Pippo Spampinato
( La zia d’America )
Commedia in tre atti
*******
1
SICILIA…OKAY !
( La zia d’America )
Commedia in tre atti di Pippo Spampinato
PERSONAGGI
Turi, agricoltore
Marietta, sua moglie, casalinga
Pippinu, fratello di Marietta, pensionato
Zu Vicinzinu, anziano possidente
La Zia, americana, oriunda
Miss Milver, sua giovane segretaria
Cianeddu, garzone di barbiere
Massaru Decu, vecchio contadino
Alcuni curiosi
IN SICILIA ORIENTALE, NEI PRIMI ANNI CINQUANTA
2
PRIMO ATTO
LA SCENA
La terrazza di una casa, al primo piano, in un paese agricolo etneo.
Il fondo della scena è occupato dall’abitazione, dove ci sono due porte esterne con cornici in pietra lavica o in calce bianca. Nelle due porte ci sono le persiane di colore verde, che si alzano e si chiudono per mezzo di cordicelle. Addossata al muro, tra le porte, c’è un’aiola, da dove si diparte il fusto di una pianta di gelsomino rampicante che, con tralci e foglie, copre parte della facciata e fa da pergolato.
Nell’estrema destra del fondo vi è l’ingresso alla terrazza ( la comune ). Quest’ingresso è sollevato dal pavimento con una scalinata rivolta verso il pubblico.
Tutto il lato destro della scena è occupato da un parapetto con colonnine di pietra bianca o con una ringhiera di ferro che sporge sulla strada sottostante. Da questo lato si scorgono le sagome delle case, i tetti ed il cielo.
Il lato sinistro è occupato, sul fondo, da una porta rustica che immette nell’orto e sul davanti da un rustico muro, in pietra lavica, di una casa limitrofa, dove è addossata la pila per il bucato; accanto c’è la cisterna con il bordo di pietra lavica e con un arco di ferro, sormontato da un gallo segnavento.
Un fildiferro o una cordicella, che serve per stendere al sole il bucato, si diparte, attraversando tutta la scena, dalla parete sinistra sino a quella destra.
Al centro della terrazza si trova un tavolinetto da giardino con delle sedie o poltroncine;
****
E’ UN MATTINO DI PRIMAVERA
ED IL SOLE CALDO ANNUNCIA L’INIZIO DELL’ESTATE.
3
SCENA PRIMA
( Marietta e Pippinu )
PIPPINU ( Stando comodamente seduto, continua il discorso nella sua parlata in lingua italiana tutta particolare ) … E’ inutile, cara sorella, voi restate sempre antichi come ai tempi dei canonici di legno. Ma uscite, porca oca! E vi accorgete del cambiamento che c’è stato in tutte le parti. No, che restate attaccate alla terra come le zicche e intoppate dentro.
PROVENIENTE DALLA STRADA SI ODE, AD ALTO VOLUME, UNA CANZONE. IL VOLUME VIENE ABBASSATO E ALZATO, COME SE QUALCUNO STESSE PROVANDO.
PIPPINU MARIETTA
( Continuando ) Cambiate mestiere, porca oca!
( Mentre raccoglie la biancheria stesa al filo, deponendola in un largo cesto,
posto sul tavolinetto, chiede ad alta voce ) Cchi è ca dici?
PIPPINU MARIETTA PIPPINU MARIETTA PIPPINU MARIETTA PIPPINU MARIETTA PIPPINU MARIETTA
Dico che dovete cambiare mestiere.
( C. s, ) Non ti sentu… ( Si affaccia al parapetto. Intanto il volume viene
abbassato ).
Ma chi è che rompe i timpani dell’orecchio? Gente incivili!
E’ ccà sutta ‘nto varveri. Si potti accattari ‘a radiu.
E deve intronare così?
Ora, u misi cchiù alleggiu… ( Ritorna al suo lavoro ascoltando la canzone ).
Però è bella sta canzuna. E’ nova, no? ( Dopo una lunga pausa ) Cchi è ca
dicevi?
Dicevo che il tuo marito è il solito testardone. Ci l’haio ditto mille e una
volta: - cambia mestiere, Salvatore! - No! Nossignore!... Sai cosa mi ha
risponduto? - “Come nascio così moro” - Ed allora, quando si ha questa
testa di ’ntaglio…
Ma comu si cangia? Cchi cosa voi ca si fa?
Tutto! Qualunque altro mestiere, ma no l’agricoltore! Oggidì non è più
cosa di lavorare la campagna. Buttatevi nel commercio, invece. Così
arricchite subito in una botta.
C’avemu a cummirciari a nostra malanova? Tu, parri accussì pirchì si
scapulu… Hai na bedda pinsioni… ( Ha finito di ritirare la biancheria dal
filo. Poi, va a ritirare la bacinella che si trova messa accanto al parapetto,
gettando in strada un poco d’acqua rimasta ).
DALLA STRADA SI SENTE LA VOCE DI VICINZINU CHE CHIAMA.
MARIETTA PIPPINU MARIETTA PIPPINU MARIETTA PIPPINU MARIETTA
( Preoccupata ) Bih!... ‘U zu Vicinzinu c’è! Capàci ca l’anniài!...
Hai fatto bene! Questo vecchio rimbambito l’ho avuto sempre qua, sul
mollico!
Siti sempri u cani cu jattu, tutti dui! ( Si sporge dal parapetto, mentre si
sente ancora la voce di Vicinzinu ) Zu Vicinzinu… vossìa m’acchiana! ‘U
purtuneddu è apertu! ( Va a mettere la bacinella dentro la pila ).
Non capisco perché lo chiamate zio, se non lo merita.
Era cuscinu cu me soggira… e l’avemu chiamatu sempri “ziu”.
( Alzandosi ) Io me ne sfuggo!
Pirchì? Aspetta… Cchi ci fa? Assettiti!
4
PIPPINU MARIETTA
No. Me, vado nell’orto…Te, fallo tràseri dentro, che poi me, me ne sfuggo
da me solo solitario ( va via dalla porta rustica che conduce nell’orto ).
Ca fai comu voi!... ( Si porta al tavolo e comincia a piegare la biancheria più
piccola ).
(
SCENA SECONDA
Marietta e Vicinzinu )
VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU MARIETTA VICINZINU
( Entra dalla comune ) Botta di vilenu! Mi siddìu a vèniri ccà, sulu ppi non
fari sti scali… Ma cchi ci iuncistivu autri scaluni?
Zu Vicinzinu, sempri chiddi sunu i scaluni… E’ vossìa ca si sta facennu
chiù granni!
Cchi stai vulennu diri ca sugnu decrepitu?
No, quali decrepitu? Iù non l’haiu dittu! Certu ca non è chiù un
giovanotto…
Cchi nni sai, tu? Marietta, vidi ca iù mi sentu ancora efficiente. E…
macari abbastanza!
Vossìa mi trasi intra…
Aspetta ca m’arriposu tanticchedda. ( Si abbatte su una sedia ).
Ma quantu è eleganti, stamatina. Già si misi estivo…
Accuminciau u caudu… e mi misi stu vistitu liggeru… Tu, ppi nenti,
però, non mi facevi u bagnu. Ca figghia, talìa quannu jetti l’acqua.
Vossìa m’ha scusari… Taliài, ma no visti.
Menu mali ca era ancora intra u saluni… e ma scavitài. ( Una pausa )
Nunca, veni o non veni sta miricana?
Cchi sacciu… Dici ca arrivava a Catania… Zu Vicinzinu, u sapi ca si voli
ripigghiari a terra da chiana?
Chistu mi dissi u varveri di ccà sutta. Dici ca mannàu ‘n telegramma?!
Eh, veramenti a terra è so! Mortu so maritu, to ziu, eredita idda!
Dopu ca l’avemu travagghiata ppi tant’anni?!… Turi ppi chistu è
nisciutu. Ora videmu!...
Cosi vostri!
( Dopo una pausa ) Ma cu è vossìa ca fa stu gran ciàuru?
Ti piaci?
( Adulatrice ) Na meravigghia! ( Annusando ) Uhm!... Deliziusu!... Tutta a
terrazza mi profumàu.
Nenti… quattru gocci mi nni misi!
Putenti!... Zu Vicinzinu, chi c’è qualche autru zitaggiu in vista? N’autra
fiamma che arde?
Ca… se sono rose fioriranno! ( Pausa ) Nunca, unn’è jutu Turi? Luntanu?
No, sta turnannu: Ju, ‘n mumentu, ‘nta l’avvucatu.
Ppi stu fattu da chiana?
Propriu! ( Pausa ) Vossìa mi m’aiuta a piegari stu linzolu…
( Si alza e l’aiuta ) ‘Nta quali avvucatu è jutu?
‘Nta l’avvucatu Pizzutu, ddocu vicinu. Sta turnannu!
( Meravigliandosi ) ‘Nta l’avvucatu Pizzutu??? Allura è facili ca torna
prestu. Chistu sempri spicciu è! Ma unni li va a circari, to maritu,
st’avvucati? Propriu chistu, a mia, mi fici perdiri na causa ca macari ‘n
tintu scribacchìnu mi l’avissi fattu vìnciri. Bestia! Non n’ha ‘ngarratu
una!
5 |
||
MARIETTA |
Si pigghia pocu… |
|
VICINZINU |
Bestia! |
|
MARIETTA |
Ca mischinu…( Poggia sul tavolo il lenzuolo già piegato ). |
|
VICINZINU |
No, bestia tu, e to maritu macari! Iù i spinnissi i soldi, ma ca fussi sicuru. |
|
E allura tutti santi e biniditti. No a jttalli ‘o ventu con un analfabeta di |
||
dda fatta ( sta per sedersi ). |
||
MARIETTA |
Ah!... Ah!... Mi non s’assetta! |
|
VICINZINU |
( Preoccupato scatta in piedi ) Pirchì cchi c’è? ( Controlla la sedia ). |
|
MARIETTA |
N’autru linzolu! |
|
VICINZINU ( |
Rimessosi ) Ca santa pacienza! ( Come prima esegue ) Quannu è |
|
necessariu, i soldi si devunu spenniri! |
||
MARIETTA |
Vossìa ca cci l’havi… Nuautri, inveci… |
|
VICINZINU |
Marietta, ppi favuri, senza trìvulu! Non cuminciari, ‘o solitu to, a picciàri. |
|
MARIETTA |
Ah!... Amara cu avi di bisognu! |
|
VICINZINU |
Dimmi na cosa, chiuttostu: vuautri a carni unni l’accattati? ‘Nta quali |
|
chiancheri? |
||
MARIETTA |
Quali carni? Nuautri avi ca non mangiamu carni… |
|
VICINZINU |
Bonu, vah! ( Precisando ) Cu don Prazzitu, u chiancheri da matrici, in che |
|
rapporti è to maritu? |
||
MARIETTA |
Cchi voli diri? Non lu staiu capènnu. |
|
SI SENTE BUSSARE AL PORTONE. |
||
MARIETTA |
( Si porta al parapetto e si sporge ) E’ Cianeddu di cca sutta… Dici ca voli |
|
parrari cu vossìa. |
||
VICINZINU |
Sì, sì, fallu acchianari. ‘U mannài a na banna e mi porta a risposta. |
|
MARIETTA |
( Sporgendosi ancora e parlando verso la strada ) Acchiana Cianeddu!… ‘U |
|
purtuni è apertu! ( Prende il cesto con la biancheria e va dentro, per ritornare |
||
subito dopo ). |
||
SCENA TERZA |
||
( Detti e Cianeddu ) |
||
CIANEDDU |
( Entra dalla comune ) Eccomi di ritorno! |
|
VICINZINU |
Ci li purtasti? |
|
CIANEDDU |
Sissignora, tutto fatto! Comu mi dissi vossìa. Ji prima a so casa e donna |
|
Mara mi desi… ddi cosi; poi i purtai a destinazione. |
||
VICINZINU |
Unni i purtasti a stazioni??? |
|
CIANEDDU |
Nonsignura! A des-ti-na-zio-ne… ‘Nta ddu postu unni mi dissi vossìa. |
|
Tutto fatto! |
||
VICINZINU |
Cu c’era? |
|
CIANEDDU |
( |
Parla reticente, poiché è ritornata Marietta ) Sissignura: c’era! Comu |
vuleva vossìa… Ci desi in manu a dda pirsuna… Iddu era dda banna… |
||
( con le mani fa il gesto di chi affila i coltelli ). |
||
VICINZINU |
Va beni! E cchi ti dissi? |
|
CIANEDDU |
Cui idda? |
|
VICINZINU |
Certu! Cchi ti dissi? |
|
CIANEDDU |
( Fa mimica roteando le mani, come per dire che ha tante cose da riferire ). |
|
VICINZINU |
Cchi? |
|
CIANEDDU |
( Si avvia per uscire dalla comune, facendo capire che non può parlare in |
|
presenza di Marietta ) Vah!... Poi ni parramu… ( Continua a far mimica ). |
6
MARIETTA VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU
( Ha capito che la sua presenza è importuna ) Vossìa mi cci pirmetti, zu
Vicinzinu… Vaju, ‘n muminteddu, ‘nta l’ortu a sciogghiri a crapa,
armaluzza. Staiu turnannu! ( Va via dalla porta rustica ).
( Rimasto solo con Cianeddu ) Perciò?... Cchi ti dissi?
Ci lu puteva diri cu so niputi prisenti?
Puoi parrari ora! Cchi ti dissi?
Dapprima, appena si pigghiau u panaru, mi dissi: “Grazie”. Poi…
( Sulle spine ) Poi?
( Cercando le parole ) Poi… mi dissi: “Ma pirchì s’aveva frastrunari, don
Vicinzinu?”…
VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU
( C. s. ) E poi?
Poi, cchi?
Poi… in secutu. Cchi ti dissi?
Cchi m’aveva a diri?
Comu???
Nenti chiù! Mi spicciau u panaru e basta. Ci lu lassai cca sutta ‘nto
mastru.
Comu??? E allura… ( Ripete la mimica fatta poco fa da Cianeddu ) Tutti sti
cosi ca m’avevi a diri?... Gran figghiu di tappinara! Du uri di muvimentu
cchi manu…
( Volendo rimediare ) Però cu l’occhi mi vosi diri tutto! ( Esagerando ) Si
sapissi comu parrava…
Cu l’occhi?
Sissignura, cu l’occhi. E cchi vuleva diri…. ( riprende esageratamente a far
mimica con le mani ).
VICINZINU ( Nervoso, gli ferma le mani ) Auh! A testa mi stai facennu furriari!
‘Nsumma: cchi ti fici capìri? |
|
CIANEDDU |
Tutto! |
VICINZINU |
Ti muzzicu! Beddamatri ca ti muzzicu!... ( Quasi gridando ) Tutto, cchi? |
Cchiii??? |
|
CIANEDDU |
( Inventando ) Eccu: mi fici capìri ca l’accittau assai… ( precisando ) i ficu! |
VICINZINU |
Va bene! Poi? |
CIANEDDU |
Poi… tutta affruntulina, dici: “Ma quantu è bonu, don Vicinzinu; |
simpaticu!... Pirchì non mi veni a truvari ogni tantu?”... |
|
VICINZINU |
Sempri cu l’occhi? |
CIANEDDU |
Non puteva parrai. Era emozionata! ‘Ssà cchi ci pari? Addivintau russa |
comu na paparina. Ma cchi ci fa, vossìa, a li fimmini? |
|
VICINZINU |
‘U bestia ca si! ( Dopo una pausa ) Vah, vattinni ca u principali t’aspetta. |
CIANEDDU |
‘U panaru… poi mu pigghiu. |
( Tutto ad un tratto comincia ad annusare, prima per aria, poi su Vicinzinu ) |
Oh! Vossìa è ca manna stu profumu?
VICINZINU ( Schermendosi ) Lèvati!... E cchi è?... Mi stai parennu ‘n cani di caccia.
CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU
( Annusando ancora ) Don Vicinzinu, scummetti ca u ‘nsertu? “Eau”! Ah?
Cchi è ca dici?
“Eau”! Mi tagghiu a testa: “E-a-u”! Non è “Eau”?
Auh! E cchi ti sta pigghiannu, oggi?
Ci vogghiu diri ppu profumu. Non è “Eau”? “Eau de Cologna”, francisi!
Oh!... Ancora ascutava?!... Non è francisi. Orientali, è!
Orientali? Allura m’aspetta ca ci dicu qual’è. Iù i profumi ‘i canusciu
tutti. ( gli si getta addosso annusandolo ).
7
VICINZINU ( Svincolandosi ) Vaiah!... Ca lèvati!... Non ti smiduddari ca tu dicu iù. E’:
“Notte d’Oriente”.
CIANEDDU ( Sorpreso ) Daveru??? ( Annusando ancora ) Porcu Giuda! Veru, è! Mi sbagghiai! Datu ca ci haiu i naschi chini di dd’acqua lorda ca usa u me principali… Nenti, sugnu fora allenamentu!
DALLA STRADA SI SENTE LA VOCE DEL BARBIERE CHE CHIAMA CIANEDDU.
CIANEDDU |
‘U sta sintennu? Chiddu ca sta ruvinannu a mia, è propriu iddu; chistu di |
|
ddocu a sutta… ‘U me principali. ( Fa un lungo sospiro ) A st’ura iù… |
||
VICINZINU |
‘Ssà unnu cuddavi?! |
|
CIANEDDU |
Ci pari ca scherzu? ( Estrae dalla tasca un pacchetto di sigarette estere ) Mi |
|
l’accetta na sigaretta? Tabaccu estero: ( dice il nome delle sigarette ). |
||
VICINZINU ( Accettando ) Cchi è rialu? |
||
CIANEDDU |
Sissignura! ‘Na ‘nglisina. ( Accende le sigarette ) Vossìa u parra u ‘nglisi? |
|
VICINZINU |
‘U ‘nglisi??? No, figghiu, ca quali ‘nglisi… |
|
CIANEDDU |
Piccatu! A st’ura ci avissi fattu canusciri na ‘nglisa… |
( accompagna la |
parola col segno delle mani, come per dire che è formosa ) |
E’ a zia di chista |
|
ca canusciu iù. Accussì mi faceva cumpagnia… |
||
VICINZINU ( Interessato ) E unni a canuscisti? |
||
CIANEDDU |
Cchi ci pari ca è a prima stranera ca canusciu? Iù, ogni lunedì, a |
|
Taormina, sugnu! Auh! Ma li straneri!... ( Pausa ) ‘Nta stu mumentu ci |
||
haiu ppi manu sta ‘nglisina e na tedesca. |
||
VICINZINU |
Dui??? |
|
CIANEDDU |
Dda, quantu unu nni voli, n’havi! ‘Nglisi, tedeschi, svedesi… ( Cambia |
|
tono ) Ma le svedesi sunu friddi. |
||
VICINZINU ( Con sempre più interesse ) Friddi? |
||
CIANEDDU |
Comu u ghiacciu! Non sunu ppi nuautri siciliani. Si perdi troppu tempu. |
|
Iù, ni capitài una… Bedda, simpatica… Ma cchi n’ha fari: glaciale! |
||
L’aveva a stringiri forti… Poi l’aveva a stricari tutta… Basta! Mi siddiài, |
||
e dopo na simana a lassài. Inveci, sta ‘nglisina pari una nustrana. Non mi |
||
cci pozzu avvicinari ca trema tutta. |
||
VICINZINU |
Trema? |
|
CIANEDDU |
Caura! Caura forti! ( Pausa ) Basta ca li fazzu girari ‘n pocu… e ogni |
|
tantu a’ carusa… |
||
VICINZINU |
‘Na fricata?!... |
|
CIANEDDU |
Cchi fricata. Ci dicu ca trema. |
|
VICINZINU |
Già!... E… a zia? |
|
CIANEDDU |
Ca ppi vossìa fussi magnificuna. Porcu Giuda! Si vossìa sapissi parrari u |
|
‘nglisi… |
||
VICINZINU |
Ma pirchì, ppi forza s’ha sapìri parrari u ‘nglisi? |
|
CIANEDDU |
Ca certu! Annunca chidda si siddìa. |
|
VICINZINU |
Vidi ca Iù… sugnu ancora capaci, macari a muta muta… |
|
SI SENTE PIU’ FORTE LA VOCE DEL BARBIERE. |
||
CIANEDDU |
( Affaciandosi dal parapetto e rivolto verso la strada ) Non pozzu vèniri! Ci |
|
aggiuvu a don Vicinzinu. |
||
VICINZINU |
No, no, vattinni!... Cu è ca ti tratteni? Vattinni! |
8
CIANEDDU ( Non badandogli ) Perciò, cchi stava dicennu? Ah!... ‘U fattu ca vossìa non
VICINZINU CIANEDDU
sapi parrari u ‘nglisi.
Ma pirchì, tu u sai parrari?
‘U sulu ‘nglisi? Iù parru macari u tedescu, u francisi, u svidisi… Basta!
Piccatu ppi daveru! ( Dopo una breve pausa ) ‘A vulemu fari na cosa? Iù ci
‘nsignu qualchi parola di ‘nglisi… Vossìa senti: “May I accompany yu,
miss”? – Signorina, permette che l’accompagno? – “May we take a
walk”? – Facciamo una passeggiata? – “Okay”, “Thank yu”, “Please” –
Bene, grazie, prego – “I love you” – Io l’amo…
ANCORA UNA VOLTA SI SENTE LA VOCE DEL BARBIERE
ALQUANTO ARRABBIATO.
