U fantasma da mala soggira

Stampa questo copione

“ U fantasma da mala soggira” -            3 Atti di Santo Capizzi

‘U fantasma da mala soggira

Commedia in tre atti

di

Santo Capizzi

Santo Capizzi

Cell. 347 80 60 577

santocapizzi1@alice.it

www.santocapizzi.it


1


“ U fantasma da mala soggira” -            3 Atti di Santo Capizzi

A te Cuore Mio,

la tua allegria mi riempie la vita,

il tuo amore ispira i miei passi.

S.C.


2


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

Questa storia è semplicemente frutto della fantasia, pertanto ogni riferimento a persone, fatti e luoghi è del tutto casuale.

S.C.

Sinossi

In un quartiere popolare un uomo si lascia vincere dal vizio del bere e del gioco delle carte, fino ad indebitarsi con un malvivente della zona. Contemporaneamente per un equivoco, gli viene data la notizia che la suocera e’ morta. La suocera stessa utilizza questo malinteso per tastare il polso del genero; alla fine si trovera’ pero’ costretta ad in gegnarsi per aiutare lui e la famiglia tutta a risolvere il serio problema rappresentato dal debito di gioco contratto.

Nota dell’autore

Dietro il bere, dietro il gioco, pavidamente ci si nasconde. Per dolore, per caso, per la vergogna di un’esistenza che non si trova più, per una dignità obliata dalle incrostazioni del tempo e dagli accadimenti. Ma lo stanco trascorrere può mutare an cora destabilizzando il grigiore dell’esistenza! Occorrono pero’ esperienze forti che defibrillano la vita rimettendola in fase con se stessa, regalandole ancora la possibilità di uno slancio. Ed e’ allora che l’uomo perso si ritrova, il viaggiatore errante scorge la strada di casa.


3


“ U fantasma da mala soggira” -    3 Atti di Santo Capizzi

“U fantasma da mala soggira”

Personaggi

Turiddru occhibelli:

genero donna Cummari Pica

Cummari Pica:

suocera di Turiddru

Annuzza:

figlia donna Cummari Pica, moghie di Turiddru

Lorenzino:

figlio di Turiddru ed Annuzza

Carmelo tri quattini:

amico di Turiddru

Jano fusiddru:

creditore di Turiddru

Pippo muccu:

garzone del pescivendolo

Cicciu manicula:

datore di lavoro

Nino gelsomino:

fioraio

Tano vara:

becchino

Primo Picciotto

picciotti di Jano fusiddru

Secondo Picciotto

N.B: all’occorrenza il personaggio del fioraio può esser e interpretato da una donna;Lorenzino può diventare un personaggio femminile.


4


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

ATTO PRIMO

Scena I

(Cummari Pica, Lorenzo, Annuza)

Salotto di una casa povera. Donna anziana che rassetta.

CUMMARI PICA - a su non ci fussi ju ‘nta sta casa, vulissi avviriri comu facissunu.

LORENZINO - (entrando) ciau nonna, ci sta facennu?

CUMMARI PICA - a chi staju facennu Lorenzinu ca no vidi? Staju arizzittannu tannichieddra, ca na sta casafra tia, to soru je’ dru maccagnuni di to pattri c’ e’ sempri n’manicomiu.

LORENZINO - (ridendo)Tu pozzu rari n’baciuzzu?

CUMMARI PICA - ca cetu ca mu po rari, veni ca.

LORENZINO - Staju niscennu a chiu’ taddu(esce).

CUMMARI PICA - ciau tisoru a Madonna ti vadda, e soprattuttu spiramu ca non ti fa addivintari comu a topattri (pausa). E jà to pattri, dru maccagnuni. Ci l’hava dittu ju a me figlia: “non tu pighiari a chiddru ca je’ pani pessu, non havi testa pi maritarisi, je‘ nu sfaffalatu ca testa o jocu e nuddra vulunta’di travaghiari”. E svintuarata ju, i me paroli furunu prufizia. Auh ‘nda 25 anni ca u canusciu ha accucchiatu si e no du misi di travaghiu; n’coppu u principali je’ tintu, n‘coppu si senti mali, n‘cop pu ratteddri di fari non ci ne , n’coppu a mala nova ca javi d’incoddru, fattu sta ca je’ sempri ‘ndi Don Cola a jucari e catti e a viviri vinu! Ammenu vincissi na biniritta vota e puttassi quacche soddu a casa, no mai!

ANNUZZA - (entrando)ciao mamma.

CUMMARI PICA - ciau Annuzza a mamma.

ANNUZZA - ma chi sta facennu, t’aja dittu centu voti ca tu t’ arripusari e na fari nenti, appoi quannu tonnu ditravaghiari ci pensu ju.

CUMMARI PICA - ma chi ci pensi tu a mammuzza, ca si tuttu u jonnu fora a travaghiari e a sira t’arricoghistanca avvilita, cori miu. Su non t’ajutu ju cu t’a jutari!

ANNUZZA - ma quali stanca avviluta mamma; tranquilla non ti preoccupari ca fozzi n’haju a sufficienza. CUMMARI PICA - u sacciu ca fozzi paccom’ora n’hai, ma quantu po re sistiri ancora cu sti ritmi; arizzetta a

casa e di cussa a travaghiari, poi a menzujonnu tonni ppi priparari a mangiari, ti lavi i piatti e di novu di cussa a travaghiari, t’atticoghi a sira e ancora a arizzittari, a lavari i robbi, a pinsari a famighia; dicu ju quantu avissa campari d’accussi na cristiana?

ANNUZZA - ca quantu avissa campari mamma, ca quantu voli u Signuruzzu!

CUMMARI PICA - a mamma ma scusari su tu dicu, ma a mia mi fai pena. Pi puttari quacche soddu a casa pimanteniri a famighia, stai tuttu u santu jonnu fora e nonostanti chistu su non fussi pi dri du pirocchia da me pensioni sociali di vicchiania, a miseria ‘nda sti mura ca surunu umidita’, si tagliassi co cuteddru, anzi fossi mancu si putissi taghiari picchi cuteddri non vi ni putissuri pimmettiri.


5


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

ANNUZZA - e chi haja fai mamma, no vidi ca Turiddru n’arrinesci a truvari  n’travaghiu seriu e duraturu.

CUMMARI PICA - non c’arrinesci o mancu u cecca? Mi pari a mia ca dru maccagnuni di to maritu utravaghiu u mmutta ca stanga pi non farisi pighiari.

ANNUZZA - avaja mamma chi dici!

CUMMARI PICA - chi dicu? Ca dicu a virita’ a mammuzza; sta tuttu u jonnu a ghiucari e catti e a viviri vinu‘nda putia. Di ciccarisi n’travaghiu non ni voli se ntiri, e poi quannu ci pensa e s’arricoghi a casa, arriva cu dra boria di chiuddru ca spatti pritinni (imita la voce do Turiddru) ” e chi e’ ancora non e prontu n’tavula… a cammisa janca ancora non e’ stir ata… e‘ pussibbili ca ‘nda sta casa si mangia sempri a stissa cosa…” e a ringrazziari u Signuruzz u ca attrova a mangiari quannu s’arricoghi, picchi’ su fussi pi iddru, fungi mangiassunu o jonnu!

ANNUZZA - fungi? Ca macari sti paroli arrivassunu o cielu! Comunque mamma non ci pinsari dai. A senti,oggi mi spicciu prima di travaghiari e peccio’ vulissi passari a piscaria,.ci vo veniri, accussi’ mi fai cumpagnia?

CUMMARI PICA - ca va beni a mamma.

ANNUZZA - allura talia chi facemu, ni viremu chiu’ taddu all’ acqua o linzolu. Avanti mi ni staju jennu.

CUMMARI PICA - va beni a chiu’ taddu.

ANNUZZA - ciau(esce).

CUMMARI PICA - (come riflettendo ad alta voce)non ci pinsari chiu’mamma, dici iddra; ma comu fazzu anon pinsarici. Mischina, mi fa na pena a figlia, chi mala sotti ca ci ni vinni. Ah, su avissi a possibbilita’ ci ni cummunassi una a dru malanovu di me jennuru; e si, una di chiddri ca dra testa malata o sa bessa na vota pi tutti o sa spacca difinitivamenti (pausa). Avanti quantu mi vo priparu pi nesciri va, ca ammenu sfantasiu tanniccheddra (esce).

Scena II

(Turiddru,Carmelo)

TURIDDRU - (entrando)a comu po ghessiri na briscula, auh dicu una sula, macarin’ tintu dui, non mi trasiu!

CARMELO - a chi ci vo fari Turiddru quannu accapitamu a junnata stotta, non c’e’ nenti chi fari.

TURIDDRU - ma po ghiessiri ogni jonnu u jonnu stottu?

CARMELO - je va be chi ci vo fari? E poi u sai ca Michiele e Ninu hannu na futtuna di ‘ncettu  livellu!

TURIDDRU - si chissu e’ veru, dri dui hannu na futtuna ca C maiuscola.

CARMELO - je bonu basta, non fari d’accussi, prima o poi ci ama arrinesciri a abbattilli a dri lofi.

TURIDDRU - prima o poi, intanto mi pari ca i lofi semu nuauttri ca ni facemu fregari sempri.

CARMELO - ma comunque... chiuttostu Turiddru haju n’pocu a vucca sicculiddra, chi hai ‘npocu di vunun’casa?


6


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziTURIDDRU - a comu a vucca sicca, su finisti d’allitrariti ora ora.

CARMELO - e chi voi potti jessiri a strada ca ficiumu pi veniri ca.

TURIDDRU - ma chi va dicennu, su da putia a me casa ci sunu sie e no vinti metri.

CARMELO - e chi voddiri, saranno vinti metri, ma u sai chi significa pi n’chistianuca je’ stancu mottu, fari sta strada tutta ‘nda na vota, senza sosti, senza arripusarisi mancu tannicchieddra!

TURIDDRU - Je poi cu fussi tu stu chistianu stancu mottu, tu? E chi ha fattu sintemu ca si stancu mottu!

CARMELO - ma chi stai sghizzannu o stai parranno appiddaveru? Il qui’presentissimo suttadittu, sta matinas’appa susiri ca ancora u suli n’cielu non si virev a.

TURIDDRU - addirittura e a chi ura ti susisti?

CARMELO - alli novi je menza!

TURIDDRU - e novi e menza e u suli ancora non si vireva?

CARMELO - si a junnata era n’pocu annuvolata.

TURIDDRU - e ju ca ti dugnu cuntu! Comunque ‘nbiccihri a n’ami cu non si nega mai; talia chi fai, mettiticomudu ca ju vaju n’cucina a pighiari all’amicu e t onnu subbitu (esce).

CARMELO - a tia aspettu, ah su attrovi macari n’pezzu di pani e n’pocu di fimmaggio pottuli macari mentri caci si.

Scena III

(Carmelo, Cummari Pica, Turiddru)

CARMELO - oh s’abbenerica Cummari Pica.

CUMMARI PICA - i santi s’abbiniricunu, a mia m’abbasta u salutu.

CARMELO - chi avemu Cummari Pica semu siddriati di capu matina?

CUMMARI PICA - no di capu matina, sempri! Ju quannu viru a tia e a dru cosu tintu di me jennuru,m’annuvvuliu, chi ci pozzu fari.

CARMELO - avaja ma picchi’ ci l’aviti cu nuauttri ju no capis ciu, semu carusi anesti, n’ama fattu mai nenti dimali…

CUMMARI PICA - e chissà e‘ u problema, ca n’ata fattu mai nenti, m a nenti di nenti propriu.

CARMELO - bih je tonna ogni vota ca stissa litania! Poveru Turiddru u fighiu ca si la sumputtari tutti i jonna.

CUMMARI PICA - chi hai ca timummuri ah?

CARMELO - non nenti a chi haja aviri Cummari Pica.

TURIDDRU - (entra con due bicchieri di vino)avanti Melo vivemunin’ muccuneddru di vinu e non ci pinsamu chiu’. (Vede la suocera) a vossia ca je’?

CUMMARI PICA - ca sugnu, unnu avissa a ghessiri?


7


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - e ja’ unni avissa a ghessiri, cà vinni a ascari cututtu u sceccu e non na pottumu scuddruriaru chiu’.

CUMMARI PICA - chi hai macari tu ca ti lamenti! Chi e’ tutti e dui non ca faciti a parrari a vuci jauta comul’ommini, ca vi mummuriati.

TURIDDRU - (facendo finta di non sentirla)te, vivi Melu.

CUMMARI PICA - e sulu chissu sapiti fari. Speriamo ca v’addruppa n’do primu cannarozzu ca incontra.

CARMELO - a vostra saluti Cummari Pica.

CUMMARI PICA - ( facendo gli scongiuri)pensa a to di saluti beddru, ca ju sugnu bona e azzilla. Chiuttostu,tu teni a cura ca su continui accussi’ cu nauttra para di jonna u ficutu ti tuppulia di intra a panza e che valiggi in manu ti rici sa si ni sta fujennu.

CARMELO - alla vostra!

CUMMARI PICA - si, ciatu pessu je’. (A Turiddru)senti tu, viri ca staju niscennu u  capisti?

TURIDDRU - arrivedecci.

CUMMARI PICA - si arrivedecci e grazie!(esce)

Scena IV

(Detti)

TURIDDRU - acqua davanti e ventu d’arreri! Finammenti si ni jivu malanova!

CARMELO - mattri mia ma je’ n’cutta, comu ta sumpotti Turiddr u?

TURIDDRU - ca comu ma sumpottu! Ca ma sumpottu, e’ a mattri di me mugheri, e’ vicchiareddra, e’ sula,non avi a nuddru e…e havi na bella pinsioni sociali Melo, ca pi chissu ma sumpottu.

CARMELO - a si n’carusu d’oru Turiddru. Vidi quanti sacrificifai, quali sfozzi sumpotti pi puttari tannichieddra di pani a casa!

TURIDDRU - dicisti bonu, quantu ni sumpottu, quanti mi ni fa e mi ni dici dra cosa laria di me soggira. Micascau a pisu mottu, e ju chi appa a fari l’appa acchiappari a volu.

CARMELO - a iddra e… e a so pensioni!

TURIDDRU - ca cettu, ovviu ca so pensioni, annunca i cussi ci facevu fari; su era motta di fami pi mia putevadommiri sutta l’acchi da marina.

CARMELO - ca cettu raggiuni hai, ci mancava sulu ca t’ava accullari macari a iddra!

Comu si dici ognuno per se e Dio pi tutti.

TURIDDRU - e si, pi tutti!

CARMELO - (alzando il bicchiere per brindare)alla saluti ‘mpari.

TURIDDRU - alla saluti nostra e de nostri famighi, beninteso tranni de soggiri e speciammenti de mali soggiri.


8


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCARMELO - e si comu e nostri.

Scena V

(Ciccia manicula e detti)

(Bussano alla porta)

TURIDDRU - tuppuliamu?

CARMELO - o tuppulianu o passanu ‘npugnu di cavaddri currennu supra a to potta.

TURIDDRU - quantu si strurusu, ma c’ha pinzatu mai a scriviri commedi?

CARMELO - si cettu, prima di scriviri cummedi pero’ m’avissa ansignari a scriviri e basta.

TURIDDRU - chissu veru je’. Comunque quantu vaju a vidimi cu e’.

CICCIO MANICULA - (entrando)ciau Turiddru.

TURIDDRU - o ciau manicula, chi ci fai ca?

CARMELO - vadda a cu avemu, Francesco Littrico anche sintuto diri, Ciccu manicula.

CICCIO MANICULA - macari tu ci si? Meghiu!

TURIDDRU - veni Cicciu assettiti.

CICCIO MANICULA - grazie.

TURIDDRU - tu vivi ‘nmuccuneddru di vinu!

CICCIO MANICULA - a st’ura? No, no, grazie annunca accappottu di capu matina e a junnata e’ longa echina di travaghiu. Chiuttostu vuauttri comu faciti a viviri da matina a sira vinu! Dicu ju n’auttra cosa, chi sacciu…aranciata,tè…

CARMELO - tè? E chi semu ‘nglisi.

CICCIO MANICULA - …acqua bella frisca. Comunque a chiacchiera e’ bell             a ma u tempu avvola.

CARMELO - e chi primura avemu.

CICCIO MANICULA - ca cettu sta aghiunnannu ora!

TURIDDRU - Cicciu chi ti sivveva parra?

CICCIO MANICULA - Turiddru, Cammelo, vinni pi dirivi ca m’aggiuvanu du cristiani pi na simaneddra, pifari ‘nratteddu.

CARMELO - pi travaghiari? Na simana tutta di seguitu?

CICCIO MANICULA - si na bella simana china china.

TURIDDRU - avaja Cicciu ma chi fa sgrezzi, na simana di travagiu tutta ‘nda na vota?


9


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCICCIO MANICULA - si!

CARMELO - ma chi ni voi motti? Non na parrari!

CICCIO MANICULA - ma e’ pavata bona!

TURIDDRU - e chi e’ pe soddi! Chi semu a chistu!

CICCIO MANICULA - e allura picchi e’?

CARMELO - Ciucciu manicula a simana prossima a putia c’e’ u t onneu di tri setti eTuriddru e ju semu scritti!

CICCIO MANICULA - va be ma je’ di sira no?

CARMELO - ma chi discussi va facennu maniculeddru miu. Ca ora ni presentamu o tonneu stanchi motti dopuna junnata di travaghiu, senza concentrazioni, senza testa; avaja Cicciu non babbiari dai. Grazie tantu po pinzeri, si visti u cori ranni ca c’hai, ma nuauttri avemu di meghi e chiu’ ‘nputtanti di fari ca travaghiari.

