Si sapi unni si nasci ma ‘un si sapi unni si mori

CI VINI O NORD

SI SAPI UNNI SI NASCI MA UN SI SAPI UNNI SI MORI

COMMEDIA IN 3 ATTI DI

MARIA LORENZA CARUSO (LAURA)

POSIZIONE SIAE: 226342

E- MAIL: lauracaruso75@libero.it

TEL: 329/3867887

GENERE COMICO

NUMERO ATTI: 3

PERSONAGGI: 5 M e 6 F

MARIA

PASQUALE

ANGELO (loro figlio)

MICHELA (loro figlia)

GIOVANNI (cugino di Pasquale)

PEPPE (figlio di Giovanni)

PEPPINA (sorella di Pasquale e moglie di Vincenzo)

VINCENZO (fratello di Maria)

NONNA CROCE (mamma di Pasquale e Peppina)

CONCETTA (mamma di Giovanni)

CATERINA (fidanzata di Peppe)

1 ATTO

Anni ottanta. La scena ambientata nel salotto di Pasquale e Maria. La casa arredata bene nonostante la famiglia non sia benestante. Sono in scena: Pasquale, Maria, nonna Croce, Angelo e Michela.

PASQUALI:(suonano alla porta, Pasquale va ad aprire, Giovanni suo cugino; due anni prima si era trasferito al Nord con la famiglia) Oh! Tal cu cc cca! Cump, quannu arrivasti?

GIUVANNI: Ah bonasira, bonasira a tutti. Arsira arrivavu. Quantu massittu ca sugnu stancu. Stu viaggiu ntrenu,mi stucc mmizzu.Troppi uri cci vonnu.Vuantri, cumu iammu? (rivolto al cugino) Ti truvu mmicchiutu, cumu mai? Tuttu a pustu?

PASQUALI: A pustu pi modu di diri. Purtroppu cca si va nnarriri caru cumpari.

GIUVANNI: Ah, s?

PASQUALE: E pi forza, na vota ca u travagliu scarsi. E sinceramenti parlannu, caru cumpari, stari spranza da iurnatedda, da simanedda, veni dura. Fino a quannu unu virdi un ci fa casu, ma quannu lanni accumincianu a passari...

GIUVANNI: Ah, mi spiaci veramenti.

PASQUALI: Puri pi cci fari pigliari ddu diplomu a ma figliu Angilu, haiu vistu i surci virdi; chi vua travagliannu a iurnata. Ma lassammu perdiri, usa cumu cca, no?!

GIUVANNI: Certu ca u sacciu. Pirchissu fici a valiggia e mi nni ivu o Nordi.

PASQUALI: Ogni vota chaiu vistu a ta matri,a za Cuncittina, chaiu addumannatu sempri di tia. Ih, cumu ti truvi? Cunta cocchi cosa.

GIUVANNI: (esagerando) Ah! Benoni! Penza ca ia un mhaiu firmatu propria di travagliari, pirchissu un haiu pututu scinniri. U primu annu avia accucchiari li feri, pua accatta a casa, ma figliu chi studiava nzumma na vota pi na cosa, na vota pi nantra, passaru du anni.

PASQUALI: Beni beni, sugnu cuntenti.

GIUVANNI: Caru cumpari, devo dire ca fu veramenti fortunatu. Doppu du iorna ca arrivavu, sappi ca circavanu cristiani ntre na fabbrica, e chi ti puzzu diri timpu du uri ca ci ivu pi chiediri informazzioni, mi chiamaru pi sapiri siddu vulivaaccuminciari unnumani.

PASQUALI:S, mi lavia dittu ta matri. E cumu travagliari o Nordi?

GIUVANNI: Ah, sapissitu! Hannu na precisioni ssi pulintuna, nenti a chi vidiri cu nantri tirruna. Vi cuntu chista:<<un iurnu prima daccuminciari, u responzabbili mi convoc e maddumann i documenti, a misura da maglietta e u nummaru di scarpi. Ristavu di scemu. Quali documenti? Chi cridi ca sogno un malo cristiano. Io sogno una persona pulita, carrispunnivu.

PASQUALI: Bunu facisti.

GIUVANNI: E mmeci no, caru cumpari. Mavia stari mutu!Chiddu mi tali scioccatu e mi dissi: <<No no, ma cosa ha capito, mi servono i suoi documenti: carta didentit, patente e stato di famiglia, per avviare la pratica di assonzione>>.

PASQUALI: Pirch chi cuminasti, chi facisti dd ncapu?

GIUVANNI: Ma cavia cuminari scimunitu?!

PASQUALI: Chi sacciu? Lassoluzioni un si duna a i delinquenti?

GIUVANNI: Assonzioni, cretinu! Assonzioni no assoluzioni.

PASQUALI: Ah! E chi vol diri?

GIUVANNI: A chi thanna mmazzari! Chi vol diri assonzioni, un nnu sa? Vol diri ca mi vuliva ngaggiari.

PASQUALI: Ngaggiari?

GIUVANNI: Gnach! Pirchissu ci sirvianu i documenti, pi mi mittiri in regola. O Nordi, caru cumpari, un fannu cumu a cca cabbon ca ti fannu travagliari. Ddsi fannu li cosi seri.

PASQUALI: Ah! Ma dimmi na cosa, ci isti vistutu cu dda maglietta fitusa cavi trentanni ca ta mitti e ddi scarpi di to patri, av?

GIUVANNI: Ma chi dici? Ti parica sugnu accuss sprovvedutu. Chiff, un mi persuadu cumu si cappresenta davanti a un cristianu ca un si canusci? No ci ivu cu u vistitu nuvu

PASQUALI: Ah! Allura taccattastiu vistitu nuvu o Nordi? E bravu a ma cumpari.

MARIA: Miraculu!

GIUVANNI: Ma chi? Nocu tutti li grana cappa nesciri pi mi trasferiri dd ncapu, cumu mi lavia accattari u vistitu nuvu. Menumali cavia ancora u vistitu e scarpi du matrimuniu.

MARIA: Ih! Trenta e ddu vintottu. Aviatu fattu tantu, chi ci vuliva accattariti un vistitu nuvu?

GIUVANNI: A pirch un era nuvu? Misu di na vota sula?

MARIA: Na vota sula? Tu mittisti: pu to matrimuniu, pu matrimuniu mia e di Pasquali, pu vattisimu, cumunioni e crisima di ta figliu, di Michelina e Angilu,i ma figli. Pua aspetta aspetta pu matrimuniu di Pippina e Vicinzu, pi lanniversariu di nozzi doru da za Cruci ma soggira, e pi finiri, pu funerali di ddu bonarma du ma soggiru!

GIUVANNI: Comunque era nuvu nuvu! Pirch ia ogni vota chi lhaiu usatu, lhaiu appinnutu nnu guardarrobbi, biddu pulitu. Mancuna vota lhaiu lavatu, propria pu nnu fari rovinari.

PASQUALI: A mu magginu caviatu a pariri biddu.

GIUVANNI: Stati tranquilli. Certu a diri a verit, fici tanticchia di fatica pi tratteniri a panza davanti au responsabbili da fabbrica, per aviavu a vidiri chi pariva biddu, un figurinu

PASQUALI: Talmenti figurinu ca chiddu taddumann u nunnaru di scarpi e a misura da maglietta, ci facisti pena

GIUVANNI:(interrompendolo) Cretinu ti lassavu e cretinu ti truvavu! Un capisci nenti. Ma chi nni sa tu cumu si stila dd ncapu.Se mi facete parlare, vu spiegu.

ANGILU: Fate pipinu, fate.

GIUVANNI: Cumu?

ANGILU: Fate si dici no facete.

GIUVANNI: A fate, facete o stessu . Percio Sudi, quannu unu ava ghiri a travagliari, si mitti i robbi cchi scarsi chi avi e chiddi nuvi si li sarva pi festi, pi la missa,pi li pricissioni.Mmeci, o Nordi, soprattuttuntre certi pusti di travagliu ci voli puriluniformi, pirchissu maddumannaru li misuri.

TUTTI: Ah!!!

MICHELA: E a vossia cha dettiru luniformi ziu?

MARIA:(rivolta alla figlia) Zittuti!

GIUVANNI: Immediatamenti. Senn un mi facianu accuminciari a travagliari.

MARIA: Nentidimenuun ti facianu accuminciari senza divisa? Esaggerazioni!

PASQUALI: A siddu a mia, mavissiru addumannatu na divisa pi ogni travagliu chaiu fattu, astura mavissi cunzumatu.(alla moglie) Penza Mar, ci lavi a divisa di viddanu?

MARIA: Picchissu un cera bisugnu di divisa ca ci lha stampatuna facci ca si viddanu!

NONNA CRUCI: Arraggiuni avi, Maria.

PASQUALI:(rivolto alla mamma) M, ma chi dici vossia?

NONNA CRUCI: Zittuti, i mugliri hannu sempri arraggiuni!

PASQUALI:(rivolto al cugino) Tra du diavuli cumu si nni po nesciri nangiuliddu. Chi fa ci lavi a divisa di picuraru? E chidda di muraturi? Oppuri di iadinaru? Penza penza chi cavia essiri? A cumu avia travagliari? Menumali ca simmu o Suddi. Cu un paru di canzi e na cammisa strazzata, pua fari tutti i misteri du munnu.

GIUVANNI: Ma chi centra cretinu! Cca travagli a iurnata, ia mmeci haiu un travagliu stabbili. Dd ncapu un esistinu travagli a iurnata, tutti sunnu sistimati ni li fabbrichi, nni luffici, nni li ditti e in ogni pustu di travagliu ci sunnu regoli

MARIA: Regoli, regoli, tutti chiddi ca viniti di stu Nordi, vi pavoneggiati cu sta parola. Ma pirch cca un ci sunnu videmma i regoli. Chi vivimmu cumu larmari? Regoli, regoli

MICHELA: Appuntu!

PASQUALI E MARIA:(rivolti alla figlia) Tu zittutu ca un sunnu fatti chi riguardanu na picciotta.

GIUVANNI: U vidistivu, cumu trattati sta picciuttedda? O Nordipuri li fimmini hannu dirittu a parlari ntre na discussioni difamiglia

NONNA CRUCI: Appuntu, in famiglia, quindi quannu sunnu maritati. Giustu dicisti. Ma fina a prova cuntraria, Michilina ancora schetta e perci un po parlari. Chissa a regola!

ANGILU: A vistu pip? Dicica cca un ci nn regoli.

GIUVANNI: Ah! E siddu arresta schetta chiff un parla cchi allura?

ANGILU: Dia ci nni libbera!

NONNA CRUCI E MARIA:(facendo gli scongiuri) Facimmu corna, cammanca carresta schetta, povera figlia!

PASQUALI:(ironico) Poveri nantri, siddu arresta schetta!

MARIA:(al marito) Ma chi ti nesci di mmucca?

NONNA CRUCI: Valenu!

MICHILINA:(piangendo al padre) Ma chi dici pap? Avissitu a essiri cuntenti siddu un mi maritu e arristu cu vuantri, mmeci parli accuss?

PASQUALI:(alla figlia) A veni cca babba. Chiff un fussi cuntenti sarristassitu cu nantri.(abbraccia la figlia ma fa gli scongiuri di nascosto)

ANGILU:(alla sorella) Cuntenti? Sinti, siddu un ha ntenzioni di convolari a nozzi dimmillu, cacchiappu a prima chi veni e mi maritu. Cu tava suppurtari ancora?

MICHELA: Ih! A ora mittu lannunciu nnu giornali e vidimmu chi succedi?

MARIA: Ma chi ddici? Zittuti!

PASQUALI: Chissi un sunnu discursa adatti a na picciuttedda.

GIUVANNI:(ai cugini)Chissi sunnu discursa chi si facianu centanni fa. Vergognativi!Ma quann ca vaggiornati? (rivolto al figlioccio) E tu? Cavissitu addifenniri a ta suru? Ma ha vintanni o ottantanni?

