Storia della nascita

Stampa questo copione

-

-

La Spina Salvatore

STORIA DI LA NASCITA

(quannu nasciu lu Bammineddu...)

                             P E R S O N A G G I             VER.1

             

               S. GIUSEPPI

               MARIA SS.

               LU BAMMINEDDU

               LU BANNITURI

               LA FOLLA

               L' ANGILI

               LU PARENTI DI S. GIUSEPPI

               SARA SO MUGGHERI

               VICINA 1^

               VICINA 2^

               U PICCATURI

               A PICCATURA

               A PUBBLICANA      

               LU ' NDUVINU

               L' ORVU

               U PASTURI

               1° CORO DEGLI ANGELI (*)

               2° CORO MOBILE

               I CANTASTORIE

               L' ANGILU AZARIA

               I TRI RE MAGI

               I LETTORI

               U PASTURI CA CUNTA

               VARI PERSONAGGI (OSTI, AVVENTORI, VIANDANTI E I   

               PERSONAGGI COMUNEMENTE PRESENTI NELLA NOVENA)

(*) N.B. - GLI ANGELI NON DEVONO ASSOLUTAMENTE AVERE 

               "ADDOBBI" CHE NE RIVELINO LA NATURA ( AUREOLA,

               ALUCCE, LUSTRINI ETC.)

               DOVRANNO INVECE ESSERE SCELTI CON MOLTA CURA.

               CAMICIONI DI TELA GREZZA BIANCO PANNA, PIEDI NUDI

               OPPURE SCARPE  TELA BIANCA ( DE FONSECA)

 NOTA  - I LETTORI SARANNO VESTITI CON DOLCEVITA E PANTALONI

               NERI

               SCARPE DI TELA NERA (DE FONSECA)

                I CANTASTORIE SARANNO VESTI CON VESTITI DEI

                POPOLANI SICILIANI DEL 1600/1700.-

                I RESTANTI PERSONAGGI SARANNO VESTITI CON CURA

               COME LE FIGURINE NEL PRESEPE.

                L' OPERA PRESENTEED I CANTI SONO STATI DEPOSITATI

                ALLA  S.I.A.E. IL  24-10-97  E COSTITUISCONO UNICO

                CONTENUTO INSCINDIBILE.-

                COSI' COME DICHIARATO SU MOD.91 SIAE-CONDIZIONI

                PARTICOLARI, OGNI MODIFICA, RIDUZIONE,  ADATTAMENTO,

                TRADUZIONE  O  ESTRAPOLAZIONE,

               ANCHE PER L'USO LITURGICO, DOVRA' ESSERE 

               CONCORDATA  CON L'AUTORE  O GLI AVENTI  DIRITTO, CHE

                RILASCERANNO AUTORIZZAZIONE SCRITTA PREVIA

                PRESENTAZIONE DELLE MODIFICHE.

               L' AUTORE  O  GLI AVENTI DIRITTO SI RISERVANO LA

               RAPPRESENTAZIONE  DELL' OPERA,COME DA 4° E 6° COMMA

               ART.61 DEL REGOLAMENTO GENERALE.

--

LA SPINA SALVATORE VIA CALATAFIMI,8 - 95032 BELPASSO

 TEL.095/912231

SEZ.D.O.R.-SEZ.MUSICA-SEZ.AUTORI.  -  RUOLO S.I.A.E. 117306

  

P R I M O    A T T O

VOCE FUORI CAMPO         'N candidu gigghiu 'n'terra accumpariu

                                             Lu so prufumu l'universu pinitrau;

                                             Fu tantu acutu ca 'n cielu agghicau

                                             Pri cui lu Vecchiu Eternu l'odurau;

                                             Ccu lu so tempu lu ciuri grapiu;

                                             e a li novi misi spampanau,

                                             a locu i fari fruttu fici Diu;

                                             Maria e' lu gigghiu e Vergini arristau

                                                       

(All'apertura del sipario si intravede  da un lato Maria che lavora

al telaio, sottofondo musicale dolce che accompagna per qualche attimo)

                             

(LEITMOTIV)

LETTORE  "E l' angilu  Gabrieli fu mannatu da lu Patri Unniputenti 'ntra na

                   citta' di la Galilea chiamata Nazzaretti.

                   Dda abitava na Vergini prummisa a n'omu di nomu Giuseppi.

                   Giuseppi, omu giustu e puru era di la famigghia di lu Re Davidi.

                   La Vergini si chiamava Maria.

                   Quannu trasiu l'Angilu ci dissi: "AVI O PIENA DI GRAZII ! "

                              

(   LUCE SULL'ANGELO AZARIA   )

AZARIA    'Nta dda stanzicedda nica, unni Maria prijava e travag-

                  hiava si spalancau 'n tutt'una la porta di lu Paradisu.              

                  Lu Spiritu Santu aspittava tripidanti la risposta di la  so Spusa

                  Tutta Bella. Ad idda s'agginucchiau l'Arcangilu.

                  "Ave Maria, piena di grazii....!

                  Quanti voti l'avemu 'ntisu e ripituti sti paroli, ca sunu

                  cchiu' duci assai di lu meli!

                  Maria e' pallida, scantata, s'accosta o muru cchiu' vicinu  ca c'e',

                 s'ammuccia, si fa nica nica e Gabrieli riverenti e umili, davanti a

                 dda picciridda di chinnici'anni, ca  ripeti:"AVE !" e ci annunzia ca

                 sara' matri di Gesu'.

                 Maria ci dumanna ccu lu cori trasartatu:"Comu po' essiri? Iu non

                 canusciu omu! Forsi ca L'Onniputenti non gradisci l'offerta di la

                 so serva, forsi non mi voli vergini ppi l'amuri so'?"

                 E Gabrieli splinnenti di gioia la rassicura: "Lu Spiritu Santu, ca

                 tuttu po', ti fara' matri !". E 'nta ddu pricisu  mumentu Maria calau

                 l'occhi finu a 'nterra dicennu: "Sia fatta la Divina Vulunta' ".

                E l'Angilu ancora cchiu'  cuntenti vitti lu Spiritu Santu ca scinneva

                p'abbrazzari la so spusa.

                Poi tuttu fu silenziu,... paci,... misteru....

                Avia cuminciatu la salvezza di l'umanita'.

               "AVE", quanti voti l'aviti pronunciata sta parola e forsi nuddu

               s'addunatu  ca e' l'esattu cuntrariu di "EVA". Macari Eva havia

               nasciutu pura, ma poi cascau 'ntra l'erruri di la superbia.

               E ppi chissu cci vulia n'autra donna ppi scacciari la testa di

               lu malignu. Ci vuleva na donna ca rispunneva a Diu ccu lu

               cuntrariu di la superbia: l'umilta'.

(LUCE SUL CORO ED I CANTASTORIE)

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER SOLO,GRUPPO DI PLETTRI E FLAUTO MELODICO

CANTO

                        Quantu si pura Virgini Maria,

                        Quantu si bedda e digna di ludari,

                        dintra a so cammira chiusa idda liggia,

                        E l'angileddu la vinni a truvari.

                 

                        Matri d'amuri china, ci dicia,

                        chi Fruttu beddu ca vui aviti a fari:

                        Lu verbu Eternu ha adumbratu a Tia,

                        Tuttu lu munnu s'havi a 'lluminari.

 

LA MUSICA CONTINUA E FINISCE CON I CONTROCANTI.

DOPO IL CANTO  LE LUCI SI ATTENUANO.LUCE LUNARE E SPOT  SUL LETTORE

(IL LEITMOTIV INIZIA SUBITO)

I^ LETTORE     Ppi Maria cui ha rispettu

                         di Giuseppi cui fa cuntu,      

                         si avi cori 'ntra lu pettu,       

                         sintiria chistu raccuntu

                         lu viaggiu dulurusu              

                         di Maria ccu lu so Spusu.                                   Via la musica.

Dalla parte opposta si anima la "piazza" di Nazareth, Maria in penombra

Giuseppe e' in mezzo alla gente, che parlotta.

2^ LETTORE    San Giuseppi stava 'n jornu             

                         'ntra la chiazza i Nazzaretti

                         ppi so' affari passiannu,

                         senti un sonu di trummetti;

                          senti leggiri l' edittu,

                          ca lu cori assai cci ha afflittu.

1^ LETTORE     Chissu edittu cuntinia           

                          chi ogn'omu d'ogni etati         

                          iri a scriviri duvia                  

                          a la propria citati,                  

                          e in tributi poi pagari                

                          quarchi summa di dinari.

SALE SUL PALCO

(si ode un rullo di tamburo, entra dalla sala il banditore)

BANDITORE    (cantilenando) Curriti, curriti, curriti!

(rullare lungo del tamburo)

                         Curriti, curriti tutti,

                         masculi e fimmini, granni e picciriddi! -

                         (altro rullare di tamburo)

                         A nomu di lu 'mpiraturi e

(tre colpi di tamburo)

                         Omu putenti e di grandi imprisi!

(un colpo di tamb.)

                         Voli sapiri stu signuri quantu e'

                         tutta la genti di chistu paisi!

                         Percio' ognedunu, 'nsemi a la famigghia,

                         a so' cita' ha ghiri tempu stu misi!

(a soggetto mormorio degli astanti)

                         E  trasgrissuri, bonu ca si sa',

                         deci dinari e carzaratu va'

(mormorio di disapprovazione, poi la calca si dirada, il banditore

accompagnato dal tamburo esce dalla sala)

                                                                  

                                                                    

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

CORO A QUATTRO VOCI DISPARI-PLETTRI-FLAUTO CELTICO

E PIVA O ZAMPOGNA

CANTO

                    Pubblicatu avia lu re chiddu edittu rigurusu,

                    San Giuseppi l'ascutava 'ntra la chiazza arrispittusu.

                    Puvireddu era cunfusu, comu fazzu ccu Maria

                    s'idda senti chistu edittu voli veniri ccu mia.

                    E Maria cci ha rispunniu "Fatta sia la vuluntati

                    Comu Diu lu dispuniu, vegnu unni mi purtati".

                    A quattr'uri di la notti San Giuseppi cci dicia:

                    "Haju fattu quantu potti, cchiu' non pozzu Spusa mia"

S.GIUSEPPE  Cosi di pazzi......Maria, ora ora n'ta chiazza ittanu u bannu ca

                        lu 'Mpiraturi voli sapiri quant'e' a genti  di tuttu u paisi….

                        Ma iu dicu comu ci haiu a ghiri a Bethlemmi?.......

                       Semu senza sordi e ddu tanticchia di travagghiu ca ci haiu

                        l'haiu a lassari ppi ghiri dda'!

                       E a tia? Comu ti lassu a tia 'nta sti condizioni....

                       …ora mai mancunu pochi jorna.......mi sentu frasturnatu e

                       cunfusu.

                       Ma 'ntantu haiu a partiri pirchi,cu non si va scrivi e paga u

                       tributo, ci fanu a multa e va carzaratu!

(Maria seduta al telaio si alza lentamente, e' in stato

avanzato di gravidanza, si avvicina dolcemente allo sposo....)

Maria carezza il volto di Giuseppe e cerca le mani strigendole)

MARIA SS.  Giuseppi, non t'affliggiri, cci vegnu iu ccu tia, servi ca ti fazzu

                    cumpagnia iu. (sorride)          

                    Jamuninni tutt'e dui ca Diu avra' cura di nuautri puvireddi!

(Piu' decisa e convincente)

                    Si u nostru 'mpiraturi voli ca n'amu a ghiri a scriviri nuautri

                    ubbidienti cci jemu e ci pagamu u tributu!

                    I sordi ni li fa' attruvari lu 'Nniputenti.....

                   Cori granni, o Spusu, miu non ti frasturnari.

(il volto di Giuseppe si rischiara....)

S. GIUSEPPI       Maria tu mi cunsoli!....Grazii!.....

                            Ma, si avemu a partiri, haiu accattari qualchi cosa ppi lu

                            viaggiu,...... videmu ora nesciu, Videmu cchi mi fa truvari la

                           Divina Pruvvidenza!

(Giuseppe esce di scena, Maria ritorna al telaio )

Luce sopra i cantastorie, Maria in penombra

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

CORO A QUATTRO VOCI DISPARI E ORCHESTRA D'ARCHI

CANTO

                          Binidittu  Giuseppi!

                          Di la Matri di Diu,

                          Santu puru e piu

                          Tu si caru spusu.

                          Patri duci e amurusu

                          di Cristu Signuri,

                          fustivu sirafinu

                          di lu divinu amuri.

                          Prijati lu Signuri

                          Prijatilu ppi mia,

                          Vui ca di virginitati

                          siti veru gigghiu.

                          Prijatini lu Figghiu

                          ppi tutti i nostri erruri,

                          chiancennu 'i duluri

                          e veru pintimentu.

                          Datini la grazia

                          d'amari  u vostru Figghiu,

                          danni u vostru aiutu

                          Vui di purizza gihhiu.

                          Danni bona sorti

                          d'avirivi a latu,

                          quannu all'estremu statu

                          saremu all' agunia.

 

(Luci cantastorie sotto reostato, salgono su Giuseppe

che e' rientrato e su Maria al telaio)

S.GIUSEPPI       Maria, varda truvai st'asineddu ppi putiri viaggiari tu!

                          (mostra l'asino attraverso la porta) Iri a pedi non cunveni

                          n'tra stu statu!

                          Ancuntrai a ddu signuri ca cci fici u tavulu e i seggi e m'ava a

                          dari i sordi...... tu ricordi Maria?....

                          ebbene mi detti e accattai sti quattru pisci e u pani.

                          Penzu ca ci avissiru a bastari pp'u tributu e ppi tuttu u

                          viaggiu 'n zinu a ddi posti luntani, ma macari ca non ci

                          bastanu appoi truvamu sicura ospitalita' n'te me parenti ca

                          haju dda'e na manu d'aiutu ni la darannu!                         

(  Giuseppe e Maria prendono  da alcune gerle i panni e i poveri effetti personali, preparandosi alla partenza)

.MUSICA DI SOTTOFONDO

in scena entrano due angeli in vesti semplici che porgono a Maria

in un simbolico passa-mano i panni.

ALLA FINE DEL PASSAMANO

MARIA SS.        Giuseppi, maritu miu, prima di mittirini 'n viaggiu facitimi sta

                          grazia: binidicitimi!"

(Giuseppe poggia una mano sul volto di Maria e la aiuta ad alzarsi)

S.GIUSEPPE       Maria ....iu haiu a bininidiciri a tia, a tia ca si la custodi di lu

                             Figghiu di l'Eternu Patri?

                            Iu t'haiu a fari na grazia a tia ca di li Grazii si lu mari......?

                            Si Ti binidicu Maria......(la benedice) ca si la me filicita' e la

                            luci di l'anima mia......

                            Ora pero' partemu ca la strata e longa e ci sarannu grandi

                            affanni, ma arrivannu a Bethlemmi tuttu passira'

                            Dda' haiu tanti parenti ........e stai sicura ca quannu ni

                            vidunu affacciari ni trattirannu beni, ni farannu bona facci,

                            n'arristorunu e ni farannu arripu sari.(lo dice dubbioso)

                    

MARIA SS.         Spusu miu, non n'hamu a proccupari: si fara' la Divina

                           Vulunta'! Quantu Diu voli e disponi sara' la nostra

                           cuntintizza, non tinemu afflizioni alligrizza nta lu caminu e

                           cunfidenza nta la Pruvidenza Divina!

                           E macari ca n'avussiru a rifiutari dicemu sempri: " T'

                           arrigraziu miu Signuri! "

S.GIUSEPPE     L'ura e' tarda chi facemu? Spusa cara, partemu, via!"

                                           

LETTORE 1^ Maria Vergini ubbidennu si misi a cavaddu di ddu poviru

                      animali e offreva u so cori  all'Eternu Diu.

                      San Giuseppi caminava e tineva li redina mentri

                      decimila serafini onoraru l'equipaggiu di pilligrini

                      santi nta stu viaggiu tantu duru.

                    

Ai due angeli presenti sulla scena, che nel frattempo rimangono muti, se ne aggiungono altri oltre che i cantori con gli strumenti.

Accompagnano Maria e Giuseppe fuori.

                

 TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER SOLO, CORO  A QUATTRO VOCI, PLETTRI E PIVA

CANTO             

VIAGGIU DI LA SACRA FAMIGGHIA

                    San Giuseppi u fallignami

                   Ccu Maria supra ddu sceccu

                   Ppi li strati storti e brutti

                   Ccu cusuzzi dintra 'n saccu.

                      

                       Leru Leru Leru!

                       Leru Leru Leru!

                       Leru Leru Ohila!

                   Caminaru ppi tri jorna

                   'Nta ddi lochi, a la strania

                   Vanu avanti ppi ddi strati

                   L' angileddi 'n cumpagnia.

 

Rientrano Maria e Giuseppe sulla scena, si guardano intorno, posano

qualche masserizia, bevono un sorso dalla borraccia.Quasi notte.

MARIA     Giuseppi, quanta strata ca avemu fattu.....Sugnu stanca e cci haiu

                troppu sonnu.

GIUSEPPE  Si Maria, arripusamuni, assettiti cca'!

(La fa sedere su un gradino. Si guarda in giro)

                   Mi pari chista a casa di ddu parenti ca ti diceva....Aspetta ca

                   provu a tuppuliari.......spiramu ca hanu postu di darini (bussa)

                  Parenti.....parenti......(guarda verso Maria)

                  C'e' qualcunu 'ncasa!?

   

PARENTE    (felice di vederlo)

                    Giuseppi! (si abbracciano) Me parenti Giuseppi!.........Sugnu

                    cuntentu di vidirivi!....Cu ti cci porta di sti parti

GIUSEPPE  Pigghiai muggheri, ed e' cca ccu mia...

                

(fa cenno verso Maria e le si avvicinano)

             

                   E’ Maria, e' figghia di Anna e Gioacchinu, e macari idda e'

                   discinnenti di Davidi.

MARIA        (abbassa un poco la testa)

                     La paci di lu Signuri supra di tia.

PARENTE   Ccu tia e' gia', parenti Maria!

GIUSEPPE  Vegnu di Nazzaretti ppi ubbidiri all'edittu di lu 'mpiraturi di Roma,

                    e non hamu truvatu alloggiu a nudda banna.

                    Non ni putissi fari stari quarchi jornu n'ti ni tia?

                    Sicuramenti, appena passa sta cunfusioni, qualchi casa a trovu.

                    (in confidenza)

                    Haju 'ntinzioni di stabilirimi cca' ppi sempri, pirchi' c'e' cchiu'

                    travagghiu cca', ca a Nazzaretti.

             

PARENTE   Ah, si fussi ppi mia, Giuseppi, fussi cuntentu, ma e' giustu, pero',

                   sapiri cchi ni pensa me mugghieri.

(si avvicina verso la casa e chiama)

              

                    Sara!......Sara!....Affacciti Sara!............

               

(dopo un po si affaccia Sara)

               

               Sara, cci sunu i nostri parenti di Nazzaretti! T'arricordi!

               Ti n'avu parratu tanti voti? Vinniru pp'u Cinsimentu e vulis-

               siru essiri ospitati ppi quarchi jornu.

GIUSEPPE   Si non vi damu distrubbu assai...sapiti, non vi vulissimu

                     stunari.....ma non hamu truvatu postu a nudda banna e me

                     muggheri Maria aspetta........

SARA      (Con falsa cortesia ) Ma fratuzzi mei, non vi putemu dari

                aiutu........Unni vi mintemu?....

( rivolta al marito )

               Non ci l'ha dittu tu ca non avemu postu?

              

PARENTE    Ma Sara, non hanu unni iri....non u vidi ca non hannu unni

                     iri?.......E dda mischina Maria,  ntra ddi cundizioni... e' stanca a

                     puviredda.......e' notti  e fa friddu!......

SARA       Hai raggiuni, ma cchi ci putemu fari? Postu non n'avemu, 

                purtroppu,... arrangiativi a quarchi autra banna........

GIUSEPPE   Me cucina.....

              

SARA         (Inviperita) Allura aviti macari a facci tosta?

                  Non l'haviti caputu ca ccu sta cunfusioni e sti trafichi siti

                  superchiu?........

                  Non avemu cchi farivi, Diu v'accumpagna.

(  al marito  )

                 Trasi intra tu! Bona notti.

              

( entra in casa tirandosi il marito e chiudendo con violenza la porta )

( Giuseppe e Maria si allontanano silenziosamente )

VICINA 1   ( bussando alla porta di Sara )            

                  Sara cu eranu ddi dui? Cchi vulevanu a st'ura?

SARA       (ben disposta a conversare)

               Ca giustu giustu cca' avunu a cascari!

               Mi ficiru sciarriari ccu me maritu,.........erunu parenti so' e vulevunu

               essiri alluggiati.

               Si, ca ora ju m'arriciveva 'n casa a dui ca non canusceva, sulu

               pirchi' sunu parenti di me maritu!

               Ora iu mentu na casa suttasupra seriu ppi iddi......

               ppi ddu scicati!...........

              

VICINA 1   Ma non putevanu iri a dormi 'nta lucanna do' funnicu?

                  Dda' cc'e postu ppi tutti!......

SARA       Dici ca cci jeru, e certu, ccu tutta sta genti ca arriva di tuttu u

                munnu iddi pritennunu di truvari postu, speci a 'st'ura........

VICINA 2   Cchi ci aviti donna Sara, ca iti sparranu ccu stu scuru? Cchi fu'?

VICINA 1   Arrivanu di luntanu ddu' parenti di Sara ed idda non si vosi

                 arriciviri 'ncasa.

              

VICINA 2  Ah!........Ma idda mi parsi  ca era 'ncinta.

              

SARA       Veru e'.....propria......mi vuleva veniri a parturiri 'ncasa s'autra

                sbinturata!.......N'haiu trafichi di me'!?

                Ci mancava sulu idda ppi cunchiudiri l'opira!.....

              

VICINA 2   Ma erunu parenti vostri, mi parsi di sentiri?

              

SARA       Ca quali parenti me! Di me maritu!.........e poi a vui cchi vi

                'ntiressa?.......Ora 'ntra tutta Bittilemmi c'e' sulu me maritu parenti

                d'iddi? Sti genti cridunu ca ponu veniri a distrubbari sulu picchi'

                sunu discinnenti di Davidi!

                Appoi cu sunu sti discinnenti?........

                Me maritu, ssu fallignami ca t'arriva 'ntra nuttata ccu na mugghieri

               'ncinta,..........i discinnenti di Davidi!

               Pirucchiusi, mischini e scicati tutti pari!.....

VICINA 2   Ma vostru maritu si vuleva arriciviri?

              

SARA       E certu, tantu iddu cchi ci ha misu do so'?

                Si fa bellu cca genti e poi c'e' sta'scema ca sbaddia e m'attocca

                travagghiari u duppiu, e lavari, e pulizziari, e cucinari, e faricci a

                mammana e a balia........sempri ju!.......Facitimi u favuri........

( rientra sbattendo la porta )

              

VICINA 1   (rientrando anche lei)          

               Certu pero'........ cchi fimmina senza cori e senza pieta'!

               Non si cummovi mancu si fussiru figghi soi!

   

VICINA 2   (ritirandosi pure lei)

               Amaru ddu puddaru unni canta a jaddina!

              Quannu cumanna a fimmina non c'e' timuri di Diu!

              S'aviss'affruntari davanti a tutti ppi chissu ca fici!.....

              Cummaredda vi salutu.

              

VICINA 1   Aviti ragiuni. Vi salutu macari a vui cummari.

                   ( entrano e chiudono gli usci )

SARA       ( spalancando la porta e gridando inviperita alle vicine )

               Ma a vui cchi vi ni 'ntiressa?.....Curtigghiara e mali lingui,

               sapiti sulu sparrari, sapiti.

               Siti boni sulu p'allargarivi a vucca!

               S'e' veru ca aviti tutta ssa pieta', pirchi' non vi riciviti

               vui n'te vostri casi?!

               Picchi' ne jiti a circari,....pirchi' no faciti ora!.......

               Pirchi' no faciti?! ..........Vuautri ca siti tutti

               "Casa e Chiesa"?..........Razza di vipiri siti!...........

( in casa mentre rientrano Giuseppe e Maria con loro il coro )

(leitmotiv o motivo appropriato)

SOLO     Cavaleri e bon signuri,

               vui diciti ca amati a Diu;

               alluggiati  sti straneri,

               ca lu friddu e' troppu riu.

              

CORO     Alluggiati  sti straneri

               ca lu friddu e' troppu riu.

              

SOLO     O stafferi non sintiti

               di mannari sti  viddani,

               di chiudirici la porta,

               d'assajarici li cani.

              

CORO    Di chiudirici la porta,

               d' assajarici li cani.

              

TUTTI      O stafferi......

                           

(leitmotiv)

                                                                       

2^ LETTORE       San Giuseppi ccu Maria foru sempri scanusciuti,  e

                            disprizzati di tutti, sulu lu Patri Onniputenti li vosi beni e

                            l'Angili li prutiggeru

1^ LETTORE      Mudistedda e rispittusa viaggia la Gran Signura;

                           Ogni cori 'nnamurava di cui La taliava ppi casu.

                           Lu So' canduri riflittia lu grandi amuri di Gesu'ca purtava; ma

                           quanti lacrimi d'affettu cci scapparu di l'occhi scuprennu ca

                           ancora avia a nasciri e so' Figghiu, Diu, gia' patia.

2^ LETTORE      Ppi la strada s'incuntrau ccu diversi piccaturi,

                           e cc'u sguardu ca ci dava cunvirtia ddi cori di petra.

( fine leitmotiv si avvicinano a loro man mano: )

PECCATORE       "Ppi pieta', Maria, viditi,

                             stu me cori cunvirtiti

PECCATRICE  O Maria di pieta', Matri d'amuri

                         E' sdignatu lu Patri , e non supporta

                         cchiu lu pisu di li nostri erruri;

                         

PECCATORE    Sulu Tu, o Madonna, po' arriparari

                          l'ira gia' suprastanti e lu fururi,

                         Tu sula ci poi, ca di grazii hai u mari,

                         Matri piitusa di nui piccaturi.

       

1^ LETTORE     A l'afflitti ca vidia

                         ccu pieta' li cunsulava,

                         ppi l'infermi ca scupria

                         ccu cchiu' affettu a Diu priava:

(  ai primi che si sono inginocchiati si aggiunge  )

LEBBROSO  "Sugnu poviru, o Maria,deh! pieta' ppi l'arma mia."

                        

A PUBBLICANA   Munnu birbanti, t'haiu canusciutu,ca si tristu,

                            marvaggiu e malcriatu; Vidi chi paga n'ha cu t'ha

                            sirvutu: duluri, peni e poi dannatu!

                            Iu ti scanusciu munnu sbandatu, ppi mia e',

                            ti po' nesciri lu sciatu.

                            Fazzu lu vutu ca t'haju alluntanari,

                            e a li pedi di Maria di curtu

                            m'haju a jttari.

                        

CIECO    Stidda miravigghiusa ca stati all' Urienti,

               ducizza ca a lu munnu un si sapia;

               Matri siti la luna risplinnenti,

               Dati cunfortu e luci all'arma mia.

                        

A PUBBLICANA    Haiu praticatu e vistu milli genti, non trova chiu'

                              rizzettu l'arma mia, vui siti la Rigina cchiu'

                             putenti,'ncatinati o Matri l'arma mia.

                        

UN PASTORE   Ppi stu me cori ora vinni la finie la sintenza ha datu lu Signuri;

                          unni mi votu e giru trovu spini,nuddu havi pieta' di 'n piccaturi.

                          Ma vui siti,o Matri,l'Avvucata

                          e siti, nto Lu Patiri, lu rizzettu.

                        

   TUTTI       Vui siti du Gra Diu la Matri Amata, nui vi priamu ppi

                    stu Beddu Figghiu ca Vui purtati 'n pettu!

 

( sulla musica, Maria li benedice e adagio si allontanano )

AZARIA    Omini ca ascutati sta storia, vi vogghiu cuntari un misteru ca non

                 canusciti, vui canusciti chiddi du Vangelu, ma ci ni sunu tanti ca lu

                 Signuri non v'ha rivilatu.

                 L'Onnipotenti, ora, mi desi lu pirmissu: quannu lucifiru scunvolsi

                 l'ordini di lu Paradisu, eppimu grandi spaventu!

                 Fu comu si n'to nostru pettu s'avissi scicatu lu cori.

                 S'ava distrudutu la "Carita'", ca e' l'unica ca esisti dda supra, e tra

                 di nuatri circulava la Superbia, e chiancevumu ppi lu duluri ca lu

                 sirpenti 'nfirnali ci stava dannu a Diu! Ntutt'unu capemmu ca,

                macari ca erumu puri, putevumu cascari 'nta dd'abissu unni

                pricipitava lucifiru!

                Allura alzammu la testa versu l'Unniputenti, e taliammu a ddu Suli

                risplennenti ca e' la So facci, e dda Luci ni turnau la paci arrubbata,

                e lu So pinseri ni fici vidiri a Maria!... Maria!....La nostra Rigina!

                Ni fici vidiri li so gioi, li so sofferenzi, la so paci, la so umilta', la so

                ginirusita',.... lu so amuri.

               Aveumu aspittatu suffrennu seculi e seculi e ora si compia lu

               travagghiu di l'Universu. Maria e lu Figghiu:...ddu cori ca battunu ‘

               ‘nta unu sulu;...uniti 'ntra lu stissu distinu, tutt'e dui 'ntra lu stissu

              duluri, 'ntra la stissa macina ca trasforma u frumentu'n farina ppi

              farini pani e putiri mangiari e sfamarini..........(calano le luci)

( Musica "leitmotiv",possibilmente il canto dell'editto, sipario)

F I N E  P R I M O  A T T O

S E C O N D O  A T T O

                            

(inizia con il leitmotiv lento dell'inizio I° atto)

LETTRICE      Cincu jorna havi ca caminanu e su stanchi e affamati

  

1^ LETTORE    Pensa tu lu vicchiareddu ca lassu e stancu

                  riguardava la so spusa 'nta ddu statu, mischina,

                  ca affannata suspirava.

       

  CORO             Puvireddi li vidianu,

                         nuddu cuntu ni facianu.

                        

 ANGELI           E viaggiava mudistedda,

                         agghiacciata e 'ngriddutedda.

                         Cussi stanchi ed affannati

                         'ntra lu friddu caminavanu,

                         non avianu mai pusatu,

                         nuddu d'iddi si curavanu.

                         

  CORO             Puvireddi li vidianu,

                         nuddu cuntu ni facianu.

                        

  ANGELI           Su custritti a ripusari

                         'ntra li staddi 'ntra l'agnuna

                         e 'ntra funnachi alluggiari,

                         sti celesti e gran pirsuna.

                        

  CORO             Puvireddi li vidianu,

                         nuddu cuntu ni facianu.

                         

 ANGELI           Oh chi eccessu d'umilta',

                         cu non chianci ppi pieta'!

                         Senza chiantu cu po stari

                         riflittennu ca Maria

                         e' custritta ad abitari

                         di l'armali 'n cumpagnia?

                         Quant' affruntu Maria senti

                         misa 'mmenzu a tanta genti! (via leitmotiv)

                        

(gli va' incontro un vecchio che li saluta Maria risponde: )

MARIA       Vi salutu, frati miu, la grazia Diu mi v'accumpagna,

                e Ti pirduna lu piccatu la Santita'Infinita.

                Semu jiunti di Nazzaretti senz'aviri arcun rizzettu,

                semu stanchi e a la strania, vui cu siti fratuzzu?

INDOVINO    Sugnu 'n poviru vicchiareddu, e campu  puviru e sulu,

                Iu v' uffrisciu a casa mia binchi' un e' robba ppi Vuiautri

                Si 'n' e' comu vui vuliti, cumpatiti o me Signura.

                Siti stanchi li mischini  pillirini e puvireddi, siddu  vuliti stari cca',me

                Signura, po' scinniri!

                E tu vicchiareddu sedi, ch'ai vinutu sempri a pedi;

                Ha' purtatu ppi tricentu e tanti migghia sta Puviredda.

               

                         Si Ti piaci o Gran Signura

                         ti 'nduvinu la vintura:

                         Anna ditta, fu to matri,

                         e Jachinu fu lu patri,

                         ti vattiaru Signura mia,

                         e Ti misiru Maria.

                         Grannicedda Ti purtaru,

                         e a lu tempiu prisintaru;

                         Dda mangiavi e travagghiavi

                         Poi Ti desiru beddu spusu,

                         assinnatu e graziusu;

                         ppi miraculu di Diu

                         lu vastuni ci ciuriu.

                         Eri 'ncammira sirrata,

                         ti purtaru la 'mbasciata:

                         e vidennuti salutata

                         'nternamenti fusti turbata.

                         " Si l'ancella do Signuri,

                         di Tia  veni u Ridinturi",

                         E du Celu Alma Riggina

                         Tu di grazi fusti china.

                         San Giuseppi lu to spusu

                         stava tuttu pinsirusu;

                         e vidennu ch'eri plena

                         n'to so cori happi gran pena.

                         Poi di l'angilu avvisatu

                         ristau tuttu cunsulatu,

                         e a la to' bedda prisenza

                         cci purtau cchiu' riverenza.

                         Fra tri jorna, a menzannotti,

                         beddu Figghiu Tu farai,

                         Figghiu duci e zzuccaratu

                         ca di tutti sara' disiatu.

                         Quannu iddu virra' 'nterra

                         sara' paci e nenti guerra.

                         Tutti l'angili a cantari,

                         e i pasturi a fistiggiari,

                         si dirannu ppi la via:

                         "..sara' natu lu Missia!".

                         Sara' misu, o mia Signura,

                         'menzu a l'asinu e lu voi

                         ntra na povira mangiatura,

                         chista e' la so vintura.

                         Lu to Figghiu Ridinturi,

                         furtunatu cu lu vidi

                         e ccu cori e grandi amuri

                         si l'adura ccu gran fidi.

                         Ci nni su', pero', di chiddi

                         ca aduranu cucutrigghi.

                         Ci ni sunu di  chiu' matti,

                         c' adurianu cani e jatti.

                         E ci n'e' d'acostu e arrassu,

                         c'adurianu... satanassu!

                         Amirannu ssu Bamminu

                         omu ed Essiri Divinu.

                         Veru omu e veru Diu

                         e' ppi Tia lu cori miu.

                         Sara' Eternu Trinu e Unu.

                             ( si inchina)

                        

                         danni, Tu, danni pirdunu;

                         E Vui Matri di climenza

                         Dispunitivi a pacienza.

                                                   

( Scompare com'era apparso, su di lui buio poi anche su Maria e Giuseppe)

( Luce su Lettore e poi su detti )

LETTORE        Sunu arrivati nta la citta'e su stanchi, menzi morti,

                  a la strania.

S.GIUSEPPE     Pagai u tributu e mi scrissi 'nsemi a tia.............

                  Maria non haiu truvatu nudda casa, l'alberghi sunu chini

                  di genti di tutti i banni.......mancu si c'era na festa!

                  Haiu dumannatu e m'hannu scacciatu di unni haiu tuppuliatu.

                  E unni ni scura a sta notti? (abbraccia Maria)

                 

CORO              Puvireddi li vidianu,

                         nuddu cuntu ni facianu.

S.GIUSEPPE      Ora ca m'arricordu, cca vicinu c'e' na grutta, a usunu ppi

                       ricoviru di l'animali e ppi mittirici u fenu,        ni putemu mettiri

                       dda ‘sta notti e dumani ccu 'npocu di paci circamu qualchi

                       autru postu......

                  

MARIA SS.      Bonu, maritu miu! Megghiu di nenti, e poi si c'e' 'npocu

                   di pagghia a sistimamu ppi dormiri e de' troppu bona!

(li attorniano gli angeli)

LETTORE        Tutti l'angili l'avevunu accumpagnati, e circunnaru

                   dda grutta di luci e splinnuri ca mai si n'avunu vistu

                   n'terra. San Giuseppe li vidia e gudia cuntentu.

(Maria con una fascinella di sarmenti pulisce la grotta)

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER CORO A 6 VOCI BATTENTE, ORCHESTRA D'ARCHI

PLETTRI E FLAUTO CELTICO MELODICO SOPRANO.

                                        

                        Pulizziamuci la grutta,

                        ca u Missia sta' ppi nasciri,

                        e' cuntenta a Madunnuzza

                        ca e' ura di parturiri.

                              L'ANGILI CANTUNU

                              E STANNU A AVVIRTIRI

                              CA LU BAMMINU

                              STA' PPI VINIRI

                        Sutta 'npedi di lumia,  

                        c'e' Sant'Anna ca cusia,

                        ci cusia li 'nfasciaturi,

                        ppi 'nfasciari nostru Signuri.

                        Sutta 'npedi 'i mannarinu

                        cci curcaru lu Bamminu,

                        Cci cantavunu canzuneddi,

                        ppi dd'ucchiuzzi tantu beddi!

                                    

                        Sutta 'npedi di girsuminu,

                        Fa' la ho' lu me Bamminu,

                        Fa' la oh' ccu l'angileddi

                        e su' d'oru li so capiddi!.

Durante il canto di prima, a soggetto, S.Giuseppe e Maria si seggono: su

uno sgabello da mungitore Maria, su una gerla Giuseppe e mentre la musica continua in sottofondo, anche sul lettore, fanno un pasto frugale. Maria sente

che il Bimbo sta' per nascere e dice:

( un po affannata per il parto che si annunzia prossimo )

MARIA SS.    Troppu e' notti, Giuseppi curchiti e ripositi     ³

                      iu mi dicu l'orazioni e poi mi riposu macari ju!  ³

(Giuseppe con dolcezza la accarezza)             

(riparte il leitmotiv)

                        

LETTORE  Si ritira S. Giuseppi  'nta na gnuni di dda povira grutta ma non

                  dormi,troppu granni e' la gioia ca sta' acchianannu dintra lu cori.

                  E cci pari di vidiri Gesu' ca e' natu.

                  Mancu dormi, no Maria, ma e' chiamata di Diu allura, ed e' misa in

                  orazioni...........

MARIA SS.     Ccu lu friddu nascira' lu picciriddu.

                  Comu mai stu picciriddu, Grandi Diu di Maista',

                  di li re lu Re tremennu  nasci nta lu friddu ?

                  Lu Signuri di lu celu comu nasci 'ntra li riguri?

                  Tu Diu di ricchizza, comu nasci puvireddu?

                  Non mi basta, no, lu cori di vidiriti piniari.

                  Si di nasciri cunveni, picchi' non nasci 'ntra palazzi?

                  Pirchi' non ti nni veni ccu gran pompa, ccu gran sfrazzi?

                  Tu Summu e Granni Amuri Tu voi nasciri in duluri?

                  Ma datu ca vulisti a mia ppi matri, lu me cori ti sara'

                  palazzu, ti sara'naca d'amuri,ti sara' ricchizza e gioia.

                  Lu me cori ti sara' cunsulazioni n'ta li peni,      

                  focu 'nta lu friddu di sta notti.

                  Ma quannu nasci Figghiu miu? Quannu darai rizzettu a sta                      

                  'nfilici umanita'?

                  Quannu la Mammuzza to' Ti putra' strinciri a lu pettu!                        

          

( Su queste parole di Maria le luci si oscurano e si sente il vaggito di un bimbo che e' nato, la musica si alza)

Su Maria e Giuseppe che ora le e' vicino,occhio di bue.Maria e Giuseppe

restano ora fermi in una posa plastica sembrano le statuette della novena,

 Giuseppe si appoggia al bastone, dietro di loro una luce fortissima.

LETTORE   Poesia di Salvo Zerbo- “Natali e’ Natali”

Nel frattempo si illumina un'altra parte della scena dove sono

i pastori che vegliano accanto al fuoco.

PASTORE     Si raccunta da li tempi di li tempi, ca li primi ca jeru a vidiri 'u

                      Signuri foru li pasturi.

                      Era na nuttata di luna china, e 'ntra li campagni di Betilemmi,

                      c'era tantu friddu.. I pasturi eranu assittati attagghiu u focu, i

                      pecuri e li cani ca abbaiavunu, si sintevanu cchiu' dda' e pari ca

                     si cunfunnevunu ccu lu scuru di l'arvuli, auti e fermi.....

                      'Ntuttunu, parsi ca l'aria scumpariu, parsi ca u munnu non

                     esistiu cchiui, l'arvuli parevunu culonni di petra fermi!

                     Lu celu si funniu ccu la terra!

                    Li pecuri e li cani non si 'ntisiru cchiui.

                    Non si 'ntisi cchiu' nenti.

                    I pastura, ca caminunu cca' e dda'ntra la notti, nta campagna;

                    i pastura, ca parranu ccu la luna e natunu 'nto scuru;

                   i pastura, dda notti si spagnaru e 'ntisiru ca avia a succediri

                   qualchi cosa, qualchi cosa ca non era di la terra.

                  Macari la vampa di lu luci parsi ca si firmau.

                  Alleggiu, alleggiu, 'ntra d'aria di misteru, si sentunu luntanu

                  luntanu na musica e 'n cantu ca non si ponu diri, na musica e

                  'ncantu ca parevunu nesciri di la terra, di li petri,di li arbuli,di lu

                 focu, calari di li stiddi, ca 'ncelu lucevunu priputenti e avvampati

                 comu mai si  n'avunu vistu....

                 Di bottu , na luci forti, accussi forti ca pareva ca cci fussiru centu

                suli a fari jornu, accussi' forti ca pareva ca ogni cosa straluceva

                comu oru!.........

                Cumpariu n'angilu  e nni dissi ca Diu avia nasciutu intra na

                rutta,...... poi l'angilu scumpariu.

               Di tantu tempu s'aspittava ca Diu avia a veniri 'ntra la terra, u

               spittavanu i nostri patri, i nostri nanni, i nanni di li nostri nanni,.....e

               macari i pastura u spittavanu....e appena u seppimu partemu.

                 Cchi cci putevumu purtari a Diu?......

                 Cchi cci po' purtari 'n pasturi a Diu?.......

                 Sulu na picuredda, 'n pocu di latti....

                 'Npocu di latti e na picuredda 'nsemi a la povirta'.

                 'Nsemi a l'affanni e la soffierenza.

                 'Nsemi a lu nostru fetu di sarvaggiu.

                 ......E chissu cci purtammu!

                 ......E Diu si l'accittau!....

                 Si'ccittau picchi'macari iddu era puvureddu,e li pastura, pirchi' era

                 'npuvureddu, dda notti, si parteru, pirchi l'angilu ni dissi da Diu

                 nasciu 'ntra na grutta....

                 Dda notti i pasturi si suseru e u vosiru iri a truvari.

                Si l'angilu n'avissi dittu ca Diu avia nasciutu ammenzu l'oru di

                palazzi, i pastura arristavunu assittati attagghiu o focu, e non ci

                avissiru jutu.

                Si Diu avissi nasciutu ammenzu l'oru di li palazzi, cu sa' forsi

                mancu l'angili vineunu.

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER SOLO, CORO A 4 VOCI DISPARI, PLETTRI

FLAUTO DOLCE IN LEGNO.

               Lu picuraru 'nta dda notti, 'n rialeddu ci purtau,

              Na fascedda e 'n'picureddu ppi jucari u Bammineddu.

              Lu ciareddu ccu li corna cci u lassau a so mugghieri,

              cci u lassau a so' mugghieri ca ppi tutti lu 'rrustiu.

              Lu cacciaturi 'nta dda notti, occa cosa ci puratu

              Ci purtau 'n cunigghieddu ppi jucari u Bammineddu.

              Li marvizzi ca avia cacciatu cci lassau a so mugghieri

              Ci lassau a sa mugghieri, ca ccu l'agghiu i priparau.

              Lu putiaru 'nta dda notti, occa cosa ci purtau

              ci purtau furmaggiu friscu e vinuzzu 'ntra lu ciascu.

              Lu furmaggiu ccu lu spezzi ci u lassau a San Giuseppi

              lu lassau a San Giuseppi ca ccu pani su mangiau.

              Macari iu ivi a la rutta e n'aveva cchi purtari,

              mi purtai tanta paci e nall'armu tanta luci.

              Fu Gesuzzu u Bammineddu ca u me cori mi canciau,

              ca u me cori mi canciau e 'mpicureddu addivintai.

              

(allegro e brioso)

LETTORE         Natu e' gia'lu Gran Missia

                          presi a chianciri e 'ngusciari

                         e la Virgini Maria

                         si rimisi a lacrimari.

                         Lu pigghiau ccu summu affettu

                         e lu strinsi a lu so pettu.

                         San Giuseppi s'arrisbigghia

                         gia' dall'estasi prufunni

                         e ccu duci miravigghia

                         si stupisci e si cunfunni.

                         Curri prestu e spavintatu.

                         ca Gesuzzu vitti natu.

                         Oh pinsati cch'e' cuntentu

                         chi grandissima alligrizza

                         si scurdau lu so' stentu

                         ppi la summa cuntintizza.

                         E ccu tantu so' piaciri

                         accussi' si misi a diri:

                       

S.GIUSEPPE   "Chi furtuna fu la mia!

                         oh ch'onuri appi iu

                         d'adurari ccu Maria

                         nta stu locu lu miu Diu!

                         Matri Santa e Mia Signura

                         iu Vi fazzu la bon'ura!

                         O chi figghiu aviti fattu,

                         o chi bedda Criatura,

                         quant'e' beddu, vagu, intattu

                         la So facci m'innamura.

                         Chi su amabili sti ciglia

                         a la Matri rassumiglia.

                         O chi ucchiuzzi sapuriti

                         o chi lingua 'ncarnatedda,

                         veramenti beddu siti

                         la pirsuna tutta bedda.

                         Chi si beddu, Figghiu miu,

                         ma chiu' beddu e' ca si Diu."

                        

( sulle ultime parole di  Giuseppe inizia il canto seguente solo chitarra, poi si

vivacizza man mano. )

(cominciano ad arrivare i pastori)

MUSICA E TESTO ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER CORO A 6 VOCI DISPARI,CORO VOCI BIANCHE, ORCHESTRA D'ARCHI,

OBOE E CHITARRONE CONTRALTO

                                     

CANTO

 

                    Sta calannu na susanedda

                    sta calannu di li muntagni,

                    n'testa porta na cannistredda

                    di nuciddi e di castagni

 

                           E SUSI PASTURI NON DORMIRI CHIU'  ³

                           NO VIDI CA E' NATU U BAMMINU GESU ³ x 2 volte

                    C'era 'n poviru pannitteri

                    nenti aveva chi cci purtari,

                    ci purtau 'n panuzzeddu

                    ppi l'amuri do Bammineddu.

                    C'era 'n poviru picuraru

                    nenti aveva chi cci puratri

                    ci purtau 'nta na cisca

                    cos'i cavaddu e tuma frisca.

                    C'era 'n poviru custureri,

                    nenti aveva chi ci purtari

                    p'arriparari u Bammineddu

                    ci allisti nu capputteddu.

                    Si parteru li tri rignanti

                    tutti e tri di l'urienti

                    cu la stidda 'n cumpagnia

                    ieru a vidiri a lu Missia.

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

SOLO, CORO A QUATTRO VOCI DISPARI,CHITARRA

E FLAUTO DOLCE MELODICO IN LEGNO ROSA.

                                        (solo)

                      Vinni a lu munnu lu Bammineddu

                      Ccu ' n' denti sulu e nu capiddu,

                      e ddu capiddu sulu ca avia

                      comu l'oru cci stralucia.

                     

                      Balla balla Bammineddu,

                      unni balli e' tuttu do to',

                      unni posi lu to piduzzu

                      nasci na rama di balicico'.

                                  ./.    alza di un tono

                      Sutta 'n pedi di nucidda

                      c'e' na naca picciridda

                      si cci curca lu Bamminu

                      San Giuseppi e Santu Jachinu

                         (coro)

                        E SUSI PASTURI NON DORMIRI CCHIU'

                        NO  VIDI CA E' NATU U BAMMINU GESU'!

                    

                      Sutta 'n pedi di lumia

                      c'e' na fimmina ca cusia

                      ci cusia li 'nfasciaturi

                      ppi 'nfasciari a nostru Signuri

                      Sutta 'n pedi di cirasa

                      San Giuseppi fa la casa.

                      Fa la casa a lu Signuri

                      senza petri ma ccu l'amuri.

(continua la musica in sottofondo)

 PASTORE     C'era 'n pasturi ca spijava

                      cchi vol'essiri stu signali,

                      Mentri ca c'e' stu gran fistinu,

                      cridu ca e' natu Gesu' Bamminu.

                     

PASTORELLA    Vi salutu stu Vicchiareddu,

                      n'autru tantu a Vui Signura;

                      mentri ca aviti stu Figghiu beddu,

                      vi la fazzu la bon'ura.

LETTORE       Ni mancavunu palazzi

                      A lu Re di la  natura,                  SFUMA LA

                      ca nasciu n'tra li strapazzi,            MUSICA

                      di na povira mangiatura.

                      Veramenti semuu pazzi

                      siddu amamu li ricchizzi.

(luce sul coro )

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER GRUPPO DI PLETTRI,CORO A 4 VOCI,FLAUTO

CELTICO, E PIVA O LAUNEDDAS.

CANTO

                              

                         A' la notti di Natali

                         ca nasciu lu Bammineddu.

                         e nasciu mmenzu la pagghia   |

                         Fra lu voi e l'asineddu.             |2 volte

                            LA  NINNA NANNA FIGGHIUZZU CANTAMU!

                            LA  NINNA NANNA PPI FARI LA HO!

                            LA  NINNA NANNA O CARU BAMBINU     ³

                            LA  NINNA NANNA PPI FARI LA HO!    ³ 2 VOLTE

                         San Giusippuzzu pircantatu

                         ccu la Vergini Maria,

                         Lu taliava estasiatu,    

                         e cchiu' u cori si apria!  2 VOLTE

                         Figghiu miu la to Mammuzza

                         Ti vulia fari la nanna.

                         Dormi, dormi Figghiu Bddu

                         Figghiu duci d la mamma!    2 VOLTE

                   Niru naru lu picurarau

                   Farauti cci sunaru,

                   E sunamuli tutt'e dui

                   Ca u Bamminu s'allegra cchiui.

                     Ha vinutu lu cacciaturi

                     Non avia cchi ci purtari

                     Porta 'n lepru e nu cunigghiu

                     Ppi la matri e ppi lu figghiu.

                     Ha vinutu la susanedda

                     Ha vinutu di li muntagni

                     Porta 'ntesta na cannistredda

                     Ccu nuciddi e ccu castagni.

                     " Si un su boni cumpatiti

                     e l'affettu arriciviti

                     cumpatitini o Matri mia,

                     Picchi' semu a la campia!"

               

DONNA          E Maria Matri d'amuri,

                      A Gesu' di 'nterra spingi,         MARIA ESEGUE

                      'Mmenzu a tutti li pasturi         QUANTO LA DONNA

                      si l'abbrazza e si lu stringi.      DESCRIVE

                      " Figghiu poviru t'haiu fattu!",

                      ci dicia ccu cori offisu;

                      ma non e' com'hannu dittu,

                      ca si Re di Paradisu.

                     

MARIA           Quantu e' beddu lu to visu,

                      Figghiu miu duci e graziusu;

                      T'addussasti stu gran pisu;,

                      Caru Patri, Figghiu e Spusu.

                      Novi misi dintra di mia,

                      'Ntra lu senu di la Matri;

                      Ppi cumannu rigurusu,

                      di lu to Divinu Patri.

                      Tutti l'angili e li squatri

                      quali avivi a lu cumannu,

                      ssi biddizzi to' liggiatri

                      ora cca' stannu adurannu.

                      Quantu lacrimi farannu,

                      chissi ucchiuzzi to' sireni!

                      L'omu curpa a tantu dannu

                      e tu Figghiu pati peni.

                      Veni cca' miu summu beni,

                      Veni cca' nni la matruzza,

                      Stari 'n terra non cunveni

                      ssa' to tennira carnuzza!

                      Grapi ora la vuccuzza,

                      caru figghiu miu dilettu,

                      ca ti dugnu la minnuzza,

                      veni accucciati a stu pettu.

                      Comu Patri e Spusu elettu,

                      ju v'aduru o Diu 'ncarnatu;

                      Comu nicu pargulettu,

                      Figghiu miu, t'haiu abbrazzatu.

                     

(alza il Bambino dalla paglia e lo porta al petto)

                  

LETTORE      Di stu modu ha parratu

                      la Superna 'Mpiratrici,

                      La so Santa manu ha alzatu

                      li pasturi binidici:

                      Sinni jeru unitamenti,

                      filicissimi e cuntenti.

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER SOLO ( VOCE FEMMINILE ), CHITARRA E FLAUTO

DOLCE MELODICO IN LEGNO ROSA.

                       C'e' cu e' riccu e cui e' puvireddu

                      c'e' cu e' servu e cui e' patruni,

                      C'e' cu e' beddu ppi vinniri amuri,

                      Figghiuzzu duci tu si lu nostru suli.

                      C'e' cu e' re e cu e' viddanu,

                      C'e' cu e' tintu e cu vinni amuri

                      Cu veni 'n terra ppi l'omu sarvari,

                      Figghiuzzu duci tu si lu nostru suli.

                      Figghiuzzu beddu quannu Tu ha nasciutu

                      'nto nostru cori l'abbentu ci fu',

                      curta durau chista bona nova

                      nascissi ora nuddu ti voli cchiu'.

         CORO         C'e' cu e' riccu......              

        

                      Cu nasci e godi ppi tutta la vita,

                      Nascisti poviru e sulu hai a suffriri

                      Nascisti poviru ma riccu d'amuri,

                      nascisti Tu, nasciu ppi nui lu suli!

S.GIUSEPPE  Cu nasci e godi ppi tutta la vita, cu nasci e sulu havi a

                       suffriri......ma cu u dissi?

                       Lu dici tu!

                       ( al cantastorie )O lu dici tu?

                       O lu dici tu, omu ca hai lu cori chiusu! (al pubblico)

 (se si recita in chiesa  indica il Crocifisso oppure salta i prossimi due righi)

             

                Viditi stu Figghiu? Lu viditi a Cristo?

                E' cca' ppi tia, ma tu nun lu senti.

                   

(scende in mezzo al pubblico)

                 E' Natali! Ora poi turnati e vostri casi, mangiati,

                 vi saziati, arriditi:

                 "Alligrizza, alligrizza; vivemu ca nasci u Signuri...."

                 N'ata cunchiusu nenti!

                 Non vali nenti! Mancu sti me paroli.

                 Si, mancu sti mei paroli picchi tu u sai ca ju non sugnu

                 S. Giuseppi, iu sugnu unu comu a tia, e cca' stasira

                 semu vinuti ppi fari na recita ccu pirsunaggi finti si, sugnu comu a

                 tia.......talia.......

( si apre il vestito che lascia vedere abiti moderni:

jeans, maglietta di cotone, scarpe di tela, per questo

effetto usare una tunica chiusa con lo "strapp" )

  (quasi gridando)

                 Si! Iu sugnu comu a tia, ma cca intra quanti San Giuseppi cci sunu

                 ca patunu e soffrunu, quanti Marii ca chianciunu ppi li so

                 figghi,......... pirchi' sannu ca prestu  hanu a muriri.

                Quanta genti ca tu non rinesci a vidiri!

                E v'assicuru ca l'annu ca veni, semu tutti cca, a cantari a lu Signuri

                ca nasci.

                E n'hata cunchiusu nenti, e cuntinuati a non vidiri, comu nun sintiti

                a ccu soffri, comu non sintiti a cu' voli giustizia e pieta'....... e vui

                non ci la dati.

                E non ci la putiti dari, pirchi' non l'aviti!

                Vi faciti a cruci, iti a la Missa ca nasci u Signuri, e poi....e poi

                cuntinuati comu sempri a vostra vita di giusti, a vita ppi l'occhiu da

                genti.

                E c'e' 'nvidia 'ntra lu cori! Aviti siminata la superbia 'ntra li vini, vuliti

                essiri ricchi, vuliti n'autru munnu.......e vi faciti la guerra!

                 Paci!.....Paci iu v'addichiaru!......

                 Finu a ora aviti dichiaratu guerra, ju vi dichiaru la paci,PACI!

                 Paci a tia anima mia, a tia ca soffri, a tia ca mori ppi li nostri

                 'ngiustizii. Paci, paci a ccu nasci, a ccu voli nova vita, paci a tia ca

                 voi rinasciri, paci!

                 Dda stissa paci ca l'angili cantaru e ca nuautri non 'ntisimu mai!

( si ricompone)

(SALE FESTOSA LA MUSICA )

TESTO E MUSICA ORIGINALI DI SALVO LA SPINA

PER  SOLO, CORO A QUATTRO VOCI, PLETTRI

PERCUSSIONI, FLAUTO DOLCE CELTICO CONTRALTO.

                     Supra nu sciccareddu sta' Maria,

                     Giuseppe 'mpocu arrassu si mintia,

                     'nta la nuttata niura a caminari,

                     ppi la so spusa na stanza a circari...!

                            PPI LA SO SPUSA NA STANZA A CIRCARI!

                     Tutti 'nta facci ni chiudunu li porti,

                     unn'e' ca avemu a dormiri a sta notti?

                     Fora di la citta' na rutta a stadda usata,

                     ni po arriparari a sta nuttata.....!

  

                            NI PO ARRIPARARI A STA NUTTATA!

                     Maria senti li jorna so arrivari,

                     e' juntu lu mumentu di parturiri,

                     metti lu figghiu 'ntra na mangiatura,

                     lu mantu so u cummina a cuvirtura....!

                            LU MANTU SO U CUMMINA A CUVIRTURA!

                     Arrivanu i luntanu tri rignanti,

                     vo' trovanu u Signuri di li genti,

                     oru, incensu e mirra sutta li manti,

                     la stidda l'accumpagna da l'Urienti...!

                            LA STIDDA L'ACCUMPAGNA DA L'URIENTI!

                     Na stidda splenni ora supra la rutta

                     i pasturi la talianu di 'cca' sutta,

                     si senti n'armunia di paradisu

                     lu Signuri di lu cielu 'nterra e' scisu

                            LU SIGNURI DI LU CIELU 'NTERRA E' SCISU

Nasciu, nasciu lu Bammineddu

                     nasciu ammenzu o voi e o sciccareddu

                     nasciu a la miseria e lu duluri,

                     nasciu lu Missia Ridinturi.

                            NASCIU LU MISSIA RIDINTURI.   (AD LIBITUM)

(IL SIPARIO SI CHIUDE LENTAMENTE)

                                  

F I N E