TURIDDRU - drocu Melu avi raggiunu; e si quannu avi araggiunu avi raggiuni; grazie tantissimu, apprizzamuu to pinseri, sara’ pi nauttra vota sicuramenti ma sta vota non po ghiessiri.

CICCIO MANICULA - auh na vota una, na vota nauttra, fattu stà ca ogni vota ca vi ceccu pi travaghiari avitisempri na storia pi dirimi di no! Ca comu vuliti vui, ju a me opera bona a fici, e u pattri e parrucu sta vota non mi po diri nenti. Comunque mi ni vaju ca haju chi fari, (alzandosi) aih… aih!

CARMELO - chi fu, chi hai manicula?

CICCIO MANICULA - (male alle articolazioni del ginocchio)aggrancai, non mi pozzu moviri chiù, mi stajufacennu vecchiu oramai!

TURIDDRU - ca quali vicchiania, Cicciu chista è tutta dr’acqua ca ti vivi, t’annicchia oggi, t’annicchia dumanie t’arruggianu l’ossa, completamenti arruggiati.

CICCIO MANICULA - ma chi vai dicennu! Comunque ju vi salutu e vi lassu e vostri tantissimi impegni.

Salutamu.

CARMELO - ciau Ciccua, ciau.

TURIDDRU - auh manicula non cridu ca t’affinnisti!

CICCIO MANICULA - cui ju? No chi va dicennu!

TURIDDRU - sai u tonneu…

CICCIO MANICULA - ciau Turiddru(esce di scena).

TURIDDRU - avanti ti salutai.

Scena VI

(Janu fusiddru e detti)


10


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CARMELO - auh a comu je’ca ci prova sempri! Chisti ni sugnu sicurissimu, sarannu i nostri mugheri, ca civannu e ci dicunu: signo’ manicula c’u dicissi e no stri mariti di farisi quacche junnata, abbeni voti s’impietosisciunu e ci dicunu di si!

TURIDDRU - raggiunu hai iddri oppuri dra malanova di me soggira; ti pari capaci ca chiddra, ca e’ na grantricalora ca non si sapi fari i fatti so. Menu mali ca nuauttri semu masculi di pusu e non n’impietusemu, picchi’ fussi pi iddri, fussumu tutt i i jonna a livarini a vita.

CARMELO - veru je’.

(Bussano alla porta)

TURIDDRU - e chi e’ bussanu nauttra vota?

CARMELO - mi pari di si.

TURIDDRU - e cu je?

CARMELO -  (mettendosi le mani in tasca come a cercare qualcosa)aspetta n’minutu.

TURIDDRU - chi sta facennu?

CARMELO - staiju ciccannu a palla di vittru pi vidiri cu je’ca bussau a potta, accussi’ ti evitu a fatica disusiriti e scumudari pi jiri a drapiri.

TURIDDRU - au a cettu ca macari quannu si stancu avvilutu non ti manca a liscia veru?

(Bussano con maggiore insistenza)

CARMELO - a mia non mi manca a liscia, ma a tia fra cuntu ca ti manca a potta picchi’ ta stannu jittannun’terra cu nauttru pocu. Ca vo rapi no?

TURIDDRU - (verso la porta)cu je?

JANO - sugnu ju Janu fusiddru, stavu ciccannuo dru galantuomo di Turiddru occhibelli.

TURIDDRU - Janu fisuddru a me casa? E chi voli?

CARMELO - chi voli? E mu dumanni? Avi tri misi ca avanza ‘nsaccu di soddi di tia, ti l’ha addumannatu ognijonnu, sempri cu maggiori insistenza e chiddru quannu decidi di insistiti avi aggomenti molto interessanti (fa la mimica di una testa mozzata)

TURIDDRU - interessanti appiddaveru! Melo grazie pi l’appoggiu ca mi runi; si priziousu!

JANO - (bussando forte)annunca mi rapiti o no?

TURIDDRU - a chi ti rapu Janu, chi ti rapu, ju sugnu n’chistianu ca testa supra e spaddri e in verita’ c’a vuliss iteniri ancora nauttru pocu.

CARMELO - e chi faiu teni fora da potta, chiddru su s’infuddra cu na spaddrata ta jetta n’terra e poi su allodoli amari mio caro e si!

TURIDDRU - (turbato)au a c’a voi finiri, ju mi scantu a drapiricci.


11


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCARMELO - e chi u voi lassari fora tuttu u jonnu?

TURIDDRU - e picchi no?

CARMELO - ca ‘nprimisi picchi su s’arricoghi to mugheri e sop ratuttu to soggira scoprunu ca sviluppastinauttru bellu debbitu, ‘nsecundisi picchi’ su venun u i to fighi e capisciunu a sunata, chi ponu pinsari ca hannu n’pattri quaquaraqua’ ca non sa sapi spurughi ari?

TURIDDRU - Melo hai raggiuni, sta situazioni l’haja arrisovviri di masculu; non si dica mai ca Turiddruocchibelli si fa mettiri i peri ‘nda facci di quacche dunu o ca s’assuppa minacci a so casa, sa peddiri u me nomu oggi e pi sempri su succeri na cosa di chissa!

CARMELO - accussi’ si parra Turi, masculu! Allura chi decidisti di fari?

TURIDDRU - Melo ju mi staju jennu ammucciari addrabanna, tu vo rapi e dicci ca non ci sugnu; sugnu fora pispurughiari cetti cosi, al piu’ prestu ci vo pottu i soddi anfina a so casa.

CARMELO - a cettu ca si masculu appiddaveru!

TURIDDRU - a dra banna sugnu, tu rapicci e vidi chi po fari!(esce)

CARMELO - talia chi mi ni vinni a mia va; e va beni va, ora ciu’ fazzu vidiri ju a chissu, ci dicu ju quattro navota pi tutti, (parlando verso la stanza dove si e’ nascosto Turiddru) Turiddru ascuta comu parrunu i masculi appiddaveru!(Va ad aprire la porta)

Scena VII

(Detti, Jano fusiddru)

CARMELO - oh s’abbenerica don Jano, vossia s’accomoda.

JANO - finammenti vi dicidisturu a drapiri sta potta? Mi stava vinennu l’impetu di dari na bella spaddrata escucchiarla ‘nde cinneri sta potta.

CARMELO - e menu mali ca vossi non s’arrisicau!

JANO - e picchi’ inacasu mai cu mi fimmavi tu papareddru?

CARMELO - noo, noo! Pi chissu vossia e’ libberu e’ pattrunu d i sguaddraruiari zoccu voli e unni voli.

JANO - unni jè bell’occhi!

CARMELO - unni…je’? E’…e’….a si! Eminentissima eccellenza, Tu              riddru appa ‘nesciri d’uggenza ppi cosi

n’puttanti, si ‘nputtanti.

JANO - e tu cca chi ci fai?

CARMELO - e ju chi ci fazzu!? Amorevolissima cillenza u sapi erumu assemi, auma vinutu a vivirini‘muccuneddru du vinu ca, quannu Turiddru s’arrivudd au ca ava fari dri cosi ‘mputtanti ca ci rissi e nisciu.

JANO - e ti lassau ca a so casa sulu?

CARMELO - sulu si, sulu…


12


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziJANO - allura su ti lassau ca a so casa sulu voli diri ca sta tunnannu ?

CARMELO - e ja’ cettu pi lassarimi a so casa sulu voli diri chissu…(a voce alta)       e gia’sta tunnannu pensu ju!

JANO - bene allura m’assettu tannichieddra e u spettu.

CARMELO - a vossia s’assetta… e… u spetta?

JANO - si  m’assettu e u spettu, possu veru?(Si siede su un divano)

(Turiddru si affaccia da una porta ed ascolta la conversazione).

CARMELO - ma chi fa sta sgizzannu? Vossia ca je’ pattrunu e re!

TURIDDRU - (imitando Carmelo)”ascuta comu parrunu i maculi appiddaveru” . Chi sem u bravi a parrai capeddri di l’auttri.

CARMELO - Ma vossia su vivi ‘muccuneddru di vinu.

JANO - n’bicchieri non si rifiuta mai.

CARMELO - allura vaju n’cucina e vidu su c’e’ ‘npocu du vinel lu alla vostra attizza.

JANO - ma picchi’ chistu ca je’ ‘ntavula non  e’ bunu?

CARMELO - no e’lariu, e’acitu. Aspittassi sulu ‘minutu staj u tunnannu. (Va verso la porta dove si trova affacciato Turiddru).

TURIDDRU - ma chi u facisti accumudari spatti?

CARMELO - ma quali accumudari no sintisti ca fici tutti cosi iddru sulu.

TURIDDRU - e chistu picchi mi l’ava fari abbidiri tu comu para ‘masculu.

CARMELO - ma quali masculi Turiddru, ca su dicu na parola supecchiu o sbagliata, chiddru mi fa macinaricomu o mustu da recina.

TURIDDRU - senti cecca di invintariti quacche cosa pi mannallu, prima ca oggi finisci a schifiu.

CARMELO - e chi m’anventu?

TURIDDRU - zoccu voi abbasta ca si ni va da me casa. Te ca c’e’ u vinu.

CARMELO - (tornando verso Janu)caru don Janu ca c’e’ t’annicchia di vinellu frisc u bellu.(dopo avereservito il vino ed essersi seduto) alla salute don fusiddru, alla saluti e all’amicizia.

JANO - si alla saluti e all’amicizia. Appropositu di amici, mi pari ca Turiddru sta arritaddannu tannicchieddra.

CARMELO - ju non e’ ca ci dissi quannu s’arricughieva! Sacciu sulu ca appa nesciri di cussa.

JANO - e chistu gia’mu dicisti. Senti ju haju chi fari, ma vistu ca ci si tu, ca si amicunu di Turiddru, parru cutia ca preghiera ca ci potti i me paroli.

CARMELO - vossia parra, sugnu sevvu vostru.


13


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

JANO - e supra a chissu non c’erunu dubbi. E’ saputo e ris aputo ca io sugno omo anestu, ripettabbili, saggiu edi cori ranni e bonu.

CARMELO - pi chissu je’, ci pitussi mettiri a manu ‘ndo focu…

JANO - cettu e’ macari veru ca non sugno calatu da muntagna ne tantumenu sugno gufa’. A me palora e’megliu di ‘ncuntrattu, sia quannu je’ duci ca quann nu è amara e tristi.

CARMELO - a quantu siti poeticu don Janu.

JANO - comu sugnu ju cu l’auttri di palora, pritinnu ca a genti e’ cu mia; cu mi stringi a manu ha jessiri omufinu a fini.

CARMELO - non vi staju capennu don fusiddru, spiegativi meghiu pi cottesia.

JANO -    ora vegnu e mi spiegu. L’amicu tempu fa m’addum annau na cetta somma di dinaru, dopu du simanisi ni vinni ca bella pinsata di jucarini a briscola sta bella sommetta; paci o duppiu, u capisti?

CARMELO - u capiì, u capiì!

JANO - dru gran jucaturi, ovviamenti pessi ‘nsiccu.

CARMELO - ovviamenti.

JANO - e ovviamneti ora ma dari i soddi, i primi, i secunnu, l’interessi de primi e l’interessi de secunni.

CARMELO - ovviamenti.

JANO - vistuca  ni capemu a menza parola!

CARMELO - mezza…parola; ma chi avissa a capiri don fusiddru?

JANO - tu nenti tri quattini, ma dicci all’amicu to, (alzando la voce)ca giustu giustu appa a nesciri tuttu ‘ndana vota lassannuti sulu a so casa, ca dumani tonnu e voghiu i soddi, tutti pari affinu all’ultima lira.

CARMELO - affinu all’ultima?

JANO - affinu all’ultima!

CARMELO - affinu all’ultima! E… su pi casu… dumani non ci fussi mancu a casa, auh si fa pi diri ah, pi casu…

JANO - ‘nda stu malauguratu casu,appena u chiappu u macinu de coppa e ci rumpu l’ossa pattennu do chiu nicu do peri finu o chiu grandi da tresta.

CARMELO - a sulu chissu?

JANO - e ovviamenti passannu pe jammi, i razza e i catinazza do coddru, eccetera eccetera.

CARMELO - ovviamenti, ma chi c’e’ bisognu di dillu, chi semu piccitriddri cetti cosi si capisciunu suli, vannoda se.


14


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

JANO - bravu cette cose vanno da se e Turiddru su non mi tonna di tutta cussa i me soddi, va da se direttu ospidali.

CARMELO - va be, ma era accussi’ tantu pi diri…

JANO - no paparedru,  non je’ pi diri, e’ pi fari. Cririmi u piriu…        (va verso l’uscita)

CARMELO - u…piria?

JANO - u ssumtumu.

CARMELO - u ssuntuma…

JANO - u macinu.

CARMELO - bonu don fusiddru ca mi staju n‘pressionannu.

JANO - salutami Melo tri quattini. (esce).

CARMELO - salutami don Janu fusiddru.

Scena VIII

(Carmelo, Turiddru, Lorenzino)

CARMELO - (a Turiddru che rientra in scena)beddramattri Turiddru u sentisti chi dissi fusiddru?

TURIDDRU - ca cettu ca u ‘ntisi chi ti pari ca sugnu suddu?

CARMELO - A spatti hai u jammu di fari u spiritusu? Ca’ su non ci tonni i soddi ampestu amprestu chiuddruti tumpulia, ma chi dicu ti tumpulia, ti macina, ma chi dicu ti macina, ti schifia,ti capulia, ti pista, ti disintegra, ti leva a canni viva l’ernia a discu cu tutti i vettibbri spari, ti sassulia…

TURIDDRU- e bonu, bonu! A cettu ca si n’amicu, a postu di cunsularimi, di cunsighiarimi, ditranquillizzarimi, mi dici tutti sti belli cosi.

CARMELO - e chi avissa a fari secunnu tia!

TURIDDRU - avaja ma chi va dicennu ora pi quattru soddi, mi pista, mi capulia, mi arimina sutta e supra…

CARMELO - ma c’a voi finiri di babbiari? Non ti scanti appiddaveru?

TURIDDRU - no non mi scantu, in casa me nuddru sa pemmettiri di veniri a dettari liggi!

CARMELO - ma allura si bestia appiddaveru? Ma chi e’ non ci pensi chiu’ a Bruno jammuzza, gia’ Bruno ucurriduri, tu scuddasti comu c’a fici finiri don Janu? Tu scuddasti ca pi quattro soddi ca avanzava e ca non ci desi senza nessuna pieta’ ci pighiau na jamma e ci ruppi l’ossa in 47 pizzuddri. Nenti u potti fimmari, mancu ca Brunu ci vanniava ca cu dra jamma ci travagliava e campava na famighia facennu scippi, nenti, nessuna pieta’, nessun risentimento, c’a ruppi ‘nsiccu! Ambrisa ca a tia fra quacche jo nnu t’ana chiamari Turiddru occhiu stuppatu?

TURIDDRU - occhiu… stuppatu? Cettu a chiddru u curruduri ci fracassau a jamma, a mia occhi belli mi stuppa n’occhiu, logiucu! Ora ca mi ci stai facennu pinsari…mi staju accuminciannu a scantari Melo.

CARMELO - ah ora ti staju arricanuscennu!


15


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - Ma chi pozzu fari  o frati? Unni i pighiu sti biniritti soddi?

CARMELO - no sacciu; ju puttoppu pi chistu je’ non ti pozzu propriu ajutari. Ma tu nenti propriu hai? Macarica ci duni quacche cosa pi dimustrarici a to bona vulunta’.

TURIDDRU -  a chi aja aviri ca sugnu poviru e pazzu…                                                                     (riflette) Turiddru occhiu stuppatu,                                                                                               gia’ occhielli.

LORENZINO -  (entrando)ciao papa’, ciao Melo, chi ci faciti ca?

CARMELO - ma nenti lorenzino staummu parranno do per o do divisu.

LORENZINO -  di chi?

CARMELO - di solitu non si parra do piu’ e do menu? Nuauttri pi canciari parramu do per o do divisu.

TURIDDRU - (a Melo)a quantu si strurusu!(a Lorenzino)ca nentio papa’ staumu ammazzannu ‘npocu di tempu. Ma tu oggi non hai scola?

LORENZINO -  no oggi e’ vacanza.

TURIDDRU - a vacanza je’? Ouh m’arraccumannu ca a scola ah, pi cchi’ l’istruzioni e’ ‘nputtanti; cecca dimittiriti sutta a sturidari ca chiu sai e chiu’ vali, impegnati prima ca quannu crisci addiventi ‘npezzu di gnurantunu anaffabbeticu comu… a Melo.

CARMELO - sta parranno Michieli D’annunzio, Giacomo Leonardi, u viali Mario Rapisadda.

LORENZINO - tranquillu, u sai ca a mia mi piaci studiari. Ma non c’e’ nuddru a casa?

CARMELO - a picchi’ nuattri chi semu due canterani?

LORENZINO - chi c’entra, appatti a vuauttri.

TURIDDRU - no nuddru c’e’. To mattri e’ a travaghiari, to soru no sacciu, e dra malanova di to nanna, salutic’e’ ca, nisciu.

LORENZINO -avaja papa’, ma sempri cu dra mischineddra da nonna l’hai, e’ vicchiareddra, cagionevoli di saluti…

TURIDDRU - si cagionevoli di saluti, chiddra a tutti ni vurrica!

LORENZINO - ma chi t’ha fattu u sai sulu tu!

TURIDDRU - e figlio mio, un giorno quando ti ammoglierai e di conseguenza ti assoggirerai, u sentirai supra eto spaddri quantu e’ pisanti a cuttra di na mala soggira.

CARMELO - veru raggiunu avi to pattri, veru; ma ancora tu si nicu, prima d’assuppariti sta disgrazia n’haiancora assai jonna di gudiriti.

LORENZINO -  pi mia siti ‘npocu esagerati, comunque…

Scena IX

(Pippo muccu e detti)


16


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo Capizzi (Bussano alla porta con impeto.)

TURIDDRU - mattri Janu fusiddru je’, chi fici tunnau?

CARMELO - comu tunnau ma su mi dissi ca tunnava  dumani, non e’ pi nenti di parola.

(Da fuori con impeto): rapiti, prestu rapiti!

TURIDDRU - ma chi mi cunti da parola ca mi jocu a vista.

CARMELO - chi facemu?

TURIDDRU - tu no sacciu ma ju zoccu mi staju facennu…di ‘ncodd                ru… u sacciu!

CARMELO - chiddru ti macia.

TURIDDRU - mi capulia.

CARMELO - gia’ chianciu dru bellu occhiu…

TURIDDRU - ma comu a mia mu stoppa e tu u chianci?

CARMELO - ca pi solidarieta’. Talia chi fai appena trasi abbiti ‘nterra e accumincia a ‘ntucciuniariti tuttu par uausi ca ti senti mali, ca fossi s’intinirisci e l’o cchiu ca scippari tu fa dicidiri a tia.

(Da fuori con impeto): rapiti annacativi,  je’ ‘nputtantui!

TURIDDRU - ma quali fari a finta ju mi staju sintennu mancari appiddaveru.

CARMELO - avaja ma chi va dicennu Turiddru, peccio’ ‘nchistia nu sa distubba a veniri finu a to casap’annuvvariti senza fariti scumutari e tu…

TURIDDRU - jè allura chi fazzu ? Mi fazzu attuvari stinnicchiatu ‘ndo divanu cu l’occhiu sbarratu e appenatrasi ci dicu: pregu fusillo s’accomoda, stuppassi zoccu voli…non facissi complimenti ah… ouh su non m’annuvvati m’affennu….

LORENZINO - ma chi sta succirennu, chi stati ‘ncucchiannu?

(Da fuori con impeto): fozza rapiti, avanti spicciativi!

TURIDDRU - cà semu, gia’ mi vidu senza n’occhiu.

CARMELO - ma chi vai dicennu babbu… comu fai a vidiriti su ti      manca l’occhiu?

LORENZINO - ( che nel frattempo si e’ diretto alla porta)ma chi stati fanneticannu, di quali occhiu parrati?Sempri a liscia aviti tutti dui, va be rapu ju.

Turiddru, Carmelo (insieme): No!

LORENZINO - ciau Pippu muccu.

PIPPO MUCCU - ciao Lorenzino, (verso Turiddru)s’abbenerica.

CARMELO - mattri sugnu mottu!


17


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - Pippu muccu mi facisti pighiari’ncoppu siccu malanovu di tia. A prossima vota cecca di bussarichiu alleggiu possibili, con gabbo, cu delicatezza, e sopratuttu prima di chiantari pugna ‘nda potta prisintati a vuci di testa, ca pi cunsignari tannicchi di pisci cu nauttru pocu stavi facennu veniri n’infattu a chistianu.

CARMELO - a dui…

TURIDDRU -  si a dui…

PIPPO MUCCU - signo’ Turiddru, m’ata scusari pa foga….

CARMELO - e chiddra ma chiami foca, a mia mi passi n’orsu brunu, ‘nliafanti ‘ncaluri…

PIPPO MUCCU - non e’ prorpiu u mumentu di sghizzari.

TURIDDRU - e va beni u capi’ hai primura, avanti consegna stu pisci ca puttasti e votinni vadda.

PIPPO MUCCU - signo’ Turiddru puttroppu non vinni pi cunsignarivi pisci, ma na mala  notizia.

TURIDDRU - chi fu? Chi succiriu? Parra! Ci succiriu quaccosa a me figlia?

PIPPO MUCCU - no, no…

TURIDDRU - a me mughieri?

PIPPO MUCCU - no, mancu…

TURIDDRU - e a cui allura e soprattuttu chi?

PIPPO MUCCU - (con voce decisa)vostra soggira, Cummari Pica….mossi!

TURIDDRU - a chi sacciu chi m’ava passu!(pausa)comu mossi, ma chi va i dicennu?

LORENZINO -  Pippu chi dici, me nonna? Ma comu? Quannu?

CARMELO - parra Pippu, parra e chi e’ ti passau tutta ‘nda na vota a foga e a primura, parra…

PIPPO MUCCU - si vu cuntu. M’attruvavu no me bancu e comu ogni jonnu stavu vanniannu a me robba , a‘ncettu puntu passau Cummari Pica si fimmau e accattau du chila di opi….

TURIDDRU - muccu pi fauri vai o puntu…

PIPPO MUCCU - si cettu. Basta comu fu comu non fu, dopu mancu cincu minuti sentu ca vannianu vicinu apotta di Callo V ” aiutu, prestu chiamati a quaccunu anvistenu na vicchiareddra” . Ju lassai u postu e m’avvicinai currennnu e mentri mi facevu laggu ammenzu a genti sintevu “ ammazzanu… puvureddra a pighianuu ’nchinu…e’ motta ”. A ‘ncettu puntu a visti, cummari Pica dra’, stin nicchiata ‘nterraattisicata sicca.

LORENZINO - ma si sicuru ca era iddra? A vidisti che to occhi?

PIPPO MUCCU - puttroppu si, era stinnicchiata e non si muveva, aveva u cappottu viddi stricatu, i capiddrijanchi fatti di sagnu, a facci pallida ca pareva ‘nfantasma.


18


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCARMELO - e quannu succidiu?

PIPPO MUCCU - ca ora, mancu ‘nquattu dura fa; appena a visti vinni di cussa ca p’avvisarivi.

LORENZINO - amuninni videmu chi succidiu…

TURIDDRU - si spicciamuni…

CARMELO - aspittati e su s’arricoghi to mugheri e to figlia? Meghiu ca quaccunu i spetta ca a casa pi diricichi succidiu.

TURIDDRU - veru hai raggiuni. Lorenzinu aspetta ca o papa’, appena sacciu quacche cosa ti mannu a Melo…

LORENZINO -  va beni, pero’ m’arraccumannu…

TURIDDRU - si va beni cettu. Melo, Pippo, prestu amuninni(escono).

Scena X

(Lorenzino,  Cummari Pica, Annuzza)

Lorenzino si siede afflitto e comincia a piangere.

ANNUZZA - (entrando)avanti quantu mi va fazzu quattro sivvizza.

LORENZINO - mamma…

ANNUZZA - chi hai Lorenzino, picchi si chianci?

LORENZINO - mamma a nonna…

ANNUZZA - a nonna chi?

LORENZINO - (triste)a nonna…

CUMMARI PICA - (entrando un poco copo la figlia)a papareddru t’arricughisti ?

LORENZINO - (allegro)a nonna!

CUMMARI PICA - e dru malanuvu di to pattri si ni tunnau a ‘mpriacarisi a putia?

LORENZINO - mamma a nonna e’… a nonna è viva!              (abbraccia la nonna)

CUMMARI PICA - ca cettu ca sugnu viva, picchi’ comu ava ghessiri?

LORENZINO - motta!

ANNUZZA - comu?

LORENZINO - cioe’ accussi ni dissunu.

CUMMARI PICA - aspetta ‘minutu, ju non ci staju capennu chiu’ nent i, cu tu dissi ca ju ava stiratu i palitti?

LORENZINO - si aviti raggiuni, assittativi ca vi spiegu. Erumu ca ju u papa’ e Melo tri quattini, quannu tutta‘ntuttuna sintemu tuppuliari fotti n’da potta. Cu j e e cu non e’, rapu e m’attovu davanti Pippo muccu.

19


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CUMMARI PICA - a sta matina u visti, accattai ‘mpocu pisci na bancarella di so pattri.

LORENZINO - appunto macari iddru ni dissi ca ti visti e ni dissi macari ca ‘mpocu dopu ca accattasti stupisci, ‘ntisi uci e schighi e ivu a taliri. Basta comu fu com non fu, ni dissi ca ti visti ‘nterra motta, co cappottu stricatu, a testa china di sagnu e pallida ‘nda facci…

ANNUZZA - bah, nenti di menu!

CUMMARI PICA - ma vadda chi cosi. Ca ovviamenti si sbaghiau, mi potti scanciari cu quaccunu auttru.

LORENZINO - a stu puntu e’ chiaru, cettu.

CUMMARI PICA - dicu ju mancu a taliau bona n’da facci dra puvureddra prima di veniri pi subbitu a dirivica ju ava attisicatu.

LORENZINO - va be nonna u sai com’e’, u cappottu viddi, i capi ddri janchi, t’ava vistu du minuti prima, oso postu fossi macari ju mi cunfunneva.

ANNUZZA - va be cettu e’ comprensibili, po capitari. Mi dispiaci pi dra puvureddra, ma pi futtuna comu vidi anonna e viva e vegeta.

LORENZINO - ora sugnu chiu tranquillu.(Pausa)U papa’!

ANNUZZA - u papa’….

LORENZINO - si u papa’ e Cammelo, jenu a piscaria pi ciccari a nonna a vidiri chi ava succirutu.

ANNUZZA - dri puvureddri astura su ‘npinseru e ti stannu ciccannu pi motta.

CUMMARI PICA - e lassali ciccari talia, ca ‘npocu di pinseri a dri dui sfacinnati non ci ponu fari mali talia.

ANNUZZA - mamma ma non e’ giustu, ti cridunu motta.

CUMMARI PICA - si ca ‘nzamai si pighiunu di collira, specialmenti to maritu u sai! Chiddru arrifriscassi.

ANNUZZA - ma chi va dicennu mamma u sai ca ti voli  beni, tu  dimostra a modu so e’ veru, ma ti voli beni.

CUMMARI PICA - a quali beni, pi chiddru u beni veni da chiana; fossi fossi e’ tannicchieddra affizionatu ame pinzioni.

LORENZINO - avaja nonna ma chi vai dicennu!

CUMMARI PICA - ca a virita’.

ANNUZZA - ppi mia ti sbagghi.

LORENZINO - macari ppi mia.

CUMMARI PICA - fossi ppi vuauttri mi sbagghiu ma a mia ca chiddru…

ANNUZZA - me maritu, to jennuru.


20


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CUMMARI PICA - si va beni to maritu; a mia ca to maritu mi teni a casa sulu pi dri du pidocchia da mepinzioni mi pari chiu’ ca chiaru, e su murissi sugnu cetta ca arrifriscassi.

ANNUZZA - non sugnu pi nenti d’accoddu.

CUMMARI PICA - a vulemu fari na prova.

LORENZINO -  na prova? Chi vo diri nonna?

CUMMARI PICA - si na prova pi addrimustrarivi chiddru ca vi dissi.

ANNUZZA - e comu a facemu na prova mamma?

CUMMARI PICA - ju una mezza idea ci l’avissi, pero’…

ANNUZZA - pero’…

LORENZINO -  pero’…

CUMMARI PICA - pero’ mi sevvi u vostru aiutu pi falla, anzi pi essiri chiu precisa mi sevvi a vostra…dicemu accussi’ complicita’, pi realizzalla.

ANNUZZA - mamma chi ti sta passannu patesta!

CUMMARI PICA - mi sta passannu na prova che di chiddri che nocchi, di chiddra ca to maritu o a supera emi fa conciari na vota pi tuttu a me opinioni, oppuri na supera e confemma, comu sugnu sicura ca fara’, chiddru ca penzu.

LORENZINO -  nonna spiegati chiara, ca mi pari troppu misteriosa.

CUMMARI PICA - prima m’ata diri su siti d’accuddu a darimi na manu .

ANNUZZA - su je’ p’addimustrariti ca Turiddru e’ appiddaveru  ‘nbravu chistianu ca ti voli beni!

LORENZINO - ju ci staju. Nonna ora pero’ dinni chiddru ca vo fari.

CUMMARI PICA - cettu ascutati. Turiddru je’cunvintu ca accapputai…        e nuauttri cu facemu cridiri.

ANNUZZA - si va beni, ma comu? Quannu ti vidi non capisci tutti i cosi?

CUMMARI PICA - e drocu veni u bellu. Iddru non vedra’ a mia.

LORENZINO - a no! E a cu vidi?

CUMMARI PICA - u me spiddu!

ANNUZZA - chi u to spiddu!?

CUMMARI PICA - si, cioe’ no. Insomma Turiddru  vidi a mia, ma non comu viva ma comu motta.

LORENZINO -  E su ti tocca non senti a consistenza!

CUMMARI PICA - e’ veru, ma su mi faciti finiri di parrai vi spiegu tuttu per beni.

ANNUZZA - ca finisci. Videmu chi ti sta furiannu na dru ciriveddru.


21


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CUMMARI PICA - a farici cridiri ca sugnu ‘nfantasma ci pensu ju, mentri vuauttri v’ammucciati a dra bannae ascutati tutti i cosi, ovviamenti m’ata aiutari vinennumi d’appressu.

LORENZINO - in che sensu?

CUMMARI PICA - per esempiu su dicu…rapiti potta, vuauttri a rapiti , oppuri astutiti luci… LORENZINO - nuauttri astutamu a luci!

CUMMARI PICA - ecco bravu.

ANNUZZA - e dopu ca ci facemu stu, chiamamulu sghezzu, chi ci cunchiudemu?

CUMMARI PICA - e cara mia appoi u vidi, su ti dicu tuttu ora unni je’ u bellu.

ANNUZZA - e quantu avissa a durari?

CUMMARI PICA - na para di jonna a massimu.

ANNUZZA - ma!

LORENZINO - allura e’ na speci di sghezzu.

CUMMARI PICA - na speci; pero’ e ‘nsghezzu ca fossi ni fara’ capir i a tutti na pocu di cosi. Allura ci stati ono?

LORENZINO - ju si!

ANNUZZA - veramenti mi pari ‘npocu pisantuliddru…pero’…va ben              i macari ju ci staju.

CUMMARI PICA - allura semu d’accoddu. Ju mi staju jennu a priparari.

ANNUZZA - a priparai?

CUMMARI PICA - e cettu figlia mia; na vota sula ‘nda vita capita l’occasioni di mori cu l’occhi ca talianuancora (esce).

LORENZINO - mamma ca ci sara’ di chianciri.

ANNUZZA - e si, u penzu macari ju.

LORENZINO -  si ma de risati!

FINE  PRIMO ATTO


22


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

ATTO SECONDO

Scena I

(Turiddru, Carmelo, suocera )

TURIDDRU - mattri mia Melo u sentisti chi dicevunu i cristiani “a pigghiau ‘nchinu ,a sbilanzau ‘nda l’aria equannu arrivau ‘nderra non si muviu chiù, mossi ‘ns iccu”.

CARMELO - ca ammenu mischina non ‘tisi duluri.

(La suocera si affaccia per ascoltare da una porta senza farsi vedere da loro)

TURIDDRU - ma chi vai dicennu macari tu, pecchiò a ‘nvistiu ‘n tram e non tisi duluri? Astura quannu acintrau potti sentiri l’ossa ca si frantumavunu comu ‘nbucali di vittru chinu di vinu russu ca pi sbaghiu arriva ‘nterra.

CARMELO - nooo!

TURIDDRU - chi fu t’impressionasti? Ti sta pighiannu di collira?

CARMELO - ca cettu, chinaciu dru beddru vinu ca si pessi.

TURIDDRU - ma chi c’entra babbu u vinu era n’esempiu pi farmi capiri.

CARMELO - senti l’esempi falli cu qualcosa auttru ca po vinu è u sai ca sugnu sensibblili, a maltrattallu ècomu su mi pugnialunu u cori.

TURIDDRU - m’ummagginu a scena; iddra ca cammina ca nasca tisa e l’occhi ‘ntricalori ca vannu vaddannudi ca e di dra pi vidimi e sentiri tutti i cosi, si potti distrarre pi captari quacche cosa e non si n’accuggiu ca era ammenza a strada, dru poviru pattri di famiglia di l’autista do tram sa visti spuntari ‘ntuttu na e…bam! A pighiau bella ‘n chinu.

CARMELO - e si, mischina!

TURIDDRU - mischina? Malanova! mischiunu è dru puvureddru di l’autista ca niscuvu da casa pi vuscarisi upani e ora l’ha pavari pi bona.

CARMELO - auh ti vidu troppu pighiatu di collira, cecca di arricupighiariti ah!

TURIDDRU - tu ci sghezzi ju m’aja fari diri comu si chiama stu benefattori di l’autista, ca prima di faricci nabella statua, ci voghiu diri grazie.

CARMELO - a chi hai u cori di pettra?

TURIDDRU - ma chi mi vai cuntannu quali tricchi e ballacchi, ommai a spisa è fatta. Chi fazzu mi mettu achianciri? Chi ci cunchiuru! Oramai a vecchia accapputau e u Signuri ajuta, e appoi ora ci sarà l’investigamento da polizia pi darini i soddi d’ass icurazioni, capaci ca m’addumannuni di spurugghiari catti, iri ca, iri dra, non è ca mpuzzu peddiri tempu a pinnarimi pe la mia dolce suocera, eh!


23


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCARMELO - e a to famiglia, a to mughieri non ci pensi? Comu ciu dici?

TURIDDRU - ca comu ciu dicu! Ci dicu senti amore mio, la mamma se l’anno arricoghiuta nella vita oltre otirrenu.

CARMELO - e ti ni nesci d’accussì?

TURIDDRU - e chi voi ca ci fazzu u ballettu?

CARMELO - e po funerali cu ci penza?

TURIDDRU - ca ci penzu ju cu c’a pinzari, u vidi ca macari di motta chiddra mi duna chi vugghiri; comunqueamicu mio tu ma dari na manu pi ogganizariu tuttu.

CARMELO - ovviu, e chi problema c’è.

TURIDDRU - u probbelma e ca i soddi l’haju anticipari ju, ecco quali è; ma comunque facemu ‘npassu a vota.Intantu non unni e’, picchì quannu arrivamu già si l’avuna caricatu a puttatu; l’unica cosa da quali semu sicuri è ca stirau i palitti, picchì nu dissunu i testimoni, pecciò ora arizzittamuni e aspittamu ca quaccuni veni a darini ufficialmente a notizia.

CARMELO - ca va beni

TURIDDRU - però u sai chi putemu fari pi non peddiri troppu te mpu ca motta ammenzua casa, accumincia afariti ‘giru ‘nda l’amici e ti vo ‘nfommi pe prezzi .

CARMELO - e unnu vaju!

TURIDDRU - accumincia ‘ndi Ninu gessuminu. T’infommi pi na cor ona, nica però e che ciuri ca sianorigorosamente non frischi, insomma t’annicchieddra ammusciatizzi, di chiddri ca su aspetta nauttru jonnu la ghiattari và, anzi u sai chi ti dicu vidi su n’avi di secunna manu.

CARMELO - chi di secunna manu?

TURIDDRU - ca si di chiddri ca c’arristanu di quacche mattrimoniu oppuri meghiu ancora di chiddri caarricicla o cimiteru, insomma fai tu va.

CARMELO - va beni, tranquillu.

TURIDDRU - appoi passa ‘ndi Tanu cascia e vidi chi s’attrova, senza spenniri assai però. Quattru faddracchitinuti anzemi cu du chiova, nenti di spiciali va; auh senza sculturi, disegni e cosi strevusi ca fannu isari u prezzu ah!

CARMELO - senza spenniri assai u capì.

TURIDDRU - mi pari ca tutti ti dissi, cu manca?

CARMELO - a lapidi.

TURIDDRU - a cettu a lapidi, veru a cosa chiù bella e ‘mputtanti.

CARMELO - va beni già u sacciu; qualcosa di semplici e senza spenniri assai. Senti ammenu u nomu ciùpozzu fari scriviri?


24


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - no tranquillu drocu hai voghia di spenniri. C’a fari mettiri u nomu, quannu nasciu e spratuttubellu ranni ca sa putiri leggiri macari di luntanu, quannu pighiau u laggu. E appoi ca fari mettiri scritta giganti na frasi ca javi ca a penzu anni e non videvu l’ura di esprimerla nella mia poesia.

CARMELO - addirittura, e quali è?

TURIDDRU - ascuta “ qui’ riposa la mia amata suocera: Signore, ricevila con la stessa allegria con cui io te lamando”.

CARMELO - ma jè poesia appiddaveru, complimenti, bravu!

TURIDDRU - ah u sentisti, alli voti picchì mi vidi ca ti dugnu tanicchia di confidenza ti pari ca sugnu‘ncretinu!

CARMELO - ma picchì chi vulisi diri…

TURIDDRU - basta melo, rispetta il mio dolore. Ora pi cottesia vai e spurughiami sti quattro faccendi.

CARMELO - mi ni stju jennu, ma chista però na capì, ciao  (esce).

TURIDDRU - ciao.

Scena II

(Turiddru, Suocera)

(Mentre turiddru accompagna Melo alla porta, la suocera in silenzio si siede in un divano)

CUMMARI PICA - ciau maccagnuni, t’arricugnisti finammenti?

TURIDDRU - s’abbenerica e semu a paci.(Riflette, poi impaurito)u spi…u spi… u spi…

CUMMARI PICA - u spiddu?

TURIDDRU - sii, u spiddu!

CUMMARI PICA - chi c’è Turiddru, di chi ti scanti? Chi è a prima vota ca mi vidi?

TURIDDRU - ma tu si, anzi avissa ghessiri mo…mo… motta, avissaghessiri a patti addrabbanna!

CUMMARI PICA - si u sacciu, u sacciu. Ma avvicinati!

TURIDDRU - chi avvicinu? Ma chi si pazza!

CUMMARI PICA - avvicinati.

TURIDDRU - no grazie, cca staju bonu.

CUMMARI PICA - avanti non ti scantari ca non ti fazzu nenti.

TURIDDRU - nenti, nenti!

CUMMARI PICA - avaja non fari u babbu, veni ca e assettiti.

TURIDDRU- si m’assettu, m’assettu(su sta avvicinado poi ci ripensa e si allontana).Mattri jum’imprissionu!


25


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CUMMARI PICA - ma di cui ti impressioni giufa’.

TURIDDRU - allura vegnu!

CUMMARI PICA - si.

TURIDDRU - ta pozzu fari na dumanna, ouh sempri su non ti siddrì, non cridu ca t’affenni e accuminci avulari casa casa.

CUMMARI PICA - parra tranquillu.

TURIDDRU - ma chi ci fai ancora ca?

CUMMARI PICA - ca chi ci fazzu, ca aveva ancora quacche cosa in sospeso e non è ca minni puteva iril’assannu tutti i cosi ‘nda l’aria!

TURIDDRU - no cettu, non putevi;(al pubblico)malanova non mi ni scuddruriai chiù! Ma senti tu in quantospiddu non avissi aviri ‘nbellu linzolu jancu di chiddri lucidi, splendenti?

CUMMARI PICA - ca cettu, comu no! E ca ancora non aju avutu tempu di iri o magazzinu a farammillu dari,ma appenna m’allibbiru di quacche pinseru sarà a pr ima cosa ca fazzu.

TURIDDRU - e senti…cara suocera, anzi quale suocera e suocera,carissima mammuzza mia accattata, e quali fussuni sti cosi ca ta spurughiari prima d’achinaratini!

CUMMARI PICA - non sunu tanti, mi spicciu in poco tempo.

TURIDDRU - a non su tanti? E allura voli diri ca non ti tratteni ancora tantu tempu!

CUMMARI PICA - no, però haja fari tutti cosi e boni.

TURIDDRU - ca cettu boni ci macassi auttru, anzi su voi ti dugnu na manu accussì si spicci prima; chi ni pensiah?

CUMMARI PICA - va beni sugnu d’accoddu, dammi na manu tu.

TURIDDRU - avanti mammuzza di unni c’accuminciamu!

CUMMARI PICA - comu prima cosa  ama pinsariu o me funerali.

TURIDDRU - a e tuttu chistu era ca ti dava pinseri! Tranquilla ci staju pinsannu ju pissonalmenti, avrai il piùbello funerali di tutta a storia da vaneddra. Tantu p’accuminciari ho disposto a Ninu gessuminu ca pripara dudici curuni, dicu dudici, ma di chiddri imperiali ah, alli voti ti pari ca ci fazzu priparari curunu p’arridiri, ana jessiri fatti che ciuri chiù belli di tuttu u meccatu, culurati, profumati, ci ù mannai a diri cu Melo ca non bado a spese, ana jiessiri granni e maestosi e accussì beddri ca pa ‘mmir ia a genti a desidirari di stirari i palitti quantu prima p’avilli i stissi; e appoi cuscini, quacche diciannove cuscini, belli, granni chini di ciuri situsi, mobbidi, accussi mobbidi ca su quacched’unu pi sbaghiu si ci appoggia s’addummisciri accoppu, tantu su rialassanti.

CUMMARI PICA - propriu accussì ci dicisti?

TURIDDRU - parola pi parola mammuzza beddra.


26


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

(Suonano alla porta )

TURIDDRU - sunanu, e cu po jessiri?

CUMMARI PICA - ju u sacciu ma non tu pozzu diri.

TURIDDRU - e comu u sai?

CUMMARI PICA - ca comu u sacciu Turiddru, mi sta parennu ‘npicciriddru, ca è ovviu no? Nella mia nuovacondizione ho acquistato dei poteri.

TURIDDRU - dei poteri?

CUMMARI PICA - si dei poteri, i voi avvidiri? Talia(con voce altisonante)apriti potta(la porta si apre)chiuditi potta! Rapiti, chiuditi, rapiti chiù veloci, ora chiù lenta, stop!

TURIDDRU - mattri sugnu mottu!

CUMMARI PICA - a vistu? Però fra i me putiri non c’è chiddru di ra piri i potti a distanza, pecciò scugniti daseggia e vo talia cu jè.

TURIDDRU - si cettu, cettu.

(Mentre Turiddru va ad aprire la porta la suocera esce di scena senza farsene accorgere.)

Scena III

(Turiddru, , Nino gelsomino)

TURIDDRU - gessuminu tu si? Veni trasi.

GELSOMINO - si’ non distubbu.

TURIDDRU - no quali distubbu,(guardando verso dove era seduta la suocera)  ma…          unni e’, unni sinni jivu?

GELSOMINO - cui, Turiddru di cu sta parrannu!

TURIDDRU - scumpariu accussì senza diri nenti; a cettu ca è streusa ’nda motti comu lo era in vita; appoi oraspecialmente cu dri putiri c’avi s’addivetti, cumpa ri e scompari quannu voli!

GELSOMINO - ma chi stai ‘ncucchiannu, cu je’ ca scunpariu, qual i putiri?

TURIDDRU - no, nenti nenti, stavu  pinsannu a vuci javuta.

GELSOMINO - ouh talia ca sta pidditida di soggira ti scunvugiu appiddaveru!

TURIDDRU - ma chiuttostu, gessuminu chi ci fai tu ca?

GELSOMINO - ca comu chi ci fazzu! Melo mi desi ora ora a notizia di to soggira mischina; quannu u sappim’aghiacciau u sangu ‘nde vini; ancora era accussì azzilla,vivula, insomma ancora autonomatica.

TURIDDRU - e si mischina era accussì giovanili, azzilla. Quannu u sappi mi ‘ntisi mancari, mi ‘ntisi mali; nonmi mancau na soggira ma na mattri, e si na mattri!

GELSOMINO - na mattri! veramenti mi dissi Melo ca ci mancava pocu ca da cuntintizza ti mittevi a sautari.


27


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - ma ci duni cuntu a Melo’! U sai ca chiddru sghezza sempri, macari in questi momenti pi miatirribbili, momenti di tristezza assolutistica. Ma quali sautari da cuntintizza, mi misi a chianciri accusi’ assai e fotti ca, ca…ca anniricai!

GELSOMINO - avaja Turiddru ma chi antappasti a testa, ma su ‘ndo quatteri u sannu tutti ca a to soggira naputevi avvidiri e l’avevi sempri ‘nda vucca pi bini dicilla, a sapevi sentiri a cosa tinta, a strafallaria, a mala soggira.

TURIDDRU - si u sacciu fossi in passato sbaghiai, ma chi voi sugnu omu e pozzu cummettiri quacche errori,l’impottanti pero’ e capiri u sbaghiu e sapiri tun nari supra e so passi, e ju ora u capi’ ca a me soggira ci vulevu troppu beni e già (mima di piangere) gia’ mi manca troppu assai, gissulminu non pozzu s tari senza di iddra (scoppia in pianto) .

GELSOMINO - u fighiu! Chi u scupristi tuttu ‘nda na vota ca ci vulevi beni.

TURIDDRU - si, tuttu ‘nta na vota.

GELSOMINO - ah, e allura è picchissu ca mi mannasti a diri di fari na corona nica nica, na coroncina va, e cuciuri ammusciatizzi, di chiddri ca su aspettu nauttru jonnu l’aju a ghittari e addirittura mi facisti diri ca su n’avevu, ava usari ciuri di secunna manu e meghiu su…dicemu… arriciclati, ni capemu no?

TURIDDRU - (a voce bassa)mutu statti prima ca ti senti e spunta!

GELSOMINO - ma cu je’spunta, ma chi va vaniggiannu, cumpari, scumpari, i putiri…auh a chi sta niscennupazzu?

TURIDDRU - a quali pazzu gessuminu su sapissi…

(Sbatte una porta)

TURIDDRU - mattri mia iddra je’!

GELSOMINO - iddra cui? Chi avissi a sapiri?

TURIDDRU - nenti, nenti lassa stari. Senti grazie pa visita, apprezzai tantissimu, ma ora ma scusari ma c’hajuchi fari, haja ogganizzari ‘nfunerali pi me suggiruzza ca ha ristari ‘nda storia do quatteri pi sempri, ma chi dicu pi sempri, pi tutta quanta l’eternita’. A confrontu u matrimonio di ‘nprincipi a pariri na pattita di bocci, na cosa di nenti.

GELSOMINO - na pattita e bocci?

TURIDDRU - si, ci fazzu fari ‘ncumpassuni.

GELSOMINO - e che ciuri comu ma cumputtari.

TURIDDRU - ca comu ta cumputtari, c’e’ bisognu ca tu dicu ju? Vai o meccatu, pighia i ciuri chiu’ belli,granni e ciaurusi e pripara deci curuni.

(sbatte ancora la porta)

TURIDDRU - dudici, dudici curuni.


28


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziGELSOMINO - quanti? dudici?

TURIDDRU - ammenu! Ma no curini accussi’ p‘arridiri, i voghiu di chiddri imperiali.

GELSOMINO - imperiali?

TURIDDRU - ca cettu imperiali;sia chiaro ah, non bado a spese, ana jiessiri granni e maestosi e accussì beddri ca pa mmiria a genti a desidirari di stirari i palitti p’avilli i stissi; e appoi cuscini, quacche diciannove cuscini. (tende l’orecchi ad ascoltare e non sentendo sbattere la portadice fra se…) si diciannove boni su.

GELSOMINO - diciannove cuscini! Mancu po papa ci nnerunu accussì assai.

TURIDDRU - ma picchi, cu rispettu parrannu, tu chi vulissi paragunari u papa cu me soggira!

GELSOMINO - no, non era p’affenniri beninteso.

TURIDDRU - appuntu, comunque sti cuscini i voghiu belli, granni e chini di ciuri situsi e mobbidi, accussimobbidi ca su quacched’unu pi sbaghiu si ci appoggia s’addummisciri accoppu, tantu su rialassanti.

GELSOMINO - Turiddru du linzola ci mettu ‘ndo cuntu?

TURIDDRU - fai tu, fai tu!

GELSOMINO - si, si, fazzu ju. Ma senti a propositu di cunti, no pi jessiri materiali, ma tutti sti granfistiggiamenti a mia cu mia pavi tu?

TURIDDRU - ca cettu chi c’era dubbiu?

GELSOMINO - ovvio, ora ca pighi tutti dri gran sudduni dill’assicurazioni.

TURIDDRU - quali soddi?

GELSOMINO - avaja chi t’ammucci cu mia babbu, appatti u fattu ca gia’ Melo allinchiu ‘nquatteri cu stu fattude soddi ca t’attoccunu dill’assicurazioni, addirit tura u sai chi va dicennu?

TURIDDRU - chi va dicennu!

GELSOMINO - va dicennu “Cummari Pica ha statu na mala soggira, ma ammenu sinni jivu lassannu ‘nbellurialu pa so famigghia; fici chiù beni ora di motta ca quannu era viva”.

TURIDDRU - nooh! Accussi’ dissi?

GELSOMINO - e si.

TURIDDRU - di me soggiruzza? Di dra santa e celestiale donna.

GELSOMINO - sti paroli ha misu pedi pedi.

TURIDDRU - ah malu cristianu.

GELSOMINO - e chi voi, amicu to je’! Comunque ora mi ni vaju a travaghiari. Turiddru fammi sapiri quannuvoi aviri sti ciuri, va beni!


29


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziTURIDDRU - va beni gessuminu, e grazie.

GELSOMINO - ni videmu(esce).

Scena IV

(Turiddru,  Suocera)

Si spegne improvvisamente la luce, nel frattempo cummaru Pica si siede sul divano.

TURIDDRU - chi fu, chi mancavu a luci?

La luce si riaccende e Turiddru trova Pica seduta.

TURIDDRU - (vedendo all’improvviso la suocera si spaventa)mattri…mi fici sautari ‘nta l’aria, malanovaiddra; ma chi a faciasti astutari tu a luci?

CUMMARI PICA - ca cettu, chi fu Turiddru ti l’ava scuddatu ca c’er a ju…che me putiri?

TURIDDRU - no, no quali scuddatu…mammuzza beddra, e ca non t’a            va vistu chiù  e pinsava…

CUMMARI PICA - fossi pinsavi ca minn’ava jutu!

TURIDDRU - ca veramenti…

CUMMARI PICA - a chistu addisidirirava u to cori, bravu,  bravu!

TURIDDRU - no, assolutamente no! Anzi parrannu cu verità c’avaarristatu ‘npocu mali, dissi vadda ca me soggira sinni jivu senza salutari senza dirimi nenti mancu na parola, a mia o so jennuruzzu do cori.

CUMMARI PICA - e inveci no, ca ancora sugnu!

TURIDDRU - (a bassa voce)ca u staju vidennu, non sinni vosi iri chiù, non c’a voli finiri di pisseguitarimi.

CUMMARI PICA - comu? Chi dici? Ti sta mummuriannu?

TURIDDRU - ju? Non l’ha diri mancu pi ghezzu; anzi riflettevo ad alta voce pensando “chi futtuna, si, chibella soppresa mi fici me soggira, si bella, bellissima…sulu una cottesia mammuzza, a prossima vota ca scumpari e cumpari, avvettimi, non mi fari scantari.

CUMMARI PICA - ca cettu a prossima vota prima di spuntati ti mannu na bella littura, anzi no un bellutiligramma ca è chiù veloci, va beni?

TURIDDRU - bonu jè, va benissimo.

CUMMARI PICA - ma chi dici giufà; allura sti putiri picchì mi duta nu, pi nenti!

TURIDDRU - a veru i putiri!

CUMMARI PICA - e comunque macari ca non mi vidi ju ca sugnu.

TURIDDRU - ah scumpari ma arresti ca?

CUMMARI PICA - ca cettu!


30


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - e picciò senti tutti cosi?

CUMMARI PICA - ti dissi ca sugnu prisenti!

TURIDDRU - (al pubblico)menu mali ca antura cu gessuminu parrai di dra manera, astura pessu jerù!

CUMMARI PICA - n’tisi ca c’era quacche pobbleminu pe ciuri.

TURIDDRU - a quali problema mamma, è ca Melo jè scunchiurutazz e non capiu bonu zocci ci dissi. Usentisti inveci chi ci dissi a gissumminu? Pi tia vulemu sulu u meghiu, ti fazzu fari ‘ncumpassuni, ‘ncumpassuni si!

Scena V

(Turiddru,  Cummari Pica,Tanu cascia)

( Bussano alla porta)

TURIDDRU - bih nauttra vota, videmu cu jè ora(va ad aprire e la suocera esce di scena).E chi è nauttra votaspariu?

CUMMARI PICA - (da fuori scena)  ca sugnu, non tu scuddari, non mi vidi ma ci sugnu, sugnu, sugnu…

TURIDDRU - (mentre apre la porta)ci mancava sulu ca quannu parrava faceva l’eco, ora paremu appiddaveruo campusantu.

TANO - cu è ca fa l’eco, Turi cu cu l’hai.

TURIDDRU - cà ci ne n’auttru ca mi spia cu cu l’haju, ca cu nu ddru Tanu Cascia, cu cu l’avissi a viri secunnutia?

TANO - e chi mi cunti a mia eri tu ca ti mummuriavi! Comunque pozzu trasiri.

TURIDDRU - ca veramenti prifirissi ca arrestassi davanti a potta, u sai non è pi mali, ma ci sentutannicchieddra di malauguriu a fariti trasiri a me casa.

TANO - chi è macari tu si supistiziusu? Ora picchì di misteri fazzu l’organizzatore di servizi funebri, pi fozzahaja puttari mali?

TURIDDRU - Turi cascia è inutili ca pari in taliano e t’antucciuni a lingua ‘nda dri quattro denti ca t’arristanu ,sempri bicchinu si, vurrica motti, sattu di cappotti di lignu…

TANO - bonu, bonu non fari d’accussi, cammati. Comunque pi mia parrari davanti a potta non è ‘nproblema,ci sugnu abbituatu…

TURIDDRU - a ci si abbituatu veru?

TANO - si ci sugnu abbituatu, però zoccu t’aja diri non tupozzu diri ca ‘ndo pianerottulu, meghiu parrai a quattrocchi e ca potta chiusa ca nuddru di fora ni po sentiri.

TURIDDRU - pi fozza?

TANO - po to beni!


31


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziTURIDDRU - ca trasi allura, auh però cecca di non tuccari nent i ah, ca annunca appoi l’haja ghittari!

TANO - allura Turiddru caru, ‘nprimisi tantu pi accuminciari, ti voleva proijere a nome della ditta GaetanoFossa, i più sentiti addoloramenti del mio cuore; ti sogno vicino…

TURIDDRU - ca allascati drocu va…vo sogna di vicinu a quacche    dunu auttru!

TANO - ma quali sogni, ti sogno vicino, nel senso di sugnu agnunatu; va beni va e ju ca peddu tempu cu tia cau talianu non capisci bonu.

TURIDDRU - si ca tu u parri comu ‘nlittiratu inveci, e appoti talia non t’avvicinari troppu, anzi cecca discugnariti tanicheddra.

TANO - va beni tempu pessu jè.

TURIDDRU - senti cascia chi voi? Parra ca già a to presenza mi sta ‘nquietannu.

TANO - allura Turiddru, sarò breve e conciso.

TURIDDRU - e annachiti fozza.

TANO - vinni Melo ‘ndo me negozio, a mi dissi ca pi to soggira…

TURIDDRU - a bonammuzza, a bonammuzza della mia amata soggiruzza.

TANO - accussì beni ci vulevi?

TURIDDRU - ca cettu, chi ti pari a tia!

TANO - no nenti; comunque mi dissi ca pa to bonammuzza e amatissima soggiruzza…

TURIDDRU - si bravu!

TANO - vulevi quattru faddracchi tinuti anzemi cu du chiova arruggiati. Nenti di spiciali va, senza sculturi,disegni e cosi strevusi ca fannu isari u prezzu!

TURIDDRU - nooh, d’accussì ti dissi?

TANO - testuali parole.

TURIDDRU - ma vadda chi cosa fitusu ca jè dru Melo; vatti a fidari dill’amici. Ouh non ci araccumannaiauttru di pighiari u meghiu ca c’è in ciccolazione e iddru inveci chi mi stava cumminannu, ma cosi, cosi, cosi de pazzi. Ju che mi staju diastruggenno nel mio dolore, ju che sto suffrennu ‘nsupinu, ‘nsupinu, vadda chi colliri ancora m’haja pighiari, comu su non m’abbastassi a mancanza di dr’angilu biatu e binidittu di me suggiruzza.

TANO - accussì si parra bravu! Allura chi facemu ci penzu ju?

TURIDDRU- ca cettu ovviu no! Però na sula preghiera haju, ha ghiessiri na cosa unica, bella eraffinata…comu jera a bonammuzza di me suggiruzza.

TANO - non ti preoccupari, Turi u sai quali e’ u mottu da me ditta…

TURIDDRU - picchi n’hai unu sulu?


32


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TANO - chi?

TURIDDRU - ca mottu! Mi pareva ca travagliavi chiossai!

TANO - na ma chi dici, u mottu u slogan.

TURIDDRU - a u slogan mottu!

TANO - u me slogan dice: tu pensa a stirari i palitti, ca Tano cascia di metti ritti! Ti piaci?

TURIDDRU - è piusia!

TANO - e appoi oramai pi tia problemi di soddi non ci ni sunu chiù?

TURIDDRU - a no?

TANO - ca cettu, oramai u sapi tuttu u vicinanzu ca t’ana trasiri ‘nzaccuni di soddi dill’assicurazioni di tosoggira.

TURIDDRU - a u sapi tuttu u vicinanzu…de… de soddi.

TANO - ovviu, Melo inchiu ‘nquatteri sanu.

TURIDDRU - e bravu a Melo. Disgraziatu appena u pighiu u fracchiu de coppa; ancora jè nenti e già mi ficiaddivintari riccu. Ca speriamo ca sti paroli ne ‘ntisi Janu fusiddru, annunca a chiddru cu u sapi chi ci pari!

TANO - bene Turiddru io vado, fammi sapiri quannu è ura.

TURIDDRU - non mancherò, ciao.

Scena VI

(Turiddru, Cummari Pica)

(mentre Turiddru accompagna Cascia alla porta  la suocera ricompare. )

TURIDDRU - dru longu ammatula di Melo mi sta ruvinannu, sta spaggennu a vuci ca mi fici i soddicull’assicurazioni dill’incidenti di me soggira!

CUMMARI PICA - e già picchì chistu è u to unico pinseri, chiddru d’arricchiri supra a me peddri, disfruttarimi macari ora, bravu, bravu!

TURIDDRU - bih mi l’ava scuddatu, non si vidi ma c’è! No mammuzza ma chi vai dicennu, ju a sta storia desoddi dill’assicurazioni non c’ava pinsatu mancu di luntanu, mancu di strisciu, e comu facevu ca gran collira ca c’haju d’inconddru.

CUMMARI PICA - a non c’ha  pinsatu pi nenti?

TURIDDRU - no, ppi nenti!

CUMMARI PICA - sicuru? Vidi ca ju sacciu così ca ancora tu mancu l’ha pinsatu, fussi megghiu ca tu fussichiù sinceru prima ancora ca cu mia gia’ ca sacciu, cu tia stissu.


33


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - ma veramenti parrannnu in verità ‘npinsieri ci l’ha va fattu, mapropriu na cosa di nenti, ‘npinsierinu, na stricata di ciriveddru. Ma no pi essiri materiali, picchì propiu ni stu mumentu mi sevvissunu appiddaveru.

CUMMARI PICA - e a cui è  ca non ci sevvunu soddi ‘nda vita.

TURIDDRU - si chistu veru jè,ma pi mia è questioni vitali, si di vita o di motti, anzi pi essiri chiù precisi è una questioni occhiali, cioè di occhiu si oppuri occhiu no, ma chi ti cuntu a tia tantu tu che putiri ca ti dutanu sai già!

CUMMARI PICA - cettu è veru ju putissi sapiri già…però siccome canon è giustu ca usu sempri i me putiri, stavolta voghiu ca mu cunti tu zoccu succidiu e picchì sti soddi fussunu accussì ‘mputtanti pi tia!

TURIDDRU - mamma, pessi soddi è catti!

CUMMARI PICA - ah tuttu chistu jè, e quali fussi a nuvità e u probblema!

TURIDDRU - novità è veru non ci n’è; u problema però è ca stavota pessi na bella sommetta, e spratuttu stisoddi i avanza don Janu fusiddru, e su non ci tonnu entru dumani chiddru mi macina de coppa, mi scucchia ‘ndui, mi scippa l’occhi, u caspisti ora p icchì mi dugnu pena, picchì sugnu ‘npinseru!

CUMMARI PICA - capisciu, capisciu; ma d’altrocanto chi voi, non ta ciccasti tu sta fini e ora t’assuppi.

TURIDDRU - e si ora m’attocca assupparammilla.

CUMMARI PICA - ti l’haja dittu ‘nda tutti i maneri, arrirennu, sgh izzannu, vanniannu, sbraitannu: “Turiddruvottinni a travaghiari comu fannu i boni mariti e pattri di famiglia, lassili stari i to cumpagni di putia, ti pottunu a mala strada, leviccilla a testa o jocu è comu ‘nvottici e quannu ti pighia non ti lassa chiù e ti potta alla rovina, ti potta a moriri. Finiscila di viviri tuttu u jonnu e di passari menza junnata a dommiri e l’auttra menza a jucari e catti”. Quanti voti ti l’haja dittu “prima o poi sti mali cumpagnì t’arruv inanu, prima o poi attrovi a quacche d’unu ca si ni frega su tu hai na famiglia, su non travaghi, voli i so soddi, dri soddi ca ti vincivu o ti pristavu; è ora arrivau dru jonnu. È inutili ca ti fai illusioni, u sannu tutti ‘ndo quatteri cu jè e supratuttu chi è Janu fusiddru ezoccu è in grado di fari; ora chi ci cunti? O pensi di scappari e ammucciariti pi tutta a to vita?

TURIDDRU - u sacciu hai ragguni.

CUMMARI PICA - si e ora ma mangiu squarata.

TURIDDRU - ma chi pozzu fari? Comu pozzu nesciri di sta situazioni streusa? Pi favuri su poi aiutami tu.

CUMMARI PICA - ah ora cecchi u me aiutu, quannu avi na vita ca non ma pututu avvidiri e non hai maipighiatu i me paroli.

TURIDDRU - si è veru mamma, m’haja cumputtatu mali, di vastasu e senza testa; n’haja statu ne ‘nbravumaritu ne tantumennu ‘nbravu pattri, e cu tia haju statu sempri sgobbuticu e maladucatu, e fossi haju pruvatu ma cari antipatia ne to confronti.

CUMMARI PICA - e picchì chi t’haja fattu di mali.

TURIDDRU - ca nenti, quali mali! Anzi mi facevi antipatia picchì mi dicevi cosi boni e saggi, picchì eri a mecuscenza, picchì che to paroli, che to sfurriati, mi facevi vidiri a strada giusta, mi mittevi davanti e me totti e me mancanzi di maritu, di pattri, insomma di uomu ca mai a statu masculu, picchì dicemuni a


34


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

verità, mentri ju eru a svinniri a me vita e a me d ignità pi na pattita a briscola e ‘nbucali di tintu vinu, sta casa, sta famiglia l’ha puttatu avanti to figlia, me mugheri.

CUMMARI PICA - si bravu, dra stissa mughieri ca ti voli beni chiossai da so stissa vita e ca tu inveci tratticomu na pezza pe pedi, alla quale quannu ti dici menza parola ti ci voti comu n’armali. Dra stissa mugghieri pa quali non hai considerazioni, quannu tonna stanca avviluta a casa dopu ‘ngnonnu di travaghiu e quannu vulissi sulu scanciari du paroli cu so maritu, quannu vulissi na carizza, quannu vulissi sulu na taliata duci, chi attrova? Attrova a tia ca dommi ‘ndo divanu, a tia ca furri’ l’occhi !

TURIDDRU - vera è, ogni parola. Ma secunni tia picchì mi pattu mali, picchì n’accarizzu, picchì non ci fazzu‘nsurrisu d’amuri, picchì non ci vighiu beni?

CUMMARI PICA - e allura picchì?

TURIDDRU - ad Annuzza ci voghiu beni cu tuttu u me cori, e non tu pozzu mancu spiegari quantu disidiruaccuccialla, vasalla, accarizzalla, parrarici comu fannu tutti i bravi mariti, tutti i bravi capi famiglia.

CUMMARI PICA - e allura picchì no fai?

TURIDDRU - no fazzu picchì m’affruntu, m’affruntu di mia picch ì non valu nenti, picchì a dr’angilu di tofiglia non ma meritu, picchì lassai peddiri a me vita e ommai n’attrovu chiù , picchì oramai non sacci u chiù unni e’a me dignità u me unuri, picchì oramai sugnu ‘nchistianu pessu.

CUMMARI PICA - ah e allura è picchistu ca ti cumpotti d’accussì?

TURIDDRU - si picchì vulissi ca Annuzza si stancassi di mia ca non cuntu e non scuntu e mi lassassi piciccarsi a n’auttru chiù meghiu, unu alla sua altizza.

CUMMARI PICA - ca picchì, non putissi pruvari tu stissu a tunnari a ghiessiri alla sua altezza, non putissi tustissu canciari, abbissariti a testa, mittiriti a travaghiari, addinvintari ‘nbravu chistianu o comu dici tu ‘masculu!

TURIDDRU - e comu fazzu? Oramai pi mia non c’è chiù nenti chi fari, non pozzu canciari chiù, oramai sugnu‘nchistianu a peddiri.

CUMMARI PICA - ma chi dici babbu, chi dici! Chi ci sunu chistiari ca non ponnu canciari, su u volunu cututtu u cori? Chi ci sunu genti ca non ponnu tunnari arreri su s’accoggiunu ca si pessunu ‘nda na stra da sbagliata?

TURIDDRU - e comu fazzu?

CUMMARI PICA - è chiù facili di quantu pensi. Intanto a prima cosa ca ci voli è essiri cunvintu appiddaveriudi vuliri canciari, di vuliri abbissarisi a testa na vota pi tutti. Tu si cunvintu appiddaveru?

TURIDDRU - ju si mamma, si!

CUMMARI PICA - e chistu è unu. Pi secunna cosa ta ciccari ‘nbellu travaghiu anestu e duraturu, pi putiriputtari a casa ‘npizzuddru di pani, u to unuri e a to dignità. E comu ultimu ma fossi chiù ‘nputtanti di tutto, a accuminciari a essiri ‘npattri e ‘nmaritu prisenti, affettuoso, rassicuranti, ha divintari u pilastru di sta famiglia e di sta casa. U vidi no ci voli nenti autru ca a to vuluntà.

TURIDDRU - e ju a vuluntà ora l’ahju; ma comu fazzu cu Janu fu siddru, m’anficcai intra a ‘nvaju chiù grannidi mia, specialmente ora ca si sta spaggennu a vuci ca haja pighiari ‘nsaccu di soddi dill’assicurazio ni, ca a ppoi fra l’auttru non sacciu mancu su ni dunuu . Chiddru su non ci tonnu i soddi bonu ca mi va


35


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

m’addifetta e ora ca vuleva canciari e puttari avanti a me famiglia e a me vita, diventero’ ‘npisu fos si chiossai di quantu non sugnu ora. Comu haja fari mamma?

CUMMARI PICA - talia chi fai, intanto accumincia a ghiri a rintracciari a Melo e u fai stari mutu, prima ca stafassa notizia de soddi arriva affinu a cu non l’avissa a sapiri. Accuminciamucci di ddocu. Pi don Janu ci pinsamu appressu, videmu comu putemu abbissari sta storia.

TURIDDRU - allura chi fazzu va ceccu a Melo?

CUMMARI PICA - di cussa!

TURIDDRU - si di cussa.(va per uscire poi fermandosi davanti alla porta.)a mamma…

CUMMARI PICA - chi c’è?

TURIDDRU - grazie(esce)

Scena VII

(Cummari Pica,Annuzza,Lorenzino)

ANNUZZA - mamma.

CUMMARI PICA - a papreddra cca si?

ANNUZZA - si, erumu addrabbanna cu Lorenzino e ‘ntisiumu titti i cosi, dall’inizio a fini.

LORENZINO -  si nonna, e non putemu quasi cridiri e nostri aricchi.

ANNUZZA - mamma su chiddru ca ti dissi Turiddru è  veru, facisti ‘nmiraculu!

CUMMARI PICA - e figlia mia tu dissi, oggi o a cosa a bissavumu o a spascivumu completamenti.

ANNUZZA - grazie mamma, grazie, arriniscisti a tunnarimi finalmente a me maritu, pi comu u canuscevu tantianni fa, pi comu mi l’ava mariutatu.

LORENZINO - si, fossi chista è a vota bona ca s’abbessa a testa e pozzu finalmeti aviri ‘npatri assinnatu comua tutti l’auttri.

CUMMARI PICA - no fossi papareddru da nonna, sicuru! Picchì su stavolta mi dissi nauttra de so fissarii, cistiru u coddru comu ‘ngnaddru ruspanti che me stissi manu.

ANNUZZA - Ci vuleva st’equivucu do to incidenti pi abbissari tutti cosi, pi farini tunnari a ghessiri na famigliacu tutti i crismi.

CUMMARI PICA - Annuzza mia, chi t’haja dittu sempri a mamma, quannu si davanti a ‘nproblema non tiscoraggiari, non ti dari pi pessa, chiudi l’occhi, rifletti ‘minutu e cecca na soluzioni, picchì almen u una c’è sempri. Cu s’abbatti e si femma è piddutu.

ANNUZZA - si mamma, però ora  c’è  n’auttra cosa ca mi duna p inseru.

LORENZINO - chiù ca nauttra cosa, ju dicissi n’auttru cristianu.

CUMMARI PICA - Janu fisiddru, veru?


36


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziANNUZZA - si prorpiu iddru.

LORENZINO -talia ca propiu ora ca ava tunnatu me pattri pi comu u vulevu, ora l’haja peddiri picchì ddu fusiddru che so amici strevusi u pighiunu sutta e nu lassunu addifittatu bonu!

CUMMARI PICA - e chi finì propriu ora di diri? Ogni problema avi na soluzioni!

ANNUZZA - ma unni i pighiamu tutti dri gran soddi pi dumani, mancu su ni vinnemu stri quattro mobili cac’avemu i putemu accucchiari.

CUMMARI PICA - stati tranquillu, ca ci pensu ju!

LORENZINO -  nonna,  ma chiddru è ‘ndilinquenti piriculusu, senza rimorsi e rimpianti.

ANNUZZA - si, e appoi è omu e cu u femma a iddru e so scagnozzi, Turiddru mischinu ca è macaritannichieddra cagionevoli di saluti o Cammelo ca cu ‘nciusciuni abbatti!

CUMMARI PICA - cammi, cammi, non v’allarmati. Si, è veru, iddru è masculu, dilinquenti senza scrupoli eviolentu, ma nuauttri avemu n’arma segreta.

LORENZINO - chi ‘ncarru ammatu ammucciatu ‘ndo sparecchia tavu la?

CUMMARI PICA - cari miei la nostra arma segreta, la mia arma segreta è ca sugnu fimmina e spatti fimminaanziana.

ANNUZZA - e chi po fari mamma sula e contru a n’masculu?

CUMMARI PICA - e figlia mia tu mancu tu ‘mmaggini chi po fari na mattri pe so fighi, e non cunta cu èl’avvessariu, quantu è drossu, pilusu o piriculusu, a fozza di na mattri non havi limiti e paragoni, u so curaggiu non si po cuntari a paroli. E poi cara mia, di chi munnu è munnu, non c’ha statu na vota, dicu sulu una, ca ‘nasculu chiunque esso fosse, non è stato manipolato di na fimmina a fari zoccu vuleva.

LORENZINO - ma si sicura nonna? Pensi ca c’a fai a cunvinciri don fusiddru.

ANNUZZA - mamma non pensi ca fossi purtissi attuvari qualche piccola difficoltà?

CUMMARI PICA - fosi ju si, ma  u me spiddu…

FINE SECONDO ATTO


37


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

ATTO TERZO

Scena I

(Turiddru, Melo, Cummari Pica)

TURIDDRU - trasi bestia e mutu ah, non diri chiù mancu na parola ca cumminasti chiù dannu di du pidocchia‘nda na classi cu centu piccididdri.

CARMELO - ma picchì chi cumminai, fici pi filu e pi segnu chiddru ca tu mi dicisti, passai ni gelsominu, nicascia…

TURIDDRU - ca cettu e mentri passavi ‘nta chistu e ‘nta chiddr u jevi spaggennu a vuci ca m’avunu a trasiri‘nzaccu di soddi dill’assicurazioni veru?

CARMELO - ma picchì ti sta pattennu d’accussi’, desi sta bell a notizia pi preju, picchì mi faceva piaciri ca‘ndo quatteru si vineva a sapiri ca oramai non eri chiù n’mottu di fami, ma ca ti stavi mittennu ‘npaghia.

TURIDDRU - ah, spatti t’avissi ringraziari no! Stavi facennu crisciri a me popolarità, mi stavi facennuaddivintari famusu!

CARMELO - pi tia u fici Turiddru, pi fari cicculari a vuci ca ora c’hai i soddi e ti ponnu cunsidirari qualcunu,ma picchì ti sta siddriannu?

CUMMARI PICA - (entrando)si sta siddriannu picchì nonostante tu u facisti po so beni e cu cori, u mittisti‘nde vai.

CARMELO - (distrattamente)a cummari Pica ci siti macari vuauttri, s’abbenedica.

CUMMARI PICA - si ci sugnu macari ju, ti dispiaci?

CARMELO - no, ma chi va dicennu, ma picchì…(comincia a realizzare e cambia tono di voce che d             iventerà di

paura) ma…pi..pipi..pipi…picchì …(gridando) aiutu u spiddu! (corre a nascondersi da qualche parte).

TURIDDRU - tranquillu Melo, non ti scantari.

CARMELO - a non mi scantu? Non miscantu? E dimmillu tu, comu fazzu a non scantarimi quannu c’è ufantasma di to soggira ammenzu a casa!

TURIDDRU - si è veru è ‘nspiddu, ma non vinni pi farini mali!

CARMELO - a no! A no!E allura picchì passavu pi pighiarisi ‘n cafè in compagnia prima di pattiri?

TURIDDRU - finiscila di babbiari e veni ca, assetiti.


38


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CARMELO - ma quali babbiari Turiddru, su stu spiddu non si ni va attunnu, fra na para di minuti ni ni putemuiri assemi, picchì fra cuntu ca moru do scanti macari ju!

TURIDDRU - non ti scantari, veni ca assettiti e’ tutto sutta cuntrollu.

CARMELO - ma chi ‘ncucchi quali cuntrollu cu ‘nspiddu ammenzu a casa chistu mi parra di cuntrollu(guardacummari Pica poi grida) mattri u spidduuu!

TURIDDRU - tranquillu, currispunnu ju, veni ca.

CARMELO - ouh ca sugnu bonu e comudu, lassami stari.

CUMMARI PICA - Melo vo settiti!

CARMELO - mattri mia spatti parra, e chi c’è di chiù peggiu do fantasma di na mala soggira cu parolaincorporata; sugnu mottu, anzi no u mottu è iddra!

CUMMARI PICA - (alzando un poco la voce)Melo finiscila ora, veni ca e assettiti, fozza.

CARMELO - obbedisco!(Va a sedersi).

CUMMARI PICA - bravu.

CARMELO - (a Turiddru)ma…ma chi fu pessi l’ultimu passaggiu di oggi po…n’fen nu? (guarda la suocera) puggatoriu? (guarda ancora) paradisu, cettu paradisu!

TURIDDRU - aveva cetti cosi di spurighiari prima di irasinni.

CARMELO - e ne puteva lassari ditti a quacche dunu.

TURIDDRU - e comu faceva secunnu tia si sinni jivu improvvisamente.

CARMELO - ca vineva in sogno per esempiu, accusì mentri ca c’era ti lassava macari na para di nummira dichiddri belli.

CUMMARI PICA - picchì passai e zoccu haja ancora a fari non sunu fatti to Melo!

CARMELO - mattri ora sa pighia cu mia! Ca cettu, ovviu, naturali, però pi cottesia non si siddriassi prima caci veni di stracanciarisi ‘nda facci e ju c’arrestu siccu po scantu, ca già motta c’è vossia e p’a ogg i c’abbasta !

TURIDDRU - Melo tunnamu o discussu di prima, a cu c’a cuntasti sta storia de soddi dill’assicurazioni?

CARMELO - ca a cui Turiddru, ca a quattro e u braddru, u cu ciù puteva cuntari!

TURIDDRU - si ma cu su? È ‘nputtanti sapiri cu sicurezza cu sa ppi sta nutizia?

CARMELO - ca non mu rivoddu bonu, e poi cu stu spiddu o me ciancu,(rivolto a Pica)ouh senza uffisa ah,cu stu spiddu o me ciancu mi staju sintennu ca pessi a memoria; ma comunque tu dissi u sappunu quattro amici….

TURIDDRU - Melo pi favuri sfozzati tannichieddra, a cui ci u dicisti, pensacci.

CARMELO - Ouh ti dissi ca non mu rividdu, e basta!


39


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCUMMARI PICA - (con voce sostenuta)Melo cu su chisti!

CARMELO - (impaurito)ore 11e 37 Antonio Floresta detto Nino gelsomino, ore 11 e 45 Gaetano Fossa, dettoTano cascia, ore 11 e 56 Giuseppe Caponnetto detto Pippo sigaretta, ore 12 e 01 Francesco Tornatore detto Cicciu manicula, ore 12 e 07 passai da putia ppi vivirimi ‘muccuneddru di vinu, picchì cu tutta dda strada ca ava fattu m’ava vinutu siti e in loco c’erano, in ordine di incontr,o tra le 12 e 08 e le 12 e 11, Enrico Caudullo detto tri di oru, Salvatore Trincale detto peddu sempri ma jocu, e Michele Consoli putiaru detto allungamu u brodu, picchì ‘nd a so vita n’ha sivvutu mai ‘nbicchieri di vinu onestu e senza essiri allungatu cu l’acqua, ore 12 e 19 passai du minuti da me casa pi fari…va beni ni capemu va. Ore 12 e 25 m’inteccettasti tu e ora sugnu ca.

TURIDDRU - e menu mali ca non t’urrividdavi!

CARMELO - a gentilezza di to soggira mi fici tunnari a memoria.

TURIDDRU - sugnu arruviantu!

CUMMARI PICA - picchì?

TURIDDRU - ca picchì su sta notizia a sappi Michieli allungamu u broru, ponnu passari a massimu fra i deci ei dudici minuti, ca a sapi tuttu u quatteri e su s’impegna bonu picchì ci pari interessanti, ‘nda menz ’ura a sapi tutta a città!

CUMMARI PICA - e chistu voli diri…

TURIDDRU - e chistu voli diri ca macari Janu fusiddru astura u vinni a sapiri e sugnu pessu.

CARMELO - ma non staju capennu quali è u problema!

TURIDDRU - u problema è semplici; u problema è ca appena Januveni a spiri da notizia, su na sapi già, venidi tutta cussa a ciccarimi i so soddi.

CARMELO - e tu ci tonni.

TURIDDRU - ma comu ci tonnu cannaluvari, su non n’haju!

CARMELO - ca cu chiddri dill’assicurazioni.

TURIDDRU - ma quali assicurazioni! Sta storia a niscisti tu e ju ti vinni d’appressu senza pinsaricci, bestia casugnu!

CARMELO - picchì voi diri ca non ci su soddi?

TURIDDRU - no sacciu! Ma di sicuru non ci saranno pi dumani, ammesso ca ni dununu qualche cosa.

CUMMARI PICA - vu dicu ju, non ci saranno; soddi non ve ne daranno Turiddru.

CARMELO - ma comu u sapi iddra?

TURIDDRU - ca i putiri, i putiri!

CARMELO - a c’havi macari putiri?

TURIDDRU - e si! Mamma pi cottesia faccilli avvidiri.


40


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CUMMARI PICA - pi sta vota silu ah! Apriti potta, chiusiti potta, astutiti luci(Turiddru le fa eco)addrumitiluci.

(Melo si sposta un poco dalla Cummari Pica spavantato )

CARMELO - ma allura si appiddaveru ‘nde vai Turiddru!

TURIDDRU - cridu propriu di si!

CARMELO - annuca accuminciamu a priari ca Janu fusiddru non veni.

( Bussano alla porta )

Scena II

(Janu fusiddru e detti)

TURIDDRU - e ora cu po ghessiri! Avi na matinata ca venunu a farmi visita pi puttarimi i concoglianzi; avantividemu cu è stavolta.

CARMELO - ci vaju ju a drapiri, statti assittatu.

CUMMARI PICA - ju mi ni staju iennu a dra banna.

TURIDDRU - comu a dra banna, e non resti ca pi viudiri cu jè, scumparennu beninteso!

CUMMARI PICA - non mi ni voghiu iri a dra banna.

TURIDDRU - ma comu accussì camminannu tranquillamente, senza ca t’illumini di luci, senza ca ti movi ‘ndal’aria senza tuccari ‘nterra, senza sparizioni impr ovvisi usu sdri spiddi ca c’a fanu appiddaveu va voghiu diri.

CUMMARI PICA - senza tricchi e ballacchi, ci voghiu iri che me peri.

TURIDDRU - e picchì ?

CUMMARI PICA - senti beddru e quantu voi sapiri, i putiri su de me e dispunu pi comu m’appitisci u cori, echi è! Astutiti luci (si spegne la luce) addrumiti luci (si riaccende).

CARMELO - senti Turiddru ca fatti i fatticeddri tò, amprisa c a l’ha fari siddiari giustugiustu ora, ca acquietasti tannichieddra. (Apre la porta)

JANO - c’è pemmesu?

CARMELO - (con disinvoltura)a vui siti don Janu!(Ora allarmato)do…do do..do…

JANO - e chi è Melo ti stai anzignannu a musica! Do re mi e si! Chi fa pozzu trasiri o prima a timminari stucuncettu filarmonicu?

CARMELO - (alzando la voce per sottolineare a Turiddru)don Janu po…po trasiri!

Turiddru entra in fibrillazione.


41


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CARMELO - (parla senza spostarsi dall’uscio della porta)ca cettu ca po trasiri ci mancasi auttru, chi fastamu babbiannu, talia su don Janu non po trasiri ‘nda na casa do sò quatteri, non sghizzamu che cosi seri…

JANO - Melo su non ti levi d’ammenzu e peri, mu vo diri comu aviss’attrasiri?

CARMELO - cettu, cettu raggiunu avi.

JANO - avanti e allura cecca di spalummari ca già mi stju accuminciannu ad innevvosiri. (Entra)

TURIDDRU - o caru don Janu fusiddru, che bella soppresa, quali onore una così lustra pissonalità, ‘nitsa evuntuata in tuttu u quatteri, ca veni a truvadimi cà, na me povera casuzza.

JANO - t’arricugghisti finalmenti!

TURIDDRU - ma…m’arricughi cettu  , (pausa) ma in che sensu m’arricughi picchì unni avissa a g hessiri?

JANO - ma comu, a sta matina ti vinni a ciccari e ca l’amicu tò do cori mi dissi ca ava nisciutu di cussa pi cosi‘mputtanti…

CARMELO - ‘mputtantuni…

Turiddru. ‘a si ’mputtantissimi.

JANO - e ju ingenu ca ava pinsatu ca t’ava ammucciatu picchì non ti vulevi fari attruvari di mia.

TURIDDRU - noo!

CARMELO - noo, ma chi va dicennu!

TURIDDRU - ca cettu, noo ma chi va dicennu, ju cà non mi fazzu attruvari di vossia, quannu inveci ci sugnu; emacari potti pinsari ca eru ammucciatu ‘nda quacche stanza.

CARMELO - noo, ma chi va dicennu, Turiddru non è chiastiamu ca fa sti cosi.

TURIDDRU - ca cettu ca non sugnu ommu di tantu; e poi picchi m’ava ammucciari di lei, no staju capennu.

JANO - fossi fossi pi tutti dri gran suddunuca ti vinci e catti e ca ancora non haja vistu mancu co binoculu? Oppuri picchi avevi timuri ca appena ti pighiava e mi dicevi ca non mi putevi pavari ti macinava cu na bella fraccata di tumpulati!

CARMELO - bella fraccata, vero?

JANO - bella e sustanziusa.

TURIDDRU - ah pe…pe soddi ca c’avissi a dari mi ciccava?

JANO - no ppe soddi ca m’avissa a dari, pe soddi ca m’ha(calca la voce)dari.

TURIDDRU - ma vidi mio gregge, cillenza, don Janu fusiddru, veramente mi pighia in un momento un pocupatticolari, u sapi.

JANO - ju non sacciu nenti, ju voghiu i me soddi ora pi subbitu e cu tutti l’interessi.


42


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCARMELO - cu tutti l’interessi spatti?

JANO - e già, cu tutti e subbitu.

TURIDDRU - ma cillenza, eminentissimo, ju ci dassi cu tuttu u cori, su l’avissi mi livassi u pani da vucca pitunnaricci i so soddi, però na stu mumentu sugnu se nza na lira, a non ci pozzu dari propriu nenti, tranni a me parola d’onore ca a chiù prestu ci tonnu tutti e cull’interessi.

JANO - e chi mi ni fazzu da to parola di quaquaraquà, giàma dasti quannu piddisti o tavulu di jocu, e ma tunnasti a dari u misi scossu. Dopu a prima vota non è chiù parola, ma è ciatu ca si peddi ‘ndo ventu, ma ju si sapi sugnu cori granni…

CARMELO - grannuni i cosi giusti.

JANO - (alzando il tono della voce come rimprovero)sugnu cori granni, capisciu, peddunu, pimmettu e arrialutannicchia di tempu, ma a terza vota non è chiù mancu ciatu. Turiddru u sai comu si dici ‘nde nostri patti, l’omu pa parola e u voi pe conna.

Turriddru: e cu sti paroli chi vulissi diri vossia?

JANO - ca tu parola non n’hai pecciò…

TURIDDRU - (con veemenza) pecciò chi, comu si pemmetti…

JANO - senti tu, accala a vuci quannu parru cu ‘nmasculu u capisti! Non ghisari a cricchia ca mi stajuinnevvusennu.

CARMELO - cammati Turiddru, ca non è u casu, cammiti.

JANO - ecco bravu ascuta all’amico to ca è meghiu ppi tia, cecca di cammariti e senza boria.

TURIDDRU - ma ci u dissi soddi non ci n’haju, mi po furriari sutta e supra comu na quasetta, nonpussedu nenti, comu ci l’haja diri!

CARMELO - avaja pi favuri ci ù dicu don fusiddru, ci dassi nauttru pocu di tempu p’attruvari sti malidittisoddi, qualche auttru jonnu. E appoi comu su a mala sotti avissa cascatu ‘nda sta casa, propriu a sta matinu cummari Pica mischina ni lassavu all’improvvisu, e mi pari macari chiù ca giustu ca stu poviru ‘nnuccenti prima di pavari i so debbiti a pinsari a na degna e pulita cerimonia pi so soggira!

JANO - Melo, a mala sotti non casca tutta ‘nda na vota, spessu na ciccamu nuauttri, picchì nuddru u obbligavuall’amicu to a ghiucarisi soddi ca non aveva.

Pi quantu riguarda a cummari Pica (pausa), mi dispiaci, era cristiana bona e fimmina assinnata, merita tutti i rispetti e l’unuri.

CARMELO - don Janu chistu chi voli diri ca a Turiddru ci duna ancora nauttru pocu di tempu?

JANO - beninteso!

TURIDDRU - appiddaveu?

JANO - ovviu!

CARMELO - o grazie don Janu, l’haja dittu sempri ca sutta a dda scoccia dura  aviti ‘ncori granni.

TURIDDRU - grannissimu, grazie ‘ccillenza, grazie.


43


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

JANO - non c’è di che.

CARMELO - grazie cori granni, grazie.

JANO - Turiddru ti dugnu u tempu giustu giustu di siggiri a assicurazioni ca acchiappi pi to soggira edarammilla para para a mia.

TURIDDRU - para, para?

JANO - para, para!

CARMELO - ma comu?

JANO - eh Melo l’affari sunu affari caru miu.

TURIDDRU - mattri mia, ca ci ne’ nauttru affissatu cu sta biniditta assicurazioni. Ma di quali assicurazioni staparranu vossia?

JANO - avanti ora non fari u fintu baddu, ca u sapi tuttu u quatteri.

TURIDDRU - Melo cu dra vuccazza mi mittisti ‘nte vai.

CARMELO - ma chi ni putiva sapiri ju!

TURIDDRU - don Jano non c’è né ci sarà nessuna assicurazioni!

JANO - ma chi vai dicennu unni sa dittu mai ca una ci arresta picchi ‘mpajata di ‘ntram e a famiglia non pigh ia‘nsaccu di sudduni.

TURIDDRU - ma criditimi nuauttri non pighiamu nenti.

JANO - ma chi vai ‘ncuchiannu, cu tu dissi?

CARMELO - nu dissi so soggira, cummari Pica.

JANO - cui a motta?

CARMELO - si propriu iddra.

JANO - sintiti tutti e dui puddricinella, non ciccati di pighiari pi fissa a don Janu fusiddru, picchì affinu a ogginuddru c’ha pruvatu, u capisturu!

TURIDDRU - ma quali  pi fissa è a verità!

CARMELO - si, criditini!

JANO - ora basta vaja sumputtatu troppu assai.. (A Turiddru)Tu, appena pighi i soddi, mi veni a potti tutti e dicussa, annunca sta vota non ti ni nesci sulu cu na sugghiata di coppa, mi capisti?

TURIDDRU - ma soddi non ni pigiamu, comu ci l’haja a diri!

JANO - a non mi ni vo dari?

TURIDDRU - no!


44


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

JANO - a noo!

TURIDDRU - no, cioe’ si, cioe’ no! Mattri staju niscennu pazzu . Don Janu non è ca non ci voghiu dari, è ca amia non mi dununu nessuna assicurazioni; e comu ci l’haja spiegari è chiù duru do puppu!

JANO - ah, non sulu non mi voi pavari ma spatti m’anzutti! Aspetta ca ora a tia t’abbessu pe festi jù. Mi ni stjujennu, u tempu di chiamati quattru de me carusi e accussì na vota pi tutti ti fazzu capiri cu cu hai a chi fari, ti fazzu capiri bonu cu jè don Janu fusiddru (esce).

Scena III

(Suocera e detti)

CARMELO - Turiddru, dicu ju chi niscisti pazzu? Ma comu ti passau pa testa d’anzuttari a don Janu! Chiddrue’ streusu anzi strevusunu, u sai macari tu.

TURIDDRU - ma non fici a posta, mi scappau, anzi pi diriti a virita’ dri paroli mi scippau da vucca; e’ ‘nsistu,chiu’ ci dicevu ca soddi non mi ni dununu e chiu’ a rripiteva ca non ci voghiu dari ju.

CARMELO - e chistu chi ti pari sufficienti pi dirici a ‘npezzu di novanta comu a chiddru ca havi a testachiu’dura di ‘npuppu!

TURIDDRU - ma picchi’fossi non e’ a virita’? E appoi tutta draarroganza mi sta accuminciannu a puttari fastidiu oh, zoccu ci dissi su miritava.

CARMELO - pazzu niscivu, pazzu di catina.

CUMMARI PICA - (entrando)non niscuvu pi nenti pazzu, anzi chista e’ a prima vota di quant’havi ca ucanusciu ca dici na cosa sensata.

CARMELO - ma comu Cummari Pica si ci metti macari vossia? Ma dicu chi va ‘ncucchiannu. Vossia cae’…era beddra pilusa, avissa jessiri macari saggia, cu sti paroli a so jennuru u ccumpagna ’nda fossa, o fossi ci pari piccatu a pighiari a strada po laggu sula e voli fatta compagnia di stu poviru chistianu?

TURIDDRU - no basta, ora basta! Sugnu stancu di fari u babbu, di scantarimi macari da me ummura, di essirischiavu da genti arroganti comu a Janu. Ora basta!

CARMELO - mutu statti, mutu! Parra pianu ca su tonna ti senti e si pessu.

TURIDDRU - non mi scantu chiu’ ne di iddru ne di nuddru.

CARMELO - ma comu non ti scanti chiu’, chi ti pighiasti a pinnula do curaggiu o fossi tutti sti emozioni dioggi ti ficiunu peddiri a cognizioni da realta’. Turiddru tonna ‘nsennu pi fauri tu dicu po to beni, ca a situazioni si sta facennu piriculusa, anzi e’ gia’ piriculusa. U sentisti chi dissi don Janu, sta tunnannu cu quattro de so picciotti, e su non ci duni i soddi o non ciccamu d’abbissari a cosa pighiannu tempu, ca finisci a macellu.

TURIDDRU - Melo tu non ti preoccupari tantu cu mia l’hannu e cu mia sa pighiunu, tu po stari tranquillu, anziu sai chi ti dicu e’ meghiu ca ti ni tonni a to casa, accussi’ non t’ammischi ancora chiu’ sai ‘nda st a mala storia.

CARMELO - ma chi vai dicennu, chi fannetichi?

TURIDDRU - mi sentisti no? Su ti scanti vottinni a casa.


45


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CARMELO - e secunnu dra testa pazza ca c’hai, ju mi ni potissi iri lassannuti ‘nde vai e sapennu ca stannutunnannu pi fracchiaridi de coppa? E a nostra amicizia annunca chi e’ p’arridiri? Oppuri ti pari ca pi mi a statu bonu sulu p’addivittirini e viviri vinu a putia? Ju ca arestu o to ciancu e su c’e’ di pighiar i e spattiri coppa p’addifinniriti, ca sugnu, prontu!

CUMMARI PICA - bravu a Melo, finalmente ti staju sintennu parrai comu a n’omu e n’amicu.

Bravi tutti dui, oggi mi stati stupennu, pe discussi ca stati facennu pariti du cristiani divessi di chiddri ca canusciu!

TURIDDRU - mamma non paru divessu, sugnu diversu. Tutti sti cosi ca stannu succidennu oggi mi ficiunuarriflettiri. Tu, ca mischina finu a sta matinu prima di moriri era accussi viva puvureddra e ora inveci t’arristau stu pocu tempu ‘nterra pa abbissariti i to cosi e la passari ascutannu i me vai; dri dilinquenti ca venunu affinu a me casa, a casa unni sta me muggheri, e i me fighi, minacciannumi picchi’‘nda me vita n’haja cumminatu nenti di bonu e fici debbiti ca genti sbagliata e pe cosi sbagliati. Non valu nenti u sacciu, ma ora pi dru tannichieddra di dignita’ ca m’arristavu, voghiu canciari accuminciannu di ora, accuminciannu a addivintari n’omu ca pighia di pettu i so responsabilita’ e non s’ammuccia, accuminciannu di tia mamma ca pinsannucci bonu, pinsannucci ca testa supra e spaddri e non supra a ‘ntavulu di jocu, ha statu appiddaveru na brava cristiana, n’ajutatu sempri muta muta, mentri ju facevu finta di non sapillu o meghiu di non capillu. Tu avrai a cerimonia ca meriti, a costu ca m’addebbitu affina all’occhi e travaghiu pi tutta a vita pi pavari, almenu cu piaceri, almenu pi qualche cosa ca ni vali appiddaveru a pena, pa to memoria mamma, po to ricoddu.

CARMELO - ma comu fai Turiddru cu don Janu, chiddru sulu su ci duni i soddi tu levi d’ammezu i pedi.

TURIDDRU - qualche cosa m’anventu, na soluzioni a trovu, l’haj a a truvari pi fozza su voghiu accuminciarid‘accapu a campari onestamenti, comu ‘nbravu pattri di famighia e comu n’maritu seriu.

CUMMARI PICA - Turiddru, si sicuru de paroli ca sta dicennu?

TURIDDRU - sicurissimu.

CUMMARI PICA - non e’ ca su attruvamu u modi d’abbissari a questio ni oggi, accuminciannu di dumanitonni a jessiri comu eri prima?

TURIDDRU - na vota sulu sbagliai, di ora in poi camminu drittu.

CUMMARI PICA - e allura vistu ca i cosi si misunu d’accussi’, pens u ca na soluzioni ci putissi essiri’.

CARMELO - chi va dicennu cummari Pica, appiddaveru?

CUMMARI PICA - si.

TURIDDRU - e chi putemu fari?

CUMMARI PICA - Annuzza, Lorenzino, viniti ca!

TURIDDRU - comu Annuzza e Lorenzino, ma chi voli diri?

Scena IV

(Annuzza, Lorenzino e detti)

CARMELO - bih e chi si fici arricanusciri macari di vuauttri u spiddu?


46


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziLORENZINO - Melo non c’e’ nessuno spiddo.

CARMELO - comu no?

ANNUZZA - propriu accussi’.

TURIDDRU - aspittati ‘nminutu ca non ci staju capennu chiu’ ne nti; chi sta succidennu spiegatammillu ppicottesia.

Cummari CUMMARI PICA - Annuzza ci u spieghi tu?

ANNUZZA - si mamma. Turiddru sta matina a mamma nisciu di casa pi venirmi a ‘ncuntrari a piscaria pi faritannicchieddra di spisa.

TURIDDRU - si ca ava nisciutu u sacciu a vistumu. Ma appoi vinni ca panza ciatu Pippu muccu e ni dissi…

LORENZINO -  ni dissi ca avuna ‘nvistutu a nonna.

CARMELO - gia’ propriu d’accussi’, c‘era macari Lorenzino dav anti.

ANNUZZA - e di drocu pattivu a storia.

TURIDDRU - ju continuu a non capiri, ppi favuri putissi essiri tannicchieddra chiu’ chiara!

ANNUZZA - si. Vuauttri pattisturu ppi vidiri chi ava succidutu.

CARMELO - niscemu di tutta cussa.

ANNUZZA - nto frattempo a mamma e ju tunnamu a casa e Lorenzino ni cuntau tuttu cosi. A ddu puntu eraevidenti ca si trattava di ‘nmalintesu, di n’errori , insomma Pippu muccu s’ava sbaghiatu cunfunnennu a mamma cu dra mischina ca avuna ‘nvistutu.

TURIDDRU - ora cuminciu a capiri.

CARMELO - a si? Ju ancora n’haja caputu nenti. Ma comu, su tutti a vistunu stinnicchiata ‘nterra, femma, cudru cappottu.

LORENZINO - e propriu u cappottu innescavu l’equivucu.

CARMELO - a u cappottu? E comu?

LORENZINO - Pippu visti ‘nterra na cristiana cco stissu cappottu da nonna,ma na visti bona ‘nta facci, e siccome quacche minutu prima a nonna ava statu na so bancarella, iddru collegau i cosi e lestu vinni ca picchi’crideva ca dda sfuttunata creatura era a nonna.

TURIDDRU - e inveci non era a nonna.

ANNUZZA - propriu d’accuassi.

CARMELO - cioe’ stati dicennu ca chiddra ‘nvistuta non era cu mmari Pica, ma nauttra cristiana?

LORENZINO -  oh finalmente c’arrivasti!

CARMELO - (con dire calmo)ah, e quindi su e’ viva non e’ un fantasma?


47


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziANNUZZA - mi pari chiaru.

CARMELO - e gia’, e’ chiaru non e’ ‘nfantasma.(Pausa, poi urlando) E allura comu ci passavu pa testa difarisi passari ppi spiddu? Mi fici pighiari ‘ncoppu . Appena a visti savutai ‘nda l’aria e ci mancava pocu ca non c ‘arristavu siccu. Dicu ju chi su sghezzi ca si fannu specialmente a na povera ammuzza ingenua, candida e nuccenti comu a mia?

LORENZINO -  bonu, bonu comu stai facennu lariu, pari …ca vidis                ti ‘nspiddu.

CARMELO - si sfuttimi tu, arririci; quantu e’ veru ca mi chiamu Carmelo tri quattini, a prima vota cam’accapita di moriri tu fazzu avvidiri ju, tu fazzu avvidiri; ti vegnu a truvari jonnu e notti e a poi videmu su non ti scanti. Ava arrivatu u masculu curaggiusu, ava arrivatu.

TURIDDRU - ora capisciu u malintesu,  ma stu sghezzu picchi’?

ANNUZZA - in verita’ non era ‘nveru e propriu sghezzu.

TURIDDRU - a no?

CARMELO - a no? E allura chi era un tentativo di omicidio spaventatistico, cioe’ ni vulevudu fari moriri doscantu!

CUMMARI PICA - l’idea fu mia.

CARMELO - ovviu e di cu puteva essiri.

CUMMARI PICA - vistu comu s’avuna misu i cosi, pinsai di mittiriti alla prova na vota pi tutti, pi vidiri di chipasta eri fattu appiddaveru. Poi succidivu sta storia di don Janu e de soddi ca c’a dari e a situazioni si fici chiu’seria. Ju pero’zoccu vuleva vidimi u vist i e zoccu vuleva sentiri u ‘ntisi.

TURIDDRU - e chi cosa vulevi vidiri e sentiri!

CUMMARI PICA - vuleva sapiri su arerri a tia c’era ‘nchistianu app iddaveru oppuri c’era ‘nquaquaraqua’.

ANNUZZA - e allura chi capisti mamma?

CUMMARI PICA - figlia me, capi’ ca to maritu ha sbaghiatu si, ma ora si misi ‘ntesta di canciari na vota pituttu e abbissarisi i miruddra definitivamente, quindi alla fini avevi ragguni tu, e di chistu, a mamma, sugnu appiddaveru cuntenta.

(Annuzza va ad abbracciare il marito.)

CARMELO - appostu, a vistu?E vissero tutti felici e contenti e fra deci minuti, appena arriva don Janu fusiddru, macari senza denti.

LORENZINO - a quantu si poeticu  Melo.

CARMELO - si continua a sfuttiri tu, intanto ca appena arriva chiddru ci su coppa pi tuttu, macari pi tia.

TURIDDRU - e si e’ veru, a situazioni si fici ‘npocu trubbula, haja ciccari na soluzioni.

ANNUZZA - e chi putemu fari? Soddi pi pavari non n’avemu appiddaveru.

CUMMARI PICA - veramenti ju na pinsata l’avissi.


48


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CARMELO - nauttra? Stavolta chi voli fari pi farini scantari, si voli livari a dintera, ni voli fari convinti ca amaghiri a travaghiari pi fozza, no sacciu va videmu chi voli fari.

CUMMARI PICA - semplicissimu. Janu ancora no sapi ca non mossi ju ma n’auttra mischina.

TURIDDRU - e allura chi cancia, chiddru i soddi voli.

CUMMARI PICA - cettu veru je’ voli i soddi, e tu che boni cecchi di cunvincillu a dariti tempu o meghiuancora su c’ha fai a lassari peddiri u debbitu.

CARMELO - si ca fusiddru e’ u tipu di lassari peddiri i debbiti, u sapi!

TURIDDRU - e su non ni voli sapiri?

CARMELO - cosa molto probabile, anzi sucurissima.

CUMMARI PICA - su non voli sentiri raggiuni  intervengo ju, anzi u me spiddu.

LORENZINO - ora capisciu. Su fusiddru non voli arraggiujari, spunti tu comu spiddu e u fai scantari finu aquannu s’addecide a fari comu ci dicemu.

CUMMARI PICA - bravu Lorenzinu, propriu d’accussi’.

ANNUZZA - mamma u sai ca avisti propriu na bella idea.

TURIDDRU - allura decisu facemu comu dissi a mamma e speriamo di aviri futtuna.

Scena V

(Janu fusiddru, Picciotti e detti)

(Bussano alla porta con veemenza.)

JANO - (urlando) rapi Turiddru, spicciti! Fozza rapi ca tu fazzu avvidiri ju a cu pighi pi fissa. CARMELO - mattruzza mia e’ don fusiddru, e chi è u chiamasturu?

CUMMARI PICA - va beni ju vaju a dra banna, m’arraccumannu faciti comu vi dissi, su ci sunu problemiintervegnu (esce).

ANNUZZA - ju arrestu ca cu tia non ti lassu sulu.

LORENZINO - mancu ju ti lassu sulu papa’.

CARMELO - chi vi pari ca vidennuvi ca si cummovunu, chiddri su cani ca non canusciunu pattruni, fusiddrue’ santu ca non suda.

ANNUZZA - a mia non mi interessa, ju di ca non mi movu.

CARMELO - ca comu voi tu. Chi fazzu Turiddru rapu?

TURIDDRU - no, ci vaju ju a drapiri a dru galant’uomu.

CARMELO - a va beni su u voi tu stu piaciri?


49


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

(Turiddru apre la porta. Entra Janu con irruenza segiuto da due uomini.)

JANO - videmu su ora tutti e dui cumpari faciti ancora i spetti, videmu su aviti ancora l’ammu e u curaggiu diciccari di pigghiari ppi fissa a mia, don Janu fusiddru!

ANNUZZA - ma don Janu me maritu non vi dissi munzignarii, e’ veru ca soddi non n’avemu, semu motti difami.

JANO - e chissi cu sunu i rinfozzi? Turiddru a cettu ca si ‘nbeddru masculu appiddaveru ah, chi pinsavi cafacennumi attruvari ca to sugheri e to fighiu m’impietusivu? Chi cridi ca su mi supplica sta fimmina mi s’intinirisci u cori?

CARMELO - vu dissi e’ santo ca non suda chistu!

TURIDDRU - me mughieri avi tuttu u dirittu di stari ca picchi’ chista a fina a prova cuntaria e’ a so casa.

JANO - ah finu a prova contraria? E a prova contraria u sai quali je’, a prova contraria sunu i soddi ca ma dari edi tutta cussa.

TURIDDRU - ma soddi non n’haju!

JANO - e ancora insisti, non mi interessa di unni i pigghi, i voghiu ora.

LORENZINO - ma ni dassi ‘npocu di tempu, pi favuri.

JANO - bih sentulu u piccididdru ca avi jammu di parrarri, macari i pulici c’hannu a tussi ora.

CARMELO - ma don Janu sia buono, infondo si tratta sulu di quacche jonnu di pazienza.

JANO - allura u stati ammittennu, fra quacche jonnu vi dununu i soddi dill’assicurazuioni!

TURIDDRU - ma quali assicurazioni, non ci n’e’ assicurazioni ne soddi.

JANO - a non ci n’è soddi di l’assicurazioni?

ANNUZZA - no!

JANO - e allura u sapiti chi vi dicu?(Rivolto ai suoi picciotti)tu e tu arriminati sutta e supra sta casa, pihghiatiqualsiasi cosa di valuri e appena finiti…

CARMELO - appena finiti…

JANO - appena finiti a sti dui ci dati na bella fraccata di tumpulati in modu ca su rivoddanu contro a cui simisunu.

CARMELO - ma… ma comu na fraccata di vastunati? E appoi in casa di Turiddru davanti a so muggheri e o picciriddru?

JANO - a signora e u piccididdru su volunu ponu nesciri e tunnari fra na para di uru, anzi ciu’ cunsigghiucalorosamente.

ANNUZZA - prima di mittiricci na manu supra a me maritu e a Melo, ata  a passari supra di mia.


50


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziLORENZINO - e macari supra di mia.

JANO - ma vadda chi è bella chista ouh! I masculi,(con ironia)ca s’ammuccianu d’arreri a fimmini emuvvusi, ma unni stamu jennu a finiri, dicu ju.

(Nel frattempo i picciotti finiscono di carcare in casa.)

PRIMO PICCIOTTO - don Janu ca non ce’ nenti di valuri.

SECONDO PICCIOTTO - si veru je’, chisti non hannu mancu l’occhi  ppi ch ianciri.

CARMELO - ci l’ava dittu ca non hannu menti.

PRIMO PICCIOTTO - ch’ama a fari ora?

JANO - ju gia’ parrai e vi desi disposizioni, e ju na vota sulu parru, na sula parola haju, non comu a cettuominicchi ca peddunu o jocu e dopu ca s’ampignanu a pavari ceccunu scaciunui ppi non fallu.

SECONDO PICCIOTTO - allura…

JANO - allura chi? Ca pistatili, chi ci stati aspittannu!

(I picciotti vanno verso Turiddru e Melo, ma fra loro si frappongono Annuzza e Lorenzio; momenti di panico generale.)

ANNUZZA - no femmi!

TURIDDRU - aspettati parramu ‘nminutu

JANO - ma quali parrai e parrai, macinatili fozza!

CARMELO - (senza ancora essere toccato)aih…alleggiu… aih, non mi tuccati cosi fitusi!

SECONDO PICCIOTTO - a nuauttri ni dici cosa fitusa? E propiu tu ca sta fitennu comu l’acqua do bacalaru?

Scena VI

(Cummari Pica e detti)

(Si pegne la luce e cominciano a sbattere le porte)

CUMMARI PICA - (con vove altisonante)femmi tutti pari. Immediatamente!

JANO - chi sta succidennu ? Cu je’ ca parrau?

Si riaccende la luce ed entra all’improvviso cummari Pica, con vestiti da fantasma [tipo lenzuoli etc… ] e truccara in maniera cerea)

CUMMARI PICA - sugnu ju, cummari Pica.

JANO - mattri u spi…u spi… u spidduuu!

CUMMARI PICA - si appuntu, sugnu u spiddu da Cummari Pica.

CARMELO - si e’ u fantasma da bonanima e cu tantu di linzolu candidu paradisiacu.


51


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

JANO - e chi…e chi… e chi ci fa ca, non hava stiratu i pal     itti?

CUMMARI PICA - si oramai passai a migliore vita, ma mentri beata e tranquilla mi nni stava acchinannu….

PRIMO PICCIOTTO - u…    unnu si nni stava acchianannu?

CARMELO - ca ‘nparadiso no! Secunnu tia unni puteva iri n’ani ma candida, limpida e ‘nuccedenti comu achiddra di Cummari Pica?

SECONDO PICCIOTTO - (impaurito)ca cettu unni puteva iri, chi su dumanni ca si fannu? PRIMO PICCIOTTO - mata scusari non parru chiu’.

JANO - au stati muti tutti e non interrumpiti chiu’ o… spiddu, cioe’ a Cummari Pica, cioe’ a so buonanima, cioe’...mattri no sacciu comu l’ahja chiamari.

CUMMARI PICA - non ti preoccupari ca non si tu ca m’ha chiamari, cu l’hava fari gia’ u fici. JANO - e … e allura chi…e allura chi ci fa ancora ca?

CUMMARI PICA - cumu stavu dicennu prima ca vauttri cosi vivi, fatti di canni e ossa m’interrumpeuvu, mini stava acchianannu…

PRIMO PICCIOTTO - ‘nparadisu.

CUMMARI PICA - ‘nparadisu, quannu mi n’accuggi ca ava abbissari l’ ultima cosa prima di gudirimi a vistadi supra a terrazza granni.

JANO - E giustu giustu ora, mentri c’eru ju  ‘nda sta casa         ava veniri p’abbissalla?

CUMMARI PICA - e si!

CARMELO - e si!

JANO - e sii?

CUMMARI PICA - caro il mio don Jano fusiddru, a cosa ca haja abbisari riguarda macari vui.

SECONDO PICCIOTTO - don Janu?

CUMMARI PICA - taci tu!

CARMELO - si Taci tu, statti mutu.

JANO - tutti muti ca haju l’imprissioni ca si sta accuminciannu a innevvusuri, facitila parrai accussi’ si spicciae si ni va.

CUMMARI PICA - Janu, tu dici d’avanzari soddi di me jennuru.

JANO - e comu su i vanzu.

CUMMARI PICA - ma iddru ora non ti po pavari.


52


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziJANO - ma chi jiti dicennu! Ora pa vostra motti pighia ‘nsaccu di soddi dill’assicurazioni.

CUMMARI PICA - non pighia mancu na lira.

CARMELO - ah vistu, ora ci cridi?

JANO - ma in che senzu?

CUMMARI PICA - nto senzu ca soddi ora non havi e non ne avra’; percio’ ju ti fazzu na proposta ca mi parisaggia e sensata. Me jennuru ora si cecca ‘ntravaghiu e a tantu o misi ti tonna a somma ca t’ha dari.

JANO - e l’interessi?

CUMMARI PICA - senza interessi.

JANO - e in quantu tempu?

CUMMARI PICA - ‘ndo tempu giustu ca ci voli ppi pavariti e campari contemporaneamenti a so famigghia.

JANO - sii e ora chi mi mettu a ‘spittari i comudi di so jennuru? Ju i me soddi voghiu.

CUMMARI PICA - o d’accussi’ o nenti.

JANO - e su non accettu?

CUMMARI PICA - ju fra cuntu ca m’innacchianu, su tu non accetti ti pottu cu mia cu tutti chiddri ca tivenunu d’appessu e a mezz’aria vi lassu a manu e vi fazzu cascari unni vi miritati, ‘nda minera de piccaturi.

PRIMO PICCIOTTO - e u po fari appiddaveru?

CARMELO - ma picchi’ chi ti pari ca sgrezza?

SECONDO PICCIOTTO - don Jano fossi fussi meghiu ca accittassi, ju non ci vulissi cascari ‘nta minera depiccaturi accussi’ carusu.

PRIMO PICCIOTTO - veramenti mancu ju.

JANO - muti vuauttri, facitimi arriflettiri.

ANNUZZA - ma chi ava arriflettiri, mancu a motti e u destinu chiu’ ‘nfami vi leva dra bramosia malvagia cac’aviti pe soddi? Chi pinsati ca quannu vi ni jiti vi puttati cu vui?

CUMMARI PICA - Janu decidi currennu, picchi’ju tempu di peddiri non ci n’haju.

(Fusiddru riflette per un attimo nel quale c’e’ un lungo silenzio carico di tensione.)

JANO - non accettu!

CARMELO - comu non accittati! Mattri semu pessi.

JANO - ju vogghiu i me soddi immediatamente; ju non mi scantu di nuddru mancu da motti, ju sugnu don Janufusiddru e haju na parola sula e s’ha peddiri u me nomu su a canciu!


53


“ U fantasma da mala soggira” - 3 Atti di Santo CapizziCUMMARI PICA - parrasti cu cuscenza?

JANO - ca me cuscenza!(Rivolto ai picciotti)vuauttri faciti chiddru ca vi cumannai e pi cui siti pavati,scannatili.

PRIMO PICCIOTTO - ma chi va dicennu! Ju a me peddri ci tegnu e non mi ni vogghiu iri ppi dri quattrusoddi ca mi dati o ppi non fari peddiri u vostru nomu. Tantu cu sta vita ca fa e ca facemu i nostri nomi su non si scoddunu sara’ sulu pi mandarini istimi. Ju mi nni vaju, anzi u sapi chi ci dicu non mi ciccassi chiu’ ppe so affari loschi, ju ora vaju a ciccari ‘ntravaghiu onestu e canciu vita (esce).

SECONDO PICCIOTTO - aspettami ca ju vegnu ccu tia(esce)

CUMMARI PICA - e Januzzu caru, mi pari a mia ca arrestasti sulu; i to picciotti cumpuru ca su giovani ucapenu ca stavunu sbaghiannu e si fimmanu o mumentu giustu. E tu? Tu chi vo fari ora ca arristasti sulu! Vo continuari cu sta vita ca fai, voi ca a genti ti saluta sulu picchi’ si scanta di tia e inveci ‘ndo so cori non avi nessuna considerazioni, anzi ti odia e ti vulissi finutu e cu na mala motti! Voi ca quannu passi ppa strada si chiudunu i ‘mposti davanti a tia; voi ca quannu avrai bisignu di aiutu, picchi’ tutti prima o poi avemu bisignu di aiuti, attrovi sulu potti chiusi, pugna chiusi, mussi stotti! Tuttu chistu voi, tutta chista e’ a gran vita ca fa don Janu fusiddru!

JANO - mu ju sugnu…. e u me nomu… a me parola…

CUMMARI PICA - vidi ca ‘ncristianu non e’ n’omu picchi avi na sula parola, e’ n’omu picchi a so parola e’chidda giusta pa situazioni, e’ n‘omu picchi su s’a ccoggi ca sta sbagghiannu avi a capacita’ di tunnari arreri, di canciari idea, d’arricanusciri ca sta sbaghiannu, chiustu e’ n’omu, non cu si fa strada, cu si fa ‘nomu facennu scantari a genti cu minacci e tumpuliati, chiddru e’ sulu ‘nquaquaraqua’, chiddru e sulu zoccu dru stissu cri stianu co so cumpottamentu vulissi dimostrai ca non e’…ovveru na nullita’. Tu oggi hai a possibilit a’ di canciari vita na vota ppi tutti, ma non pi farimi na cottesia a mia o a Turiddru e mancu picchi’ ti scanti ca ti pottu ccu mia, ma sulu ppi tia, pi putiri accuminciari a camminari ca testa jauta e senza affruntariti, p’accuminciari a sintiriti salutari macari e spaddri di dda genti ca tu non ava vistu, ma ca cu cori ti proi u so saluti. Pensicci bonu Jano, chi vo fari da to vita?

(Janu riflette poi si alza e piano va verso l‘uscita.)

JANO - Turiddru i soddi ca m’ha dari(pausa),ti po teniri, goditilli ca to famighia. Cummari Pica quantu a

vui…grazie, grazie …            e bon viaggiu (esce).

CUMMARI PICA - (con tono materno)fighiu miu bon viaggiu macari a tia e di oggi in poi cammina rittu ec’ha razzia do Signuruzzu.

Scena VII

(Cicciu manicula e detti)

LORENZINO -  nonna c’arriniscisti.

ANNUZZA - ma comu facisti?

CARMELO - Cummari Pica non e’ ca facennu a finta di essiri n’ fantasma s’anzignau a fari appiddaveru imiraculi?

CUMMARI PICA - ma quali miraculi Melo, quali miraculi! Cetti voti basta sulu parrari in verita’ e cco cori inmanu e na fimmina, ma mattri, in chistu e’ meastra insuperabili.


54


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

TURIDDRU - fattu stà ca arriniscisti cu du paroli, unni non c’ ha ficiumu nuautri cu ciumi di supplichi. Graziemamma, di cori, grazie.

CICCIO MANICULA - (entrando) c’e’ permesso? Buon pomeriggiu Turiddru, m’ha scusari si mi pimmisi ditrasiri ma c’era a potta aperta.

TURIDDRU - nessun problema Cicciu.

CICCIO MANICULA - Turiddru sappi da disgrazia ca c’accapitau a cummari…(vede cummari CummariPica).

CUMMARI PICA - ciao Cicciu manicula.

CICCIO MANICULA - s’abbenerica vossia. Scusatimi ma ju ava ‘ntisu…

TURIDDRU - ava ‘ntisu ca me soggira si n’ava jutu?

CICCIO MANICULA - si appuntu.

TURIDDRU - n’equivucu Cicciu, fu sulu scanciu di persona.

CICCIO MANICULA - a meghiu d’accussi’! Criditimi sugnu cuntentu pi vu i Cummari Pica.

CUMMARI PICA - grazie Cicciu, grazie.

CICCIO MANICULA - nenti allura vistu ca tuttu e’ a postu ju levu u distubbu; m’ata a scusari ah su mipimmisi…

ANNUZZA - non si preoccupassi, anzi grazie tantu ppo pinseri ca appi.

CICCIO MANICULA - avanti allura arrivedecci.

TUTTI - arrivedecci.

TURIDDRU - ah Ciccu scusa na parola mentri ca si ca.

CICCIO MANICULA - parra Turiddru.

TURIDDRU - senti pi casu dru travaghiu di cu parravi sta matina, chi c’e’ ancora?

CICCIO MANICULA - ca cettu ca c’e’ ancora Turiddru, quannu c’e’ a vul unta’ u travagghiu non manca maippi nuddru. Quannu voi accuminciari?

CARMELO - vulemu! quannu vulemu accuminciari.

CICCIO MANICULA - quannu vuliti accuminciari?

TURIDDRU - dumani a matinu ppi tia bonu je’?

CICCIO MANICULA - ottimu. Allura ni videmu a piazza e setti, va beni?

TURIDDRU - no!

CICCIO MANICULA - comu no!

ANNUZZA - comu no!


55


“ U fantasma da mala soggira” -           3 Atti di Santo Capizzi

CARMELO - comu no!

TURIDDRU - no, non va beni. Melo e ju saremo a piazza e sei e ‘nmenza.

SIPARIO


56