NONNA CRUCI:(interrompendolo seccata) Tal a chistu? Chi ha di diri contru i cristiani di ottantanni? Ia nnhaiu ottantunu e ancora marreggi bbona a testa. E pua parlannu papali papali, mi parica ssi reguli du Nordi ti ficiru velenu. Ti nni isti ca eratu un cristianu rispittusu e tarricampasti un pizzu di purcu!!!

GIUVANNI: Ma ia caddumannu scusa, pirch ci fu nequivucu. Ia vuliva diri ca un discursu di chissu, normali sentilu fari a un cristianu dicimmu, no anzianu, ma cumu putissi diri

NONNA CRUCI: Amminchialutu, av?

GIUVANNI: No, no pi carit. Di na certa mentalit, cultura antica, va! Ma un si po assolutamenti giustificari un picciuttiddu cumu a Angilu cavissi aviri na mentalit aperta. O Nordi, i picciutteddi cumu a Maria, o studianu o vannu a travagliari.

NONNA CRUCI: Ma cu li fimmini?!

GIUVANNI: Sissignori li fimmini

NONNA CRUCI: Pezzi di nchiappati!

MARIA: Mam!

GIUVANNI:(arrabbiato) Vabb, migliu siddu soprassediamo!

PASQUALI E MARIA:(girano per tutta la sala alla ricerca di qualcosa).

PASQUALI:(interrompendolo) Ma unni?

GIUVANNI: Ma unni chi?

PASQUALI: Unni, ncapu a chi?

GIUVANNI:(rivolto ai cugini) Ma chi circati?

PASQUALI: Tu dicisti, assettiamoci sopra. Ma unni vulissi sapiri? Un eramu gi assittati.

ANGILU: Soprassediamo dissi u zio, pap!

GIUVANNI: Ignoranti! Soprassediamo, un vol diri assettiamoci sopra

MARIA: Ancora circu! E chi voli diri, allura?

GIUVANNI: Vol diri passammuci ncapu, lassammu perdiri. Contrariamenti a chiddu chi penza a zia Cruci, li fimmini di dd ncapu, sunnu il cuore delleconomia del Nordi. Puri ma muglieri truv travagliu, e quanti sacrifici fa, travaglia fori e gestisci a famiglia...

NONNA CRUCI: Tal va, mi nni vaiu dd dintra ca chisti un sunnu discursa pi li ma oricchi. Caru Giuvanni, mi compiaciu ca si bbunu ma ti preferiva prima, quannu arraggiunavatu cumu a nantri. Salutami a ta matri e a famiglia. (va in cucina)

GIUVANNI: E chi fa saffinn? Idda po diri tuttu chiddu ca voli per!

ANGILU: Pip, un ci facissi casu a nonna accuss fatta, pua ci passa.

MARIA: Edi compatiri, ormai avi na certa et.

GIUVANNI: Certu, certu a idda la puzzu cumpatiri. Ma a vuantri ca siti ancora giovani e faciti discursa di vicchipropria no.

ANGILU: Arraggiuni avi pip.

MARIA: E ta figliu e ta muglieri, sa passanu bbuna? Cumu mai un sunnu cca?

GIUVANNI: Ah! Nenti, ma muglieri un potti scinniri pirch un avi feri, avi picca ca accuminci a travagliari.

PASQUALI: Quindi ta muglieri travaglia veramenti?

GIUVANNI: A certu! Cumu vi stava spiegannu, o Nordi un ci nn scarsizza di travagliu, e menu mali pirch un tu putissitu permettiri di ristari dintra.

ANGILU: Chi vol diri pip?

GIUVANNI: A nenti nenti, lassammu stari.

MICHILINA: E sa figliu, ziu unni ?

MARIA: Michilina, a chi tinteressa a tia?

MICHILINA: A ora mancu di Peppi puzzu addumannari? Cumu chi minteressa, un mi veni parenti?

ANGILU: Parenti alla lontana! Simmu cuscini di quartu gradu.

MICHILINA: E bb chi vol diri?

ANGILU: Eh, cara la suru, facimmu finta ca chiddu ca ninteressa a parintela

MICHILINA:(lo interrompe seccata e vergognandosi va in cucina) Cretinu!

PASQUALI:(rivolto al figlio) Ma Angilu, chi sunnu ssi discursa? Chi vuliatu diri?

ANGILU: Ah, mancu si po babbiari.

MARIA:(ha capito il discorso e rivolta al marito) Lassali stari. Cava essiri, i soliti sciarri tra frati e suru. Unnnu sa ca sunnu cumu cani e gattu; pua fannu paci. Pirch in funnu in funnu, si vunnu beni, veru Angil?

ANGILU: Ma certu.

MARIA:(rivolta a Giovanni) Tal, vaiu a priparu di mangiari pa ma soggira. Chi vua chidda anziana e ava mangiari pi forza allorariu...

GIUVANNI: Ma tantu mi nni stava innu(va per alzarsi ma Pasquale lo trattiene)

PASQUALI: Ma unni va? Assittati, ancora presti . Un pua ristari a mangiari cu nantri?

MARIA: Veru . Fazzu mangiari a ma soggira e pua pinzu pi nantri, chi dici?

GIUVANNI: No, no haiu chi fari. Ma matri mischinedda a stura sopidda quantavi chi pripara. Nantra vota macari mi firmu a mangiari. Doppudumani arriva videmma ma figliu Peppi, un mancher occasioni.

ANGILU: Pip? Siddu arresta nantratanticchia, nni po cuntari ancora cocchi cosa ca minteressa u discursu.

GIUVANNI: Veramenti aviti arraggiuni, pristuliddu ; anchi si pi mia ormai orariu di mangiari. Chi vuliti o Nordi si cena ai sette.

PASQUALI: Cumu lanziani.

GIUVANNI: Ma s, arristu ancora. Pi na vota nenti cci fa.

PASQUALI: Allura, Peppi scinni?

GIUVANNI: S, arriva lunidia matina, iddu nnavi cchi piccaredda iorna di feri. Anzi ca cci dettiru, avi picca ca travaglia.

ANGILU: Echi travagliu fa?

GIUVANNI: Ah! Ringrazziannu u Signuruzzu, truv un biddu pusticiddu. Appena si diplom cumu a tia, si misi a mannari dumanni a destra e a manca. Doppu picca,u chiamaru nna stessa fabbrica unni travagliu ia.

PASQUALI: Vidi chi fortuna!

ANGILU: Allura Peppi fa u stessu mistiri di vossia, pip?

GIUVANNI: Ma chi fa babbii! Chiddu si diplom cu massimu di voti

PASQUALI: Se pirchissu anchi ma figliu.

ANGILU: Pi chiddu chi servi?!!!

GIUVANNI: Chi dici, li studi sunnu mportanti. Chi vuliatu arristari sceccu cumu a to p?

PASQUALI: Parl u scenziatu Aistainu!

GIUVANNI: Oh! Gnoranti! A si chiama accuss si chiama?

PASQUALI: Sintimmu cumu si chiama?

GIUVANNI: Asp, u sacciu e ca nni stu momentu un mi ricurdu

ANGILU: Einstein, pap Einstein si chiama.

GIUVANNI: Eccu appuntu Einstein, ci lavia cca mpizzu a lingua! A vistu ca u diploma servi?Ia cca era un poveru muraturi, e certamenti a la ma et neca mi putiva mittiri a studiari ormai, per menumali ca mi vinni ntesta di mi nni iri.

PASQUALI: Menumali!

GIUVANNI: Dd ncapuappena accumincianu un travagliu o un cantiri,u finiscinu subbitu. Cca mmmeci... (gesticola con le mani) Nnu tragittu chi fici parrivari di mPalermu a u paisi, un mitti antru chi pirtusa, cantera cavianu accuminciatu prima ca mi nni ivu, casi arrizzulati. Arraggiuni avi Angilu, ia u capivu chi vulia diri antura, chi schifiu si nni fa cca, di ssu diploma chi si pigli?

ANGILU: Appuntu.

GIUVANNI: Mmeci Peppi avi navveniri davanti. Specialmenti ca o Nordi,ti paganu tutti puntuali. A cca, avia aspittari sempri i porci comodi da genti. E chi,si campa accuss.

MARIA: Assolutamenti no!

GIUVANNI: E chi bella soddisfazzioni quannu unu si trova mmizzu a genti e sapi parlari. Certu, un fu facilinzignarimi na lingua nova.

PASQUALI: Quali lingua?

GIUVANNI: A litagliano, scimunitu! Ma ormaiparlo in itagliano perfettissimamente.

ANGILU: Tanto perfettamente non mi pari, pip?

PASQUALI:(rivolto al figlio) E caru Angilu,u talianu chi canusci tu modernu, chiddu chi canusci ta pipinu anticu!

GIUVANNI:A chi ti parica fu facili arrivari o Nordi a la mia et. Siddu avissi saputu, mi navia ghiri trentanni prima. Ma sugnu cuntentu o stessu. Peppi avi un pusticiddu cumu loru; u pigliaru cumu responsabbili di luffici da fabbrica e guadagna i biddi sordi, saffitt a casa pi cuntu diddu

PASQUALI: Pirch, u ittasti fori?

GIUVANNI: Ma chi ittavu fori! Un capisci nenti. Al Nordi caro cumpari accossine che fanno gli giovani. Arretrato che non sei altro! Appena trovano il travaglio e hanno un stipendio sicuro se ne vanno per conto di loro.

ANGILU: Italiano perfetto!

MARIA:(dalla cucina chiama il marito) Pasqu vini cca aiutami ca ta matri saddummisc a seggia; quantu a spincimmu e a curcammu nnu littu.

PASQUALI:(alla moglie) Per ssa camurria ava finiri, chissa storia di ogni sira. Bedda Matri ca mi stuffau!

MARIA:(rientra in sala) A tu chi dici ca a fazzu cuculiari nterra pi curcarla? Si ti stuffasti tu ca si u figliu, penza penza ia ca sugnu a nora. Fa bbeni a purci, chissu u ringraziamentu. A camina pi fauri, va spingi a ta m e va curcala nnu littu.

PASQUALI:(seguendo la moglie in cucina) Almenu cci po dari a mangiari cchi picca? Avi du misi ca la spingiu e mi sintu li rini nterra.

ANGILU: (rimasto solo con Giovanni) Pip, allura ci piaci veramenti stari o Nord?

GIUVANNI: Certu, u figliuzzu, anchi si, alliniziu fu un pocu stranu. Ma pua mabbituavu e Pua siddu vidi ca li cosi funzionanu, dunni ti muvi ti muvi

ANGILU: (preoccupato) Propria cumu a cca!

GIUVANNI: Ma, ti viu proccupatu, stranu. Allet tua avissitu a essiri spinziratu, chi successi cocchi cosa ca un mi vua diri? Anchi si ormai sugnu luntanu sempri ta pipinu arristu e ricordati ca si ha bisugnu ia ci sugnu.

ANGILU: S s u sacciu pip. Veramenti haiu ununicu pinziri ntesta, ca mi sta perforannu u cervellu

GIUVANNI: Chi cci fu, cosi gravi? Mi fa proccupari.

ANGILU: Pip ia mi diplomau s, ma chi minchia mi nni fazzu di ssu pizzu di carta? Ia ci pruvavu a truvari travagliu, ma u sapimmu cumu funziona, siddu ha santi in Paradisu allura senn

GIUVANNI: Eu sacciu, u sacciu.

ANGILU: E quindi mi tocca aspittari sopidda quantu. Fina mPalermu marridducivu a dumannari, ma nenti.Va fallu capiri a ma m e a ma p stu discursu?!

GIUVANNI: Ma tu parlacci.

ANGILU: Un c virsu pipinu. U sapi nzocchi marrispunninu :<< Ih! E di chi ti proccupi na casa lha,u mangiari puruPrima o poi un pizzu di travagliuu truvi>>. U cap? Hannu sempri a risposta pronti, pi iddi tuttu normali.

GIUVANNI: Lavia caputu ca eratu proccupatu pi chissu. Chi vua ta matri e ta patri, unnnu fannu pi mali Ma sinti na cosa...ci vua viniri o Nordi?

ANGILU: O Nord? Eh, macari! Ma cumu i convinciu a chiddi du? Figurammuni! E pua cumu fazzu sulu, senza ca canusciu a nuddu

GIUVANNI: Accuss moffinni per! Cumu un canusci a nuddu? E ia nuddu sugnu? Pua stari nni mia quantu vua. Cu a calma ti circhi u travagliu e quannu tassistimi, siddu vua stari pi cuntu tua, taffittina casa.

ANGILU: Appena cci dicu a ma m e a ma p na cosa di chissa, chiddi cca davanti mi murinu.

GIUVANNI: Ma tu a pinzari pi tia. Caspitti a fari cca, quannu ta vua fari na famiglia? Quannu si vicchiu?Taiutu ia a convinciri ddi testi di cuti di ta matri e ta patri

ANGILU: E da ma nanna!

GIUVANNI: Minchia puru a vecchia amma comminciri! Sta tranquillu, u sacciu ia chiddu chi cha diri. Ma chi ficiru? (si avvicina alla porta che comunica con la cucina e chiama i compari per salutarli) Cumpari, cummari ia vi salutu ca mi nni vaiu. Quannu arriva ma figliu, vignu cu iddu.

PASQUALI E MARIA:(rientrano in sala) Chi fa ti nni va perci?

GIUVANNI: S, s, e viditica quannu vignu amma discutiri di cosi seri.

PASQUALI: Cump, chi c cosa? Chi sunnu ssi cosi seri?

GIUVANNI: Nni parlammu cu calma nantra vota, ora veramenti tardu, mi nnha ghiri. Ma, un ci pinzati, nenti di gravi

MARIA: Ih! A dinnillu ormai?! Nni fa stari cu pinziri?

GIUVANNI: Eun discursu lungu, si tratta di coccosa chi mata dari. Tantu in famiglia simmu. Arrivederci. (Pasquale lo accompagna alla porta)

MARIA:(rivolta al marito) Camma dari? Chi camma dari nantri, ma chi pazzu?!

PASQUALI: Unnnu capivu mancu ia. Ma chi carristammu a dari cosi prima chi si nni o Nordi?O Mar, ci dittimututti ddi sordi ca nni prist tannu, av?

MARIA: Ma Bedda Matri tutticci dittimu, sugnu sicura. Chi schifiu po essiri? (pensa un popoi) Ah!Ora u capivu, u sa cava essiri? Quannu mur ta patri e smuntammu a casa truvavu ddu magliuni, ca u patri di Giuvanni avia regalatu a ta patri. Tannu, cavia dittu siddu u vuliapi ricordu. Pua per mu scurdavu e un ci purtavu cchi. Iddi partiru di prescia e fin accuss. Chissu ava essiri.

ANGILU: Ma a mia mi pari stranu ca vulia diri chissu.

PASQUALI: Chi nni sa tu, ti dissi cocchi cosa a tia, Angil?

ANGILU: A mia?No no pi carit, ia nenti sacciu, nenti mi dissi.

MARIA: Vi dicu ca chissu. Tirchiusu a cumu , sicuramenti un vidia lura di viniri o paisi pi pigliarisillu.

PASQUALI: Tal, ora cci pigli accuss si cueta a testa. Tirchiusu! Cumu nnu dissi parsica ca carristammu a dari miliuna.

MARIA: E cu minchia si ricorda oraunni schifiu u ivu a mittiri? Dumani u circu, senn cu u senti, pi carit! Ora mi tocca smuntari na casa.

ANGILU: Mamm, lassa perdiri, cu tu fa fari.

PASQUALI: Chi lassu perdiri? Lha truvari. Senn chiddu pi ssa reliquia fatta di matassa di lana vecchia, a funcia tutta a vita nni teni.

ANGILU: Antru chi lana vecchia, cca na matassa di lana nova !

MARIA: Cumu?

ANGILU: No nenti, ia mi nni vaiu dd dintra.

PASQUALI: Vignu puri ia, ca sugnu stancu e mi vugliu arripusari. (tutti e due vanno nelle rispettive camere, poco dopo rientra Michela e rivolta alla madre)

MICHILINA: Si nni u ziu?! Ih! Ih! Chi dissi? Chi dissi?

MARIA: Ma cu?

MICHILINA: Ma cumu cu? Mamm, un fari finta di un capiri; u ziu Giuvanni, nenti dissi di sa figliu? Cumu sa passa, cumu sta, quannu

MARIA: Oh! Basta ca si ti senti ta patri

MICHILINA: Chi minteressa, vugliu sapiri tutti cosi.

MARIA: Basta Mari, porta rispittu! Ia sugnu ta matri.E pua chi su ssi discursa mmucca a na picciotta assinnata.

MICHILINA: Avissitu a essiri cuntenti ca un tammucciu nenti, siddu un nni dicu a tia sti cosi a cu lha diri? Av cuntami tutti cosi.

MARIA: E va bbeni. Ah, Madunnuzza Bedda, a li timpi mia li cosi eranu diversi, guai siddu marrizzicava a fari certi discursa e cu ma matri puaavissi avutu tanti di ddi vastunati, prima da ta nanna e pua du to nannu. Cumu cangiaru li timpi.

MICHILINA: M, ura ca naggiornammu cumu li fimmini du Nordi!

MARIA: E cca ci nn nantra! Zittuti, chiui ssa vucca ca siddu trasi ta patri o peggiu a ta nanna

MICHILINA: Allura mu vua cuntari o no?

MARIA: Ma dimmi na cosa, tu ci vua ancora beni a Peppi? Avi du anni ca si nni iru e tannu eravu carusi. Un mi puzzu scurdari quannu vi scopriu a parlari ammucciuni; ia pinzava ca ti laviatu scurdatu doppu tuttu ssu timpu

MICHILINA: No, un carrinisciu a livarimillu di ntesta, Dia sulu sapi quantu chaiu pruvatu, ca ogni vota ca iammu a la missa o vaiu a fari cocchi sirvizzu, haiu circatu di capiri si cocchi nantru mi lu putiva fari scurdari

MARIA:(arrabbiata) Ma cumu disgraziata cha fattu?

MICHILINA: Nenti.Vugliu diri, ca si cocchi picciuttu mha taliatu ia lhaiu taliatu pi capiri siddu mi putiva interessari

MARIA: Zittuti disgrazziata! Ma cumu parli? Manzam arriva ta patri

MICHILINA: Ma chi dissi di mali? Avi arraggiuni u ziu Giuvanni; comunque un mi piaci nuddu. Ogni vota ca taliava a qualcunu, mi pariva di vidiri a facci di Peppi.

MARIA: Ma ormai passaru du anni e chiddu p essiri zzitu

MICHILINA: Pirch, chi nni sa tu? Chi ti dissi u ziu Giuvanni?! Chi ti dissi, dimmillu!

MARIA: Nenti di tuttu chissu, statranquilla. Mi dissi sulu ca sta bbunu, cavi un biddu travagliuTal, quannu veni, caddumanni tu stessa si zitu.

MICHILINA: A cu, o ziu Giuvanni?

MARIA: No, a Peppi.

MICHILINA: S a ora mi nni vaiu o Nordi pi caddumannari.

MARIA: Un c bisugnu ca va o Nordi, pirch fa cuntu carriva. Peppi scinni dopudumani.

MICHILINA:(si siede perch si sente mancare la mamma la soccorre) Oh! Mamma! Veramenti, Bedda matri! (emozionatasi alza di scatto) Allura mi vaiu a priparu.

MARIA: Ma unni va? Ti dissi carriva lunidia, e pua neca veni subbitu cca. Cocchi sira lammitammu, accuss ci dugnu ddu magliuni. Siddu lu truvu?!

MICHILINA: S ma quannu, quannu?

MARIA: A cocchi sira, Bedda Matri ancora mancu arrivatu chiddu.

MICHILINA: Allura facimmu dopudumani sira, vabb?

MARIA: E vabb, senn chi fa a finisci tu. Ora ci mannu a dicu cu ta patri.

MICHILINA: Bedda Matri unmi pari veru! Migliu ca mi vaiu a priparu. (va in camera sua)

MARIA: Ma chi stunata! Ancora ci vunnu du iorna. A pinsarici bbona, pi cumu cuminata, migliu caccumuncia subbitu. Ca siddu voli fari bella fiura, ci nni voli timpu!

FINE 1 ATTO

2 ATTO

Sono in scena Maria e la figlia Michela; la tavola apparecchiata con ogni bene: olive, pomodori secchi, caponata, melenzane, carciofini. E poi ancora: pane, acqua, vino, insalata etc; manca la carne che verr portata poi da Pasquale.

MICHILINA:(ben vestita e ben pettinata, aspetta con ansia larrivo di Peppe) Ma quantu ci voli ancora, ma quannu arrivanu? Pulita sugnu? Quantu mi vaiu a taliu. (si dirige in camera e poco dopo ritorna) Mamma mia cumu mi cunzau malamenti! Chiss sti capiddi

MARIA: Ma chi ha, chi ha? Bedda Matri, parica ti sta innu a maritari!

MICHILINA: Eh, macari.

MARIA: Michilina muta! Chi dici? Ancora ha diciottanni.

MICHILINA: Appuntu, staiu facinnu a muffa! Mariolina, Giuseppina, Caterina, tutti hannu u zitu. Macari Carmelina, ladia a cumu , si fici zita dintra a simana passata, e ia arristavu sula

ANGILU:(entrando in sala la interrompe) E ancora nnha daspittari?!

MICHILINA: U sapia ia. (piange)

MARIA: Ma chi dici Angilu? Sempri u stessu si? Quannu dici tu a finisci.

ANGILU:(avvicinandosi alla sorella) Ma scimunita chi cci chianci? Un nnu sa ca babbiu?

MICHILINA: S, ma cu sti capiddi e sti robbi vicchi di centanni, cumu fa chiddu a taliarimi?

ANGILU: Siddu ti voli ancora, si nnadduna, sta serena

MARIA. Manzumma basta! Ricordati ca si ancora nna casa di ta matri e ta patri, cerca di purtari rispittu. Siddu manzam arrivanu ta patri e ta nanna e ti sintinu parlari accuss

ANGILU: Oh!

MICHILINA: Ma allura? (suona il campanello) Iddi sunnu, Bedda Matri e ora chi fazzu?(imbarazzata si aggira per la stanza)

ANGILU: Michil, va grapi?!

MICHILINA: Ia! Chiff tu scurdasti ca sugnu schetta?!

MARIA: Ah! Ora si schetta? E chi si schetta a commenienza? Vaiu a grapu ia. Tu nnu frattimpu, vatinni dd dintra eti va du na sciacquata a la facci. (Michela va in bagnomentre Maria va ad aprire. Entrano Giuseppe, Giovanni e Concettina con un piccolissimo, vassoio di dolci) Trasiti, trasiti.Bentornatu Pepp.

PEPPE: Grazie, grazie.

MARIA: Assittativi (si accomodano sul divano. Mariasi avvicina alla comune per la cucina e) Pasqu, putiti viniri carrivaru, porta ddi cotoletti chi sunnu ncapu a cucina. (poi) Av cumu iammu Pepp? Tuttu a pustu u viaggiu?

PEPPI: S tutto bene grazie. (appoggia il vassoio di dolci sulla tavola, poi) E Michelina come sta? Dov? Forse non in casa, uscitacon le amiche?

MARIA: Ma quali amichi e amichi, nooo! Chidda na picciotta seria, un esci sula cu lamichi. Si sta priparannu, ora arriva. Ma assittammuni a tavulinu.

(arriva nonna Croce e tutti si siedono al tavolo)Cuncittina chi mi cunti, ti viu bbona! Allura ti pass u duluri a i gammi?

CATERINA: Ma ringrazziannu u Signuruzzu, staiu meglia. Ora appi videmma sta bella sorpresa ca ma figliu e ma niputi mi vinniru a truvari e tuttu bbunu e binidittu.

PASQUALI: (Rientra con le cotolette e le appoggia sul tavolo)Bonasira a tutti. Pepp, mih! Biddu paratu a festa, e prosita...cchi grassu si, di quannu ti nni isti; e prosita veru.

NONNA CRUCI: Veramenti un biddu spicchiu ti facisti, a chi ti dunanu a mangiari a ssu Nordi?

PEPPI: In realt, tra lavoro e casa non ho tanto tempo, non mangio molto. (guardando la tavola) Niente in confronto a tutto quello che avete preparato voi! Ma Michelina?

MARIA: Arriva, arriva! Veramenti nenti priparammu, quattru cosi. Pirch, chi c cocchicosa ca un mangi? S accuss dimmillu un ti proccupari, ne ca maffinnu.

PASQUALI: A tu ti mittisti a priparari cotoletti mpanati. Putiatu priparari nantra cosa no?!

MARIA: Ih! Cavia priparari?

PASQUALI: Ah! Chisacciu... macari un pizzu di crastagniddu, tanticchia di carni di purcu.

MARIA: S, e unni lavia u crastagniddu?

PASQUALI: Ma un pizzu di purcu, nenti aviatu?

MARIA: Putia arrustiri a tia! Sicuramenti ha essiri bellu gustusu pirch mangi cumu un purcu! Ma sempri di parlari ha? Tal accuminciammu a mangiari, ca migliu.

GIUVANNI: No no, un vi stati a proccupari va beni accuss. Ma figliu vulia diri, ca c troppa robba e nantri un ci simmu cchi abbituati a mangiari ass.

MARIA:(tra s) E si vidi, sulu sulu taliannu ssu vassoiu misiru di dolci chi purtastivu.

GIUVANNI: Cumu?

MARIA: No nenti diciva, ca sti dolci chi purtastivu, migliu si i vaiu a mittu nnu frigoriferu, cus squaglianu!

GIUVANNI: Speriamu ca cci stannu. Veramenti nni vuliva pigliari cchi piccaredda, ma pua dissi, simmu ass

MARIA: Sparti! A cumu e gghi u pustu si trova(va a posarli in cucina e rientra)

GIUVANNI: Allura, ia vinnisoprattuttu, pi fari du chiacchiri e continuari u discursu di lantru iurnu

MARIA:(interrompendolo) Ma chi fici Michilina?! (si avvicina alla comune e la chiama) Michilina arricampati quannu amma mangiari a mezzannotti?!

MICHILINA:(entra in sala e rimane bloccata a guardare Peppe) Bonasera a tutti.

PEPPI: Buonasera Michelina.(lui non le toglie gli occhi di dosso)

MARIA: Avanti Michilina, assittati. (si siede)

PASQUALI:(rivolto agli ospiti) Av, chiff vaffruntati? Accuminciammu a mangiari ca macari si fici tardu e haiu pitittu.

NONNA CRUCI: A vidi quannu ca un ha pitittu tu!

MARIA:Ci lha livari sempri davanti u piattu, fussi pi iddu un finissi mai di mangiari.

TUTTI:(ridono e iniziano a mangiare,Giuseppe e Michela sono imbarazzati).

GIUVANNI: Mih! Veramenti bbuni su ssolivi, mavai scurdatu puri u sapuri.

PEPPI: Hai ragione pap veramente gustose.

PASQUALI: Pipp fammi un fauri, parla pi cumu nascisti, ca senn, un ti capimmu.

PEPPI: Scusate, ma

GIUVANNI:(ironico) Ah, chi vua figliu mia, cca arristaru fermi a lanni trenta!

PASQUALI: E chi cci vua fari Pipp, ne ca tutti hannu a possibbilit di mpararisi a secunna lingua cumu fici ta patri?! Cca simmu quattru poveri scecchi

NONNA CRUCI: (interrompendolo) Parla pi tia!

PASQUALI: E a parti ma figliu ca studi, nuddu sapi parlari bbunu u talianu.

PEPPI: Avete ragione, scusatemi laa forza di labbitudini.

GIUVANNI: Ah, chiddu mafigliu ormai na persona mportanti! E na vota ca dd ncapu un parla cchi in sicilianu

MARIA: S ma su ricorda ancora no?!

PEPPI: S certu.

ANGILU: Cca simmu in famigliaP, un c bisugnu di fari lallittratu. Si vua parlari in italianu ti pua rivolgiri sulu a mia ca ti capisciu

GIUVANNI: E a mia.

ANGILU: (prendendolo in giro) E s caru pipinu, litalianu tu lu canusci cumu i to sacchetti.

GIUVANNI:(rivolto a Angelo) Vidi, tu si ca sini un picciuttu svegliu. A propositu di stu discursu, cara Maria e caru Pasqualicumu vaccennava lantru iurnu, c na cosa ca mata dari

MARIA:(interrompendolo) Fermati, fermati un c bisugnu ca continui. Testa cueta! Arriri mi lavia scurdatu. Per mancu timpu duni! Un minutu u vaiu a pigliu. (va in camera a prendere la maglia di lana)

PEPPI: Ma dovema unni si nni a zia?

NONNA CRUCI: A pigliari na cosa.

GIUVANNI: Ancora?! Cci nn cca cosi ca mancu i putimmu finiri

PASQUALI: Ma no, ne ca apigliari cosi di mangiari.

PEPPI: Ah, menumali! Ia gi un cha fazzu cchi!

MARIA: Cumu un cha fa cchi? Mangia, ancora mancu hancuminciatu! Assaggia sta capunata.

PEPPI: No no basta, senn un mi mangiu a milanesi pua!

NONNA CRUCI: A milanisa? Perci, Maria chi fici puri a pasta cu i sardi?

GIUVANNI: No a milanisa! A milanese. O Nordi, si chiama accuss a fettina mpanata, milanese.

NONNA CRUCI: Ce, ce, ce chi cosi strani?! A stessa parola, avi du significati diversi.

PASQUALI: Ma mangiati, cumu fin vi firmastivu?

GIUVANNI: Tu dissi ia un ci simmu cchi abbituati a mangiari ass.

MICHILINA:(rivolta a Giuseppe) Ma sta caponata a fici ia!

PEPPI: Ah! Allura sesi ha facisti tu e nantru discursu(la mangia)

MARIA:(rientra con il maglione e loporge a Giovanni) Eccucca, u vidisti? Tu sarvavu pi cumu u truvavu, si cuntentu? Accuss un tamma dari cchi nenti.

GIUVANNI: E chi stu magliuni?!!!

ANGILU: (alla mamma) Tu diciva ia, ca un centrava nenti.

MARIA: Ma cumu chi ? Chissu u magliuni ca truvavu nna casa di ma soggiru bonarma. Ci pinzi, ti lavia dittu? Pua partistivu

GIUVANNI:Ah! Grazie, grazie ma

PASQUALI: Un vinisti pi chissu?

GIUVANNI: Cumu pi chissu?

MARIA: Ma Bedda Matri un nnu dicisti tu lantru iurnu ca taviamu a dari cocchi cosa da famiglia un dicisti accuss?

GIUVANNI: Ia veramenti dissi ca simmu in famiglia. Un mi rifiriva a u magliuni. A diri a verit mancu cci pinzava cchi, ma vi ringraziu almenu haiu un ricordu di ddu bonarma di ma patri, ma

NONNA CRUCI: (a Pasquale) Allura carristastivu a dari sordi? Pirch un mu diciavu vi putia pristari ia, chi mala fiura!

GIUVANNI: Nonzi nonzi, stati tranquilli, un mi narristastivu a dari sordi. Un centranu nenti i sordi

PASQUALI: Ma allura, chi ficimu?

ANGILU: Pip, pi fauri spiegaccillu.

GIUVANNI: Siddu mi lassanu parlari! Allura, ia vi dissi ca mata dari cocchi cosa. Ora, chiddu chi vugliu, mu putiti dari tranquillamenti, pirch simmu in famiglia, simmu parinti nzumma. E in famigliac fiducia, giustu o no?!

PASQUALI: Ma ia veramenti un ci staiu capinnu nenti, ma

GIUVANNI: Ora vengo e mi spiego. Allura Pasqu, tu nnha fiducia a mia?!

PASQUALI: Gn certu! Ma chi vua sentiri a diri cu sta fiducia?

ANGILU:(facendo segno con la mano) Pip, pi fauri stringimmu.

GIUVANNI: Un minutu figliu, pi diri certi cosi cci voli tattu.

NONNA CRUCI: Minchia minchia!

PASQUALE: Mam!

PEPPI: Non riusciremo mai a trovare il bandolo della matassa.

GIUVANNI: Perci cari Maria e Pasquali, vuantri naviti fiducia a mia?

MARIA: Arr parr, cabbatti a coppa! Certu ma,u succu du discursu qual , chi successi?!

GIUVANNI: Siddu marrispunnissivu cu s o cu no, forsi... Allura, naviti fiducia a mia?

PASQUALI: S!

GIUVANNI: E tu Maria?

MARIA: S, s. Senn un nna finimmu cchi!

GIUVANNI: Oh! Allura mata dari a Angilu.

PASQUALI E MARIA: Ah?

GIUVANNI: E s. Pirch visto ca sugnu sa pipinu, mi piacissi occuparimi del suo futuro e quindi

PEPPI: Ma patri voli diri, ca Angelo ava viniri cu nantri o Nord.

MARIA: Chi cosa? Asp un capivu bbona! Chi cava fari Angilu?

ANGILU:(spazientito) Basta, finiscila di fari finta di un capiri! Capistivu bbuni, sia tu ca ma patri e anchi a ma nanna. Ia mi nnacchianu o Nord cu ma pipinu. Oh!

MICHILINA:(contenta) Veramenti!

MARIA E NONNA CRUCI:(urlano, piangonocome fosse accaduta una disgrazia)

PASQUALI:(alzandosi e battendo un pugno sulla tavola) Ma chi ti nisc u senziu! Tu un va propria a nudda bbanna! (suonano alla porta insistentemente) E cu minchia ora? Ci mancavanu ospiti! (va ad aprire) A vuantri siti. (entrano Giuseppina e Vincenzo)

VICINZU: Ma chi successi, chi ssu burdellu chi faciti?!

NONNA CRUCI: Chi cci vidistivu?!

PIPPINA: Ma siddu gridati cumu li foddi, Bedda Matri ca nni scantammu. Ia era in cucina ca mi stava vidinnu dda schifiu di telennovellaEra lultima puntata, a parti cchi bella mi facistivu perdiri!

ANGILU: Allura po arristari cca, pirch nanguminci una vera di telennovella, antru chi televisioni.

VICINZU: E ia era biddu tranquillu nnu littu

NONNA CRUCI: Ih?! Un putivavu ristari tranquilli a casa?

PIPPINA: Mam, fustivu tu e ma patri, accattarini a casa a latu di ma frati e ma cugnata; e caviamu a fari siddu sintimmu gridariChi fa, faciamu finta di nenti?!

PASQUALI: Ah bbuni iammu, fina li mura hannu loricchi!

MARIA:Vuliti sapiri chi successi? Tantu anchi vuantri siti di famiglia. Successi ca ddu disgrazziatu di Angilu si nni voli iri pi sempri, nni voli lassari.(urlando e piangendo) Ma unni vua iri figliu mia, chiff un stabbunu cca cu nantri, pirch pirch? Chi successi, dimmillu?

PIPPINA: Arraggiuni avi ta matri. Angil, chi accuss unu si nni va? Senza motivu e senza dari preavvisu?

ANGILU: Ih! A prossima vota vi mannu nna raccumannata. Stannu facinnu na traggedia Greca pi nenti. (rivolto alla madre) M, cumu ti, cumu vi lha diri

NONNA CRUCI: Allura disgraziatu, chi ti ficimu?

ANGILU: Nonna un si cci mittissi videmma vossia!

NONNA CRUCI: E prositao facchinu, accuss sarrispunni?! Gita pipinu tistru a doveri! Una lu crisci e chissa la risposta.

VICINZU: Arraggiuni avi a ma soggira. Angil, ma pua fammi capiri? Unni ca ti nni vulissitu iri? E a fari chi?

ANGILU: O Nord, a travagliari. Nhaiu dirittu o no, di decidiri da ma vita?!

MARIA:(sentendosi male, quasi sviene) Bedda Matri, mi sintu mali!

NONNA CRUCI: Pigliatila allistitivi! (lanciando una scarpa al nipote) Disgraziatuni, u vidisti chi sta cuminannu?!

ANGILU: Aih!

NONNA CRUCI: A quali ahi! Ancora cha vistu.

PASQUALI E GIUVANNI:(soccorrono Maria e la fanno sedere).

ANGILU: Quannu diciti vuantri a finiti! Un c bisugnu di fari accuss, ca un mi nni vaiu in America.

GIUVANNI: A veru? Chesaggerazzioni!

MARIA: Parli inutilmenti tu, tantu ta figliu ci lha nnu stessu paisi, no? (piangendo) Mmeci u ma figliu si nni voli iri, ahiai, sangu du ma sangu un mabbannunari.

NONNA CRUCI:(estrae un fazzoletto e piange) U ma niputi, ma chi ti ficimu?

ANGILU: Abbatti a coppa! Nenti mi facistivu, ma pi quantu mi truvu bbunu cca, ura ca mi fazzu a ma strata.

PASQUALI: Ma chissu nuddu tu voli nigari. Un iurnu, appena truvi na picciotta assinnata, vi maritati e ti nni va pa ta strata.

ANGILU: E campammu daria? U capisci ca haiu diciannovanni e sugnu ancora senza un mursu di travagliu?

MARIA: Eh, ma pi chissu un tha proccupari u travagliu prima o poi arriva

PASQUALI: Gn certu carriva. E pua si malaguratamenti unavissitu a truvari travagliudi cca a quannu ura di ti maritari, ia e ta matri taiutammu.

ANGILU: E propria dducu vuliva arrivari. Ia vi ringraziu ma aiutu un nni vugliu. Ma vi pari ca unu si marita e ava campari a i spaddi da famiglia? E pua pap, veramenti navigammu nilloru?

PASQUALI: S, ma in qualchi modu facimmu.

ANGILU: Pap, tu ha gi fattu troppi sacrifici pi mia, ora ti chidu di fari lultimu, lassami partiri; ma u sintisti chi dissi ma pipinu? Peppi sassistim subbitu. E ia ancora aspittu, ma chi aspittu? Lanni passanu

NONNA CRUCI: E i figli criscinu!

MARIA: Ora basta cu sti discursaTu un va a nuddi bbanni!

GIUVANNI: Ma scusari Pasqu! Diciva giustu prima Angilu. Tu ha fattu troppi sacrifici,chi vua ca puri Angilu campa accuss? Cu a speranza di chiss quali miraculu?Aviti la fortuna ca cci sugnu ia o Nordi, ne ca si nni va a lu sbandu.Pi na pucu di timpu postari nni mia. Ma muglieri u sapiti ci voli bbeni cumu un figliu.Di chi cosa vi proccupati?

PEPPE: Veramente che cosa chi vi costa fallu viniri?

ANGILU: (rivolto ai genitori) Macari pi na pucu di misi; ia pruvu, siddu pua un mavissi a truvari bbunu, mi nni scinnu arr.

MICHILINA: Si per, un ti nni scinniri subbitu, accuss ia ti vignu a truvu ogni tantu.

NONNA CRUCI: (rivolta a Michelina) Si cu ssa spranza a stari?! Un tu scurdari! (poi rivolta alla figlia) E tu chi nni pinzi Pippina?

PIPPINA: Ma veramenti, chiddu di Angilu mi pari un discursu assinnatu

MARIA:(rivolta a suo fratello Vincenzo, che da quando entrato, si seduto al tavolo, continuando a mangiare) E tu nenti cci dici?

PASQUALI:(rivolto al cognato) E continua a mangiari a sbafira!

VICINZU: A chi thanna mazzari!Puri nni li momenti di disgrazia pinzi a li sordi! Mancu siddu mavissi mangiatu tutti cosi.

PASQUALI: A picca ci vuliva. Nnu vua diri chi nni pinzi?

VICINZU: Ma chi nni sacciu ia? Ne ca mi puzzu ntromettiri nni li vostri discussioni, chissi sunnu decisioni chi spettanu a vuantri

MARIA:(interrompendolo) Pirchissu vinistivu cca?

VICINZU:(rivolto alla moglie) A vistu? Tu diciva ia ca era migliu farini i fattuzzi di nantri. Ma tu no, testa di cuti vulisti viniri pi forza!

PIPPINA: Ih! Ma simmu in famiglia no? Chi c di mali. Pirch un dici cocchi cosammeci di ta piugliari cu mia.

VICINZU: E va bbeni cara la muglieri, ia la pinzu propria cumu a tia. Prima Angilu fici un discursu assinnatu

MARIA:(sarcastica) Propriamenti assinnatu! Pirch un capisci chiddu chi dici? A iddu ci parinu tutti cosi facili. Sinnacchiana, e pua? (al figlio) U sa chi vol diri sbrugliarisilla sulu? Mi parica ia e ta patri ti nzignatu ca la vita sacrificiu

ANGILU: Appuntu!

PASQUALI: Appuntu chi?

ANGILU: Appuntu pirch mhatu nzignatu chissu, facitimilli fari sti sacrifici. Specialmenti ca cca un cangiamai nenti, a cu aspittu

VICINZU: A facitilu pruvari macari. Pua siddu propria, un sa passa bbona, allura sempri in timpu pi vinirisinni arriri.

PIPPINA: Ma veramenti giustu . Ormai Angilu avi let giusta pi decidiri di la so vita

ANGILU: Pap, taliami, ma veramenti vua ca fazzu a vita chi facisti tu? Senza mai na prospettiva, un futuru sicuru, arrispunnimi chissu ca vua?

PASQUALI: E forsi aviti raggiuni vuantri!

MARIA:(piangendo) No! No!

PASQUALI: Maria basta! (poi rivolto al figlio)Per mha promettiri di stari attentu e di nni chiamari sempri. Ricordati figliu mia, chista sempri casa tua e pua turnari in quannu vua.(abbraccia Angelo e piange)

MARIA:(piangendo) Ma quannu vulissitu partiri?

ANGILU: Quannu si nni va u ziu.

MARIA: Accuss subbitu? Bedda Matri, ma cumu fazzu a priparari tutti cosi?

ANGILU: A chi ci voli a pigliari du robbi e i mittili nna valiggia?

MARIA: Ma chiss pazzu? E u caciu, i milinciani, i buttigli di sarsa, larianu, lolivi cunzati, i pumadori sicchi, u sfinciuni, a ricuttedda salata

VICINZU: E chi pi ne ha, pi ne metta!

ANGILU: Avanti quantu timpu ha bisugnu?

MARIA: Ma macari quattru simani, ci voli u timpu. E un mha scurdari i cannola, a ricotta frisca pi inchiri i cannola, i biscotti giuggiulinati e i sarviardi pi tammugliari nnu latti a matina.

VICINZU: Pa guerra sta partinnu!

TUTTI:(estraggono dei fazzoletti dalla tasca e piangono)

FINE 2 ATTO

3 ATTO

Salotto di casa vuoto nessuno in scena, suona il telefono Maria va a rispondere.

MARIA: Prontu. (pausa) Angiluzzu mia, tu si a mamma? Cumu mai accuss presti?Ah?! No.Chi fa un nnu sa ca stammu sempri dintra. Asp ca chiamu a ta patri, da dintra ca dormi ancora.Cumu?Ah, un cha diri mancu ca telefonasti? Ma, cumu dici tu, la mamma.Tuttu bbeni? Si stancu? E chi ci vua fari a mamma, limportanti ca ti la passi bbona, i stanchizzipassanu. E ora chi fa? (pausa) Ah! Sta innu o lagu? Ah, bbunu fa u figliu addivirtiti, ma mi raccumannu stattentu.Ciao ciao ti mannu na vasata, ciao figliu mia ciao, ciao. (suonano alla porta) E chi oi, cadiru tutti du littu? Vidimmu cu di prima matina. Iddu ora mavia susutu, mancu bbona mhaiu lavatu.(va ad aprire entrano Peppina e il marito) Vuantri siti, e chi fu astura?

PIPPINA:(imbarazzata) Pristuliddu u sacciu, ma siccumu nni stammu innu in campagna, passammu pi salutari. Sinti, dimmi na cosa ta figliu, cumu iammu ha telefonatu? Cumu sa passa? Ormai passaru ottu misi di quannu si nni

MARIA: Pippina chi successi? Vappresentati cca tutti du di prima matina paddumannari si Angilu ha telefonatu e si sa passa bbona. Chi mhata diri?

PIPPINA: A verit ca stanotti mi fici un sunnu stranu

MARIA: Ah?! E chi ti sunnasti, cosi brutti?

PIPPINA: No veramenti mi sunnau, ca mi truvava cca nni tia e sunaru a porta. E nzerta cu era?

MARIA: U pustiri?

PIPPINA: Ma quali pustiri era Angilu ta figliu, ca sarricamp du Nordi cu ddi valiggiunachi si purt. Sulu ca mmeci di essiri chini chini cumu quannu si nni , eranu quasi vacanti. Ceranu sulu, asp mi parianu mutanni di neonati. Un ti pari stranu?!

MARIA: Buh! E chi vinni a fari ma figliu cc?! Nenti ti dissi nnu sunnu?

PIPPINA: Mi parica diciva, ca o Nordi un ci putia cchi stari, pirchun truvavaun truvava asp ora ci pinzu, un truvavai mutanni, eccu! Si vinni a pigliari i mutanni. Sinceramenti un lu capivu bbunu pi quali motivu sarricamp, pirch pua maggivigliavu.

MARIA: Macari fussi veru! Ma ormai mi rassegnavu; mah,limportanti ca sa passa bbona, ca felici e tuttu bbunu e binidittu, chiddu chi voli u Signuruzzu.

PIPPINA: Ia per, un mi sbagliu mai, si mi sunnavu ca sarricamp, ti fazzu vidiri ca prima o poi u vidi spuntari da porta.

MARIA: Arriri, ma siddumi telefon andura, e mi dissi ca sinni stava innu o lagu. Antru chi viniri in Sicilia. Siddu avissi avutu ntenzioni di scinniri, chiff un mu diciva? A telefunu era tranquillu cumu sempri. Perci secunnu mia, sbagliu ci fu nni ssu sunnu. Sopidda cu era chissu chi circava mutanni in casa mia! Sicuramenti un era ma figliu.

PIPPINA: Minchia chi testa! Ma.

VICINZU: A bbunu Pipp, lassa perdiri. Siddu u sint andura a telefunu,u vua sapiri migliu didda? Ha na testa

PIPPINA: Ah! Cumu siddu un nnu sapissitu ca nzocchi mi sunnu pua succedi veramenti. Chiff tu scurdasti quannu mi sunnavu ca stavatu murinnu e doppu du iorna ti purtammu di cursa mPalermu e fusti operatu durgenza? O quannu

VICINZU: Cumu fazzu a scurdarimillu. Anzi, si prigata di un ti sunnari cchi a mia! Ma vol diri ca stavota ti sbagliasti, ne ca si Domini Dia! Amuninni va.

PIPPINA: Accuss diciti? Un mi vuliti cridiri? Ia dicu chaiu arraggiuni

VICINZU: Va bbeni,accamadora amuninni dintra e pua si vedr. Arrivederci.

MARIA: Arrivederci.(li accompagna alluscita e rimasta sola) Ora chista un appi la minchia, videmma di prima matina mi li truvu dintra. Per, veru ca cazzicca sempri cu li sunnira. Sempri, Oddio, quasi sempri, pirch ci fu dda vota ca mi dissi ca si sunn ca mavianu a trasiri na manata di sordi di neredit e mmeci, marriv un conquagliu di luci di pagari ca mi quagli u sangu! Neredit cu a minchia propria!

NONNA CRUCI:(si appena svegliata ed entra in sala) Ma cu ccu parli di prima matina?

MARIA: A cu nuddu lassammu perdiri! E vossia cumu mai si sus astura?

NONNA CRUCI: Ah! Si sapissitu. Mi fici un sunnu accusss stranu ca maggivigliavu tutta scantata e sudata

MARIA:( tra s) E cc cci nn nantra.

NONNA CRUCI: Chi dici?

MARIA: Ih? Chi si sunn?

NONNA CRUCI: Ma veramenti mancu nni capivu nenti. Mi sunnavu ca Pippina, ma figlia e ma ienneru Vicinzu, ta frati, arrivaru cca tutti sudati

MARIA: Ah! A pustu simmu

NONNA CRUCI: A cosa strana ca circavanu i mutanni di Angilu, ca dicica ci lavianu a spediri. Chi sunnu stranu! Sopidda chi voli diri.

MARIA: A cava vuliri diri?Mi parica a mia, stamatina siti tutti strani. Ava essiri u callu. Migliu caccuminciu a fari du sirvizza, senn un finisciu cchi oi. Vossia sa si va lava e si va piglia u cicaruni di latti.

NONNA CRUCI: S, s e pua approfittu ca mi susivu cchi pristuliddu accuss forsi oi puzzu finiri dda cuperta caccuminciavu pi Michilina.

MARIA: Ma s, cu a calma ne ca c prescia. Ancora mancu zzita Michilina.

NONNA CRUCI:(tra s mentre va in cucina) A pua u vidi siddu c prescia!

MARIA: Cumu?

NONNA CRUCI: No nenti, vaiu dd dintra.

MARIA: Mah! E ci lhannu cu ma figliu, chiddu biddu tranquillu.(affacciandosi alla comune per le camere chiama la figlia) Michilina, oh! Michilina ancora curcata si? Avanti susimmuni ca cci sunnu sirvizza di fari, allistimmuni.

MICHILINA:(arriva in sala pronta per uscire) Pirch gridi, chi successi?

MARIA: Unni stai innu, a stura? Va canciati ca c di travagliari, avanti!

MICHILINA:(mortificata) Oi un ti puzzu aiutari. A scappari subbitu ca caca (inventando una scusa) a ghiri a truvari a suor Rosetta, ca mischina si sint mali

MARIA: Cumu si sint mali? E quannu successi, ia nenti nni sapiva. A tia cu tu dissi?

MICHILINA: Cu mu dissi? Mu dissi mu dissi idda, chiff un nnu sintisti u telefunu airi

MARIA: Bedda Matri nenti sintivu.

MICHILINA: Tu un ceratu. Quannu ti nni isti nni ta cummari chiam. Mischina suor Rosetta era disperata! Mi dissi ca cad e si fici mali a gamma. E siccumu avi di priparari tanti cosi pi li Crisimi di li carusi, maddumann siddu ci putiva iri a darici na manu. Cavia a fari? Cci dissi ca un ceranu problemi. Fici bbunu o no?!

MARIA: A certu ca facisti bbunu. Vatinni allura allistiti, ca sicuramenti cci nn travagliu di fari. (Michela esce) Ah! Madunnuzza Bedda, haiu na figlia boncurazza, sempri pronta a dari aiutu, nna chisa, nnu commentu, alloratoriu. Figlia adorata, tutta a mia assimiglia

PASQUALI:(arriva in sala spaventando Maria) Maria!

MARIA: Chi ti vinissi un curpu! Mi facisti scantari! Chi fa tu nantru susutu astura?

PASQUALI: Ma ta figliu ha telefonatu?

MARIA: S eh, no no.

PASQUALI: S o no?

MARIA: No no, ma pirch?

PASQUALI: Ma nenti, stanotti fici na mala nuttata

MARIA:U sacciu un mi facisti dormiri mancu a mia. Ti girasti tutta la notti di cca bbanna di dd bbanna, ma caviatu i murriti?!

PASQUALI: Ma quali murriti. Mi fici un sunnu stranu, ma stranu! Mi sunnavu ca sunaru a porta e ghivu a grapiri, nzerta cu era?

MARIA: Ih! Chi nni sacciu ia?!

PASQUALI: Un mendicanti, unu di chiddi ca vinnu dintra pi ti vinniri cosi. Allura, pi mu livari di mizzu subbitu cci detti ducentu liri e iddu pi forza mi vulia dari un paru di mutanni, di neonatu pi ggiunta

MARIA: Ah! Ma chi minchia aviti tutti cu ssi mutanni stamatina?!

PASQUALI: A cosa strana e ca ia un nnu vidiva nna facci. Quannu si nni per, e si gir pi mi salutari, vitti ca era Angilu, nostru figliu.

MARIA: Si ma sta tranquillu. Chissu ca avi ass ca un sinti a Angilu e u cervellu macina.

PASQUALI: Mah! Speriamu bbeni. Tal, vaiu tanticchia in campagna ca mi sbaria a testa. (esce)

MARIA: (rimasta sola) Accuminciu a essiri proccupata macari ia. Cca tutti si sonnanu mutanni. Migliu un ci pinzari, tantu andura u sintivu a Angilu, perci puzzu stari tranquilla.Oi nenti staiu scunchinnu, migliu caccuminciu da stanza di littu senn. (va in camera, la sala rimane vuota per qualche minuto, poi suonano alla porta, Maria rientra) Bah! Vidimmu chamma cuminari oi!(va ad aprire il figlio Angelo, Maria incredula piange) Angiluzzu? Vini cca la mamma, fatti abbrazzari.

Ma tu un eratu o lagu? Ma di unni mi chiamasti prima?

ANGILU: Da gabbina da stazzioni di Larcara, prima di pigliari a concidenza.

MARIA: Mamma mamma un ci puzzu cridiri, e cumu mai ssa bella mprovvisata?Chi avisti i feri? Disgraziatuni, a chi fa un mu putiatu diri ca stavatu arrivannu? Matri chi bella sorpresa. Appena sarricampanu ta patri e ta suru carrestanu sicchi.

ANGILU: Veramenti

MARIA:(interrompendolo) Assittati u figliu, a essiri stancu, doppu tuttu ssu viaggiu. Ma almenu ass ti nni dettiru feri? Mamma mamma, appena u sannu i ta ziani, penza penza?! Ta zia in particolari, e chi na maga ?

ANGILU:(finalmente riesce a parlare) M, basta! Mi lassi parlari?

MARIA: Arraggiuni ha figliu mia, ca sugnu troppu cuntenti. Ma cunta cunta, cumu ssu Nordi, ava essiri bellu

ANGILU:(gesticolando con la mano)Eheeeee!

MARIA: Ih, sugnu curiusa,u travagliu ti piaci?

ANGILU:(non molto convinto) S.

MARIA: Ta passi bbona?

ANGILU:(ironizzando) Na meraviglia!

MARIA: Ma chi parli a sillabbi, chi ti tagliaru a lingua? Finu a quannu risti? Du, tri, quattru simani.

ANGILU: Pi sempri.

MARIA: Ah! Pi sempri.(poi riflettendo) Ma cumu pi sempri, ma chi dici? Chi successi

ANGILU: Successi caviavu arraggiuni vuantri!

NONNA CRUCI:(entra in sala, quando vede Angelo lo abbraccia piangendo) Angiluzzu, Angiluzzu mia a nonna, chi fu ssa sorpresa? Fatti vidiri, ma chi fa mmagristi o sbagliu?

ANGILU: No, no sempri ostessu sugnu.

NONNA CRUCI: Ma quali ostessu, ca ti stannu cadinnu li canzi. Chiff un mangi o Nordi. Ne ca si campa sulu di travagliu, vidica a mangiari.

MARIA: Mam, sa si zitti tanticchia ca cca li cosi seri sunnu. Angilu un si nni va cchi, lassammulu parlari.

NONNA CRUCI:(rivolgendosi alla nuora) Veru?! Allura chissu vulia diri u sunnu...

ANGILU: Quali sunnu?

MARIA: Doppu tu dicu, la mamma. Ma, chi successi? Cca eramu tutti comminti ca ta passavatu bbona.

ANGILU: Infatti, finu a un certu puntu... Quannu arrivavu pi mia era tuttu stranu, nuvu, citt ca un avia mai vistu. Pua mi iva abbituannu,truvavu ddu beddu travagliu, accuminciavu a canusciri genti, nzumma era cuntenti va

MARIA: Allura, avia arraggiuni ta zi.

ANGILU: Veru , dd ncapu un vidi certi cosi turti chi vidi cca, camini li strati sunnu puliti, pari di caminari ncapu un tappetu, siddu c un cantiri apirtu a curpu di tri, quattru misi, lu finiscinu; vuantri un vi putiti immaggianari nni ssi ottu misi quanti palazzi haiu vistu nasciri, mpressionanti.

NONNA CRUCI: Mu mmagginu, palazzuna granni,ia mi scantassi a talialli.

ANGILU: Cara nonna, di fori sopidda chi ti parinu, ma quannu ci trasi dintra arristi cumu un babbaluccu!

MARIA: (suonano alla porta) E cu ora? (va ad aprire, Pasquale)

PASQUALE: Ce ce, a cu cc cca? Angilu ma chi cci fa cca u figliu. (lo abbraccia commosso) E cu su mmagginava viditi accuss presti. Tuttu a pustu? Cumu mai sta sorpresa? (rivolto alla moglie) Eccu lu sunnu di stanotti.

ANGILU: Ma quali sunnu?

MARIA: Migliu ca tu cuntu doppu. Nni sta famiglia sunnu tutti ndovini. Ma tu continua...

PASQUALI: Ass a stari? Almenu tri simani doppu tuttu ssu viaggiu!

MARIA: Sta serenu Pasqu, ca nosciu figliu un si nni va cchi.

PASQUALI: A finiscila di babbiari.

NONNA CRUCI: Veru , Angiluzzu arresta pi sempri cu nantri.

PASQUALI:(preoccupato) E chi problemi cci furu?

ANGILU:Un ci nni furu problemi, pap Ci furu sulu na serie di cosi ca mi ficiru riflettiri.

PASQUALI: Chi cosi?

MARIA: Ma siddu ti zitti, u stava cuntannu u carusu.

ANGILU: Cci stava cuntannu a mamma e a nonna ca quannu trasi nni ddi palazzuna anti ca costruiscinu o Nord, ti cadinu li vrazza

PASQUALI: E pirch?

MARIA: Ma ti vua zittiri!

NONNA CRUCI: A propria, attuppativilla ssa vucca tutti du.

ANGILU: Viditi li casi o migliu lappartamenti di li palazzuna sunnu talmenti nichi, ca a stari attentu a cumu ti muvi dd dintraNni sti misi nhaiu vistu ass casi. Del restu ne ca putia ancora approfittari di zii. Chiddi mischini, veru mi trattavanu cumu un figliu ma a un certu puntu, ognunu voli la so libert

PASQUALI: Pirch, chiff ti dissiru di ti nni iri?

ANGILU: Ma chi dici pap? Ca ogni vota ca cci diciva ca iva a vidiri na casa, chiancivanu e un vulianu

MARIA: A specialmenti ta zia, pi tia ha sempri murutu.

ANGILU: Si u sacciu, ma ia mi sintiva di troppu e vulia circari na casa pi cuntu mia

PASQUALI: Ma cumu? Ti vulivatu accattari a casa e nantri un nni sappimu nenti?!

ANGILU: Accattari?! Ma cu parl daccattari, ma chi vi nisc u senziu; pi mi putiri permettiri di maccattari na casa dd,avissivu a vinniri a casa cavimmu ccae sparti, debbiti ncapu i spaddi mavissi a mittiri.

MARIA: Addirittura! A tu figliu mia troppu grussu cachi. Paccuminciari ne ca c bisugnu daccattari a villa. Unu, si po accuntintari di na casuzza, chi sacciudi centu metri macari

ANGILU: A villa?! No, ia parlava di nappartamentu di cinquanta metri massimu. Ubilocali; antru chi villa.

PASQUALI: E paccattari cinquanta metri di casa a tia, ia mavissi a vinniri tutti cosi?

ANGILU: E gi caru pap.Dd ncapu, fannu ddi casi, accuss nichigiusti giusti ca quannu si dd dintra a stari attentu a un truzzari cu tia stessu.

PASQUALI: Addirittura e chi ?

ANGILU: Haiu giratu ass pi circari casa, in affittu sintenti. E quanti aggenzii haiu firriatu! Quannu mi descrivivanu lappartamentu, paria na reggia, specialmenti li primi voti, ca un cera abbituatu

NONNA CRUCI: Ma quantu casi vidisti?

ANGILU: Ass, nonna ass, mava cridiri. Tutti mi li firriavu laggenzii. Tutti li iorna arriciviva almenu quattru chiamati- <<Ci sarebbe un appartamento in uno stabile degli anni settanta, completamente ristutturato ampie camere e cucina abitabile, luminosissimo>> Lo vuole vedere? Perci, subbitu partiva cuntenti. Ma chi vi puzzu diri, ca a un carusu quannu ci levanu u ciuccettu carresta menu mali. Cucina abbitabbili, abbitabbili? Abbitabbili sta minchia! Cumu hannu u coraggiu di chiamarina cucina di deci metri quatrati abbitabbili? Ca appena cha misu i mobbili e u tavulu, astari attentu a cu ammiti dintra a mangiari; ca siddu avi tanticchia di panza mischinu, arresta ncastratu tra muru e tavulinu.

NONNA CRUCI: Allura Carmelina un putissi viniri.

MARIA: Ma chi dici vossia, chidda tanta sicca!

NONNA CRUCI: Ora! Anantri tri misi ti vugliu!

PASQUALI: Mam, oi straparla.

ANGILU: Certu, dd ncapu ci sunnu tanti cosi positivi, ca ti fannu passari ncapu a chiddi negativi. Travagliu per esempiu, un nni manca veramenti. Chissu pirch, appena qualcunu avi sordi fa subbitu nvestimenti; negozi, fabbrichi, a secunnu di la disponibilit chi avi, e quindi li sordi giranu

PASQUALI:(rivolto alla moglie) Ma unni ta figlia?

MARIA: E caru Pasquali, avimmu na figlia veramenti santa. Mischina si sta sacrificannu

ANGILU:(ironizzando) Un sacrificiu, mischina?!

MARIA: Accuminciasti? Mancu vatu vistu cu ta suru ancora. Un sacrificiu s! Pirch, oi ta suru si nni a aiutari a suor Rosetta, ca si fici mali

PASQUALI: Brava brava figlia mia.

ANGILU:Suor Rosariu, antru chi suor Rosetta!

NONNA CRUCI:(immagindo la verit, rimedia alle parole del nipote) Sempri spiritusu s! Siddu dda suora brutta e pari un masculu chi cci po fari? Chiuttustu, continua a cuntarini chiddu cha fattu tu e fatti laffaruzzi tua!

MARIA: Arraggiuni avi a ta nanna. Quali problemi avisti, cumu mai decidisti di scinniritinni arriri a lu paisi?

PASQUALI: Cocchi cosa di veramenti gravi ava essiri; pirch mi ricurdu,ca quannu ia e ta matri un ti vuliamu fari partiri, successi un quarantottu

ANGILU: Eh! Esaggeratu, chiamavu sulu u ziu pi aiutu

PASQUALI: Appuntu! Un tabbast u manicomiu chi fici ta zi? Tuttu chistu pi stari dd sulu ottu misi

ANGILU: Ma ia veramenti minnacchianavu cu lidea di mi fari na vita, di ci stari pi sempri, di mi costruiri na famiglia

NONNA CRUCI: E pua quannu na fimmina voli accrastari a unu, eccu ca lu quarantottu si ripresenta!

PASQUALI: Ma sa si zitti ca mi pari a mia un ha caputu nenti! Chi centranu li fimmini ni stu discursu? Sopidda chi successi, siddu nni zittimmu tutti, forsi il signorinu finisci di spiegarinniu fattu.

ANGILU: Pap,arrivata a un certu puntu un mi piacivanu cchi certi cosi e sinceramenti, mi mancavanu troppi cosi di cca.

MARIA: E chi cosa?

ANGILU: Prima di tuttu lu mangiari. Quannu trasivu a prima vota nna panetteria, mi cunfunnivu quannu a panittera mi nomin tutti li tipi di pani chi ceranu: tartarughi, banani, cu lolivi, cu latti, cu lugliu, cu i nuci a i cincu cereali, pugliesi. Finalmenti arriv a mintuari u pani sicilianu. Sospiravu e pigliavu chissu.

NONNA CRUCI: Allura bbunu avia a essiri, av?

ANGILU: Accuss pinzava ia! Mi nni ivu tuttu cuntenti. Quannu mi lu mangiavu, mi cadiru li vrazza; accettabbili pi carit, ma da Sicilia, cci pass di luntanu!

MARIA: Ah, chi vua u figliu, cc avimmu lu pani bbunu.

ANGILU: E inutili un sannu cucinari. Tutti li iorna a travagliu, u stessu men pasta bianca veni e pasta bianca va, caroti vudduti vinnu e caroti vudduti vannu. Un iurnu sapinnu ca sugnu tanticchia schizzinosu e ca un mi piaciva nenti vinni a cuoca e tutta allegra, mi fa: << oggi signor Angelo c una cosa buona per contorno, zucchini trifolati; contento? >> Ia lassaggiavu peducazzioni macari, e chidda nstiva-<<allora, buoni vero?>>

NONNA CRUCI: Ih! Chi carrispunnisti?

ANGILU: Pi un mi fari capiri cci dissi in sicilianu:<< conzala cumu vua sempri cucuzza >> Menumali ca cci parsi un complimentu, almenu a fici iri cuntenta mischina. La frutta puaun avi sapuri, mancu fiauru fa. E quantu mi mancava ddu fiauru di zzagara di aranci e di limuna. E videmma ddu cilu celesti; no griggiu cumu o Nord. Lu friddu chi sintivu nni sti sei misi, ca ogni vota cavia nesciri, mi pigliava un curpu sulu a pinzarici.

PASQUALI: Addirittura accuss friddu fa dd ncapu

ANGILU: E caru pap, ha pinzari ca pi mi truvari a travagliari a lottu di matina, nisciva di dintra a li sei e mezza; prima pigliava lu 29, pua scinniva e aspittava lu 32Addorariu di matina faciva un friddu, ca un si po spiegari

MARIA: Certu ddi quattru iorna di mirnu

ANGILU: No! Un cumu a cca. Appena minnacchianavu, accuminci a chioviri, chioviri ca acqua nni cad sopidda quantu, pariva ca a iettanu cu li visazzi. Nisciva di dintra cunzatu pulitu e marricampava vagnatu cumu un puddicinu, a voglia di grapiri ombrelli, lacqua ti trasi di tutti li lati. Pua arriva nebbia! Accuss fitta, ma accuss fitta, ca mancu arrinisci a vidiri (fa segno con la mano) di cca a dd.

NONNA CRUCI: Bedda Matri!Poveru figliu!

ANGILU: Na matina ia caminava pianu pianu, pirch vidiva sulu li luci di li machini chi passavanu. A un certu puntu pigliavu na botta ntestaaccuss forti ca stunavu.

PASQUALE: Cumu mai?

ANGILU: Nenti, un avia vistu un palu. E nni passavu momenti brutti. Lu mirnu per peggiu di tutti. Videmma nterra gela. Na vota un sciddicavu cumu un cretinu?!

NONNA CRUCI: Bedda Matri, ti facisti mali?

ANGILU: Pi forza! Fici un vulu di du metri ca mi susivu pi miraculu.Un putiti capiri chi vol diri quannu u termomitru arriva a scinniri fina a menu vinti. Ca siddu si allifriddatu e ti scula u nasu, nnu timpu ca pigli u fazzulettu pi ti stuiari, ti spuntanu li stalattiti. E puaaccuminci a nivicari da dicembri a marzu. Fina a mizzu metru arriva a quagliari, specialmenti unni unci iettanu giustu u sali. A chi nni putiti sapiri vuantriAntru chi Sicilia ca quannu arriva dda paparazzatasopidda chi nni pari. Per, cosi giusti, troppu bellu vidiri tutti cosi bianchi.

MARIA: Bellu ava essiri!

ANGILU: E pua pi carit li regoli channa essiri e sunnu puri bbuni e utili tanti voti, ma quannu troppu troppu. Ca unu mancu ava essiri patruni in casa propria

NONNA CRUCI: Cumu un patruni?

ANGILU: Per esempiu, un sunnu patruna di pulizziari a casa.

PASQUALI: Chiff, un nni lavanu casa, un passanu a pezza pi livari u pruvulazzu?

ANGILU: Gn certu ca u fannu, pap.

PASQUALI: E allura?

MARIA: (al marito) U vidi ca un capisci nenti? Pi tia, pulizziari significa sulu passari a tecchia di pezza nni li mobbili eu cannavazzu nterra, av?

ANGILU: Iddi, pulizzianu cu lorari per

NONNA CRUCI: Ah, quannu sunnu stanchi o hanna nesciri si fermanu.

ANGILU: No cara nonna, ci sunnu orari stabbiliti ni li palazza. C un orariu pi addumari a lavatrici, unu pi scutuliari li linzola e i tappitira, unu pi lavari li barcuna, unu pi

NONNA CRUCI:(interrompendolo) Pi lu lampu chi lallampassiru! E chi ? Una un si po pulizziari a casa cumu e quannu voli?!

ANGILU: No, e sparti,un pua sbattiri fori u matarazzu, o ittari lacqua fori mentri lavi u balcuni. E cari mia sapissivu quantu voti, vitti a zia fari sti cosi di notti e notti, pi un si fari vidiri di nuddu, mischina.

PASQUALI: Esaggerata, a siddu la vidianu chi succidiva?

ANGILU: Ma pap, ci sunnu regoli condominiali ca vannu rispittati. Siddu un condominu, chiama i viggili, chiddi ti punnu fari a multa, u capistivu? Antru ca ma m si susi a i cincu di matina e accumincia a fari burdellu: grapi serranti, conza li littira e scutula a scupa pi pulizziari nterra

PASQUALI: Zittuti, zittuti ca u truvavu u modu pi dormiri chioss di matina. (rivolto alla moglia) Maria stammu attenta allorariu doggi in poi, pirch senn chiamu li viggili

MARIA: Oh! Poveru collu. Chiamali, tantu a multa tu a paghi, ia ne ca travagliu.

PASQUALI: Minchia veru ! Un minni va bbona mancu una.

NONNA CRUCI: A ci mancassi ca una pi fari i sirvizza avissi aspittari lorari, e m ca si ficiru li ficu!

MARIA: E menu mali ca piglianu a nantri pi ngrasciati

ANGILU: Dicimmu ca ognunu ngrasciatu a modu sua.

PASQUALI: Chi vua diri?

ANGILU: Vugliu diri ca nantri, pulizziammu ass dintra ma pua di fori un nninteressa nenti, cumu siddu un appartinissi videmma a nantri.

PASQUALI: Ma chi dici?!

ANGILU: Cumu chi dicu?Siddu sta passiannu e finisti di ti fumari a sicaretta, u muzzicuni u itti nterra giustu? Quannu si fori e ti sciusci u nasu, chi fa cu fazzulettu lurdu? U pigli e u itti nterra, no?

MARIA: Ih! E chi mi lavissi a sarvari pi ricurdu?

ANGILU: Ci sunnu li bbiduna da munnizza pi putillu ittari. Esattamenti chissu fannu dd ncapu.

PASQUALI: E vabb, chesaggerazzioni e chi sar mai un fazzulettu

ANGILU: Un fazzulettu, un pizzu di carta, na sicaretta, na foglia di pianta penza a tutti sti cosi moltiplicati pi tutti li genti ca stammu nni stu paisi e taccurgi di quantu simmu lurdi davanti a li nostri casi

NONNA CRUCI: Ah! Un propria veru! Ta matri sempri pulizia cu la scupa davanti la porta, cci nni etta acqua sopidda quantu

ANGILU: Infatti, pulizzia nnidda e ammutta a munnizza nna zz Angilina cca sutta

MARIA: Ih! A zza Angilina un nammutta nna zz Rosa?

ANGILU: Appuntu, ma sempri fori resta a munnizza. Penza a zz Pippina ca sta a punta du paisi chiddu chi si trova davanti a la porta, a munnizza di tutti chiddi ca di dd ncapu ci lammuttanu dd sutta.

PASQUALI: Ih! Peggiu pi idda ca saccatt a casa dd sutta

ANGILU: Biddu modu darraggiunari. Sti cosi mi fannu ncazzari e vi dir, pi certi virsi preferisciu u Nord!

MARIA: Ma si doppu ottu misi ti nni vinisti cu a cuda calata, ca un ti piaciva nenti!

ANGILU: Ia un nhaiu mai dittu chissu! Dissi sulu, ca certi cosi un mi piacivanu. E pua ogni statu si voli pruvari; quannu era cca sutta, tutti li cosi mi stavanu ngapu a panza, un vidiva lura di mi nni scappari. Soprattuttu pirch mi pariva impossibbili assistimarimi e truvari un travagliu sicuru pi mi fari na famiglia

PASQUALI: Per tinnarriggirasti? Doppu caviatu truvatu travagliu. Ora ti tocca accuminciari arriri tuttu da capu Ccau sa cumu sarraggiuna. Ora figliu mia, nhamma tuppiari porti

ANGILU: Tu un ti proccupari, ca pinzavu atutti cosi. (irato) Cumu siddu dd ncapu, un c bisugnu di tuppiari porti, av?

MARIA: Ma ne ca funziona cumu a cca. Certu ca tu appena arrivasti, truvasti travagliu subbitue ora aviatu acchianatu di gradu o no?!

ANGILU: Mamm, cca, tuppiammu porta porta paviri faura, in cangiu di un votu, ma dd ncapu videmma nni succidinu cosi turti. Infatti, mattuccava nantra promozioni, ma u beddu pustu su futt unu, cavia parenti dintra a fabbrica, avete capito? Egrazie o ziu ca parl cuccu appi di parlari, massignaruu pustu di vice responzzabbili. Allura dicu ia? Tuppiari pi tuppiari, un puzzu tuppiari cca, ca ormai sacciu quali sunnu li porti ca si grapinu?! Ma pua, tanti antri eventisammiscaru nni sta decisioni

NONNA CRUCI: E quannu u diavulu sammiscalu 48 sinnarriggira!!!

MARIA: Mih, ma chi assatanata oi? A sa si zitti, lassammulu parlari du picciuttu! (suonano alla porta) Quantu vaiu a grapu, va? (entrano la figlia con una ragazza) trasiti, trasiti. Michilina, u vidisti cu arriv, chiff unnnu saluti a ta frati?

AMICHILINA: Gi naviamu vistu prima.

PASQUALI: Quannu?

ANGILU: Quannu arrivavu, nni vittimu fori.

MARIA: Ma a ccu apparteni sta picciotta? A canuscisti alloratoriu? Mi parica un nhaiu mai vistu, cu ?

NONNA CRUCI: Sempri chidda du quarantottu!

ANGILU: Cari mamma e pap vi prisintuCaterina, a ma zzita;

PASQUALI: (arrabbiato e preoccupato) Eccu la vera motivazzioni, eccu pirch tinnarriggirasti! Antru chi chistu un mi piaciva, chiddu un mi iva! Ma quannu ca ti facisti zzitu?

ANGILU: EhIa e Caterina nni canuscimmu sei misi fa dd ncapu, pirch, ogni tantu cu so patri,acchianava pi affari di travagliu, nni li so parenti ca stannu nni la stessa palazzina di li zii.

NONNA CRUCI: Giustu giustu!

ANGILU: Chi vua ca ti dicu, pap? Nni vulimmu bbeni e nni vulimmu maritari.

PASQUALI: Ah, e ora? Ora un si proccupatu pi lavveniri? Cumu fa a campari sta picciuttedda?Cca un facili truvari travagliu. Mentri dd ncapu lassasti un travagliu cumu loru, disgrazziatu!

ANGILU:Su sacciu pap ca cca ci sunnu problemi. Per, ia ti dissi di stari tranquillu; a famiglia di Caterina sta a Agrigentu, e sa patri mi truv travagliu nnu studiu di namicu diddu. Lunidia accuminciu.

MARIA:(contenta) Allura ti stabbilisci definitivamenti a Agrigentu?

ANGILU: Nni stabbilimmu, dopu u matrimuniu, ia Caterina e Pasqualuzzu!

PASQUALI: No no, un ti futtiri a testa ca ia un haiu chi cci viniri a fari a Agrigentu! Chi cintru ia? Ia a casa cca lhaiu.

ANGILU: Cci mancassi! Infattiia,un mi rifiriva a tia pap, ma a Pasqualuzzu (tocca la pancia di Caterina) ca fra qualchi misi arriver, Caterina incinta.

TUTTI: (Rimangono senza parole)

PASQUALI: Disgrazziatu! Ma cumu successi, quannu successi?

ANGILU: Successi pap, successi e basta!

MARIA:Eccu li mutanni di neonatu.(Maria sta per svenire e Angelo la soccorre).

ANGILU: M, un sveniri ca ancora cci nn.

NONNA CRUCI: Ia a cuperta a finivu, perci sugnu a pustu.

MARIA: Ah, chi minchia penza a cuperta?! Cca sta succidinnu unquarantottu!

ANGILU:Avanti Michilina, parla prima ca sarripiglianu.

MICHILINA: (esce fuori dalla porta e rientra con Giuseppe).

NONNA CRUCI: Ecco qua Suor Rosario!

PASQUALI: Sa si zitti!

MICHILINA: A nonna arraggiuni avi. Vi dissi na farsit. Suor Rosaria un centra nenti. Ia stamatina niscivu pi mancuntrari cu Peppi.

PASQUALI: (rincorre la fglia, che scappa)Disgrazziata, vini cca! Picciotta seria!

PEPPI: Cari suoceri, calmiamoci. Voglio che sappiate che dallultima volta che sono venuto (Pasquale continua a rincorrere la figlia) Ah, gi ha parlari in sicilianu senn un mi capiscinu. Allura, di quannu vitti arriri a Michilina, (Pasquale e Michelina si fermano) capivu ca chiddu chi pruvavamu lunu pi lantra di picciutti, un avia passatu

MARIA: E accuss! Perci, cari pap, mamma e nonna, ia mi maritu e minnacchianu o Nordi cu Peppi.

MARIA:(disperata) Ma cumu, ta frati dici ca o Nordi un si po campari, ca li casi costanu carica c friddu, ca lu mangiari fa schifo e tu ti nni vua iri?

ANGILU: Siddu unu voli, sabbitua a tutti cosi. Ia parlavu, pirchormai sapia ca mavia fari na vita cca. Siddu vuliti sapiri a verit, stari dd ncapu, un tuttasta traggedia! Si veru li casi costanu ass. Per ia fici u paraguni cu lu nosciu paisi ca nicu e un ci sunnu servizi. Ma dicitimi na cosa, siddu avissivu accattari na casa mPalermu o aCatania?

PASQUALI: E cu sa putissi permettiri.

ANGILU: Pua, mittitici puri ca cuegghi avi un pizzu di tirrenu.Ma si la frutta e la virdura lavissimu accattari, un custassi videmma?

MARIA: Arraggiuni ha! Lantru iurnu trasivu nni Caterina a putiara paccattari i limuna ca chiddi du iardinu avianu finutu e maddumann a milli liri o chilu! Mah, e i pumadori eranu a milli e cinqucentu liri!

ANGILU: Per la suru li stanzi sunnu nichi, dducu un ci nn rimidiu.

MICHILINA: Vol diri ca nni stringimmu.

ANGILU: Appuntu. A fini, cu u travagliu e u stipendiu chi avi Peppi, po fari na vita tranquilla.

MARIA:( rivolta alla suocera) E vossia nenti dici cchi? Ora capisciu, li fimmini, lu quarantottuCumu facia a sapiri tutti cosi?

NONNA CRUCI: A la ma et, certi cosi si capiscinu taliannu i cristiani nni la maschera.(suonano alla porta)

ANGILU: Vaiu a grapu ia, vuantri arripigliativi. (entrano Vincenzo e Peppina)

VINCENZO: Sempri ma muglieri nsist pi viniri, ah!

MARIA: Chiaramenti sintistivu tutti cosi?!!!

PIPPINA: Certu! Avete visto cavia arraggiuni?! Perci, mattocca na ricompenza.

NONNA CRUCI: Macari!

PIPPINA: Vugliu organizzaria cerimonia e vugliu essiri a testimoni di nozzi pi tutti du li ma niputi, Angiluzzu e Michilina. Du matrimoni cu i fiocchi amma fari. Hanna essiri i matrimunia dilannu. Tuttu u paisicava essiri e a vosciu ziu ci fazzu purtari a carrozzacu quattru cavaddi, pua channa essiri tanti fiuri, di tutti i tipi, rosi, liliummi, margheriti, violi(mentre continua ad elencare)

PASQUALI: (interrompendola) Calmammuni, calmammuni, chaiu a maritari du figli. E si continui accuss, mancu i MUTANNI marrestanu.

PIPPINA: Caru ma frati e ma cugnata,un vi proccupati, pirch chiddu chi vammanca ci mitti ma maritu

VINCENZU: (tossisce e si strozza) Ia! E chi centru ia?

PIPPINA: Un mi vulisti cridiri e ora paghi! Chissu lu realu di nozzi pi li ma niputi ca pi mia sunnu cumu figli (piange e li va ad abbracciare).

VINCENZU: (rivolto alla moglie) Almenu nhaiu mutanni sarvati?!

PIPPINA: Uh! Cci nn mutanni nna cascia, ca po mittiri a putia!

MARIA: E cabbattinu a coppi cu ddi minchia di mutanni!

ANGILU:(rivolto al pubblico)Caru pubblicu, na riflessioni vugliu fari: C cu nasci o Nord e cu o Sud, c cu terroni e cu polentoni. Ogni cristianu per, chiddu chi la famiglia cci nzigna a essiri. Esiccumu, si sapi unni si nasci ma un si sapi unni si mori, limportanti teniri sempri presenti nzocchi ha nni lu cori. Perci,un ti scurdari mai abbitudini,valura e tradizioni, ma ricordati, ca nuddu ti vieta di cangiari chiddu ca sbagliatu ti pari!

FINE

    Questo copione è stato visto: