Turi u miricanu


COMMEDIA COMICA SICILIANA IN 3 ATTI
di

NUNZIO COCIVERA
e
VINCENZO PRESTIGIACOMO


PERSONAGGI:

TURI CARRUBBA (UMIRICANU)

ANGELO CARRUBBA (IL NIPOTE)

SARA CIARAMEDDA (MOGLIE DI ANGELO)

COLA (IL FIGLIO)

MARGHERITA (LA FIGLIA)

ASPANU MAZZETTA (NOTAIO)

VICINZINA COGLIFICA (VEDOVA)

PRURE MANGIARACINA (VEDOVA)

TOTOPARRAPICCA (CAMPIERE)

NINO PARRAPICCA (IL FIGLIO DEL CAMPIERE)

FILOMENA (MOGLIE DI TOTO)

ZINGARA (UNA RAGAZZA)





1 ATTO



IN SCENA ANGELO E SASA CHE PARLANO SOTTOVOCE

ANG: Circamu di stari attenti, u Turi avi a truvari tuttu appostu.

SASA: Minchiuni di quando sapisti chi avi arrivari u cucinu dAmerica non si reggi cchiu.

ANG: Cettu, 1chi cucinu di me patri (buonanima), 2eni u patruni di stu caseggiatu, 3 patruni di tuttu chiddu ca amministru, 4chi poi a cosa chi importanti, essendu schettu, murennu restunu tutti i cosi a niautri.

SASA: Sicuru?

ANG: Si, picch i parenti semu sulu niautri e poi mu cunfid (pagandu) u Notaio Mazzetta.

SASA: Sar, certu chi avi 15 jorna chi non riggemu.

ANG: Comunque ormai avissi arrivari, specialmenti cu iu a pigghi du pacciu di nostru figghiu.

ENTRA MARGHERITA

MARG: Pap ma avi assai chi eni nt America Turi?

ANG: Si, nasciu ca! So patri emigr, si maritoi namiricana chi soddi, poi vosi turnari ca mugghieri miricana e nasciu so fighiu Turi, poi si catt tutti sti beni ma dopu na para danni muriu e a miricana cu so fighiu si ni riturnaru ntAmerica, lassandu a mia i propriet damministrari e o camperi Tot Parrapicca i terreni. Ora chi ci muriu a matri, Turi sta vinendu, ma non sacciu chi intenzioni avi.

Suona il campanello e si sentono grida gioiose

ENTRA IN SCENA TURI ACCOMPAGNATO DA COLA

TURI: Eli, anzi no, i; may parenti allovi i

seguono abbracci e saluti con tutti. Turi si esprime sempre in siculo americano, dialogo libero

ANG: Allura turnastu a terra di to patri?

TURI: Sci

ANG: E chi voli diri stu schi?

TURI: Sci significa certo.

ANG: Appena s ripusatu ti fazzu vidiri tutti i to terri e tutti i to casi.

TURI: A proposito, come mai non n vistu mai una lira?

ANG: a parti di c, c ci stamu niautri, tra tassi e spisi vari, quasi quasi ci mettu di sacchetta.

TURI: Avanni stenni!

ANG: Chi?

TURI: Avanni stenni, significa non capisciu, ma nzigniti u miricanu ca na lingua internes.

ANG: Turi pi terreni poi parra cu camperi.

I FAMILIARI ESCONO E RESTANO TURI E COLA

TURI: Cola, dimmi na cosa, ci n gherl naiss?

COLA: Come Turi?

TURI: Ragazze belle e disponibili ci n nta stu paisi?

COLA: A voghia, basta chi parrati e soprattuttu sganciati i dollira, non c problema.

TURI: Azzorrait, tenchi e mutu e dammi di tu.

COLA: Turi, tu si miricanu, appena u sannu i fimmini, si spargi a vuci e vedrai chi cacchi fimmina si fa avnti.

TURI: Yes, io miricano ma non fissa. Io capire se fimmina si fa avanti pi soddi. Azzorrait?

COLA: Lo svantaggio di chiddi chi soddi chi rischiano chi cu si pighia u fa pi soddi, nto to casu: pi dollari.

TURI: Cola, tu children, bambino, tu sbarbatello. Yes, io omo di mondo, internescional, io capire se fimmina fa pi soddi, io sapire gestire il rapporto Yes!

COLA: Ma quali yes, i fimmini sunnu scattri, furbe, puru si ci parri miricanu ti mbroghiuno, non ti cunveni mi ti mariti. Cu tu f fari

TURI: Ok! Poi tonna parramu di stu fattu.

ARRIVA IL CAMPIERE (RISPETTOSO) CON LA MOGLIE. ESCE COLA.

CAMP: Bacio le mani eccellenza, sono il vostro servo, Vossia eni u me patroni, bentornato nte vostri terri.

TURI: Lo sai come si dice in America? You are arful!

CAMP: E chi voli diri?

TURI: Voli diri, c odori di mali discursi. Ma lassamu peddiri. Comu vannu i me tirreni?

CAMP: Prima di rispondervi, pirmittiti? Vi presento mia moglie. Si chiama Filomena, ma pi tutti Bellezza Della Natura! u sapiti, c si usunu lingiurii.

TURI: Sci, precisa come ingiuria.

FILOM: Grazi don Turi, me maritu mha parratu spissu di Vui, siti un beddu masculu.

CAMP: Filomena, non pighiari troppa confidenza cu don Turi.

TURI: You content! Chiamare me Turi. Ok Filomena?

FILOM: Ok Turi, piaciri.

TURI: Piacere tutto mio. Very nais.

FILOM: Jo pinzava chi lei tu eri vecchio.

TURI: Io giovane. Ok? Allora campiere, i terreni vanno male?

CAMP: Mali? Mali ogni annu di cchi, ci rimettu di sacchetta.

TURI: E siti dui chi ci rimittiti? Mancu si facissu i putirai di vino.

CAMP: A virit vi dicu.

TURI: Ma dimmi na cosa, com chi maritasti a to figlia e i cosi chi facisti arrivari puru ntAmerica, u trattenimentu a Taormina, pagandu u soggiornu pi du ionna a tutti i partecipanti, a torta arrivava o 2pianu, u sciapagnu a lavarisi i pedi e larrosti a nescirci di naschi. Pi non parrai poi di labito bianco tutto raccamato ca cuda longa 144metri.

CAMP: Eccellenza, sacrifici.

FILOM: Assai sacrifici ma, vui ristati pi sempri?

TURI: B! No sacciu. Ma non mi cunvinciu, sulu chi sacrifici

CAMP: Voscenza i debbiti chi iaiu jo e me fighiu chi ndi sapiti, ficimu figura chi parenti ,a iaiu chilomitri di cambiali di pagari. Chilomitri? Ma chi dicu, chili, chili di tratti, mutui da pagari fino al 2010.

TURI: Jo sacciu sulu chi cunti non tornunu! comu mai non visti mai na lira cu 40ettari di giardinu, 150ettari di siminati, 100ettari dulivetu e senza cantari 2190tumula di noccioleto e mandorleto?

CAMP: Chi ndi sapiti, a grandini comu e nuci e a siccit nta stati, 47gradi allombra, e poi nto nvernu alluvioni, frani, 28gradi sotto zero, ragni russi, pulicia, cimicia

TURI: E 147vacchi, 18tori di munta

CAMP: Ma quali munta don Turi!!! Chiddi non muntunu chi, chi ndi sapiti minni vaiu, quandu vuliti a mia sapiti unni sugnu, d ci su i cunti, attivi e passivi, tutto regolarmente registrato, entrate ed uscite, ho fatto miracoli pi quatrari i cunti.
TURI: Yes, ci cridu, sulu pi miraculi forsi ci su ancora i terri.

FILOM: Turi, veru , non muntunu chi, e fossi nfluenzunu a me maritu.

TURI: Hai raffreddori, influenza?

CAMP: Certu! Bronchiti, tracheiti, faringiti io sempri malatu.

FILOM: Ma quali influenza! Jo vulia diri chi tori non muntunu, e iddu mancu.

TURI: Mancu?

FILOM: Mancu

TURI: Ok capito!

CAMP: No, non capistu, non ci dati cuntu. Quandu vuliti veniri a vidiri i cunti, i terri?

FILOM: E a mia?

CAMP: (La guarda male)

TURI: Verr, dopo verr!

CAMP: Vado voscenza, servo vostro a disposizione.

TURI RESTA SOLO ED ENTRA MARGHERITA

MARG: Ciao Turi tutto apposto?

TURI: Yes, a saluti veri naiss, u restu nain. Ma comu ti chiami? Margarina!?!

MARG: Ma no, Margherita.

TURI: E picch jo comu dissi! Ma dimmi na cosa, comu ta passi?

MARG: cos cos! Qua ci sono pochi svaghi, ma soprattutto frequento poco i miei compagni, li trovo troppo giovani, privi di ideali e soprattutto con poco sentimento.

TURI: Invece in America a maggior parti di ragazzi da to et sunnu mali cumminati.

MARG: ma bella lAmerica?

TURI: Sci! Ma oltre ad essere veri naiss c un bisinissy, ci sunnu i cosi chi strani, penza, i morti i truccunu chi pari chi ridunu. Se ti vuoi maritare, in qualsiasi minutu u po fari. Qualsiasi cosa ti servi, in piena notti, u stori

MARG: Cosa?

TURI: U stori, u negoziu, u trovi apertu. Si poi v fari un telegramma, u p fari pi telefunu.

MARG: puru c!
TURI: Ci v mandari na lettera o boy friend? Ci mandi puru pi telefunu.

MARG: pure qua, si chiama fax.

TURI: Insomma, lAmerica lAmerica, c tutto, c America ed sempre l. Yes, orrait, tu puru yes, yes, yes!

MARG: Chi voli diri yes? Jo sugnu yes?

TURI: Sei yes! Bella, bona, okkey, very naiss.

MARG: Grazi du complimentu cucinu.

TURI : Ma quali cucinu, chiamami Turi.

MARG: (arrossisce) Ma come Turi?

TURI: Turi, Turi yes!

MARG: si mi sintissunu a mamma o u pap mi pighiassunu pi capiddi.

TURI: (Gli accarezza i capelli) Capelli belli, fini, okkey, tu andare in coiffeur.

MARG: Chi? Unni iri? V u caff? O barri?

TURI: Parrucchiera, coiffeur.

MARG: Cap! Unni i parrucchieri vaiu pi festi, cu me mamma.

ENTRA SASA CON ANGELO

SASA: Chi c?

TURI: A figlia t bella non c cacchi boy friend ca voli, ca corteggia?

SASA: A voghia quantu ci n, di tutti i tipi, ma idda nenti.

TURI: Comu nenti?

SASA: Nenti, n voli. I carusi su carusi e i randi su vecchi.

TURI: Come? Non chi resta zitella?

MARG: Ma no, c tempo, si vedr!

SASA: Turi, quanto stai qua con noi?

MARG: Spero tanto, cio assai

SASA: (Gli d un colpino) Ma quali assai ca va fari c in campagna! Lui abituato allestero, nelle citt miricane, cadillach, casin.

TURI: Yes, io tre cadillach, una rossa, un verde e una bianca, come bandiera Italy.

ANG: Niautri avemu na cincucentu chi avi let di Margherita e na 850 chi avi 27anni.

TURI: Ma come non c soddi? Non fruttano le case in affitto?

ANG: sacrifici pamuri da famighia si fannu; noi abbiamo raccolto tutto e tenuto i conti, i regola, ma le tasse

SASA: Si, le tasse crescono come funghi, sta meghiu cu a casa fittata. Cridimi, non si busca na lira.

ANG: siamo stati fortunati che le case non sono ipotecate, per pagare luce, tasse, restauri, ICI, ACI

TURI: La campagna non rende, le case nemmeno, in tutti questi anni non ho visto una lira, vome mai?

SASA: Cucinu Turi, noi ti abbiamo tenuto tutto in ordine. Non si guadagn nenti, per i casi ora valunu di chi di quando i cattasti.

TURI: Ok! Poi ci faremo i conti, anche se mi pare che i conti non tornano.

SASA: tornunu, i facemu ternari.

ANG: Specialmenti si tu torni ntAmerica i cunti tornunu e comu!

TURI: Forsi pi vuiautri, picch pi mia non tornunu mai. Non visti na lira, one dollar.

VIC: (fuori scena) Permessu, permessu?

SASA: Avanti, cu ?

VIC: Jo sugnu Vicenza Coglifica.

ENTRA UNA DONNA PIACENTE SUI 30/40 ANNI

ANG: O signura Coglifica venga, ci presentu a me cucinu u miricanu.

TURI: Piaciri Turi, comu dissi chi si chiama? Coglifica Vicenza?

VIC: Sulu Vicenza pi lei, piaciari.

ANG: Caro Turi, a signura ristoi vedova lannu scorsu, a so maritu ci vinni un collassu mentri chi

TURI: Mentri chi

SASA: Cughia

VIC: Veramenti manciava.

TURI: Chi cughia? Chi manciava?

VIC: Un frutto

TURI: Chi fruttu?

ANG: Insomma na frutta. Frutta chi ci piacia tutta.

VIC: Insomma ci vinni un collassu e mi cadiu di supra.

TURI: Mentre che lei e lui facevate love love.

VIC: Ma quali ova! Chi erimu iaddini?

SASA: Insomma signura Vicenza chi vulia? Comu mai sta visita?

VIC: E inutili chi mbroghiu volevo conoscere il miricano, questa la verit.

TURI: Bene, viva la sincerit! Come le paro?

VIC: Non c male, simpatico e giovanile, mi ricorda mio marito.

TURI: Suo marito?

VIC: La buon anima era fisicamente come lei.

TURI: Ok, sa che le dico, usciamo a fare due passi assieme?

VIC: Con piaceri.

SASA: Ndi videmu dopu.

ANG: Nesciu puru jo.

SI SPENGONO LE LUCI E SI RIACCENDONO IN SCENA SASA ED ANGELO

ANG: Ma jo non staiu capennu chi nenti cu Turi, avi 3 misi chi eni c e non ndi parra di turnari ntAmerica.

SASA: Ma a tia chi tinteressa?

ANG: Comu chi minteressa, si i mensili di casi sincassa iddu e jo na lira na vidu chi?

SASA: Chistu veru, botta di Sali a iddu e a quando pinz di turnari.

ANG: E inutili chi ci mandi astimi, picch nasciu di venerdi.

SUONANO. ENTRA IL NOTAIO (PARLA LENTAMENTE E SPESSO SI ASCIUGA IL SUDORE)

NOT: Buon giorno signori, passava pi casu e vinni di propositu.

ANG: Chi c notaio?

NOT: Avissi na notizia chi segreta, ma pi rispettu du nomi chi pottu cu na para di miliuna va dicu e vassicuru chi vali a pena, trattandusi di propriet di vostru cucinu.

ANG: Notaio, parrati chi vi vaiu a pighiari i soddi.(li prende da un cassetto).

NOT: Prima a munita e poi parru.

ANG: E chi , ca ci sunnu i soddi.

NOT: U ziu Turi annull u testamentu chi vi facia beneficiari di so propriet.

ANG: Comu, bastardo (e altre parole accompagnate da una crisi isterica della moglie. Dopo un po riprendendosi) E a cu cintest?

NOT: A nuddu, perch ha deciso di sposarsi.

ANG: Bedda matri, semu rovinati.

NOT: Vi salutu e mi raccumandu, pipa (far segno di fare silenzio).

SASA: Arrivederci e pipa.

ANG: Senti Sas, pinzai, facemu finta di nenti, appena Turi ci ndi parra circamu di farci conciari idea.

BUSSANO E ARRIVA TURI.

TURI: Cubai mai parent, comu iamu? Picch aviti sta facci siddiata?

SASA: Nenti, Angelo non si senti bonu.

TURI: Sintiti, siti i me suli parentie vi voghiu dari na bella notizia, decid di spusarmi.

SASA: E na bella notizia (con sarcasmo), ma chi tempi chi currunu a cu vi pighiati? Fossi vi facemu mancari cacchi cosa? E poi u sapemu chi nisciti cu Cola e i divertimenti non vi mancunu.

TURI: Chi centra! E picch non voghiu continuari a disturbarvi.

ANG:Non la pinsari.

TURI: Io voglio provare! Viditi si canusciti a cacchi fimmina e ma prisintati Magari Vicenza non fussi mali.

ANG: Ci fussi a vedova Prur Mangiaracina, ora a mandu a chiamari cu Cola, meghiu di Vicenza.

ANG: Cola veni c.

COLA: Chi stu vuciari? Chi c pap?
ANG: Va a chiamari a vedova Mangiaracina spirando fussi a casa.

MENTRE COLA ESCE ENTRA MARGHERITA

MAR: Ciao Turi.

TURI: Hello Margarina.

ANG: Visto chi c Margherita jo vaiu, sbrigu cacchi cosa dabbanna, amunindi Sas, Margherita tu facci compagnia a Turi.

ANGELO E SASA ESCONO

TURI: Margarina come va?

MARG: Margherita non Margarina. da un po che sei qua, io ti trovo simpatico.

TURI: Puru tu si na bedda carusa, giovani, allegra, piacenti potresti essere mia figlia. (labbraccia)

MARG: chi dici, c un po di cambio det, ma propriu to figlia...!?!

TURI: Non po essiri me mughieri cos giovani, ti piaciunu i giovani, yes i boy friends!

MARG: Ma chi dici Turi ! Non mi piaci nuddu giovani sunnu scemi, arroganti, egoisti

TURI: Ma tu devi sposarti un giorno, e con un giovane della tua et!

MARG: No nta stu paisi non ci sunnu giovani pi mia.

TURI: Ma come, sei bella, hai due occhi belli, la bocca bella, na bella figura comu non c giovani? Se io avessi 20anni meno, farei cose miricane pi tia.

MARG: Lamore non ha et, lamore un sentimento profondo che non ha confini di luogo e di et.

TURI: Mi cunfundisti cu sti paroli belli chi dicisti, il mio cuore batte forte per love che io sento, ma mi spavento di questo sentimento.

MARG: Che sentimento? Sei innamorato percaso?

TURI: Yes Margarina, yes, scusa Margarita, io confuso, illuso, non so.

MARG: Ma sei da pochi mesi qui, di chi ti puoi essere innamorato?

TURI: Margarina, io non posso parlare, il mio cuore batte per love, ma io non so se sono ricambiato, yes, perci io non posso parlare, yes, tu capire questo povero vecchio miricano?

MARG: Ma tu non si vecchiu, sei giovane.

TURI: Giovane sei tu, troppu giovani pi mia.
MARG: Turi chi vo diri non ti capisciu, mi cunfundi, sono confusa.

TURI: Puru jo, sa chi fa, lassimi stari, ci pinzari e riflettiri. Vai Margherita, esci, cerca i to amici, i giovani.

MARG: io non voglio andare da nessun giovane.

TURI: Vai Margherita, lasciami solo, yes.

MARGHERITA ESCE. ARRIVA COLA CON LA VEDOVA MANGIARACINA.

COLA: Signora permette, questo Turi. Zio, chista a signura Mangiaracina Buone cose.

COLA ESCE

TURI: Signora complimenti, siete una bella donna.

VED: Anche a voi complimenti; avete un bellaspetto.

TURI: Signora, io sarei interessato alla vostra persona, da molto che siete vedova?

VED: Vi riferite allultimo marito?

TURI: Come allultimo?

VED: Veramente la sesta volta che rimango vedova.

TURI: Come, sei volte vi siete sposata?

VED: Si, e purtroppo sono morti tutti, per non parlare dei corteggiatori

TURI: Parliamone, parliamone.

VED: Se non sbaglio i conti sono stati 26.

TURI: Minch (facendo corna e toccandosi girando le spalle).

VED: Pinsati, un mese fa ero in trattativa con un bel giovane, senza offesa per voi, bello, sano e pieno di vita, ma pari un misteru, ci vinni na malattia rara, fulminante e mischineddu muriu. Ma ma menu mali chi jo non sugnu superstiziosa. Non chi pi casu vui fussu superstiziosu?

TURI: Ma chi faci schezza? (contemporaneamente apre la giacca e fa vedere una decina di corna e li tocca), unu comu a mia chi veni dAmerica?

VED: Meno male, anche perch gi mi fate simpatia.

TURI: (ritoccando gli amuleti) Signora stato un piacere conoscerla, un giorno di questi con il vostro permesso approfondiremo questa conoscenza.

VED: Arrivederla, speriamo in salute.

TURI: (Ritoccandosi) Arrivederci. Mannaia a me cucinu e a quando ma putt c, ma chi eni pacciu chi jo mi pighiu a staceddu di malauguriu?

ENTRANO ANGELO, SASA, COLA E MARGHERITA

TURI: Bella porcheria chi mi purtastu, paria a motti in vacanza.

SASA: niautri vu dissumu chi tempi sunnu tristi, meghiu chi ristati schettu.

ANG: mi do da fare per qualche altra.

ARRIVA IL CAMPIERE CON LA MOGLIE.

ANG:Noi usciamo.(escono).

CAMP: Vossia mi comanda, chi vulia? Chi c don Turi?

FILOM: Ciao Turi.

TURI: Ciao! Allora, ormai un po che che sono qua e pare che adesso qualche lira si vede di terri e di nimali.

CAMP: Certo don Turi, i tassi lavia pagatu, i spisi lavia fattu

FILOM: I tori ndi vindemmu pi carni, tantu non muntaunu chi, e iddu si putia

TURI: Ti vulissi vindici puru a iddu!

CAMP: Comu siti spiritusu!

TURI: Era una battuta.

FILOM: A mia no!

CAMP: Comu dissi mia moglie, vindendu e vindendu sincassa! Prima i tori, poi vindemmu i maiali, vindemmu u latti, i ficu, i pira

TURI: E com chi prima non cera nenti di nenti?

CAMP: Don Turi a grandini lavia fattu, u malu tempu, puru a siccit passoi, ora si vidunu i risultati di anni di anni di lavoro che io ho fatto.

TURI: Va bene, va bene. Andate ed aspettate prossime mie decisioni.

CAMP: Voscenza binidica, a presto.

FILOM: Bai,bai,bai
CAMP: Camina, pari un cani.

FIL:Antipatico e rozzo.

IL CAMPIERE E FILOMENA ESCONO. ENTRA IN SCENA TUTTA LA FAMIGLIA.
ESCE TURI SALUTANDO ENTRA IL NOTAIO.

NOT: Signor Angelo volevo parlare con voi, poi passate dal mio studio.

ANG: Signor notaio parrati, non nhai segreta pa me famighia.

NOT: Veramente la cosa grossa e ci vuole, sempre per rispetto del mio casato, il doppio dellaltra volta.

ANG: Chi dicidi?

NOT: Ne vale la pena, una bella notizia.

ANG: Parrati, i soddi poi vi dugnu.

NOT: Sempre

TUTTI:Per rispetto del mio casato.

NOT:Vedo che imparate infretta,volevo dire prima a munita poi parramu.

ANG: (Imprecando gli stacca lassegno).

NOT: (guarda lassegno) Siamo sicuri? E coperto?

ANG: Nutaru finemula, parrati.

NOT: dunque, Turi u miricanu ha fatto il nuvo testamento.

SASA: Vero? E a chi lha intestato?

NOT: A vostra figlia Margherita.

MARG: A me?

NOT: Si!

ANG: Meno male, resta sempre in famiglia.

NOT: Per c una postilla.

ANG: Cosa? Chi eni sta pustulla, na malatia?

NOT: Una condizione.

COLA: E sarebbe?

NOT: Insomma ci lassa tuttu a idda si su marita.
MARG: Cosa dite notaio.

NOT: Dico quello che ho detto.

SASA: Ma chi pacciu? Un fiore di ragazza si marita cu iddu?

ANG: Non sinni parra propriu, no! E poi non po essiri.

COLA: Che era un galletto u sapia, ma no finu o puntu daviri sti pretesi.

ANG: Stu rimbambinutu miricanu, miricanazzu e malu cavatu, iazz locchi supra un ciuri di carusa.

SASA: Ma non eri tu chi dicevi chi laviumu a trattari chi guanti gialli? Come si permette? Sinnavi a iri di cussa da nostra casa, pAmerica.

NOT: Scusate se mi intrometto, intanto chiamatela reggia e poi a casa a s.

ANG: Appena veni a chiaremu sta cosa.

SASA: Notaio e vui avistu u curaggiu di diri chi era na bella notizia!

ANG: A parti chi vi futtistu 2000euru.

NOT: Jo vi puttai a notizia, u restu sunnu fatti vostri! Ed buona se la si guarda con locchio adatto.

MARG: Scusate, da tre ore che parlate, ora posso dire la mia?

ANG: Parra, chi c, capisciu chi pi tia fu nu sciocchi.

MARG: In questi ultimi tempi abbiamo parlato a lungo, e a mia mi pari simpaticu ed interessanti.

SASA: Ma chi dici fighia mia, po essiri to patri.

MARG: Mamma, a mia di propriet non minteressa, a mia mi piaci meghiu di giovanotti ch frequentatu.

SEGUE UN PO DI SILENZIO

ANG: Si cosi sunnu accuss si ndi p parrai.

SASA: Bh, si a tia ti piaci sempri na cosa chi tuttu sommatu si p fari. Io pensavo che tu non lo volevi, ma su vo

COLA: Potenza del denaro. Prima vi pareva una bestemmia, ora per incanto avete cambiato idea.

ANG: No Cola, si a Margherita ci va beni certu era piccatu perdiri sti beni.

NOT: Jo minni vaiu, mi pari chi soddi mi putiti benediri, ora arrivederci.

ESCONO TUTTI MENO ANGELO, E ARRIVA TURI.

ANG: Ciao come stai?
TURI: BENE! Tavissi a parrari.

ANG: Parra, chi c?

TURI: Senti Angelo (parla americano) io, yes Margareth love.

ANG: non ti capisciu.

TURI: U fattu chi non trovu i paroli, ma na bona vota ti l diri, io mi voglio sposare a tua figlia, la voglio come moglie.(AZZORAIT)?

ANG: Ma che dici, piccola.

TURI: Bh, jo aiu 50anni, idda 20, non poi una gran differenza e poi intelligente e soprattutto affezionata.

ANG: Ma cerunu tanti fimmini nto paisi.

TURI: pi fauri, cuminciandu ca vedova Mangiaracina (toccandosi e facendo corna), Diu mi scanza ogni fighiu di matri.

ANG chi ti pozzu diri jo, si Margherita ti voli, aviti a me benedizioni.

TURI: Angelo, chiamala, cu to permessu voghiu nesciri cu idda pi parrari.

ANG: a disposizione. (chiama) Margherita, Sas, Cola.

ENTRANO MARGHERITA, SASA E COLA

ANG: Dunque, Turi avi intenzioni seri cu Margherita, ora nesciunu e parrunu fra iddi.

SASA: Ma comu chi dir a genti?

COLA: Mamma, ma sunnu parenti, e poi chi si antica.

TURI: Bene arrivederci, andiamo Margareth.

MARG: Ok,sai,camon, bay bay.

COLA: Mizzica, gi u miricanu si nzign.

ESCONO TUTTI E SI SPENGONO LE LUCI


FINE 1ATTO





2 ATTO



ALLAPERTURA IN SCENA COLA, ANGELO E SASA

SASA: Ancora chiddi non tornunu.

ANG: Ancora avi sulu du uri chi nisceru.

SASA: (a Cola) Tu ti navivi a iri cu to soru pa sorvegliari.

COLA: Chi si esageratu. Non ca lassa in giru, penzu chi comu partiu torna, ca panza, chi pedi, chi brazza, insomma tutta comera. Ma, jo penzu chi non era cettu u casu di accettari stu matrimoniu, i soddi su soddi, ma Margherita avi 30anni menu di iddu.

ANG: Voghiu diri chi si Margherita non lavia a piaceri anchio mi sarei trovato nei dubbi, ma idda u voli e allura okkei direbbeTuri, u soddu c e savi a consumari.

SASA: A parti i dollari chi si trova a volti let po essiri utili pi fari durari un bellu matrimoniu, si poi ci su i soddi meghiu.

COLA: Poi i tempi su moderni, in America c tanti distrazioni, caso mai me soru si distrai, si diverti, i dollari ci su e lautri cosi venunu suli.

SASA: Non ci putemu mettiri pi pattu chi sanna stari c?

ANG: Tu si locca e puru sciocca, si stanno c, niautri non buscamu chi nenti, sinnava iri, smammare, partire, volare.

SASA: Minchioni chi si, to figlia sinni va cu iddu in America.

COLA: Bh, naturali a mughieri ava a seguiri u maritu.

SASA: Ma non pattunu pi Missina o pi Palermu, pattunu pAmerica. America, di lautru latu du mundu, jo a me figlia na vidu chi.

ANG: Muta locca, na vidi chi e chi fa, mori?

COLA: Partire vuol dire morire (canta)

SASA: E tu canti?

COLA: Ma finitila, chidda capita u miricanu chi dolliri, sinni va in America cio luntanu di stu paisi anticu e luntanu di viautri cu si testi quadrati! Come si suol dire: capit a merica.

VIC: (fuori campo) Permessu! Cu c possu?

ENTRA LA SIGNORA VICENZA

SASA: Veni Vicenza, chi c?
VIC: Salve a tutti, non c u miricanu?

ANG: No, in giru cu Margherita, sono andati a passiare.

VIC: Ah, Margherita ci fa vidiri u paisi?

SASA: Cettu! U paisi, i contrati, i monumenti, i statui, i quatri.

VIC: Nta stu paisi non cinn tanti monumenti e statui e quatri di vidiri.

COLA: Si vidi chi ci fa vidiri autri cosi.

VIC: Chi autri cosi?

COLA: Cosi chi interessanti.

VIC: Non chi c tantu di vidiri.

ANG: Ci po fari vidiri a campagna, i so terri, i ficarinni, i pedi alivi, i zammaruni.

SASA: Anciulinu, chi dici?

ANG: Insomma chi ndi sacciu chi ci fa vidiri, sa vidunu iddi.

SASA: Chi vulivi Vicenza, chi c?

VIC: Nenti, vulia parrai cu Turi dAmerica.

ANG: Ah, gi u chiami Turi.

VIC: Cettu, comu l chiamari? Turi pi dolce, pi intimo, pi moderno, alla mano.

COLA: Signora, piccasu ci piaci Turi o i so dollari?

VIC: Devo dire che ha risvegliato in me vecchi ricordi.

ANG: A manciaciumi.

VIC: Ha risvegliato in me il ricordo della donna sopita.

ANG: Ci risbighi a donna stupita.

COLA: Mi, pi na vota chi dissi na parola chi difficili na capiti! Dissi donna sopita.

SASA: E chi voli diri sta parola?

COLA: Voli diri chi si risbighi.

SASA: Picch dummia?

COLA: Videmu si vu pozzu spiegari, a signora di quando ristoi vedova non ci pinz chi e masculi, ma appena canusciu a turi si sbiglio..
ANG: A manciaciumi.

VIC: Insomma, vulia approfondiri a conoscenza cu miricanu, mi piaci.

COLA: E magara i so dollari.

VIC: Insomma, no sarebbe male, e si ci su i soddi non c problema, ndi pighiamu puru.

COLA: Puru a Mangiaracina ci fici u pinzeri pi Turi.

SASA: Ma vi resta a tutti e dui c (e fa segno alla gola).

VIC: Picch? C nuvit?

ANG: Cettu, ci su nuvit, e boni.

SASA: Tantu savi a sapiri prima o poi(voce sprezzante). A Margherita ci piaci Turi, e a quantu pari a iddu puru.

VIC: Chi siti pacci, curiusi, folli, na bedda figlia comu a Margherita non pensu chi a Turi ci po piaceri, ma si fussi voi da genitori non dovete farlo,farla sacrificare cu du vecchiu bruttu.

COLA: Ma non dicistu chi vi piacia?

VIC: A mia mi po piaceri, no a Margherita, po essiri so figlia, chi dicu figlia, niputi, niputi, troppa differenza dt.

SASA: Ma si idda u voli, niautri chi ci amu a fari?

ANG: Accettare ed essere felici con lei.

VIC: Ma chi mi ncucchiati, non po essiri chi Margherita u voli. Tu chi dici Cola? Tu ci cridi?

COLA: Certo, la verit.

VIC: Mi, miraculi chi i soddi, siti tutti contenti e felici chi vostra figlia si pighia a so nonnu, facistu un controllu di cunti di Turi e vu ncasastu intra, sacrificandu a da carusa.

SASA: Vicenza ora ci offendi, fu idda cu vosi ed felici.

VIC: Non ci cridu chi Margherita po essiri felici cu du vecchiu bruttu e nghimmarutu, si su pighia su pighia pi soddi.


ANG: Quando u iattu non ci riva undi i pisci dici chi fedunu.

VIC: Insomma, jo non ci cridu mancu si mu dici idda chi ci piaci Turi.

ENTRANO TURI E MARGHERITA.

ENTRA LA VEDOVA MANGIARACINA
VED: Si pu?

TURI: Si accomodi.

VED: Vedi chi laria da Sicilia ti fa beni.

TURI: In che senzu?

VED: Vi trovu chu interessanti, interessanti nto senzu chi mi intirissati.

TURI: A mia non mi interessa u vostru interessi.

VED: A mia si e assai.

TURI: Assai?

VED: Certu, vi trovu moltu intirissanti, e jo comu vi paru?

TURI: Comu naceddu di malauguriu, e mi auguru di non vidirvi pi. Yes!

VED: Ma si dicistu chi vulivu approfondiri cu mia! Cosa avete deciso?

TURI: Dicid chi voghiu moriri di vicchiaia. Lei porta mali.

VED: Si dicistu chi non ci criditi a sti cosi!

TURI: (Esce gli amuleti e li tocca) Non ci cridu, ma cu si vadd si sabb! Addio.

VED: Addiu

LA VEDOVA ESCE INDIGNATA

MARG: Ci putiti cridiri, e datu chi siti c vinformu chi jo e Turi semu ziti. E datu chi sicuramenti spitticuliati nta tuttu u paisi, almenu u faciti cu nostru cunsensu.

VIC: Insomma Margherita, tu mi vo fari cridiri chi tu pighi pi amuri e no pi dollari?


TURI: Margareth love mi.

MARG: Io lo amo.

VIC: A iddu ci po fari cridiri, no a mia.

TURI: Margareth love you.

VIC: (A Turi) Senti, tu ci cridi chi idda non si pighia a tia pi dollari?

MARG: Ma comu vi l diri in miricanu?

TURI: Margareth sincera, io le credo.

VIC: A tia ormai ti rincoglionii, tu credi, puru u patri nostru ti fa diri in miricanu.

TURI: Tu gilusa, yes.

VIC: Ma quali, cu ti voli, si vecchiu.

COLA: Ma comu, non vi piaci chi?

VIC: A mia non mha mai piaciutu, addio e condoglianze.

(tutti si toccano)

SASA: comu iu a passiata?

TURI: Abbiamo parlato, chiarito, tutto okkei.

MARG: Pap, mamma vi informo che io e Turi ci sposeremo ed andremo in America,a New York.

ANG: Bene figlia, si tu si felici, puru niautri.

SASA: Per lAmerica luntana, jo ti peddu (dispiaciuta).

TURI: Poi mather noi telefon, fax, tiligramma e lAmerica diventa vicina.

COLA: Jo nesciu. Ciao cognato.

TURI: Bay bay cognato. Bene voi parlate, io aspetto il campiere (guarda lorologio).

ENTRA IL CAMPIERE CON LA MOGLIE

CAMP: Permesso, scusate il ritardo.

TURI: Quale ritardo? Siamo arrivati ora.

SASA: Niautri ni emu supra.

TURI : Ok ! ciao.

SASA, MARGHERITA E ANGELO ESCONO

NINO: Permesso? (DA FUORI)

TURI: Avanti.

NINO: Buongiorno! Lei turi u miricanu? Cercavo i miei.

TURI: andate via da qui, via dalle mie terre.

NINO: Comu?

TURI: A pedi anzi, a pidati. E ora mandu puru a tia.
NINO: Unni don Turi?

TURI: A zappari tinni po iri.

NINO: Jo sugnu proprietari di nazienda

TURI: Chidda a me.

NINO: Ma chi dici?

TURI: dicu chi a me Yes!

NINO: Chi yes e yes, tu si mbriacu.

TURI: Jo non bivu Tu costruito nta me terra.

NINO: No, io ho accettato il terreno da Cicco Mocco.

TURI: 1200metri e 5000 mi futtistu a mia.

NINO: Tu sini malu nfurmatu.

TURI: Io, letto carte, fatture!

NINO: Ma tu sini pacciu tinni v unni i maghi, chiddi su ciarlatani. Non ta vidi striscia?

TURI: Chi strisci?

NINO: La notizia!

TURI: Striscia la novizia.

NINO: Ma chi novizia?

TURI: La suora.

NINO: Si, cu parrinu.

TURI: Basta! Catti jo visti, unni lavia a vidiri: o comuni, unni u consulenti, ecc. e visti chi tu a serra a facisti nto me, nto tirrenu chi cattasti facisti a strada e chidda a to.

NINO: Ma jo ch fari?

TURI: Ti pigghi a strada e tinni v. A serra a me e i garofani puru.

NINO: Ma tu mi vo ittari nta strada!

TURI: A strada lha! E poi tavissi a ittari nta galera, a tia e a to patri. Fora, fora.

NINO: Vaffan tu e a Merica.

ESCE NINO

CAMP: Don Turi dica, chi c? Comu mai mi telefon pi stu appuntamentu?sono a sua disposizione.

TURI: Allora, ci sono cose che non quadrano. Mi sono informato in giro e non risulta lultima vendita di pecore e capre chi ti ncassasti 6000euru.

CAMP: 6000euru? Cu vi dici si cosi? Stamministrazioni non lha ncassatu mancu nta 6anni.

TURI: Ah no! Ci s puru 600euru du latti, du fummaggiu, 700euru da ricotta e ancora altre cose okkey. Tutti davannu.

CAMP: Ma quali autri cosi voscenza? lo hanno informato male, anzi peggio, lo imbrogliarono, tutte bugie.

TURI: E poi ci sono i garofani yes, serra con garofani.

CAMP: Garofani? Undi i vidistu i garofani? Non c garofani nelle mie propriet.

TURI: Mi sono fatto un giro e ho visto una serra di 1200metri quadrati in contrada Ruvolo, in alto, vicino al confine con la terra di una societ che si chiama Idrocoltura Verde, S.N.C e mi sono informato, quella societ in parte di tuo figlio, okkey?

FILOM: Veru , sono al confine con le tue terre Turi.

CAMP: U signori pi mi pighia pi capiddi, coincidenze, poi chi c? Quattro garofani pi motti, pi parenti motti e poi avi picca ca fici, vi lavissi dittu fra chacchi ionnu.

TURI: Magari mentre io ero in america! Insomma, tu sei un ladro.

CAMP: Mi coltivu quattro garofani pi puttari a bonammitta di me patri, a bonamma di me mamma, ai cari nonni, a qualche zio e altro parente lontano. E vui perch io non ve lho detto subito mi dite che vi rubo! Vi rubo, io, Tot Parrapicca, lonest in persona, io non lo merito.

TURI: Meriti chi ti denunciassi pi truffa, furto, ecc yes, okkey.

CAMP: No, nenti okkey e mancu yes, io sono Tot Parrapicca ma qui devo parrai assai, io sono stato il vostro campiere per anni con interessi solo per voi e per la vostra terra.

TURI: Tu linteressi lha fattu pi tia e pa to sacchetta, sei un ladro.

CAMP: Mi mi mi sentu mali, mi dissi latru a mia, immacolato e bianco come il latte di capra.
TURI: Tu da capra po aviri i corna, yes. Perch sei cornuto e latro.

CAMP: Cornuto io, lonore in persona, figlio di Vincenzo Parrapicca e Calogera Lenticchia, mi sento dire ladro per un mazzo di garofula e pure cornuto, si non era lei, che il mio padrone, a cu savissi pimmittutu squattariava a panza ca accetta e ci manciava u fighutu.

FILOM: Ma Turi chi dici?
TURI: Scusa Filomena, ho esagerato, scusa ma voi lui latru, e curnutu.

CAMP: Latru? Latru? Offesa gravi alla mia persona e curnutu! Offesa chi gravi Filomena sintisti?

FILOM: Sint, sint ci scapp. (calma)

TURI: Va beni scusati, mi scapp.

CAMP: (alla moglie) unoffesa cos e tu sta muta?

FILOM: Capisciu ncazzatu

TURI: E avissi motivu di essirlu.

CAMP: Ncazzatu sugnu jo, latru e curnutu nta na vota assai.

FILOM: (urla) E basta! Cu stu curnutu, ci scapp.

CAMP: Ho il dubbio che

TURI: (alza la voce) Basta! Chi si un latru sicuru, mi rubasti pi anni e jo ora ti licenziu.

CAMP: Bella barzelletta (ride), mi licenzi, tu mi licenzi, ora ti do pure del tu, tu non si chi patruni di licinzeri e poi pi un mazzu di garofula.

TURI: Nta d serra i garofani erano a miglia, yes, e non sulu pi garofani, yes, ti licenzio perch sei ladro, ladro con la faccia da ladro, il cuore di ladro.

CAMP: U cori di latru! Ora picch mi dici cori di latru?

TURI: perch hai rubato tutti i braccianti, non sulu a mia. Ho dato in giro voce e mi dissunu chi tu ci duni 30euru o ionnu a loperai e nte cunti mi conteggi 40euru.

CAMP: Ma no, c errori di cunti! Sicuru vi cuntaru mali i fatti!

TURI: Con che cuore hai rubato agli operai? Vai via dalla mia terra, yes, subito, da oggi finisti di rubbari.

CAMP: Tu non mi po licenziari picch c a liggi che dice che mi devi dare la buonuscita, mi devi dare parte della terra, okkey miricano?

TURI: Jo ti dugnu du ionna, cauci nto culu da qui in America, yes.

CAMP: Io caro maricano in questi anni ho accumulato dei diritti, tu non po licenziari a nuddu, yes.

TURI: Sei licenziato perch hai rubato e se non te ne vai da solo io ti pighiu chi me mani e ti iettu fora dalle mie propriet, yes.

CAMP: Io, Parrapicca vi informo che vado alla Camera del lavoro e vi faccio vertenza sindacale. Ora che mi dite?

TURI: Jo, Turi u miricanu ti dicu chi minni vaiu undi i carabinieri, yes, e ti denuncio per furto, approfittazione indebita e tuttu chiddu chi nesci fora. Tu hai due possibilit, o tindi va chi boni oppure ti mandu ca liggi.

CAMP: Io Tot Parrapicca, sono richiesto da tutte le aziende agricole della provincia e sono anche richiesto nella regione, che dico, anche nella nazione e perci vi dico addio.

TURI: I tipi comu a tia in America i cundannunu a 30anni.

CAMP: Addiu miricanu, baciamu li mani.

TURI: E puru i pedi, yes.

ESCE IL CAMPIERE E LA MOGLIE ED ENTRANO SASA, ANGELO E POI COLA

SASA: Chi succidiu? Picch u camperi sindi iu bestemmiandu?

ANG: Avia na facci di funerali.

TURI: Voi, tutta la mia famiglia siete i miei camperi, per ora vi occupate voi di tutto, poi io sposo Margareth e si vedr.

SASA: Bene, adesso andiamo a mangiare e brinderemo col vino buono.

ESCONO

FINE 2ATTO


3ATTO

6 MESI DOPO

ENTRA IN SCENA SASA CON ANGELO.

SASA: Cettu chi mi manca Margherita, su gi sei misi chi d.

ANG: Ma si vi sintiti pi telefunu notti e ionnu e vi cuntati tutti i pila.

SASA: Chi, no, jo sapiri tuttu di me fighia, chi fa e chi non fa.

ANG: Si fussi pi tia tu vulissi sapiri puru chi fa cu so maritu.

SASA: Oh, scimunitu! Jo era preoccupata pi me fighia, lunica fighia fimmina.

ANG: Ma si capit a marica e o miricanu.

SASA: Rincoglionitu andata beni, sunnu felici,sa passa, ma metti chi stava mali?

ANG: Mali jo staiu, cu tia.

SASA: Oh, tindi po iri nta merica undi to fighia.

ANG: Jo a merica laiu c, soprattuttu i quantavi chamministru i terri du cucinu.

SASA: Du iennuru, du iennuru e di to fighia. Poi un dittagliu u fattu chi prima era cucinu e ora ienniru, tu vo mettiri nta sta testa di ruvulu?

ANG: E va beni, va beni m bituari, chi ci pozzu fari si sbaghiu e parru du ziu.

SASA: E tu n sbaghiari, dora in poi dicemu u fighiu.

ANG: Fighiu, chi fighiu, nelle famiglie siciliane chi si usa, chi si usa? (pausa di riflessione).

SASA:A carta igienica a tia i cosi te le debbono spiegare in modo elementare, chi si usa fare nelle famiglie siciliane di rispetto?

ANG: Chi si usa fari, (pausa) a notti o u ionnu?

SASA: Insomma, tu spiegu jo, quando uno marita un figlio o una figlia, per rispetto si chiamano i suoceri pap e mamma, allora

ANG: E allura chi vo diri?

SASA:Chi Turi to fighiu, nostru fighiu.

ANG: Tu si scema, nostru fighiu sulu Cola.

SUONA IL TELEFONO

ENTRA IN SCENA COLA COL TELEFONO

ANG: (prende il telefono)

TURI: Allo pater!

ANG: Cosa dici?

TURI: May pater, tu ormai si comu a me patri, benedetto il giorno chi vinni nta sicila e canusc sta gioia di Margareth, comu semu, tutto okkey?

ANG: Si tutto okkey, c i spisi ci sunnu, ma beni o mali tirami.

TURI: Azzi mori ti passo a Margareth.

ANG:(piano) tu devi morire

MARG: Ciao pap, come va? A mamma und? Passimmilla.

SASA: (piangendo) fighia bedda, come stai? Mi pari un seculu chi non ti vidu.

MARG: Bene, tutto okkey mamma. Avissi a vidiri chi bellu c, e poi Sal un tesoro, mi fa passari i meghiu capricci, poi avi na misata chi soddi navi chi non pozzu diri. Ma Cola la ?

SASA: Si, ora tu passu.

COLA: Ciao sorellina, ta passi in America?

MARG: Si, lunica cosa chi mi manca siti viautri, pu restu tutto very gud. Passici u pap a Sal

COLA:Turi voli a tia.

ANG: Dimmi Turi.

TURI: Pater, picch non vinni viniti a stari c, vistu chi nta Sicilia i spisi sunnu assai?

ANG: Ma no, non ti preoccupare, sopravviviamo.

TURI: Pensaci e parolichi ti dissi. Vi ripassu a Margareth.

MARG: Mamma, c ho una casa cu 300metri quadrati di prato verde.

SASA: Chi ha me fighia, un cato verde di 300metri? (al marito) avi un catu viddi di 300metri.

ANG: Capisti mali, fossi di 300 litri.

SASA: Prontu, Margherita comeni su catu viddi?

MARG: Mamma u pratu, lerba inglese, u pratu inglesi.
SASA: Chi ha lerba inglesi? Ma chi ha puru du vacchi?

MARG: No mamma, aiu u pratu pi bellezza, capisti?

SASA: (al marito) Dici chi avi lerba inglesi pi bellezza.

COLA: Mamma, il prato verde una distesa di erba tipo gramigna per bellezza attorno alla casa.

ANG: Ma tutta da terra sprecata si po chiantari du mulinciani, du pumadoru.

MARG: Pronto mamma, si ancora docu?

SASA: Si, si c sugnu, ciao ciao.Saluta a Turi , scusa a Sal

FINITA LA TELEFONATA (posa il telefono)

COLA: Cettu chi felici me soru, sugnu cuntentu.

SASA: Puru jo e assai.

ARRIVA IL NOTAIO

NOT: Permesso?

ANG: Prego venga si accomodi. Come mai questa visita?

SASA: Prego notaio sassittassi.

COLA: Salve notaio servo vostro.

NOT: Sono venuto per urgenti comunicazioni a voi e al campiere. Chiamatelo, vi aspetto tutti insieme al mio studio.

SASA: Come mai ci sono novit? Chi c notaio?

NOT: Cose importanti per voi tutti.

COLA: Ma possiamo incontrarci qui da noi, potete parlare di tutto con noi, sta casa come se fosse vostra come dici sempre me patri.

NOT: Bravo, belle parole, hai detto una cosa giusta, sta casa come se fosse mia, bravo.

SASA: Potete parlare pure ora, siamo a disposizione.

NOT: No, deve esserci anche il signor Tot, Torner.

SASA: Va beni a vostru piaceri, semu c.(parla facendo la ripassata al notaio).

NOT:Chi mi fate la ripassata?

SASA:Stati schizzando?
COLA: Io laccompagno ed esco, ciao, vado a chiamare don Tot.

ESCONO INSIEME

ANG: Ma chi voli stu nutaru, chi nava diri?

SASA: Jo no sacciu, ma non c nenti daviri paura, c ormai semu quasi patruni di tuttu.

ANG: semu lamministratori della propriet di nostra fighia.

SASA: In teoria, ma in pratica semu i patruni. Idda in America ma ci su i dollari sinni fregunu da propriet e puru di casi, ormai semu sistemati a vita.

ANG: Tu o non capisci o fa finta, noi siamo qui in veste di mitateri, coloni.

SASA: Ma quali scemu, rincretinitu, noi siamo coloni, mitateri di nostra fighia? Ma chi dici? Io saressi mitatera di me fighia? Ma non fari ridiri i polli.

ANG: Tu mia cara moglie Sas certi cosi ne sa, non si dici fossi nta parenti non si catta e vindi nenti?

SASA: E infatti, giusto, preciso, nta parenti non si catta nenti e mancu si vindi, si regala. E tu vedrai che mia figlia ci far regalare tutto dal marito, tutto. (ride)

ANG: Tu sei intronata, fusa, locca, sciocca e il riso abbonda sulla tua bocca inutilmente.

BUSSANO. ENTRA NINO

NINO: Permesso, permesso!

NINO: Ciao, ncuntr a Cola e dissi chi vulia a me patri. Jo era c vicinu e vinni.

ANG: U nutaru ci voli parrari, ma u picch no sacciu.

ENTRA LA VEDOVA MANGIARACINA

VED: Permessu, permessu? Come state? Ciao Nino.

NINO: Salve signora! (Si tocca).

SASA: Comu mai sta visita?

VED: Passava e vulia sapiri

SASA: Sempri chi vi ntricati, ma vinformu che stanno bene. Telefonaru ora.

VED: Beni chi soddi, ma cu du vecchiu

ANG: Stanno boni puru pi lautri cosi.

NINO: A idda ci piaciunu maturi i maculi.

SASA: Tu mutu, ti ristoi c.

NINO: Jo stesi zitu cu idda na para di misi e a discoteca non ci piacia, u stari chi carusi mancu, dicia chi erunu scemi e immaturi.

ANG: Chiddu u dicia di tia!

SASA: E ti lass.

VED: A cosa bona, era comu vavia dittu jo. Jo mi pigghiava u miricanu pi cosi di c, faciumu a separazioni di beni. Si iddu muria, comu tutti i me mariti, jo avia a pinzioni miricana e viautri tutti i propriet.

NINO: Bella pinzata, ma iddu non vi vosi.

VED: Tu mutu, picch mancu idda ti vosi. Semu pari! Iddi inveci restunu senza nenti. Prestu, molto presto.

SASA: Signora, grazi da visita. Arrividecci (verso la vedova). (Verso Nino) e arrivedecci puru a tia; ci diri a to patri chi u voli u nutaru.

ESCONO

VOCE DA FUORI

ZINGARA: Permesso, permesso?

ANG: Avanti.

ENTRA UNA ZINGARA

ZING: Salve a voi, mi date qualche cosa?

SASA: Cu s? Chi vo? Chi cosa vo?

ZING: Vulissi cacchi 2euru.

ANG: No, nenti, vatindi a travaghiari.

ZING: Io non posso lavorare.

SASA: Perch? Si malata?

ZING: Nessuno ci da lavoro, e poi giriamo sempre.

SASA: Vi fimmati comu a tutti i cristiani e vi mittiti a travaghiari.

ZING: I zingari sono nomadi, girovaghi, giocolieri, prestigiatori, circensi una cultura la nostra e poi non abbiamo una terra nostra.
Scusate se disturbo, vi posso leggere la mano?

SASA: Jo non ci cridu a sti cosi.

ANG: Bella zingara, non ca fari peddiri tempu

ZING: Faccio veloce. (prende la mano di entrambi) (iusa)
Vedo belle cose, per aviti avutu tempi migliori.

ANG: Veru !

SASA: Zittiti (al marito), parra bedda (alla zingara).

ZING: Dicevo, per ora i tempi sunnu chi scassi, ma si mi faciti un beddu regalu vaiu avanti.

SASA: Piccasu si parenti du nutaru Mazzetta?

ANG: Cammurria chi sini, zittiti (alla moglie). Bedda vai avanti cu regalu tu fazzu (alla zingara)

ZINGARA: Ora jo fazzu un grandi sforzu mentali dunque, vediamo le cose si mettono bene, avrete terre, terreni, case, ecc, ecc per c un ostacolo, unincantesimo, si vidi che c qualche invidioso

ANG: Sar du beccu du camperi.

SASA : O da bu

ANG : Sas !

SASA : Fammi parrari ! dicevo da buona fimmina di so mughieri.

ZING: Non vi preoccupati, si pagati jo annullu u malocchiu e vi fazzu arricchiri.

ANG: Si vo soddi tindi po andari.

ZING: Voglio i soldi, tanto lo so che li avete.

SASA: Povera jo sugnu, vuiautri dumandati, rubati e scappati.

ZING: Ora basta! Non accetto offese da voi, voi siete ladri.

SASA: Non ti permettiri.

ZING: Avete rubato a vostru cugino per anni e poi facistu maritari a na carusa cun vecchiu pi soddi.

SASA: Comu ti permetti, fora, fora da me casa.

ZING: Come mi permetto? Ma siddu u sapi tuttu u paisi, siete sulla bocca di tutti.

SASA: E linvidia chi fa parrai. Sai comu si dici? Si a invidia fussi vaddira fussumu tutti vaddarusi. E ora vatindi va, sinn i sceppi.

ZING:Me ne vado ma vene pentirete.

LA ZINGARA ESCE.

SASA: Cammurria mi avi. A sintisti?

ANG: A sint, a sint, e su assai chiddi i convinti chi Margherita su pighi pi soddi a Turi.

SASA: Sapemu chi non veru, no, allura futtemuninni.

ANG: Ma chi senti, parrunu e falli parrai, quandu stancunu si stanno muti.

ENTRA COLA, IL CAMPIERE,LA MOGLIE E IL NOTAIO

COLA: Mamma, pap siamo tutti qua. Chi fortuna, ncuntrammu a don Tot propriu pi strada.

NOT: Ora ci semu tutti, sittativi chi v parrai.

CAMP: Bona sira, chi s sti sti nuvit (a Angelo).

NOT: Mancu iddi sannu nenti, pregu sittativi.

SASA: Ma chi succedi? Chi c?

NOT: Prego signora si sieda che vengo al dunque. Dunque, luned prossimo la propriet cambia proprietario.

SASA: Comu?

ANG: Ma chi fa schezza?

CAMP: E bella, hanno messo alla porta anche voi. Ma io che centro in questa situazione?

FILOM: Mi pari chi ndi voli futtiri a tutti u miricanu.

CAMP: Filumena, mi pari chi tu cu stu futtiri

FILOM: Fregari vulia diri.

CAMP: Non voghiu sentiri chi stu vocabulu, chindi sacciu, mi potta pruritu a testa.

FILOM: Chiudemula c e andamu avanti.

SASA: Cu su novu patruni?

COLA: Me soru vindi, e a c?

NOT: Calma, calma! Saprete tutto a tempo debito. Ora dovete sapere le istruzioni del nuovo proprietario.

SASA: Ma jo non ci cridu a tutto ci.

NOT: Signora, mi lasci finire. Dunque, il nuovo proprietario propone alcune cose: avrete la possibilit di lavorare come braccianti agricoli a giornata tutti e tre qui, madre, padre e figlio, avrete pure la possibilit di restare e di abitare nella casa colonica vicino al stalla, pagando laffitto come da equo canone.

CAMP: Ma io che centro?

NOT: Lei aspetti che ci arrivo.

SASA: Ma vui stati schizzandu, mia figlia non pu volere questo.

ANG: Emancu me ienniru.

NOT: Queste sono le proposte del nuovo proprietario, vostra figlia, anzi vostro genero ha venduto.

SASA: E cosa ha pensato di fare di noi? Ndi etta nta strata (amareggiata).

NOT: NO, loro vi aspettano in America se volete. Io! Anzi, il nuovo proprietario, vi propone di restare qui alle condizioni elencate prima.

FILOM: Ma niautri chi ci ntrasemu?

NOT: Voi, quando avevate in mano tutto, amministravate bene, molto bene,a quellepoca per voi, ora lo farete per il proprietario.

CAMP: E iddi alle mie dipendenze?

NOT: Prego, ai vostri ordini, in quanto alle dipendenze sarete tutti sotto lo stesso proprietario.

CAMP: E a soddi comu semu?

NOT: Sarete pagato a prezzo di tariffa sindacale.

CAMP: Bene, io ci sto.

SASA: Jo no e poi no.

ANG: E inveci si, ca semu nta niautri, cu Tot ci capiamo, e pure con voi notaio, e se vi passiamo qualcosa sotto banco poi ce la vediamo noi.

SASA: U proprietari cu sar? Ma chindi sapi si travaghiamu?

COLA: C ama a fari in mudu di non travaghiari, io braccianti agricolo? Ma chi stamu schizzando?

CAMP: Bh nutaru, vossia u sapi comu vannu sti cosi, na manu lava lautra e tutti i dui

ANG: Spattemu nta sacchetta, na vota nta me, na vota nta vostra e na vota nta chidda du camperi.

SASA: Na vota nta me.

COLA: E na para di voti nta me.
CAMP: Fozza nutaru 5000euru lannu pi vui e semu appostu.

SASA: Chi cincu, puru deci o patruni ci facemu vidiri i scocci.

NOT: Bene, bella pinzata, vedo che avete le idee chiare.

SASA: Chi ci voli, dui chi dui fa quattru niautri semu pronti, si vui faciti a vostra patti, fatta.

NOT: Bene, bravi, allora vi dico una cosa a nome del nuovo proprietario, fora di c tutti.

SASA: Chi voli diri?

NOT: Io sono il nuovo proprietario e siete tutti licenziati, fuori ladri e disonesti. Fuori tutti!

ESCONO

FINE

    Questo copione è stato visto: