Tonnarella, 29 apr. 08
TRUVAI UN ANCILU
Commedia brillante in due atti di:
Rocco Chinnici
PERSONAGGI
Vanni proupritariu terrieru
Germanu figghiu
Rosa serva di Vanni
Serafino angelo
Peppi camperi di fiducia
Lucia figghia
Bartulu camperi di fiducia
Petru cuntadinu
Nel cuore di tutti c sempre questa gran voglia di avere amici, ma... riuscire ad averne uno che sia un angelo, una emozione da vivere realmente. Vanni, essendo cieco, prega tanto il buon Dio, affinch possa mandargli un angelo a tenergli compagnia; ma, questo celestiale amico che nessuno vede... tranne Vanni, una situazione alquanto strana che riesce a scatenare situazioni ricche di continui colpi di scena.
SCENA
(Vecchio salottino, o soggiorno di nobili agrari)
VANNI
(Cieco. Seduto accanto ad una vecchia stufa. Occhiali scuri e un bastone. Vedovo gi da diversi anni. Unico figlo Germano, giovine un po scemo, cresciuto da donna Rosa, vecchia lavorante di famiglia.) Rosa! Rosa! Attrovacci unni si jiu a nfilari! Oh, Rooosa! Ogni vota ca cercu, o Diu chi marrispunni!
ROSA
(Arriva stanca, correndo e che va asciugandosi le mani sul vecchio grembiule) Chi c, chi successi patruni Vanni?
VANNI
Ma pi tia nnhavi a succediri sempri una? E possibili mai ca ogni vota chi ti cercu fari ru uri di jittri vuci?
ROSA
Vossia un lu sapi forsi chi haju di fari li survizza? Specii oggi chi rriva u signurinu Germanu, du coleggiu?
VANNI
Senti, ma fari un favureddu, quannu parri di me figghiu nun lu chiamari signurinu, mi sapi di unu chi havi dda disgrazia di essiri... ricchiuneddu.
ROSA
Patruni Vanni, chiddi nun su disgrazii; furtuna!
VANNI
Ma, viditi sta mbucca baddottuli! E certu, quannu nasci un figghiu cos, comu pigghiari un ternu a lottu! Rosa, oh Rosa! Nun chi ha a frevi a oj e ncuminci cu dari i nummari? Menu mali chi me figghiu un lhavi ssa disgrazia!
ROSA
Quali frevi e nummari! Lautru jornu, a missa, u dicu macari u parrinu chi chisti nun su disgrazii, sunnu doni di Diu!
VANNI
Ah, tu... o parrinu senti? Ma picch tambuccari tuttu chiddu ca dicinu lautri! Chi cosa voi chi havi a diri u parrinu! Dimmi na cosa, mu sai diri tu a vucazioni a parrinu, chi cos?
ROSA
Comu chi cos! Un dono di Diu.
VANNI
Eccu, brava! Ora senti, si tutti sti parrina hannu stu gran donu, nun avissinu a essiri unu cchi ricchiuneddi di lautri, e nveci: cu si nni fuj cu a z Maria, cu si ngramagghia cu donna Lena; cu si passa u tempu cu a prima viduca ca ncontra...
ROSA
Ma, a viduva picch... puuredda, havi bisognu di cunfortu.
VANNI
Va beni, si, si, amu caputu! Si propriu cu a testa dintra u saccuni; possibili mai chi si... eccu, vidi, nun rrivu mancu a truvari a parola giusta! Ora senti chi fa, chiamami a Peppi chi ci haju a parrari.
ROSA
Lomini sunnu ancora allantu unni a vigna, chi zappanu; ora, a livata manu u chiamu.
VANNI
Chi zappanu, si! Havi di poi chi cadivu ndisgrazia, ca la campagna va nnarrei comu u curdaru. E propriu veru: locchiu du patruni, ngrassa u cavddu! U patruni nun c, e lu cavaddu rrischia chi mori.
ROSA
Sissi, sissi; chissu veru! Unni prima lomini ci stavano na simana a zappari, ora ci nni vonnu dui, si nno tri, di simani.
VANNI
E pi chissu ti chiamavu. Mi vinni na bedda pinsta, a discursu, ca siddu va n portu, hannu di chi liccarisi lugna, lomini! E a vogghiu mettiri n pratica, pi circari di riparari a li danni subiti. Nni pagamu na dicina... mi pari di omini, o jornu... o sbagghiu?
ROSA
Dudici sunnu per ora.
VANNI
Eccu, vidi! Dudici chi fannu u travagghiu di quattru! Chiama, chiama a Peppi!
ROSA
A li vostri cumanni. Pozzu andari, allura?
VANNI
Vai, vai, e... ddunati, ma... mi raccumannu, non diri nenti a Peppi.
ROSA
Vossia po stari tranquillu (esce).
VANNI
Tranquillu si! Cc, comu caminari supra un campu mintu. (Implorando Dio) Eh, Signuri! Ru grazii, ru grazii sulu mi facistivu: pigghiarivi a me mugghieri e livarimi a vista di locchi! A mia, a mia aviavu di chiamari, ora! A chi servi ca sugnu cos senza ca pozzu fari cchi nenti? E cu rriva pigghia e mi mbrogghia. Santissimu Patriarca, oh Santissimu Patriarca! Cu vui parru; vi pregu jiutatimi! Mi facistivu ru grazii a piaceri vostru; ora facitimi a terza... oh, a piaciri miu sta vota sintenni! Quantu videmu di rimettiri addritta chiddu chi sti poveri vilinusi hannu sdirrubbatu!
ROSA
(Rientra premurosa) A mia chiamastivu?
VANNI
Eccu, vidi! Tu sai curriri sulu quannu nun thaju di bisognu! Cu tha chiamatu!
ROSA
Si ju ntisi parrari!
VANNI
Ma cu ccu voi ca parru, mu vo diri!
ROSA
(Rimane perplessa) Nenti, si vidi chi ncuminiciai a perdiri corpa. Allura... vaju?
VANNI
Vai, vai, e ddunati di Peppi.
ROSA
(Esce meravigliata) E puru... mavia parsu di sentiri parrari!
VANNI
Puuredda, raggiuni havi! Ma ci pozzu diri chi parrava cu lEternu Patri? Ci pozzu diri chi gi havi na pocu di tempu ca ci parru? (Alza la testa verso lalto come a voler parlare ancora al Supremo) Armenu mi sintissivu! (Si abbasseranno le luci e si sentiranno tuoni, e si vedranno saette. Ha grande paura e cercher di coprirsi il volto col braccio; mentre si sentir la voce di Dio, come se venisse dellaldil).
VOCE DI DIO
Vanni! Vaaanni! Perch mi hai chiamato? Cosa vuoi? Parla!
VANNI
Oh, oh! Nun ca un scherzu di quarchidunu?
VOCE DI DIO
(Di nuovo lampi e tuoni) Vuoi che continuo? Ora, dimmi, e non avere timore!
VANNI
Vulissi a quarchidunu chi mi stassi a latu, pi quantu nun mi pigghiassiru cchi pi fissa, sti tinti vilinusi.! No viditi chi puru lomini chi mi travagghianu a terra, mi sucanu lu sangu?
VOCE DI DIO
Anche tu, hai grossi difetti!
VANNI
Difetti? Ma quali! (Tuoni e lampi. Vanni ha paura e si copre ancora la faccia con il braccio) E si, si nun vi ncazzati! Certu puru iu haju quarchi difitteddu (lampi e tuoni). Va beni, va beni, u capivu! ...Vuliti diri un difitteddu cchi grossu! E va beni. Per ju... nun haju cchi a me mugghieri; nun ci vidu; e poi vui... c bisognu chi vu ricordu, massemblastivu un figghiu cu tanti difetti! Datimi armenu a unu a latu quantu ju pozzu capiri, sapiri chiddu ca mi sta succidennu.
VOCE DI DIO
E va bene, sarai accontentato; ma... ricordati! La tua vita non avr pi lunga durata, ritornerai indietro con quello che a breve ti sar compagno. Nessuno saccorger di lui; e sarai solo tu a sentirlo. A preeesto! (Ancora tuoni e fulmini; mentre un Angelo, Serafino, vestito tutto di bianco apparir da una nube di fumo, e, s possibile, un fascio di luce sopra).
SERAFINO
Eccomi qua, Vanni! Io star al tuo fianco e ti dir tutto ci che tu non sai e non vedi.
VANNI
E chi fu, un lampu! Ma... sicuru chi sugnu vigghianti e nun mi staju nsunnannu!
SERAFINO
Mentre star con te non dovrai pi avere di questi dubbi. Chiedimi, ed io esaudir. Intanto, attento che arriva Rosa e subito dopo tuo figlio Germano.
VANNI
Rosa! E tu comu fa a sapiri di Rosa e di me figghiu Germanu? (Entra Rosa e osserva stupita).
SERAFINO
Che , incominciamo? Sono un angelo!
VANNI
Ah, gi, si un ancilu, mi lhavia scurdatu!
ROSA
(Langelo non lo vedr e nemmeno lo sentir. Si sbalordisce di Vanni che parla da solo; si strofiner gli occhi pensando che stesse dormendo). Patruni Vanni, chi dici, nveci di Peppi, vaju mi ci chiamu u dutturi?
VANNI
U dutturi! Oh, quantu si babba! No sintisti chi ti chiamavu ancilu? Tu, si un ancilu! (Quasi tra se) E menu mali chi ora ci si tu, Serafinu! (Rosa rimane meravigliata, mentre Vanni cerca di correggersi). Oh, Serafinu! Dissi Serafinu? Ma cu stu Serafinu? Rosa, tu, u canusci? (La chiama quasi in confidenza) Senti na cosa, Rosa, ma tu nenti vidi cca gghintra? Chi sacciu... umbra di... figuri strani? O...
ROSA
Certu chi vidu cosi strani! E siti vui, patruni Vanni; ma caviti? Vi sintiti bonu?
VANNI
Dora n poi sicuru chi mhaju a sentiri megghiu; comu si fussi rinatu!
ROSA
(Stupita, si fa il segno della croce) Santa Rita, Maria Vergini! Voli chi ci fazzu un pocu dacqua cu addauru?
VANNI
Va faccilla a to soru lacqua cu addauru! Rosa, nun chi maffari pi davvero nesciri pazzu? Cerca di cuntrullariti e nun cuminciari a dari i nummari. Va vidi, va vidi si passa Peppi, cchi tostu.
ROSA
Gi u vvisavu, e mi dissi chi ora veni. Ah, vidissi chi rriv... Germanu. Allura... sicuru... chi pozzu andari?
VANNI
E cuntinua, oh!
ROSA
Allura... vaju...? (Si avvia e poi si ferma un po a guardare Vanni).
VANNI
Ancora!(Pensando che fosse gi andata via, riparla con Serafino) Vidi, vidi chi convinta, puuredda, chi gi ju perdu corpa?
SERAFINU
Guarda che Rosa ancora qui che ti spia!
VANNI
Rosa, chi spetti chi vegnu ddocu e ti dugnu un corpu di bastoni? Chi fa, mi controlli?
ROSA
Ma quannu! Ju... stava, stava niscennu, si!
VANNI
Ora senti chi fai... sai ballari?
SERAFINO
Devo ricordartelo ogni volta che sono un angelo? Certo, sar un ballo diverso quello che facciamo lass, ma... (Rosa si rimette a spiare, e, sentendolo parlare da solo, si fa il segno della croce preoccupata).
VANNI
E nenti ci fa, mi servi sulu pi sgranchirimi li jammi! Allura, chi dici?
SERAFINO
Certo, perch no! Su, alzati e balliamo (si sentir una musica gregoriana. E Vanni accompagnato da Serafino balla. Rosa rimane impietrita e sviene. Vanni sente quel rumore e si fa accompagnare a sedersi di corsa. Serafino far, mentre ci sono altri, ci che pi gli congeniale; che so soffiare sulla faccia di qualcuno... toccarlo...).
PEPPI
(Entra Peppi vestito da lavoro, e saccorge di Rosa a terra) Ih, e comu finiu? Chista puru n terra dormi? Donna Rosa, donna Rosa! E chi sonnu nchinu! E chi fu nun durmiu sta notti? Donna Rosa!
ROSA
(Rinvenendo) Bedda matri, unni sugnu?
PEPPI
Nun facemu chi divint... sunnambula?
ROSA
(Molto confusa) Oh, Peppi, gi cca siti?
PEPPI
E certu! No viditi?
ROSA
E... patruni Vanni? Patruni Vanni, ancora... balla?
PEPPI
(Non capisce) Balla? (Meravigliato) Ma si dda, ssittatu fermu comu na statua!
ROSA
(Sbalordita) Ballava! Ballava vi dicu!
PEPPI
(Meravigliato) O megghiu jamu! (Ironico, pensando che cominciasse a dare numeri...) E... chi ballu, chi ballu faca?
ROSA
A diri a virit nun lu capivu bonu chi ballu! Era na musica strana; per mi parsi... un lisciu!
PEPPI
(Ironico) Ah, un lisciu! Nun chi u facistivu vui un... lisciu, e cadistivu battennu a testa? E macari vi nsunnastivu di vidiri a patruni Vanni ballari?
ROSA
(Frastornata) Cos... diciti?
PEPPI
Ju dicu di si! Scusati comu fa a ballari patruni Vanni, si non vidi unni metti peri?
ROSA
Forsi... forsi aviti raggiuni.
PEPPI
Ci pinsastivu chi tostu a ddu discursu ca vi dissi lautru jeri?
ROSA
Ancora, Peppi? Non viditi chi dugnu adenzia a patruni Vanni?
PEPPI
E ju, ju un nnhaju bisognu adenzia? E poi, dicu... mu vuliti dari stu binittu tu! Comu ju vi dumannu du spusarimi...
ROSA
Lassatimi stari, nun mi stunati, chi per ora nun haju nuddu pinseri a vui! (Esce).
PEPPI
(Vanni tossisce per attirare a se lattezione dei due. E Peppi si avvicina a Vanni) A li vostri cumanni, patruni Vanni!
VANNI
Ti salutu Peppi. Ancora assai aviti di zappari a costa mammana? (contrada). A chi puntu siti?
PEPPI
E a chi avemu a essiri, a nenti! Vossia u canusci ddu pruverbiu... du cavaddu senza patruni?
VANNI
U canusciu, si. E pi chissu ti mannavu a chiamari. Tu ha mettiri n pratica chiddu ca mi sfirri un mumentu fa nno ciriveddu; per mi raccumannu, vogghiu chi chiddu ca ti dicu nun lhavi a sapiri nuddu! Tu abbasta chi fa tuttu pi filu e pi signu, ca ju ogni fini simna, sacciu comu rrifriscariti li manu. Quannu pagu a lautri... a tia, ammucciuni, ti dugnu quarchi puntidda di sordi in cchi. ...Pigghialu comu fussi un rigalu... un ovu eccu! Comu si ti dassi un uviceddu!
PEPPI
E... mi dicissi, chaju a fari?
VANNI
Duranti u jornu, mannu Rosa allantu unni vuiavutri zzappati, cu a scusa di purtarivi u bummulu cu lacqua; comu idda dici: a tia di lovu! E allura tu, ca si misu a capufila, e... sapennu u discursu, ncuminci a zappari di gran lena, cos lavutri ti vennu pi dappressu! Capisti ora? E... cu nun rinesci a veniriti pi dappressu, voli diri chi si sta a casa a rattarisi a panza.
SERAFINO
Vanni, oh Vanni!
VANNI
Zittuti, ora! Chi cu tia parru dopu. (Peppi sbalordisce e si guarda attorno).
PEPPI
Patruni Vanni, ju nun haju aprutu pi nenti bucca! Ma... cu mia parravavu?
VANNI
No, cu me sor parrava!
PEPPI
(Non capisce) E allura, che fari, si avemu a parrari doppu, mi... nni vaju?
VANNI
(Meravigliato) Ti nni vai? Unni? E allura picch ti fici chiamari?
PEPPI
(Pi confuso che persuaso) Minchiuna! Un nni staju capennu nenti!
VANNI
Chi c di capiri, Peppi? Non tu dissi chiddu cha fari? Voi chi tu spiegu ancora?
PEPPI
Comu dici vossa, patruni Vanni. Ma... sicuru chi nuddu sadduna di stu discursu... di lovu?
VANNI
E cu voi chi si nnhavi a ddunari, si semu sulu ju e tu a sapillu!
PEPPI
E... Rosa? Chi veni a banda di lovu?
VANNI
Ma, Rosa, tu u sai..., comu si fussi ju a veniri.
PEPPI
E allura vossia po stari cu a manu a mascidda! Havi avutri cumanni?
VANNI
Sulu chissu.
PEPPI
Salutamu, patruni Vanni. (Si avvia).
VANNI
(Lo richiama ricordandogli quanto detto) Peppi, mi raccumannu, comu senti...
PEPPI
A tia di lovu! Pigghiu e partu a zappari di gran lena. E ora, mi vennu pi dappressu! A menzura, lomini shannu a ghittari tutti ntera comu li pira!
VANNI
Eccu, bravu!
PEPPI
A li vostri cumanni. (Esce).
SERAFINO
Sai che sei un grosso filibustiere? Come dite voi, qui sotto? Figghiu di buttana! E meno male che sei cieco! Da vedente avrei voluto conoscerti! Certo che non bello trattare il prossimo in questo modo!
VANNI
Serafinu, oh, Serafinu! U me prossimu, ju sugnu! A iddi non ci pari mali, sapennu ca ju nun vju e nun li pozzu mancu cuntrullari, a nun fari cchi nenti?
SERAFINO
Beh, avresti potuto agire diversamente!
VANNI
Serafinu, vidi chi ancora nenti haju fattu; u bellu ancora havi di veniri! Spetta, spetta a parrari. (Chiama Rosa) Rosa, Rosa! Attrovacci quannu veni chistautra, ora!
ROSA
Cumannassi.
VANNI
Curri, fammi veniri a Bartulu, si ancora ddocu.
ROSA
(Meravigliata) Ma chi havi sta matina? I va cunfissanu a unu a unu?
VANNI
Quasi, quasi. Ora, curri, e nun ti fari addunari di Peppi; chi dopu haju di parrari cu tia, puru.
SERAFINO
(Meravigliato) Non dirmi che...
VANNI
Tu zittuti!
ROSA
(Non capisce) E cu parra!
VANNI
Cu parra... di chi?
ROSA
Vossia mi dissi zittuti!
VANNI
A tia? A tia ti dissi zittuti?
ROSA
Ura ! Ura di nummari ! Io vaju.
VANNI
Si, si, curri, prima chi Bartulu si nni va. (Sta per uscire).
VANNI
Ora veni u bellu!
ROSA
Veramenti, Bartulu... propriu bellu nun ! Ah, gi, chi dicu? Vossia nun vidi nenti!
VANNI
Ancora cca si? Senti, ma nun dicisti chi rriv me figghiu?
ROSA
Rriv, rriv si! Stava pusannu i mmarazzi chi purt du colleggiu. Vaju a vidir pi Bartulu. (Esce).
GERMANU
(Si sente cantare fuori Germano, e, siccome un po scemo, canta alla sanfras una canzone a soggetto). Oh, p! (patri) Ti (chi) , comu tta? (Sta). U viri chi tugnu cca!
VANNI
Ncuminciamu cu stavutru! Ca comu ti vju, cu nasu?
GERMANU
Cu natu? Ah ti mitiru locchi nto natu?
SERAFINO
Sai che il... (guardando in alto) Grande Padre, non mha detto niente di questo tuo figlio... cos...
VANNI
Ah, tu eri convintu chi a cruci a purtava sulu Iddu! Io nnhaju tanti chi pi purtalli ci vulissiru na curdata di carretti!
GERMANU
P, te fai, palli (parli) ton (con) me? (Lo saluta) Ttao, ttao! (ciao). Ho vitto a Lutietta... tu lo tai, te Lutieeta il mio amore e tti (ci) dobbiamo ppotare! Dite... (dice) quetto mio amore, (Lucietta) te (che) ora tta (sta) venendo di cotta (corsa) di cotta.
VANNI
(Gi confuso per il modo di parlare che ha Germano) Vadda, zittu, zittu! Chi mancu ha rrivatu e u ciriveddu gi mi sguazzara tuttu! Ssettati, ssettati ddocu chi ora pianu pianu mi cunti cha fattu. Masciuc a vucca, a sintiriti!
SERAFINO
(Alza un bicchiere con lacqua chera li sul tavolo e glielo porge a Vanni; mentre Germanu dalla paura scappa sotto il tavolo). Su, bevi!
GERMANU
(Affaccia la testa da sotto il tavolo e guarda quanto accade) Minta (minchia), oh! E ti ?
VANNI
(U grosso sospiro di saziet) Ah! Mi vinni u cori! Grazii. (Serafino riposa il bicchiere. Germano esce pian piano e guardingo da sotto il tavolo).
GERMANU
Grattii... (grazii) a tu? E che ti tono magie ora in quetta (questa) cata? (casa). Allora te io fatetti (si siede) cot, e ditetti (dicessi)... mattiuc a vucca, a tentiri! Mi arriva lacqua pure a me in bocca? Per lui non ti (ci) vede! E pe quetto, fotte... (forse). E allora chiudo locchi, e fatto finta che non ti vedo pure io! Appetta, appetta te vediamo. (Si mette come suo padre, chiude gli occhi e ripete la frase) Minta, mi ttiucata la bocca! (Niente. Riapre gli occhi) E ti ! (Ripete con tono un po adirato) Oh, mi ttiucata la bocca! (Serafino prende quel po dacqua chera rimasta nel bicchiere e gliela butta di sopra. Germano ha un sussulto come se stesse per annegare) Ajutu, ajutu, tto (sto) annegando! Affoto (affogo), affoto! (Scappa verso fuori gridando).
VANNI
Chi , chi successi, Serafinu?
SERAFINO
No niente; Germano corso via dicendo che doveva farsi la foto!
VANNI
A foto! E picch?
ROSA
Patruni Vanni, chi successi? E possibili chi a oj nun putiri finiri di farimi li sirvizza? Com chi Germanuzzu tuttu bagnatu? Nun chi ca ddintra... chiovi? Anchi siddu un mumentu fa mhavia parsu di sentiri trunari!
VANNI
Rosa, oh Rosa! Tu veni cu certi nuvit! Ma di soccu sta parrannu?
ROSA
Havi na matinata chi nta sta casa succedinu cosi troppu strani! Ma, avemu a vidiri unni amu a ghiri a parari! Ju sugnu dda bbanna. (Esce).
VANNI
Serafinu, ma chi stu discursu di lacqua? Nun chi tu ti ci mbagni u panuzzu?
SERAFINO
U pa... chi? (Sente arrivare qualcuno) Ah, guarda che sta arrivando Bartolo.
BARTULU
E pirmissu, pirmissu, patruni Vanni!
VANNI
Trasi, trasi Bartulu, e settati chi taju a parrari.
BARTULU
(Prende la sedia, ma... come va per sedersi Serafino gliela sposta, e fa una grandissima caduta) Corpu di sangu! E chi hannu i peri, i seggi? (Riprende la sedia, va per sedersi, ed essa torna a muoversi). A oj appimi troppu cauddu, patruni Vanni! E u suli sicuramenti fa brutti scherzi; megghiu stari ad dritta! (Serafino lo soffia un po, e Bartolo soddisfatto) Ma u sapi chi cca gghjntra si sta beddi frischi! Allura, comu andamu, patruni Vanni?
VANNI
(Alludendo alla stitichezza) Ne moddu, e ne duru! Comu voi chi haju andari jittatu cca senza putirmi moviri? A chi semu nna vigna? Assai aviti ancora pi finiri?
BARTULU
Assai? Comu assai! Ncuminciamu ora!
VANNI
U sai chi ti dicu, chi haju na strana mprissioni che canciari squatra di operai.
BARTULU
No, patruni Vanni, chi dici? E nuiautri unni jemu a travagghiari cu sta crisi chi c?
VANNI
A veru crisi ju lhaju cu vuiavutri, chi nun vuliti fari cchi nenti!
BARTULU
A mia, sti cosi? Ju, u me mu fazzu, e bonu puru!
VANNI
U sacciu; e r pi chissu chi ti mannavu a chiamari. Stamattina mi sfirriau ntesta na bedda pinsta, e vulissi chi tu mi dassi na manu.
BARTULU
Parrassi! Vossia u sapi chi ci haju tantu di rispettu.
VANNI
E allura senti; per vogghiu ca nuddu havi a sapiri quantu ti staju dicennu, si no...
BARTULU
A mia dici sti cosi?
VANNI
E ju, poi a fini simana, a ura di pagari a simanta... a tia, ammucciuni di lautri, sacciu comu bagnariti li manu; pigghialu comu rrialu, si propriu cos, rrialu! Comu si ti stassi rrialannu un ovu. E... mi raccumannu, nuddu, dicu nuddu, havi a sapiri nenti di stu discursu!
BARTULU
Arreri mu dici? E non lu sapi vossia cu sugnu ju? Nni stamu canuscennu ora? Havi du tempi di quannu travagghiava cca puru me patri, chi nni canuscemu! Non haju crisciutu cca! E ju u ringraziu tantu pi avirimi datu comu putiri campari. Mi dicissi chi haju a fari.
SERAFINO
Vanni, lascia perdere! Non dirglielo!
VANNI
Tu zittuti, e fatti i fatti to!
BARTULU
(Meravigliato, si gira attorno a guardare) E... allura tornu... nautra vota?
VANNI
Picch ora chi ha, chi fari?
BARTULU
Ju, no!
VANNI
Dicivi di turnari nautra vota.
BARTULU
(Sempre pi confuso) Nenti, nenti... forsi... u suli di oggi fu.
VANNI
Allura, sentimi bonu. Tu, quannu rrivati allantu pi zappari, ti metti u lurtimu da fila; ju mannu a Rosa cu a scusa...
SERAFINO
Du bummulu...
VANNI
Eccu si, vidi chi gi ncuminci a capiri?
BARTULU
(Sempre meravigliato) ...Ncumiciu a capiri... nzoccu? Ju nun haju caputu propri unenti!
VANNI
Non dcisti u bummulu?
BARTULU
Patruni Vanni, ju nun haju japrutu mancu a bucca!
VANNI
Allura fu Serafinu!
BARTULU
(Meravigliato) Serafinu! (Guarda in giro) E cu stavutru? (Confuso) Forsi megghiu mi va curcu ora, e di cursa puru! Sintissi, mi stava cuntannu di Rosa e chi havi di veniri allantu unni travagghiamu...
VANNI
Ah, eccu, si. Ti stava dicennu chi ju mannu a Rosa cu a scusa di purtari u bummulu cu lacqua frisca, e non appena arriva, idda dici: A tia di lovu! E allura, tu chi fa, sintennu ovu? Pigghi e ncuminci a zappari di gran lena, ma... zappari di rumpiriti li rini! Na vota chi tu zappi di cursa, tutta a fila havi a zappari di cursa, pi nu farisi passari! E cu si jetta nterra pi mortu, voli diri chi si sta a casa a rattarisi a panza! Capisti, ora?
BARTULU
Mo sapi chi na bedda pinsta! Ora i fazzu curri chi vossia mancu su mmaggina!
VANNI
Oh, mi raccumanu! Panza ferma!
BARTULU
Lassassi fari a mia! Havi avutri cumanni?
VANNI
Sulu chissu havia di diriti.
BARTULU
Sempri a li vostri cumanni, Patruni Vanni! Sabbenedica! (Esce).
SERAFINO
Quindi... vediamo di capire bene: Peppi, che a capo fila, deve zappare di gran lena perch tutti gli vadano dietro; mentre Bartolo che lultimo della fila, deve zappare anchegli con gran foga, affinch quelli che gli sono davanti non si faranno raggiungere? Altro che catena di montaggio! Rischieranno tutti di lasciargli le penne! Attento che sta arrivando Germano!
GERMANU
P, u ta, mi jivu a tucari (sciucari) tuttu!
VANNI
(Che aveva capito sucari) Veru, veru, u pap? E chi cosa, chi cosa ti jisti a sucari lovu?
GERMANU
(Meravigliato) Te (se), a jaddina! Ma chi capitti? Tucari! Tu-ca-ri!
VANNI
(Non capisce e cerca di accontentarlo) Ah, ora capivu! Ora senti chi fa, ssettati cca...
GERMANU
(Fa un gestaccio) T! Accutt mi fattu (fazzu) arreri u bagnu! (Serafino alza la bottiglia che cera sul tavolo e Germano ha paura, vedendo la bottiglia che si muove sospesa in aria). No, no! Un mi bagnari! Vidi chi ti dugnu na ntaccata di battutati, ah! (Si era coperto gli occhi per paura, e Serafino gli era girato dietro. Riapre gli occhi). E ti ? Minta ti tei cacato! (Serafino, sempre da dietro fa comparire la bottiglia da dietro le spalle di Germano, e gliela svuota sulla testa). Ajutu, ajutu? (Scappa di corsa come prima) Affoto! Affoto! Me ne ccappo in America, me ne ccappo!
VANNI
Ma chi ssu sti vuci ogni cincu minuti?
SERAFINO
Non stare a preoccuparti. Germano ha guardato la foto, e siccome non gli venuta bene, andato a rifarsela.
VANNI
E picch havi sta primura di farisi a fotografa?
SERAFINO
Forse deve fare il passaporto.
VANNI
Ah, pi chissu gridava: America, America?
SERAFINO
Credo proprio di si! Sta arrivando Rosa, ed molto adirata!
VANNI
E tu lassa chi trasi chi a fazzu carmari ju, a fazzu carmari!
ROSA
Si po sapiri, quannu havi a finiri sta camurra da fotu? E poi, comu fa a bagnarisi ogni cincu minuti?
VANNI
A mia dumanni? Senti, cchiuttosto; chi stu discursu dAmerica? U vidi si Germanu parti, ju ma pigghiu cu tia!
ROSA
Patruni Vanni! Lassamu perdiri u fattu di partiri, chi gi chiddu (facendo il gesto di pazza) bellu e partutu! Ma... (Sapendo che Vanni non possa vedere, cerca di aggiustarsi le calze alzando la gonna) chi stu discursu dAmerica?
SERAFINO
Vanni, guarda che Rosa alza la gonna pi del dovuto.
VANNI
Ntantu ncumincia cu calarati a vesta! Chi , ura di fari u spogliarellu? (Rosa rimane impietrita a fissarlo).
SERAFINO
Guarda che ti sta fissando.
VANNI
Chi ha di guardarimi cos?
ROSA
(Sviene) Oh, no!
SERAFINO
Sta arrivando arriva Peppi.
PEPPI
(Entrando vede Rosa a terra e resta bloccato) Arreri! Allura chista a notti nun dormi propriu! Rosa, Rosa! Arrispunni? Patruni Vanni, patruni Vanni!
VANNI
Peppi, tu!
PEPPI
Nenti, finemu di lavarinni e havia passatu pi salutallu. E chi ci fa n terra Rosa?
VANNI
Sulu pi chissu; nun chi Bartulu...
PEPPI
Bartulu? E chi ci trasi Bartulu cu Rosa jittata nterra?
VANNI
Siccomu antura vinni Bartulu...
PEPPI
E si... accapigghi... cu Rosa?
VANNI
Veramenti... un lu sacciu; tu u sai... nun ci vju. E siccome tu a Rosa ci vo... sempri... beni... Senti, nun haju propriu chi diriti; picch, Bartulu e Rosa...
PEPPI
(Che ha frainteso) E chi nni sacciu. Dumani, allantu si nni parra, cu Bartulu! E zappari cos tantu chi ce fari nesciri locchi di fora! (si avvicina a Rosa) E ju chi ancora a spittari chi Rosa mi dava a nutizia! E certu chi nun havi pinsri a mia! (Esce adirato) Salutami, patruni Vanni!
VANNI
Salutamu, salutamu. Dumani, a vidiri chi guerra!
SERAFINO
Che casa movimentata! Ma... c sempre questo ritmo qui da te? E che telenovele!
VANNI
U sai chi di quannu rrivasti tu, mi staju divirtennu tantissimu?
SERAFINO
Cos, dici? Ne arriva un altro! E ancora Bartolo, ed pure molto, ma molto adirato.
PEPPI
Sintemu chi voli, puru iddu!
BARTULU
(Saccorge di Rosa a terra e la guarda meravigliata) E chi , chista n terra dormi? Salutami, patruni Vanni!
VANNI
Salutamu, salutamu! Chi c Bartulu?
BARTULU
C ca finemu di darinni tutti na lavata, e pass Peppi... cu na facci! E mi fici puru na mala talita; chi voli diri? Nun chi... capu quarchi cosa? E...
VANNI
Ma quannu! Avia Finiu di lavarisi puru iddu, e prima di jirisinni o paisi pass a salutarimi; comu sta facennu ora tu. Ma... dimmi na cosa, nun chi tu e Rosa... comu si dici? Aviti n cumuni... nzumma u capisti!
BARTULU
Ah, ora capisciu! Siccomu un mumentu fa mi vinni a chiamari Rosa allantu, iddu pins ca ju e Rosa... Lassa chi dumani ncuminciamu a zappari! Le fari zappari cos tantu ca i brazza, avanti chi sira, nun hannu aviri mancu a forza cchi di lavarisi a facci! Salutami, patruni Vanni!
SERAFINO
Sai che quasi comincio a dubitare dei proverbi? Ce n uno che dice: Tra i due litiganti, il terzo gode, e tra Peppi e Bartolo, il terzo, sono gli uomini della ciurma... dubito che dora in poi possano godere tanto. Di una cosa son certo, che domani, prima che sera, (si sta alzando Rosa) gli uomini saranno buttati per terra come sacchi di patate, da sembrare morti dalmeno centanni. (Rosa si era finita dalzare, e guarda Vanni stupita nel sentirlo parlare da solo).
VANNI
(Fa il verso che Rosa dovr fare lindomani) A tia di lovu! (Risata generale).
ROSA
Oh no! Ju cca i pinni ci ppizzu! (Scappa gridando aiuto) Ajutu! Ajutu! I spirdi, i spirdi! Aiutatimi!
Fine Primo Atto
Secondo Atto
(Scena come prima)
ROSA
(Seduta a rammendare; Vanni sempre seduto sulla stessa sedia). Certu, patruni Vanni, ca dda pinsta, fu na truvata di chidda unica! Mancu e lavori forzati fannu tuttu stu gran travagghiu! Avissi avvidiri! Cu passa da vigna, si ferma a guardari. Machini, parinu machini! Quarcunu cummenta dicennu chi un tratturi modernu, chiddu ca fannu sti omini, nun lu po fari mai o munnu! E cu stu cauddu, u purbirazzu jazza chi pari na negghia tirrna! Non si vidinu propriu! Sulu li rimura si sentinu, li rumura di zappuna chi nchiananu e scinninu.
VANNI
Allura signu ca stannu finennu?
ROSA
Stannu finennu? Ricuminciaru daccapu! Peppi e Bartulu nsistinu chi lhannu a ripassari tuttu u tirrenu. Lavissi a vidiri, un tirrenu chi pari na rasta!
SERAFINO
E bravo a Vanni! Ora, appena saliremo l sopra e lho racconter agli altri, ti voglio, non ci creder nessuno!
VANNI
Senti, ma tu autri (Rosa lo guarda sbalordita) chiffari nun nnhai?
ROSA
E che fari, patruni Vanni? Nun le cusiri i robbi? O voli jiri vistutu sfardatu?
VANNI
Chi centranu i robbi sfardati, cu discursu di Serafinu?
ROSA
Nun ncuminciamu ancora cu stu Sirafinu! E chi , na fissazioni ddivint! Sirafinu di cca, Sirafinu di dda! Mancu a so figghiu Germanu, chiama cos spissu! Sicuramenti vossia si lappi a nsunnari a notti a sta camurra di Sirafinu, e nni pigghi na malata! A sintiricci diri na vota: oh, Rosa, quantu si massara! Quantu si... brava! No! Sirafinu e Sirafinu!
VANNI
E avanti, Rosa; babbasuna ca si...
ROSA
Eccu, sulu pi chissu mi chiama! O pi dirimi chi sugnu babbasuna, o chi mi chiama jittannumi vuci comu si fussi nanimalu!
VANNI
E avanti veni cca. Settiti o me latu, e cuntami di soccu voi rrialtu pa festa du Crucifissu.
ROSA
(Commossa) Ju nun vogghiu rrialatu nenti; mi basta sulu chi vossia mi trattassi di nautra manera, cu modi cchi garbati, signurili; ju na fimmina sugnu, na fimmina chi a vossia ci ha vulutu sempri beni, specie di poi chi a signura Emilia si nni cchian n celu... (si fa il segno della croce) paci allarmuzza so. (Quasi piangendo) Na brava cristiana era a signura Emilia, e mi vula puru tantu beni...nveci ora...
VANNI
E bonu, bonu, si nno puru a mia fa cummoviri. Avissi a essiri cuntenta chi sta rrivannu u jornu da festa du paisi, e nveci... u sai chi oramai semu e sgocciuli? (Rosa si asciuga le lacrime). E bonu, avanti.
SERAFINO
Anche noi oramai siamo agli sgoccioli, caro Vanni; e sai pure che prima di questa festa tu...
VANNI
Ah, ma stamatna, ti svigghiasti sicuramenti di traversu!
ROSA
(Pensa che Vanni lo abbia detto a lei, perch piangeva) Puru! E bonu, bonu; mi nni staju ennu, si, mi nni staju ennu! U capivu, u capivu chi sugnu na scimunita quannu mi fazzu pigghiari di lacrimi! (Esce, quasi piangendo).
VANNI
(Capisce davere sbagliato) Rosa, Rosa! Veni cca! Unni sta ennu? Ju nun vula diri chissu. U sta vidennu, Serafinu, chiddu ca cumminavu?
SERAFINO
Sta arrivando Lucia, la figlia di Peppi, e credo che abbia problemi grossi, di quanto agitata.
VANNI
E chi voli di mia? Spiramu nveci chi nun si rricogghi me figghiu!
LUCIA
E pirmissu, pirmissu, c nuddu?
VANNI
Trasi, trasi Lucia.
LUCIA
Oh, patruni Vanni! Rosa nun c?
VANNI
Chi c Lucia, chi ssi accuss... scunvolta?
SERAFINO
Mi sa che aspetta un bambino.
LUCIA
Mancu Germanu c?
VANNI
Germanu? E chi centra Germanu, cu picciriddu? Picch tu... veni cca, fatti tuccari. (Le tocca la pancia) Ah, spetti un picciriddu, veru?
LUCIA
(Meravigliata) E vossia... comu fici a sapiri...?
VANNI
Io... ha sapiri chi haju n anciuleddu ca mi cunta unu di tuttu.
LUCIA
Avanti, patruni Vanni, nun schirzati cu sti cosi.
VANNI
Ah, picch tu pensi ca ju... staju schirzannu?
LUCIA
Vu cunt... me patri, allura! Ju ci dissi di nun dirivi nenti!
SERAFINO
Attento Vanni che sta per chiedere la mano di tuo figlio!
VANNI
Nun chi vidisti, Lucia, vinennu cca, a me figghiu Germanu chi scinnia o paisi cu a zita.
LUCIA
(Dispiaciuta) Cu a... zita, dicistivu?
VANNI
E certu, cu a zita; picch Germanu nun po aviri na zita?
SERAFINO
Credo proprio di no!
LUCIA
Io pinsva... siddu vossia...
VANNI
Io... chi? (Lucia abbassa lo sguardo) Senti, di cu ssu picciriddu chi hai nna pansa?
SERAFINO
Sai di chi? Di padre Luigi!
VANNI
(Meravigliato) Minchiuni! Ora ci voli!
LUCIA
(Meravigliat, pensando che Vanni avesse parlato con lei) Cu mia parr?
VANNI
No, nenti, dica minchiuni nel senzu... ca mi miravigghiavu chi tu aspettavi un picciriddu! Ti canuscju di nica, e pi mia comu si fussi sempri picciridda. Allura, di cu ?
LUCIA
Io... io mi vriognu a diriccillu!
VANNI
Avutru chi vincita o lottu, un dono di Dio!
LUCIA
Si, propriu cos! Un donu di Diu !
VANNI
Ah, un donu di Diu! Ma i doni di Diu nun sabbannunanu! E allura, tu dicu ju di cu ?
LUCIA
Di patri... Luigi eni.
VANNI
Beddu patri! Un patri nun abbannuna i so figghi! E... senti, nautra cosa, ju, ju... chi ci trasu unni stu mbrogghiu?
ROSA
(Entra preoccupata) Mhavi a scusari, patruni Vanni, nun lu ntisi propriu chi rriv Lucia.
VANNI
Senti, senti bonu stu discursu, tu!
ROSA
(Saccorge di Lucia ch gravida) Ma tu... sinu allautru jornu, non eri cos! E comu senza mancu essiri zita?
VANNI
Eh, chistu un miraculu fu, un donu di Diu!
ROSA
Puru! Allura figghiu di patri... No!
VANNI
Rosa, ma chi voi diri? Nun chi unni stu paisi... patri Luigi... E ci sunnu assai doni di Diu, nzumma?
ROSA
Io, nenti haju dittu, patruni Vanni! Sulu pi sintutu diri.
VANNI
(Ripassando quanto aveva detto Rosa) A missa lautru jornu... u parrinu dissi... I piccididdi su doni di Diu. E certu! Chi po ddiri, stu... servu di Diu? Serafinu, oh Serafinu! Vidi ddocu unni chi munnu vivemu?
ROSA
(Tra se) Nenti, po essiri chi stu Sirafinu un modu di diri, pi sfuarisi!
LUCIA
Allura nun c... Girmanu?
VANNI
E puru chi cera Girmanu, chi havii di diricci a me figghiu?
LUCIA
(Esce piangendo) Io... Nenti, nenti!
ROSA
(Meravigliata) Chi forsi avissi vulutu chi Germanu...
VANNI
Divintassi so maritu e patri di ssu... donu di Diu!
SERAFINO
Attento Vanni, a scherzare con queste cose!
ROSA
Per, a vuliricci pinsari bonu, nun chi fussi mali, si Germanu...
VANNI
E certu! Sulu sulu chi... senza mancu fari sforzi, avissi puru un figghiu bellu e prontu!
ROSA
Nun sulu, e forsi, forsi, avissi macari la cirtizza chi nun ...
VANNI
Nautra vincita o lottu! Chi nni pensi tu?
SERAFINO
Io annuncerei che sarebbe una bella cosa crescere i bambini.
VANNI
E certu! Tu oramai si praticu annunciari! A criscilli tavissi a mpratichiri!
ROSA
U sapi chi fazzu, vistu chi vossia ... (ironica) ncumagnia, ju rrivu unni lortu. (Esce).
VANNI
Senti, Serafinu, mi ccumpagni chi jiri mbagnu?
SERAFINO
Su, andiamo (escono).
ROSA
(Rientra parlando con Peppi) Si po sapiri chi stu discursu di mia e di Bartulu? Ma chi ci sfirri nto ciriveddu? Cu ci porta di mmiscarimi cu Bartulu? Chi chiddu havi macari a mugghieri! (Saccorge di Vanni che manca e si preoccupa) E unni , unni patruni Vanni?
PEPPI
Gna veru ! E unni si nni ju, chi mancu vidi?
ROSA
Spittati, spittati cca vui, chi vaju su ttrovu (esce).
SERAFINO
(Ritorna con Vanni) C qui, seduto, Peppi.
VANNI
(In poesia) Ntisi, visti, e seppi; sentu ciavuru di Peppi.
PEPPI
Oh, patruni Vanni! Sulu? E comu? E... mu dici comu fici a capiri chi cera ju, cca? (Gli va incontro e lo aiuta a sedere).
VANNI
E comu fici! Si ti dicu chi haju pi amicu nancilu, non ci cridi!
PEPPI
Sempri schirzusu vossia, ah!
VANNI
Eccu cca, chi ti dica!
ROSA
Patruni Vanni! Mi fici pigghiari un motu! Sulu non havi a jiri a nudda banna. Spittassi, chi pigghiu ru cosi chi cugghivu unn lortu, ru primizzii (esce).
VANNI
Allura Peppi, comu procedinu i travagghi?
PEPPI
Si sapissivu! Lomini dicinu chi comu finisci a vinnigna, di travagghiari unni vossia, no nni vonnu sentiri cchi mancu lu ciavuru! (Rientra Rosa con delle fragole, le posa sul tavolo e riesce).
SERAFINO
(Va a prendere le fragole e glieli porta a Vanni) Tieni, mangiale tutte, e di corsa! (Una gliela va a passare sul muso a Peppi che guarda immobile la fragola muoversi e si strofina gli occhi pensando fosse un sogno).
PEPPI
(Meravigliato) E chi fu? Zanzara nun potti essiri chi era rossa e puru russa.
ROSA
(Rientra con un tovagliolo di stoffa). Mhavia scurdatu di pigghiari na sarvietta... (Pensando che se le fosse mangiate Peppi, lo va a guardare, meravigliata, in faccia). Ah ma allura veru diciti! Non vi nni pari mali? Comu, havi tantu ca i viju crisciri sti ru frauli, e vui... mancu una ci nni desi a ddu cristianu? Vossa Tegna, ora (gli da il tovagliolo), servi chi si stuja puru u mussu! (Rosa esce a prenderne altre due).
PEPPI
No, no! Ju nun ci nni mettu cchi peri unni sta casa! Patruni Vanni chi camina sulu, frauli chi volanu...!
VANNI
Chi havi Peppi? Frauli chi volanu? Ma chi dici? (Si sentir cantare a Germano la solita canzone).
GERMANU
Oh, tio (zio) Peppe! Unni , unni Luta?
PEPPI
Germanu, Germanuzzu, dimmi na cosa, ma tu a vo beni a Luca?
GERMANU
Attai, attai! Anti, attaittimu! Te ne voletti tantittimo!
VANNI
Tirit tirit tirit; tirit, tirit, tirit! Oh, mi sciuc a bucca!
GERMANU
(Ricordandosi dellacqua) Minta! E ora?
PEPPI
Ora... chi?
GERMANU
Tenti, tu tai nuotare?
PEPPI
(Meravigliato) Chi cosa? (Serafino ha finito di dare lacqua a Vanni; ne rimane, come al solito, un po e gliela butta in faccia a Germano che, sapendolo, si abbassa e prende in pieno e in faccia Peppi). Puru! (Entra Rosa posando ancora le fragole sul tavolo. Serafino le prende e, come prima, gliele da a Vanni che le mangia in un boccone; mentre Peppi sviene e Germanu scappa sotto il tavolo vedendo le fragole volare. Rientra Rosa).
ROSA
Videmu si sta vo... Ih, e unni su? (Va per chiamare Peppi, ma...) Zu Peppi, nun chi... (non lovede) e unn? (Lo vede a terra e corre a soccorrerlo, mentre saccorge di Germano sotto il tavolo) E tu chi fa sutta o tavulu? Nun chi ti futtisti i frauli e ti mmucciasti sutta u tavulu? Nesci!
GERMANU
(Fa un gestaccio) T! Ti (ci) tono le cote (indicando in alto) che volano!
ROSA
Haju a mprissioni chi nni sta casa avemu a pricurari na bedda bombola dossigginu! C un cala e ghisa! Z Peppi, oh z Peppi! Sicuramenti i fraguli ci appinu a fari acitu! Nesci fora tu navutru! E tu avissi a crisciri i picciriddi?
GERMANU
Chi cota?
PEPPI
(Rinvenendo) Bedda matri! Unni sugnu?
SERAFINO
Sta arrivando Pietro.
VANNI
Rosa, vaddunati chi sta trasennu Petru.
ROSA
Comu! E ju... ju nun sentu nenti?
VANNI
Si vidi chi haj bisognu di cuntrullariti aricchi.
PETRU
E pirmissu? E pirmissu, signura Rosa?
ROSA
(Meravigliata) Zu Petru, dicitimi na cosa, ci dicistivu vui a patruni Vanni caviavu di veniri?
PETRU
Ju? No!
VANNI
Petru, oh Petru! Quanthavi chi nun ti fa vidiri!
PETRU
(Vede Peppi) Ah vui puru cca siti? Megghiu!
VANNI
E... a quali santu sta visita?
PETRU
Ju... nun sacciu si Peppi gi ci nni parrau du discursu...
VANNI
Di quali discursu?
PETRU
Capisciu chi a Peppi... sicuramenti, di tantanni ca travagghia unni vossia, ci pari mali a dirivillu; ma ju e lomini dicisimu chi unni vossia non putemu veniri cchi a travagghiari... no picch non nni paga giustu! Ma picch havi na pocu di jorna chi... a sira, mancu u tempu di rrivari a casa, e nnaddrumintamu chi mancu i cannunati nni svigghianu pi manciari! E avogghia chi mugghieri nni chiamanu!
VANNI
E comu mai?
PETRU
Chistu, a diri la virit, ancora nun lamu caputu bonu! Per amu fattu casu a na cosa, chi comi rriva Rosa cu lacqua e chiama dicennu: a tia di lovu! succedi na guerra! Tutti sti ova duranti a jurnta, nni sunnamu puru a notti! Tantu chi a casa unni mia, ova nun si nni mancianu cchi; e pensu puru unni a casa di quarchi avutru! E allura i cosi su dui: o vossia nun manna cchi Rosa a purtari lacqua... e chi megghiu forsi moriri dasiti, o chi ci cumanna a Rosa di non diri nenti, posa lacqua e si nni va.
VANNI
A diri a virit , chi a cosa una sula; e r chidda, chi vuiavutri riturnassivu a travagghiari pi comu faciavu un tempu, quannu ju era puru allantu cu viavutri. Sulu tannu si travagghiava, senza ammazzarisi e senza mancu stari a rattarisi a panza! E... si vuiavutri siti daccordu... e diccillu a lomini, voli diri chi Rosa nun dici cchi nenti, anzi nun veni propriu a purtari lacqua; voli diri chi veni unu di vujavutri a pigghialla.
PETRU
Si, forsi havi raggiuni, veru chi: locchiu du patruni ngrassa u cavaddu, voli diri chi dora n poi lu tinemu sottocchi nui u cavaddu. Salutamu, patruni Vanni, e... spiramu di vidillu corchi ghjornu allantu. (Esce).
ROSA
Allura signu... ca ci vonnu lagghi pu vicinu!
VANNI
Rosa, u capisti u discursu? Voli diri chi di ora n poi servi chi teni cchi compagnia... a mia.
SERAFINO
Sta arrivando Lucia.
VANNI
Ntantu va japri chi c Lucia.
ROSA
E chistu signu ca ju nun ci sentu... (Meravigliata) Cu dicistivu ca sta rrivannu?
VANNI
Lucia.
ROSA
Lucia? E vui... Va beh, va beh, lassamu perdiri! (Tra se) Ma comu fa, dicu ju!
VANNI
Japri, japri, chi un ghiornu di chistu avemu a parrari. (Va ad aprire)
GERMANU
Ju, ci vaju ju a japriri!
LUCIA
Donna Rosa, chi c me patri, forsi?
GERMANU
Lutietta mia! Dove tei ttata? Io ti ho teccato tantittimo!
LUCIA
Oh, Girmanu cca si!
PEPPI
Lucia, chi vinisti a fari?
LUCIA
Vinni pi parrari cu Girmanu! Chi forsi nun ci pozzu mancu parrari?
SERAFINO
Io direi che questo lultimo atto di coraggio. Dovrai dire di si, alla scelta che far tuo figlio; verresti pi tranquillo con me sapendo di aver lasciato tuo figlio in buona compagnia. E poi... lasciamelo dire, un bimbo che nasce ha bisogno di avere attorno a se una famiglia che gli permette di vivere una vita tranquilla. I bimbi, non sono del padre o della madre, ma di chi li vuole veramente bene!
ROSA
(Tutti erano meravigliati nel vedere Vanni guardare sempre fisso in un punto e vederlo in posizione dascolto) Patruni Vanni, patruni Vanni! Chi si senti mali pi casu?
VANNI
U sapiavu vuautri chi: i picciriddi, nun sunnu du patri o da matri, sunnu di cu i voli veramenti beni! (Meravigliato) Oh, nun si finisci mai di mparari!
PEPPI
Patruni Vanni, ma... si senti bonu?
VANNI
Si vaju di diri propriu a virit, nun maju ntisu mai comu a oj!
LUCIA
Ju, si vuj... patruni Vanni, siti daccordu, vulissi dari u nomi o picciriddu chi havi di veniri, e mi piacira si...
VANNI
Figghia, ju nun sacciu chi rispunniri; si Germanu... dici si... Ma tu u sai chi Germanu comu un picciriddu?
LUCIA
Voli diri chi nveci di unu, nni crisciu comu fussiru dui; ju a Girmanu ci nni vogghiu puru di beni.
SERAFINO
Vanni, sta arrivando Bartolo, ed pure... come dite voi... incazzato! Si incazzato!
VANNI
Sintitimi tutti; nisciti e lassatimi sulu cu Bartulu...
TUTTI
(Meravigliati) Bartulu!
VANNI
E chi u coru da parrocchia? Bartulu si! Nisciti, nisciti. Vi dissi! (Escono tutti) Chi dici, Serafinu, ma duni na manu a carmari Bartulu?
SERAFINO
Certo!
BARTULU
E pirmissu? E pirmissu, donna Rosa? (Nessuno risponde ed entra). Trova delle cose per terra: e Vanni che si diverte, accompagnato da Serafino, a saltarle tutte. Resta bloccato. Poi Serafino tira un cesto a Vanni che lo prende e lo rilancia a Serafino). Nun chi ddi pipi rrustuti... mi nchiummaru nno stomacu? (Serafino porta il cesto verso Bartolo che scappa di corsa sotto il tavolo). Ajutu! Ajutu donna Rosa! I spirdi! I spirdi! Ma cu mi porta a veniri cca! Donna Rosa, ajutu! Ajutu! (Sviene ed entra Rosa. Tutto a posto. Persino Vanni tornato a sedere).
ROSA
Chi c, chi successi? Patruni Vanni, chi fu?
VANNI
Di chi cosa?
ROSA
Comu di chi cosa? Bartulu n terra pi mortu! (Va da Bartolo) Z Bartulu, z Bartulu!
BARTULU
(Rivenendo) Unni sugnu? Unni mi trovu, e giostri? Gi a festa du paisi ncuminci? Quantu cosi chi vulavanu! E unni, unni si pigghinu i pesciolini russi?
ROSA
(Meravigliata) I pesciolini russi! Attruvaticci chiddu ca vitti! Z Bartulu, z Bartulu, susitivi di n terra.
BARTULU
Chi cunfusioni! E pi ghiri a casa ora di unni pigghiu?
ROSA
Susitivi, susitivi chi ora vi cumpagniu ju unni a strata. (Si alza lentamente toccandosi la testa). Avanti, amuninni. (Chiama Peppi) Z Peppi, z Peppi! (Entra Peppi) Vossia accumpagna Bartulu a casa.
PEPPI
Comu, nun era bonu un mumentu fa? Chi fu? Chi successi?
ROSA
E u dumanni a mia? Ntantu u ccumpagna a casa. (I due escono, Bartulu si sorregger stentatamente).
VANNI
Rosa, ancora cca si? Ccumpagnami, che fari un zirvizzu e ntramenti ti cuntu di na storia (escono, e Serafino rimane).
GERMANU
(Entra con Lucia) E chi fitiru, ti nni eru tutti? Veni, veni, ttettati (ssettati) chi ora ti fattu u cchettettu! (scherzettu) (La fa sedere comoda e con la testa appoggiata) Accutti! Per nun ti cantari! Io mi ttettu cca, a latu a tia e comu ti mita (misa) tu. E tu a diri tomu dicu ju.
LUCIA
Nun chi u scherzu... di struppiarimi?
GERMANU
No! E u chettu di lacqua, per un ci diri a nuddu!
LUCIA
E va beni, sugnu pronta.
GERMANU
E allura dillu: oh, mi ttiucta la bocca!
LUCIA
Oh, mi ttiucata la bocca! (Non succede niente).
GERMANU
Fotti, fotti u ta picch un tuttetti (successi) nenti, picch tu bagliatti e dititti: mi ttiucta; nun ti diti mi ttiucta, ti diti mi tti-u-c-ta! U capitti?
LUCIA
Ah, forsi vo diri sciucta?
GERMANU
Ti, ti! Popio cot! Allora, ritomintiamo. (Si rimettono come prima) Tei ponta? Pima lo dito (dico) io, cot ti fattio vedere come ti dite.
LUCIA
Sugnu pronta.
GERMANU
Oh, mi ttiucta la bocca!
LUCIA
Oh, mi sciugta la bocca! (Serafino che aveva gi il bicchiere con lacqua in mano, la lancia solo a Germano).
GERMANO
Ajutu!
LUCIA
(Che si era aperta gli occhi, rimane sbalordita guardando in aria) Ih, e di unni sarricugghju stacqua?
GERMANO
Ajutu, ajutu, tto (sto) annegando! Affoto (affogo), affoto! (Scappa verso fuori gridando).
LUCIA
(Non capisce). A foto! Chi dissi, a foto? Girmanu! Girmanu! Veni cca! Unni va, mi lassi sula? (Esce a cercarlo) E menu mali chi mi voli beni!
ROSA
(Rientra sorreggendo Vanni. E molto triste). Per un vogghiu chi si nni va e mi lassa! Chi fazzu, ora, sula, a sta et e senza di vossia? (Lo fa sedere)
VANNI
Chisti foru li patti ca ju fici cu lEternu Patri, e nun pozzu rristari. Tu, hai a Peppi ora a cui badari; a me figghiu, a Lucia... o picciriddu chi a mumentu rriva! Vidi quantu chifferi? Ti cunfessu per chi mavissi piaciutu di canusciri stu picciriddu, chi... alla fini, sar puru me niputi! E poi, a mumentu rriva puru a festa, cu spari e murtaretti!
ROSA
Nun mi mittiti specchi davanti locchi, patruni Vanni! Chi voli ca mi nteressa cchi a festa cu i spari e murtaretti? Ju prifiria sentiri li so rumra, li so grida...
SERAFINO
Su, Vanni giunta lora, andiamo.
VANNI
Addiu, Rosa. Dintra u casciuni da tavula lassavu na cosa pi tia, pigghiala, e fammi cuntentu, armenu... pi sta vota. (Reclina il capo).
ROSA
(Che si trovava in ginocchio, gli si stringe attorno le gambe piangendo) No, no! Patruni Vanni, nun mi lassati sula! (Dopo un po si alza lentamente, e si reca ad aprire il cassetto; trova una lettera e la legge; sar la voce di Vanni a parlare).
VANNI
Cara Rosa, pirdunami si maju cumpurtatu comu un vecchi riddilusu, cu la natura nun putemu cuntrastari, e la natura mia fu chidda di essiri cos. Ora, ju nun mi vogghiu fari pirdunari cu ssi quattro sordi ca ti vosi dari... nsignu di rrialu; u rrialu chi avia vulutu fariti pi a festa du Crucifissu. Ci tinissi tantu a vidiriti vistuta... cchi eleganti, e macari farimi pigghiari da gilusa si quarcunu avissi dittu ca si bedda! E facili scriviri chiddu chi nveci avissi vulutu diriti: grazii! Addiu Rosa, e... si poi, nun mi nnaviri a mali.
Fine