VICINZINU |
Vattinni, ca i vuschi oggi! |
||
CIANEDDU |
( Contrariato ) Porcu Giuda! Sta scappannu!... ( Si affaccia nuovamente dal |
||
parapetto ) ‘N mumentu! Non pozzu lassàri! Ci aggiuvu a don Vicinzinu! |
|||
( Rivolgendosi a Vicinzinu ) Mi ci lu dici vossìa. |
|||
VICINZINU |
Iù??? Cchi ci dicu? Scinnitinni, chiuttostu! ‘U mastru po’ pinsari ca, ppi |
||
daveru, sugnu iù ca ti trattegnu. |
|||
CIANEDDU |
Comu?! Allura sta lezioni di ‘nglisi?... Gratis ci la dugnu. |
||
VICINZINU |
Per ora scinnitinni, poi ni parramu. |
||
ANCORA LA VOCE DEL BARBIERE. |
|||
CIANEDDU |
( Andandosene a malincuore ) Porcu Giuda! Qualchi vota u lassu, e poi |
||
videmu comu fa senza giùvini. ( Ritorna e riprende il discorso ) Don |
|||
Vicincinu, u sapi? All’autra vutazza, cu na olantesi mi nni stava jennu. |
|||
Ppi daveru! Auh, s’avìa attaccatu tantu cu mia, ca ppi forza mi vuleva |
|||
purtari cu idda in Olanda. ‘Na carusa!... ( Fa mimica con le mani |
|||
descrivendo la silhouette ). |
|||
VICINZINU |
( Spingendolo verso la comune ) Vattinni! Poi ma cunti. |
||
CIANEDDU |
Vah, vossìa benedìca… ( Poiché si sente ancora la voce del barbiere, si |
||
allontana gridando ) Vegnu!...Vegnu!... ( Va via dalla comune ). |
|||
SCENA QUARTA |
|||
( Vicinzinu solo, poi Marietta e Turi ) |
|||
VICINZINU |
( Solo ) Oh, lu figghiu di tappinara!... ‘Ntantu s’addiverti… ( Chiama ) |
||
Marietta!... Marietta!... |
|||
MARIETTA |
( Rientra dalla porta rustica e sbadatamente la chiude col ferro ) Zu |
||
Vicinzinu?… |
|||
VICINZINU |
Mi nni vaiu! Senti: ci dici a Turi ca ci haiu a parrari e l’aspettu ‘nta |
||
chiazza. Sugnu assittatu ‘nto cafè di l’albergu. |
|||
MARIETTA |
Vossìa m’aspetta ca ccà è Turi. St’acchianannu! |
||
TURI |
( Entra dalla comune; saluta Vicinzinu istintivamente e, asciugandosi il |
||
sudore, si accascia su una sedia. E’ affranto. Tuttavia una terribile collera ed |
|||
un pensiero di ribellione gli si legge in volto ). |
|||
MARIETTA |
( Con apprensione ) Cchi ti dissi? |
||
TURI |
( Allarga le braccia ). |
9
VICINZINU
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
VICINZINU
( Dopo una lunga pausa ) Mu fai leggiri u telegramma di sta miricana?
( Non gli dà retta ).
( dopo un’altra lunga pausa ) Ma possibili ca non si pò fari nenti? Non è
giustu!
( Prendendo una decisione ) Priparimi i robbi, ca mi nni vaiu a chiana.
Ma… non è megghiu…
( Arrabbiato ) Spicciti! I robbi, ca partu ora stissu. ( Tra sé ) Non c’è autru
rimediu!
( Insistendo timorosa ) Iù, diceva… ca era megghiu aspittalla… oppuri jlla
a pigghiari…
( Si alza di scatto; va dentro e ritorna subito col fucile che maneggia nervoso ).
( Preoccupata ) Cchi voi fari, Turi?...
( Si schermisce vedendo l’arma puntata, involontariamente, verso di lui )
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
Leva stu cosu… Cchi si pazzu?! Cchi ti passa ppa testa?
( Volendo dimostrare di essere calmo ) Cchi stati vidennu? Mi priparu ppi
jri a chiana. Cchi è chista a prima vota ca mi portu a scupetta?! Voldiri
ca l’aspettu dda… a sta signura zia!
( Gli toglie il fucile dalle mani e lo depone sul tavolo ) L’aspetti ccà, inveci!
E la ricìvi ppi comu è di giustu… Chiuttostu, fammi leggiri stu
telegramma.
Cchi c’ha leggiri? Du’ paroli e si nni niscìu: “’A terra è mia, m’aggiuva,
vegnu e… ma pigghiu!” E iù? Iù ca avi vint’anni ca cci travagghiu e cci
jettu sangu?...
Senza daricci mai nenti, però.
Cchi ci avemu a dari? Anzi ca a travagghiamu, inveci di vassalla
abbannunata. E a funnuaria cu sa pava idda?
Ancora ccà si? Vo pigghia sti robbi, santu diavuluni!...
( Va via per la porta in fondo).
( Rispondendo allo zio ) Cchi cci staiu dicennu iù, ca sugnu u patruni?
Sempri di idda è a terra. Ma no, ca mi sfratta… accussì a morti subitania.
Bonu!... Furia di capitanu novu, è! Non t’allarmari! Varda ca veni, si fa
quattro jorna di villiggiatura… e si nni riparti a Merica n’autra vota. E,
forsi forsi, cci poi scippari, macari, qualchi cosa. Per ora ci avi ccà, in
Sicilia, stu ricordu di so maritu… e nni è attaccata.
Sa vinni!... Maliditta a miseria!
Ma cchi dici? Quali miseria? Chidda ti vorrica a picciuli.
A miseria mia, ca non ma pozzu accattari, iù.
Cchi si vinni? Chidda ti subissa a tolliri. E’ ricca, riccuna forti.
‘U sacciu! Ricca e furtunata.
Furtunata?
Propriu! Me matri, mi diceva ca stu so frati, dda in America, canuscìu a
chista ca era malata; malatuna!… Cu ‘n pedi ‘nta fossa. Ma iddu sa
maritau u stissu, pirchì pinsau ca murennu, avissi divintatu milionariu…
E, inveci, appena si maritàu: il miracolo! Idda guarìu e me ziu s’ammalò.
S’ammalò?
Sì! S’ammalò, s’aggravò e peggiorò!
No curò?
‘U curò!
E… si salvò!
No! Sa quagghiò.
10 |
|
VICINZINU |
( Segnandosi ) Paci e rifriscu all’anima so! |
TURI |
Amen! Ca quali paci?... A stura, me ziu s’arrivota ‘nta fossa. |
VICINZINU |
Pirchì? |
TURI |
Ca pirchì ddi quattru cusuzzi c’aveva me ziu, passaru a idda. Macari a |
terra da chiana ca me ziu m’aveva prummisu. |
|
VICINZINU |
Ca figghiu, a Merica è tradimintusa! |
TURI |
Cchi c’entra a Merica? Ca… cu sapi si sta signura ci desi qualchi |
pìnnula… |
|
VICINZINU |
Ppi chistu, ppi dittu di to matri, non sacciu quantu foru i pìnnuli. Dici ca |
u curau ppi tant’anni |
|
TURI |
Sì, bonu!... Ci vogghiu diri: un decotto. Vah, vivi, vivi… e ci attisicaru i |
palitti. |
|
VICINZINU |
Ma cchi vai dicennu? Pirchì l’aveva avvilinari? Si ti dicu ca è milionaria. |
Chidda ti schifìa, a tia, a to ziu e a tutti pari. |
|
TURI |
Intantu si pigghia a terra. |
VICINZINU |
Non ti preoccupari ca è di passaggiu. Anzi, non sacciu si ti nni fa |
donazione, prima ca riparti. |
|
TURI |
A cui? Ma allura non l’ha capìtu?!... Mi sfratta! ( Prende il telegramma ) |
Ccà, ccà! Vossìa senti: ( Legge ) “Vegno riprendere terra e sfrattare te”. |
|
Capisci? “Aspettare mio arrivo venerdì ora”. Venerdì di ora, di sta |
|
simana; ca fu jeri. Poi chiddu ca non capisciu è propriu chistu ccà: |
|
( Legge ) “Quattordici stazione Catania”. Unni l’aveva aspittari? Unni |
|
sunu sti quattordici stazioni a Catania? Iù ni canusciu una sula: ‘a |
|
stazioni cintrali a “Statua”. E poi: quannu? A quali urariu?... Mah! |
|
VICINZINU |
Accussì daveru c’è scrittu? |
TURI |
Ccà è! Macari l’avvucatu u liggìu. E vossìa parra di dunazioni… Di |
VICINZINU |
sfrattari si parra. Di sfrat-ta-ri! |
( Gli leva il telegramma dalle mani; inforca gli occhiali e legge. Poi, alzando |
|
gli occhi, fa cenno di dargli un pugno in testa ) Ca tu dassi ‘n papagnu ‘nta |
|
testa, beddamatri!... E l’avvucatu u liggìu macari?! Oh, l’analfabeta!... |
|
Unn’è stu sfrattari? Ccà, “Sfrattare” fa? Bestia e ‘ngnuranti! |
|
TURI |
Pirchì, comu fa? |
VICINZINU |
Ccà fa: “Sfrut-ta-re”, orvu! |
TURI |
( Incredulo e ironico nello stesso tempo) Auh! Vinni “Occhiu finu”… Ca mi |
si leva, vah! A st’età, ppi vossìa, cci nni volunu deci ucchiali, no unu. |
|
VICINZINU |
( Offeso ) Senti: iù ppi vista, cci dugnu punti a cu si senti spertu. |
Riordatillu! Tu si l’orvu, ‘nveci. Leggi!… Leggi! ( Gli mette il telegramma |
|
TURI |
sotto gli occhi ). |
( Prende il telegramma e legge controvoglia. Si accorge che lo zio ha ragione ) |
|
Oh!... Ca daveru, è! “Sfruttare” fa! “Sfrut-ta-re”. Veru! E iù, avi du |
|
jorna ca leggiu sempri “Sfrattare”… E macari Pippinu… |
|
VICINZINU |
‘U liggìu macari to cugnatu, chiddu ca parra in italianu? |
TURI |
Annunca! Pippinu u liggìu a prima vota… e mi fici lèggiri accussì macari |
a mia. |
|
VICINZINU |
Oh, lu bestia! |
TURI |
( Rileggendo il telegramma ) … “Sfruttare”… “Sfrut-ta-re”… Chiaru è! |
( Rilegge mentalmente dall’inizio, poi si ferma dubbioso ) ‘N mumentu… |
|
cchi voli diri? |
|
VICINZINU |
Tutto chiaritu, no? |
11 |
|||
TURI |
( Turbato ) Ccà è peggiu di prima! Zu Vicinzinu, cci vidu o non cci vidu, |
||
sta vota? |
|||
VICINZINU |
Cchi c’è? |
||
TURI |
Mentri prima parrava di sfrattari, ora, ccà, parra di sfruttari. Va bene? |
||
VICINZINU |
Va bene! E perciò? |
||
TURI |
A cu sfrutta??? |
Staiu attrunzannu! A cu sfrutta? |
St’autra cci |
mancava!… |
|||
VICINZINU |
Ma cchi vai dicennu? |
||
TURI |
Ccà dici accussì, m’ascuta: ( Legge ) “Vegno riprendere terra e sfruttare |
||
te”. ( Tra sé ) Varda chè bella, oh! Veni… si pigghia a terra… e mi |
|||
sfrutta??? Ca certu: vittu e alloggiu… |
|||
VICINZINU |
Ma quali “Te”? |
||
TURI |
Ca, me! |
||
VICINZINU |
Ma unn’è? |
||
TURI |
Cche? |
||
VICINZINU |
Stu “Te”. |
||
TURI |
Ccà è! |
||
VICINZINU |
E… c’è “Te”? |
||
TURI |
Te… Te! Cioè, me! |
||
VICINZINU |
Unn’è? |
||
TURI |
( Indicando il telegramma ) Que! |
||
VICINZINU |
Cchi? |
||
TURI |
Qui… ( Arrabbiandosi ) Qua… qua… qua! |
||
VICINZINU |
Mi stai parennu a pàpira ca nirvusa. |
||
TURI |
( Mostrando il telegramma e parlando in fretta ) Ddocu è u “Te”! Chi cos’è |
||
chistu”Me”? Ppi mia, è “Te”. Si ppi vossìa non è “Te”, mi dicissi cchi è: |
|||
“Me” o “Te”? Ppi mia è “Te” e non è “Me”! ( Gli dà il telegramma ) Te! |
|||
( Poi, come se si sgravasse da un peso ) Meeehhh! |
|||
VICINZINU |
( Rimessosi dallo |
stupore ) ‘A testa mi facisti partiri! ( |
Pausa ) Vah, |
megghiu ca tu lèggiu tuttu paru. Aspetta! Dunque: ( Legge e spiega ) |
|||
“Vegno”, ca voli diri: vengo. “Riprendere terra e sfruttare” Punto! |
|||
TURI |
Cchi c’è scrittu “punto”? Unni è scrittu? |
||
VICINZINU |
No, dicu: puntu. Si ferma… Pigghia ciatu, vah! Poi ripigghia: ( Legge ) |
||
“Te, aspettare mio arrivo, venerdì”… ( S’interrompe e guarda torvo il |
|||
nipote ) Bestia! Quali quattordici stazioni? Cchi stava facennu a “Via |
|||
Crucis”? Ma ppi |
daveru u facisti leggiri all’avvucatu? |
Ascuta, senti: |
|
( Legge ) “Te… |
|||
TURI |
Fermu! |
||
VICINZINU |
Cchi c’è? |
||
TURI |
‘U “Te”! |
||
VICINZINU |
( Gli grida in faccia ) Muuutu! Non parrari! Ascuta: “Te”... Cioè, tu! |
||
“Aspettare mio |
arrivo venerdì ora quattordici”… Cioè: venerdì ora |
||
quartodicia… ‘Nsumma: ora quattordicesima. A i dui di pomeriggiu, oh! |
|||
Ci semu? Chidda non nni sapi d’italianu e parra mammalucchìna. |
|||
Perciò: “Aspettare venerdì, ora quattordici, a stazioni di Catania” Hai |
|||
capito? |
|||
TURI |
( Con sincerità ) No. |
||
VICINZINU |
Mu ‘mmaginava. Possibili ca si accussì bestia?! |
||
TURI |
Zu Vicinzinu, cchi è ca sta ‘mpapucchiannu? Unni è scrittu tuttu chistu? |
12
VICINZINU
MARIETTA
VICINZINU
MARIETTA
VICINZINU
TURI
VICINZINU
MARIETTA
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
MARIETTA
TURI
VICINZINU
MARIETTA
VICINZINU
MARIETTA
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
MARIETTA
VICINZINU
MARIETTA
VICINZINU
MARIETTA
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
MARIETTA
VICINZINU
( Gli ridà il telegramma ) Ddocu è scrittu! E tu, quannu non sai leggiri,
pezzu di ‘ngnuranti, non leggiri. “Quattordici stazioni… Sfrattari…” E
chidda parra di tutt’autru. Cu ‘n autru pocu, capàci ca cci sparavi…
( Rientra da dove è uscita ) I robbi sunu pronti.
Lassa stari ca tuttu s’aggiustau. Tuttu chiaritu! Dimmi na cosa, Marietta:
u liggisti macari tu, stu telegramma?
Pirchì? Cchi successi?
Ca quali sfrattari… Quali sfrattari?! Chidda parra di tutt’autru.
Chiuttostu quann’è c’arrivau stu telegramma?
L’autru jeri.
Bravu!... Ca già! Ddocu dici: “Venerdì”, cioè jeri… Chidda, a stura,
arrivau e, forsi forsi, macari si nni turnau.
( Non comprendendo ) Già si nni turnau??? Comu?
( Dopo aver riletto il telegramma ) E va beni! Macari ca ccà dici accussì,
cchi s’ha risulvutu? ‘A terra si la pigghia u stissu.
Ddocu, dici ca veni ppi sfruttarla. Cu sapi cchi voli fari? Avi i soldi e,
capàci ca li voli jttàri ‘nta sta chiana chiana.
Ca era simenza.
Ppi ‘mpiegalli, bestia! Cu sapi si voli chiantari ‘n giardinu?!...
( Al marito ) Cchi fai, allura, non parti?
Chissacciu… Mi staiu cunfunnennu chiù di prima.
Unni parti? Era megghiu, inveci, ca a jevi a pigghiari. A stura l’aspittavi
a stazioni… ti cci prisintavi… ‘a ‘nvitavi a stari cu tia… ‘a facevi
addivertiri… na girata… na tuccata… ‘Nsumma ta pigghiavi cu bonu!
Ma cchi scrissi ‘n autru telegramma? Cchi successi?
Successi: ca to frati Pippinu è na bestia, e to maritu è pricipitusu.
Ascutati a mia: cu sta miricana, si cci sapìti fari, cci mangiati boni!
Macari Diu! Ni dassi ‘n aiutu, speci ‘nta sti mumenti…
Può darisi, forsi, ca s’arresta ccà, ppi sempri.
No. ‘Nta littra ca scrissi prima, dici ca sbarcava a Napuli…
Certu! Essennu di origini napulitani, voli vidiri la so città.
Accussì cridu! Poi, dici ca proseguiva ppi ccà e si nni ripartiva a Merica,
pirchì dda avi tantu chiffari. Marietta, ci pensi? Non è veru? E…
veramenti, dda littra pareva tutta affittuusa.
Chiddu ca dicu iù! Scritta mammalucchina, va beni, ma cristiana bona
pareva. Cu tantu affettu… sempri: “Miei carri nipute”…
E non vu dicu, iù?! Difatti, mi meravigghiava a mia…
A mia macari.
Iù, anzi, haiu pinsatu sempri ca chista, ‘n jornu, v’avissi lassatu tuttu a
vuautri, datu ca figghi non n’avi e siti l’unici niputi.
Macari Diu!
( Già rassegnato ) Ca… ppi diri a verità, cci spiravumu.
Non nni parramu chiù! Chiuttostu, iù ti cunsigghiu ca scinni a Catania e
a vo pigghi.
E… unni a pigghiu? Unni a trovu?
Ca ti furrii gli alberghi… T’informi chi purtunara… chi cammareri… Ci
la discrivi…
Cchi cci discrivu? Cu l’ha vistu mai? Si iù non la canusciu.
Ppi daveru!... Mancu stampata. Vah, cchi sacciu, in fotografia…
Auh! Voldiri ca dumanni. Dici: avete visto una zia… americana?…
13
MARIETTA
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
Bonu è! Vah, spicciti Turi, parti subitu. Ti priparu u vistitu novu ( va via
per la porta in fondo).
Cchi dici vossìa, cci vaiu? Sì, megghiu è!
‘N mumentu…Aspetta! Non ti precipitari o’ solitu to. Iù, eru vinutu ppi
parrariti; ti vuleva diri na cosa… M’ascuti?
Ni parramu dopu, zu Vicinzinu. Ni parramu quannu tornu. Ppi ora è
megghiu ca partu prestu ( si dà da fare ).
Senti, aspetta ‘n minutu... Mi devi fari ‘n favuri! ‘N favuri speciale!...
Aspetta!
Non è megghiu ca ni parramu dopu? Non pò aspittari?
Non pozzu aspittari!
Avanti… cchi è o’ solitu?... ‘N autru ‘nciammamentu?
Auh! Sta vota è cosa seria, seriissima! O si fa, o si fa!
Ma cchi ci cunta, ormai?... All’età so’?!
Quali età? Si ti dicu ca non pozzu chiù stari. Mi cridi? Auh, ma ‘nsonnu
macari a notti!
Zu Vicinzinu, ppi ora haiu autri pinseri ppa testa… Vossìa si metti cu sti
scunchiusaggini…
Turiddu, ci devi parrari! Sta vota: o si fa tuttu cu bonu, oppuri ma portu!
E… comu finisci si cunta!
Cchi si porta?
Ma fuju! Annunca non m’haiu a chiamari, iù!
Avanti… Sintemu, cu è chista?
Allura cci parri?
Mi dicissi cu è; videmu sa canusciu…
Binidittu tuttu! Accussì si parra! ‘U vidi cchi è? Siccomu iù cu so patri…
non nni ciauramu tantu…
Cci campa ancora u patri?
Schirzusu, si! ( Pausa ) Allura, parrannucci tu…
SI SENTE BUSSARE RIPETUTAMENTE DALL’NTERNO
ALLA PORTA RUSTICA.
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
( Sorpreso ) Cu è?... Marietta?!... ( Chiede ad alta voce ) Cu è?
( Da dentro ) Me.
( Rassicurando Turi ) ‘A crapa è!
( Istintivamente afferra il fucile ) Cu c’è ddocu?... Cu è?...
( C.s. ) Meee.
‘A crapa è! ‘A crapa! Anturitta to muggheri a jvu a sciogghiri…
( Cauto e sospettoso va ad aprire la porta rustica ).
PIPPINU
TURI
VICINZINU
SCENA QUINTA
( Pippinu e detti )
( Appare dalla porta rustica ) Che tieni a paura? Porca oca! Se ti dico che
sono me!
( Ricomponendosi ) E parra giustu! Pirchì non dici “Iù”, imveci di fari
“Meee” comu i crapi?
( Ironico ) Oh! Il nostro caro parenti! Ni pareva a crapa. Mentri ca cu sta
parrata italiana non ci semu abituati.
14
PIPPINU
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
Ero andato nell’orto per una boccata d’aria fresca…e mi trastullavo nu
poco col pollame.
( spiegando con scherno ) Il pollame sunu i jaddini.
( Trova il momento per allontanarsi ) Pirmittiti… mi vaiu a vèstiri. Zu
Vicinzinu u lassu in compagnia… ( Con il fucile ancora in mano, si avvia ).
( Trattenendolo ) Aspetta! Cchi fai cci parri stasira?
Videmu… ppi ora vaiu a Catania…
DALLA STRADA SI ODONO VOCI CONFUSE ED IL CLACSON DI UN’AUTO.
MARIETTA ( Entra in fretta e agitata ) Ddocu è!... Ddocu è!... Arrivau!...
TURI e VICINZINU Cui???
MARIETTA ‘A miricana… Ddocu sutta… Arrivau!... Cu na machina longa deci
metri… Ddocu sutta è!
TUTTI SI AFFACCIANO DAL PARAPETTO,
MENTRE DALLA STRADA SI SENTONO PIU’ FORTI GLI SCHIAMAZZI.
VICINZINU |
Cchi cci aspittati?... Turi, vo rapicci!… Valla a ‘ncuntrari!… |
TURI |
( Scosso e agitato ) Sì!... Mi cci veni macari vossìa… |
VICINZINU |
Amuninni!... ‘A vidisti cchi machinuna?... |
TURI |
Scinni macari tu, Marietta… |
VICINZINU |
Sì, sì! scinni!... |
MARIETTA |
No. Iù aspettu ccà supra … Ci dugnu na birsata… |
VICINZINU |
Megghiu si cci pripari qualchi cosa ppi mangiari… E’ quasi minzijornu. |
MARIETTA |
Mangiari???... Quali mangiari? Nenti avemu di prontu… Cchi cci damu? |
TURI |
Ppi ora scinnemu!... ( Si avvia per la comune ). |
VICINZINU |
Unni stai jennu cu stu fucili? Posilu! |
TURI |
Mu teni vossìa… ( glielo dà ). |
VICINZINU |
( Restituendolo ) No. Posilu! Cchi mi nni staiu jennu a caccia?... |
TURI |
Unni u posu?... ( Glielo ridà ) Mi teni! Nenti ci fa!... |
VICINZINU |
( Respingendolo ) No! Non tegnu nenti, iù! ( Inavvertitamente fa partire un |
copo in aria ). |
|
DALL’ALTO CADE UN PICCIONE. |
|
TURI |
( Dopo lo stupore, raccoglie il piccione e lo dà a Marietta) Te!... Facci ‘n |
pocu di brodu! ( Le cosegna anche il fucile e va via in fretta per la comune |
|
PIPPINU |
assieme a Vicinzinu ). |
( Che era rimasto affacciato dal parapetto senza accorgersene di niente ) |
|
Porca oca! Me, non pozzo sopportare questa folla di persone ignoranti e |
|
curiosi. Non ni hanno visto mai forestieri? Che cosa ci ammuccono? |
|
MARIETTA |
( Ancora agitata ) Iù, appena ‘ntisi tuttu ddu vuciliziu, m’affacciai du |
balcuni… e visti dda gran machina e tutti i carusi ca ci currevunu |
|
appressu… Cchi sacciu cchi mi parsi, non u capì apprima. Poi, quannu a |
|
genti cci indicavunu ccà supra… e dicevunu: “Dda!... Dda, sta!” (Col |
|
fucile spianato indica verso Pippinu ). |
|
PIPPINU |
( Istintivamente alza le mani ) Marietta… abbassa quell’arma! Porca oca! |
Non si gioca con questi arnesi guerreschi. |
|
MARIETTA |
‘U staiu jennu a pusari… e quadìu l’acqua ppi spinnari stu palummu… |
PIPPINU |
( Stupito ) Porca oca! Che fai la cacciatora? |
MARIETTA |
‘U zu Vicinzinu, fu! ‘A primu colpu! ( Va via dalla porta in fondo ). |
15
ENTRANO DALLA COMUNE, TURI E MISS MILVER, SEGUITI DA UNA FOLLA DI CURIOSI. MILVER E’ UNA GIOVANE DONNA FORMOSA E AVVENENTE.
SCENA SESTA |
|||
( |
Miss Milver e detti, poi Cianeddu ) |
||
TURI |
( Chiama |
) Marietta!... Marietta!... ( A miss Milver che è rimasta |
|
all’ingresso ) Mi s’accomoda… Vossì… ( non riesce a completare la parola, |
|||
data la giovane |
età di miss Milver ). Mi trasi… S’accomoda… ( Chiama |
||
ancora più forte) Marietta!... Marietta!... ( Si porta avanti e si incontra con la |
|||
moglie che viene fuori; la prende per mano e la trascina verso l’ingresso, |
|||
presentandola ) Chista è Marietta… |
|||
MARIETTA |
( Trascinando il marito in disparte ) Accussì giùvini è? |
||
TURI |
Ddocu è! Accussì arrivau! ( Si avvicina nuovamente ) Ma… mi |
||
s’accomoda!... |
( Rivolto ai curiosi che si accalcano all’ingresso ) Signuri |
||
PIPPINU |
mei… carusiddi… a casa!... Non c’è nenti di vìdiri!… |
||
( Dopo che miss Milver è scesa dalle scale portandosi avanti, cerca di mandare |
|||
via la folla dei curiosi ) Porca oca! Non ne avete viste mai?... Circolare!... |
|||
Circolare!... |
|||
TURI |
Zia… chista è me muggheri… ( Alla moglie ) Avviciniti! |
||
MILVER |
Yes… yes… wife? Okay! Nice to meet you. |
||
MARIETTA |
( Spinta dal marito, le si para davanti e la bacia ). S’accumudassi intra… |
||
Trova un pocu di disordini… |
|||
MILVER |
Do you speak english? |
||
MARIETTA |
Comu? ( Rivolta al marito ) Cchi è ca dici? |
||
TURI |
Cchi sacciu… Falla assittari…abbadicci… ( Si porta all’ingresso per aiutare |
||
Pippinu a mandar via la folla) E cchi è?! Niscemu!... Carusi itivinni e’ |
|||
casi!... Signuri mei… fora!... ( Ritorna dalla moglie che è rimasta impalata, |
|||
non sapendo cosa fare ) ‘A stai capennu? |
|||
MARIETTA |
Ca quali! Ma possibili ca è accussì giuvini? |
INTANTO VICINZINU, RIMASTO TRA LA FOLLA, FUORI ALL’INGRESSO, CERCA DI PORTARSI AVANTI ED ENTRARE. MA PIPPINU GLIELO IMPEDISCE.
VICINZINU MILVER VICINZINU MARIETTA VICINZINU PIPPINU
( Gridando ) Parenti… E cchi schifìu è!... Botta di vilenu! Non vidi ca
sugnu iù?... ( Riesce ad entrare, mentre Pippino fa allontanare tutti, andando
via anch’egli ) Mi stavunu accupannu! ( Si rimette in ordine, poi si avvicina
a miss Milver e si presenta ) Cara cuscina… benvenuta nel paese di suo
marito. Io sono stato cugino prossimo con la buonanima.
I don’t understand.
Comu dici? ( Cerca di farsi capire con la mimica ) Sì, sì… del morto.
Capisci? Io, sono stato prossimo col trapassato.
( Intervenendo ) ‘U zu Vicinzinu è il trapassato prossimo.
Sì, u congiuntivu presente! Io, cuscina essere…
( E’ rientrato. Subito si porta avanti, scostando Vicinzinu e, in posizione
dell’attenti, si pone di fronte a miss Milver ) Madama!… Me sono il fratello
di mia sorella.
16
VICINZINU
TURI
MILVER
VICINZINU
MARIETTA
TURI
MILVER
( Contrariato ) Parenti… E cchi modi sunu chisti? No vidi ca sta parrannu
cu mia?
( Intervenendo ) Chistu è me cugnatu Pippinu…
( Non capendo ) What?...
Parenti… finìu l’alzabandiera. Marietta dacci u riposu.
Zia… Chisto… mio frate Pippinu!
Pip-pi-nu!...
( Capendo chissà che cosa ) Pipinu?! Okay! Pi-pi-nu! You, yes…yes… ( Lo
abbraccia con effusione ).
TURI
VICINZINU
E cchi capìu?
( Volendo anch’egli ricevere
sull’attenti, si para di fronte a
l’abbraccio, scosta Pippinu e, scattando miss Milver ) Io… cugino… yes… yes…
MILVER TURI
Cu-gi-no!
I don’t understand. You? No ca…pi…re.
Zu Vicinzinu mi si leva ca stamu cumplicannu i cosi.
DALLA COMUNE ENTRA, CON FURIA, CIANEDDU.
CIANEDDU
TURI
PIPPINU
TURI
VICINZINU
TURI
MILVER
VICINZINU
TURI
MILVER
TURI
MILVER
Unn’è, unn’è?... ( Vede miss Milver e subito le si accosta scostando tutti, poi
osservandola da capo a piedi, emette un forte e prolungato fischio
d’ammirazione ).
( Che non ha avuto il tempo di trattenerlo, lo afferra alquanto risentito ) Auh!
Cchi schifìu è?! Ti parsi u funnicu ccà intra? Varda che bella, oh! Vah,
smamma, smamma!... ( Accompagnandolo all’ingresso, lo butta fuori in
malo modo ).
Porca oca! Che maleducazione!
( Ritornando ) Zia, devi scusare… ( Trovando Vicinzinu che è ritornato alla
carica ) Zu Vicinzinu… n’autra vota ‘mpalatu ddocu, è?
Fammi prisintari, no?
( Per toglierlo di mezzo, spiega a miss Milver ) Zia, questo essere zio.
Capisce? Essere zio… Vicinzinu…
( Forse capendo ) Yes, yes. You zio. Capire… ( Gli dà la mano )Very glad to
know you.
( Istintivamente le strige la mano, ma resta male ) Comu?! Allura a Pippinu
pirchì si l’abbrazzau?
Voldiri ca ppi zii non si usa. ( Rivolto a miss Milver ) Zia… mi scusassi si
non vinni a pigghialla a stazioni… siccome…
No capire…
( Piano ) Chista non capisci ‘n cornu.
I gind hotel… Ca-pi-re? Hotel… Hotel… ( Cerca di farsi capire scandendo
le parole. Difatti pronuncia “Hotel” come se dicesse “Otello” ) To go I… ho-
tel-lo. Ca-pi-re? Ho- tel-lo.
TUTTI SI GUARDANO STUPITI.
MARIETTA
MILVER
PIPPINU
TURI
PIPPINU
Scungiuru! E comu facemu? Pippinu, vidi sa capisci, tu.
( C. s. ) Understand hotel? Pi-a-za… ca-pi-re?... Piaza… Go I ho-tel-lo…
( Acconsente col capo e si porta avanti ) Yes, yes… Capire!
‘U capisti?
Facile! Dice che ave un appuntamento in piazza. ( Rivolto a miss Milver,
chiede per essere più certo ) Pi-az-za?
17 |
|
MILVER |
Yes! Pi- az-za… Hotel. |
PIPPINU |
( Agli altri ) Proprio! Ha un appuntamento in piazza con Otello. |
TURI |
E cu è stu Otello? |
PIPPINU |
Sarà qualche altro americano. |
VICINZINU |
No, turcu è! Ca cchi cci jti ‘ncucchiannu? |
MARIETTA |
Zu Vicinzinu, accussì dissi! |
VICINZINU |
( Si fa avanti, scostando Pippinu e chiedendo a miss Milver ) Piazza?... |
Chianu, vah?... Matrice… ( Si genuflette e con le mani giunte, fa l’atto di |
|
MILVER |
pregare ) Chiesa?... Campanaro?... Din don…Din don… |
( Contenta di essere stata capìta da Vicinzinu, lo incoraggia a capìre meglio ) |
|
Yes, yes… din don… Pi-az-za! Hotel! I… an-da-re… ho-tel… Oh-tel-lo! |
|
VICINZINU |
( Soddisfatto ) Oh! Binidittu u Bamminu! ( Rivolto ancora a miss Milver ) |
No, no cuscina… Nix, no! No comu capìre lei… No Otello! Essere… ( Si |
|
ferma, poi agli altri ) Ora chista cchi u capisci?! ( A miss Milver ) Essere: |
|
opera di pupi. No, Otello. Capisce? |
|
TURI |
Ma cchi cci sta ‘ncucchiannu? |
VICINZINU |
( Spiegando ) A stura, passau di ‘nta chiazza da matrici, visti sicuramenti, |
i cartilluna di don Bastianu u puparu, e cci parsi ca davunu lo ”Otello”. |
|
TURI |
Possibili?! |
MILVER |
Okay!... Yes… Pi-az-za… |
VICINZINU |
‘U vidi? Sicuramenti c’era stampatu Ferraù, tuttu niuru… ( Rivolto a |
miss Milver ) No, no! Sbagliare! Chiddu non è Otello. Essere Ferraù. No |
|
opera lirica. Essere opera dei pupi! Pu-pi! Capire? |
|
MILVER |
Okay! Okay! ( Indicando Pippinu ) Pipinu… ( poi indicando Turi e |
Vicinzinu ) Puppi!
TURI e VICINZINU ( Si guardano stupiti. Poi, assieme ) Cchi capìu???
VICINZINU Nooo!... Pupi, cu na “P”. ( Fa alcuni passi da marionetta ) Pupi! Pupi!
Capire?
TURI Zu Vicinzinu, sti passi chiù lesti! Accussì mi sta parenu ‘n pupu puppu o
‘n puppu pupu.
PIPPINU Qua ci vuole un interprete.
MARIETTA Ca giustu dici Pippinu. ‘U ‘ntreppiti ci voli.
TURI E cui? A cu pigghiamu?
VICINZINU ( Ha un’idea ) Cianeddu! Cianeddu di cca sutta. Iddu u sapi parrari u
‘nglisi.
TURI Daveru?
VICINZINU Di sicuru! L’haiu ‘ntisu parrari iù. Vo chiamulu!
TURI ( Si avvia in fretta ed esce dalla comune ).
MILVER ( Fa dei segni a Marietta, per far capire che vuole lavarsi le mani ) Where can
I wash myself?
VICINZINU Marietta, u capisti? Vidi ca si voli lavari.
MARIETTA ( Confusa ) E… unni?
VICINZINU Ca intra! Portatilla intra!
MARIETTA Cu ddu disordini…
PIPPINU Porca oca! Restate sempre come tanti mammalucchi. ( Rivolto a miss
Milver ) Madama, prego… sciacquarisi dentro con mia sorella… nella
toletta… Oppure se vuole anche qua di fuori nella pela ( indica la pila ).
VICINZINU Parenti, si cci parra in sicilianu forsi u capisci megghiu. ( A miss Milver )
Prego cuscina… Mi trasi intra. ( A Marietta ) E scùgniti, tu…
MARIETTA Mi veni cu mia zia. Vossìa… ( piano ) Non mi veni stu “vossìa”.
VICINZINU Chiamala comu ti piaci. Ppi autru non ti capisci u stissu.
18
MARIETTA
MILVER
VICINZINU
PIPPINU
VICINZINU
PIPPINU
VICINZINU
PIPPINU
VICINZINU
TURI
PIPPINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
( Invita miss Milver ad andare dentro ) Mi fa comu a casa soa…
Okay! Thank you! ( Precede Marietta ed insieme vanno dentro dalla porta in
fondo ).
Ma dicu iù: ‘a bonarma di Pasqualinu u “Dignu”, unni la ‘ngagghiau sta
gran fimminuna?
Questa qual’ è, la seconda mogliera?
Annunca! Poi, iddu avìa ad essiri grannuzzu…
Caro mio, in America non si usa come quane.
Chista, assai assai, aviri massimu trent’anni. No? ‘Na gran fimminuna è!
Ah?...
Sì, sì! una bella guagliona… Buona!
Bona?... Bununa!
( Rientra dalla comune ) Ddu figghiu di tappinara… chi voli veniri!
Chi il garzone? E perché?
Dici ca è offisu.
Offisu???
Propriu! Offisu pirchì u jttai fora.
Vah, lèvati! Ora cci parru iù! ( Si affaccia dal parapetto, chiama Cianeddu e
lo convince a salire ).
( Nel frattempo, rivolto a Pippinu ) Unn’è?
Nella toletta con Marietta. Si sta sciacquariando nu pocu.
Turi, grapicci ca st’acchianannu.
Apertu è!
DALLA COMUNE, VENENDO DI CORSA, APPARE CIANEDDU.
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
VICINZINU
CIANEDDU
VICINZINU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
Ora mi chiamati, ah?! Aviti bisognu… Pocu fa, allura, vi pari pirchì eru
vinutu? ( Si porta avanti ) Spicciamuni, vah! ( Pausa ) Cchi è canadisa?
No. Amiricana.
Va beni, u stissu è! Ma… unn’è? ( Parla in inglese, dandosi delle arie ) A
iemm… primmur.
Comu???
( Traduce ) Iù haiu primmura! Avanti… spicciamuni! ( C. s. ) A livid
client vuit feis soup.
Ah???
( Traduce ) Lassai ‘n clienti ca facci ‘nsapunata.
( Si avvia per la porta in fondo) Marietta… vi spicciastivu?... ( Va dentro ).
( A Cianeddu ) Appena arrivata, muntuava un certu Otello.
Hotel!
No. Otello era!
Ca quali Otello?!... Diceva: hotel, cioè albergo. “Hotel”, voli diri albergo.
Lucanna, vah!
DALLA PORTA IN FONDO,
RIENTRANO: VICINZINU, MISS MILVER E MARIETTA.
MARIETTA CIANEDDU VICINZINU
( Rimasta davanti la porta ) Iù sugnu ‘nta cucina… priparu u brodu… (Va
via ).
( Ammirando miss Milver ) Auh! Ma è bona!
( A Cianeddu ) Parricci!
19
CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU
( Gira attorno a miss Milver guardandola estasiato ).
( Segue Cianeddu standogli addossato ).
( Si blocca facedo sbattere su di sé Vicinzinu. Poi rimproverandolo ) Mister
VICINZINU
CIANEDDU
VICINZINU
CIANEDDU
TURI
VICINZINU
CIANEDDU
Vincentin, euei iù grill!
Cchi è ca dici?
( Traduce ) Don Vicimzinu, vossìa mi s’arrassa du caliatùri.
Vah! Parracci!
( Fa segno di aspettare e continua, da solo, a girare attorno a miss Milver ).
( Impaziente ) Ma cchi fa?
( Rassicurandolo ) Prima a sturìa.
( Tutto ad un tratto rivolto a miss Milver ) Do you speak english?
MILVER VICINZINU CIANEDDU TURI
Yes, andyou? Are you an american?
( In apprensione ) Cchi cci dicisti?
Cci dumannai si sapi parrari u ‘nglisi.
( Trattenendo la rabbia ) E cci lu dumanna a idda?
DA QUESTO MOMENTO,
CIANEDDU E MISS MILVER, PARLANDO IN INGLESE,
SI SIEDONO E DISCUTONO MAN MANO SEMPRE PIU’ COVIDENZIALMENTE.
RIDONO E SCHERZANO COME SE SI CONOSCESSERO DA SEMPRE.
GLI ALTRI, NON CAPENDO, GUARDANO E RESTANO ISTUPIDITI.
TURI PIPPINU
( Dopo un po’ di tempo ) Ma cchi stanu ‘ncucchiannu?
( Ammonisce il cognato di fare silenzio ) Sssiiit!...
TURI
PIPPINU
TURI
VICINZINU
CIANEDDU
MILVER
TURI
CIANEDDU
Pippinu, capisci qualchi cosa, tu?
No.
( Arrabbiandosi ) E allura?!?!...
( Avvicinandosi a Cianeddu ) ‘Nsumma, di cchi stati parrannu?
( Infastidito ) Nenti… Cosi nostri. ( Continua a discutere, come prima, ancora
per un poco, poi si alza e, seguito da miss Milver, si avvia verso la comune ).
( Rivolta ai tre ) As-pet-ta-re… zia! Good bye!
Ma… unni stati jennu? ( A Cianeddu ) Unni la stai purtannu?
Cosi nostri… Cosi nostri… Good bye!
CIANEDDU E MISS MILVER VANNO VIA.
VICINZINU
TURI
PIPPINU
TURI
( Si precipita verso la comune, gridando ) Cianeddu... aspetta!... Aspetta ca
ti fazzu cumpagnìa!... ( Prima di uscire, rivolgendosi a Turi e a Pippinu )
Gubai!... ( Va via ).
( Dopo una pausa, rivolto a Pippinu ) Pirchì non ci vai macari tu?... Curri!...
Sei il sorello di tua fratella… Iù, inveci, ca sugnu u niputi… ristai ccà
comu ‘n trunzu. ( Va a guardare dal parapetto ) Varda, varda!… Sa misi a
braccettu, ddu figghiu di bona matri. ( Guardando ancora ) Oh, oh! Varda
ddautru vicchiania comu ci curri appressu…
Quel vecchio rimbambito, me, l’ho avuto sempre qua: sul…
Mollico. ‘U sapemu! ( Si allontana dal parapetto ) ‘Ntantu partìu comu
razzu, ddu vecchiu bardascia. Tu… t’abbrazzasti. E iù?... Ristai ccà
comu… ( fa il gesto di chi rimane come un allocco ).
SI SENTE, PROVENIENTE DALLA STRADA,
LA VOCE DI MASSARU DECU, CHE CHIAMA TURI.
20
TURI |
Cu è?... ( Si riaffaccia dal parapetto ) E’ massaru Decu! |
PIPPINU |
Il villano della tua campagna alla piana? |
TURI |
Sì, sì!... Massaru Decu ca veni da chiana… ‘Ssà cchi successi?!... ( Gli va |
incontro, mentre Decu entra dalla comune ). |
|
DECU |
( Appare ansante, asciugandosi il sudore ) Don Turiddu!... Ccà è!... Ccà è!... |
TURI |
Cui? |
DECU |
Sa zia!... A miricana!... Vinni a’ chiana… e ora sta vinennu ccà! Iù passai |
avanti pp’avvirtillu… |
|
TURI |
Massaru Decu, siti in ritardu! Me zia, già vinni! |
PIPPINU |
E’ arrivata, sì! Dianzi, poco fa. |
DECU |
Non po’ essiri! Mi l’haiu fattu di cursa pp’arrivari prima… |
TURI |
Di cursa??? Massaru Decu, vui a pedi e idda ca machina, vulevuvu |
arrivari prima? |
|
DECU |
No. Ca scecca sta vinennu! Ca scecca! ‘A lassai ‘nta biviratura ca stava |
facennu vìviri a scecca. |
|
TURI |
Quali scecca??? |
DECU |
‘A me scecca! Povera armala… |
PIPPINU |
L’asina? |
DECU |
Sissignura: l’asana… “Beduina” a me scecca! |
TURI |
Ma… vi stati ‘nsunnannu?! Quali scecca? Di cchi stati parrannu? |
DECU |
Sa zia miricana… vinni a chiana, circava di voscenza… Poi mi |
cummannau ca vosi essiri accompagnata ccà, o’ paisi, supra a scecca… |
|
DALLA STRADA SI ODE LA VOCE DELLA ZIA CHE, |
|
VOCE |
DIVERTITA, SPRONA L’ASINA CHE CAVALCA. |
DELLA ZIA |
…Uèh!... Ueeehhh!... Paisà!... Paisà!... |
DECU |
( Portandosi al parapetto ) Ddocu è!... Povera scecca…armaluzza!… Dissi |
ca duviva fari l’ingressu triunfali… e u fici! |
|
TURI E PIPPINU SI PORTANO AL PARAPETTO. |
|
MARIETTA |
( Entra dalla porta in fondo ) Ma cchi è ca sta succidennu??? |
SI ODE, ANCORA PIU’ VICINA, LA VOCE DELLA ZIA. |
|
PIPPINU |
Porca oca! Chi è questa cavallerizza? |
DECU |
Ca sa zia, ci dicu!... Don Turiddu… è sa zia! Vinni a chiana… e iù |
l’accumpagnai ccà. |
|
PIPPINU |
( Rivolto a Turi, che è rimasto ammutolito ) Salvatore, allora quella |
guagliona che è venuta prima… chi è? |
|
TURI |
( Confuso e disorientato, si porta avanti e si accascia su una sedia ) Staiu |
attrunzannu! |
21
SCENA SETTIMA
( Detti, miss Milver, Cianeddu e la Zia )
ENTRANO DALLA CUMUNE MISS MILVER E CIANEDDU. LEI, TIENE IN MANO UN MANGIADISCHI, CHE VA A POGGIARE SUL TAVOLO. LUI, PORTA UN MAZZO DI BANDIERINE A STELLE E STRISCE. MISS MILVER METTE IN FUNZIONE IL MANCIADISCHI,
FACENDO SENTIRE, AD ALTO VOLUME, LA MARCIA DEI “MARINES”, POI, AIUTATA DA CIANEDDU COLLOCA, AD ARTE, LE BANDIERINE IN POSTI BEN IN EVIDENZA E LE DIVIDE ANCHE AI PRESENTI.
SUBITO DOPO, DALLA COMUNE APPARE LA ZIA.
INDOSSA UN LARGO CAPPELLO E TIENE APERTO UN CURIOSO OMBRELLINO.
SI PORTA AVANTI, CONSEGNA L’OMBRELLINO A TURI E VA
AD ABBRACCIARE CON EFFUSIONE PIPPINU,
SCAMBIANDOLO PER IL NIPOTE.
ALLA FINE GETTA IN ARIA IL CAPPELLO.
LA ZIA ( Gridando con gioia ) Sicilia… Okay!
CALA RAPIDA LA TELA
( Fine del primo atto)
.
22
SECONDO ATTO
LA STESSA SCENA DEL PRIMO ATTO
ALCUNI GIORNI DOPO
Nella terrazza è stato aggiunto qualche vaso con fiori e sulle sedie sono stati messi dei cuscini, dai colori vivaci.
Sul lato sinistro, in avanti, vi è collocato un divanetto da giardino.
Le due persiane alle porte sono alzate; appeso al filo è steso, sulla sinistra, un largo lenzuolo; davanti a questo vi è una sedia a sdraio da spiaggia; poggiata sul tavolinetto c’è una macchina da scrivere portatile.
SCENA PRIMA
( Miss Milver e Turi )
ALL’APERTURA DEL SIPARIO LA SCENA E’ VUOTA.
SUBITO DOPO, ENTRA DALLA PORTA A DESTRA IN FONDO, MISS MILVER.
INDOSSA, SOPRA UN SUCCINTO COSTUME A DUE PEZZI,
UN ACCAPPATOIO DA SPIAGGIA..
SI PORTA IN AVANTI E, DOPO AVER TOLTO L’ACCAPPATOIO,
SI STENDE SULLA SEDIA A SDRAIO PER PRENDERE IL SOLE.
DOPO UN ATTIMO, DALLA COMUNE ENTRA TURI.
POGGIATA SULLA SPALLA, TIENE UNA CESTA COLMA DI PALE DI FICHIDINDIA.
. NON SI ACCORGE DI MISS MILVER,
MA GUARDANDO OLTRE IL PARAPETTO,
VEDE CHE SUL TERRAZZO DI UNA CASA DI FRONTE, C’E’ IL FARMACISTA.
ALLORA SI FERMA E, COME SE LO VEDESSE REALMENTE, COLLOQUIA CON LUI.
TURI |
(Con meraviglia ) Oh, farmacista!... Baciamu li mani… E cchi cci fa vossìa |
|
supra l’àstricu??? Non l’haiu vistu mai ddocu supra… ( Dopo una pausa ) |
||
Comu?... Sì, u suli oggi è forti. Certu, sta arrivannu l’estati! ( Pausa ) No, |
||
nenti… A’ chiana non ha chiuvutu… Comu?... E’ a sigritaria di me zia! |
||
Sì, sì! L’avevumu scangiata…Cchi è ca dici?... Americana macari idda!.. |
||
( Pausa) Certu… certu… vagghiarda!... Comu dici?... Famusa???. Ah, |
||
formosa?!... Propriu!… Sì, sì… formosa! ( Dopo una pausa ) Staiu vinennu |
||
da chiusa… e m’haiu fattu na bella sudata… Ci fici quattru pala tenniri |
||
ppa crapuzza… Comu?... Certu ca cci l’avi di fora. Cchi si metti u |
||
reggiseno a crapa?... Vossìa scherza!... Sì!… Cci l’havi beddi grossi e |
||
chini. Sì, sì, mattisa! Comu?... Non staiu capennu...Cchi voli diri?... Pirchì |
||
macari a vossìa? |
( Pausa ) No. Dicu: è na crapa mattisa. ( Pausa ) ‘U |
|
stissu è: mattisa |
o maltisa… E’ senza corna, ma cchi minni grossi. ( Dopo |
|
una pausa) Non stava parrannu da crapa???... Cchi dici? Pirchì ci haiu a |
||
diri a me muggheri di ritirari a biancheria? ‘U linzolu?! Quali linzolu?... |
||
Comu?... Chiddu stinnu… ( Si gira e scorge miss Milver ) Mihhh! |
||
Signurina!!! ( Si scarica dalla cesta e le si avvicina ) Cchi cci fa lei ccà, |
||
nuda? |
||
MILVER |
Io prendere sole… Bello sole di Sicilia! Okay sole! |
|
TURI |
Si jssi a vestiri! Cchi ci pari ca semu a Plaia? |
23 |
|
MILVER |
Tutta Sicilia sole!... Bello sole! |
TURI |
Signurina u suli affara… e fa macari quadiari a testa. Eccu pirchì u |
farmacista acchianau supra l’astricu… Ppi gudirisi lo spettacolo in prima |
|
fila e senza pavari. ( Guardando ancora di là dal parapetto ) Mihhh! Macari |
|
don Giuvanni u saristanu… supra u campanaru… cu cannocchiali?!... |
|
Signurina, si coprissi ca stamu dannu spittaculu a tuttu u paisi. ( Si |
|
avvicina al parapetto ) Varda, varda!... I carusi acchianati supra a staccia! |
|
( Ritorna da miss Milver e, per coprirla, tira il lenzuolo come se fosse un |
|
sipario ) Signorina, non bono sole in terrazza! ‘U suli si pigghia a Plaia |
|
MILVER |
‘nto lidu “Spampinatu”… e no accussì senza nenti di ‘ncoddu. |
( Si alza, prende l’accappatoio e porgendolo a Turi, che la guarda estasiato, si |
|
fa aiutare per indossarlo. Poi si siede al tavolo per cominciare a battere a |
|
TURI |
macchina ). |
( Rimessosi dal turbamento si allontana; riporta il lenzuolo dove era prima; |
|
riprende la cesta e si avvia per la porta rustica che conduce nell’orto, non |
|
potendo, però, fare a meno di voltarsi verso miss Milver, che lascia scoperte le |
|
gambe. Allora, le fa segno di coprirsi meglio ). |
|
MILVER |
( Sorridendo e civettuola si scopre di più ). |
TURI |
( Allarmato le grida ) No! Signurina, si cummigghiassi! Ca chiddi sunu |
capaci di jttarisi a fìcina di dda supra! ( Miss Milver si copre e Turi |
|
rassicurato va via ). |
|
SCENA SECONDA |
|
( Miss Milver e Cianeddu, poi Turi ) |
|
MILVER |
( Per un poco rimane sola scrivendo a macchina ). |
CIANEDDU |
( Entra dalla comune ) Good bye! |
MILVER |
( Alzando gli occhi ) Ci-a-o! dire giusto? |
CIANEDDU |
Giusto! Brava! Intelligente! Si vidi ca i me lezioni fannu profittu. Avanti! |
Incominciamu? |
|
MILVER |
As-pet-ta-re… mo-men-to. Finire let-te-ra ( continua a scrivere ). |
CIANEDDU |
Però mi pari ca frisca a stamu pigghiannu. |
MILVER |
Cosa dire ? |
CIANEDDU |
Dicu: tu studiare… Stu-di-a-re! Okay? |
MILVER |
( Indicando la lettera che sta per battere ) La-vo-ra-re… Io, segretaria… |
CIANEDDU |
‘U sacciu ! Però si t’ha ‘nsignari l’italianu, ha’ lassari perdiri di fari a |
sigritaria. Per ora tu ha’ studiari! Prima, stu-di-a-re… Poi, la-vo-ra-re. |
|
Okay? |
|
MILVER |
Okay! ( Indicando la porta a destra in fondo ) As-pet-ta-re… mo-men-to. Io |
ve-ni-re. |
|
CIANEDDU |
( Avviandosi ) Avanti, na cosa lesta!... |
MILVER |
No capìre. |
CIANEDDU |
Tu… fare right way. Capìre? |
MILVER |
Okay! Fare io “cosa lesta”. |
CIANEDDU |
Brava! ( Va via dalla porta indicatagli ). |
MISS MILVER RIMANE SOLA, ANCORA PER UN POCO, POI, |
24
DOPO AVER PRESO IL FOGLIO SCRITTO, SI ALZA.
NEL FRATTEMPO, TURI ENTRA DALLA PORTA RUSTICA E
SI AVVIA ALLA COMUNE.
ANCHE MISS MILVER SI AVVIA ALLA PORTA IN FONDO A DESTRA.
INAVVERTITAMENTE, SI TROVANO DI FRONTE.
VOLENDO, OGNUNO, LASCIARE IL PASSO ALL’ALTRO,
SI SPOSTANO ORA A DESTRA , ORA A SINISTRA, FINCHE’ COZZANO.
TURI, IMBARAZZATO SI SCUSA,
MENTRE MISS MILVER, DIVERTITA E RIDENDO MALIZIOSA,
SI ALLONTANA E VA VIA.
TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI
( Rimessosi dal turbamento, si porta alla comune ed invita Pippinu ad entrare )
Trasi, Pippinu… ( Poiché il cognato non entra, chiama ad alta voce )
Pippinu!... O Pippinu!... Ca trasi, ti dicu!... Acchiana!…
( Si affaccia ) Pre-go… Pre-go…Non di-stur-ba-re!
( Premuroso ) Comu?
Non di-stur-ba-re… Io, le-zio-ne… Stu-di-a-re!
Ah, sì, sì… Va beni!
Gra-zi-e! ( Rientra lasciando la porta socchiusa ).
Cu c’è Cianeddu?... Di capu matinu?! ( Si avvicina alla porta in fondo a
destra per guardare, ma non può perché da dentro gli chiudono la porta in
faccia ) Appostu! Ora, macari, si chiudunu!
SCENA TERZA
( Turi e Pippinu )
PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU
( Entra dalla comune ) Eccomi quane.
Allura Pippinu, u trovasti?
Sì! Ho trovato! Risotto.
Risottu??? Quali risottu? Di cchi stai parrannu?
Di quello che mi hai ordinato. Ho trovato. Risotto
( Stupito ) Iù… t’haiu ordinatu u risottu??? Ma cchi semu ‘nto
risturanti?... Quali risottu e ministruni? Cchi stai dicennu?
( Chiarendo a suo modo) Ma no il risolto quello che si mangia. Dico:
risotto; tutto risotto. Risolvuto, vah! Ho trovato la persona che ti può
favorire.
Sì?
Sì! dapprima ha tintinnato, ma poi ha detto che ti può prestare
qualunque somma.
( Contento ) Magnificuni! Oh, putemu cuminciari subito le ricerche.
Porca oca! Questa è un’impresa che non si lascia sfuggire dalle mani. Nu
pocu arrischiosa, ma fruttifera.
Autru! E’ la ricchizza! ‘A manna calata du celu… Anzi ca spunta di sutta
terra… Auh, cci vuleva propriu sta miricana, pp’arrivari a furtuna ‘nta
me casa. ( Pausa ) Dda cci hannu idei…
E’ il progresso, caro mio! Poi, quella tua zia ha il fiuto e sape quello che
fa.
Certu! Chidda ni è sicurissima. Dici ca ‘nta li nostri terri, il sottosuolo è
assai chiù riccu di chiddu americanu. Idda si nni ‘ntenni… In America,
non sacciu quanti puzzi avi.
Cchi cosa ci ave?
25
TURI Puzzi. Puzzi di pitroliu… comu a chiddu c’avemu a circari ccà.
PIPPINU Porca oca! Lo so, lo so! E per questo si è fatta milionaria.
TURI Auh! Comu pensu ca m’haiu sacrificatu ppi tutta na vita, in campagna…
Arannu, tratturannu, siminannu all’acqua e a lu ventu… Ppi aviri cchi, poi? Nenti! Debiti e funnuaria!
PIPPINU Me, l’haio detto mille e una volta.
TURI Avevi ragiuni! ‘A terra, comu dici a zia, bisogna sapilla sfruttari! Dda, in
America, si fannu i soldi a palati. Hannu i mezzi moderni… i machinari
adatti… e spurtusunu! Scavunu, scavunu finu a quannu trovunu u
pitroliu. L’oro nero! Accussì u chiamunu: “L’oro nero”. E a ricchezza è
propriu dda: nel sottosuolo.
PIPPINU E il sottosuolo siciliano ti pari che scherza? Questo nostro, porca oca! E’
di origine vulcanìca!
TURI Ti pari ca no sacciu? E a zia ti pari ca è babba? Ti pari ca no sapi macari
idda?
PIPPINU Lo so, lo so! E’ furbacchiona quella là, che pare che non ci colpa. Quella,
è furbacchionissima!
TURI Caspita! ( Dopo una pausa ) Ah? Tempu nenti si la pensa… Sapi ca ci avi,
ccà in Sicilia, sta tanticchedda di terra… Dici: ora cci vaiu… e la sfruttu!
PIPPINU Bada, però, che questa zia americana è scaltrina e forse ti fa scacco matto.
TURI Cchi fa?
PIPPINU Ti mette dentro il sacco.
TURI Quali saccu? Di cchi saccu parri?
PIPPINU Porca oca! Ti imbroglia, capisci?
TURI Non ti preoccupari ca è tuttu stabilitu. Facemu mità e mità, sia ‘nte spisi
ca ‘nta l’utili. ‘A terra cci metti idda; e a terra cci mettu iù… Ppi spisi:
mità di soldi idda; e mità di soldi… ( Ricordandosi ) Oh! Mu stava scurdannu. L’interessi? Cchi interessi voli, sta pirsuna?
PIPPINU Non te l’ho detto?
TURI No.
PIPPINU Il quaranta per cento.
TURI ( Stupito ) Comu??? ‘U quaranta?
PIPPINU Poco, no?
TURI Ti parunu pocu? Comu?! ‘ U quaranta per centu?!… E cchi è pazzu? Oh,
l’usuraiu!
PIPPINU Oggidì, nessuno vuol prestare soldi. Anzi che ho trovato questa persona
fidata…
TURI No, no, ca quali... Mi si teni iddu!
PIPPINU Sai cosa puoi fare, allora?
TURI Cchi?
PIPPINU Chiedi un contributo finanziario al Governo.
TURI Quali Guvernu? Ma allura non l’hai capitu?!... Si ti dicu ca non s’ha
sapìri nenti. Si deve fari tuttu in segreto. Ammucciuni, capisci?
PIPPINU Va bene!... Per la gente del paese… Ma il Governo…
TURI Nenti! Nuddu! S’ha sapìri sulu ca stamu circannu l’acqua!
PIPPINU Allora, dato che sei il solito testardone, non ti resta che accettare il
prestito di questa persona.
TURI Pippinu, l’nteressi sunu assai!... Assai!
SI ODE LA VOCE DI VICINZINU CHE CHIEDE PERMESSO,
26
MENTRE SALE LE SCALE PER ENTRARE DALLA COMUNE.
TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI
‘U zu Vicinzinu è!... Ma cchi lassasti u purtuneddu apertu?... ( Si porta
alla scalinata ) Vossìa mi s’accomoda, zu Vicinzinu… Ccà semu, ‘nta
tirrazza! ( Tornando avanti ) Pippinu… eppure staiu pinsannu ca cci
putissimu fari tràsiri ‘nta sta ricerca, macari u zu Vicinzinu. Accussì ni
custassi di menu, no?
Quel vecchio? Ma quello muore prima del tempo.
No, ca arzillu è!
E dove ha i denari?
‘Ntantu ci avi a so partita di chiana!... Accussì le ricerchi si ponu fari
megghiu. E poi, soldi n’avìri… Ccà è! Mutu, Pippinu, senza scannaliallu.
SCENA QUARTA
( Detti, Vicinzinu e poi Cianeddu )
VICINZINU ( Entra dalla comune ) Salutamu!
TURI Vossabenedica! E cchi è, non si fici vìdiri chiù?
VICINZINU ( Sedendosi ) Non m’haiu ‘ntisu bonu… e avi un pocu di jorna ca non
nesciu… Tanticchia di ‘nfluenza… ( Accortosi di Pippinu ) Parenti,
macari lei c’è?!
PIPPINU Sono quane!
VICINZINU Nuddu, intantu, v’aviti fattu vìdiri… Putissi mòriri, sulu comu ‘n cani…
TURI E i so niputi?
VICINZINU Non li vogghiu vìdiri a chiddi! Megghiu sulu, e no cu ddi tiraciatu
ammenzu i pedi… ca con vidunu l’ura…
TURI Dopo ca vossìa fa u tiranti… Sempri i so niputi sunu, no? Megghiu ca sti
soldi ca avi ci sparti in vita, e accussì u servunu.
VICINZINU Quali soldi?
TURI Ca i soldi ca avi! Vossìa i teni beddi sarvati…
VICINZINU Ma cchi si pazzu? Quali soldi? Si iù non mi pozzu mancu campàri.
TURI Sì!... Perciò, vossìa, mi voli fari capìri ca non n’avi soldi sarvati… misi a
banca?...
VICINZINU Quali soldi? Sugnu sulu e malu cumminatu!... Tu, chiuttostu, cu sta
miricana trovasti a sudda, no? Cchi ti dissi, iù? “Cu sta miricana cci
mangiati boni”.
TURI Veramenti… è idda ca sta mangiannu bona, ppi ora, ‘nta me casa.
VICINZINU Comu? Non spenni idda?
TURI Zu Vicinzinu, macari ca vulissi spenniri idda, cchi cci fazzu accattari u
mangiari? Ca, ppi ora, ospiti è!
VICINZINU Giusto!
PIPPINU ( Intervenendo a sproposito ) Però si dice a Napule ca quanno l’ospite si
sofferma, puzza.
TURI ( A Vincinzinu ) Chi è ca dici?
VINCINZINU Nenti stupidaggini! Non cci fari casu.
TURI Ci stava dicennu: ca tuttu iù spennu. Però non mi pozzu lamintari.
L’obblicu, idda, su leva; a modu so, ma su leva! Per esempiu: non sacciu
quantu scatolami purtau.
PIPPINU Questo è l’uso americano. Là, mangiano tutto con la scatola.
27
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
VICINZINU
PIPPINU
VICINZINU
No, no! Ca u mangiari nustranu cci piaci macari. E comu! Specialmente a
carnuzza arrustuta…
Unn’è ca la vulissi salutari.
Nisciuta è, cu Marietta; ma stannu turnannu. ( Dopo una breve pausa ) Zu
Vicinzinu, ci vuleva diri na cosa…
Macari iù t’avissi a fari ‘n discurseddu. Ppi chistu eru vinutu.
Cchi è? Vossìa parra.
Turi, haiu pinsatu, specialmente ‘nta sti ultimi tempi, ca a vita ca staiu
facennu non po’ durari. Sugnu troppu sulu!
Haiu caputu! Chistu discursu anticu, è! Si voli maritari, no?
Appuntu!... E’ macari pp’aviri na cumpagnìa…
E, allura, pinsau di veniri ccà. Zu Vicinzinu, mi vidi ca iù non sugnu né
ruffianu né parrinu. Cchi mi cunta a mia di sti cosi? Ma, possibili ca ogni
vota ca veni ccà…
Parenti, ascolti il mio consiglio: chi dice donna dice danno! Guardi me,
che vivo tranquillo.
Lei parenti, non capisci nenti! Cchi semu i stissi? Lei pari ca è svedesi!
Svedesi???
Sì, sì: friddu!... Glaciale!
E mi trovo bene, sa? Vivo in pace.
Vivi: ‘nta… Vah, mi non mi fa parrari…
DALLA PORTA IN FONDO A DESTRA, ENTRA CIANEDDU. PASSA IN MEZZO AI PRESENTI, CHIEDE SCUSA E VA VIA DALLA COMUNE.
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
VICINZINU
PIPPINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
Non è Cianeddu? E cchi ci fa ccà?
E’ dda intra… C’è miss Milver, a sigritaria.
Ah, intra è?! ( Si alza ) Quantu a vaiu a salutari…
( Trattenendolo ) Non pò essiri… Per ora è occupata.
‘N muminteddu…
( Facendolo sedere ) Non po’ essiri… Si siddìa!
( Scoppia in una larga e prolungata risata ).
( A Turi, con ironia ) Ma cchi fa ogni matina accussì?
Sulu quannu fa l’ovu.
Cchi è, parenti? Cchi cci pigghia?
Penso all’abbaglio che avete preso…
Cchi pigghiamu?
Quell’abbaglio, quando quella miss l’avete scambiata per la zia e, invece,
era la sua segretaria.
Pirchì lei, parenti, non abbagliau macari?
Cci curpa ddu figghiu di tappinara! E vossìa ca mu fici chiamari
– Cianeddu accomuda tuttu… Chiama a Cianeddu… chiama a
Cianeddu!… - Gran figghiu di… Tri uri di scilìppi scilàppi… Ma no ca
n’avvitìu ca l’avevumu scangiata.
Però dd’autra to zia, inveci di jrisinni a chiana, puteva veniri ccà e si
prisintava. Pirchì aveva a mannari a sigritaria cu dda parrata ‘nglisa?
Almenu idda si fa capìri.
Ca cci pari, ccu dda parrata, a modu so, napulitana, certi voti si fa capìri
e certi voti, no. E’ ‘mpudugghiata macari idda.
Cchi centra! Cchi è u stissu? ‘U napulitanu si capisci.
28
PIPPINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
PIPPINU
VICINZINU
Non ce lo lascio dire, parenti. La lingua napulitana bisogna saperla
tradurre. E chi non ha stato a Napule non capisce nu fico secco.
Veru è! Pippinu po’ parrari! A Napuli cci stesi tant’anni. Dici ca canusci
a memoria tutti i canzuni napulitani…
Ecco! Le canzone napoletane, per esempio: belli!… Bellissimi!... Però, ci
parono facili a tradurli? Bisogna sforzarsi! Per esempio: ( Canticchiando )
“O sole mio, sta in fronte a te!”… Che cosa segnifica? Eh?
Cchi significa?
Traduco! ( Cattedratico, scandendo le parole ) “O sole” - il sole – “Mio” –
mio – Sta- in- fron- te- a- te. Chiaro?
( Ironico ) Aora?!... Vah parenti, mi non si sforza tantu!
DALLA COMUNE RIENTRA CIANEDDU.
HA IN MANO UN VACABOLLARIO;
PASSA, COME PRIMA, IN MEZZO AI PRESENTI,
CHIEDE SCUSA E VA VIA, ENTRANDO NELLA PORTA IN FONDO A DESTRA.
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
PIPPINU
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
( A denti stretti ) Prego…
Ma cchi fa, trasi e nesci a piaciri?
Oramai è di casa. ( Dopo una pausa ) ‘U sta vidennu, zu Vucinzinu, a
‘ntura cci diceva, ca cu st’arrivu di sta zia non mi pozzu lamintari… Pari
ca i cosi stanni jennu ritti… specialmenti cu ‘n certu prugettu c’avemu a
realizzari. Però c’è un picculu difettu. Un picculu neu cci devi essiri
sempri! Ora, stu neu è propriu stu figghiu di… bona fimmina: Cianeddu!
( Pausa ) ‘A curpa, però, è sempri di vossìa ca mu fici chiamari a prima
vota. Ora non si pò chiù stanàri. E, poi, c’è ordini di tinillu.
Ordini? E di cui?
Da zia.
Di tinillu ccà? Intra a to casa?
Propriu!
Ma cchi fa?
( Con rabbia ) ‘U patruni. No vidi vossìa? Trasi, nesci, s’inficca unni voli
iddu… passa davanti… a stantu dumanna scusa; per ora, pirchì semu
‘nte primi e non ha pigghiatu ancora tanta familiarità; poi, in secutu, na
vota ca è chiù sprontu…
‘Nsumma! Si pò sapìri cchi fa?
Ci aggiuva a miss Milver.
Ci aggiuva a sigritaria?
Propriu! Duna lezione… Lezione di lingua.
Però, porca oca! Ha fatto progressi quella là. Quasi quasi che sape
parlare bene la lingua italiana.
Oh!... Ci fa scola?! E va beni, cchi c’è di mali? Anzi ca ti fa stu favuri.
A mia?
Ca certu! Ci ’nsigna l’italianu e accussì ni sapemu sèntiri. ( Si alza )
Videmu a chi puntu sunu…
( Trattenendolo ) Unni va? Non si pò disturbare!... Chiuso!
Si chiudunu?
DALLA PORTA IN FONDO RIENTRA CIANEDDU; PRENDE LA MACCHINA DA SCRIVERE E, IN FRETTA, SI AVVIA PER RIENTRARE.
29
VICINZINU CIANEDDU VICINZINU TURI
Oh, Cianeddu… ( cerca di trattenerlo ).
( Svincolandosi ) Haiu chiffari, don Vicinzinu… Haiu chiffari! ( Va via
chiudendo la porta ).
( Che gli era corso dietro, rimane fuori alquanto contrariato. Poi rivogendosi a
Turi ) Chiusi!
Cchi cci diceva iù? Orario scolastico!
SCENA QUINTA
( Detti, più la Zia e Marietta )
DALLA COMUNE ENTRANO LA ZIA E MARIETTA.
SONO VESTITE ELEGANTEMENTE, MA IN MODO ECCENTRICO.
SONO CARICHE DI VARI INVOLTI, PACCHI, SCATOLE, ECC.
LA ZIA
( Scorgendo Vicinzinu ) Oh!... Cuscino, come state? ( Scarica gli involti nelle mani di Turi e, con effusione, va ad abbracciare Vicinzinu ).
VICINZINU
PIPPINU
LA ZIA
TURI
VICINZINU
LA ZIA
TURI
Bene… Bene, cuscina, grazi!... E lei?
( Scattando sull’attenti ) Madama…
( A Pippinu ) Pure vuie, paisà? Okay! Bono… Bono!... ( A Vicinzinu )
Cuscino, addò ata stato? Nun vate fatto vede.
‘U zu Vicinzinu è statu malatu…
( Piano a Turi ) Mutu, cchi cci cunti.
Assittamunci nu pucherello cuscinu, dicite… dicite!… ( Trascina
Vicimzinu al divanetto e lo fa sedere accanto a lei ).
( Nel frattempo, scarica gli involti nelle mani di Pippinu ) Teni ccà Pippinu,
MARIETTA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
TURI
VICINZINU
LA ZIA
TURI
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
portili intra!
Veni Pippinu, aiutami a fari u cafè… ( seguita dal fratello, va via dalla porta
in fondo a sinistra ).
Cosa passata, oramai; tanticchia di ‘nfluenza cu qualchi decimu di
frevi…
Pirchì nun vinìti America? Tutto bono America! Nenti freva… Tutto
bono!
Ca cci pari ca non ma facissi na scappatedda?... Dda, haiu tanti parenti…
Okay! Venite, venite!... Si vulite, partimme ‘nsemula.
Pirchì non su fa ppi daveru ‘n viaggiu? I soldi cci l’avi!...
E torna! Quali soldi?
Yes! Bobo, bono! A casa mia è a vosta… comme si dicia?... A vosto
piacimento. ( Si toglie il cappello e lo porge a Turi ) Piccirì, porta sta
sopracapa in l’altra parte. ( Insiste, volendo restare sola con Vicinzinu )
Jamme… Jamme!... Piccirì, in l’altra parte!... In l’altra parte!... Scio!
( Esegue e va via per la porta in fondo a sinistra ).
A casa mia, cuscinu, è comme si fusse a vosta istissa casa. Putiti mangià,
durmì, arriscialà comme vi dicia u cori…
Troppu bona, cuscina, grazi! Ma cu mi cci porta a mia a Merica? E’
luntanu!
No! Vicinu America. Vicinu! ( Pausa ) Partimme ‘nsemula ‘ncoppa
aeriuplanu. Bono aeriuplanu! Nenti paura! Partimme e arrivamme
America right way.
Ca quali?!... E’ luntanu, cci dicu!
30
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
LA ZIA
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
LA ZIA
Nain luntanu! ( Si alza e si allontana; poi indicando il posto dove lei si trova )
Chista Sicilia. In chilla parte America (indica dove si trova Vicinzinu )
Partenza aeriuplanu ( allarga le braccia e, imitando il volo dell’aereo, fa dei
giri per la terrazza, poi, come se l’aereo atterrasse, si posa sedendosi sopra
Vicinzinu ) Ecco! Simme arrivati America. Jamme, scinnite pure!
Fussi megghiu, cuscina, ca scinnissi lei, ca mi sta scrafazzannu…
Comme?
Dicu ca sta Merica mi jetta pisanti.
( Si ricompone e gli si siede accanto )Vui niente paura aeriuplanu! ( Pausa )
Mio Pasqualino venire viaggio sempre ‘nsemula e niente paura. Bono
Pasqualino! ‘O meglio marito mio! Bono comme a vui sicilianu; comu a
vui ca tiniti na bona simpatìa e mi faciti ricurdà e meglio tempi da vita
mia. ( Gli si accosta di più, quasi a buttaglisi addosso e, accarezzandolo e
facendogli delle moìne, gli sussurra il motivo napoletano “Iù ti vurrìa vasà” ).
( Riluttante, cerca di allontanarsi schermendosi ) Cuscina… e cchi è?! Mi
stati accupannu…
( Restando male, si stacca ) Vui non bono comme Pasqualino. Non siti di
chista istissa terra di Sicilia. Siti nu poco ammusciatello.
Cchi è ca dici?
( Accompagnando la parola col gesto ) Ammusciatello!... Ammusciatello!...
( Risentito ) Cu è ammusciatello? Ora cci acchianu di ‘ncoddu…
( Ridendo ) Ammusciatello!...
Cuscina, iù sugnu figghiu di l’Etna, e di Pasqualinu nni vogghiu centu!
( Le si butta addosso ).
( Rientra e trovando Vicinzinu in quella posizione ) Zu Vicinzinu?!... Ma
cchi fa???
( Si ricompone e, per riparare, inventa ) Nenti… mi stava ‘nsignannu na
mossa di lotta giappunisa… Auh, st’amiricani sannu fari di tuttu!
( Credendogli ) C’allura! Cci pari ca no sacciu? Lotta giappunisa, salti
murtali… Quannu era giùvani, a zia, era cu so patri, ‘nto circu equestri.
( Stupito ) Unni?
‘Nta ‘n circu equestri. Travagghiava dda! ( Alla zia ) Zia, mi cci cunta u
fattu di quannu era ‘nto circu.
Yes! Circo… Patre mio salto mortale. E… comme si dicia?... Vaculanzà
cu a corda attirantata. Patre mio bono… sempre attirantata. Okay? ( Sale
sul parapetto e inizia a camminare in equilibrio senza essere notata dai due ).
Cchi è ca dici? So patri… sempri attirantata?
So patri faceva l’equilibrista supra na corda misa attirantata; tiranti,
vah! ( Alla zia ) Zia… ( Si accorge che la zia si trova sul parapetto e la indica)
Ecco!... Imitazione!
( Agitato, dopo averla vista ) Madonna santa!... Falla scinniri!... Falla
scinniri!...
( Calmo ) Nenti ci fa! E’ capàci!
E cchi è pazza?... ( Gridando, più agitato, poiché La Zia fa finta di cadere )
Falla scinniri!... A mia mi fa impressione… Scinnissi cuscina!...
Scinnissi!...
( Divertita si decide a scendere facendo un salto ) Oplà!
TURI
Zia ma unni si lu ‘nsignau a Napuli?
31
LA ZIA
TURI
LA ZIA
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
TURI
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
TURI
VICINZINU
TURI
LA ZIA
TURI
VICINZINU
LA ZIA
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
LA ZIA
TURI
LA ZIA
TURI
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
Nain! Di Napule, patre mio, partivve piccirrì. ‘A Merica fici u
‘nsignamentu. Poi… dopo assai tempu, patre mio, capa tosta, volle
riturnà a vedè sua Napule. ( Con un nodo alla gola ) E… patre mio…
morto! Comme se dice: “Vede Napule e poi mori!”.
Pippinu, inveci…
In America, pure io fici u ‘nsignamentu che cultelli.
( A Vicinzinu ) Chi cutedda. ‘U ‘ntisu?
Quali cuteddi?
Quannu a zia era giùvani, faceva, ‘nto circu, la lanciatrice di cutedda. Di
chiddi ca jettunu i cutedda supra ‘n cristianu misu fermu. Non l’ha vistu
‘nto cìnima?
( Stupito ) Aora?! Si lu dici ppi daveru?!
Idda mu cuntàu.
Yes! Io lanciare cultelli tuttu u cristianu. Mio marito stare fermo con
braccia aperte e io colpìre.
Comu? Pasqualinu si mitteva fermu… ppi bersagliu?
No, Pasqualino. Mio primo marito.
‘U primu maritu. Quannu era giùvani.
Yes, primo morto marito; braccia aperte…
Comu ‘n cristu?!
Ma isso, a capa tosta. Io dire: fermo! Isso annaculiamento; allora io
lanciare e zac! Non colpire.
No, comu?!... ‘U culpìu!
A cui?
A so maritu. ‘U ‘ncagghiau ‘nto centru. Dici ca cci fici ‘n cafòlu accussì
( fa il gesto ). Non è veru, zia? ‘U culpìu ‘nchinu!
No! Io non colpire.
Comu? Si dici ca morsi?!
Mischinu!... ‘U ‘mmazzau!
Io non colpire giusto… Annaculiamento e… morire isso!
Appuntu! Annaculiamentu… e…
E… si l’astutau?
Megghiu accussì, però! Pirchì cu stu fattu si fici i soldi.
Comu? Ammazzannu ddu poviru cristu?
Cchi c’entra? Cchi culpa avi, idda?
Annaculiamento…
Certu! Si iddu s’avissi statu fermu… Comunque, era assicuratu…
Assaia! Assaia dollàri… Io, pinsamento.
E s’incassau i dolliri d’assicurazioni!
Yes, pinsamento!
Bellu pinsamentu, ppi daveru!
Io colpire bono se isso fermo.
RITORNA MARIETTA,VESTITA DA CASA E CON UN GREMBIULE; PORTA UN COLAPASTA CON DENTRO DELLE PATATE E UN COLTELLO APPUNTITO.
MARIETTA LA ZIA MARIETTA
Zia, ccà ci suno le patati. Dici ca i vuleva sbocciàri vossìa, all’usu
americanu.
Yes!... Io sbucciamento patate!
( Dà tutto alla zia ) Iù addumu u fucuni…
32
LA ZIA
MARIETTA
LA ZIA
TURI
LA ZIA
VICINZINU
TURI
LA ZIA
TURI
VICINZINU
LA ZIA
TURI
Yes… fu-cu-ni… Muscaloru… Yes, yes!... Bracia… Carbunella…
Propriu! E arrusto a carni… ( Va via ).
Okay! Bono carni arrostuta!… Bono!
( Piano a Vicinzinu ) Cchi cci diceva? ‘A carnuzza arrustuta, cci piaci!
( Lascia il colapasta e prende il coltello ) Cuscino, vi faccio vede… io colpire
bono ( fa alzare Vicinzinu e lo trascina verso la porta rustica ). Venite…
accosto a porta… State fermo… Io provare e colpire.
( Svincolandosi ) Auh! E cchi è ‘nto sonnu?! Quali colpire?
Zu Vicinzinu, mi vidi ca capàci, è. Non sbagghia!
Vui stare fermo, niente annaculiamento.
Certu! Senza annaculiamentu. Vah, mi si metti dda! Fermu e senza
annaculiamentu.
Mancu si mi l’annaculiàti tutti dui! E cchi è pazza?! Vah, mi nni staiu
jennu!... Cuscina, stativi bona!
Addò jate? Cuscino, assittative nu pocherello. Niente cultelli! ( Per
liberarsi del coltello, lo lancia a vuoto sulla porta rustica, seza, però, riuscire a
farlo conficcare ).
( Gardando il coltello a terra ) Sbagghiau! ( Dopo una pausa ) Però... forsi si
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
TURI
LA ZIA
TURI
LA ZIA
TURI
LA ZIA
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
LA ZIA
VICINZINU
TURI
VICINZINU
TURI
LA ZIA
VICINZINU
c’era misu vossìa...
… M’avissi spurtusatu! ( Fa il segno della croce ) Signuri vi ringraziu!
Cuscino, parramme de cosi prisenti. Assittamene! ( Trascina Vicinzinu al
divanetto e lo fa sedere accanto a lei ) Niente chiù u passatu.
( Canticchiandogli in faccia ) “Cu avutu avutu avutu, cu ha datu ha datu
ha datu, scurdamunci u passatu…”…
Oh, accussì mi piacìti, cuscina. Cantassi ca è megghiu!
Zia, cci vuleva diri na cosa. Iù aveva pinsatu ca… in quel nostro affare cci
facissimu tràsiri macari u zu Vicinzinu… Cchi nni dici? Facissimu na
società in tri: vossìa, iù e u zu Vicinzinu…
Okay! Bono… bono!
Non è veru?! ‘U zu Vicinzinu avi macari iddu a so partita…
Comme? Comme?
Macari iddu, u zu Vicinzinu, avi ‘n pezu di terra a chiana. A limitu cu
nuautri. Vicinu u ciumi.
Yes, capire. Okay! Bono! Bono pinsamento. ( A Vicinzinu ) Okay?
D’accordo, vuie?
Cchi stati dicennu? Non t’haiu capùtu.
Dicu: ca si vossìa si voli mettiri cu nuautri… in società… ‘Nta st’affari…
ppi sfruttari a terra…
Quali affari? Quali terra?
‘A terra ca avi a chiana. Facemu na società in tri…
Na società? Ma ppi fari cchi?
Ca ppi sfruttari a terra.
Yes, sfruttare!
Non haiu capìtu. Cchi si cci chianta?
Nenti! Non è ca l’avemu a chiantàri… L’avemu a… sfruttàri. Cci semu?
No.
Oh, binidittu u Bamminu! Si sfrutta… ‘Nsumma: si fanno delle
ricerche… Non è veru, zia?
Yes, ricerche.
Non vi staiu capennu. Viditi ca iù, a terra mi l’haiu a vìnniri.
33
TURI
VICINZINU
LA ZIA
TURI
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
VICINZINU
LA ZIA
Cchi si vinni?! Zu Vicinzinu, si si sfrutta comu dici a zia…
Mi l’haiu a vìnniri!
Comme? Comme?
( Spiegando ) ‘U zu Vicinzinu dici ca a so terra si la voli vìnniri.
Vinnìri?
Sì, sì, cuscina. Mi la vogghiu vìnniri! Non ci pozzu cummattiri. E poi, ppi
chiddu ca renni…
Okay! Bono! Tu vinnìri terra?
Sì, cuscina: vinnìri!
Okay! Io comprare terra! ( Si alza ) Jamme, jamme… Io comprare!...
Daveru? Si la voli accattari, lei?
Yes. Io comprare right way. Comprare cu dinaru italianu. Jamme e fàciri
scrittura ‘ncoppa o’ nutà.
ora?... ‘Nto nutaru?...
( Fa alzare Vicinzinu ) Yes, ‘ncoppa o’ nutà!...
Ci voli jri ora stissu?
Yes, right way… Jamme… ( Si mette Vicinzinu sottobraccio e, a passo di
danza, si avvia alla commune, canticchiando sul motivo di “Funiculì
Funiculà” ) Jamme, jamme! Jamme, jamme ià!... Jamme, jamme! Jamme
‘ncoppa o’ nutà!... ( Vanno via assieme ).
SCENA SESTA
( Turi solo, poi Marietta e Pippinu )
TURI
MARIETTA
( Rimane confuso e disorientato ). ( Entra, seguita da Pippinu, porta
un vassoio con quattro tazzine di caffè )
PIPPINU MARIETTA
Cchi ficiru si nni jeru?
Addò stanno?
( Si accorge del turbamento di Turi e va a posare il vassoio sul tavolo ) Ma
TURI
MARIETTA
TURI
PIPPINU
TURI
MARIETTA
PIPPINU
TURI
PIPPINU
TURI
MARIETTA
TURI
cchi successi?... Turi, cchi fu?
( Dopo una lunga pausa ) ‘A zia si sta accattannu a chiana du zu Vicinzinu.
Si la sta accattannu?
C’annunca! Mancu ci fici grapiri a vucca. “Jamme, jamme… ‘ncoppa o’
nutà”. Eru a fari l’attu ‘ncoppa o’ nu…( si corregge ) ‘Nto nutaru. Ora
stissu!
Ora? Subito, subito?
( Come se parlasse a se stesso ) Chidda è sicura!... Ca certu!... E accatta
terra.
E va beni! Cchi cci fa? Anzi…
Te l’ho detto, me: quella è furbacchiona!
Autru!
E ti mette dentro il sacco.
Maimarì! Truvau, inveci, pani ppi so denti. A costu ca m’impignu
l’occhi, si deve fari mità e mità di tuttu. ( Risoluto, dopo una breve pausa )
Pippinu cci puoi diri a dda pirsuna, ca sta bene! Ci pagu l’interessi ca
voli, basta ca mi duna i soldi. Oh! E videmu, ora, a cu metti ‘nto saccu.
Ma pirchì aviti a essiri mali pinsanti? Può essiri ca a zia no fa ppi mali…
‘Ntantu iù, mi mettu ‘nto miu! Vah, Pippinu arrivicci ‘n muminteddu;
ora stissu… e dacci a risposta.
34 |
||
PIPPINU |
Sì, sì, ci vado… |
|
MARIETTA |
Facci pigghiari prima, sta tanticchia di cafè, ca s’arrifriddau. |
|
PIPPINU |
L’haio assaggiato in cucina, grazie! Discreto, è! Me, vado! ( Va via dalla |
|
comune ). |
||
SCENA SETTIMA |
||
( Turi e Marietta, poi Cianeddu ) |
||
MARIETTA |
Pigghiatillu macari tu, non fari u schifiltusu, ca cafè è! |
|
TURI |
Vah, lèvati: “Cafè”. Vo jettala sta purcherìa… Ci mancava, ora, u cafè |
|
già bellu e fattu, ‘nta scatola. Chistu, ppi com’ora, avi na decina danni ca |
||
è fattu. |
||
MARIETTA |
Esageratu, beddamatri!... |
|
CIANEDDU |
( Entra, dopo aver salutato miss Milver che è all’interno ) Good bye! Good |
|
bye!... ( Si dirige alla comune, ma vedendo il vassoio col caffè, si ferma ) |
||
Oh!‘U cafè c’è?! ( Si avvicina e ne prende una tazzina ) Amiricanu, no?! |
||
( Dopo averlo assaggiato, acconsente soddisfatto ) Magnificu! Gustoso! |
||
TURI |
( Fa un gesto di disgusto ). |
|
CIANEDDU |
Cchi è, non ci n’è viscotta? |
|
TURI |
( Tra sé ) Annunca non cci cala… |
|
MARIETTA |
( Premurosa ) Sì, cridu ca cci devi essiri qualchi scatula… Mi pari ca i |
|
visti… ( Va via dalla porta in fondo a sinistra ). |
||
CIANEDDU |
( Mentre rimane in attesa dei biscotti ) Don Turiddu, cci vuleva diri na cosa: |
|
iù… haiu l’inpresione ca vossìa si siddìa. |
||
TURI |
Mi siddìu? |
|
CIANEDDU |
Sì, di mia. Vah, du fattu ca iù vegnu ccà. |
|
TURI |
( Cercando, suo malgrado, di essere cortese ) Iù? |
|
CIANEDDU |
Cchissacciu… Haiu sta ’mprissioni. (Pausa ) Mi vidi ca si vossìa non |
|
voli… iù mi nni vaiu. Cchi m’interessa a mia?! Voldiri ca cci dicu a so zia, |
||
ca vossìa mi nni manna… |
||
TURI |
( Subito ) Iù?... Cu ti nni sta mannannu? |
|
CIANEDDU |
Si si siddìa… Auh, a mia ‘n favuri mi fa. Voldiri ca mi pavati a misata… |
|
e mi nni vaiu! |
||
TURI |
Cchi ti pavamu? |
|
CIANEDDU |
Ca a misata! Don Turiddu, iù scola fazzu! |
|
MARIETTA |
( Rientra con in mano una scatola “made U.S.A.” ) Ccà ci su’ i viscotta! |
|
CIANEDDU |
( Dopo aver preso in mano la scatola ) Chisti cannìli su’! |
|
MARIETTA |
( Stupita ) Cannìli??? |
|
CIANEDDU |
Cannìli, cannìli! Non lu vidi? C’è scrittu: “Candle of wax”. Cannìli di |
|
cira. |
||
MARIETTA |
( C. s. ) Bih!... Beddamatri, ca stampati… m’avevunu parsu viscotta… |
|
TURI |
Sì, viscotta a regina. |
|
MARIETTA |
Ora vidu megghiu… ( Va via di nuovo ). |
|
CIANEDDU |
( Dopo un |
poco ) Vah! Megghiu mu pigghiu accussì… Pazienza! |
( Comincia a |
bere il caffè ). |
|
TURI |
( Sarcastico ) Ca… pacienza! |
|
CIANEDDU |
( Si blocca ) ‘U sta vidennu ca vossìa si siddìa?! |
|
TURI |
Pirchì? |
|
CIANEDDU |
Dissi: un “Pacienza”… |
|
TURI |
No, dicu: pazienza!... Ti l’avisti a pigghiari asciuttu… senza viscotta. |
|
Anzi, ca mi immedesimo. |
35
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
Don Turiddu, iù sugnu sempri prontu… A mia, basta ca vossìa mu dici…
Iù ‘n colpu ci staiu! Ci lu dicu a so zia…
E torna! Cchi cci dici? Cu sta parrannu?
Mah!... Comu voli vossìa… ( finisce di bere il caffè ).
( Dopo una pausa ) Veramenti… na cosa ti la vulissi diri. ‘U vidi cchi è…
Certi effusioni… comu si dici? Chissacciu, vah, certi accaluramenti…
Non è ca mi siddìu, ma vidi… ‘nta me casa non s’hannu mai usatu, eccu!
Mi capisti? E poi, pari ca fimmini non n’hamu vistu mai, ccà in Sicilia…
Appena arrivunu sti straneri, ni cci appiccicamu comu francubulli…Un
pocu di dignità, Santu Diu!
Oh, cchi è, pirchì mi mettu a braccettu a so zia? Chidda a sti cosi non ci
bada.
No. Di me zia… ti cci po’ mettiri. Non ci badamu nuddu…
Allura, ppi Kath?
Cchi? Quali chetti?
Ppi Kath… Miss Milver, vah!
E cchi voli diri “chetti”?
Miss Milver… si chiana Kath.
Comu si chiama?
Ca Kath. No sapeva ?
A prima vota ca u sentu. E… perciò… tu a chiami… accussì: Chetti?
Certu! ‘Ntra nuautri…
Ah! Già… ‘Ntra vuautri…
Nenti, don Turiddu, mi non si preoccupa… Non ci fannu mancu
impressione. Hanno un’altra mentalità! ( Avviandosi per la comune )
Ancora ascutava…( Va via ).
TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER
SCENA OTTAVA
( Turi solo, poi miss Milver )
( Va alla porta in fondo a sinistra e grida alla moglie ) Marietta!... lassa
perdiri… Non ti smiduddari ppi sti viscotta, ca si nni ju. Ha ‘ntisu? Lassa
perdiri!
( Si affaccia dalla porta in fondo a destra ) Dove essere zia?
( Non tanto cortese ) Niscìu. Sta turnannu… Ora retorna.
Yes, capìre. Dove essere andato?
Cui? Chi andato?
Zia. Dove essere an-da-to?
Andata. Quale “andato”? An-da-ta. Si dici: “Andata” ca è fimmina.
Capìre?
Yes, andata. Capìre! Dove essere zia an-da-ta?
‘Nto nutaru.
Tu… perché no an-da-re con zia?
Pirchì…( Piano a sé ) Ora, spiegatici a chista, pirchì non ci ji. ( Forte ) Io
non andare e basta!
Perché tu essere trista?
Comu?
Perché tu es-se-re tris-ta?
Cchi voli diri?
Trista… Tris-ta! Tu essere tris-ta!
36
TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER
Ah, pirchì sugnu siddiatu?
Yes! Tu trista.
Tristo, tristo… No, trista. ( Tra sé ) Cchi ci ha ‘nsignatu, dd’autru? Auh!
E vuleva essiri pavatu… ( A Miss Milver ) Pirchì sono tristo? Di unni si
vidi? Non è veru!
Tu, no essere tristo?
No.
Okay!... Bene!... Allora, tu venire mia compagnìa. Questa sera io portare
te night club. Ballare…
Comu? Cchi sta dicennu?
Tu ballare, questa sera… con… me. Bal-la-re!
Quali ballari?! ( Tra sé ) E cchi è ‘nto sonnu?!
Tu… Io… Andare ballare night Taormina. Okay?
Ca quali Taormina?!...
Yes, Taormina… Night… Ballare!
Ci haiu chiffari, signurina… Non po’ essiri.
Cosa? No capìre.
Haiu chiffari.
No capìre.
Bonu, vah! Non sacciu ballari, mancu?! Io… No ballare. Capisci?
Tu no ballare?
No. Appena appena sacciu ballari a mazurca…
Io dire te come ballare. Okay? Aspettare… Io insegnare. Tu ballare.
MISS MILVER VA NELLA SUA CAMERA E TORNA SUBITO, CON UN MANGIADISCHI, CHE METTE IN FUNZIONE. POI INVITA TURI A BALLARE, COSTRINGENDOLO A TENERLA STRETTA. TURI TEMENDO L’ARRIVO DELLA MOGLIE, SI SCHERMISCE E CERCA DI SVINCOLARSI.
TURI MILVER TURI MILVER TURI MILVER
E cchi è ‘nto sonnu?... Non sacciu ballari… Signorina, non sacciu ballari!
Avi ca non ballu di quannu mi maritai…
( Dopo alcuni passi, si stacca e va ad aumentare il volume ).
Siiit!... Alleggiu! Alleggiu!... E cchi è pazza?! Piano… Piano… Siiit! ( Le
fa capìre che dentro c’è la moglie ).
( Abbassa il volume ) Disturba nipota?
Sì, sì! Piano… ca a nipota ci doli a testa. Testa… Capa… Capisci?
Okay! Provare… Provare…
INVITA A BALLARE, UN’ALTRA VOLTA TURI,
CHE NON SA COME COMPORTARSI.
ORA HA TIMORE, ORA DESIDERA TENERLA TRA LE BRACCIA.
FINALMENTE, DOPO UN’OCCHIATA ALLA PORTA IN FONDO A SINISTRA,
SI DECIDE A STRINGERLA TRA LE BRACCIA E BALLARE.
PIU’ CHE UN BALLO E’ UN MUOVERSI RITMATO PIENO DI VOLUTTA’ E TIMORE.
AD UN TRATTO, TEMENDO CHE STESSE PER ENTRARE LA MOGLIE,
TURI LASCIA MISS MILVER E VA AD ACCERTARSI.
RASSICURATO E, DOPO AVER CHIUSO LA PORTA,
RITORNA ALLA CARICA,
COL DESIDERIO D’IMMERGERSI NEL VORTICE DELLA DANZA,
MA MISS MILVER FERMA IL DISCO.
37
TURI MILVER TURI MILVER TURI
Comu?!... Non provare?
Okay, okay! Tu, ballare. Andare ora Taormina… Mangiare ristorante…
Poi sera, night ballare.
Non fussi megghiu pruvari ancora?
( Prende il mangiadischi e si avvia nella sua camera ) Tu, aspettare…
( Non volendo farsela sfuggire ) Chetti… Signorina Chetti… ‘n
MILVER TURI MILVER
mumentu…
Tu aspettare. Io, spogliare…
( Stupito ) Spogliare???
Yes, mettere vestito… elegante. Tu aspettare. ( Va via dalla porta in fondo
a destra ).
SCENA NONA
( Turi solo, poi Cianeddu )
TURI RIMANE SOLO. E’ ECCITATO.
DOPO UN POCO, SI AVVICINA CAUTO ALLA PORTA IN FONDO A DESTRA.
HA LA TENTAZIONE DI ENTRARE, MA SI FERMA E
SI CONTENTA DI GUARDARE DAL BUCO DELLA SERRATURA.
DALLA COMUNE ENTRA CIANEDDU.
CIANEDDU |
( Dopo essersi portato avanti, senza essere visto ) Bravu! Bravu daveru! |
TURI |
( Ha un soprassalto. Poi componendosi ) Cchi c’è?... Cchi stai vidennu?... |
CIANEDDU |
Iù?... Cchi stava vidennu vossìa!... Auh! E mi faceva a predica a mia… |
TURI |
Bravu! Bravu ppi daveru!... Ora, ci lu dicu a so zia!... |
( Non potendo frenare uno scatto d’ira, afferra il vassoio con le tazzine di |
|
caffè e, con furia, glielo scaraventa addosso ) Cchi cci dici?... Cchi cci |
|
dici?... Si non ti nni vai, t’ammazzu!... |
|
CIANEDDU |
( Che aveva intuito il lancio, para il colpo e scappa via dalla comune ). |
TURI |
( Cerca di rincorrerlo, poi desiste e si sfoga prendendo a calci tutto quello che |
gli capita vicino ) Varda ch’è bella!... ‘nta me casa… non sugnu chiù |
|
patruni… |
|
CALA RAPIDA LA TELA |
( Fine del secondo atto )
38
TERZO ATTO
LA SCENA
Uno spiazzo antistante la masserìa di Turi.
In fondo vi è la casa colonica dove c’è l’abitazione a piano rialzato; vi si accede per mezzo di una scalinata esterna in muratura ed una sola porta rustica. A piano terra, vi è un ampio portone e, in alto, una finestra con grata.
Sul lato sinistro, in prima, vi è una tettoia che serve da deposito di attrezzi; in seconda, una stradella che fa da ingresso nello spiazzo.
Sul tutto il lato destro c’è la campagna con alberi e qualche siepe. Dietro un grosso albero d’ulivo, c’è un viottolo, che conduce al pozzo e alla trivella dove si svolgono i lavori di ricerca.
L’abitazione conserva le caratteristiche di una casa rurale, tipica della “massaria”, come ce ne sono nella piana di Catania, ma nello spiazzo antistante, non si trovano arnesi inereti ai lavori agricoli; si trovano, invece, arnesi meccanici per la ricerca del petrolio, come tubi, pezzi di trivella, bidoni, ecc.
****
SIAMO IN PIENA ESTATE, QUALCHE MESE DOPO.
39
SCENA PRIMA
( Massaru Decu, poi Vicinzinu e Cianeddu )
IN LONTANANZA SI SENTE IL RUMORE RITMICO DELLA TRIVELLA
MASSARU DECU, APPISOLATOSI, SE NE STA ACCOVACCIATO IN UN ANGOLO. DALLA STRADELLA A SINISTRA, ENTRANO CIANEDDU E VICINZINU, TUTTI E DUE SOPRA UNO SCOOTER PILOTATO DA CIANEDDU.
ALLA BRUSCA FERMATA, MASSARU DECU SI SVEGLIA DI SOPRASSALTO.
DECU VICINZINU DECU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU DECU VICINZINU DECU VICINZINU DECU
Cchi fu?... Cchi successi?... ( Dopo un poco, riavutosi ) Oh!... Don
Vicinzinu, voscenza è?! Cu cci lu porta ccà?
( Scendendo dallo scooter ) Ahi!... Botta di vilenu!... Haiu tutti l’ossa
rutti… ( Non si regge in piedi ).
( Prestamente lo sorregge ) Voscenza, mi teni accùra… Doppu ca cu sti
diavuluni di motobicicletti a focu…
Nenti… Nenti… Sugnu ancora aggranghitu. ( Rivolto a Cianeddu ) Auh,
ma non cci n’avi nenti mulleggiu, sta motocicletta.
( Scendendo dallo scooter ) Comu? Chistu è u megghiu cooter ca c’è in
Italia.
Ma duru, figghiu… Duru!
No. E’ vossìa ca sta tisu. Mi si rilassa e varda comu abballarìa. ( Cerca di
sistemare lo scooter ).
Basta!... ‘Ngrazia di Diu, arrivamu sani! E, allura, massau Decu, comu
siti? Cchi mi cuntati?...
Ca, semu ccani, voscenza. M’eru appinnicàtu tanticchèdda.
( Guardando attorno ) Oh, la chiana!... Avi ca non ci vineva… Basta! Ma è
tuttu cangiatu… trasfurmatu… Strati fatti a novu… Magnificu!...
Magnificu!
( Amaro ) Ca… annunca! Mi meravigghia, voscenza, comu fu ca u
‘nsirtau.
Oh, cchi diciti ca non ‘nsirtava chiù a massarìa di me niputi Turi?
Macari ca non ci vegnu di tant’anni… Ci nni passai belli tempi ccà…
( Una pausa ) Ah! Massaru Decu, vi riurdàti cchi belli tempi… ah?
Quannu ccà c’era a mànnira di “Menzucani”… ddi gran mangiati di
ricotta… ah? Dda cursa chi cavaddi, sinu ‘nto ciumi… cu dda jmenta
sàura? Pazzii di gioventù! E… ddi fimmini?... Santina, va riurdati?
Supra ddu burgiu di pagghia… ( Pausa ) Oh! Non c’è chiù a sipalata?
Non c’è chiù nenti!… Non c’è chiù massarìa… E iù… Iù cchi cci staiu a
fari?
IN LOMTANANZA, SI SENTE IL SUONO DI UNO ZUFOLO
E IL RUMORE DEL GREGGE CHE PASSA.
40
VICINZINU DECU VICINZINU DECU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU DECU CIANEDDU VICINZINU CIANEDDU VICINZINU DECU VICINZINU DECU CIANEDDU VICINZINU DECU VICINZINU CIANEDDU DECU CIANEDDU
Oh! I pecuri ci sunu!
Ma non sunu ‘nta nostra terra…
Sì, sì!... Luntanu sunu! (Dopo una pausa ) Però cchi bella musica! ‘A
sintiti?
‘A sentu… ‘A sentu… Tu-tu!... Tu-tu!... Ca mi percia li cirivedda.
No a trivella. Dicu: i pecuri.
Don Vicinzinu, che dobbiamo fare?
Massaru Decu… Me niputi?
Cridu ca intra è!... Mi pari ca ancora non ha nisciutu.
Intra?!... Ccà è?!... Don Vicinzinu, amuninni ca si so niputi Turi
m’incagghia, m’ammazza!
Cchi fai ti scanti d’iddu? Non ci sugnu iù?!
Sì… ( A sé indicando Vicinzinu ) C’è Sanzuni!
Massaru Decu, dicitimi na cosa: miss Milver, c’è?
Cui?
‘A miricana, chidda chiù giuvani.
Nossignora! Niscìu prestu cu la machina. Ma ora torna.
Vah! ‘Ssà quannu s’arricogghi. Abbiamo capìto… Don Vicinzinu, iù
l’aspettu fora ‘nta strata.
Sta beni! Mettiti all’ummira, ca poi ti chiamu, iù! ‘A motocicletta mettila
‘nta carretterìa. ( A massaru Decu ) C’è ancora a carretterìa?
Garaciu è ora. Garaciu!
‘U sintisti? C’è u garaci.
Ma… a mia cu mu fici fari?… Cu mi cci porta? ( Sta per accendere il
motore ed avviarsi ).
No, figghiu… ppi carità, non cuminciari a fari fumu. Chiù dda!... Chiù
dda!
( Si allontana spingendo la moto a motore spento ).
SCENA SECONDA
( Detti, meno Cianeddu )
DECU VICINZINU DECU VICINZINU DECU
Non nni pozzu chiù!... Si voscenza mi cridi, stanotte haiu jttatu macari
l’occhi cu stu malidittu fetu di naffita.
Ca daveru, fetu c’è!
Don Vicinzinu, ci pari di cu è a curpanza? Ca di sta miricana, nova
patruna. Iù, avi sissantatri anni ca staiu ccà, addivatu di nicu, e non haiu
vistu mai cosi di sta fatta. Voscenza mi dici: unn’è chiù a chiana? Cchi c’è
chiù massarìa ccani? Purtusa, voscenza! Purtusa! L’aria ‘nfetta… ‘A
senti voscenza? ‘A terra abbannunata… E sti diavuluna di machini ca si
portunu li cirivedda.
E va beni, massaru Decu, tempi novi! Usu amiricanu! E’ ca ppi circari
l’acqua, ci volunu tutti sti macchinari, no? Pazienza! Però… viditi ca
quannu la trovunu…
Quali acqua?... Quali acqua?... Chidda, sta miricana, cusà cchi avi ppa
testa. Non mi convinci!
41 |
|
SCENA TERZA |
|
( Detti e Cianeddu ) |
|
CIANEDDU |
( Rientra, trascinando lo scooter ) Don Vicinzinu, cchi facemu? Iù haiu |
primmura. Si chista non veni, mi nni vaiu! A st’ura era a Taormina!... |
|
VICINZINU |
Oh! Non cuminciari a fari prescia… ‘U pattu è pattu e si rispetta! |
CIANEDDU |
Sì! Ma no, c’appizzu tutta a jurnata ppi vossìa. |
VICINZINU |
Non ti preoccupari ca, prima di minzijornu, semu a casa. Comu veni, cci |
parri… e mi duni a risposta. |
|
CIANEDDU |
Cchi cci dugnu?… A vossìa cci pari ca è na cosa facili. Prima ci haiu a |
priparari u discursu, e si nni va menz’ura; poi, trasennu in discussioni… |
|
quannu trovu u mumentu opportuno… cci fazzu a dichiarazione ppi |
|
vossìa. Comu fu ppi Rusidda?! Cci pari ca sugnu ruffianu di misteri? |
|
VICINZINU |
( Per non far sentire a massaru Decu ) Mutu!... cchi dichiarazione?... |
Quantu cci dici du paroli… comu ti dissi: “Don Vicinzinu… accussì, |
|
accudì… è intenzionato…” Vah, non manca a tia. |
|
CIANEDDU |
No! Prima cci l’haiu a introdurre… |
VICINZINU |
Cchi cosa? |
CIANEDDU |
Ca u discursu. E ci voli tempu. |
VICINZINU |
( Dopo un pausa ) Massaru Decu, pinsati ca ritarda? |
DECU |
Cui? |
VICINZINU |
Ca sta miss… ‘A miricana signurina. |
DECU |
Nonsignura! Non duvissi ritardari. Cridu ca è junta ‘nto ciumi, pirchì |
ogni matina, si fa u bagnu, dda! |
|
VICINZINU |
( Stupito ) ‘Nto ciumi??? Si fa u bagnu ‘nto ciumi? |
DECU |
Ca… annunca!... Tutta nuda. Cosi di pazzi! |
VICINZINU |
( Ancora più stupito ) Nuda??? |
DECU |
( Acconsentendo ) Nuda!... Nuda!... |
VICINZINU |
L’aviti vista, vui? |
DECU |
Ppi dittu, signuri… Certuni s’hannu appustatu dda… e voscenza mi |
capisci…Cosa di ‘nfuddìri, cci dicu! ( Si segna ) Scanzatini!... |
|
VICINZINU |
E… parti ogni matina?... E s’abbùdda nuda comu a fici so matri?!... |
DECU |
( Acconsente ). |
CIANEDDU |
Cchi c’è? Pirchì si meravigghia? All’usu amiricanu. Dda, tutti nudisti, |
su’! ( Rivolto a Decu ) Bon uomo, è luntanu u ciumi? |
|
DECU |
Li sta vidennu, voscenza, i carusi?!... |
VICINZINU |
( Inseguendo un certo suo pensiero ) No, massaru Decu, è ca ci avemu a |
parrari… ( Rivolto a Cianeddu ) Cchi è, non ci ha’ statu mai ‘nto ciumi? |
|
CIANEDDU |
Non l’hai vistu? ( Dopo una breve pausa ) Vicinu è! |
( Con un muto cenno interrogativo col capo, chiede a Vicinzinu se ha |
|
intenzione di recarsi al fiume ). |
|
VICINZINU |
( Con un ltro muto cenno, risponde affermativamente ). |
CIANEDDU |
( Avvia il motore ). |
VICINZINU |
( Prende la rincorsa per salire con un salto sul sedile di dietro, ma il salto non |
gli riesce e va a sbattere. Allora, allontanandosi, si contorce imprecando e |
|
tenendo le mani poggiate sul davanti ). |
|
CIANEDDU |
Avaiah! Don Vicinzinu… amuninni! |
VICINZINU |
( Rimasto piegato e dolorante ) Ci po’ jri sulu! |
CIANEDDU |
Vah! Vossìa m’acchiàna a femminina… |
42 |
|
VICINZINU |
( Rimessosi ) Lèvati!... Iù, a femminina?... ( Si avvicina ) Jsami stu pedi!... |
( Aiutato da Cianeddu, cavalca il sedile e si siede ). |
|
CIANEDDU |
Pronti? |
VICINZINU |
Aspetta ca mi rilassu… Via! |
CIANEDDU E VICINZINU PARTONO VELOCI, |
|
ANDANDO VIA DALLA STRADELLA A SINISTRA. |
|
SCENA QUARTA |
|
( Massaru Decu solo, poi Turi ) |
|
DECU |
( Segnandosi ) Scungiuru!... Macari don Vicinzinu!... Sempri u stissu, è! |
Sempri u stissu!... ( Si porta alla stradella e gli grida dietro ) Voscenza mi |
|
TURI |
teni accùra, ca a strata è tinta… |
( Si affaccia dalla porta del piano rialzato, stiracchiandosi e sbadigliando) |
|
Massaru Decu, cu era cu sta motocicletta? |
|
DECU |
Don Vicinzinu… |
TURI |
Ah!... ( riavendosi ) Iddu? Ca motocicletta??? |
DECU |
No! C’era ‘n carusazzu cu iddu… |
TURI |
Cianedddu! E cchi po’ falliri? Criccu e Croccu… E cchi ficiru si nni jeru? |
DECU |
Nonsignura! Agghicàru ‘nto ciumi. |
TURI |
Pigghiatimi u càmici e i stuvàli, ca mi vaiu affacciu ‘nto puzzu. ( Decu |
esegue ) Ma cchi è ca aviti, ca siti accussì pallidu; non vi sintiti bonu? |
|
DECU |
Ca cchi haiu?… Cu stu malidittu fetu… No senti voscenza? |
TURI |
Fetu? Quali fetu? Cchi jti ‘ncucchiannu?... Chistu ciauru, è! ( Aspira |
profondamente ) Ah!... Unu s’arrichìa! (Pausa ) Respirati, respirati! Chistu |
|
è ciauru ca jnchi i pulmuna e… in secutu, macari i sacchetti. Ancora u |
|
megghiu ha vèniri! ( Comincia ad indossare la tuta ). |
|
DECU |
A vossìa cci po’ pariri ciauru… Ma ppi mia è fetu! E iù, stu fetu, non lu |
sumportu. Non nni pozzu chiù e mi nni vaiu! |
|
TURI |
Vi nni jti? E unni? |
DECU |
No sacciu ancora… Ma iù cchi cci fazzu ccà? Cchi c’è chiù campagna? |
Non si lavura… |
|
TURI |
Ora… Ora cuminciamu a lavorare… ( una breve pausa, poi ordina ) Casco! |
DECU |
Voscenza, mi teni accùra… |
TURI |
Dicu: u cascu. Pigghiatimi u cascu! |
DECU |
Ah! L’elmetto… ( Esegue ). |
TURI |
Sì, a mitragliatrici… ( Dopo aver preso il casco che gli porge Decu ) Questo |
si chiama casco! Dovete imparare queste parole nuove… Antestende? |
|
DECU |
Cchi è ca dici? |
TURI |
Nenti! Mi scappàu na parola americana. Dicu ca vi dovete abituare alle |
cose nuove, alle parole moderne: “casco”, “trivella”, “punta perforante”, |
|
“’ngranaggio”… |
|
DECU |
Sì… ca ora iù m’insignu tutti sti palori miricani. |
TURI |
Chisti non sunu paroli americani… ma vi dovete abituare lo stesso… e |
v’aviti abituari macari o’ fetu, comu diciti vui. Dicistivu ca non c’è |
|
travagghiu?! Sbagghiatu siti! Aspittati ‘n autru paru di jorna e viditi ca |
|
ccà ci volunu ‘n esercitu di lavoranti. Ccà scasa ‘n paisi sanu e tutti |
|
saranno ingaggiati! Ma u primu di tutti: vui! Con la qualifica di capo- |
|
uomo! Pirchì duviti sapiri… ( Si tura la bocca ) E’ ca ppi com’ora non |
|
pozzu parrari... |
43
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
Nenti vogghiu sapìri! Non mi ci ‘mmiscu ‘nta sti discursi! Iù, sacciu, sulu,
ca ppi circari l’acqua, comu jti dicennu… non c’era bisognu di fari
addiperdiri li beddi terri lavurati e siminati a frumentu… a cìciri…a
favi… ca sunu la grazia di Diu e la nostra ricchizza! Ccà a storia n’autra
devi essiri. Non mi cunvinci!
Massaru Decu, ora vu dicu e non si nni parra chiù! Dunque: ccà sutta,
acqua non ci n’è!
C’è! C’è! Ccà sutta, l’acqua, c’è!
Nuautri stamu circannu na cosa chiù priziusa di l’acqua. Chiù priziusa di
l’oru!
Voscenza si sta facennu ‘mpapucchiàri di sta sa zia miricana.
Massaru Decu, ora vi spiegu chi cosa stamu circannu. Dunque…
ascutatimi! I sintiti sti muturi?
I sentu??? A mia mu diciti… ca si portunu i miruddi notti e jornu?
Vuleva diri: sti muturi comu travagghiunu?
Cu sgrusciu!
No! Iù dicu: cu i fa smòviri? ‘A nafta! Giusto? E di unni si fa sta nafta?...
L’automobili caminunu a binzina. Giusto? E di unni si ricava la
benzina?... Il carburanti ca fa mòviri l’aerii, i camii, i navi, oppure i
carrammati…
Chiddi ca si firmaru ‘nta Libia?
Appuntu! E… ni ficiru perdiri a guerra. Bravissimo! Pirchì si firmaru?
Pirchì?
Pirchì ci ficiru mancari u sugu. Esatto?
Astrattu?
Sì, a salsina! Massaru Decu sveghiatevi! Circati di aprire il
comprendonio. Oh! Il carburante! Dunque, ascutatimi: il carburante,
cioè il sugo necessario a fari mettiri in muvimentu tutta la vita moderna,
si ricava di chiddu ca c’è ddocu sutta! Il petrolio! Nuautri stamu circannu
u pitroliu. Il pe-tro-li-o! ( Dopo un pausa ) Massaru Decu, unni aviti
puggiati i pedi, è tuttu niuru!
Niuru??? E pirchì?
Pirchì ddocu sutta c’è u pitroliu. In tutta la terra di Sicilia c’è un mari di
pitroliu. Vui sintiti fetu? Veru è! C’è fetu! Chistu è u signali ca di ‘n
mumentu all’autru spunta!
Sì… ca erunu fungi!
CESSA IL RUMORE DELLA TRIVELLA.
TURI
DECU
TURI
DECU
TURI
DECU
( Notandolo ) Oh!... Pirchì si firmaru?... Capàci ca si sfasciau qualchi
cosa?!... Basta ca ci haiu a me cugnatu ca cci bada…( Rivolto a Decu ) Me
zia cchi è ‘nto puzzu?
No sacciu… ‘A signurina a visti jri ca machina…
Viditi si c’è u camiuncinu ‘nto garaci.
( Si allontana a sinistra ).
Dd’autru me cugnatu… ni cumminassi una ritta!... ( Cerca di calzare gli
stivali ).
( Rientrando ) Nonsignura, leggiu, è! ( Guardando verso il viottolo a destra )
Mi vidi ca di dda ‘nfunnu, sta vinennu di cursa so cugnatu.
44
TURI
Di cursa?!?!.... ( Ha un presentimento ) A ‘mprisa… ( Ancora preso acalzare uno stivale che non entra, si precipita al viottolo, gridando ) Pippinu!... Cchi è?... Cchi successi?... ( Dopo una pausa ) Cchi?... Spuntau?!… ( Convinto che si è trovato il petrolio, si mette a saltare, per lagioia; poi, afferra massaru Decu e lo sbatte quasi sollevandolo da terra ) ‘U
DECU
Tz
truvamu!... ‘U truvamu!... Cchi vi diceva? Pari ca mi parrava u cori,
oggi!... Semu ricchi, massaru Decu, semu ricchi!...
Voscenza mi si calma…
( Trascinandolo ) Amuninni… ca vi fazzu vidiri: l’oro nero!
DECU
TURI
Non era pitroliu?
‘U stissu, è!... ‘U stissu!...
TURI E MASSARU DECU VANNO VIA PER IL VIOTTOLO A DESTRA. SUBITO DOPO, DALLA STRADELLA A SINISTRA, ENTRA CIANEDDU SULLO SCOOTER.
SCENA QUINTA
( Cianeddu solo, poi Turi, Pippinu e Decu )
CIANEDDU ( Si ferma e spegne il motore ) E voilà! ( Credendo di avere dietro don Vicinzinu, si rivolge a lui, senza voltarsi ) Don Vicinzinu… a dda vacca a scanziàmu ppi ‘n pilu! ( Scendendo ) Ah?! Comu guidu?... ( Si accorge diessere solo ) Matri!!!... E unn’è???... ( Lo cerca ) Don Vicinzinu!... Don
Vicinzinu!... Ssà unni scuppulàu?!... Porcu Giuda! Doppu ca s’aveva rilassari… ( Monta sullo scooter, accende il motore e a tutto gas va via dadove era entrato ).
LA SCENA RIMANE VUOTA PER UN ATTIMO. POI, MENTRE SI PERDE IL RUMORE DEL MOTORE DELLO SCOOTER, S’ODE, SEMPRE PIU’ VICINA, LA VOCE ARRABBIATA DI TURI.
TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI DECU TURI PIPPINU TURI PIPPINU
( Entra, venendo dal viottolo, seguito da Pippinu e Decu ) Si cretinu, o
cugnatu! Si cretinu! Mi stavi facennu vèniri un cardioplasma… Pirchì
fimasti i machini? Chi te lo ha ordinato?
C’è stato sabotaggio, porca oca! Se la nafta si è buttata, segno che
qualcuno ha stoppato i bidoni
E tu, pirchì ci sei? Cchi ci stai a fari? Cchi fai dormi? Non u sintevi u
fetu?
Con quel rumore che c’è, come vuoi che setivo l’odore?
Ma pirchì, tu u fetu u senti cu l’aricchi? Bestia! ( Pausa ) Una nottata ca
nesci nafta…
( Avviandosi per uscire dalla stradella ) Avi di dui di stanotti… ( Va via ).
E io pago! Ma vardati, signuri mei… deci biduna di nafta persi
inutilmente… Iù non mi capàcitu: ma tu, cchi ci stai a fari? E… si
succideva un incendio e satavunu tutti i machinari all’aria?... Pippinu,
ma cchi sorveglianti sei?
Prego, io sono il direttore dei lavori e non il sorvegliante.
Sorvegliante, direttore, capu-mastru… Si non mi vardi l’interessi, tu ca
sei unu da famigghia…
Salvatore, vedi che io ti aiuto. Te e tutta la famiglia.
45
TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU
Sì, a sdirrubbari! ( Pausa ) L’autra vota, ti dissi di alluntanari da trivella
tutti i biduna… e, inveci, ci allintasti tutti i bulluna. Ca, ppi miraculu non
ni cascau di ‘ncoddu! Poi, ti dissi di pricurari una levicatrice, e mi facisti
arrivari ccà a donna Rosa a mammana. ‘A levatrici, ca ancora sta
circannu a cu è ca ha fari sgravàri…
Mentri che tu non sai parlare in taliano…
Menu mali ca cci si tu! Ora i biduna stuppati… Avaia, Pippinu!...
Salvatore, se la pigli in questo modo… me, ti lascio a te e poi te, te la vedi
solo. Va bene? Anzi, domani riceverai la mia lettera.
Quali littra?
Porca oca! La mia lettera di dimissioni.
Pippinu: ppi favureddu…
E sono irrevocaboli.
Pippinu, finemula cu sti cretinati! Ccà, n’avemu a mettiri a testa a postu.
Avemu a fari travagghiari u ciriveddu. Ccà, urge truvari subito il
petrolio! Ricodati ca sugnu a soldi pristati… cambiali in protestu e
pignoramentu in corso.
A me non interessa. Io: abdico!
Cchi fai?
Abdico. Mi ritiro a vita solitaria.
DALLA STRADELLA A SINISTRA, APPARE MASSARU DECU.
DECU
TURI
So zia sta arrivannu!
Sciruppativi a st’autra! Ora cu la senti? Pippinu fa riattaccari i machini,
prima ca si n’accorgi e fa schifìu.
SCENA SESTA
( Detti e la Zia )
LA ZIA PIPPINU TURI LA ZIA TURI LA ZIA TURI DECU LA ZIA TURI LA ZIA
( Entra dalla sinistra, portando con sé una borsa ) Machini fermi?!... Bono!...
Bono!... ( Va dentro nel portone in fondo ).
Hai sentito? “Bono, bono”, vuol dire che non è arrabbiata.
Chidda dici “Bono” ppi ogni cosa… Ora vidi cchi teni, appena sapi ca si
jttaru deci biduna di nafta.
( Affacciandosi ) Addò sta, chilla guagliona? Non essere riturnà?
Cui?
Chilla guagliona, la segretaria.
( Premuroso ) Massaru Decu, unn’è a signurina?
Nisciuta è! Ancora non ha turnatu! ( Allontanandosi piano piano, va via per
la stradella ).
Bono!... Bono!... ( Rientra ).
( A Pippinu ) Hai ‘ntisu? “Bono, bono” ppa sigritaria…pirchì n’ha
turnatu. Vo’ metti in moto, vah! Ca a predica m’assuppu, iù.
( Ricomparendo ) Paisà, venite a ccà!
SI FA AIUTARE DA PIPPINU PER PRENDERE UN RUSTICO TAVOLO
E SITEMARLO FUORI.
POI PRENDE ANCHE UNA SEDIA E SI SIEDE DIETRO IL TAVOLO.
46
LA ZIA TURI LA ZIA PIPPINU TURI PIPPINU TURI PIPPINU LA ZIA PIPPINU LA ZIA TURI LA ZIA TURI PIPPINU LA ZIA TURI LA ZIA TURI LA ZIA TURI LA ZIA PIPPINU LA ZIA TURI LA ZIA PIPPINU LA ZIA PIPPINU TURI LA ZIA
( Rivolgendosi a Turi ) Piccirì… Jamme, jamme! Facite vèniri a ccà tutta
l’operaie!
L’operai?
Yes! Tutta l’operaie! ( Dalla borsa, prende delle buste e le sistema sul
tavolo ).
( A Turi ) Porca oca! Lei già lo sa!
Cchi è ca sapi?
Che c’è stato sabotaggio. Voli accominciare l’interrogatorio.
( A sé ) Auh! Non cci sfui nenti! ( Alla zia ) Mi lassa jri, zia! Ora facemu
attaccari i machini… Cosi ca succedunu! Si jttau un pocu di nafta…
Hanno sabotato, porca oca! Autro che un poco di nafta…
Yes. Io sapère!…
Io, avrebbe indovinato il sabotatori che ha stoppato le bidoni.
No! No, sabotatore! Io avere stoppato!
Comu??? Cchi dissi? Vossìa stuppau i biduna?
Yes! Finire!... Finire lavorazioni… Jamme a chiamare tutta l’operaie.
Vulisse dare a paga!
Ma cchi sta dicennu?... Quali paga?
( Spiegando a sproposito ) Il salariato.
Piccirì… Finire! Niente chiù a circà! No bono ricerca. Fi-ni-re! Okay?
Ma cchi fa sta schirzannu? Non è possibile finire… ‘U stamu truvannu!
Zia, fa cuntu ca spunta…
No, no! Non essere petrolio. Io sapere!
Allura pirchì avemu scavatu?
Avimmo fattu a prova!
Cchi veni a diri a prova?
Piccirì… io retorno America, ‘ncoppa aerioplano. A gìà capì?
( C. s. ) Hai comprenduto? Se ne ritorna n’altra vota in America.
In chista stissa sira. ( Pausa ) Ti lasso bono!
E i ricerchi?
No bono terra.
( Ripete ) No bono terra.
Niente petrolio!
( C. s. ) Niente petrolio. No bono!
( Quasi gridando ) Pippinu, mutu! ( Alla zia ) Dopu tutti i spisi ca s’hannu
fattu?!… Zia, iù… sugnu ‘mpudugghiatu, m’haiu ‘mpignatu macari
l’occhi… Sugnu chinu di debiti, a manu di l’usurai… Haiu l’ufficiali
giudiziariu arredi a porta… E vossìa dici ca avemu fattu na prova?!
Comu??? Era sicura ca u pitroliu c’era!
No bono!
DALLA STRADELLA, VENENDO DI CORSA,
ENTRA MASSARU DECU.
DECU LA ZIA DECU PIPPINU DECU
( Agitato e preoccupato ) Aiuto!... Aiuto!... Prestu… prestu… ca
donVicinzinu cascau ‘nto ciumi!...
Cosa essere successo a Vicenzì? ( A massaru Decu ) Dicite a me!
Abbuccàu!...
Parlateci in italiano, zaurdo, s’annonca non comprendi.
‘U don Vicinzinu precipitàu ‘nta lo ciome!... Damicci aiutu… Iù vaiu ‘nto
malazeni a pigghiari na corda… ( Va via dentro il portone ).
47 |
|
LA ZIA |
Comme… comme? |
PIPPINU |
Il parente si è tuffato nel fiome. Non sa nuotare… e facile che se la |
quaglia. |
|
LA ZIA |
( In apprensione ) Jamme… jamme!... Salvamento!... Io tuffare a fìcina e |
salvare Vicenzì! ( Trascinando Pippinu verso la stradella ) Jamme a darecce |
|
aiuto!... Vicenzì… Io ti salverò! ( Va via con Pippinu ). |
|
DECU |
( Rientrando con una fune ) Don Turiddu, voscenza mi s’aiuta, annunca |
TURI |
chiddu anneia… |
( Rimasto muto in disparte, avendo altre preoccupazioni e tristi pensieri, |
|
comincia a togliere il casco, la tuta e gli stivali, quasi a voler ritornare come |
|
era prima, senza dipendenza dalla zia ) Ppi mia, po’ jttari sangu! |
|
DECU |
( Perplesso ) Comu??? ( Avviandosi ) E… va beni, cci vaiu iù!... Sugnu |
avanti… |
|
TURI |
Massaru Decu, alt! Viniti ccà! |
DECU |
( Bloccandosi ) Ma… |
TURI |
Pusati sta corda! |
DECU |
Ma.. chiddu s’anneja! |
TURI |
Ora cci mannamu i palummara. Non vi preoccupati ca u piscunu! Vui, |
inveci, jti ‘nta stadda!… Dda c’è ‘n buttacciu di nafta… ‘U pigghiati e u |
|
ruzuliàti sinu ‘nto puzzu. Poi, a nomu miu, faciti ripigghiari a |
|
travagghiari! Viditi ca i machini si devunu firmari sulu a miu ordine. ‘A |
|
miricana… non cumanna chiù! E, si qualcunu fa storii… purtativi a |
|
scupetta! |
|
DECU |
‘U fucili? |
TURI |
Sissignura: u fucili! Spicciativi! |
DECU |
Comu cumanna, voscenza. ( In fretta va dentro il portone e ritorna subito col |
fucile in spalla; poi, sempre in fretta, va via dal viottolo a destra ). |
|
SCENA SETTIMA |
|
( Turi solo, poi Marietta ) |
|
TURI |
( Imprecando ) Ti lassu bonu… ti lassu bonu!... Propriu! ‘Nta mari di |
debiti! |
|
MARIETTA |
( Dall’interno, chiama ad alta voce ) Turi, Turi!... |
TURI |
( Si porta alla stradella, stupito ) Marietta!... Cu ti cci porta?... |
MARIETTA |
( Ansante, entra dalla stradella ) Turi!... |
TURI |
Cchi fai ccà? Comu vinisti? |
MARIETTA |
Cu miss Milver… M’accumpagnau, idda! Vinni ppi dàriti na bona |
nutizia. Vuleva essiri iù, a diritillu!... ‘A zia si nni va! |
|
TURI |
Ppi tia, chista è na bona nutizia? ‘U sacciu ca si nni va. Mu dissi ora |
ora… Dici: avimmu fatta a prova! Fici suspenniri di scavari… Ma iù non |
|
m’arrennu. Iù, scavu! |
|
MARIETTA |
Lassa jri! Non ci pinsari o’ pitroliu… ‘A zia u sapi ca non ci n’è! Ppi |
chistu si nni va. |
|
TURI |
E mi lassa accussì … Ammenzu i vai… Chinu di debiti… |
MARIETTA |
Finèru tutti nostri guai… Finèru! Iù sugnu cuntenta. Cuntintuna! |
TURI |
Marietta, cchi ti vutàru i sintimenti? |
MARIETTA |
No. Ni vutàu a sorti, inveci! ‘A zia nni fici dunazioni a manu di nutaru… |
TURI |
Dunazioni? |
48
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
Sì! di tutta a terra da chiana, cumprisa chidda ca s’accattàu du zu
Vicinzinu.
Ma cchi stai dicennu?
( Tira fuori delle cambiali ) E non ci sunu chiù debiti, cu nuddu! Ccà!
I cambiali?!
Idda! L’ha pagatu tutti idda! Mancu veru mi sta parennu!... Signuri vi
ringraziu! ( Bacia le cambiali e le cosegna al marito ).
SI SENTE VENIRE GENTE DALLA STRADELLA A SINISTRA.
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
( Guardando ) Oh! Ccà sunu!... A propositu, com’è ca cci fai jri o’ zu
Vicinzinu supra a motocicletta, cu ddu carusazzu?
( Mentre controlla le cambiali ) Iù? Iù, macu l’haiu vistu.
Mancu lu spaventu ca ni fici pigghiari! Cascau e Cianeddu u persi… Poi
u truvaru ‘nta massarìa di “Pilucca”. E’ ‘n pocu ammaccatu, ma nenti si
fici; camina cchi so pedi. Ci ju dda, miss Milver.
Mu ‘mmaginava! Chiddu comu i jatti, è!
( Guardando meglio ) No,no!... A ‘mprisa ca si struppiau ppi daveru?!... ‘U
portunu ‘ncoddu!...
Cu è ca u porta miss Milver?
Idda mi pari!
Allura, non si fici nenti! Oh, lu bardàscia! Tantu fici ca s’abbrazzau a
Ketty.
( Si avvicina minacciosa al marito ) Cchi dicisti... Chetti? Senti: non la
talìari … Lassa stari a Chetti, ca cu ferru di stirari, du acchetti nta testa,
ti fazzu iù!... M’ha capìtu?
Ma chi si gilusa?
Tu cumportiti beni… e senza chiù balli. Pirchì, allura, ti fazzu abballari
iù, senza sonu. ( Ritorna a guardare verso la stradella ) No. ‘A zia u porta
‘ncoddu. Guarda, non è a zia?
( Va a guardare ) Ca.. allura! E… ddu citròlu di to frati… cchi fa? Cci lu
fa purtari a idda… ca po’ stancari… ( Si precipita ed esce dalla stradella ).
MARIETTA ( Gli grida dietro ) Non ti preoccupari!... Ca, di sicuru, si lu vosi pigghiari ‘n coddu, idda! ( Dopo una pausa, commenta con ironia ) Arrivati a na certa età, s’addiventa comu i picciriddi!...
RICOMINCIA IL RUMORE DELLA TRIVELLA.
SCENA OTTAVA
( Marietta, Pippinu, la Zia, Vicinzinu e Turi, poi miss Milver )
PIPPINU ( Entra a ritroso dalla stradella ) Largo!… Largo!...
SUBITO DOPO, ENTRA DALLA STRADELLA, LA ZIA PORTANDO VICINZINU SULLE BRACCIA, COME SE FOSSE UN BAMBINO. LI SEGUE TURI.
MARIETTA
( Premurosa, prende una sedia e l‘avvicina alla zia ) Ccà!... Ccà!... mu posa
TURI
ccà!...
( Cerca di alleviare la zia ) Vossìa mu duna a mia!
49
LA ZIA
PIPPINU
MARIETTA
TURI
MARIETTA
TURI
MARIETTA
PIPPINU
TURI
LA ZIA
TURI
( Non molla Vicinzinu. Anzi si siede tenendolo ancora sulle ginocchia ).
( Tasta il polso di Vicinzinu ).
( Traendo il marito in disparte ) Cchi fici si struppiau ppi daveru?
Maora! Chiddu fingi!
Ma cu l’occhi chiusi, è!
Ca quali chiusi?... Mi scacciau l’occhiu e arrideva ‘nsutta.
Beddamatri!... E’ comu i carusi!
E’ inutile! Questo, per ora, è sciocco e non si sveglia. ( Gli lascia il polso e
si allontana, ma subito ha un’idea ) Porca oca! Qua, per subito, ci vuole la
cassetta “Pronto-soccorso” che c’è nel pozzo!… Tenetelo fermo, che la
piglio!... ( Si avvia in fretta ed esce per il viottolo a destra ).
( Ritornando dalla zia ) Nenti si fici!... mu scinni ‘nterra…
( Commossa ) Cuscino… siti bono?
Bonu, bonu, magnificuni!... Vossìa, mu duna a mia, ca si stanca…’U
rusbigghiu, iù!
TRA LA ZIA E TURI NASCE UNA BREVE E GARBATA COLLUTTAZIONE; CHI NE SUBISCE LE CONSEGUENZE E’ VICINZINU CHE, VIENE STRATTONATO IN MALO MODO DA TURI. ALLA FINE, TURI RIESCE A STRAPPARLO ALLA ZIA. COSI’, VICINZINU SI DECIDE A PORRE FINE ALLA FINZIONE E APRIRE GLI OCCHI.
VICINZINU |
( Contrariato di trovarsi sulle braccia di Turi ) Armali! Mi stavi scippannu ‘n |
vrazzu… |
|
TURI |
Oh!... Finalmenti s’arrusbigghiau! ( Lo mette giù ). |
LA ZIA |
( Affettuosa ) Cuscino, comme state? |
VICINZINU |
( Tastandosi il braccio ) Ahiii!... Megghiu… megghiu ( Si appoggia alla zia, |
volendo continuare a fingere ) Sta passannu… Ahiaiii! |
|
LA ZIA |
Cu vi l’ha fattu fa? Mannaggia a capa tosta!... Cuscino, vui avite a stare |
MILVER |
bono… senza pazzià!... |
( Entra, con una cartella in mano, venendo dalla stradella a sinistra,. |
|
VICINZINU |
Premurosa si avvicina a Vicinzinu ) Come stare? Niente grave?... |
( Ha un moto di rilassamento e cerca di appoggiarsi a lei, ma la zia è pronta ad |
|
afferrarlo e sostenerlo ). |
|
TURI |
( Ironico ) Ricadìu! |
MARIETTA |
( Trattenendo il riso e rivolta a Vicinzinu ) Vossìa mi si metti ‘nto lettu… si |
rilassa… s’arriposa ‘n pocu…Ci lu priparu! ( Sale la scalinata e va via |
|
dalla porta rustica ). |
|
LA ZIA |
Yes, riposare! ( A Vicinzinu ) Jamme ‘ncoppa o’ letto ( cerca di riprenderlo |
in braccio ). |
|
TURI |
( Impedendeglielo ) No, no! Mu fa camminari cchi so pedi, ca è megghiu! |
Cci sciogghi u sangu! |
|
VICINZINU |
( Stendendo le braccia ) No… non mi sentu…( Viene preso in braccio dalla |
zia. Poi rivolto a Turi e guardandolo male ) Zzaurdu! |
|
LA ZIA |
Cuscino, aggiò pinsatu ca, in chista istissa sira, vi portu a Merica. Vinite |
in sèmula cu mia! |
|
VICINZINU |
( Meravigliato ) Comu??? Parti, cuscina? ( Scende a terra ) Si nni ritorna in |
America? |
|
LA ZIA |
Yes! A chista sira istissa. |
VICINZINU |
Aora?!... ( A Turi ) E no m’hai dittu nenti?! |
50 |
|
TURI |
Iù u staiu sapennu propriu ora. Cincu minuti arredi. |
LA ZIA |
Cuscino, se vulite… partimme ‘ncoppa o’ piroscofo. Niente aerioplanu! |
( Canticchia ) “Partunu i bastimenta”… Yes? Okay? |
|
TURI |
Zu Vicinzinu, vossìa mi cci va! Mi vidi ca tuttu idda paga. |
LA ZIA |
Yes! Io pagare!... Tutto per Vincinzì! Viaggio, alloggiamento ‘ncoppa o’ |
vapore… |
|
TURI |
Zu Vicinzinu… ammuccàmu! Si sistimau bonu! Zia, questo è il terzo! Zu |
Vicinzinu, auguri! Comu si dici: non c’è dui, senza tri! |
|
VICINZINU |
( Si tocca e fa le corna ) Sangu! |
LA ZIA |
Vicinzì… Tu, aggià capì? Partimme in sèmula! |
VICINZINU |
‘U capì! Cuscina: yes!... Ci vegnu! Cu tuttu u cori! Partimme in sèmula! |
LA ZIA |
Okay!... Okay!... ( Contentissima, si mette al braccio di Vicinzinu e gli |
chiede canticchiando, sul motivo di Carosone ) “Tu vuoi fa l’americano?”… |
|
VICINZINU |
Yes! |
LA ZIA |
( C. s. ) “Mericano… Mericano?”... ( Continuando a canticchiare, tenendosi |
stretti, si avvianno per la scalinata e vanno via dalla porta rustica ). |
|
SCENA NONA |
|
( Miss Milver e Turi, poi Cianeddu ) |
|
MILVER |
( Subito dopo il suo ingresso, si era portata al tavolo; aveva preso dei fogli |
dalla cartella, sistemandoli pronti per essere firmati. Ora chiama ) Turi!... |
|
Turi!... Venire! ( Turi si avvicina ) Tua moglie avere detto intenzione di |
|
zia? |
|
TURI |
Yes!... Sì! Avere detto. |
MILVER |
Okay! Se tu accettare… Ou write this paper! |
TURI |
Non lu staiu capennu… ma accettu! |
MILVER |
Okay! Firmare… ( gli dà una penna e gli indica dove deve firmare ). |
TURI |
Okay! Ccà sutta!… ( Firma con gli occhi sui fogli ). |
NEL FRATTEMPO, DALLA STRADELLA |
|
ENTRA CIANEDDU, TRASCINANDO LA MOTO. |
|
SCORGENDO TURI, SI BLOCCA. |
|
TURI |
( Dopo aver fimato, contento e commosso, alza gli occhi e manda un bacio in |
CIANEDDU |
direzione della porta rustica, dove dentro c’è la zia ) Te!... Ti lu mèriti! |
( Dopo aver guardato in giro e non trovando nessuno; stupito e, credendo che |
|
il bacio sia rivolto a lui, chiede ) A mia??? |
|
TURI |
A tia, na fraccata di lignati! Chistu ti mèriti! |
CIANEDDU |
( Subito cerca di girare la moto e andare via ). |
MILVER |
( Accorre e lo ferma ) Venire… venire!... Niente paura! |
TURI |
( Rassicurandolo )Trasi! Non ti scantari ca nenti ti fazzu. ( Cianeddu si |
porta avanti ) Ma ti pari na cosa giusta faricci arrisicari a vita a ddu |
|
vicchiareddu?... Ca fussi cosa, beddamatri… ( fa l’atto di dargli uno |
|
schiaffo ). |
|
CIANEDDU |
( Riparandosi ) Vossìa, mi sta fermu chi manu! ( Dopo una pausa ) Mi vidi |
ca non è culpa mia! E iddu, don Vicinzinu, ca ogni vota ca nesciu ca moto, |
|
si metti a camurrìa ca si nni voli vèniri cu mia! ( Altra pausa ) Ma unn’è, |
|
ora? Cchi fici si firìu? Campa ancora? |
|
MILVER |
Mister Vincinzino, no ferito. Stare bene! |
51
CIANEDDU
TURI
CIANEDDU
MILVER
CIANEDDU
MILVER
CIANEDDU
MILVER
TURI
CIANEDDU
MILVER
CIANEDDU
MILVER
TURI
CIANEDDU
MILVER
CIANEDDU
TURI
Don Turiddu, vossìa mu chiama, ca iù haiu primmura… A stura avìa ad
essiri a Taormina
Per ora è occupato!
Porcu Giuda! Cu mi cci porta a mia?!... Ora u lassu… Voldiri ca poi
l’accumpagnati vuautri. Mi n’haiu a jri a Ta-or-mi-na! ( Si posiziona per
andar via ) Vah!... Arrivederci… Goud bye!
Taormina?... I love Taormina! Taormina, ballare…
Cci vuoi veniri?
Yes!
E allura chi ci aspetti? Acchiana!
( Sale sulla moto, dietro Cianeddu ) I love Taormina!
Teni accura unni a sdirrubbi.
Katty, avvinchiti a me!
No capìre.
Teniti forti e senza abballariari.
Yes! Abballariari a Taormina!
Brava! Abballariari sulu a Taormina… perciò s’allippassi a Cianeddu!
Allippiti!
Okay! Allippari e ballariari a Taormina!
( Mette in moto ) Pronti? Via! ( Si allontanano veloci dalla stradella ).
Mi fa diri a testa ca l’avemu a cogghiri chiana chiana!
DALLA DESTRA SI SENTE, IN LONTANANZA, LA VOCE ECCITATA DI MASSARU DECU CHE CHIAMA. SUBITO DOPO, ENTRA DI CORSA DAL VIOTTOLO A DESTRA;
HA IL VESTITO BAGNATO E DALLA TESTA E DAL VISO GRONDA ACQUA ; CON GRANDE GIOIA E COMMOZIONE SI RIVOLGE A TURI.
SCENA DECIMA |
|
( Turi e massaru Decu, poi Marietta, la Zia e Vicinzinu) |
|
DECU |
Don Turiddu!... Don Turiddu!... |
TURI |
Cchi successi? |
DECU |
L’acqua!... L’acqua!... Spuntau l’acqua!... C’è ‘n cannaggiu tantu! ( Fa il |
TURI |
relativo gesto ). |
( Non sa cosa dire. E’ contento perché, almeno, le sue speranze non sono state |
|
del tutto vane. Riesce solamente a dire ) L’acqua?!... |
|
DECU |
( Ripete acconsentendo col capo ) L’acqua!... L’acqua!... ‘N cannaggiu di |
TURI |
sta fatta!... |
( Si avvicina a massaru Decu e lo palpa tutto, quasi a voler constatare la verità |
|
nei panni insuppati di questi. Poi chiede ) Assai? |
|
DECU |
( Ripete il gesto di prima ) Tantu!... |
DALLA PORTA RUSTICA, SI AFFACCIANO: |
|
MARIETTA, LA ZIA E VICINZINU. |
|
TURI |
( Rivolgendosi a loro, con grande gioia) Attruvamu l’acqua!... L’acqua! |
VICINZINU |
Bravu! Bravu daveru!... Finalmenti a truvasti! |
MARIETTA |
Signuri, vi ringraziu! |
TURI |
( Commosso ) L’acqua!... Qualchi cosa c’era: l’acqua! E… non è bedda?! |
DECU |
Magnificuna! A ricchizza ppi sti beddi terri!... |
52 |
|||||||
TURI |
( Dopo un attimo di riflessione ) Zia… iù chiantu ‘n giardinu. ‘N agrumetu |
||||||
d’aranci. |
|||||||
LA ZIA |
Piccirì, fa comme voi fa. ‘A terra è toa! |
||||||
DECU |
( Rimboccandosi le maniche, come per voler iniziare subito il lavoro ) |
||||||
Quannu si cumincia a fari u sistiatu? |
|||||||
TURI |
( Imitandolo ) Macari ora stissu, massaru Decu! |
||||||
LA ZIA |
Non ti scurdà di mannà a Merica li megliu aranci di Sicilia. Li vulimme |
||||||
assaggià! |
|||||||
VICINZINU |
Ppi mia “sanguinelli”! |
||||||
TURI |
Certu!... Chista terra ricca è! Di sutta e di supra! |
||||||
CALA RAPIDA LA TELA |
|||||||
F I N E |
|||||||
www.pippospampinato.it |
Pippo Spampinato
Via XVIII Traversa, 46 – 95032 – BELPASSO (CT)
Tel. 095\ 91 20 24 Cell. 347.14 93 411-
EMAIL pippo.spampinato@ tele2.it