzuffare)
PASQUALINO (Con un grido)Signuri mei, ju haju primmura! Non a putiti smettiritanticchia, sbrigati a mia e poi, quannu ju mi nnhaju jutu, ricuminciati daccapu?
6
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Vossia a vidiri chi facci!
CONCETTA Pirch non ti talii a to?
PASQUALINO Ci risemu? Vhaju prijatu ca haju primmura! Don Cicciu, vi lhaju a dari stisoldi da sinsalia, s o no ?
CICCIO (Calmandosi come per incanto)Basta, menza parola; non parru cchi. Vossia misassetta. (Va alla scrivania e siede, mentre Concetta torna al suo lavoro)
PASQUALINO (Siede, poi ci ripensa e si alza di botto)Ca quali assittari! Dicitimi quantuvhaju a dari e facitamminni jri.
CICCIO Quantu mi voli dari?
PASQUALINO Vui mi laviti a diri.
CICCIO Prima, per, vossia ha cunsidirari ca fici n affari chi fiocchi, pirch i terri ca saccattausu accuss fertili ca si ci simina pezzi di cincucentu liri dargentu, a terra ci svomica almenu carti di milli liri!
PASQUALINO (Sedendosi)Bellu affari: siminu argentu e ricogghiu carta!
CICCIO Ma ogni carta vali du pezzi dargentu. E poi, ppi na mangiata di pasta laccattau.
PASQUALINO Ca non tantu.(Pausa)Perci, vi bastunu cinquantamila liri?
CICCIO Chi fa, scherza? Perlomenu mi deve favorire centocinquantamila lire.
PASQUALINO Buum! Si pussideva sta cifra, mavissi maritatu nautra vota!
CICCIO Di chistu ni putemu parrari dopu. La mia ditta a largo raggio e si occupa macari dimatrimonii. Haju suttocchi na picciotta ca propriu adatta ppi vossia.
PASQUALINO Vuliti schirzari? I fimmini, ppi mia, fineru. Vecchiu mi fici!
CICCIO Vecchiu? A sissantanni vecchiu?
PASQUALINO Macari avissi sissantanni! Sittanta nnhaju; i cumpisciu a novembri.
CICCIO Non ci cridu. Vossia mi voli schirzari. Cuncittina, ha ntisu? Dici ca havi sittantanni.Si ci po cridiri?
CONCETTA (Seccata)Chi nni sacciu ju.
PASQUALINO U viditi ca vostra mogghi non si pronunzia? Signu ca mi parunu sittantanni.
CICCIO Vossia mi non ci bada a me muggheri ca oggi havi setti diavuli ppi ogni capiddu.Comunqui, ammessu ca vossia havi sittantanni, ma ju non ci cridu, non ci parunu e, perci, comu si non lavissi.
7
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PASQUALINO Vui mi vuliti sbintari. Ppi daveru non mi parunu?
CICCIO Santa Luciuzza mavissi a fari annurvari! Vossia pari n picciutteddu schiettu.
PASQUALINO Eppuri, haju avutu gi du muggheri.
CICCIO E non c dui senza tri!
PASQUALINO Ca quali, sugnu sfurtunatu cchi fimmini.
CICCIO A chiama sfurtuna? Chista furtuna sfacciata .
PASQUALINO Ma chi diciti? Mhannu murutu du muggheri e vui a chiamati furtuna ?
CICCIO Certu. U peggiu era si facevunu moriri a vossia.
PASQUALINO Toccu ferru!
CICCIO Vossia fa comu nta contradanza: cang la femme!(Pronunzia com scritto) PASQUALINO E chi voli diri?
CICCIO Non a sapi ballari a contradanza? PASQUALINO Ai me tempi a ballava macari ju.
CICCIO E, allura, ha canusciri u francisi: A plasse!: A spasso! Promenade!:
Camminata! Tutte le monde ballans!: Tutto il mondo balla! Cang la femme!:
Cambiare la femmina! E vossia, mi pari, ca sta fimmina lha cangiatu o spissu!
PASQUALINO E chi mi ristau? N pugnu di muschi! Avissi avutu almenu n figghiu!
CICCIO E ancora in tempu!(Pausa)Nunca, ci a fazzu canusciri sta picciotta?
PASQUALINO (Che comincia a prenderci gusto)Quantanni havi?
CICCIO Quaranta. E bedda e china di saluti ca pari n pumu lappu.
PASQUALINO Vui mi stati sbintannu.
CICCIO Chi sugnu u tipu ca sbenta i clienti?
PASQUALINO Vi vogghiu cridiri Ma, ni po aviri figghi?
CICCIO Puh! Vossia mancu a tocca ca ci sbroccula leredi ppi subitu.
PASQUALINO Ca era timbulata!
CICCIO Accuss su nta sta famigghia.
PASQUALINO Ma dununu cca prova comu i muluni?
8
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Ci sti pregando che la sacrosanta verit. E di razza figghialora comu i cunigghia.
Vossia ha sapiri ca so matri ha avutu novi figghi e so soru nnhavi setti.
PASQUALINO Non ci pozzu cridiri.
CICCIO Sul mio onore! Perci, ci parru? Ci a ciusciu menza parola?
PASQUALINO (Indeciso)Poi ni parramu. Ppi comora facitimi livari stu debitu.(Tira fuori ilportafogli) Cc ci su sti cinquantamila liri e non si nni parra cchi.
CICCIO E ddocu u sbagghiu: invece ne dobbiamo parlare! Allura, chiddu chaju dittu hastatu discursu persu? Parole buttate al vento? Io ci propongo un altro affare e vossia ci nsisti cca stissa musica? Don Pasqualino, io sono un libero professionista serio che dice una sola parola e la mia parola parola di re! Si ci dissi centucinquantamila liri, devono essere centocinquantamila liri, annunca non c cchi seriet!
PASQUALINO Ma na riduzioni ma putiti fari!
CICCIO (Ambolloso)Lonorario non si riduce!
PASQUALINO Chi centra lorariu? Don Cicciu, pirch parrati cca lingua di fora?
CICCIO Lonorario, don Pasqualino! Non lorariu comu capu vossia.
PASQUALINO Bonu va, nautra contradanza avemu ppi manu! E chi stonorariu?
CICCIO (Alzando la voce)Lanuranza, la spittanza, lo stipendio!
PASQUALINO E bonu, non faciti vuci.(Pausa, poi)Avanti, vi dugnu centumila liri!
CICCIO Allura, haju parratu turcu! Non pari ca sta niscennu pinni di ficutu? Ci ho pregatoca ppi liggi mi spettunu cchi di quantu ci dumannai.
PASQUALINO Chi centra a liggi? Chi semu o Tribunali ca ci mmiscati a liggi?
CICCIO In ogni affare o sinsali ci tocca il due per cento. Laffari fu di deci miliuni, si nonsbagghiu, perci, mi pari ca mi tuccassiru ducentumila liri. Ju ci nni dumannai centucinquanta
PASQUALINO Chi mi cuntati nta lamicizia di percentuali e di onorariu! Pigghiativi sticentumila liri e stativi mutu ca boni su.
CICCIO Ma u sapi ca curiusu vossia? Chi campu damicizia ju? A me muggheri chi cidugnu a mangiari amicizia?
PASQUALINO E chi vuliti campari cchi me soldi?! Avanti, non faciti storii ca poi canusciusta picciotta e, si mi piaci, ma maritu!
CICCIO Mi fa stu gran favuri! Ahu, ju u sinsali fazzu o ci pari ca fazzu opiri di beni.
PASQUALINO Ppi sta vota va dugnu vinta, per a sinsalia non va pavu tutta in cuntanti.
9
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO E chi ma voli pavari a rati?!
PASQUALINO In contanti e in natura.
CICCIO Ca comu voli fari, fa.
PASQUALINO Allura, facemu accuss: ora vi dugnu centumila liri, e ricoti, poi, vi dugnu nsaccu di frumentu.
CICCIO (Intascando i soldi)Vossia, almenu, mha dari nautru saccu di legumi, annunca cirimettu.
PASQUALINO E va beni, vi dugnu n saccu di favi, accuss vi venunu i fddiri e vi grattati.
Per, ppi laffari du matrimoniu non mi dumannati sinsalia ca non vi nni dugnu.
CICCIO A sinsalia ma pava quannu ci nasci leredi.
PASQUALINO Ancora ha nasciri e gi si chiama Cola? Chiuttostu, quannu ma faciti canusciri?
CICCIO In settimana.
PASQUALINO E dicitimi nautra cosa: semu sicuri ca ci piaciunu lomini attimpati?
CICCIO Ci po mettiri a manu supra u focu.
PASQUALINO Ma non cridu ca non siti capaci di parraricci e u matrimoniu sfallisci?
CICCIO (Alzandosi)E, allura, mi sta affinnennu! Cicciu u Bersaglieri capaci di maritari uVaticanu ccu lUnioni Sovietica!
PASQUALINO Ma non si po fari nenti ppi canuscilla oggi?
CICCIO Don Pasqualinu, ju ccu vossia parru chiaru: oggi mhaju a pricurari nautri centumila lirippi pavari na cambiali ca mi scadi. Si mi favurisci vossia, lo servir.
PASQUALINO Non c primura, non c primura! Facitivi laffari vostri ca ppi canuscilla csempri tempu. Ju levu lincomudu; stativi bonu; signuruzza, i me rispetti. (Via di fretta)
CICCIO (Dopo che don Pasqualino andato via)Quant taccagnu, salaratu Diu!
CONCETTA Comu si tu non u canuscissi.
CICCIO Ma non finu a stu puntu! Ma, dicu ju, chi si nni fa di soldi? A cu ci lha lassari?
CONCETTA Ca si mangiunu i so niputi alla facciazza so.(Si sente suonare alla comune)
CICCIO Vidi cu .
CONCETTA (Raccogliendo la biancheria e il ferro da stiro)Non ci pozzu jri chaju a pusari abiancheria dd banna. (Via a destra)
10
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
SCENA QUARTA
Nino Cicala, Carmelo Isaa e detto.
NINO (E il commesso; ha circa 25 anni. Arriva solo.)Principali, ju sugnu. Pozzu trasiri?
CICCIO Chi sta novit? Certu ca po trasiri, anzi si in ritardu.
NINO Non sugnu sulu. Ccu mia c un clienti ca voli parrari ccu vossia.
CICCIO E pirch non u fai trasiri?(Premuroso)Prego, saccumudassi.
CARMELO (Ha circa 30 anni; elegante, ma pacchiano; ha laria boriosa dei mafiosi di citt)Vossia don Cicciu u Bersaglieri?
CICCIO A servilla.
CARMELO (Stringendogli la mano)Tantu piaciri. Ju mi chiamu Carmelu Isaa e fazzu ucommercianti dogghiu. Ci vuleva dari na priera.
CICCIO Vossia mi comanda ma sassittassi.(Siedono)
CARMELO Mi ficiru u so nomu a Catania certi amici mei; ci vuleva dari, perci, na prijera.
CICCIO Di chi si tratta?
CARMELO Eccu, ebbi loccasioni e, diciamo pure, la fortuna di canusciri nta stu paisi napicciotta ca mi piacu assai, tantu ca decisi di pigghiarammilla ppi muggheri. E, siccomu ju sugnu un omu danuri, vogghiu fari i cosi in perfetta regola.
CICCIO Dici giustu. Quantu vali la regolarit!
CARMELO Per, non pirchissu mi fazzu pusari na musca supra u nasu. Nuddu sha vantatuancora di pistaricci a cuda a Carmelu Isaa.
CICCIO Non ne dubito.
CARMELO Ma turnamu o nostru discursu. Vossia mha fari u favuri di jri in casa da picciottae parrari ccu so matri.
CICCIO Non megghiu si parru ccu patri? Tra di nuatri omini ni sapemu sentiri megghiu.
CARMELO Cca matri aviti a parrari; non nnhavi patri.
CICCIO Va beni. Prima, per
CARMELO C qualchi difficolt?
CICCIO Nonsignuri, ma
CARMELO Haju caputu: vossia voli stabiliri prima u tantu quantu da sinsalia. Havi ragiuni,non ci aveva badatu.
11
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Non c primmura
CARMELO Ju laffari i trattu sempri prima. E megghiu, perci, si ni mintemu daccordu ora.
CICCIO Comu voli fari vossia, bon fattu sia.
CARMELO (Dalla tasca della giacca tira fuori un portafogli pieno di banconote)Cc ci sucentumila liri e altrettantu ci nni su a cosa fatta. Va beni?
CICCIO Daccordu.(Intasca i soldi)Cu a picciotta?
CARMELO Si chiama Rosina. Non sacciu autru.
CICCIO E comu fazzu a truvalla ccu sulu nomu?
CARMELO Vi pozzu diri unni sta di casa ca ci haju statu. Mi vinneru na partita dogghiu e ccusta scusa a canuscii.
CICCIO Ora u discursu si semplifica. Unni sta?
CARMELO Allatu a Chiesa da Matrici.
NINO Principali, u sapi cu ? A figghia da bonarma di don Pippinu Fucili.
CICCIO Veru : idda di sicuru . Na bona carusa ...
CARMELO Ci pozzu cuntari?
CICCIO E cosa fatta. Si nni po jri tranquillu che lo servir a dovere.
CARMELO Don Cicciu, eventualmenti mi ci fa capiri ca sugnu dispostu a pigghiarammilla ccasula cammisa dincoddu pirch mi piaci assai, ma ci dicissi macari ca Carmelu Isaa non tllira sgarbi. Nnavemu caputu? Haju statu chiaru ?
CICCIO Sissignura, comu lacqua trasparenti.
CARMELO Quannu ma duna na risposta?
CICCIO A simana ca trasi.
CARMELO Non po essiri prima?
CICCIO Mi lha dari u tempu di spruvari a situazioni? Ju vogghiu fari n travagghiu comu sidevi. Chi po diri vossia si non va comu predispostu: Don Cicciu non canusci u so misteri!, e ju chissu non ci u vogghiu fari diri. E poi, mhaju a litigari ppa doti? Cchi ci nn e megghiu sar.
CARMELO Non minteressa a doti.
CICCIO Ma si c, chi fa a rifiuta?
CARMELO Non si nni po parrari dopu?
12
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Nonsignura, prima si nnha parrari. I patti lavemu a fari prima.
CARMELO Va beni, basta ca ni nni niscemu.
CICCIO E primmura mia manteniri limpegnu. Vossia mi non dubita.
CARMELO Ssa benedica. Ni videmu a simana ca trasi.
CICCIO Ci baciu i manu.(Carmelo Isaa via dalla comune)
SCENA QUINTA
Detti e poi Rusidda.
NINO Principali, ci a pozzu diri na cosa? A mia stindividuu non mi piacu. Troppu boriaaveva. Chissu mafiusu .
CICCIO Ma chi vai dicennu? Si vidi di tri migghia luntanu ca n galantomu. U vidisti dduportafogghiu chinu di carti di centumila liri? Chisti su i cristiani e non ddu miserabili e pizzenti di don Pasqualinu Prezzaventu ca, ppi scipparicci dda miseria di sinsala, unu ha sudari setti cammisi!
NINO Vossia, basta ca vidi soldi, annorva. Mi sta attentu, mi non si fida!
CICCIO Tu non sai chiddu ca dici. Parramu, chiuttostu, di laffari nostri: ta facisti dari arisposta di don Pasquali Marchisi ppi ddaffari?
NINO No cera intra.
CICCIO Haju caputu, megghiu ca ci vaju ju ca cu voli anda e cu non voli manda!.(Via dallacomune)
NINO (Rimasto solo, siede comodamente sulla poltroncina con i piedi sulla scrivania e sfogliadistrattamente un giornale)
RUSIDDA (Appare dalla comune dopo qualche tempo restando colpita per la presenza di Ninodi cui segretamente innamorata. Ha circa 18 anni ed molto graziosa e raffinata) Ciao, Nino.Nuddu c intra?
NINO (Depone il giornale e si alza)Oh, Rusidda, tu si? Cu vidi a tia, vidi a Pasqua! Havi nmisi ca non ti videva.
RUSIDDA Voli diri ca non tinteressa cchi di vidirimi. Ju haju vinutu o spissu cc.
NINO E pirch non mha circatu?
RUSIDDA E unni taveva a circari si cc non ceri mai?
NINO Hai ragiuni. Nta stultimi tempi ccu topatri avemu avutu troppu chiffari.
RUSIDDA (Ironica)Mu mmaginu stu gran chiffari dalta finanza!
NINO Non mi cridi?
13
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
RUSIDDA Na vota, per, mi vinevi a circari E ca ti scurdasti i vecchi amici!
NINO Non veru. U sai ca thaju vulutu sempri beni, di quanneri picciridda e jutaccumpagnava o culleggiu tinennuti ppa manu.
RUSIDDA (Con un sospiro)Chiddi erunu tempi!
NINO Ora criscisti, ti facisti na bella signurina, si macari maestra e guai a cu tavvicina.
RUSIDDA Pirch, haju a pesti dincoddu?
NINO A pesti a fa veniri to zia Provvidenza a cu tavvicina.
RUSIDDA Ma chi dici? Non sugnu na bestia rara; sugnu na carusa comu a tutti lautri. E poi,ppi tia nautra cosa; a zia ti canusci; non comu ppi lautri. E macari ca fussi comu dici tu, a zia chi mi veni sempri dappressu?
NINO Rusidda, non semu cchi carusi comu quannu jucavumu nsemi. Tannu, ppi nuatri noncera distinzioni: ni pareva di essiri i stissi.
RUSIDDA Ju sempri a stissa sugnu.
NINO Non si cchi a stissa. Ora sei donna e sai distinguere. Sai ricanusciri i ricchi dai poviri; eju sugnu n poviru orfanu senzarti n parti, mentri tu hai n patri, na matri e, grazii a Diu, hai macari a to zia Provvidenza ca pensa per il tuo avvenire.
RUSIDDA Ma ju thaju cunsidiratu sempri comu a mia. Non ci haju badatu mai e to condizioni.
Ppi mia si comu quannu jucavumu nsemi.
NINO (Amaro)Ma ora non putemu cchi jucari nsemi. Semu crisciuti nta munnu diversu. Jucuntinuannu a pinari jornu dopu jornu, mentri ppi tia ha statu cchi facili. Tu, per, ha dari cuntu e ragiuni di chiddu ca fai e, perci, hai u duvuri di pinsari al futuro ca ppi tia si chiama maritu, famigghia, casa!
RUSIDDA (Scattando come una molla)Ju non mi maritu!
NINO Oh, e pirch? Non ci cridu. Tutti daccuss diciunu, ma poi
RUSIDDA Ju non sugnu comu allautri!
NINO Quando sar il momento, ci penserai macari tu.
RUDIDDA Non ci potr pensare.(Con un fil di voce)Ho fatto un voto.
NINO I voti si ponu sciogghiri.
RUSIDDA Il mio no, almeno che(Sinterrompe)
NINO Almeno che?(La ragazza abbassa gli occhi e non risponde)Non mu vo diri? Chi nsegretu? Avanti, dimmillu (Le prende una mano che Rusidda ritira immediatamente, mentre due lacrime le rigano il viso) Rusidda, chi su sti lacrimi? Pirch stai chiancennu?
14
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
RUSIDDA (Cercando di dominarsi)Non staju chiancennu.
NINO Quannu a fimmina chianci, o infelice o innamorata! Chi si tu di dui?
RUSIDDA Lassimi in paci!
NINO A mia mu po diri chi hai.
RUSIDDA Chi dirittu hai tu di sapillu?(Improvvisamente si sente la voce di Concetta chechiama. Rusidda si asciuga le lacrime e si ricompone, mentre Nino si allontana dalla ragazza)
SCENA SESTA
Concetta e detti.
CONCETTA (Venendo dalla destra)Rusidda, tu ci si? Quannu vinisti?
RUSIDDA (Impacciata)N mumentu fa.
CONCETTA (Guardandola negli occhi)Chi su stocchi russi? Ha chianciutu?
RUSIDDA Pirch aveva a chianciri? Mi trasu na muscagghia nta locchi.
CONCETTA Nta tutti du occhi?(Guarda Nino che cerca di eludere il discorso, sfogliando ilgiornale) Dimmi a virit: chi successi?
RUSIDDA Nenti, mamma Scusami, ma me ne devo andare ch la zia mi aspetta.
CONCETTA Ma, allura, pirch vinisti?
RUSIDDA Per salutarti, ma ora devo proprio andare.
CONCETTA Prima dimmi chi ti successi.
RUSIDDA Non mi successo proprio niente. Ciao.(Via di corsa dalla comune)
CONCETTA Biniditta carusa! Ma caveva? Fusti tu? Chi ci facisti?
NINO Ju? Nenti!
CONCETTA Allura, pirch aveva locchi russi di chiantu?
NINO Chi sacciu? Forsi ci trasu ppi daveru na muscagghia?
CONCETTA A mia stu fattu non mi cunvinci.(Pausa)Perci, tu non sai nenti?
NINO Bedda Matri, nenti sacciu.(Guardandola con intenzione)U sapi ca non ci sacciuammucciari nenti.
CONCETTA Ninu, mha fari n favuri: ha lassari in paci a me figghia Rusidda. Non cifrasturnari a testa pirch ancora na picciridda. Stai attentu, si non vo ristari fora du nfernu e luntanu du paradisu!
15
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
NINO Chi senti diri?
CONCETTA A buon intenditor poche parole!(Si sente dallesterno la voce di Ciccio) CICCIO (Dallesterno)Ristamu ntisi, don Pasquali. Ci baciu i manu. CONCETTA (Allontanandosi da Nino)Non ci diri nenti a me maritu.
SCENA SETTIMA
Ciccio e detti.
CICCIO (Entrando, a Nino)Menu mali ca ci sugnu ju pirch, si stava spranza di tia, avissivogghia di stari friscu. (Nino e Concetta, imbarazzati, non rispondono) Cc sutta ncuntrai a don Pasquali Marchisi, ca stava vinennu cc, e ci parrai. Ristamu ca tu dumani vai a so casa e ti fai dare u campiuni da ntrita (mandorla sbucciata). U prezzu u solitu. Non vosi scinniri mancu di na lira. (Ancora silenzio da parte dei due) Cchi dardu, poi, ha jri in casa di don Miciu u russu e ti fai diri qual la sua ultima offerta ppa vigna di Piscivarrili. (Pausa, poi guarda i due e si accorge del loro imbarazzo) Chi fu? Chi stu silenziu? Mancau a currenti elettrica o santAlfiuzzu ficifinalmenti u miraculu?
NINO (Come svegliandosi)Chi? S, va beni, principali.
CICCIO Chi vi pigghiau a tutti dui?
CONCETTA Nenti.
CICCIO Pirch faciti, allura, dda facci?
CONCETTA Ju non staju facennu nudda facci.
CICCIO E tu, Ninu? Ancora non mha rispunnutu.
NINO Chi ci haju a rispunniri, principali? Va beni, cchi tardu ci vaju.
CICCIO Non vuleva sentiri diri chissu.
CONCETTA (Per cambiare discorso)Cc ci ha statu Rusidda.
CICCIO U sacciu. A visti e mi parsi caveva a stissa facci vostra. Non mi desi mancu cuntu.Aveva locchi russi di chiantu. (Alla moglie) A facisti chianciri?
CONCETTA No. Pirch laveva a fari chianciri?
CICCIO Chi sacciu Forsi a rimproverasti
CONCETTA No, affattu.
CICCIO Ninu, sai cosa tu?
NINO (Sempre pi imbarazzato)No, Bedda Matri.
16
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Perci, fu cc, a vidistiru tutti dui e non vaccurgistiru ca chianceva?
CONCETTA Ju a visti sulu ppi n mumentu.
CICCIO (A Nino)Macari tu a vidisti sulu ppi n mumentu?
NINO (Tradendosi)No, veramenti
CICCIO (Cominciando a perdere la pazienza)A vidisti o non a vidisti?
NINO S, a visti, parramu n pocu e poi
CICCIO E poi?
NINO Nenti, si nni jvu.
CICCIO Ci cuntasti na cosa cummuventi finu a falla chianciri?
NINO Ma chi dici, principali? Ju barzelletti cuntu!
CICCIO Ninu, vo fari, forsi, comu fici nta favula a to cullega cicala ca saccaparrau tuttuchiddu ca i furmicheddi avevunu ricugghiutu a suduri di frunti? Ma ju non sugnu a furmicula ca assuppa senza reagiri. Ju cauci ti nni dugnu finu a quannu ti fai trasiri in testa u proverbiu ca dici: Impara larti e lassa li fimmini da parti! (E lo insegue minaccioso fino a farlo scappare dalla comune)
S I P A R I O
17
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
ATTO SECONDO
La stessa scena. E trascorsa una settimana dallazione del I atto. Sono le quattro del pomeriggio. Allapertura del sipario don Ciccio sdraiato sulla poltrona e dorme, illuminato da una luce bianca, ma, allapparire di Concetta, la luce si colorer per mettere in risalto linizio del sogno.
SCENA PRIMA
Ciccio solo e poi Concetta.
CICCIO (E sdraiato sulla poltrona davanti alla scrivamia, con la testa reclinata e le bracciapensoloni. Dorme beatamente, russando rumorosamente, ma agitandosi di tanto in tanto nervosamente)
CONCETTA (Entra dalla sinistra e, scorgendo il marito addormentato, gli si avvicina e losveglia) Cicciu, Cicciu rusbigghiti ca tardu si fici!
CICCIO (Svegliandosi)Chi ura su?
CONCETTA I quattru.
CICCIO I quattru? E pirch mi rusbigghiasti ora?
CONCETTA Tu si senza pinseri! E quattru non avevi a essiri nta lavvucatu ppa firma ducompromessu da vigna di Piscivarrili? Spicciti annunca a nuddu trovi e sfumunu macari stautri soldi!
CICCIO Non si fa oggi u compromessu. Fu rimannatu a luned.(Va alla scrivania e cerca tra lecarte che vi sono sparse sopra) A propositu, unn?
CONCETTA Chi?
CICCIO A copia du compromessu. A pigghiasti tu? Era cc, supra a scrivania.
CONCETTA Non nnhaju pigghiatu ju.
CICCIO Unn, allura? Ju cc a pusai, ammenzu allautri documenti.
CONCETTA E, allura, ha essiri ddocu. Cercala bona.
CICCIO Non ci nn cc. Vidi unni a mpurtusasti ca tu si chidda ca fa scumpariri ogni cosa!
CONCETTA Adduniti nto casciolu, alli voti a mittisti dd.
CICCIO (Apre il cassetto e guarda)Infatti cc, ma ci a mittisti tu, pirch ju cc supra a lassai.
CONCETTA Sempri mia a culpa!
CICCIO A propositu, sha vistu don Pasqualinu Prezzaventu?
18
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA No. Vinni, inveci, u patruni di casa.
CICCIO E chi vuleva?
CONCETTA Chi puteva vuliri? I soldi di laffitu.
CICCIO Ma si ci desi lautru jornu?!
CONCETTA Dici ca non ci dasti tutti.(Ciccio non risponde)Pirch non ci dasti si lavevi isoldi?
CICCIO Non laveva.
CONCETTA Non avevi i soldi di don Pasqualinu e di ddu clienti di Catania? CICCIO Non laveva cchi.
CONCETTA Ti mittisti a jucari nautra vota o lottu?
CICCIO Mi desiru cincu nummira ca havi assai ca non nesciunu e c a probabilit ca nesciunue pigghiamu i miliuna.
CONCETTA (Ha uno scatto dira e gli si avventa contro)Ti mangiassi u cori, ncoscienti canon si autru!
CICCIO ( Si svincola, afferra la moglie per le braccia e la scuote a lungo)Ahu, i manu mi jsi?Vidi ca sti bullenti spiriti ti fazzu passari ju!
SCENA SECONDA
Don Pasqualino, detti e poi Rusidda.
PASQUALINO (Entra e scorge i due che litigano. Immediatamente si precipita a separarli)Calma, signuri mei! Chi su sti cosi tra maritu e mogghi?
CONCETTA (Con le lacrime agli occhi)U sta vidennu vossia comu mi tratta? Mi metti i manudincoddu!
CICCIO Accuss finu? I manu dincoddu ti misi ju? Chiuttostu si non mi scansava in tempu, miscicavi a facci ccu ddugnazza longhi!
PASQUALINO E bonu ora, faciti paci e non si nni parra cchi.
CICCIO Chissa na vipira!
CONCETTA U sta sintennu? Tuttu chissu pirchi ci ricordu u beni.
CICCIO Cchi manu nta locchi mu ricordi u beni?
PASQUALINO Ma chi diciti? Vostra mogghi vi vuleva fari na carizza
CICCIO Ppi vossia i carizzi si fannu ccu lugna di fora?
19
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA Mi si fa cuntari chi nni fici di soldi da sinsalia.
PASQUALINO No, no, ppi carit, non mi ci mmiscati a mia nellaffari vostri!
CICCIO Chiddu ca dicu macari ju: chi ci nteressa a don Pasqualinu di fatti mei?
CONCETTA Accuss saccorgi quantu si incoscienti!
PASQUALINO Signuri mei, maviti a cridiri, non ci tegnu a canusciri laffari vostri. A mia mibastunu i me pinseri. E poi, comu si dici: tra mogghi e maritu, non ci mettiri u jtu!. Ca ognunu purtamu a nostra cruci!
CONCETTA Ju lhaju purtatu ppi vintanni e ora mi stancai!
PASQUALINO E chi ma vuliti fari purtari a mia?! Signuruzza, mi basta a mia, specialmentiora ca so maritu mi misi ddautru pulici in testa.
CICCIO Vossia ma lassa parrari ca cchi tardu ci passa ogni cosa. CONCETTA Troppu comudu fussi ppi tia! Cchi tardu nuatri ni facemu i cunti!
CICCIO (Sbottando)Ahu, ora basta ca mi facisti siddiari ppi daveru!(A questo punto arrivaRusidda che reca un bidoncino dolio; si accorge della lite dei genitori e interviene)
RUSIDDA Pap, mamma, semu e soliti? Com ca ogni vota ca vegnu cc, vi trovu sempri ca visciarriati?
CICCIO Rusidda, fammi u favuri: portatilla dd banna a to matri, prima ca fazzu n spropositu!
PASQUALINO S, s, signurinedda, sa purtassi dd banna. Livamu loccasioni.
RUSIDDA Mamma, jemuninni dd banna.
CONCETTA Pirch vinisti? Figghia, nta sta casa quantu cchi picca ci po veniri.
RUSIDDA Ti purtai cincu litri dogghiu ca tu manna a zia.
CONCETTA Camina in cucina ca u travasamu.(Via a destra)
PASQUALINO Bah, bah, bah, non ci vegnu cchi cc! Com ca ogni vota ca vegnu, vhaju aspartiri?!
CICCIO Ci dumannu scusa, non succeder cchi. Chiuttostu, mha dari cumanni? PASQUALINO Vinni ppi concludiri ddaffari.
CICCIO (Fraintendendo)E pirch tutta sta prescia? Mancu si stavumu scappannu!
PASQUALINO Vi pari ca nascii aeri?Sittantanni haju e vita mi nni resta picca, ormai.
CICCIO Ma chi dici? Ppi cinquantamila liri tira fora sti discursi di morti?
20
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PASQUALINO Don Ciccio, di quali affari capisturu?
CICCIO (Candidamente)Du restu da sinsalia cavanzu.
PASQUALINO Boni vi sapiti fari laffari vostri!
CICCIO Oh, bella, non mi ristau a dari cinquantamila liri? Chi fa, su scurdau?
PASQUALINO Vui vi scurdastiru u nostru pattu.
CICCIO Quali pattu?
PASQUALINO Oh, dicu Mangiati pani scurdatu? Non ristamu ca vhaju a dari n saccu difrumentu e nautru di favi?
CICCIO Havi ragiuni, non ci pinsava cchi. Vossia, per, maveva fattu prijari. Ca chistu stavapinsannu: u mannau San Jusippuzzu sta matina a don Pasqualinu! Varda ca mi leva dimbrogghi! Accuss non parrunu cchi dda cimicia di cuddaru du patruni di casa e dda lingua malefica di me muggheri!
PASQUALINO (Per eludere il discorso)Stava pinsannu ca oggi ha veniri a me casa me niputiSanta e, si non mi spicciu, non mi trova Vah, ni parramu nautru jornu. Vi salutu.
CICCIO E n mumentu! Vossia sulu mi po livari di stu mpicciu.
PASQUALINO Poi ni parramu. Ora haju primmura.
CICCIO Non a voli sapiri a risposta di dda picciotta?(Suonano alla comune)
PASQUALINO Viditi ca stanu sunannu.
CICCIO Vossia mi lassa sunari. Perci
PASQUALINO Non giustu fari aspittari a genti arredi a porta. Ppi ddaffari non c fretta. Niparramu nautru jornu. (Via di corsa dalla comune, mentre entrano Carmelo Isaa e Isidoro Camposanto)
SCENA TERZA
Carmelo Isaa, Isidoro Camposanto e don Ciccio.
CARMELO (Entrando insieme ad Isidoro)C primmissu?
CICCIO Prego, saccumudassiru.
CARMELO Semu cc i parenti da zita, puntuali comu n raloggiu svizziru. Ci prisentu a mecumpari Sidoru.
CICCIO Tantu piaciri.(Si stringono la mano)Vinni ppa risposta?
CARMELO Comu daccordu.
21
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
ISIDORO Me cumpari pigghiau na cotta di chidda speciali.
CARMELO E la sacrosanta virit. Dunca, don Cicciu, chi risposta mi duna?
ISIDORO Ni putemu jri a spiegari?
CICCIO Ancora no.
CARMELO Non ci ha parratu?
CICCIO Havi na simana ca ci travagghiu Per, avissi bisognu di nautri du jorna di tempu,pirch a cosa non ancora matura.
ISIDORO E chi su pira ca shannu a maturari?
CARMELO Mi dicissi na cosa: ci fu rifiutu?
ISIDORO Si ci fu rifiutu a facemu finiri a campusantu!
CICCIO Si calmassiru ca non ci nni fu rifiutu.
CARMELO Allura, pirch voli ancora tempu?
CICCIO Ppi fari vugghiri a pignata.
ISIDORO A pignata? Quali pignata?
CICCIO Chidda du matrimoniu.
ISIDORO E chi maccu?
CARMELO Non staju capennu nenti. Mi cuntassi ppi filu e ppi segnu comu jvu a facenna.
CICCIO (Asciugandosi il sudore dalla fronte)Comu ristamu ccu vossia, ju parrai ccu so matri,ci esposi a quistioni, ci dissi qualerunu i so ntinzioni Idda, a matri, non ca si dimustrau cuntraria, ma prima di dari na risposta, si voli cunsigghiari cchi parenti.
CARMELO E quantu ci voli ppi stu cunsigghiu: n misi, du misi?
CICCIO E chi sacciu?
ISIDORO Si non u sapiti vui, cu lha sapiri?
CICCIO Non u sacciu quannu torna so figghiu di suldatu.
CARMELO Chi centra so figghiu?! So figghiu chi parenti?
CICCIO Ma pirch, secunnu vossia, chi unu stranu?
CARMELO Aspittassi, mi facitissi capiri. Ci dissi ca ha turnari so figghiu?
22
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CARMELO Sissignuri, accuss mi dissi.
CARMELO E quannu torna?
CICCIO Chi sacciu? Partu chinnici jorna arredi.
ISIDORO Nsumma, non c spiranza, allura?
CICCIO Dici ca ppi comora, ca non c so figghiu, non si senti disposta CARMELO Perci, non si nni fa nenti?
CICCIO Apprizzau, per, assai assai a proposta di matrimoniu, anzi u mannau a ringraziari
CARMELO E ccu sti belli paroli mi ntisi liquidari? A Carmelu Isaa, per, non tantufacilmenti su levunu dattornu!
ISIDORO Cumpari, damicci na lezioni!
CICCIO Ma chi dici? Donna Lucia mi dissi ca, quannu torna so figghiu di suldatu, si nni parra.
CARMELO Non nnhaju pacienza. U matrimonio si fa ora e, vistu ca non si po fari ccu bonu, sifa ccu curru!
ISIDORO Bravu a me cumpari Carmelu! Ora s ca stati ragiunannu di omu danuri. CARMELO Don Cicciu, ma fuju!
CICCIO Comu, sa fuj?! Ci pari na cosa semplici? Ci voli u cunsensu da carusa
CARMELO Non ci voli nenti. Ccu lajutu so e di me cumpari Sidoru sar n jocu.
CICCIO Ma ci pensa e conseguenzi?
ISIDORO Si quistioni di soldi, me cumpari non bada a spisi.
CARMELO Basta ca mi organizza na fujtina a regola darti.
CICCIO Ci fazzu osservari ca non na semplici fujtina: sequestro di persona.
CARMELO U chiamassi comu voli, basta ca ma fa purtari intra dumani.
CICCIO Intra dumani?! Ma non possibili.
ISIDORO Si non vi ci vuliti mmiscari, turnatici i soldi a me cumpari e nuatri ni rivolgemu adautri.
CICCIO Non ca non mi ci vogghiu mmiscari E ca ddi soldi ca mi desi non ci bastunu ppichiddu cavemu a fari.
CARMELO Modestamenti, vi dissi ca non badu a spisi.
23
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Mi vidi ca ci costa tanticchia salata pirch ju, personalmenti, non mi pozzu esporri;sugnu canusciutu nto paisi e, perci, haju a ricurriri a genti di fora via ca si fannu pagari a caru prezzu.
CARMELO Cc c n miliuni e nautru tantu ci nni cunsigna me cumpari Sidoru a cosa fatta.
CICCIO Va beni. Si ricurdassi ca sar n sequestru di persona.
CARMELO Non si preoccupassi; massumu ju tutta a responsabilit. E ora mi spiegassi comuhavi ntinzioni dagiri.
CICCIO Dumani, e setti di matina, mi si fa truvari nta chiazza da Matrici, ca ci fazzu truvarilamici mei. Quannu a picciotta nesci da Missa, vossia ci fa n signali a lamici mei e metti a machina in motu. Iddi sannu chiddu ca hannu a fari. Quannu avr a zita intra a machina, si nni po jri cantannu ca, du restu, mincaricu ju.
CARMELO Dumani, e setti in puntu, sugnu nta chiazza.
CICCIO A dumani, allura, e tanti auguri.
CARMELO A dumani.(Via dalla comune)
ISIDORO Don Cicciu, nuatri ni videmu dopu loperazioni.
CICCIO A Dio piacendo.(I due via)
SCENA QUARTA
Detto e poi Concetta e Rusidda.
CICCIO (Chiamando)Cuncittina! O Cuncittina!
CONCETTA (Dallinterno)Chi c ancora? Chi ti manca?
CICCIO Veni cc quantu tintuppu sta vucca di meli!
CONCETTA (C.s.)Non pozzu veniri. Vacci tu, Rusidda, vidi chi voli.
RUSIDDA (Entrando)Chi voi, pap?
CICCIO Non vogghiu a tia.
RUSIDDA A mamma sta travasannu logghiu.
CONCETTA (Entra, asciugandosi le mani nel grembiule)Chi c?(Alla figlia)Tu passi apigghiari dopu u biduncinu, quannu torni du cullegiu.
RUSIDDA Va beni. Mi nni pozzu jri?
CONCETTA Sta attenta, a mamma.
RUSIDDA Non ti preoccupari. Ni videmu cchi tardu. Ciao.(Via)
24
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA (Dopo che Rusidda uscita)Si po sapiri chi voi di mia?
CICCIO (Buttando i soldi con enfasi sul tavolo)Cc c n miliuni, paga il padrone di casa edisponi del resto.
CONCETTA (Incredula)Di cu stu miliuni?
CICCIO Di to soru a monica! Di cu po essiri? Nostru!
CONCETTA E di unni ti vinni?
CICCIO Mi calau du celu! Di unni mi puteva veniri? Lho guadagnato.
CONCETTA Tuttu nta na vota?
CICCIO No, a rati!
CONCETTA E comu fu? Chi vinnisti?
CICCIO A stuppa di matarazzi. Quantu si gnuranti! Lho guadagnato col mio intelletto! CONCETTA Comu?
CICCIO Col mio ingegno, col bernoccolo!
CONCETTA Ccu binoculu?
CICCIO S, ccu cannucchiali!
CONCETTA Si po sapiri dunni ti vinniru tutti sti soldi?
CICCIO Fici n affari e mi pagaru a sinsalia.
CONCETTA E chi vinnisti u feudu di Valcurrenti o a campana rossa da Matrici?
CICCIO U vidi? Chiddu ca tu chiami tintu sinsali ti sta dimustrannu ca capaci di guadagnariun miliuni nta na vota e tempu nenti. E, si tu cullaburassi, i guadagni putissiru essiri cchi cuntinui e consistenti.
CONCETTA E cavissi a fari?
CICCIO A facci sempri risulenti quannu ci su i clienti.
CONCETTA Ju a ruffiana non a sacciu fari.
CICCIO Tu non ha fari a ruffiana. Ha essiri sulu cchi compiacenti.
CONCETTA E non voi ca mi portu a lettu?
CICCIO Tavissi a siccari a lingua!
25
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA Ma non ti nnaccorgi di quantu si riddiculu?! U vo capiri ca ccu stu misteri simori di fami!
CICCIO E u misteri di me patri e di me nannu e ppi mia sacru. Comu si purtaru avanti iddi,prima o poi, mi portu avanti macari ju.
CONCETTA Erunu autri tempi. Quannu campava to nannu e to patri non cera u progressu cac ora. A genti si suseva ccu scuru e, appena scurava, si jeva a curcari, accuntintannusi di n piattu di favi e di n pezzu di pani e cipudda.
CICCIO Per, si stava megghiu pirch si mangiava tutta robba genuina.
CONCETTA Ma in quali munnu campi? La vita, caro mio, non si fermata ai tempi di topatri e di to nannu, ca scanuscevunu chiddu ca succideva nto munnu, pirch non sapevunu n leggiri e mancu scriviri. Ora, basta girari na manopula da televisioni ppi sapiri, nto stissu mumentu, chiddu ca sta succidennu a milli chilometri di distanza.
CICCIO Bella soddisfazioni sapiri ca u munnu sta jennu a catafasciu, oppuri sapiri ca a gentisammazza lunu ccu lautru ppi na mangiata di soldi!
CONCETTA Chistu succedi pirch ancora c genti comu a tia ca si ostina a teniri locchi chiusidi fronte al progresso. Ca rapili locchi na bona vota, leggili i giurnali, talala a televisioni! Accuss taccorgi ca lomu non cchi schiavu delle tradizioni e delle abitudini; sinsignau a caminari sulu; pu finalmente fare una libera scelta della propria vita per migliorare e progredire. Oggi non si campa cchi dillusioni o di fantasia; per vivere bisogna lavorare e guadagnare. Perci,
inutile recriminare; questa la realt: o travagghi o mori di fami. E ricorditi ca non hai cchi nenti di vinniriti; ddi quattru cusuzzi ca ti lassau to patri, havi n pezzu ca ti vinnisti.
CICCIO Non nni potti fari a menu. Ma vedrai ca, sa rota torna a furrari du giustu versu, milaccattu nautra vota.
CONCETTA Havi vintanni ca ripeti stu discursu e ancora semu cchi morti di fami di prima.Si non era ppi me soru Pruvvidenza ca nha vinutu ncontru nei mumenti difficili, mu vo diri comu avissimu pututu jri avanti?
CICCIO To soru ha fattu u so duviri.
CONCETTA Ah, era duviri so crisciri dda criatura di nostra figghia, mannalla e studi e dutallappi quannu si marita? U duviri tu lavevi ca si u patri!
CICCIO Ju haju fattu chiddu ca haju pututu. A rubbari non ci pozzu jri.
CONCETTA U vidi? Quannu ti sentu parrari accuss, mi veni di fari cosi da pazzi! U vocapiri ca ccu stu misteri non si po campari?! Jri dappressu e cristiani, comu a don Pasqualinu Prezzaventu, ppi n miserabili saccu di favi, tempu persu!
CICCIO Ma, si propriu ora, thaju dimustratu ca si po guadagnari n miliuni tempu nenti!?
CONCETTA Chista lunica musca janca nta vintanni ca semu nsemi. Tha cuntintari,inveci, n miliuni na vota o misi, ma ppi sempri.
26
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO E chi misteri avissi a fari?
CONCETTA Unu cchi adattu ai tempi doggi.
CICCIO Ora mu spirimentunu apposta ppi mia!
CONCETTA Cicciu, ascutimi na vota ppi sempri. Certi voti, per larmonia e la serenit dellafamiglia e per il bene di chi si ama, shannu a fari dei sacrifici e, se necessario, delle rinunzie, macari si tuttu chistu comporta un cambiamento della propria vita. Ricorditi ca hai na figghia ca criscu senza ca tu ti nnha accurgiutu, ma ora havi bisognu di tia Pensa ca to muggheri ancora picciotta e non era abituata a sta vita di stenti e sha duvutu abituari ppamuri e ppi forza
CICCIO Quantu siti esagirati i fimmini!
CONCETTA Cicciu, stai attentu ca a pacienza havi un limiti e ppi mia stu limiti arrivau.
CICCIO Ma di chi ti lamenti? Chi mi po rimproverari?
CONCETTA Di chi mi lamentu? Di tuttu chiddu ca non haju avutu, mentri gi cera abituata!Chi ti rimproviru? I dispiaciri e i colliri ca mhaju agghiuttutu nta sti vintanni di matrimonoiu! E ti pari nenti? Ju sugnu stufa di sta vita miserabili, pirch non haju mai canusciutu tanticchia di benessiri e di serenit; non haju mai avutu comprensioni; non haju mai avutu nenti. E sulu Diu sapi di quantu affettu haju bisognu. Ppi tia, inveci, haju statu sempri comu un oggettu qualunqui ca nha fattu tuttu chiddu ca nha vulutu, mentri macari ju haju unanima e n cori e, perci, haju bisognu di essiri amata e disidirata!
CICCIO (Alzando la voce)Oh, ca mi stunasti ccu sta musica! Finiscila e lassimi in paci!
CONCETTA S, mi nni vaju annunca scoppiu! Ma stai attentu ca qualchi jornu mi nni vaju ppisempri e ti nni fazzu pentiri ppi quanti fila di capiddi hai in testa! (Via a destra)
CICCIO E vatinni, vatinni! Sfoghiti i caluri a nautra banna!(Non potendosi sfogare conalcuno, prende a calci una sedia. Qualche istante di pausa, poi dalla comune appare Nino)
SCENA QUINTA
Nino e detto.
NINO (Entrando)Principali, ssa benedica. Chi tardu?
CICCIO Sta agghiurnannu ora. Tu, o minziornu, non po fari a menu di curcariti, veru?
NINO Pirch, a vossia non ci cala u sonnu?
CICCIO Ju dormu additta e ccu nocchiu sulu. Tu, inveci, si non si fanu i cincu non ti sa susiri.
NINO Principali, ca stava facennu n sonnu accuss bellu ca non mi faceva cori diarrusbigghiarimi. Quannu me nanna mi chiamau, ci ristai accuss mali ca fici di tuttu ppaddurmiscirimi nautra vota, ma u sonnu bellu non turnau cchi e, allura, mi susii. Vossia mha scusari; cosi ca capitanu na vota ogni tantu.
CICCIO Qualchi jornu, si mi fai sautari u ghiribizzu, ti jettu ammenzu a na strata.
27
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
NINO Veramenti, ppi chiddu ca mi duna, mi cunsuma. Ca me nanna chissu mi dici sempri:
Ninu, vidi ca resti ammenzu a na strata su principali ti licenzia!.
CICCIO Malu accrianzatu, tu miritassi ppi daveru! E ca sugnu ginirusu
NINO Annunca e, poi, mi voli troppu beni. Pirchissu ca non sapi stari senza di mia.
CICCIO Lassamu perdiri, vah Chiuttostu, ju staju niscennu, cc pensicci tu cc.
NINO Va beni, principali, mi si nni va tranquillu.(Ciccio via per la comune, mentre Nino siedealla scrivania e sfoglia il giornale)
SCENA SESTA
Concetta e detto, e poi Rusidda.
CONCETTA (Dopo qualche tempo appare dalla destra)Unn me maritu?
NINO E jutu fora.
CONCETTA Tu dissi quannu torna?
NINO Nonsignura, ma cridu ca si curnuci n pocu.
CONCETTA Tu stai arrivannu ora?
NINO S, n mumentu fa.
CONCETTA E pirch accuss tardu?
NINO Maddurmiscii.
CONCETTA E facisti n sonnu ntirissanti
NINO Vossia comu u sapi?
CONCETTA (Siede)U ntisi.(Pausa, poi provocante)A cu tinsunnasti?(Nino non risponde)A bella di setti veli, senza veli dincoddu?
NINO Nonsignura, a na fimmina vera minsunnai.
CONCETTA Si era nto sonnu, non puteva essiri vera.
NINO Ppi mia era comu si fussi vera pirch, chiddu ca pruvai, mu ricordu comu si fussi statuveru.
CONCETTA E cu era sta fimmina? A canusciu ju?
NINO Cu puteva essiri?(Guardandola con intenzione)Non su mmagima?
CONCETTA Ninu, semu e soliti? Non megghiu ca tu levi stu pinseru da testa? Non cipinsari cchi.
28
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
NINO Non nni pozzu fari a menu.
CONCETTA Ti sforzi pinsannu ad autru.
NINO Ma pirch mi voli fari soffriri? Ci prova gustu?
CONCETTA Tu soffri? E u dici ccu sta facci?
NINO Chi havi a me facci?
CONCETTA Mi fa capiri ca ti piaci jucari ccu focu.
NINO Ebbeni s, minnamurai di vossia, staju mpazzennu, non nni pozzu cchi! Comu ci upozzu fari capiri?
CONCETTA Non parrannuni cchi.
NINO Ma ju ppi vossia facissi qualunqui cosa. Si vossia voli, ci pigghiu a luna e ci a portu eso pedi!
CONCETTA Quantu si fucusu!
NINO Sissignura, nto me cori c u focu di lEtna e u me sangu vugghi comu a lava cascinni da muntagna!
CONCETTA E stu focu ppi tutti i fimmini?
NINO No, ppi vossia sula! Non mi cridi?
COCETTA Una, nelle mie condizioni, non pu credere alle lusinghe, annunca ci resta scottata.
NINO - Ma non na lusinga, lo giuro! Vossia lo sa bene quanto ho sofferto anchio per tutte lepene ca ci ha fattu patiri so maritu. U sacciu ca vossia non felice.
CONCETTA Lassamu stari stu discursu.
NINO No, ne dobbiamo parlare perch la verit. Che cosa ha avuto vossia dalla vita? E stataderubata degli anni pi belli della giovinezza senza alcuna ricompensa. Dalla fanciullezza passata di colpo alla maturit, accanto a un uomo ca ci puteva veniri patri!
CONCETTA Ma ccu tia fussi ancora peggiu, pirch ju sugnu cchi granni di tia ed invecchiuprima. E poi, comu restu ju, quannu ti stufi di mia, povira e pazza?
NINO Io non mi stufer mai perch non mi potr mai saziare di vossia ca mi trasu nto sangu!
CONCETTA Dici accuss pirch ancora non thaju dittu di s. Poi, quannu avrai ottenuto chidduca desidiri, ti passa tuttu lentusiasmu.
NINO Ppi mia sar diversu, po stari tranquilla.
29
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA No, Ninu, lassamu perdiri, non cosa Tu mi piaci, non dicu di no, ma ju sugnumaritata, haju na figghia signurina, non mi pozzu pirmettiri di perdiri a so stima. Non fussi cchi capaci di talialla nta facci. Lassamu perdiri
NINO E, inveci, no!(Lafferra e labbraccia. Concetta, prima resiste, poi hanno il sopravvento isensi e ricambia labbraccio. A questo punto, inaspettatamente, arriva dalla comune Rusidda)
RUSIDDA (Vede i due abbracciati, stretti luno allaltra e rimane sbalordita. Per un momentonon riesce a pronunciare parola, poi, piena di furore, inveisce contro i due) Tu e Ninu, amanti?!E ju ca vi vuleva beni cchi assai da vita mia! Ora vi odio! Non voglio pi vedervi! Vi odio! (E scappa via dalla comune, mentre Concetta e Nino restano immobili come automi)
S I P A R I O
30
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
ATTO TERZO
La stessa scena. E il mattino successivo allazione del 2 atto, ma continua ancora il sogno. Le luci, pertanto sono ancora colorate.
SCENA PRIMA
Ciccio solo e poi don Pasqualino.
CICCIO (E in ansia e passeggia nervosamente)Quantu ci metti ppi veniri? Da chiazza a ccsu du passi! (Apre la finestra e si affaccia per vedere) Ancora non si vidi. Bah, non mi ci mettu cchi nta naffari simili, non vogghiu moriri dinfartu! (Finalmente si sente suonare il campanello alla comune) Cc , menu mali! (Va ad aprire, ma alla vista di don Pasqualino, resta deluso) Ah,vossia ?
PASQUALINO (Entrando)Allura, cui? Jeri non mi dicistiru ca aveuru a risposta di ddapicciotta? E ju turnai.
CICCIO Mi dispiaci, don Pasqualinu, ma ora staju aspittannu n clienti.
PASQUALINO Don Cicciu, stamu jucannu o scarrica varrili? Jeri mi vuleuru tratteniri ppi forzae oggi, inveci, mi scarricati?
CICCIO Peggiu ppi vossia ca jeri non vosi aspittari!
PASQUALINO Jeri aveva primmura pirch aveva a veniri me niputi santa. Sta matina, inveci,sugnu libiru da ogni impegnu.
CICCIO Ora sugnu mpignatu ju.
PASQUALINO Vui non siti mpignatu, vui siti mpignusu! Mi vuliti fari a mpenna?
CICCIO Maria Santissima, non si tratta di mpenna. E ca, di n mumentu a nautru, ha veniri unclienti importanti. Vossia ha aviri tanticchia di pacienza e turnari cchi tardu oppuri dumani.
PASQUALINO Havi na simana ca mi faciti fari viaggi e ancora mi purtati e longhi? Dicitimialmenu si di s o di no, accuss mi mettu u cori in paci.
CICCIO Don Pasqualinu, po essiri gi di s o di no sa picciotta a vossia mancu lha vistu? Caprima lha vidiri, poi ci ha piciri e poi sha nnamurari.
PASQUALINO Bonu, Cicca! A stu puntu semu? Chissu du piciri e du nnamurari vuinon mi lavivati dittu!
CICCIO Cera bisognu ca ci u diceva? Si suttantenni, no?
PASQUALINO Ma comu? Vui ma dastiru ppi cosa fatta A quantu mi facistiru capiri, parevaca stava spasimannu, ca non videva lura di maritarisi
CICCIO E chistu veru.
PASQUALINO Allura mi canusci?! Sinnamurau di mia?!
31
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Nonsignuri, non u canusci ancora.
PASQUALINO Allura, chi ca veru?
CICCIO Ca sta spasimannu e non vidi lura di maritarisi.
PASQUALINO Ccu mia?!
CICCIO Nonsignura, in generali.
PASQUALINO Ccu n generali?
CICCIO No, ccu n colonnellu.
PASQUALINO Nsumma, ccu cu si voli maritari?
CICCIO Ccu nuddu.
PASQUALINO Non si voli maritari? Ma, allura, chi mincucchiastiru?
CICCIO Don Pasqualinu, non megghiu ca vossia torna cchi tardu?
PASQUALINO Ahu, non cangiati discursu. Spiegatimi stu fattu.
CICCIO Ccu vossia ci voli a pacienza di Giobbi! Ci vosi diri ca non spasima ppi unu inparticolare, ma in generale. Cio, non vidi lura di maritarisi pirch havi quarantanni e non , perci, na picciridda; e poi pirch china di vita e senti u bisognu di fari u matrimoniu. Vossia mi capisci, no? O ci lhaju a diri cchi chiaru?
PASQUALINO E chi c megghiu occasioni di chista? Ju stu bisognu u sentu macari, nimaritamu e non si nni parra cchi.
CICCIO Va beni, don Pasqualinu, poi ni parramu.
PASQUALINO E pirch non nnavemu a parrari ora?
CICCIO Allura vossa ntontiru! Ci ho pregato che aspetto un cliente importante. Vossia mitorna cchi tardu e sar a sua completa disposizione.
PASQUALINO Ma si tornu cchi tardu, a putemu jri a vidiri?
CICCIO Poi ni parramu.
PASQUALINO No, mi laviti a diri di sicuru, accuss ju mabbersu e mi vestu pulitu.
CICCIO Non c bisognu, ci po veniri accuss ca bonu .
PASQUALINO Chi centra, autru vistutu pulitu, cca varva fatta, autru vistutu di jurnata.
CICCIO Pirch, a varva non lhavi fatta?
32
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PASQUALINO S, assira ma fici. Ma ci fazzu dari nautra passata di rasolu accuss non sividunu i pila janchi, e mi fazzu spruzzari tanticchia di profumu. (Fa il gesto relativo)
CICCIO Comu voli fari fa.
PASQUALINO Allura, ma faciti canusciri ppi daveru?
CICCIO Ppi comora mi si nni va.(Si sente suonare alla comune)Cc ! Don Pasqualinu, cibaciu i manu. Ni videmu cchi tardu.
PASQUALINO Non cridu ca mi faciti fari nautru viaggiu persu?
CICCIO Mi si nni va ca cchi tardu ci jemu.
PASQUALINO (Si avvia, poi si ferma)Dicitimi na cosa: Ci u portu n mazzu di ciuri?(Suonano ancora)
CICCIO (Impaziente)Va beni. Mi ci u porta, basta ca si nni va.
PASQUALINO Chi mi cunsigghiati: rosi o jalofuri?
CICCIO (Quasi gridando)Ju ci purtassi crisantemi, ma a vossia! Si nni voli jri, si o no?
PASQUALINO Va beni, mi nni staju jennu, basta ca non faciti vuci.(Si avvia, poi alla porta siferma) Chi diciti vui: non megghiu ca ci portu n mazzu di jalofuri ca durunu cchi assai ecostunu cchi picca?
CICCIO Comu voli fari fa Mi ci porta n mazzu di jalofuri, di rosi, di rapanelli, basta ca milassa in paci!
PASQUALINO Vi salutu, vah, stativi bonu A cchi tardu.
CICCIO A cchi tardu possibili!(Lo accompagna alla porta e lo spinge fuori. Poi, fa entrareIsidoro Camposanto)
SCENA SECONDA
Isidoro e detto.
ISIDORO (Entrando)Don Cicciu, benediciti.
CICCIO Finalmenti! Mha fattu stari ccu larma satata.
ISIDORO Oh, e pirch?
CICCIO Comu, pirch? Non su mmagina? Ci pari ca avemu fattu n jocu?
ISIDORO Si vhaju a diri a virit: ppi mia ha statu n jocu. Ju mhaju divirtutu.
CICCIO Ju, no.
ISIDORO Non faciti u tragicu! Ppi mia, putissimu cuminciari daccapu.
33
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Certu, vossia chi ci aveva di perdiri? Scummettu ca sa visti di luntanu.
ISIDORO Per, era prontu ad interveniri in qualsiasi mumentu.
CICCIO Eccu pirch saddivirtu: si visti u spittaculu da prima fila comu o tiatru. Ppi mia,per, non fu a stissa cosa pirch sugnu ancora supra i spini.
ISIDORO Oh, la Peppa! Mancu si eruvu vui u zitu!
CICCIO Lartefici du sequestru, per, fui ju. Ma non a purtamu cchi e longhi: comu jvu? ISIDORO Semu cc.
CICCIO Ju sugnu macari cc e semu tutti dui cc.
ISIDORO E, allura, ci putemu calari a pasta.
CICCIO Oh, chi havi u sbaddu sta matina? Mi cuntassi comu finu.
ISIDORO Nenti vi dissiru i picciotti?
CICCIO Ppi prudenza ci dissi di non veniri cc.
ISIDORO Ma i pagastiru?
CICCIO Si i soldi non ci dava anticipati, non si ci avissiru misu nta laffari.
ISIDORO Comunqui, non stati in pinseri ca jvu tuttu a meravigghia: sa purtau.
CICCIO (Con un sospiro di sollievo)Menu mali, vah!
ISIDORO Vi scantauru ca a fujtina non avissi rinisciutu?
CICCIO E torna, parrina e ciuscia! U voli capiri ca fu sequestru di persona? E, si si veni a sapiri,ninni jemu tutti in galera.
ISIDORO (Divertendosi per la paura di don Ciccio)E chi ci fa? Ni mangiamu a sbafu u panidu Guvernu!
CICCIO Ahu, ju patri di famigghia sugnu: muggheri e figghia haju!
ISIDORO ( C.s.)Non vi preoccupati ca si sapissiru arrangiari: fimmini su!
CICCIO Ahu, don Cosu, o comu schifu vi chiamati, non ci riditi ca non c nenti da ridiri!
ISIDORO E bonu, quantu siti tragicu! Ppi na cosa di nenti!
CICCIO A vui pari.
ISIDORO Comunqui, stu piriculu non c. Vi putiti rassicurari ca tuttu funziunau alla perfezioni.
34
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO I picciotti foru tempestivi?
ISIDORO Comu n raloggiu svizziru. Sigueru listruzioni alla lettera. Unu cuntrullava a genti canisceva da chiesa, mentri lautru aspittava u signali di me cumpari Carmelu. Appena tirminau a missa, a carusa ccu so matri nisceru di lultimi, e menu mali pirch, si niscevunu nsemi a fudda, puteva finiri a campusantu.
CICCIO Ju pensu, inveci, ca cchi confusioni cera e cchi facili era lagganciu.
ISIDORO Era peggiu. Accuss, inveci, ebbiru tuttu u tempu di affirralla e nfilalla intra amachina di me cumpari ca partu a tuttu gas.
CICCIO E a matri?
ISIDORO Capprima ristau ntuntuta, poi cuminciau a fari schigghi ca pareva na lupa firuta, manuddu si risicau ad interviniri. Comunqui, dd cera macari ju, prontu cca tufa.
CICCIO Cca stufa?!
ISIDORO S, ccu termosifoni! Cca pistola, no?
CICCIO Vah, menu mali ca non ci fu sconzu! Ora jemu o nostru: i purtau i picciuli?
ISIDORO Comu dccordu: deci carti di centumila liri.(Gliele consegna)Cuntrullatili.
CICCIO Staju in fiducia.
ISIDORO Levu lincomudu, vah E si aviti ppi manu qualchi bella carusa adatta a mia,facitammillu sapiri. Ju, per, a vogghiu cca cammisa dincoddu e si havi macari a pilliccia di supra, tantu megghiu!
CICCIO Mi dispiaci, ma nta stu paisi i fimmini a pelliccia ci lhanu di sutta! Mi si sta beni esempri a disposizioni di don Carmelu e di lamici so. (Isidoro via. Ciccio si sfrega le mani per la soddisfazione, controlla i soldi, poi va alla scrivania, apre un cassetto chiuso a chiave, tira fuori una scatola dal fondo del cassetto e vi ripone i soldi. Rimette la scatola al suo posto e richiude a chiave il cassetto) Mi dispiaci ca non c me muggheri quantu ci frigava sti soldi mussu mussu! (A questo punto, si spalanca la porta dingresso ed entra precipitosamente donna Provvidenza)
SCENA TERZA
Provvidenza e detto.
PROVVIDENZA (E stravolta e mostra i segni di una grande agitazione. Ha i capelli indisordine e gli occhi rossi di pianto) Latri! Assassini! (Cade affranta su una sedia)
CICCIO Chi fu, Provvidenza?
PROVVIDENZA Non si potti campari cchi nta stu paisi!
CICCIO Chi successi?
PROVVIDENZA Delinguenti, si meritunu a fucilazioni!
35
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Ma cu su sti latri e delinquenti?
PROVVIDENZA Non u sacciu Non i canusciu
CICCIO Chi ti ficiru?
PROVVIDENZA Ma scipparu du vrazzu.
CICCIO A borsa?
PROVVIDENZA No, quali borsa! A borsa cc lhaju!
CICCIO Chi ti scipparu, allura?
PROVVIDENZA Non pozzu parrari Staju trimannu tutta!
CICCIO Calmiti e cuntimi chi fu.
PROVVIDENZA Comu voi ca mi calmu dopu chiddu ca successi?!
CICCIO Ma chi successi? Si po sapiri?
PROVVIDENZA A Rusidda!
CICCIO Macari idda fu scippata?
PROVVIDENZA No! Com ca non capisci nenti. Si rubbaru a Rusidda! CICCIO Ma tu dicisti ca ti scipparu na cosa du vrazzu. PROVVIDENZA E idda era a braccettu!
CICCIO Me figghia?(Improvvisamente ha un sospetto)Ddu lazzaruni fu!
PROVVIDENZA Cui?
CICCIO Ninu Cicala. Iddu aveva pusatu locchi supra di Rusidda.
PROVVIDENZA Chi ci ncucchi? Non fu iddu. A Ninu ju u canusciu. Non capaci di purtarisina fimmina. Tuttu chiacchiri .
CICCIO E quannu fu?
PROVVIDENZA Ora, a nisciuta da missa. Mi desiru n muttuni, mi ficiru arrivari n terra e sapurtaru.
CICCIO E cu erunu, i vidisti?
PROVVIDENZA Du furasteri.
CICCIO E a nfilaru intra na machina russa?36
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PROVVIDENZA S, e tu comu u sai?
CICCIO (E annichilito e comincia ad imprecare contro se stesso)Oh, lu besria! Oh, lucretinu! E ju ca crideva! Ma, allura, a matri viduva? E gi, non si viduva tu?
PROVVIDENZA Certu ca sugnu viduva, ma chi centra?
CICCIO Macari ddautra viduva
PROVVIDENZA Cui?
CICCIO Lautra matri; muta ca staju ragiunannu.
PROVVIDENZA Ragiunannu? Sta niscennu pazzu!
CICCIO (Non le bada)Certu, cunfrunta. Si chiama Rusidda macari idda
PROVVIDENZA (che comincia a perdere la pazienza)Ma di cu sta parrannu?
CICCIO Di Rusidda, a figghia da bonarma di don Pippinu Fucili, chidda ca sta allatu achiesa da Matrici.
PROVVIDENZA Chi stu pastizzu? Macari ju staju allatu a chiesa
CICCIO Sulu ca tu stai a parti di sutta, mentri idda sta supra. E macari chistu cunfrunta.
PROVVIDENZA Ma chi significa stu discursu?
CICCIO Ora capisciu pirch donna Lucia nsisteva a dirimi di non aviri vinnutu ogghiu acummircianti furasteri!
PROVVIDENZA Unn me soru? Megghiu ca parru ccu idda ca ccu tia non si po ragiunari.
CICCIO Non c to soru, niscu a matinata.
PROVVIDENZA E, allura, inveci di perdiri tempu in discursi sconclusionati, nesci e cerca di fariqualchi cosa ppi dda criatura! (Suonano alla porta. Ciccio va ad aprire: Arriva don Pasqualino)
SCENA QUARTA
Don Pasqualino e detti.
PASQUALINO (Appare alla comune con un mazzo di garofani rossi in mano. E vestito anuovo, impomatato e lisciato per bene) C primmissu?
CICCIO (Contrariato)Oramai ca trasu
PASQUALINO Ju sugnu cc.(Scorge Provvidenza)Oh, cummari Provvidenza, benediciti.
PROVVIDENZA Ssa benedica, don Pasqualinu. Chi di matrimoniu oggi?
PASQUALINO S e no. Don Cicciu mha fari canusciri na picciotta.(A Ciccio)Ninni jemu?
37
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Don Pasqualinu, mha scusari, ma haju chiffari.
PASQUALINO Chi nautra scusa? Ora vi facistitu lisciu!
CICCIO Non na scusa, Bedda Matruzza. Non ci pozzu veniri.
PASQUALINO A stati purtannu troppu a longu ppu me carattiri! Antura mi dicistiru cchitardu, ora mi diciti ca non po essiri Nsumma, mi stati tinennu appisu nta laria!
CICCIO Vossia mha cridiri: non u mumentu.
PASQUALINO Don Cicciu, ju sugnu supra i spini: arrivamicci, accuss marrizzettu.
CICCIO Ci staju prijannu ca non ci pozzu veniri. Haju cosi cchi mpurtanti a cu pinsari.
PASQUALINO Mi vuliti fari ancora stricanacchi? Ma facistiru custari cincumila liri di ciuri,dumila liri di varva, ppi non diri di ddi cincucentu liri di mancia ca ci appi a dari ppi na spruzzata di acqua profumata.
PROVVIDENZA Cicciu, spicciti; vidi ca a cira squagghia ppi dda criatura!
CICCIO Don Pasqualino, vossia mi deve scusare
PASQUALINO Ju di cc non mi movu si prima non mi diciti di s.
CICCIO Non pari ca a zita sugnu ju!?
PASQUALINO Non schirzati e ricurdativi ca a prumissa un debitu.
CICCIO (Che comincia a perdere la pazienza)Ma u sapi ca vossia ncurtu?
PASQUALINO E chi ci voli? Mi basta na mossa.
CICCIO Ora ci fazzu macari u ballettu, accuss facemu u variet. Vossia mi si nni va, ppifavuri, ca chistu non u mumentu.
PASQUALINO E va beni! Cc ci su dumila liri U sapeva ca era quistioni di prezzu!
CICCIO Mi non si sforza ca ci po calari a vaddira.
PASQUALINO Avanti, vi dugnu cincumila liri. Vogghiu essiri ginirusu, basta ca ni nni jemusubitu ca i ciuri non durunu finu a dumani e poi facemu mala cumparsa.
PROVVIDENZA Ma ppi cu sta picciotta, ppi so niputi?
PASQUALINO Chi centra me niputi! Ppi mia !
PROVVIDENZA Non ci hanu bastatu du muggheri ca si nni voli pigghiari nautra?
PASQUALINO Cara, cummari Pruvvidenza, quannu si ancora chini di forzi, i fimminipiaciunu sempri. Nunca, don Cicciu, vi diciditi?
38
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Allura, propriu ntontiru vossia!
PROVVIDENZA Ma comu, nha vurricatu dui muggheri, ni voli vurricari nautra?
PASQUALINO Chista picciotta.
CICCIO E sar idda a vurricallu!
PASQUALINO Quannu arriva u me tempu. Ppi comora ci fazzu fari figghi in sichitanza.
CICCIO Ca era machinetta.
PROVVIDENZA Don Pasqualinu, vossia ha scusari, ma semu troppu frasturnati. Nautru jornume cugnatu sar a sua completa disposizioni.
PASQUALINO Ma nuatri ci putemu stari menzura.
CICCIO Comu ci lhaju a fari capiri ca non u mumentu. Si fujeru a me figghia.
PASQUALINO A signurina Rusidda si nni fujvu? Brava, brava daveru! Mi nni congratulu!
CICCIO I condoglianzi vossia mha fari. Ppi mia un lutto.
PASQUALINO Non laviti a diri. Ricurrenzi allegri su chisti, specialmenti quannu lhannu fattuppamuri.
PROVVIDENZA Ca quali amuri e brodu di ciciri! Sa rubbaru!
CICCIO Sequestru di persona fu!
PASQUALINO E pacienza, ma viditi ca tuttu saccomuda. Comunqui, si vi pozzu essiri utili CICCIO Grazii, don Pasqualinu, ma ormai non c cchi nenti da fari.
PROVVIDENZA Chi significa? Comu u sai ca non c cchi nenti da fari? Chiuttostu, nonperdiri autru tempu, prima ca ppi daveru non ci sar nenti da fari.
CICCIO Ti dicu ca inutili. E furasteri e sa unni sa purtau.
PROVVIDENZA Allura, tu u sai cu ?! U canusci?!
CICCIO Purtroppu s.
PASQUALINO E, allura, putiti fari qualchi cosa.
CICCIO Nenti pozzu fari.
PROVVIDENZA E si accuss tranquillu? Tu non mi dici a virit. Chi c sutta? CICCIO (Cattedratico)Il destino!
39
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PROVVIDENZA Mi ci u dici vossia ca a stura dda figghia sta suffrennu i peni dellinfernu.
PASQUALINO Don Cicciu, di vostra figghia si tratta. Datici ajutu.
CICCIO Ma chi pozzu fari ju, poviru diavulu!
PROVVIDENZA Nesci, tinformi unni sa purtau e a cerchi.
CICCIO (Non badandole)Chi a vita?! Havi quarantanni ca fazzu u sinsali, procacciannuaffari di ogni geniri ed haju patutu a fami; ora, nveci, ca sbagghiai, ci vadagnai du miliuni!
PASQUALINO Non vhaju caputu. Chi vuliti diri?
CICCIO Vossia ha sapiri ca nto munnu ci su cristiani e poviri diavuli. I primi su cchifavuruti dalla sorte pirch, di qualunqui latu si votunu, trovunu sempri n santu ca li pruteggi. Hannu bisognu, mintemu, di soldi? Si votunu a manu ritta e fannu un ternu siccu o lottu. Non volunu pavari na tassa? Si votunu a manu manca e subitu trovunu a scappatoia ppi non pavalla. I poviri diavuli, inveci, ca poi sunu menu diavuli di cristiani, hannu vogghia di furriarisi di tutti i lati, si trovunu sempri davanti na porta sprangata e n muru lisciu autu tri metri. Cercunu di rapiri dda porta, ma non ci rinesciunu; cercunu, allura, di scalari u muru abbrancicannusi macari cchi denti, ma quannu stannu ppi supirallu, ci sciddica u pedi e ammiscunu n terra. Ritentunu, ma tempu persu. Quannu, poi, sunu allestremu delle loro forze e stannu ppi rinunziari, finalmenti dda porta si rapi sula. E la salvezza E la fine di ogni sofferenza! Fannu lultimu sforzu, tirunu tuttu u ciatu ca si ritrovunu in corpu e si precipitunu ppi trasiri, ma a porta si chiudi allimprovvisu e ddi poviri diavuli ci sbattunu u mussu!
PASQUALINO (Che finalmente ha capito lantifona)E propriu veru, aviti ragiuni!
PROVVIDENZA Sintemu unni vo arrivari?
PASQUALINO Nenti, arrivau. Non u sintistiru ca ntappau u mussu?
PROVVIDENZA Vossia mi non simmisca.(A Ciccio)Ccu mia parra: chi voli significari tuttustu discursu?
CICCIO Ca ppi campari, n poviru diavulu custrettu a mpignarisi lanima dopu, ca senzavulillu, sha vinnutu macari laffetti cchi cari!
PROVVIDENZA Ora capisciu chi erunu tutti sti furriati! Ta vinnisti a to figghia, veru? Eppi quantu ta vinnisti, patri snaturatu?
PASQUALINO Ma chi jti pinsannu, donna Provvidenza?
PROVVIDENZA Non lha caputu ancora vossia ca sa vinnu? Ppi du miliuni sa vinnu!
PASQUALINO Ma non po essiri Chi jti dicennu?
PROVVIDENZA Non u vidi ca non havi u curaggiu di smintirimi?
CICCIO (Per giustificarsi)E stata na coincidenza. Non u sapeva ca si trattava di me figghia!
40
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
PROVVIDENZA (A don Pasqualino)U sta sintennu?(Poi, a Ciccio)Ma ju ti denunziu! Timannu in galera! Comu a putisti distruggiri na famigghia? Comu a ruvinasti na criatura? Fai, almenu, u tentativu di salvalla! Vo cercala salvici lanuri!
PASQUALINO Don Cicciu, jemuninni. Ci vegnu macari ju.
CICCIO Aviti ragiuni. Forsi ancora c spiranza!(Si avvia a destra, verso la camera da letto)
PROVVIDENZA Ma unni vai? Vo perdiri ancora autru tempu?
CICCIO Mi vo pigghiu a pistola. Non si sa mai!(Via per tornare subito dopo)
PROVVIDENZA Lassala stari a pistola ca po essiri piriculusa!
PASQUALINO Stati tranquilla ca ci sugnu ju. Non succedi nenti. A pistola sa porta a scopuintimidatoriu. E megghiu essiri armati nta sti circostanzi.
CICCIO (Rientra con la pistola e una lettera. E sconvolto. Di colpo scoppia in una risata)
PROVVIDENZA (Non comprendendo)Niscisti pazzu? Ti pari ca u mumentu di ridiri?
PASQUALINO Don Cicciu, chi vi piagghiau?
CICCIO (Mostrando la lettera)Nautra fujtina ci fu!(Porge la lettera che donna Provvidenzaprende e legge in silenzio, restando esterefatta, mentre Ciccio dal riso passa ad un pianto accorato)
PASQUALINO (Non sa spiegarsi quello che sta succedendo. Guarda ora luno, ora laltra, poisfila dalle mani di donna Provvidenza la lettera che legge ad alta voce) Seguo il mio destino e
Nino, luomo che amo. Forse sar ancora felice. Non cercarmi; inutile. Ti raccomando Rusidda. Perdonami, Concettina. (Anchegli resta sbigottito)
CICCIO (Sempre piangendo)E non c da ridiri?!
PROVVIDENZA Signuri, ni stati castiannu ppi tutti i nostri piccati?
CICCIO Mia a culpa! Ju sugnu a causa di tutti sti disgrazii! E megghiu farla finita!(Siporta la pistola alle tempie. Don Pasqualino e donna Provvidenza intervengono, cercando di disarmarlo. Breve colluttazione con battute a soggetto, fino a quando Ciccio riesce a liberarsi dai due e a premere il grilletto. Allo sparo, le luci si spengono e la luce resta completamente al buio, durante il quale don Pasqualino e donna Provvidenza scompaiono dalla scena, facendo scomparire la pistola, la lettera e i fiori, mentre Ciccio va a posizionarsi sulla poltrona come allinizio de secondo atto)
SCENA QUINTA
Ciccio solo, poi Concetta e Rusidda.
CICCIO (La scena torna ad essere illuminata con luci chiare per mettere in risalto il ritorno allarealt. E abbandonato sulla poltrona con la testa reclinata e le braccia pensoloni. E solo e sta dormendo, ma si deve avere limpressione che sia morto a causa dello sparo)
CONCETTA (Entra piuttosto concitata, dando limpressione di essere tornata a causa delladisgrazia del marito. Gli si avvicina e lo chiama accoratamente) Cicciu! Cicciu!
41
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO (Finalmente la sente e risponde con un fil di voce)Tu si? Turnasti? CONCETTA Cc sugnu, mi senti?
CICCIO (Sempre nella stessa posizione)Sugnu ancora vivu?
CONCETTA Susiti.
CICCIO Non pozzu Chiamatimi u parrinu.
CONCETTA Ccha fari ccu parrinu?
CICCIO Mi vogghiu cunfissari Chiamulu ca ti pirdunu!
CONCETTA Mi pirduni?!
CICCIO S, di tuttu Tuttu sacciu A truvai a littra!
CONCETTA Quali littra?
CICCIO Chidda ca mi lassasti supra u cantaranu. S, Cuncittina, mia a culpa di tuttu. Nonsono stato un buon marito ppi tia. Avevi ragiuni a jratinni dintra, ma ti pirdunu si tu pirduni a mia!
CONCETTA (Cascando dalle nuvole)Stai durmennu ancora? Ju non haju nisciutu dintra. CICCIO (Sorpreso, alza la testa)Ha statu intra tu?
CONCETTA Certu. Vuleva jri nti me soru, ma poi pinsai ca ci vaju dumani a matinu.
CICCIO (Si alza e si palpa tutto)Non haju nenti, allura? Non successi nenti?
CONCETTA Ma ccaveva a succediri?
CICCIO (Non volendo farle capire niente per non apparire ridicolo)Nenti, nenti E dimmi nacosa: Rusidda sha vistu?
CONCETTA Dd banna .
CICCIO Dd banna?! Ma, allura? Chi ura su?
CONCETTA I cincu e menza.
CICCIO Di duminica?
CONCETTA No, di sabutu.
CICCIO (Ancora pi sorpreso)Sabutu?! Si sicura ca oggi non duminica? CONCETTA E sabutu e dd banna c ddu clienti di Catania, don Carmelu Isaa. CICCIO E dimmi nautra cosa: a Rusidda nenti ci ha succidutu?
42
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA Chi ci aveva a succediri?
CICCIO No, nenti(Poi, come parlando a se stesso)Fu, allura, n bruttu sonnu?! CONCETTA Vah, susiti e vidi chi voli.
RUSIDDA (Apparendo dalla comune)Pap, spicciti ca don Carmelu havi primmura.
CICCIO (Allapparire della figlia si commuove. Le si avvicina e labbraccia)Rusidda,figghiuzza mia!
CONCETTA (Lo guarda senza comprendere)Ma chi ti successi oggi? Pirch tutti sti stranizzi?
CICCIO Varda chi fai, Cuncittina. Dd banna, nto casciolu du cantaranu, ci su sarvati
centumila liri, i pigghi e ci duni a don Carmelu Isaa.
CONCETTA Ci torni? E u patruni di casa?
CICCIO Non ti preoccupari ca i truvamu chiddi ppu patruni di casa.
CONCETTA Non si fa u matrimoniu?
CICCIO Non mi ci vogghiu mmiscari cchi nta staffari. Ci dici a don Carmelu ca ci va aparrari iddu.
CONCETTA Ma non n piccatu? I beddi centumila liri ca si puteva pavari u patruni di casa!
CICCIO Fa comu ti staju dicennu.
CONCETTA Ju non ci vaju.
RUSIDDA (Prontamente)Ci vaju ju?
CICCIO No, tu no! Prima ca succedi chiddu ca minsunnai!
CONCETTA E va beni, ci vaju ju. Videmu comu va a finiri: a cu ti pava, ci torni i soldi, a cunon ti pava, non ci dumanni!
CICCIO Mauttai ccu stu misteri, non lha caputu ancora?
CONCETTA E chi vo fari ormai alla to et?
CICCIO Cangiu misteri.
CONCETTA E quali, si non sa fari autru?
CICCIO Fazzu a vardia notturna.
RUSIDDA Ppi non dormiri a notti?
43
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CICCIO Appunto, non vogghiu dormiri, n a notti e mancu o jornu, accuss non fazzu autribrutti sonni!
SCENA SESTA
Nino e detti.
NINO (Arriva felice, agitando una ricevuta di una giocata al Lotto)Principali, nisceru tutti pari!
CICCIO Cu niscu?
NINO I nummira!
CICCIO Quali nummira?
NINO A cinchina ca ni jucamu nta rota di Palermu. Nisceru tutti e cincu! Principali, semuricchi!
CICCIO Ninu, sta dannu i nummira o tu nsunnasti macari tu?
NINO Non mu nsunnai. Staju vinennu da Ricivitoria du Lottu ppi cuntrullari i nummira casunu esposti fora e visti ca nisceru. Principali semu ricchi! Nattocca cchi di menzu miliardu allunu!
CONCETTA Veru ? I nostri guai fineru finalmenti?
CICCIO Ora i soldi ppu patruni di casa ci sunu. Anzi naccattamu a casa accuss ni livamulincubu di pavari laffittu.
CONCETTA U sta dicennu ppi daveru?
CICCIO Maria Santissima! E taccattu macari tutti lelettrodomestici ca hannu spirimintatuaccuss non ti strapazzi cchi. Tu, Rusidda, ti nni veni a stari ppi sempri ccu nuatri
RUSIDDA E a zia Provvidenza?
CICCIO Si voli, si nni po veniri a stari cc macari idda; oppuri, a facemu maritari ccu donPasqualinu Prezzaventu. Non bona sta pinsata?
CONCETTA Me soru non si voli maritari cchi.
CICCIO A cunvincemu. Don Pasqualinu tanticchia gnirriusu, ma n bellu partitu.(Pausa)Ninu, a tia, inveci, ti licenziu S, mi vogghiu livari u sfiziu di licinziariti, accuss, finalmenti, ti metti in propriu. Per, ti permettu di corteggiari a me figghia
RUSIDDA (Con un grido di gioia)Pap!
CICCIO Non vulevi chistu? E poi diciti ca sugnu tirannu!
RUSIDDA (Abbracciandolo)Si u cchi bravu pap du munnu!
44
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
CONCETTA E u maritu cchi ballaccheri, ma cchi affiziunatu ca na muggheri po disidirari!(Labbraccia a sua volta)
NINO - E u soggiru cchi modernu ca ci po essiri! A propositu,(Prendendo Rusidda per mano)ci permetti di farimi na passiata ccu Rusidda cavemu tanti cosi di dirini?
CICCIO Chi si pazzu? Su dici nautra vota, ti rumpu i canneddi di jammi!(Poi, spinge lafiglia verso il giovane) Avanti, ppi sta vota facitivi sta passiata, ma nta strata principali unni tutti
viponu vidiri. E, si qualcunu si fa meravigghia, dicitici ca Cicciu u bersaglieri e so muggheri Concetta su du genitori moderni!
NINO E RUSIDDA Grazii, pap!(Via, mano nella mano)
CONCETTA Cicciu, tu scurdasti ca dd banna c don Carmelu Isaa ca, a stura, nirvusu?
CICCIO Veru , ci vaju ju e ci fazzu passari i nervi.
CONCETTA Stai attentu ca chissu piriculusu.
CICCIO Non ti preoccupari ca tutta vucca. Fa u sbruffuni pirch havi i soldi, ma ju nnhajucchi assai diddu e si si pirmetti di diri menza parola superchi, u pigghiu a cauci unni non ci batti u suli!
S I P A R I O
Belpasso Villaggio Le Ginestre, 13 settembre 1970.
Giambattista Spampinato
Via Orto Limoni, 60 95125 CATANIA
Tel. 095.436657 Cell. 338.6374574
45
SENSALERIA PER CORNA! 3 atti di Giambattista Spampinato
46
- Questo copione è stato visto:


