Tonnarella, 05febbraio 2013
TRI FIGGHI CHECCHI
Commedia brillante in due atti di: Rocco Chinnici
----
Avere in casa tre figlie da sposare, con i tempi che corrono, quasi un dramma; ma averle pure balbuzienti c da leccarsi le unghia! Tanto che
PERSONAGGI
Peppi capu famigghia
Crucifissa mugghieri
Catarina figghia
Carmela
Lucia
Razia cummari
Giorgi maritu
Ettore
Mario
Carlo
(Scena unica: un soggiorno composta di misere cose).
CRUCIFISSA
(Incinta. Inginocchiata davanti al quadro della Madonna e la supplica affinch non le facesse arrivare un'altra figlia femmina). Madunnuzza, facitilu carmari a me maritu cu stu discursu du jaddu da cummari, picch ju non sacciu cchi chi fari, criditimi, pirsinu chiddu di diricci chi spettu stu figghiu fici! (Mettendo tutte e due le mani sotto la pancia gravida e mostrandola alla Madona) Dopu tantu, vulissi pi davveru fallu cuntentu dannucci un masculu, ma comu si fa, ci vulissi sulu un miraculu. Ju vi ringraziu di tri figghi fimmini ca gi mi dastivu anchi si hannu ddu picculu difitteddu di non parrari boni; ma ora na grazia vaddumannu: non mi mannati cchi nautra fimmina, si nno cu senti a me maritu! Iddu nzisti di vuliri un masculu a qualsiasi costu, picch dici, ca servi pi cuntinuari a razza. Facitimillu stu faureddu: non ci putiti diri a vostru figghiu, si mi duna na manu a fallu masculu? Criditimi, non nni pozzu cchi di sintillu murmuriari di stu jaddu ca canta, chista sicuramenti la raggia co fa parrari di non aviri avutu stu masculu. Vi supplicu, parraticci cu vostru figghiu, si nno comu fazzu a carmari a stu testa di brigghju
CATARINA
(Balbuziente. Entra triste e piagnucolosa, con indumenti da appena levatasi dal letto) Ma-m, (mamma) ju mi-mi-mi-mi se-sentu tri-tri tri-tri tri-tri
CRUCIFISSA
(Si fa il segno della croce e manda un bacio alla Madonna. Poi preoccupata soccorre Caterina) Oh bedda Matri, ntrippau chista! Pianu, pianu figghia mia, non c bisogno ca parri di cursa, cca semu cu nnassicuta. E ora riposati, dimmillu pianu chiddu ca haj di dirimi. Chi haj, chi haj ca si cos siddiata?
CATARINA
(Piagnucolando) Chi-chi haju aaaaviri, no-non vu-vu dissi ca-ca su-sugnu tri-tri tri-tri tri-tristi!
CRUCIFISSA
E bonu a matri, bonu, non chianciri e mi dici u mutivu.
CATARINA
E quali vu-vuliti ca-ca u mu-mu mu-mutivu! E, ca haju vi-vintanni e aaancora su-sugnu sche-schetta, no-no mi ta-tala ma-mancu uuuun ca-cani ru-rugnusu!
CRUCIFISSA
Pi chissu ca si tristi? Non ti prioccupari figghia, chi arrivari havi puru lu to santi jornu! Ju mi maritavu chi havia trentacincanni, avogghia di tempu ancora ca haj tu! Non tha scuraggiari ti dissi; cchiuttostu ha circari di parrari cchi picca quannu savvicinanu giovanotti. Ci fai locchi duci, na risatedda non sulu ca vucca ca si parra!
CATARINA
Grazii matri, forsi aviti arraggiuni.
CRUCIFISSA
E ora, avanti, avanti non chianciri cchi, chi quannu menu taspetti, ssu jornu tantu attesu, arrivari senza ca ti nnadduni. Ora sai chi fai, va rizzetta u lettu e ti vesti, chi paremu o spitali cu tia e i to soru (esce). Certu, nun chi havi tortu a carusa; cu stu fattu ca parra a puntati Mah, pacenzia ci voli a li burraschi, ca non si pigghia meli senza muschi. (Entra Carmela. Ha un paio di occhiali a fondo di bicchiere a causa della vista. Anchessa con la vestaglietta, appena levatasi dal letto. Ha la scopa in mano). Che massara sta me figghia! Ta putivi livari per ssa vestaglia prima di cuminciari a scupari!
CARMELA
E-e va-va be-beni, aaaaspetta ca-ca ma-ma va-vaju a le-levu (esce).
CRUCIFISSA
Chi sistimata chista. U primu pinseri ca havi chiddu di pigghiari a scupa di prima matina, poi nomu do Patri figghiu e Spiritu Santu, parti pa chiesa. Spiramu ca si facissi monaca! Pi comu parra puru chistavutra, certu ca fussi un pinseri di menu si si facissi pi davveru monaca. Ma cu si lhavi a pigghiaria a tutti tri, di comu parranu! (Rientra Carmela, triste). Bhi, gi ti canciasti? Scummettu ca ti lavasti puru a facci! Pariti jatti di comu vi lavati. E ora, chi hai puru tu? Dimmillu a matri.
CARMELA
Mi se-sentu tri-tri-tristi.
CRUCIFISSA
Tri tristi, vulussi diri tri voti tristi?
CARMELA
(Indisposta per non essere capita) Na-na vota su-sula! Pe-per assa-ssai tri-tristi!
CRUCIFISSA
Ah, chioss di tri voti allura!
CARMELA
(Sempre adirata per quel suo non essere capita) Na-na vo-vota su-sula ti di-dissi!!!
CRUCIFISSA
Facemunni a cruci ca matinata! E va beni, va beni, na vota sula, u capivu! E quali u mutivu? Chi successi, parra?
CARMELA
Non-non sa-sacciu di-di unni ncuminciari
CRUCIFISSA
Sai chi fai, ncumincia di unni ti veni megghiu: da testa, di pedi, da cuda
CARMELA
A j-jeri, me-mentri jiva a mi-missa, uuuu-n pi-picciottu mi-mi sca-scacci lo-locchiu...
CRUCIFISSA
(Preoccupata) E comu si pirmisi stu scilliratu! Ti desi un pugnu?
CARMELA
No- no cu-cu pugnu, mu-mu scacci pi-picch fo-forsi mi-mi vo-voli pi zi-zita.
CRUCIFISSA
Tal, tal, di unni maffaccia sta santaredda! E ju ca pinsava chi havii di fariti monaca!
CARMELA
Ma-ma qua-quali mo-monaca e mo-monaca! Aaaa mia mi-mi piacinu i ma-masculiddi!
CRUCIFISSA
(Alla figlia) Sbriugnata ca nun si avutra! Allura pi chissu va a missa tutti jorna!
CARMELA
E ce-certu! Pi-picch mi-mi vogghiu (sintimidisce e abbassa lo sguardo) ma-maritari.
CRUCIFISSA
E siti dui sta matina a vulirivi maritari. Non ti prioccupari puru tu, chi arriver macari pi tia ddu santu jornu, a matri. Per prima shavi a maritari to soru Catarina chi a cchi granni
CARMELA
Ma-ma ju o-o-o-o-o-ora mi vo-vogghiu fa-fari z-zita!
CRUCIFISSA
Ora? E comu facemu ora? Unni u pigghiamu u zitu, u stampamu?
CARMELA
No-non tu-tu sta-staju di-dicennu ca gi c-c stu-stu uuuunu ca-ca mi vo-voli pi-pi zita!
CRUCIFISSA
Ah, gi, veru ! E cu , cu , u canusciu ju? E chi ti dissi, chi ti dissi?
CARMELA
Nen-nenti! Mi-mi mi-mi guardava fi-fi fi-fi fi-fi fi-fi
CRUCIFISSA
Fifiddu, ti taliava Fifiddu? Ah, cos si chiama?
CARMELA
No-no Fi-fiddu! Fi-fissu.
CRUCIFISSA
Ah, nenti di menu! Ti taliava fissu? E non aviti parratu ancora?
CARMELA
Pa-parrari pro-propriu no, eeeeramu mi-misi lu-luntanu di uuuunni era ju; e mi-mi mi-mi
CRUCIFISSA
Ah, ora capivu! Si chiama Mimiddu, no Fifiddu!
CARMELA
Uuuuun lu-lu sa-sacciu, ti-ti dissi co-comu si-si chiama!
CRUCIFISSA
Siccomu tu dicivi mi-mi, ju pinsava
CARMELA
Ti-ti stava di-dicennu ca-ca mi-mi mi-mi fi-fici cu i-i-i-iditu co-cos (facendo con lindice il segno di ci vediamo dopo). U-u-u-u-u ca-capisti? Mi-mi vosi di-diri ca-ca nni vi-vidiamu do-dopu; fo-forsi vo-voli veniri cca-cca a ca-casa, pi-pi ca-canuscirimi.
CRUCIFISSA
Prima, per, non ti scurdari ti dissi chi sahvi di maritari to soru Catarina, chi a cchi granni!
CARMELA
Eeee allura chi-chi fa-fazzu, ci du-dugnu aaaa iiidda? Ddu ddu pi-picciottu a mia vo-voli aaaccuntu ca-ca voli a me-me me-me soru Catarina!
CRUCIFISSA
Certu, chistu u capivu, per, prima, havi di veniri n casa u zitu di Catarina.
CARMELA
Ma-ma ju no-non mi-mi vo-vogghiu ma-maritari pri-prima di me soru, ma si-si chi-chistu non ve-veni ooooora a ca-casa, fi-finisci ca-ca po-poi noooon ve-veni cchi e u pe-perdu!
CRUCIFISSA
Gna veru ! Nenti di menu! Sai chi haj propri arraggiuni! Na vota co ttruvamu Avanti, avanti, non essiri tristi allura! Per ha fari na cosa, non tu scurdari; comu iddu veni, tu non ti mettiri subitu a parrari, a parrari pi modu di diri, tha stari cchi muta ca poi, e lassi parrari a iddu, si no u pirdemu ancora prima di ttruvallu, capisti a matri? Ntramentri ca iddu parra, ti concentri bona e ogni tantu arrispunni si, o no, a secunnu di chiddu ca ti dici. Capisti?
CARMELA
Va-va va-va beni, co-comu di-dici tu. Eeeee qua-quannu pe-pensi ca-ca ve-veni ora? Ju ci-ci ci-ci
CRUCIFISSA
Savissimu i jaddini nta sta casa, sempri ntunnu a tia stassiru, pari chi chiamassi a iddi cu stu cicc e cicc!
CARMELA
Ci-ci nni vo-vogghiu assai be-beni.
CRUCIFISSA
A cu, a ddu picciottu? Ma si mancu u canusci!
CARMELA
Eeeee ju uuuuu stissu ci nni-nni vo-vogghiu. (Entra Peppi. E adirato per via di un gallo che, col suo continuo cantare, non lo lascia dormire).
PEPPI
U sintisti, u sintisti a chi ura ncuminci sta matina? E chi musica! Non era mancu lalba! Un scuru fittu, ma cos fittu chi mancu si vidia unni mettiri i pedi! Iddu ncuminci, e ju finivu di dormiri!
CRUCIFISSA
Ancora cu stu jaddu! Ma lassalu perdiri pi na vota e pi sempri!
PEPPI
E comu fazzu a lassallu perdiri chi non reggiu cchi!
CRUCIFISSA
Divint un incubu stu jaddu!
PEPPI
Armenu cantassi pianu, no, lamu a sentiri tutti chiddi du vicinatu!
CRUCIFISSA
Ju non haju ntisu lamintari mai a nuddu du vicinatu.
PEPPI
A nuddu, si! A genti macari non parra picch ci pari mali. Viditi si chistu modu! Sta notti non ci potti nenti: mi nfilavu sutta i cuperti, mi calavu u birrittu di notti supra aricchi oh, pirsinu i tappi mi ci zziccavu nta ricchi! Nenti, non ci fu versu di putiri chiudiri cchi un occhiu! No, no, no, no! Iddu shavi a dicidiri: o ci tira u coddu, o su porta n campagna cu tutti i jiaddini! Chi puru stavutri, nun chi ti pari ca su tantu megghiu. Prima di fari ddovu, ncumincianu cu ddu cocococococ e non la finiscinu cchi! No, ma ju ora ci mpiantu na bedda causa o cumpari.
CRUCIFISSA
Tu, si pazzu! Farici a causa a cumpari Giorgi pi quantu ci canta u jaddu! E menu mali chi avemu u cumparatu! Ma di unni i pigghi du saccu certi nisciuti?
PEPPI
Comu di unni i pigghiu! Apposta picch avemu u cumparatu, chissu non avissi a succediri! Chistu si chiama: nquinamento acustico; e questi rumori molesti ponno arruvinare i timballi delli mii orecchi, e, prima chi chistu si avvirifica, ju lu citu n tribunali pi disturbu alla quinta pubbrica.
CRUCIFISSA
(Non capisce) A chi cosa? O Diu si nni capivu na sula parola di tuttu chiddu ca dicisti!
PEPPI
Ti dissi chi u citu n tribunali pi disturbu alla quinta pubblica! E u pozzu fari sai! Picch c larticulu di la costituzioni chi ora non mi ricordu quali u nummaru, chi dici ca nissuno po arrecari danni di rumori malesti. Capisti?
CRUCIFISSA
Ru mori malesti, si, molesti, molesti si dici! Ah, tu vulivi diri: disturbi alla quiete, e no alla quinta! Disturbi alla quiete pubblica, si, cos mi pari ca si dici. Per fammi u fauri, non ti sfurzari di parrari n talianu, chi gi non ti capiscju mancu quannu parri n sicilianu.
PEPPI
Quisto dinota la tua gnurantagine. Ju nveci mi ho istruito, perch ho andato alli scuole sirali, e mi ha rimasto la mana di leggire.
CRUCIFISSA
(Ironia) Ah, si, ti ha rimasto la mana di leggiri, e allura senti, scienziatu, tu liggisti siddu u jaddu po essiri citatu n tribunali?
PEPPI
U jaddu? Ju i patruna citu! O cumpari, e a cummari. Chi ci trasi u jaddu!
CRUCIFISSA
E chi ci trasinu i patruna? Non iddu ca canta? Chi su u cumpari e a cummari chi a matina saffaccianu a finestra e gridanu: (facendo come il gallo) chicchirich! Chicchirich!!! Rispunni, bestia..
CARMELA
Ma-ma u-u-u-u-u jaddu be-bellu, qua-quannu ca-canta! Ti-ti j-jinchi u co-cori!
PEPPI
Sintiti a stavutra nchiappitall! Mi jinchi o cori! E aricchi ca mi jinchi e non mi fa dormiri cchi! E certu, tu dormi di lautru latu da casa, comu fa a sintillu! (Si sente il gallo cantare). Senti, senti? Pari ca mu facissi apposta. E u bellu ca ci dicu spissu a cummari e cumpari: tiraticci u coddu a ssu jaddu, prima ca mi fa sballari di testa! Ma iddi nenti, (indicando da un orecchio allaltro) di stu latu ci trasi e di stavutru latu ci nesci!
CRUCIFISSA
Senti, si pa testa, nun haj propriu di chi prioccupariti, havi gi un pezzu ca ti sball dun tuttu. Dimmi na cosa: normali pi tia, jiri a disturbari u parrinu pi stu figghiu (indicando la pancia) chavi arrivari? Ti pari puru normali ca stavutru baccalaru di patri Fef dici na missa ogni sira, cu tutti davutri nchiollari da chiesa ca ci vannu dappressu, pi quantu u figghiu mi nasci masculu?
CARMELA
(Sbalordita) O-ogni si-sira (Facendo il segno della croce e ridendo tanto) a mi-missa?
PEPPI
Chi haj tu nautra di ridiri! Zuccaru non guasta pitanzu cos si dici. Anzi, puru tu avissi a priari spissu, pi quantu u Signuruzzu ti mannassi un beddu giuvinottu pi zitu!
CARMELA
A-a a-a mia, gi-gi ma-marriv u-u-u-u-u-u-u
PEPPI
U lupu?
CRUCIFISSA
Si, a vurpi! To figghia ti voli diri chi gi c u giuvinotti ca fici u primu passu.
PEPPI
Spiramu ca chistu i passi un li fa pi comu parra idda, picch allura non arriva cchi.
CARMELA
(Non capisce e si rivolge alla mamma) Uhm?!
CRUCIFISSA
Nenti, nenti a matri, to patri scherza.
CARMELA
(A suo padre) No-non si cu-cuntentu?
PEPPI
E comu, no! Allura po essiri chi a brevi mi putissi puru attruvari di divintari nonnu?
CRUCIFISSA
E macari dun masculu! Oh, bracilittuni ca si! Comu, ancora mancu sapemu cu u picciottu, a cu apparteni, e gi divintasti nonnu!
CATARINA
(Rientra. E ancora con la vestaglietta addosso) Cu-cu cu-cu cu-cu
PEPPI
Cuc, si! Chista pari u ruloggiu a pennulu! Ci scummettu ca ti svigghiasti ora, o sbagliu?
CATARINA
I-idda (indicando Carmela) pu-puru o-ora si-si sbigghi! E Sa-santuzza a-a-a-ancora do-dormi!
PEPPI
Puru! Tutti tri durmiti cchioss di matarazza. Ma comu faciti a stari nno lettu finu a sta ura? U putiti truvari mai u zittu, facennu cos!
CATARINA
Tu-tu tu-tu tu-tu
PEPPI
Mi pari na cornetta di telefunu.
CATARINA
Tu-tu ta fi-fidi a sta-stari co-cos tantu nno le-lettu?
PEPPI
Ju? Ca comu ci stassi, mu vo diri? Ju mpazzisi!
CATARINA
U vi-vidi ca u di-dici pu-puru tu chi-chi di-difficili a sta-stari nto le-lettu!.
PEPPI
Sintiti a stavutra scienziata, comu a gir pi cadiri addritta! Capaci chi pi vuiavutri na fatica stari abbrancicati o matarazzu sinu a sta ura, veru o pap? Vuliti ca vi vegnu a stuju i sudura quannu vi rrisbigghjati? Ca comu vi maritati si stati sempri a dormiri!
CRUCIFISSA
Nveci si fussiru svegli ci fussi darreri a porta a fila di giovanotti caspettanu di trasiri! (Si sente il gallo cantare).
PEPPI
Sintistivu puru vuiavutri! No, no, non possibili! Ju, un ghiornu di chistu, sicuru ca nescju di testa, si non truvamu a soluzioni di stu jaddu.
CRUCIFISSA
Ancora cu stu jaddu! E finiscila ora ti dissi, mancu si facissi i turni di notti o travagghiu!
PEPPI
Sai chi fazzu, ora pigghiu du coccia di frumentu e di laurinnju, i mpastu cu vilenu di surici e ci jettu allamicu, shavi a liccari i baffi, shavi a liccari! Cos, pigghia e finisci sta camurra.
CARMELA
(Impietosita) Va-va va-va va-vai
PEPPI
(Fraintende) Vai! E veru u pap? (Alla moglie) Vidi, vidi ca ci piacju puru a to figghia Carmela!
CARMELA
Va-vai a fa-fari nto cu-culu! (Peppe rimane impietrito a guardarla) La-lanimali n-non si to-toccanu!
CATARINA
Eeee j-ju ci di-dicu a cu-cummari Ra-Razia ca-ca fusti tu-tu!
PEPPI
Pur! Comu, ju pinsava ca comu mi cunnuscju ntribunali, maviavu di fari i tistimoni!
CRUCIFISSA
Tu pazzu si. I tistimoni! Ma i tistimoni di chi, du jaddu ca canta?
SANTUZZA
(Entra stropicciandosi gli occhi. E un po adirata per essere stata svegliata da quel vociare) Ni-nni St-sta ca-casa no-no-no-no-no n si po-po do-dormiri cchi! Se-sempri vu-vuci, vu-vuci, vu-vuci (Mentre Santuzza continua a lamentarsi, interverrano le altre due sorelle, e finisce che non si capisce pi niente).
CATARINA
Ha-havi ra-ragiuni, Sa-sa Sa-santuzza. Nni-nni sta ca-casa (continuer a soggeto mentre interviene laltra sorella).
CARMELA
Ce-certu ca ha-havi ra-raggiuni, pi-pi pi-pi
SANTUZZA
No-no no-no no-non vi-vidu lura ca-ca mi-mi ma-ma ma-maritu
PEPPI
(Crocifissa si tapper le oercchie per la confusione di quel balbettare, e Peppi esplode in un momento dira) Basta! Basta! (Silenzio di tomba) E chi ! Mi pariti na pocu di machini di scriviri quannu parrati! Curnutu si riniscivu affirrari na parola di chiddu ca dicistivu! Gi non vi capisciu quannu parrati a una a vota, figuramunni a tutti tri nsemmula, pariti lochi du campidogliu! Eh, no! Non sulu cu jaddu chi truvari u provvidimentu allura, ma puru cu vuiavutri truvari u rimeddiu pi quantu non vaccavallati a parrari! Cos u cidiveddu di fora si nni nesci!
CRUCIFISSA
Tu, ssu scantu, ti dissi, chi sicuru ca non lha. Chi cosa voi ca thavi a nesciri di fora, si a testa lha vacanti! E non jittari cchi ssi gran vuci, chi puru a chiddu ca haju nna panza facisti sautari ntallariu!
PEPPI
Ora, cca jintra facemu muntari un simafuru
CRUCIFISSA
E n terra ci facemu mettiri i strisci pedonali pi passari di na stanza a navutra!
PEPPI
E facemu cos (a Carmela), tu si u culuri virdi. (A Catarina) Tu, u culuri giallu, e tu (a Santuzza) u culuri russu, cos, pigghia e quannu dduma parrati a turnu, e cu nfrangi a liggi sar murtata
CRUCIFISSA
E livati puru i punti da patenti! (Le ragazze si guardano e abbozzeranno mezzo sorriso) Oh, pezzu di piscistoccu ca non si avutru! Tu, fa cos picch non ha nuddu pinseri di stu munnu, picch tutti i responsabilit chi avissi aviri tu comu patri, i scaricasti a mia supra i spaddi; pirsinu chiddu di farimi pisari di non aviri avutu un figghiu masculu, e tu mmaggini vinissi comu a tia si chistu fussi pi daveru masculu!
PEPPI
(Indispettito) Ntantu augurati chi masculu. E vuiavutri (alle tre sorelle) a cu aspittati pi jirivi a vestiri? Chisti non su discursa ca putiti sentiri. (Le ragazze rientreranno nella loro stanza afflitte e mortificate).
CATARINA
Ancora cuntinui dicennu chi havi di essiri pi forza masculu! Picch, si fimmina chi fai, ci a manni nnarreri?
PEPPI
E allura chi, ricuminciamu a fari i viaggi a Lourds? Cincu voti, cincu voti mi facisti fari avanti e arreri nna ddu trenu chi para un carru bestiami!
CRUCIFISSA
A veru bestia tu si! Ah, pi tia u miarculu chi chiddu ca va nna Madonna e subitu guarisci? Ci voli fidi, fidi ci voli pi cadiri nte brazza du Padreternu!
PEPPI
Viditi quantu e religiosa, pia, caritatevoli Chi , ura di cumizii ! Ntantu spiramu chi masculu ti dissi, picch si fimmina, e avissi a veniri comu a chisti tri, a vota bona ca dugnu quattru nummari e mi fazzu chiudiri o manicomiu pi mia volont, pi quantu non cummattu cchi cu vuiavutri!
CRUCIFISSA
Cavissi a diri allura ju chi lhaju sempri tutti i jiorna n menzu i pedi a tutti tri? Tu patri si? Malidittu a quannu fu ca ci calavu a testa o parrinu. E chi nomi ca mi misinu! Crucifissa, cchi crucifissa di cos! Ma chi ficiru, u sapianu a bonarmuzza di me patri e me matri, chi havia di purtari a cruci? E chi cruci, chidda di suppurtari a tia cu tutti ssi to fuddii: u jaddu, u tribunali, ma va cercati un travagghiu e ncumincia cu mettiriti a testa o postu! Mo capisci ca hai tri figghi di maritari, e chiddi ca pigghiu ju, a lavari scali, bastanu sulu pi pagari u strittu e necessariu?
PEPPI
Senti, non ncuminciamu cu i predichi e i missi cantati ti dissi, chi gi nnhaju i sacchetti chini du jaddu. E poi si non fussi puru pi li me entrati, non avissimu di unni arrivari cu sti to figghi ca si pittanu tutti tri, e si truccanu chi pari cavissnu a jiri o Tiatru a ricitari. E ora videmu comu risolviri stu discursu du jaddu, prima ca mi cunnusciu a tutti o tribunali! E poi, unni voi ca vaju a travagghiairi? Non vidi puru tu chi crisi ca c!
CRUCIFISSA
E allura sai chi fai, vistu ca c sta crisi? Vacci tu a lavari i scali o postu miu, per ora ca mi trovu nta stu statu (indicando la pancia). I so entrati dici!
PEPPI
I me entrati, si! E poi, comu fazzu a calarimi, mu vo diri, cu sti dulura ca haju? Si mettu i manu ammoddu non mi veninu puru lattrosi nte manu?
CRUCIFISSA
E inutili cu tia parrari di travagghiu, basta ca si parra di faticari, e a testa ti diventa cchi dura di na petra!
PEPPI
E attorna cu stu travagghiu! Ju, bisognu di jiri a travagghjari, ringraziannu a Diu (facendo il segno della croce e baciando in alto e poi bacia toccando terra) e basannu i manu a bedda Matri non nnhaju propriu!
CRUCIFISSA
Ah, si, no nnha propria! E picch, sintemu?
PEPPI
Ah, non lha caputu ancora? Picch c u vaglia da disoccupazioni ca ci penza pi mia. Non entrata chista? Tu scurdasti a mittilli ncuntu Stavutri sordi? E ora ca ci arrivavamo a fini misi, sulu cu chiddi ca pigghi tu! Mi facisti asciucari a bucca cu tutti sti discursa va pigghiami un biccheri dacqua cchiuttostu.
CRUCIFISSA
Ma tu guarda, puru a cammarera si fici, ma va stoccati li jammi e ta va pigghi!
PEPPI
Si, forsi a megghiu cosa. Quantu vajiu e mi mbivu un beddu biccheri dacqua frisca, picch cu tia c di perdiri i sensi dun tuttu (esce per laltra stanza).
CRUCIFISSA
(lo guarda sbigottita) Ma viditi chi friscu! Ora ci va metti di supra puru lacqua frisca, nni po vuliri mai di travagghiu? E cu stavutri, chi sunnu megghiu chisti ca dicinu di vulirisi maritari! Ora puru a nica dici ca non vidi lura di nesciri di sta casa! E comu facemu? Di unni i pigghiamu tutti sti sordi pi ccattari: u curredu, a mubilia, aneddi pi ziti, li bracciali, li ruloggi, i vesti du matrimoniu! Poi veni Natali e shannu a nvitari li famigghi di li jienniri, si hannu a purtari li riali. Poi veni puru Pasqua e ancora avutri riali; c lonomasticu, u compleannu cunsumata, cunsumata sugnu!!! (Bussano) E cu ? Cu po essiri? (Guarda attraverso lo spioncino) Chi beddu giuvinottu! (Si mette in ginocchio guardando verso la Madonna) Santa Matri Addulurata, Assunta e vergini del Sacramento! Oh ancileddi di lu paradisu! Santa Rusulia! Vi ringraziu, vi ringraziu, di stu miraculu ca mi facistivu, facennu veniri a bussari stu principi a la me porta! (Pensierosa) Chi forsi chiddu ca dica Carmela! (Bussano ancora e apre) Preco (errori tutti voluti) si accommiata.
EVARISTO
(Elegante, di lingua raffinata e ben vestito) Buon giorno signora, mi chiamo Evaristo, e volevo chiederle sperando di non essere inopportuno, ho visto entrare qui, in questa casa, tre bellissime ragazze, a dire il vero mi sembrano tre grazie, credo siano sue figlie
CRUCIFISSA
Si, (Fraintende il nome) Levachisto, li mie figlie sono; ma nulla dei tre si chiamano Grazia, pirch una si chiama Catarina, lavotra Carmela e lavotra ancora Santuzza.
EVARISTO
Ma no! Io dicevo grazia nel senso di meraviglie del creato! Angeli, insomma. Creda, stato un colpo di fulmine!
CRUCIFISSA
(Fraintende e si preoccupa) No! E chi ha stato a essire furminato?
EVARISTO
Io, io signora!
CRUCIFISSA
Mischinazzo! E como chi non ha moruto?
EVARISTO
Se devo essere sincero, mi creda, poco mancato. Per rischia di farlo lei, se non mi permette di sposarne una delle tre.
CRUCIFISSA
Ma chi cosa dice! Io, pi quanto lei bello, educato e tra lavotro mi daresse pure tanto onore, per me se li po sposare tutte tre!
EVARISTO
Troppa grazia Madonna mia!
CRUCIFISSA
Certo chi na grazia di la Madonna, sapi quanto hajo chi la prego!
EVARISTO
Non che non possa permettermi di sposarle tutte, sa! Io sono dirigente di banca, ho un grandissimo feudo con vasti appezzamenti di terreno coltivato a vigneto ma per mantenere tre mogli, lei sa meglio di me che ce ne vogliono di cose! E non mi riferisco solo ai soldi lei capisce.
CRUCIFISSA
Ma sapi, le mie figlie si accontentano di tutto, pure di manciare pane schitto, e li vesti nvece di cattarli, si le girano pure pi davanti e darreri, nzomma non conzumano nenti.
EVARISTO
Beh, questo, lo vedremo dopo, intanto le chiami perch possa salutarle?
CRUCIFISSA
Oh, matre non po essire, signorino Levachisto!
EVARISTO
No, signora, guardi che mi chiamo Evaristo!
CRUCIFISSA
E va beh; Levachisto, leva lavutro chi mportanza havi! Limportanti chi le soe si spostano. Lavesse capito nel mentre che non le pozzo chiamare le mie figlie?
EVARISTO
Perch, successo qualcosa?
CRUCIFISSA
Non si allarmasse chi non ha successo niente. E che hanno andato a un servizio e a mumento dovessero essere qua.
EVARISTO
Sa cosa faccio in tanto, arrivo che dovevo imbucare una lettera e ritorno; va bene?
CRUCIFISSA
Andassi, andassi pure, signorino Levachisto, che n tra un momento dovessero essere tornati.
EVARISTO
Allora compermesso?
CRUCIFISSA
Nenti, compromessu nenti! Non e chi io ci dovessi vendere dei moloni! Mi scusasse, eh.
EVARISTO
(Non capisce) Prego?
CRUCIFISSA
Grazie signor Levachisto.
ETTORE
Ma grazie per cosa?
CRUCIFISSA
Lei mi ha detto prego, e io ci ho risponnuto grazie.
ETTORE
Ma no! Si fatto un mare di confusione. Io non volevo dire va beh, va beh, lasciamo predere che si fa tardi. A momenti torno (esce).
CRUCIFISSA
Ch beddu, ch educatu! (Si ricorda di chiamare le figlie) Per ci putivanu mettiri nautru nomi. Quannu unu u chiama, pari chi u chiamassi pi dirici di spustari na cosa: Leva chisto (spostando una sedia per evidenziare di pi lo spostamento che porta a fare il nome) Quantu chiamu a tutti tri e ci ricordu comu shannu a cumpurtari prima ca torna Levachisto. A me maritu u lassu perdiri, cu sapi ncumincia arreri cu a storia du jaddu davanti a ddu giuvinottu! (Le chiama) Catarina. Carmela. Santuzza. Viniti, viniti cca!
CATARINA
(Parleranno tutte e tre insieme) Chi-chi chi , ma-ma
CARMELA
Aaaa mi-mia chiaaama-mastivu? Ma-m
SANTUZZA
Cca su-sugnu, su-su su-su ccessi co-co co-co
CRUCIFISSA
Muti, stativi muti! Nnhavi tortu vostru patri, dicennu ca voli muntari u semafuru? Ora sintimi bonu, a Madonna dicisi di farivi na grazia granni granni! Vinni un beddu giuvinottu ca para un principi, dicennu ca si voli maritari cu una di vuiavutri
SANTUZZA
(Di nuovo confusione generale) Cu-cu mia si-si si-si
CARMELA
Fo-forsi chi-chiddu ca-ca ca-ca vo-voli a
CATARINA
No-no pri-prima ju me-me ma-ma ma-maritari!
CRUCIFISSA
Basta, basta vi dissi! Ncuminciamu nautra vota a fari i ciauli? Ora iddu veni
CARMELA
Eeee si-si chi-chiddu ca-ca voli a mi-mia?
CRUCIFISSA
Ora, comu iddu bussa, tu guardi du spioncinu da porta vidi; si iddu, voli diri chi sapemu ca voli a tia. E ora mi raccumannu, parrati cchi picca ca putiti, o megghiu ancora non a japriti pi nenta a vuca. (Bussano) Muti, muti ca iddu ! (A Carmela) Guarda, guarda e spicciati.
CARMELA
(Contentissima) Si-si, si-si, aaaaaspetta! (Meravigliata) Ma-ma chi-chuistu cu-cu ? Ma-matri, chi be-beddu!
CRUCIFISSA
Levati, levati di cca e jitivinni dda dintra chi ora vi chiamu, e mi raccumannu, aviti a ristari muti, muti comu un pisci. (Escono e Crocifissa invita ad entrare Evaristo) Preco, si accomodisca. Si assiede signorino Levachisto, chi ora chiamo li miei figlie; una cchi bedda de lavotra. (Le chiama) Catarina! Carmela! Santuzza! (Entrano e le va presentando mentre esse faranno un inchino ad ogni presentazione) Quista Catarina, bellissima e fimmina di casa; quista e Carmela, meravigliosissima e di grandi talento; mentre quista Santuzza, sciacquatonazza e gioitta di mamma. Tu, Catarina, prendi quarchi cosa di mbivere per il signorino Levachisto...
LE TRE INSIEME
(Non capiscono il nome) Uhm!!!
EVARISTO
Vostra mamma voleva dire Evaristo, che sarebbe il nome, lho ereditato da mio nonno che era un conte.
CRUCIFISSA
Ah quindi lei macari un mobile?
EVARISTO
(Mentre le tre figliole ridono) Beh, un mobile proprio non direi, signora! Forse voleva dire nobile!
CRUCIFISSA
Eh, cu sti cosi moderni, ju mi cunfunnu! Tu, Carmela, prendi li tovaglioli, e tu, Santuzza, pripara na picca di caf, chi io prendo lo zucchiro chi miso nillaltra stanza (esce)..
CATARINA
(Si creer una gran confusione come cominceranno a parlare tutte) (Porgendole il bicchiere e versandogli qualcosa) Ti-ti ti-tinissi, mbi-mbivissi na-na-na-nanticchia
CARMELA
Si-si si-si stu-stjassi uuuu mu-mussu, ju
SANTUZZA
Uuuuu ca-caf uuuu vo-voli cu-cu cu-cu zzu-zu zzu-zuccaru?
EVARISTO
(Rimane impetrito guardandole e sbuffa dalla bocca quanto aveva bevuto). Ma io eh no! (Cerca dandare, ma le ragazze lo trattengono).
CATARINA
A-a a-aspittassi, j-ju
CARMELA
No-no no-non ti-ti nnandari, pi-pi pi-pi
SANTUZZA
(Alle sorelle) Sbri-sbriugnati, a ma-mamma vi-vi dissi di-di no-non pa-parrari e vu-vu-vuautri (Evaristo si libera e scappa via).
CRUCIFISSA
(Rientra di corsa e va ad aprire la porta da dov uscito Ettore, e guarda se ancora riesce a scorgerlo) E ora ca torna cchi!!! (Redarguisce le figlie rimaste deluse) E comu, vhavia dittu di stari mutu, e vuiavutri parrastivu! Comu, un beddu figghiu e u facistivu scappari cos! E ora fuiti! Fuiti a fari i sirvizza, chi chista la vostra sorti, chidda di ristari checchi! (Escono a soggetto lamentandosi, ed entra Peppi).
PEPPI
U sintisti, u sintisti comu cantava?
CRUCIFISSA
(Lo guarda sbalordita e compassionevole) Nca va ca certi mumenti vulissi propriu essiri comu a tia. Futtiriminni di tuttu chiddu ca succedi, senza mancu pinsari e problemi veri di sta famigghia. (Molto pathos) Vulari cu la menti, luntanu, luntanu, sinu a pirdirimi nta luniversu, mmenzu li stiddi di lu firmamentu (Peppe la guarda sbigottito).
PEPPI
Chi , ti mittisti a scriviri poesii ora? (Bussano).
CRUCIFISSA
Po essiri chi Levachisto ca torna!
PEPPI
(Non capisce) E cu stavutru?
CRUCIFISSA
E un giuvinottu ca voli e to figghi!
PEPPI
Ma chi a tutti tri? (Bussano ancora) Spiramu si purtassi a tutti nto corpu!
CRUCIFISSA
(Va ad aprire convinta che fosse Evaristo) Levachisto, caro, entra! (Entra comare Grazia, e rimane dispiaciuta) Ah, vui siti, cummari!
RAZIA
Chi , vi dispiaciu cummari? A cu aspittavavu, u principi azzurru, (saccorge del compare) o Oh, cumpari, vui cca?
PEPPI
E certu, chista a me casa ! Vu scurdastivu?
RAZIA
Vinni, cummari, si mi putiavu mpristari u libru di ricetti, me maritu a brevi fa lanni, e ci vogghiu priparari na bedda torta alle mandorle. (Guardandole la pancia) E vui, vui a chi siti cu sta dolci attesa? Certu, dopu tantanni, aviti di chi essiri cuntentu puru vui cumpari, cu chista chi havi arrivari.
PEPPI
Chistu, diciti chistu!
RAZIA
E certu, picch ora finarmenti ci vulissi un masculu nta sta casa!
PEPPI
(Risentito) Ma chi vuliti diri cummari? Chi forsi ju non vi paru masculu?
RAZIA
Veramenti ju non mi rifiriva a (allusiva) ddu geniri di masculu.
CRUCIFISSA
(Risentita) A no? E a quali geniri vi rifiriti, cummari?
RAZIA
Ma chi capistivu! Ju ntinnia masculu e basta; cummari haju un maritu ca ringraziannu a Diu
PEPPI
Cu saluti! Ma chi vuliti diri cummari, chi vostru maritu bbucca cchi dda bbanna ca di chista!
RAZIA
Chi nni sapiti v, chi me maritu ha fattu na cura amiricana!
CRUCIFISSA
Ah si? Allura ora vui fin armenti appostu?
PEPPI
A cummari non nnavutu di sti problemi, sha sempri saputu comu arranciarisi; veru cummaredda bedda?
CRUCIFISSA
(Rimprovera il marito) Vastasunazzu ca si! Chistu versu cu a cummari Razia?
RAZIA
(Risentita) Purcarii, non mu mmagginava ca dopu chi vui (silenzio).
CRUCIFISSA
(Perplessa) Vui chi, cummari? Gna parrati!
RAZIA
(Cerca di riparare) Nenti, cummari, vulia diri chi dopu ca iddu nni fici u cumpari di matrimoniu, non mu mmagginava chi avissi dittu chistu di mia!
PEPPI
Accurzamu, e passamu o discursu seriu, e si vavvisu picch appuntu avemu u cumparatu, e mi dispiacissi purtarivi n tribunali
RAZIA
(Non capisce e guarda, meravigliata, la comare) Nautra ora! E chi stu discursu di tribunali?
CRUCIFISSA
Cummari, inutili chi guardati a mia, ju non sacciu nenti.
RAZIA
Vi vuliti spiegari bonu. Ju non haju mai fattu nenti a nuddu tranni quarchi picculu tortu a me maritu, e non pensu ca vui siti gilusu!
CRUCIFISSA
(Risentita, guarda i due) Iddu! E picch, avissi a essiri gilusu? (Al marito, dubbiosa) Non ca tu, cu a cummari
PEPPI
Ju! Ju chi?
CUMMARI
Ma chi capistivu! Ju ntinnia diri, ca si iddu si rifiria a chissu, non su affari ca ci riguardanu! E poi savissiru a ghiri n tribunali tutti chiddi ca fannu na cosa di chista, ci nni vulissiru carciri!
PEPPI
Sintiti, circamu darrivari al nocciolo; ddu jadduzzu chi aviti a casa
RAZIA
Parrati sempri di me maritu?
PEPPI
E ci torna cu so maritu! Picch vostru maritu jadduzzu divint?
CRUCIFISSA
Chi , di novu ncuminciamu? Me maritu si rifirisci o jadduzzu, chiddu ca sta mmenzu e jaddini, e, dici iddu, siccomu canta prima ancora ca si fa jornu e svigghia a tutti chiddi da strata
RAZIA
Di novu ncuminciastivu cu jadduzzu! Comu, havi tantu ca c u jadduzzu, e nuddu sha laminatatu! E ora tuttu nta na vota (bussano e Crocifissa va ad aprire).
CRUCIFISSA
Salutamu cumpari, trasiti.
GIORGI
(Assumer atteggiamenti di un gay ed accentuer molto il suo essere) Salutamu. Bih, chi panza caviti, cummari! E a quannu, a quannu stu novu arrivu? E nzoccu u sapiti, gi nzoccu ?
PEPPI
(Allusivo) Chistu sicuru ca un masculu!
GIORGI
(Non capisce lallusione) Matri, quantu mi piacinu a mia i masculiddi! Bih, bih, bih, bih! Assai mi piacinu!
CRUCIFISSA
(Sbalordita, si rivolge alla comare) Cummari, ma non aviavu dittu ca (A Giorgio) E nenti cumpari, no sapemu ancora chi , anchi a me ma ritu piacinu (ironica) i masculiddi!
RAZIA
(Quasi la interrompe meravigliata) A cui, a vostru maritu? Ma quannu mai! chi diciti cummari! (Crocifissa e Giorgio la guarderanno sbalorditi, mentre Peppe fa segni a Grazia che cerca di rimarginare la falla) Nenti, vulia diri non pensu chi o cumpari piacinu i picciriddi masculi! Veru cumpari?
PEPPI
E comu si mi piacinu! Veru, Crucifissa?
CRUCIFISSA
(Dubbiosa) Haju na strana mprissioni chi cca c quarchi cosa ca non va.
GIORGI
O Diu si haju caputu na parola di chiddu ca dicistivu! Puru quannu arrivavu, prima di trasiri, ntisi ca parravavu di un jadduzzu. Ma chi sunnu tutti sti misteri?
PEPPI
Cumpari, u jadduzzu non un misteru, tuttu veru, e gi vi nnhavia parratu tanti voti, e ci dicia a cummari di truvari na soluzioni pi quantu non disturba cchi cu tuttu ddu cantari ca fa; capistivu?
RAZIA
E ci torna cu jadduzzu!
GIORGI
(A Peppe) Chi , non vi piaci cchi u jaddu! E nuautri chi ci putemu fari ca canta? Ci ntuppamu a vucca?
PEPPI
Propriu cos! Ci ttaccati un lazzittu nto beccu cos non canta cchi!
GIORGI
Non vi faca cos sadicu, attaccaricci u lazzittu nto beccu! U veru beccu vui siti, no u jaddu!
PEPPI
Ma guarda cu parra di beccu! (Alla comare) E vui nenti diciti? Ah, gi, comu faciti a parrari!
CRUCIFISSA
Picch tu chi cosa nni sa, du beccu du cumpari?
RAZIA
A sintistivu a vostra mugghieri? Ora, si siti veramenti un ghiaddu, pi comu vi sintiti, arrispunniti a ssa dumanna saviti curaggiu.
CRUCIFISSA
(Esplode) Allura non mi sbagghiava ca vuiavutri dui (Prende un battipolvere che si trovava li vicino e comincia a dare colpi a destra e a manca mentre quelli fuggono via a soggetto. Poi al compare). E livativi di mmenzu vui! (Affacceranno le teste delle tre figlie che, messe una su laltra, guarderano meravigliate laccaduto).
GIORGI
Aih! Ma chi ssu sti vastunati? O Diu si nnhaju nenti!
FINE PRIMO ATTO
SECONDO ATTO
(Scena come la precedente)
CRUCIFISSA
(Intenta a stirare. Peppe con la testa fsciata per le bastonate prese dalla moglie) E non ti risicari a japriri cchi a vucca pu jadduzzu! Chi di sta storia no nni vogghiu sentiri cchi nenti, amu caputu? (Peppe non risponde) cu tia parru!
PEPPI
(Seduto intento a pulire lorologio) Tu parri, e tu ti senti. Ju, o stissu ci a fazzu a causa.
CRUCIFISSA
Tu, po fari chiddu ca v, basta ca lassi fora di sti discursa a mia e i to figghi, e sempri ti dicu, ca u jaddu po cantari puru cu microfunu n manu, chi disturbu non mi nni duna propriu.
CARMELA
(Entra agghindata) Sta-staju vi-vinennu.
CRUCIFISSA
Unni sta jennu tu nautra?
CARMELA
A chi-chiesa, uuuunni vo-voi ca-ca vaju!
CRUCIFISSA
Scummettu chi pi ddu giovinottu ca va.
PEPPI
Ah, senti, aspetta chi vegnu cu tia, chi parrari a patri Fef di un discursu, e pi strata, mi cunti di stu giuvanottu.
CRUCIFISSA
(Quasi minacciandolo) Non ti rischiari ancora cu parrinu, a mettiri mmenzu a chiddu chavi a nasciri, sai!
PEPPI
Non ti pari chi ti sta muntannu troppu a testa! Non ti pari chi haju let pi sapiri chiddu che fari e chiddu chi non fari!
CARMELA
(Rimproverando i genitori) No-non vi-vi si-siddia a tutti dui! Se-sempri na storia! J-ju qua-quasi quasi priprifirissi rri-rristari sch-schetta!
PEPPI
Amuninni, amuninni, lassamula perdiri a to matri. Puru tu, poi, chi dici schetta! (Escono).
CRUCIFISSA
E chi havi di jiri a fari, chistu, a chiesa e di prima matina? Chi forsi voli scopriri cu u giuvinottu ca voli a Carmela? (Guardando verso la stanza dove ancora dormono le altre due) E chiddi ancora dorminu! Ma comu shannu a maritari, si no nescinu mancu u nasu fora da porta! Cera ddu beddu picciottu e su ficiru scappari; armenu si nni sistimava una! (Bussano) E cu a sta ura? (Va ad aprire. E compare Giorgio) Vui! No, no, jitivinni! Mi nzam nnavissiru a scopriri dopu tutti di bastunati ca desi a me maritu! Jitivinni vi dissi, pi lamuri di Diu! Nfazza ca torna me maritu! (Entra Caterina in vestaglia).
GIORGI
Japriti, Japriti ca non vogghju nenti; sugnu ju ca nveci purtavu na cosa ca mi desi me mugghieri!
CRUCIFISSA
Jitivinni, jitivinni vi dissi!
CATARINA
Ma-ma cu-cu ccu pa-parri?
CRUCIFISSA
(Chiude svelta la porta e accenna un falso sorriso) E nenti, cu cu voi ca parru? Dicia a to patri e a to soru chi eru a chiesa, chi o ritornu, passanu du furnu e pigghianu u pocu di pani, ca finiu.
CATARINA
Ma-ma pi-picch ci-ci dasti ddi-ddi gran co-corpa aaaaa me pa-patri e a cu-cummari Ra-razia? (Sospettosa) Chi-chi fo-forsi tu-tutti dui
CRUCIFISSA
Ma cu ti porta a tu navutra! Di unni ti veninu certi nisciuti?
CATARINA
(Curiosa) Eeeee pi-picch, uuuuu cumpari Gi-Giorgi pa-parrava di dda ma-manera, me-mentri curra? Pri-prima no-non parrava co-cos!
CRUCIFISSA
Prima quannu?
CATARINA
Qua-quannu vi-vinni la-lavutra vota, e ju vi-vi truvavu a tu-tutti dui ca-ca ca-ca
CRUCIFISSA
(Preoccupata) A tutti dui comu? Parra cu stu ca-ca!
CATARINA
Ca-ca pa-parravavu!
CRUCIFISSA
(Rilassandosi) Ah!!!
CATARINA
Aaaallura, u pa-pani di-dicisti chi-chi u portanu iiiidi? Sa-sai chi-chi fazzu?
CRUCIFISSA
Scummettu chi vai e ti curchi nautra vota.
CATARINA
(Allegra) Sta vo-vota sba-sbagghiasti! Mi-mi canciu eeeee ni-niscemu cu Sa-Santuzza!
CRUCIFISSA
E si po sapiri chi hai, ca si cos cuntenta?
CATARINA
No-non tu-tu vulia diri. Aaaaa sira, qua-quannu ni-niscivu cu-cu Sa-Santuzza, nnnncuntramu, u sa-sai a cu? A E-evaristo! E di-dissi chi era di-dispiaciutu, pi-pi comu si-si comport la-lavutru aaaajeri, e mi cu-cunfid chi a mia mi-mi voli ve-veramenti. Di-dissi chi a bre-brevi to-torna cu-cu sso pa-patri pi-pi pi-pi spiegari u ma-matrimoniu! E oooora nescju pi jillu a tru-truvari! Vi-viju si Sa-santuzza pro-pronta (esce).
CRUCIFISSA
(La guarda uscire) E viva Catarina! Spiramu ca si sistema puru Carmela. Pi Santuzza ancora u tempu c chi nicaredda, e po spittari. (Rientra Caterina con Santuzza).
SANTUZZA
Ma-m, u si-sintisti? Usi-sintisti uuuuu di-discursu di-di Ca-catarina?
CATARINA
O-ora vi-vinemu, non ci di-diri a me pa-patri stu di-discursu, se-servi ca ci-ci fazzu na-na so-sorpresa (escono).
CURUCIFISSA
Nsinu ca senti chista di sorpresa, na bella nutizia; ma si Diu mi nni scanza senti a me di sorpresa va jiapriti nfernu!!! No, no, sta storia non po cchi ricuminciari, quannu fu finju, ora basta, picch a corda ca si tira assai, succedi ca si po rumpiri. U cumpari bussava antura! Puru a chidda, nna confusioni, ci appi a mbrugghiari ca u pani u porta so patri e so soru, chiddi no nni sannu nenti! Ma ntantu iddu dissi di jiri a chiesa, ma a fari chi? Cu sapi si ancora non nsisti di farisi ajutari du parrinu cu prjeri e missi pi quantu u figghju nasci masculu. (Va a inginocchiarsi sotto il quadro della Madonna) Madunnuza, ci dicistivu a vostru figghiu ddu discursu? Facitimilla sta grazia, armenu, cos, me maritu si rabbunisci e cchi sirenu. (Si alza e va a guardare se viene qualcuno da fuori) E ora, ora comu fazzu? E u bellu ca ci fisci a sceneggiata, dannuci puru corpa! E iddu, cavissi a fari iddu, si sapissi comu stannu veramenti li cosi? (Bussano) E cu ora? Spiramu chi nun ancora u cumpari! (Va ad aprire ed entra la comare) Vui, cca!
RAZIA
E lassatimi passari, ancora cuntinuati cu sta recita? Comu, ju vi mannava na truscia cu me maritu, circannu di jiri a livari e vui
CRUCIFISSA
Jitivinni, jitivinni, prima ca veni me maritu e succediri lopira!
RAZIA
Ancora parrati, santaredda ca non siti avutru! Comu, dopu tantanni ancora ricitati! Furtuna pi vui chi vostru maritu na persona educata; a mia aviavu di truvari!
CRUCIFISSA
(Guardinga se entra qualcuno) Non gridati pi lamuri di Diu!
RAZIA
Ora, ora vi scantati! Prima aviavu di scantari! Comu, havi na vita ca semu tutti nta stissa barca, e ora dicidistivu di jittarinni a tutti o funnu! Chissu, chissu lu beni chi a prima ju vaju fattu? O vi pari ca mi jittavu tuttu darreri u cozzu di chiddu ca cumminastivu a so tempu cu me maritu e ammucciuni du vostru. Avissivu a essiri na munachedda, e nveci
CRUCIFISSA
Basta, basta, pi favuri finitila vi dissi, chi po trasiri me maritu!
RAZIA
U jaddu, u tribunali chissi su i rimorsi ca a vostru maritu non lu lassanu n paci e ci mancianu lanima! Puureddu. E vui ci faciti puru a sceneggiata, dannucci corpa! E menu mali ca cunvintu chi me maritu pi davveru cosi! Havi di quannu nascu a vostra prima figghia, ca iddu recita sta parti di travistitu, chi , vu scurdastivu?
CRUCIFISSA
Allura havi puru di tannu chi me maritu cu vui Mmalidittu ddu jornu ca non ci dissi nenti!
RAZIA
Finitila vi dissi! Ca ju saccju unu di tuttu.
CRUCIFISSA
Chi, puru di lautri du figghi?
RAZIA
Me maritu, havi di quannu sbagghi a prima vota chi mi cunfidau unu di tuttu, giurannumi chi cu vui finju e non havia nenti cchi a chi spartiri; e, si ancora recita e fa ssa parti, sulu pi non fari sentiri tantu ncurpa a vostru maritu di avirisi misu, quannu fu, cu mia. Svirgugnata ca siti, e ora chistu di cu ? Nuccenti.
CRUCIFISSA
Ju havi di tannu ca non tradiscju cchi me maritu, e (indicandosi il grembo) chistu ca haju cca majuta a teniri aperta a porta da spiranza di putiri fari cuntentu a me maritu dannucci stu figghiu masculu, anchi si
RAZIA
E chistu allura di unni vi vinni du Spiritu Santu?
CRUCIFISSA
Macari arrivassiru n celu li vostri paroli! Ma comu fici, comu fici ddu jornu a sbagghiari! A ogni costu vuliri essiri matri!
RAZIA
E tempu persu oramia pistarivi tutta. Non vi piacju bruciari u certificatu medicu, unni dicia chi vostru maritu non puta aviri figghi! Di chi vi lamintati ora? Jittatila ssa (indicando la pancia di Crocifissa) maschira, pi na vota e pi sempri, e mustrati chiddu ca siti, si veru ca ddu jornu capistivu daviri sbagghiatu, a chi servi ancora tuttu chissu? Cu quali curaggiu continuati a ricitari e a giustificari? Comu, ju vimannavu cu me maritu un picculu donu, e vui u mannastivu nnarreri! Ora, ju mi nni vaju, ma ricurdativillu chiddu ca vi staju dicennu, si pi davveru vuliti beni a vostru maritu, mustrativi pi chidda ca siti ora. Me maritu fici lanni e ci fici un beddu pitanzu, vulissivu chi lassaggiassivu puru vuiavutri; voli diri ca cchi tardu vi ripurtamu chiddu ca mi mannastivu nnarreri, spirannu chi laccittasivu, e chi vi piacissi macari. (esce).
CRUCIFISSA
(Si siede afflitta piangendo) Ma cu mi porta, cu mi porta! Mmalidittu ddu jornu a quannu fu. Comu fici a non diricci chi Catarina non era so figghia e chi jiddu non putia avirinni (bussano ed ha un soprassalto) E cu , cu po essiri ora? (Va ad aprire) E vui cu siti?
MARIO
E permesso? Buon giorno signora. Per come guardate, sicuramente non vi ricordate di me, ma andiamo per ordine, e cio per il vero motivo che mi ha indotto a venire qua. Io sono il pap di Evaristo.
CRUCIFISSA
(Sbalordisce) Il pap di Levachisto?
MARIO
No signora, mio figlio non toglie niente, si chiama E-va-ri-sto.
CRUCIFISSA
Mhavi a scusari sapi, ca ju, sti modernit, mi veni difficili capilli.
Per capivu chi chiddu ca voli a
MARIO
Caterina? Si, sua figlia Caterina cos mi pare che abbia detto di chiamarsi, e che tra laltro ho conosciuto trovandomi in macchina con mio figlio, il quale poi mi narr pure di quel suo comportamento poco corretto; ma sa, i ragazzi, a volte aggiscono perch spinti dal loro giovane impulso, e poi devono dare conto e raggione al proprio cuore, ed eccomi qua.
CRUCIFISSA
Eh, quannu si giovani si nni cummettinu tanti di sbagghi, e poi a farinni cumpagnia su i rimorsi ca cu tempu nni mancianu la menti.
MARIO
Sagge parole sono, carissima signora Crocifissa; si, cosi mi pare di ricordare che si chiami, o sbaglio?
CRUCIFISSA
(Meravigliata) Lei si ricorda di mia? Ju, si essiri sincera, a prima vota ca u staju vidennu. Pi chissu, non haju mai avutu na bona memoria, i cosi mi scordu subitu.
MARIO
Allora, forse, meglio non dirle chi sono, anche perch dovrei capire alcune cose prima (guardandole la pancia), non vorrei creare inutili allarmismi e dolorosi dispiaceri.
CRUCIFISSA
Mi cridissi nonni capivu nenti di chiddu ca dissi.
MARIO
Capir a tempo dovuto. Ora mi dica, suo marito in casa? E bene che chieda anche a lui, se ha il piacere di concedere a mio figlio, la mano di Caterina.
CRUCIFISSA
No, non c a casa. Arriv a chiesa chi havia di parrari cu parrinu; dissi ca facia prestu.
MARIO
So che ha anche altre due figliole, e (indicandole la pancia) a quanto vedo, un altro in arrivo. Mi scusi se mi permetto, ma le tre figliole sono adottate, o
CRUCIFISSA
No no, di mia su i figghi. Scusassi, picch mi dici chistu? Chi forsi, si non eranu di mia e di me maritu, non lavissi vulutu cchi a manu di Catarina?
MARIO
Ma quando mai! Capita spesso che gli errori dei genitori vadano a finire che li pagano i figli, ma non il mio caso, creda. A me bastato vedere la gioia negli occhi del mio Evaristo per non tornare indietro per nessunissima ragione al mondo. Solo lui m rimasto, giacch, mia moglie morta in un incidente molti anni fa.
CRUCIFISSA
Oh, mi dispiaci! La morti brutta cumpagna, chi prima o dopu nnapparteni; per bona cunsigghiera, picch pinsannula, nnavissimu a vuliri cchi beni nveci Forsi megghiu lassalli perdiri sti discursa tristi. Voli chi mentri aspetta chi veni me maritu ci fazzu un pocu di caf?
MARIO
No, no signora, grazie, lho preso da poco. (Si sente arrivare qualcuno) Sar forse suo marito?
CRUCIFISSA
Si, a vuci di iddu (entra).
PEPPI
(Rimane impietrito; poi lo riconosce) Oh, a biddizza du dutturi! Quantu tempu ca pass! (Crocifissa rimane imbambolata),
MARIO
Ah, ma vedo che lei ha buona memoria! (Crocifissa li guarava cercando di capire). Sua moglie sta ancora sforzandosi di ricordare. (A Crocifissa) Sa chi sono io? Sono il dottor Mario Lamberti. (Crocifissa cade a terra priva di sensi). Che fu, che successo? (La controlla tastandole il polso. Poi consiglia Peppe di adagiarla lentamente sulla poltroncina). Su, mi aiuti ad adagiarla qui. Ma cosa le sar successo? Aspetti che per fortuna avevo con me qualche attrezzo da lavoro (prende dalla borsetta che aveva con se, lo stetoscopio e controller Crocifissa) Niente di preoccupante, un semplice calo di pressione. A momenti si riprender.
PEPPI
Dutturi, mhavi a scusari, ma comu mai lei si trova cca? Chi forsi u mann a chiamari me mugghieri?
MARIO
Ma quando mai! Mi trovo a essere qui per sua figlia Caterina.
PEPPI
(Preoccupato) Chi fu, chi ci successi? Appi quarchi mmistimentu e a ricovgeraru? (Crocifissa sempre svenuta).
MARIO
Non so cosa le sia potuto succedere! Doveva incontrarsi con mio figlio, che le sia accaduta qualcosa a entrambi!
PEPPI
Ah, nenti di menu! Dutturi, forsi stavamu facennu un pocu di confusioni, ju ci ntinnia diri comu mai si trova cca pi me figghia.
MARIO
Mi scusi sa, sono io che ho frainteso. In poche parole, sono il pap di Evaristo, che dice di amare sua figlia Caterina, e sono qui per chiedervi di concedere la sua mano, al mio unico figliolo. Ero qui ad aspettare che rincasasse lei; ora dobbiamo purtroppo aspettare che rinvenga sua moglie. (Guardingo) Sa, a sua moglie mi venuto difficile chiedere dei figli; ma davvero non sono adottati?
PEPPI
(Peppe scambia il senso della parola) No, no addattati foru! Ma di me mugghieri sintenni, sapi quantu latti ci desi, e pi furtuna ca nnhavia tantu!
MARIO
Ah, li ha adottati sua moglie e ha pure dato loro molto latte? E che lei non voleva?
PEPPI
E comu, no! Certu ca vula!
MARIO
Ah, quindi certo, ora comincio a capire! E quello che ha in grembo?
PEPPI
Ni lembo dice? Ah, vuole quello chi abbiamo ni lembo? Ce lo ha detto mia moglie gi?
MARIO
Mi ha detto cosa?
PEPPI
Ni lembo, che c lastrattu du pumadoru. (Crocifissa va riprendendosi).
MARIO
Ma no! Io mi riferivo a questo (indicando la pancia di lei) E pure adottato?
PEPPI
(Continua a non capire) E certu! Ma dopu ca nasci, dutturi! Ora comu fa si nna panza?
MARIO
(Anchegli fraintende) Allora ha fatto linseminazione!
PEPPI
Certu! Havi dora! Per na potti fari, ju, dutturi.
MARIO
Certo, perch lei non pu!
PEPPI
Si avissi pututu non pensa chi lavissi fattu ju? Non potti essiri, e a fici loperaju miu, chiddu ca travagghia nno me tirrenu.
MARIO
(Lo guarda stupito) Ah, lha fatta loperaio quello che lavora nel suo
PEPPI
Terreno, si. E na pirsuna fidata.
MARIO
E certo, capisco, per certe cose Ma sa che non la facevo cos emancipata!
PEPPI
No, non haju manciatu ancora. Per dopu vaju ju a cugghilli i favi e i piseddi! (Il dottore lo guarda impietrito, mentre Crocifissa rinviene).
CRUCIFISSA
Bedda Matri, unni sugnu? Chi mi successi?
MARIO
Non niente, signora, sar stato un forte calo di pressione. Vedr che si riprender subito. Aspetti che la ricontrollo. (Entrano Caterina, Santuzza e Evaristo).
CATERINA
(Guardano tutti verso sua madre e si preoccupano) Chi-chi su-successi?
SANTUZZA
Ma-m! Chi-chi hai?
EVARISTO
Pap, tu gi qui! Cosa le successo?
MARIO
Non so cosa le sia capito; parlavamo, e tutto a un tratto svenuta. Sicuramente la pressione. Ma gi si quasi ripresa.
PEPPI
(Alle figliole) Forza, pigghiati i seggi a faciti assittari o dutturi!
CRUCIFISSA
(Guarda in giro) Ma Carmela nun c? (Al marito) Nun era cu tia?
CATARINA
Fo-forsi, pa-pass a pi-pigghiari u pa-pani?
PEPPI
U pani! Quali pani? Picch, nni dicisti di pigghiari pani?
CATARINA
Aaaa mam di-dissi chi-chi
PEPPI
Senti chi fai, non ci pinsari cchi, chi a mumentu veni. Dutturi, a chi cca, nnu duna u piaciri di manciari cu nuiautri?
MARIO
Io veramente
CATARINA
Eeee ava-vanti pap! (Mario sbalordisce).
PEPPI
I picciotti currinu!
MARIO
E va bene, non vorrei cominciare fare un torto a mia nuora.
CRUCIFISSA
Arrivati cu Levachisto a pigghari u pani, chi pu restu, quarchi cosa dintra a truvamu. (Bussano) E cu ora?
CATARINA
(Va ad aprire. E Giorgio) Tra-tra tra-trasissi.
GIORGI
(Sempre gay molto eccentuato) E pirmissu cumpari?
PEPPI
Trasiti, trasiti. (Al dottore) Dutturi, chistu me cumpari, nni batti a Cataraina quannu nascju.
MARIO
(Le porge la mano) Lieto di conoscerla.
GIORGI
Ma quannu, u piaciri miu, dutturi! (Alla comare) Cummari, me mugghieri vi manna stu cosa, e dici chi a mumentu veni puru idda ma vjiu ca semu assai, chi diciti, turnamu nautra vota?
MARIO
(A Peppi) Se vuole possiamo noi levare il disturbo. Vuol dire che
CRUCIFISSA
Chi dici dutturi! A quannu a quannu u canuscivu A casa capi quantu voli u patruni! (Entra Carmela).
CARMELA
Bo-bo bongiornu aaaaa tu-tutti. (A Peppi) A-aaaa ancora nu-nuddu a vi-vinutu?
PEPPI
E non ti bastamu tutti chiddi ca ci semu?
CARMELA
J-ju di-dicia Ca-carlu.
CRUCIFISSA
E cu stavutru?
CARMELA
U-u u-u uuuu me zi-zitu; di-dissi ca vi-vina cca. Vi-vi fa-far na-na so-sorpresa.
CRUCIFISSA
A oj i sorpresi non mancanu! (Bussano)
CARMELA
(Va ad aprire) Fo-forsi i-iiiiddu! (E comare Grazia) Ah, (dispiaciuta) vu-vui si-siti?
RAZIA
Chi , ti dispiacju? Si voi mi nni vaju. (Entrando).
CRUCIFISSA
Ma quannu, trasiti cummari.
RAZIA
(Guarda tutti meravigliata) Eh, quantu semu! Voli diri ca mancava sulu ju! Cumpari, vu dissi me maritu?
PEPPI
E di nzoccu, scusati?
RAZIA
Du jadduzzu.
GIORGI
Veramenti ancora non ci haju dittu nenti.
CRUCIFISSA
Parrati, chi successi?
RAZIA
E cca (indicando il tegame), u fici aggrassatu cu i patati.
PEPPI
A ggrassatu dicistivu? Ma ju
GIORGI
Cumpari non ci pinsati cchi, morti diddu e saluti nostra!
PEPPI
Allura signu ca u manciari prontu! Forza apparicchiamu ssa tavula ca manciamu! (Si daranno tutti da fare ad apparecchiare, tranne Crocifissa che chiama in disparte Peppe portandolo sul proscenio)
CRUCIFISSA
Ta pozzu dumandari na cosa? Chi jisti a fari nno parrinu?
PEPPI
A vo propriu sapiri tutta a virit?
CRUCIFISSA
E certu, allura picch ti staju dumandandu!
PEPPI
U parrinu mha datu sulu forza a jiri avanti, facennumi curaggiu e dicennumi chi li figghi, anchi si na pocu su frutti di grandi piccati, shannu a sapiri sulu vuliri beniri, e ju, anchi si (indicandole la pancia) puru chistu non miu, u vogghiu beniri comu a lautri tri.
CRUCIFISSA
Allura tu U parrinu
PEPPI
Si, tuttu sacciu, ma haju prifiritu non diri nenti picch certi voti si taci pi manteniri a paci. Chiddu ca mi dispiaci ca mhavia pirsuarutu ca tu, di dda vota, avissi canciatu, e avissi pinsatu di cchi a mia. nveci vju ca... (indicandole la pancia).
MARIO
Noi, abbiamo finito, si aspetta solo voi per mangiare.
CRUCIFISSA
Va pozzu diri na cosa a tutti quantu siti? Aviri figghi a cosa cchi granni di stu munnu; ma pi mia, sta vota, non avilli la cosa cchi bella chi mha capitatu. (Toglie il cuscino dalla pancia, lasciando tutti a bocca aperta e abbraccia suo marito. Mentre bussano e, da bloccati comerano, si gireranno solo la testa tutti insieme verso la porta da dove entrer Carlo)
CARMELA
Ca-Carlo! Sta-stavamo tu-tutti in pe-pensiero!
CARLO
(E anchegli balbuziente) Bu-bu bu-buon
TUTTI
(Tranne Carmela, e sempre da fermi faranno) Eeeeh!!!!!
CARLO
Bu-buon gi-gi gi-giorno a tu-tu tu-tu tu-tti!
TUTTI
(Sempre da fermi faranno) Ohhhh!!!!! (Si abbasseranno le luci, e, sotto locchio di bue, Santuzza narrer davanti al proscenio e sempre con tutti bloccati, la morale finale).
SANTUZZA
Cu non ci passa non ci cridi.
Certu ca ci voli na gran fidi
suppurtari sinu a stu puntu,
anchi pi mia ca vu cuntu.
Ma lu mali, spissu nfetta
puru a cu menu si laspetta.
Sulu lu sceccu ca di sennu privu,
po diri: di chistacqua no nni vivu.
Puru a chiddi ca hannu na figghia
Cunsigghiu di nun si fari maravigghia.
Picch quannu menu ti laspetti
nescinu o chianu tutti li difetti.
Nta sta vita, semu tutti cu pedi a fossa,
pronti mi nni rumpemu tutti lossa.
Un pruverbiu vi vogghiu lassari:
cu bonu si voli attruvari,
di nuddu shavi a maravigghiari.
FINE
www.roccochinnici.it
- Questo copione è stato visto:


