SantAndrea dello Jonio, 17 dicembre 2012
U MARITU CUNTA E A CUMMARI CANTA
Commedia brillante in due atti di: Rocco Chinnici
----
Che tempi i nostri! Spesso i valori che tanto erano motivo di vita, adesso, quasi ce li mettiamo sotto i piedi, e spesso a causa del voler rincorrare quel dolce sogno che il sesso; ma non si pu per un sogno abbandonare quella che la realt della vita vera e della famiglia che tanto ci ama e che tanto ci ricorda che la vita bisogna viverla con i piedi per terra e non inseguendo losche chimere.
PERSONAGGI
Carmelu capu famigghia
Luciana mugghieri
Vicinzinu figghiu
Jancila cummari
Cosimu maritu
Vinirina cummari di Carmelu
e Luciana
Angelo cugino di Luciana
(Scena unica soggiorno composto di misere cose)
LUCIANA
(Rammenda, rammenda e guarda spesso il marito assorto nei suoi pensieri) Ma chi fa assittatu di prima matina?
CARMELU
Comu chi fazzu! Staju pinsannu.
LUCIANA
E certu, tu pensi, e ju travagghiu! Viditi chi furtuna ca jappi cu tia.
CARMELU
(La invita a far silenzio) Psssss!
LUCIANA
Puru! Me stari puru zitta! (Carmelu continua imperterrito a pensare incurante di Luciana che continua a redarguirlo) Cu ti parru! Non tu po stuccari u coddu e pensi cchi forti, cos sentu puru ju!
CARMELU
E comu fazzu si non pensu a nenti?
LUCIANA
Chi , a jurnata di quiz chista? Comu fai a diri ca non pensi a nenti, si dici ca sta pinsnnu?
CARMELU
Vo vidiri chi non sugnu cchi mancu patruni di pinsari a nenti!
LUCIANA
No, no, tu si puru patruni di diri ca si u presidenti da Repubblica! Ju vulia sulu circari di capiri chi cosa stu nenti ca pensi tu. E u spaziu nfinitu, un buiu fittu
CARMELU
E lha prisenti u bucu di lozzonu, eccu; (misterioso e con enfasi) pensi, pensi, pensi finu arrivari unni stu gran bucu chi havi na luci forti chi quasi tannorba (acceca); attraversi stu bucu cu sta gran luci, e comu passi dda bbanna, subitu, attrovi u scuru fittu, ma cos fittu chi finalmente ncuminci a vidiri ddu nenti ca cerchi; capisti ora?
LUCIANA
(Pi confusa che persuasa) Eh, avogghia! Quindi videmu si affirravu bonu u discursu: ntrasu nno bucu di lazzolu comu dici tu, e c na gran luci chi tabbaglia cos dicisti, veru?
CARMELU
Si, si, tannorba, tabbaglia, u stissu .
LUCIANA
Comu ttrovi sta luci, pigghia e passi dda banna, e subitu, scuru fittu E senti na cosa, sai chi no capivu bonu u discursu du bucu.
CARMELU
(Un po adirato) Ju capivu sulu chi tu, vunciannu, vunciannu, finisci chi ddi cosi i fa bum!
LUCIANA
E va beni, non c bisognu ca addumi cos, sulu picch ti dicu chi ancora non haju caputu bonu.
CARMELU
Dicu mi lassi pinsari, si, o no?
LUCIANA
Ti lassu pinsari e a chi, si dici di non pinsari a nenti?
CARMELU
E ci torna! Ti pari chi a finisci! Ma no nnha chiffari stamatina?
LUCIANA
Eh, avogghia di chiffari ca haju! Ti pari ca sugnu comu a tia, sfacinnatu e macabbunnu.
CARMELU
Ncuminciamu cu i predichi e a missa cantata. E allura picch non vai e ti fa tuttu chiddu ca hai di fariti, nveci di ncuitari a mia ca staju pinsannu.
LUCIANA
E ancora ci torna cu stu pinsari! Si dici di non pinsari a nenti, comu fa a pinsari? Armenu ajutami ti dissi a capiri megghiu. Comu si fa a pinsari a nenti, si nenti?
CARMELU
Ah, picch pi tia, pinsari, sulu quannu unu pensa a corchi cosa di particolari?
LUCIANA
E certu!
CARMELU
(Ironico, la beffeggia) E certu, a babba ca si! Ma cu tu dissi, cu ti cunta tutti sti fissarii? Certu, pinsari cos facili! Chi ci voli a pinsari: o n tavulu, a na seggia, a na machina, (quasi sillabato e alludendo a lei) a una ca cuntinua a rumpiri. E pinsari a nenti ca difficili! Ora mi lassi quetu n santa paci? (Sbuffando per lindisposizione).
LUCIANA
Pi mia, tu po pinsari sinu a dopudumani; vula sulu capiri, ti dissi, comu fa a pinsari a nenti; e nsinu a qunnu non mu spieghi bonu, nnhai di sbuffari.
CARMELU
Pi rinesciri a non pinsari a nenti; pi prima cosa: non devi avere pi davanti, a una ca vuncia di cosi!
LUCIANA
E ci scummettu, puru, ca chidda ca vuncia, fussi ju!
CARMELU
Oh, fin armenti! Menu mali chi alla fini i capisci i cosi.
LUCIANA
Aspetta, aspetta! Videmu si ntinnivu bonu; tu, pi pinsari a nenti, non ha pinsari nenti.
CARMELU
Oh, fin armenti! Brava, propriu cos! Non ha pinsari a nenti, ta livari tutti li cosi chi haj nna menti pi non pinsari a nenti.
LUCIANA
Allura sai chi fazzu, mi ssettu cca puru ju e pensu, non appena vjiu ddu bucu cu lazzolu
CARMELU
E ci torna cu lazzolu! Lazzolu servi pi lavari i robbi! Capisti?
LUCIANA
E si, si! U zonu comu dici tu, si cuntentu? Quindi comu vidu stu azzonu cu a luci, voli diri chi staju arrivannu?
CARMELU
Eccu, brava, propriu cos! Per non si dici azzolu, ti dissi; ma ozzonu, o-zzo-nu. Tu sai chi lozzonu?
LUCIANA
E ddu cosa di unni si ricava lazzolu.
CARMELU
Evviva a bestia ca si! Armenu dicissi di non sapillu, no! Havi puru u curaggiu di rispunniri. Senti chi fai zittuti ca a megghiu cosa.
LUCIANA
Mi zittu si, per mi ssettu cca e ncuminciu a pinsari puru ju. (Siede e comincia col pensare guardando ogni tanto suo marito che, imperterrito, assorto a pensare. Dopo un po cerca di richiamare lattenzione del marito con piccoli versi: colpettino di tosse, fischiando il marito si gira a guardarla) E senti, assai ci voli ancora pi ncuminciari a vidiri stu bucu di lazzolu e non pinsari a nenti? (Suo marito la guarda senza scomporsi e si riggira. Lei ricomincia a pensare e guardare ogni tanto il marito. Mentre sono concentratissimi, entra Vicenzu, loro figlio e ragazzo scemo che parler come tale, scambiando la C e la S per T e cos via; ha in ognuna delle mani un coperchio di pentola. Li guarda, e, avvicinandoglisi leggermete, batte forte i due piatti facendo sussultare i due pensatori, al punto che i due cadono con tutta la sedia).
CARMELU
Chi ti pigghiassii na morti subitania! Ca chistu modu di prisintariti ! Attrovaci u cori unni lhaju arrivatu! (alzandosi adirato) Nca va, ca si tacchiappu, tu fazzu livari ju u viziu di jiri caminannu cu i cuverchia n manu! (Si alza anche Luciana che si tocca, indolenzita, la schiena).
VICINZINU
(Vicenzu va a mettersi dalla parte opposta del tavolo e, a cantilena), Non macchiappi! Non macchiappi! (dopo la frase, batter due volte i piatti a dispetto di suo padre che sta dalla parte opposta del tavolo).
LUCIANA
(Al marito adirato) E lassalu perdiri!
CARMELU
Eh, si tacchiappu!
VICINZINU
(A cantilena) Non te (ce) la fai! (Batter due volte i coperchi). Non te la fai! (Ancora i coperchi).
LUCIANA
(Si avvicina a Vicenzu) Senti cca Vicinzineddu, va posa ssi cuverchia, chi chista non a jurnata bona di sunari.
VICINZINU
M (mamma), il maetto (maestro), quello della banda, mi ha detto te devo ttudiare a tuonare i piatti.
CARMELU
(Rabbia contenuta) U maistru da banna, ti dissi di studiariti u sorfeggiu, e no i piatti! U capisti? E si tu continui cos, avutru chi banna! Curri, va studiati u sorfeggiu! Si nno mancu u campanellu da porta ti fazzu sunari!
VICINZINU
(Sbalordito) Pett (perch) pe tuonare il tampanello della potta, mi devo integnare pure il toffeggio?
LUCIANA
Ca certu, a matri! Si ssa u solfeggiu, u campanellu da porta, sona megghiu!
VICINZINU
(A Luciana) Ah, ti? Minta non lo tapevo quetto! E tenti un po, tome tuona il campanello: in tol, in pa, o in ti?
CARMELU
Ne in tol, ne in pa e ne in ti. Di unni i pigghiasti sti noti?
VICINZINU
Dal libbo (libro).
CARMELU
Ah, si, e mu va pigghi ssu libru e mi fa vidiri.
VICINZINU
(Siccome ha sempre paura che suo padre glieli possa dare) E tu me ne dai battonate?
LUCIANA
Curri, va pigghia u libru, ca non ti nni duna bastunati.
VICINZINU
(Esaltante di gioia) Oool!!! (E batte due volte i piatti uscendo a prendere il libro).
CARMELU
(Luciana si tappa le orecchie) Nte manu, spiramu a Diu! (A sua moglie) Ma non ta fidi a fariccilli scumpariri ssa camurra di cuverchia?
LUCIANA
Ah, si, e supra a pignata da pasta chi ci mettu, u libru du solfeggiu?
CARMELU
E poi, giustu a musica lhavivi di scriviri!
LUCIANA
So criaturi ci piaci chi havi a sunari nna banna du paisi, chi faca, u scrivia a palestra a fari ginnastica?
CARMELU
Ju vi scrivissi o manicomiu a tutti dui, a matri e figghiu! Divertiti, divertiti, accurdaricci tutti chiddu ca voli!
LUCIANA
Ma pi daveru no rrivi a capiri chiddu ca havi u criaturi! Ma pi daveru no capisci chi si tu, nveci di pinsari da matina sinu a sira, ci avissi misu tanticchia dimpegnu suvrecchiu a fari ddu discursu, u criaturi avissi vinutu megghiu! Mancu bonu a chistu fusti!
CARMELU
Senti, non ricuminciamu cu discursu di limpegniu, ca ju non ci trasu nenti; chiddu ca havi to figghiu sulu un picculu difettuccio di fabbrica lhavi puru a Ferrari! Non vidi chi certi anni non rinesci mancu a finiri a cursa!
LUCIANA
(Tutto allusivo) Nveci tu avogghia di cursi ca finisci! Rispunni, di quantu javi ca chiudisti a machina nto garaci? Si machina si po chiamari. Ora ta fa sulu pinsannu; pinsannu e facennu u macabunnu! Chi cosa nni puta veniri to figghiu! Avutru chi difettucciu di fabbrica!
CARMELU
Ih, e senti, chissu chi voli diri, ca allura si cunvinciu chi giustu di fari tuttu chiddu ca voli, vistu ca cos?
LUCIANA
(Entra con il libro in mano e lo apre indicando le note) Cca a ferrari!
VICINZINU
Tta (qua), (Saranno tutti errori voluti) lo vedi dov ccritto!
CARMELU
E videmu? Fammi sentiri comu c scrittu!
VICINZINU
(Inizia a leggere le note) Do, re, mi, pa, tol, la ti. Hai vitto?
CARMELU
Ho vitto, si! Fussi megghiu si avirria nalloggiu nveci du vittu, mi nni scappassi di notti e notti, di sta casa! Dammi, (prende il ibro che aveva Vicenzu) dammi cca. Vidi? Tu liggisti: tol, pa e ti.
VICINZINU
No tol, pa e ti, tome diti tu! ma cot, tome dito io: (ripete sillabato) Tol, pa e ti; hai tapito?
CARMELU
Ah, no tol, pa e ti comu dicu ju! Viditi quantu sugnu sceccu! E ju pinsava ca si liggia sol, fa e si.
VICINZINU
Ti, ti, cot! Popio cot! Tol, pa e ti.
CARMELU
(Indispettit. Pi confuso che persuaso) Senti, ma vi mittistivu daccordu matri e figghiu pi fari nesciri i senzi di fora a mia? E allura picch tu dici tol, pa e ti?
VICINZINU
(Deluso si rivolge alla mamma) Mih, m! Minta, non tapitti niente! (A suo padre) No tome diti tu, tol, pa e ti! Ma tome dito io, guadda: (scandendo) Tol, pa e ti. Hai tapito? Ma quante votte te lo devo dire! Minta, duro tei!
CARMELU
(Sbalordito) Tal, tal! Vo vidiri chi ora sugnu ju scimunitu da famigghia!
VICINZINU
Ah, pecch pentavi di ettere ccattro!?
CARMELU
Puru!
LUCIANA
(Che assisteva alla scena stirando, interviene) Certi mumenti non arrivu a capiri cchi, cu u scimunitu di tutti dui. Non vidi chi o criaturi havi (ironica) u difitteddu di fabbrica comu dici tu, e ci veni difficili pronunziari certi vocali? Non mi diri chi u sta scuprennu ora comu parra?
CARMELU
Parr lavvocatessa! Non pensi ca ju, tuttu stu fari finta, u putissi fari pi circari di aiutallu aggiustarisi a pronunzia.
LUCIANA
Ah, si! Pi chissu u fai? Sai quantu voti mhaju misu, puru ju, pi giustariti u cidiveddu a tia? Ci haju rinusciutu? No! Picch difettu di fabbrica! Non si dici cos?
VICINZINU
P (pap), p, mi fai tentire un rattonto? (racconto).
CARMELU
Chi cosa, un racconto? Ora? No, no, propriu ora, no!
LUCIANA
(A Vicenzu) Sai chi fai, aspetta, chi fa cuntu chi veni a cummari cu i so figghi a chiamari a to patri ca vonnu cuntatu puru iddi u cuntu, cos vi nni jiti tutti dui n casa da cummari, chi servi ca mi finisciu di fari i sirvizza, senza vuiavutri dui mmenzu i pedi.
VICINZINU
E lui pett, lo deve tontare (contare) tempe a tata della tommare, e qui a tata (casa) mia no?
LUCIANA
Addumannaccillu a to patri chissu.
CARMELU
Havi picca di dumandari a mia. Tu u sai ca, jiri nna cummari, a mia, mi sidda
LUCIANA
(Ironica) Ah, si, ti siddia! Pi chissu curri puru quannu chiovi?
CARMELU
(Svia alla domanda della moglie) E poi tu no sai chi ju stava pinsannu, e ora non possibili!
VICINZINU
(Piagnucoloso) Miiihhh, p, mi diti tempe cot! Non pottibile, non pottibile, non pottibile, non pottibile
LUCIANA
(Interrompendolo) Ih, e bonu, a matri, chi u capemu!
VICINZINU
(Alla mamma) E allora dittello, dittelo tu, te pottibile.
LUCIANA
Ju, lhaju di diri ju?
VICINZINU
Ti, ti!
LUCIANA
E va beni (siccome non aveva capito che debba dirlo al marito se lo ripete lei stessa). E possibile, possibile, possibile
CARMELU
Ih, e quannu a finisci puru tu?
VICINZINU
M, te fai, mi pendi in giro? Io ditevo dittelo tu a lui, e no a te!
LUCIANA
Ah, nenti di menu! Tu vulivi diri diccelo, no dittelo! E nnhavia di ripetiri possibili, possibili
CARMELU
(Alla moglie) Non mi diri chi ti nni staccurgennu ora chi u criaturi parra cos?
VICINZINU
Pett? (Perch).
CARMELU
Per me?
VICINZINU
No, pe te ttaccato, pett attattato.
CARMELU
Metticcilla nautra T, po essiri chi u capisciu megghiu. Allura tu vulivi diri perch?
VICINZINU
E tetto! Non lo vedi!
CARMELU
(Non capisce e guarda il soffitto) U tettu! Ju non vidu nenti; (alla moglie) e tu, vidi quarchi cosa?
LUCIANA
Ma chi guardi, chi guardi nno tettu, ca mi sta facennu cunfunniri cchioss di iddu. U sai chi fai, si capisci chi o criaturi non ci vo cuntari u cuntu, ricumincia a pinsari, cos sicuru chi mi riposa u cidiveddu, ca mu stati facennu divintari acitu.
CARMELU
Ah, ju tu staju facennu divintari a citu, mancu iddu, di comu parra!
VICINZINU
(A suo padre) Io pallo benittimo
CARMELU
Tu non parri bonu.
VICINZINU
(Un po adirato) Io pallo benittimo!
CARMELU
(Gridando pure lui) Ti dissi chi non parri bonu!
VICINZINU
(Gridando ancora pi forte) E io ti ho detto te pallo benittimo!
LUCIANA
(Indisposta) E finitila ora! Unni vi sintiti o mircatu?
VICINZINU
M, te lui non tapitte niente, te toppa ne ho io?
LUCIANA
Ca certu, a matri, lassilu perdiri a to patri, non vidi chi non ci va di cuntari un cuntu.
VICINZINU
Ih, p! Nemmeno pittolo, pittolo me lo puoi rattontare?
CARMELU
E va beni, amu caputu; pinsari non po essiri cchi pigghia na seggia e tassetti, ca ti cuntu u cuntu.
VICINZINU
(Contentissimo) Ti, ti, tome tono tontentittimo! Ora, tome viene Paolino e Tereta, te (ce) lo dito te lhai rattontato pure a me! (Siede) Dai, p (pap) rattonta, tono ponto.
CARMELU
Allura, cera na vota, di tanti e tantissimi anni fa
VICINZINU
(Preoccupato) P non te tome quello te aveva un tacco di olive, e le doveva tontare (contare) a una a una?
CARMELU
Ih, e cavemu a fari! U vo sentiri, o no stu cuntu?
VICINZINU
Ti, ti, lo voglio tentire!
CARMELU
E allura, mutu e scuta. Cera na vota, di tantissimi anni fa, un vecchiu picurareddu
VICINZINU
Attai vecchio era, p?
CARMELU
Era vecchiu di quasi novantanni! E havia cintinaia e cintinaia ma chi dicu cintinaia, migghiaja! di pecuri e crapi
VICINZINU
Mih, attai attai!
CARMELU
(Come fossero sproporzionatamente tante) Assai! Assaiuni!
VICINZINU
(Lucia stira e ascolta) Minta! Bello, bello te ne aveva attai, attai! E poi, poi, te ha fatto, te ha fatto?
CARMELU
(Misterioso e nello stesso tempo cattedratico) Mentri lanimali pascianu
VICINZINU
Ah, ti, pattianu! E tome, tot? (Facendo come passeggiare avanti e indietro).
CARMELU
No, passianu; pascianu, chi voli diri ca manciavanu...
VICINZINU
Ah, mantiavano! Tot ti fatevano grotte, grotte.
CARMELU
Tuttu a na vota, cuminci a lampiari e truniari, ma trona! Scupittati! (Per quanto era forte il tuono).
VICINZINU
(Fraintende e si nasconde di corsa sotto il tavolo, poi esce leggermente la testa) Ah, ti! Aveva il futile? E te ha peto, un toniglio?
CARMELU
(Nasce una gran confusione) Un cunigghiu! E cu?
VICINZINU
(Esce da sotto il avolo) Il pattore!
CARMELU
Ah, si! E quannu u pigghi?
VICINZINU
Quando ha pparato! (sparato).
LUCIANA
(Interviene incuriosita) U pigghiaru, si o no, stu cunigghiu?
CARMELU
Ma quali cunigghiu, tu nautra scunchiuduta! Dica, ca i trona eranu cos forti chi parsinu scupittati.
VICINZINU
(Dispiaciuto) Ah, allora non lo aveva pi il futile il pattore?
LUCIANA
No senti chi cunigghiu no nni pigghi.
VICINZINU
E pett? (Perch).
CARMELU
(Stanco di quelle continue interruzioni si alza per smettere di raccontare) Amu caputu, u sapiti chi vi dicu, cuntativillu tutti dui u cuntu, vistu chi u sapiti megghiu di mia...
VICINZINU
No, no, p, non pallo pi, tiediti. (Poi a sua madre) E tu ttitta (zitta), m!
CARMELU
O primu ca japri a bucca, pigghju e non nni cuntu cchi! Allura stava dicennu (pensieroso).
LUCIANA
A oj (come se volesse alludere a qualcosa), troppu pinsirusu ti vidu. Stavi dicennu ca lampiava e truniava.
VICINZINU
Ttitta, m!
CARMELU
Ah, gi veru, truniava! Ma cos forti chi ddu poviru picuraru ncuminci a scantarisi! E, prima ca mittissi manu a chioviri, dicisi di ritirari i pecuri versu casa. E chi fu; ntempu nenti, ncuminci a cadiri acqua, ma acqua!
VICINZINU
Mih, attai attai, p? (Poi, essendo molto immerso nella favola, si rivolge stupito a sua madre) M, temba che vedetti pure io tutta lacqua del tielo! (cileo).
LUCIANA
Allura, sai chi fai, va pigghiati lumbrellu, a matri, prima ca ti bagni!
VICINZINU
Ah, ti?
CARMELU
(Indisposto per quel continuo interrompere si alza) Amu caputu, voli diri chi
VICINZINU
No, no, p, tiediti, te pure te mi bagno, non ne pendo ombello. Rattonta, rattonta!
CARMELU
Chista, lurtima vota ca mi ssettu; o primu ca parra
VICINZINU
Ti, ti, ora batta! E tu titta m!
CARMELU
Dissimu chi cu tutta da acqua, u poviru picurareddu, decisi di turnari cu i pecuri versu casa; ma pi turnari a casa, shavia attravirsari un ciumi, e u ponti era strittu, strittu, ma cos strittu ca lanimali putianu passari giustu a una a una, e siccomu i pecuri eranu assajuni assajuni! (Silenzio in tronco).
VICINZINU
(Sbalordito) E allora? Pett non rattonti pi?
CARMELU
Si non finiscinu di passari i pecuri!
VICINZINU
(Piagnucoloso) Mih, lo vedi m, lo tapevo; mi temba tome quello delle olive te ha rattontato dalla tommare. Ora me ne vado nella mia ttantetta a vedere i tattoni animati nella televitone, te meglio. (Esce nellaltra stanza piagnucoloso) Mih, tempe cot finittono quetti rattonti (esce brontolando).
LUCIANA
Ah, cos ? Pi cuntinuari u cuntu avianu di finiri di passari prima tutti i pecuri e i crapi? E non era megghiu ci dicivi ca ti siddiava di cuntarici u cuntu!
CARMELU
U sai chi fazzu, ora? Finalmenti mi rimettu a pinsari.
LUCIANA
(Allusiva) U dica chi a oj mi pari troppu pinsirusu! Di pinsari, dici ca non pensi a nenti (Bussano) E cu ? Va vidi cu , mancu!
CARMELU
Spiramu chi nun a cummari ancora cu discursu di cunta! (Va ad aprire). Jemu avanti. (Entra commare Jancila, vestita un po avvenente).
JANCILA
Salutamu cumpari. (Poi alla comare) Cummari.
LUCIANA
(Vedendola vestita sempre con vestiti succinti) Cummari, ma vui vi vistiti sempri cos spiddizzata? Non nni sintiti friddu?
JANCILA
Non vu dissi, tempu fa, ca haju sempri vampati di caluri? U medicu dici chi haju u sangu ca gira troppu veloci.
LUCIANA
(Allusiva) Stati attentu cumari cu troppu veloci, ca vi levanu i punti da patenti!
JANCILA
Vju ca siti sempri schirzusa. Chi faciti, stirati?
LUCIANA
Picch vui i purtati a lavanderia i vistita?
JANCILA
Cummari, cu sta crisi ca c, pinsati chi haju sordi di jittari a lavanderia? Anzi, sapiti picch vinni?
LUCIANA
(Precedendola) Chi siccomu lura du cuntu, i vostri figghi vonnu ca me maritu
JANCILA
(Precedendola anchessa) Avia vinutu pi chissu, ma vui mi facistivu ricurdari nautra cosa
LUCIANA
E quali , si lecitu, stavutra cosa? Parrati!
JANCILA
Siccomu parravamu di crisi, mi facistivu ricurdari ca mi giuvanu quattru ova, un pocu dogghiu e un pocu di formaggiu e, vistu ca mi trovu cca, pinsavu: picch jilli accattari si vui laviti! Cummari, cu i sordi, arriv ca shannu a fari i cunta boni, si vulemu rrivari a fini misi!
LUCIANA
(Ironica e risentita) E certu, siccomu me maritu travagghia o Cumuni (municipio), u stipendiu u pigghia ogni vintisetti anchi si u misi fussi di trentunu, a nui nni veni facili arrivarici a fini misi, veru, cummari? (Fa i conti) 27, 28, 29, 30 e 31, e lautri vintise jorna, mi nni vegnu unni vui a manciari?
JANCILA
E bonu, cummari, chi fu voffinnistivu?
CARMELU
E finitila ora tutti dui, viditi comu nescinu lunghia di fora pi nenti. Ssittativi cummari me mugghieri non vula diri Anzi, sapiti chi facemu, amuninni, amuninni chi vegnu cu vui a cuntari stu binidittu cuntu e vostri figghi.
JANCILA
(Volendo far finta di non essere di disturbato) Cumpari, ma si aviti chiffari, no, non vogghiu ca vi disturbati!
LUCIANA
(Ironica) No sapiti, cummari, chi me maritu, o sabatu e a duminica non travagghia o Municipiu? Chi fu, vu scurdastivu di novu?
JANCILA
A dira a virit ju mi cunfunnu sempri, siccomu si duna lu casu
LUCIANA
(Precedendola, lo ripeteranno insieme) Chi vostru maritu travagghia di cchi u sabatu e a duminica, vui faciti confusioni!
JANCILA
Propriu cos cummari, fazzu sempri confusioni. E allura, cumpari, viniti, o no?
LUCIANA
Portiti a Vicinzinu e ci fa sentiri puru a iddu u cuntu.
CARMELU
(Chiama Vicinzinu) Vicinzinu, Vicinzinu, veni ca o pap ca jemmu cu a cummari a cuntari u cuntu.
VICINZINU V.F.S.
Non ti vengo, mi tecca!
CARMELU
Jamu ti dissi, chi Paolinu e Teresa aspettanu.
VICINZINU V.F.S.
Mi tecca tempe a tontare, a tontare, a tontare (contare)
LUCIANA
Cummari, mu vuliti spiegari vui chi stu fattu di cuntari e cuntari: i petri, i pecuri, alivi
JANCILA
(Imbarazzata) E chi o cumpari ci piaci fari partecipari o cuntu e me figghi e a vostru figghiu, e siccomu a iddu ci sidda a cuntari
LUCIANA
(Non capisce) Ah, picch cuntanu macari me figghiu e i vostri figghi, e vuiavutri dui scutati?
JANCILA
Dicemu chi scutamu puru; veru cumpari?
CARMELU
E certu, i nsignu a cuntari!
LUCIANA
Ah, allura cuntanu macari iddi! Ca bonu , servi ca si nsignanu. E vui, cummari, macari vui vi stati nsignannu?
JANCILA
Nca certu, cummari! U cumpari cos bravu a (allusiva) cuntari.
LUCIANA
Ah, si! E non megghiu; cos vi nsignati e sapiti puru vui comu cuntariccilli e vostri figghi, dopu.
CARMELU
Amuninni, amuninni, ca Paulinu e Teresa spettanu.
JANCILA
Vi salutu, cummari.
CARMELU
Ciau gioia, a mumentu vegniu (escono sotto lo sguardo meravigliato della moglie).
LUCIANA
(Dubbiosa) Sapi Diu si nni capivu nenti di stu discursu di cunta e cuntari, mah! (Chiama Vicinzinu). Vicinzinu! O Vicinzinu!
VICINZINU V.F.S.
Te vuoi?
LUCIANA
Veni cca a matri, veni ca thaju di diri na cosa.
VICINZINU
(Entra imbronciato) Te vuoi?
LUCIANA
To patri dici chi a tia e i figghi da cummari vi sta nsignannu a cuntari, mi fa sentiri quali sunnu sti cunta?
VICINZINU
Mih, m, mi tetta (secca) a tontare!
LUCIANA
Mancu si ti dicu sulu unu?
VICINZINU
(Meravigliato) Uno tolo, uno tolo?
LUCIANA
Si, sulu unu e basta.
VICINZINU
(Fraintende) Uno.
LUCIANA
(Non capisce) Si, si, unu ti dissi, unu.
VICINZINU
Uno.
LUCIANA
Bah, e camu a fari Vicinzinu!
VICINZINU
Ah, non lhai tapito?
LUCIANA
Veramenti no.
VICINZINU
Allora te lo tonto (conto) meglio. (Sillabato) U-no! Ti piatiuto?
LUCIANA
Chi , finemu cu to patri e ora ncuminciu cu tia! Ti dissi di cuntariminni sulu unu, cos difficili ti veni?
VICINZINU
M (mamma), te lho rattontato! Tu non mi hai detto di tontare tino a uno? Te vuoi ora?
LUCIANA
(Curiosa e sbalordita nello stesso tempo) Aspetta, aspetta! Ma cuntari chi voli diri pi casu, chi to patri vi nsigna a cuntari i nummari?
VICINZINU
Ti, popio cot: uno, due, te, quatto, tinque
LUCIANA
Ah, no i cunta chiddi di storii ca succidianu na vota?
VICINZINU
No, no! Quelli li tomintia e li lattia (lascia) a met, tome quello del pattore delle petore te ha rattontato poto pa (fa), e poi ti tta zitto, e dite a me, a Tereta e a Paolino di tontare le olive, le arante tome le petore (pecore) te pattano dal ponte; hai tapito?
LUCIANA
(Cominciando a capire lintreccio tra il marito e la comare) Ah, ora ncuminciu a capiri! Quindi, iddu accumincia u cuntu, poi si ferma e a vuiavutri vi fa cuntari i petri, i pecuri?
VICINZINU
E pure le arante, le olive e tante attre cote!
LUCIANA
Ah, puru alivi!
VICINZINU
Ti, ti! Tutte quelle te tti tono nel tacco di quel tignore te le ha ppreto (preso) dallalbero! Io pe quetto non ti (ci) voglio andare pi, tempe a tontare, tempe a tontare, tempe a tontare!
LUCIANA
E si, si, u capivu a matri, zittuti ora! E iddu, iddu chi fa mentri ca vuatri cuntati?
VICINZINU
Lo tai te fa, te ne va ton la tommare nellalta ttanza, e ttanno li.
LUCIANA
(Sbalordita) E ttanno li?
VICINZINU
No ttanno!
LUCIANA
Ah, no? Comu, prima dici ttanno!
VICINZINU
No, ttanno! (Glielo spega sillabando) Tta-nno; hai tapito?
LUCIANA
Ah, gi, tu parri U capivu, u capivu, stannu. (Meravigliata) Quindi, to patri e a cummari, mentri vuatri cuntati
VICINZINU
Uno, due, te, quatto, tinque, tei
LUCIANA
(Lo interrompe) Tette
VICINZINU
Ti, ti, pure cot, tette! E tu tome lo tai? (Dubbioso) Per tette, non ti dite: tette, m? Pett lui dite tette?
LUCIANA
Certu ca si dici sette! E iddu a cu co dici tette?
VICINZINU
Alla tomare, mentre te ne vanno nellatta (nellaltra) ttanza (stanza). Lei ride, tanta
LUCIANA
(Non capisce) Tanta? (Facendo segno con le mani).
VICINZINU
No tanta; tanta tome i tantanti! Tapito?
LUCIANA
Ah, canta comu i cantanti!
VICINZINU
Popio cot. Ride, tanta e ti (ci) (errori voluti) dite a lui: te tota viene dopo il tei? E lui la integue e ti ripponde: tette!
LUCIANA
Ah, si, sassicutanu puru! E idda canta! Gran pezza di tappinara! Eccu picch dicia: u cumpari bravu a cuntari, e ju chi ancora ca pinsava ca si rifirivanu e cunta e re favuli! E dimmi nautra cosa, vuiavutri
VICINZINU
Io, Tereta e Paolino?
LUCIANA
Si, si, vuiavutri; assai, assai cuntati prima ca iddi trasinu?
VICINZINU
M, io mi ho (errori voluti) integnato a tontare fino a mille! Lo vuoi tentire? (Comincia a contare) Uno, due, tre, quattro, tinque
LUCIANA
(Comincia col sentirsi mancare) Oh, no! (Cade per terra priva di sensi, mentre Vicinzinu continua a contare, si va chiudendo il sipario.)
FINE PRIMO ATTO
SECONDO ATTO
(Scena come la precedente)
LUCIANA
(Intenta a rammendare. Al marito che sta per andare al municipio) U sai chi to figghiu divint u primu da classi n matematica! Dici a maistra ca cunta cos veloci, chi mancu na calcolatrici! E pinsari chi non rrivava a cuntari mancu sinu a deci, mah! Tu non nni sa nenti di tuttu stu progressu di Vicinzinu, o haju a pinsari chi forsi a Madonna ci vosi fari un miraculu?
CARMELU
U progressu? E chi voi ca nni sacciu, ju, du progressu di me figghiu!
LUCIANA
Lautra notti mi sbigghiavu ca sintia parrari, mi jarzu, non era iddu ca cuntava! Puru mentri dormi cunta!
CARMELU
Voli diri ca pigghi a cori i nummari.
LUCIANA
Senti, a propositu di cuntari, ti vulia diri siccomu dumani u sabatu, e u jornu di cunta, pinsavu chi ora ci mannu a dicu a cummari, chi ci cunta idda u cuntu e so figghi, tantu non dicisti ca si nsign puru idda? Cos, nuiautri jemu o mircatu a fari a spisa.
CARMELU
E non ci putemu jiri o pomeriggiu a fari a spisa, nveci di dumani, chi ancora idda non sha nsignatu bonu a cuntari?
LUCIANA
Ah, no! Ancora non sha nsignatu? (Ironica) E tantu, tantu ci voli, mi si nsigna?
CARMELU
No, no! Pi nsignarisi, gi si nsign, e bonu puru! E sulu chi ancora ci su picculi ritocchi di fari.
LUCIANA
Ah, si? Picculi
CARMELU
Ritocchi, si; ma cosi di nenti. Va beh, ju vaju chi si nno u cartillinu o Municipiu u timbru ritardu. Ciau, ciau, gioia; nni videmu dopu.
LUCIANA
(Annusando) E chi ciavuru ca lassa! Havi di poi ca ncuminci sta camurra di cunta, ca si mprofuma chi mancu na fimminazza di chidda ca fa ddu tintu misteri Spiramu chi non veni dda grandissima tappinra, a discursu di fimmini ca fannu ddu misteri, chi u ferru ci lassu jiri n testa, ci lassu jiri. No, ma ju ci le fari finiri di cuntari pecuri e crapi a tutti dui! E possibili ca semu arrivatu o puntu chi a sira non mi duna mancu u tempu di spugghiarimi e gi runfa chi pari ddrumintatu di centanni! E ddavutru me cumpari Cosimu, nenti vidi? Comu fa a non saccorgiri chi so mugghieri (Le balena in mente una trovata) U cumpari, certu! Comu non ci havia pinsatu prima! Aspetta, aspetta ca chiamu a Vicinzinu e ci dicu ca mi va chiama o cumpari chi ci haju a parrari di urgenza. (Entra Vicinzinu morto di sonno).
VICINZINU
(Entra camminando indolenzito con le gambe larghe e le spalle che piegano allindietro. Una posizione ridicolissima) M, m
LUCIANA
Ih, e chi ha tu nautru ca camini cos? Ti nisceru i morroidi, o durmisti cu culu allaria?
VICINZINU
Te tapetti! Quello te tuttetto quetta notte! Oh, non potto tamminare pi! Tono ttato tutta la notte tot! (Indicando la sua curiosa posizione).
LUCIANA
E picch stasti tutta a notti cos? Chi ci facisti un votu a Madonna?
VICINZINU
Il voto, ti, al Tignore te lho fatto! Ma te diti m! Tono ttate le fommiche a fammi ttare cot, e ora ho un tonno, ma un tonno, te non te la fattio pi!
LUCIANA
I frummiculi? E unni nna stanza di lettu? Chi forsi traseru da finestra chi duna nni lortu? No, non possibili, a finestra nova. (Curiosa) Ma Dimmi na cosa, non chi ha statu misu tuttu a notti cos, a matri, e u cidiveddu ti nisciu da bucca, e ora ncuminci cu dari i numira? E poi comu mai si svegliu allura, vistu chi dici daviri tantu sonnu?
VICINZINU
Tho detto te mi tono vvegliato (svegliato) pett ho fatto un butto togno! Allora, dura tei!
LUCIANA
E chi vo a matri, to patri cu so cummari chi ncuminciaru a farimi perdiri corpa! E chi cosa, chi cosa ti sunnasti, parruspigghiariti cos trapazzatu?
VICINZINU
Ho tognato te tontavo (contavo) le fommiche..., mi quante fommiche, m! Attaittime!
LUCIANA
Eccu ddocu, sempri a cuntari! Scummettu ca ci trasi puru to patri e a cummari Jancila.
VICINZINU
Ti, ti! E lo tai te hanno fatto quetta votta? Minta, cota da impattire!
LUCIANA
Chi ficiru, chi ficiru? E chi ci trasinu i frummiculi sta vota? Scummettu chi to patri lass u cuntu a met comu o solitu e si nni ju cu a signura Jancila nni lautra stanza, e sta vota vi lassaru a cuntari i frummiculi!
VICINZINU
Matari fotte ttato quetto! Di pi, m; attai attai di pi!
LUCIANA
Ah, si! Ancora di cchi?
VICINZINU
Ti, ti, motto di piittimo! Mio pate, venuto te aveva in mano un vato grotto grotto. Tembrava te era pieno di uova di talmone, e invete era pieno pieno di fommiche te ti muovevano tutte.
LUCIANA
(Meravigliata) Di frummiculi?!
VICINZINU
Ti, ti! Pieno, pieno! E di topa, nel tappo, tera un buto (buco) pittolo pittolo!
LUCIANA
Un buco piccolo piccolo? E pi fari chi?
VICINZINU
Tevviva (serviva), te (che) tu levavi il dito di topa e uttivano le fommiche a una a una; le dovevamo pendere tempe a una a una e vedere te era macchio o femmina. Mih, m, a una a una! Hai tapito?
LUCIANA
Chi cosa! Si eranu masculi o fimmina? Nautra ora! E assai, assai eranu i furmiculi?
VICINZINU
Attaittime! Il vato era pieno pieno! Non te lho detto m.
LUCIANA
(Sbalordita, esclama) Figghi di buttana!
VICINZINU
(Fraintende) Ah, ti! E tu tome lo tai te le fommiche erano tutte figlie di buttana?
LUCINA
No, no, non mi rifirisciu e frummiculi! Viditi comu a studianu tutti dui pi pigghiari sempri cchi tempu! E idda, idda chi faca?
VICINZINU
La tommare, diti?
LUCIANA
A truiuna, no a cummari!
VICINZINU
(Non capisce) E ti quettattra (questaltra) tuiuna m?
LUCIANA
Sempri a cummari.
VICINZINU
Ah, ti, toiona? (troiona).
LUCIANA
Toionissima! E chi dicisti ca fici? Cuntami.
VICINZINU
Lei ti (ci) ha dato attri (altri) due vati, per vuoti, e ha detto a me e i tuoi figli: le fommiche macchio li metti qua, e tuelle femmine le mettete in quettattro (questaltro) vato; hai tapito pett ho tonno? Pett ho fatto tutta la notte a guaddare te era macchio e te era femmina, e metto tempe cot a guaddare topa! (sopra).
LUCIANA
Ah, si!
VICINZINU
Ah, no! Ccuta (scusa), a guaddare tempe metto cot! (Si mette come se guardasse il di sotto della formica. Con la mano alzata e la testa rivolta verso lalto).
LUCIANA
E cu tu nsign a guardari si a frummicula masculu o fimmina?
VICINZINU
Mio pate (padre); mente lei, la tommare rideva. Tome rideva m!
LUCIANA
Ah, ridia puru! Grandissima tappinra!
VICINZINU
Lo tai pett? Pett lui diteva: pendi la fommica cot, ti apite le gambette e guaddi totto e fateva ton le gambe cot (allargando le gambe e guardando soto di se), e poi ditte (disse): te la fommica ha il pennolo vuol dire te macchio, te non ha il pennolo, vuol dire te femmina; mente lei rideva fotte, fotte. (Incuriosito) M, te vuole dire te ha il pennolo? Io non te ne ho vitto pennolo a nettuna di tutte le fommiche te ho guaddato.
LUCIANA
Eccu picch mha manciuniatu (toccandosi la testa con la mano a forma di corna) a testa nna sti jorna! Grandissimu pezzu di crastu ca ! Quindi ti dissi chi si ha furmicula ha il
VICINZINU
Pennolo, il frommico macchio, te non ha il pennolo tegno te femmina; hai tapito? M, e la tommare rideva fotte, fotte, fotte, fotte, fotte
LUCIANA
(Che fraintende) E bonu, bonu a matri chi gi capivu tutti cosi!
VICINZINU
Ah, ti? E me lo ppieghi allora tot il pennolo?
LUCIANA
(In imbarazzo) E comu diri Tu, comu ti mittivi quannu ddu beddu di to patri ti dicia du pennulu?
VICINZINU
(Apre le gambe) Cot. (Si guarda in basso, comincia a capire e sbalordisce) Appetta, appetta! Ppoccaccione! M, il pennolo te volette dire, (si guarda verso il basso) quetto totto? (sotto).
LUCIANA
E idda, idda ridia, veru a matri?
VICINZINU
Ah, pe quetto allora rideva! Ora tapitto! (Capisco). Ppoccacciona pure lei! (Preoccupatissimo) M, e allora te volettero dire tutte quette cote? Te il pap e la tommare (facendo muovere il muso stretto) Ah, ti! E ora?
LUCIANA
Ora voli diri chi avemu a truvari a soluzioni pi quantu finisci subitu sta camurra. Dimmi na cosa, tu sicuru ca tu sunnasti u discursu di frummiculi? Non chi vu fici fari pi davveru to patri, e pensi davillu sunnatu?
VICINZINU
No, no, lho tognato quetta notte!
LUCIANA
Quindi a cummari e to patri non nni sannu nenti di nenti di frummiculi?
VICINZINU
Te ti dico te lho tognato io quetta notte! Pett diti cot?
LUCIANA
Ca certu ca puru tu, figghiu miu, ha na fantasia, fa certi sonni! A frummicula masculu e a frummicula fimmina! Ma di unni ti veninu certi pinsati! U sai chi fai, va chiama a cumpari Cosimu e dicci di veniri pi subitu cca, ca ci haju a parrari. Ma non facemu ca ci cunti u discursu du pennulu, di frummiculi e di tutti lavutri cosi!
VICINZINU
Te diti, m! Non ti conto niente di tutto quello te tuccetto ai due ppoccaccioni.
LUCIANA
E si ncontri a to patri non ci diri nenti mancu a iddu! Curri, va chiama a cumpari Cosimu e dicci ca lenta di cursa chiddu ca sta facennu, chi u casu ur-gen-ti-ssi-mu, capisti? Curri ti dissi!
VICINZINU
Ti, ti, torro velotittimo, e lo fattio venire di cotta, di cotta m! (Esce di corsa).
LUCIANA
E chi era puntuali a jiri a cuntari i cunta nna cummari! Eccu picch mi dissi: (ironizza quanto le aveva detto Carmelu) Pi nsignarisi, gi si nsign, e bonu puru! E sulu chi ancora ci su picculi ritocchi di fari. I ritocchi, ora, vi fazzu ju a tutti dui; e viva a cummari! Ca vina cu a vistinedda tutta spiddizzata! I vampati di calri, u sangu ca circula forti e certu, vina a priparari a ddu crastu di me maritu, quantu lhavia prontu per luso. Grandissima tappinra! Ma ora ci trovu ju u rimediu a tutti dui (Si sente rumore di passi) E cu ora? U cumpari, gi cca! Troppu prestu mi pari, mancu si era un furmini! (Entra Carmelu).
CARMELU
(Luciana rimane sbalordita dellanticipo del marito) Chi guardi, non mi canusci cchi? O non ti piaciu comu sugnu.
LUCIANA
Beddu si! Na casa jinchi! Comu mai rientrasti cos prestu? Facistivu sciopiru o Comuni?
CARMELU
O Cumuni sciopiru! Megghiu di comu si sta!
LUCIANA
Ju dicia scoipiru pu fattu di farivi canciari i poltroni pi stari ssittati cchi commiri! Quarchi jornu di chistu vegnu e vi stuju i sudura a tutti quantu siti! Lagnusi, ncuminciannu du Sinnacu; non faciti nenti da matina a sira!
CARMELU
Chi ura du cumiziu ? Picch non ti porti tu a Sinnacu?
LUCIANA
Si mi purtassi a Sinnacu, u primu a nesciri du Comuni avissi a essiri tu, picch chiddu non Comuni, ricoviru di raccomandati; ogni politicu chi nchiana, nni lassa na para pi ricordu: amici e parenti. Comu a tia, chi si non era pi to ziu, di quantu si lagnusu e scanzafatichi, nnavivi di sbadigghiari!
CARMELU
Chi scilingugnulu sta matina! Ma chi ti svilupp a scienza tuttu nta na vota? U vo sapiri picch vinni cchiuttostu?
LUCIANA
Sintemu, sintemu picch vinisti, chi forsi a megghiu cosa.
CARMELU
Vinni picch siccomu un mumentu fa, tu parravi di spisa, ju non ci haju pututu dormiri supra, e pinsavu
LUCIANA
(Ironica) Scummettu ca pinsavi sempri a ddu famosu nenti ca sa pinsari tu!
CARMELU
Picch non pigghiari un pirmissu e jilla a fari oj?
LUCIANA
Eccu ddocu! Vidi unni porta sempri ddu to pinsari? A nsistiri di fari a spisa oj! E certu, cos dumani si tutta a jurnta libiru di putiri jiri a cuntari i cunta nna cummari, veru?
CARMELU
E non si cuntenta?
LUCIANA
Ca va cunti i cunta a cummari? Eh, avogghia si sugnu cuntenta! Non ridu picch mi dolinu i rini anzi, a discursu di dulra, antura trasiu Vicinzinu caminannu cos (cammina con le gambe larghe e piegandosi indietro dal dolore); chi voli diri? Parrava di pennullu
CARMELU
Pennulu! E chi nni sacciu ju di pennulu. (Pensa un po) Nun chi pi casu, patri Liboriu, u cumann a dari corda o roggiu da matrici e u criaturi si sfil e rist cos? Ora, comu nesciu, passu da chiesa e ci dumandu. (Facendo finta di sconoscere tutto) Chi voi ca nni sacciu, ju, di Patri Liboriu, a Matrici e u pennulu du ruloggiu? Ju du Municipiu vegnu. Cchi tostu, vistu ca mi pigghiavu u pirmissu, ci jamu a fari sta spisa?
LUCIANA
E nsisti! A spisa, quali spisa? U mircatinu dumani ti dissi ca , chi sabatu, tu scurdasti?
CARMELU
E allura chi fazzu ora ca mi pigghiavu u pirmissu?
LUCIANA
Sai chi fai, assettati e ncuminci a pinsari, ma no a nenti comu dici tu; sta vota cerca di (ironica e allusiva) pinsari bonu.
CARMELU
Chi voi diri, cu stu pinsari bonu? Ju nun haju nenti a cui pinsari, ne bonu e ne mancu tintu. Anzi, sai chi fazzu nveci? Mi nni tornu o municipiu e annullu u pirmissu, cu sapi mi putissi serviri pi nautra vota. Vaju, voli diri ca nni videmu dopu (esce).
LUCIANA
U pirmissu annulla, dici iddu! Iddu pensa chi ancora magghiuttu tuttu chiddu ca mi cunta, pensa daviri davanti a so figghiu e i figghi da cummari; no sapi chi gi rriv a capolinea. Sugnu sicura chi ora si nni va unni dda gran tappinra. Ma finiri havi! Ma poi, dicu ju, ddu so maritu, propriu nenti vidi? No vidi ca idda, tip tip sempri jittata cu me maritu? (Pensierosa) Nun chi pi casu, u cumpari (facendo segni di gay) e ju non mi nnhaju addunatu? Certu, chi troppu educatu, sinsibili, chi camina puru un pocu moddu moddu si vidi, ma chistu pensu chi non voli diri nenti! Certu figghi no nnhannu, e allura? (Bussano) E cu ora? Po essiri u cumpari; spiramu chi non ncuntr pi strata a me maritu (bussano ancora e luciana va ad aprire). Ah, vui siti cumpari? Trasiti, trasiti (guarda fuori in strada e poi chiude la porta). E Vicinzinu nun era cu vui? (Cosimo molto riservato) Caviti cumpari ca siti cos sconvoltu, chi vi capit? C cosa?
COSIMU
(Parla con voce effeminata e Luciana sbalordisce, e gli svela quel segreto nascosto per tantissimo tempo) Cummari, ju haju di dirivi a virit, anchi picch Vicinzinu mi cunt tutti cosi, pirsinu chiddu du pennulu; e ju vaju di cunfissari chi lhaju saputu sempri, chiddu cassuccidutu a me casa
LUCIANA
Ma di nzoccu, du fattu di me maritu cu vostra mugghieri?
COSIMU
Gna si, cummari; e u sapiti chi haju puru pinsatu?
LUCIANA
Aviti avutu puru u curaggiu di pinsri, dopu chiddu ca succedi! E a nzoccu, si lecitu?
COSIMU
Ju, a me mugghieri ci cunfidavu tempu fa chi ju, mi capit di aviri sti sintumi, e siccomu non pozzu soddisfari i so vogli vui u capiti a chiddu ca mi rifirisciu! E allura dissi, megghiu u cumpari ca unu straniu, armenu semu n famigghia.
LUCIANA
Mo sapiti chi siti un figghiu di na grandissima zoccula, puru vui! E non ci aviti pinsatu, nveci, chi a mia mavissi pututu fari mali tuttu chissu? Ma comu vi pirmittiti a dirimi sti cosi?
COSIMU
Sicuramenti aviti tutti i raggiuni di stu munnu, cummari; ma mittitivi pi un attimo dintra i me robi, vui cavissivu fattu?
LUCIANA
Comu, cavissi fattu! Pi prima cosa, anzi pi primissima cosa, avissi pigghiatu a dda spiddizzata di me mugghieri cu dda vistinedda trasparenti ca fa vidiri tuttu ddu beni di Diu e ci lavissi jutu a fari arraspari a nautra parti a manciaciumi ca havi. Cumpari, vui, forsi ancora non laviti caputu bonu, ma mi facistivu curnificari di me maritu e cu vostra mugghieri chi avemu u cumparatu!
COSIMU
Vui faciti cos, picch u primu ju vi staju ammittennu a virit di comu stannu i cosi, sapissivu quantu ci nn di sti casi! Na casa si na casa sempri; sulu chi sinu ca non lu sapemu, tuttu fila lisciu
LUCIANA
A mia, di casi di lavutri, non mi nteressa propriu, ognunu si guarda u so casu.
COSIMU
Ma vui chi pinsavavu chi u cumpari era un santu? Ora picch vaccurgistivu di iddu e di me mugghieri ma dicitimi na cosa: di prima di stu fattu cu me mugghieri, aviti saputu mai nenti du cumpari, si ha statu cu avutri fimmini? Chi era megghiu chi vostru maritu avissi cuntinuatu, o savissi misu cu una ca vui mancu canusciti?
LUCIANA
E certu! Cos nveci, a cummari a canusci e tuttu lecitu! Ma chi diciti veru cumpari? E ancora sicutati! Comu ju vi mannu a chiamu pi jutarimi, e manca picca ca mi diciti puru di fari tutti unicu lettu!
COSIMU
E non megghiu, servi ca stamu cchi cavuddi, jiunciuti!
LUCIANA
Puru! U sapiti chi faciti, si vuliti chi non sullevu u scandalu o paisi, ajutatimi a risorviri sta storia, e subito per; poi vi pigghiati a dda culumbrina di vostra mugghieri e vi nni jiti a stari luntanu di cca, si nno u bandiu pi tutti i cantunri du paisi vi dissi.
COSIMU
No, no, pi lamuri di Diu, carmativi! Stativi carma ca vhajutu a fari tuttu chiddu ca vuliti.
LUCIANA
Dicitimi, me maritu u sapi chi vui siti cos?
COSIMU
Veramenti chissu no sacciu, per cridu ca me mugghieri ci lappi a diri di mia ca pennu di lautra menza. Picch mi diciti chistu, cummari?
LUCIANA
Sapiti chi faciti, va jiti a chiamari a vostra mugghieri e ci diciti ca ci haju a parrari; ju ntramenti cercu na para di frumiculi dda banna nni lortu
COSIMU
I frummiculi? E chi ci trasinu i frummiculi?
LUCIANA
Vui jiti dda vi dissi, chi comu turnati vi spiegu megghiu; ora per, prima carriva me maritu!
COSIMU
Vaju, vaju, si chissu vi po serviri dajutu (esce).
LUCIANA
Ora pigghiu du frummiculi sutta a pergula da faciulina (fagiolina) e comu torna cumpari Cosimu ci spiegu du pruggettu ca haju pa cummari e pi ddu cosa bona di me maritu. Quantu vaju e i pigghju, tantu su appena japru a porta di dda menza (esce, e subito dopo bussano; non risponde nessuno ed entra comare Venerina).
VINIRINA
(Guardando un po dove potrebbe essere la comare) Cummari Luciana, cummari Luciana! E unni si nnand! Po essiri chi unni lortu? (Comincia ad annusare) Ma chistu non (annusa ancora) u ciavuru du profumu di Cosimu? (Annusa ancora) Si, si, iddu ! E chi vinni a fari cca unni a cummari Luciana? (Preoccupata) Chi forsi iddu, cu a cummari no, non cridu! Comu, dici di vuliri puru un figghiu di mia! No, no, chi vaju pinsannu. Po essiri chi vinni ca circava a cumpari Carmelu. (Entra Luciana con un barattolino in mano con dentro delle formiche).
LUCIANA
(Meravigliata) Cummari, vui cca! E non putiavu chiamari? Era unni lortu a cogghiri un pocu di
VINIRINA
(Le guarda il barattolino) E chi , cummari, cu i frummiculi vi mittistivu a giucari?
LUCIANA
Ma quali giucari e giucari! Si sapissivu cummari!
VINIRINA
(Preoccupata) Chi fu, chi successi?
LUCIANA
Successi ca scuvaru na pocu di frummiculi strani, e si stannu manciannu tuttu chiddu ca c nni lortu! Sapiti chi fici, nni pigghiavu un pocu e i vulissi purtari a cuntrollu
VINIRINA
(Preoccupata) Vi sintiti bona cummari? I frummiculi a cuntrollu! Ma di unni vi veninu certi nisciuti? E a cuntrollu di chi? Si hannu a tussi?
LUCIANA
A tussi, si! A cuntrollu pi vidiri comu fari a capiri cu u masculu e cu a fimmina, cos mi mettu e i dividu pi quantu non si riproducinu, prima ca si finiscinu di rrusicari tutti lortaggi. Capistivu ora?
VINIRINA
Ju capivu sulu chi oj mi pariti un pocu strana.
LUCIANA
Si vui sapissivu, cummari, picch sugnu strana! Ma dicitimi, qual u mutivu da vostra visita?
VINIRINA
Havia vinutu, pi vi chiediri un cunsigghiu supra a vostru cumpari Cosimu; per quannu rrivavu cca ntisi un ciavuru di profumu ca usa mettiri iddu, dicitimi per vogghiu a virit cummari. Iddu no sapi chi vostru maritu travagghia o Municipio, comu mai vinni unni vui? nun chi vui (allusiva) cu iddu
LUCIANA
(Risentita) Comu, comu! Ju cu iddu chi? Parrati chiara cummari, nveci di usari menzi paroli.
VINIRINA
Chi , voffinnistivu cummari? Sulu na dumanna vi fici!
LUCIANA
Capisciu chi oramai non c cchi di farisi meravigghia di nenti, cu tuttu sti telenovellas ca nni mmustra a talavisioni, na famigghia si e na famigghia no, comu Biutifullis: genti ca si lassa a destra e a sinistra pi nenti!
VINIRINA
Forsi vuliavu diri: beautiful?
LUCIANA
Si, si, tutti ssi camurii di cosi miricani ca hannu ruvinatu un munnu! Vergogna! Semu arrivati o puntu chi puru si a mugghieri ccatta un detersivu o un dentifriciu diversu da marca di chiddu ca usa u maritu, diventa motivu di lassamentu! Cchi schifu di cos cummari! Per, chista non cosa ca po riguardari u cumpari, ca vui vallarmastivu, scusati; e poi ju ci tegnu a me maritu, e non fussi capaci di tradillu mancu si sapissi ca iddu
VINIRINA
(Anticipa la battuta di Luciana) ,,,Si mintissi cu nautra? Cummari, vui diciti cos, picch no sapiti si vostru maritu Mu diciti ora picch dicistivu chi a vostru cumpari Cosimu, stu discursu non ci riguarda?
LUCIANA
Comu, picch! No viditi comu camina, comu parra, comu si atteggia? E cchi fimmina di vui cummari!
VINIRINA
(Preoccupata) Allura sbagghiu c; sicuru ca non parramu du stissu Cosimu! Vui quantu nnaviti cumpari ca si chiamanu Cosimu?
LUCIANA
Sulu unu, e si nni ju propriu un mumentu fa di cca. E comu, si propriu vui dicistivu di canusciri u ciavuru du profumu ca si metti! (Sbalordita) A propositu! E vui comu faciti a sapiri ca u cumpari usa stu profumu?
VINIRINA
Ancora non laviti caputu?
LUCIANA
No, veramenti no!
VINIRINA
(Va a guardare fuori se entra qualcuno e poi sottovoce) Ju e Cosimu, semu nnamurati!
LUCIANA
(Non capisce) Allura vui aviti a lebbri?
VINIRINA
Se, u cunigghiu haju! Ma chi diciti cummari! A lebbri havi seculi chi non c cchi.
LUCIANA
Scusati, e allura comi si dici quannu na fimmina voli a navutra fimmina? Non si dici chi havi a lebbri?
VINIRINA
Ah, forsi vuliavu diri lesbica! E ju, ju chi ci trasu cu stu paraguni?
LUCIANA
E non vu staju dicennu chi u cumpari havi dda malata di essiri cchi fimmina di vui! Quindi megghiu di cos vi lhaju a fari u paraguni?
VINIRINA
Cummari, oh cummari, ma chi stati dicennu? Io vi augurassi chi vostru maritu avissi a stissa malata di Cosimu. Chi focu! Chi quaranti!
LUCIANA
(Sbalorditissima) Comu, si nni ju propriu ora ora caminannu (Cammina come ha fatto prima il compare) cos!
VINIRINA
Pi caminari cos signu chi avr avutu u so mutivu cummari, avutru chi!
LUCIANA
Grandissimu figghju di buttana puru iddu! Ma allura pi daveru non c cchi munnu! E ju co faciva quasi un santu! Avutru chi butti full e butti full! Allura iddu si finci cos pi quantu so mugghieri cu me maritu
VINIRINA
Cummari, vui aviti locchi darreri u cozzu. Ma unni viviti? Pariti di nautru paisi! Ma pi davveru no sapiti chiddu ca cummina a mugghieri di Cosimu, vostra cummari?
LUCIANA
Ah, macari vui u sapiti ca idda cu me maritu
VINIRINA
Idda, cu vostru maritu, sulu o sabatu; poi ci sunnu chiddi di lautri jorna: u lunniri, u martiri, u mercuri e secuta e secutorum pa signura?
LUCIANA
Madonna, non c cchi fidi!
VINIRINA
E certu, cu tuttu chiddu ca cumminanu puru certi parrina, oggi, macari a genti ca havi na forti fidi, rischia di pirdilla!
LUCIANA
Cummari, chissa non fimmina, diavulu ! Ah, quindi a cummari sa fa cu menzu paisi?
VINIRINA
E cosimu, so maritu, a lass pi chissu; e havi di tannu ca si finci (fa segni di gay).
LUCIANA
A lass? Comu, non vivinu assiemi?
VINIRINA
Di viviri assiemi, vivinu assiemi, ma separati n casa cos mi pari ca si dici. Pi picca, pi picca per, picch cu Cosimu avemu grandi progetti. Nni vulemu jiri a stari luntanu di stu paisi e aviri na pocu di figghi. Mancu chissu fu bona a fari a signura. Cummari, japritivi locchi chi ssa fimmina capaci chi a vostru maritu ci fa a majiara e u custringi a lassarivi. Si vuliti, ju vi pozzu dari na manu a risolviri a situazioni, picch sacciu comu putirivi aiutari.
LUCIANA
E comu, comu, cummari?
VINIRINA
Sacciu chi a signura, cu vostru maritu, ci sta sulu pi passari un capricceddu, e nno stissu pi fari ngelosiri a don Angelo u pitturi, chi chiddu di cui idda nni nnamurata fracida, ma fracida!
LUCIANA
Don Angelo u pitturi, beddu figghiu! Chiddu ca statu n Francia?
VINIRINA
Si, propriu iddu! Ddu beddu figghiolu.
LUCIANA
Ma chiddu me cuscinu ! U figghiu da soru di me patri. Ma comu, dissi chi a mumentu si nni torna n Francia!
VINIRINA
E idda chissu vulissi, chi sa purtassi n Francia cu iddu! Mentri a iddu non ci nterssa propriu, picch lhavi comu passatempu, n francia cu sapi quantu nnhavi di fimmini ca laspettanu, e non ci nteressa nenti di costruirsi na storia longa cu idda; ma si idda scopri chi iddu a tradisci, sicuramenti trasi ncrisi, e ora ca pensa cchi a vostru maritu! Capistivu, ora chiddu cavemu di fari pi quantu si sciogghi stu gruppu e vui vi ripigghiati a vostru maritu?
LUCIANA
Dicitimi, dicitimi chiddu ca haju di fari pi risolviri a situazioni.
VINIRINA
Ma cu stu vostru cucinu, ci nnaviti cunfidenza?
LUCIANA
Si ccinnhaju cunfidenza diciti? E comu, no! Oltri a essiri cucini, criscemu sempri assiemi, nna casa di me nonna. Ora quannu vinni da Francia, e manciamu assiemi propriu nni dda casa unni stesimu quannu eramu piccididdi, e cu tutti i parenti! Dici ca unu di sti jorna, prima ca parti, veni a truvarimi.
VINIRINA
Sapiti chi faciti, allura, chiamatilu pi telefonu e ci diciti di veniri ora, ca ci facemu na bedda sorpresa a signura. Laviti u nummaru?
LUCIANA
Si, si, certu ca lahju! Aspittati chi ci telefunu. (Apre un cassettu, prende una rubrica e poi il telefonino. Compone il numero). Ciau Angelo, unni si, chi havia di dummandariti un favuri. Unni? Si davanti a porta? Ma quali porta? Di unni mia? (Parla a bassa voce con la comare) Cca, cca davanti a porta! E chi era chiamatu era! (Va ad aprire) Trasi, trasi Angelo! Chista me cummari Vinirina. Comu mai sta sorpresa?
ANGELO
Non te lo avevo detto che sarei passato, prima di fare ritorno in Francia?
LUCIANA
Ah, picch ora parti? Cos prestu?
ANGELO
Presto! E gi da sei mesi che son qui. Ho finito quello stage alle belle arti e ritorno nella mia Francia che tanto amo. Artisti, artisti, cugina cara! E la Francia ne un paese ricco. Ora, il tempo di fare le valige e corro a prendere il primo volo. Ma dimmi, qual questo favore che dovrei farti?
VINIRINA
Cummari, ju togliu u disturbu.
LUCIANA
Ma quali disturbu e disturbu cummari! Puru vui maviti a jutari.
ANGELO
Ehi, allora la cosa grave!
LUCIANA
A canusci a signura Jancila, a mugghieri di Cosimu?
ANGELO
(Preoccupato) Forse tu sai ma stato solo un modo come un altro di passare il tempo! Sapessi, in Francia com di moda questo amore libero! Certo, qui ancora
LUCIANA
Cucinu, tagghiamulu stu discursu di lamori libiru, chi chissu, cchi chi amori libiru, nni nui si chiama: sconza famigghi. Ju pi chissu ca thavia di parrari. Ddu braciulittuni di me maritu nnamuratu di ssa bedda fimminazza e rischiamu di ruvinari u nostru matrimoniu
ANGELO
Ma se quella innamoratissima di me, tanto che vorrebbe venire in Francia pure lei!
LUCIANA
Ma tu
ANGELO
(Scandalizzato) Io cosa? Io ho altri pensieri per la testa che innamorarmi di lei! Quindi, cosa devo fare per aiutarti? Perch di questo che si tratta, no?
LUCIANA
Spiegaticcillu vui, cummari, chiddu ca c di fari.
VINIRINA
(Si rivolge ad Angelo, timida) Posso?
ANGELO
Ma certo che puoi! Se serve a non fare sciogliere il matrimonio della mia mata cugina
LUCIANA
Grazii, grazii Angelo.
VINIRINA
Lei
ANGELO
Tu, tu, basta un semplice tu.
VINIRINA
Allura, tu avissi di trasiri cu a cummari nna stanza di lettu, e nesciri o mumentu giustu; a lavutri cosi ci pensui ju (si sente rumore. E Vicinzinu).
VICINZINU
Mi, quante pettone!
ANGELO
Ciao Vincenzino, come va?
VICINZINU
Benittimo. Tenti, tome patti, mi potti in Fantia ton te?
LUCIANA
E comu ti porta a matri, ci voli sapiri u francisi
VICINZINU
Me lo integno, te tti vuole?
ANGELO
Si, ma anche la pronuncia
VICINZINU
Me la integno pure, te tti vuole. Io to pallare benittimo attai!
LUCIANA
Senti, prima ca ti nsigni sti cosi, u sai chi fai? Aspetta ca veni to patri e ti fa nsignari, prima di tuttu, qual a frummicula masculu e quali chidda fimmina, chi poi u discursu di Angelo u videmu (Si sentono ancora rumori, Cosimu),
COSIMU
Buon giornu a tutti, (saccorge di Vinirina e parla normale) tu cca! (Ad Angelo) E voi (Poi alla comare) Cummari, ma
LUCIANA
Amuninni, amuninni, viniti tutti cu mia nna stanza di lettu, chi dda vu spiegu. Tu resti cca cu i frummiculi e ti fa spiegari di to patri u discursu di masculi e fimmina, e non ci diri chi nuiautri semu di dda! (Escono, e Vicinzinu resta stupito da quei discorsi).
VICINZINU
Tonnuto te ho tapito niente! E pett tono andati nella tanta da letto? Cote dellatto mondo! E poi ditono te tono io lo ttemo! (scemo). (Si sentono voci provenire da fuori, sono Carmelu e Jancila).
CARMELU
Ciau Vicinzinu, tu cca! E chi fa cu ddu barattuleddu n manu? Non c to matri?
VICINZINU
E (si ricorda che non deve dire dove sia sua madre) uttita, ti, ti uttita!
JANCILA
E chi c, chi c jintra ddu barattulu chi ha n manu?
VICINZINU
Tt il quit! (quiz).
JANCILA
Chi cosa?
CARMELU
Forsi iddu vula diri quiz. E veru Vicinzinu? E a chi servi stu quiz? La fari a mia, o a idda?
VICINZINU
Io lo fatetti a tutti e due toioni.
JANCILA
(Non capisce e si rivolge a Carmelu) Chi dissi? Capivu bonu?
CARMELU
E cu sarebbiru sti du toioni? Ma u sai chi si veramenti vastasunazzu! Comu ti permetti?
VICINZINU
Io tono vattatonatto! E pett?
CARMELU
A puru mu dumanni! Tu non dicisti: to-i-o-ni?
VICINZINU
No, toioni tuelli! Toioni tome maiali.
JANCILA
(Ridendo) Ah, nenti di menu! Troioni!
VICINZINU
Appetta, appetta a ridere, te il bello antore deve venire! P, mi integni a tonottere tome ti fa a vedere te le fommiche tono macchio o femmina? Tieni, pendi, guadda quetta e vedi tom.
CARMELU
(Un po adirato) Senti, ma to matri unn? Di unni ti vinni sta camurria di furmiculi?
VICINZINU
Tenti inutile te ti incatti; ti tonviene ttare tammo, tapito? Allora, me lo diti te maccolo o femmina la fommica? (Carmelu comincia col guardarla attentamente; mentre comincia con lentrare Cosimu che va sistemandosi i vesti come se avessero fatto un orgia li dentro. Parler con la voce normale).
COSIMU
Chi , cumpari, u rrivati a capiri cu u masculu e cu a fimmina? (Jancila si nasconde dietro Carmelu per paura che il marito possa reaggire). Ancora cuntinui ammucciariti tu navutra?
CARMELU
(Lo guarda indispettito e meravigliato nello stesso tempo) Vui cca! E comu mai parrati bonu? E picch stati nescinnu da stanza di lettu cu i robbi (Esce Angelo che va anchegli sistemandosi i vestiti, mentre Jancila e Carmelu si guardano sbalorditi). Puru tu! E ci nne avutri ancora?
JANCILA
(Le si va a mettere davanti sfidandolo) Tu, cu a cummari Luciana! E comu putisti fari? A mia, non ci pinsasti a mia? Comu, dicivi di purtarimi cu tia n Francia!
ANGELO
Oh, povera illusa; tu credevi che io potessi veramente portarti con me in Francia, dopo quello che haj combinato in paese? Povera sciocca. (A Carmelu) E tu, povero cugino, hai preferito stare con lei invece che con tua moglie che tanto ti ama? Io vado, prima che perda laereo, e che Iddio possa consigliarvi il giustu da fare (Esce, e Jancila lo insegue disperata).
JANCILA
No, no, spetta, cu tia, cu tia mi ndi vegnu! N Francia, n Francia vogghiu veniri, cu tia! (Esce pure lei gridando a soggetto).
LUCIANA
(Va componendosi anchessa rivolgendosi a suo marito) Va, curricci, curricci pi ddappressu a dda cunsuma casati. Curri, va cuntaccilu nautru cuntu, ca ju finivu daspittari!
CARMELU
E puru tu, comu putisti fari, di
LUCIANA
Di chi cosa? Parra!
CARMELU
Comu, u cumpari, u cuscinu ci nn cchi dda ddintra? (Entra Vinirina).
VINIRINA
Ci sugnu macari ju; e si vi nteressa sapillu, ju e cumpari Cosimu, quantu prima avremu u figghiu a cui badari.
CARMELU
(Non capisce) Ju non sacciu mancu di unni ncuminciari. Viditi dda gran (guardando verso dov uscita Jancila) fimminazza scusatimi cumpari.
COSIMU
Nun a mia caviti di chiediri scusa, havi assai chi ju, cu dda fimmina, chiudivu i battenti; a vostra mugghieri caviti di chi chiediri perdonu. (Nui vi salutamu, chi avemu tanti cosi a cui pinsari, e chi u Signuri va manna bona. Escono).
VICINZINU
Ih, p e tom finita ton le fommiche?
CARMELU
(Alla moglie) Ju
VICINZINU
Tenti, tempo petto ora te fai il pescettocco e dite tempe: ju E vero m? E te prima non mi diti te maccolo o femmina, la mamma non ti accota (ascolta). E vero m? Dittelo, te me lo integna te maccolo o femmina. Anti, fattiamo una cota, te mi diti tom la fommica te ha in mano, tegno te puoi pallare ton la mamma. Te diti, Ti ttai?
CARMELU
Ju si; e to matri?
VICINZINU
M, dite (dice) te tti ttai pure tu!
LUCIANA
Ci staju a condizioni ca jddu ricanusci si a furmicula masculu o fimmina.
VICINZINU
Vai! Dai, fotta p, guadda, gudda bene tom! Rippondi, tetti vedi totto?
CARMELU
(La guarda attentamente e poi) U vuliti sapiri chi ci vju?
VICINZINU
Ti, ti, ti!
CARMELU
Non ci vju un cazzu! (Porge la formica a Vicinzinu).
VICINZINU
E vai! Allora e femmina! M, ha intettato! (Carmelu si avvicina a sua moglie in segno di sottomissione e perdono, mentre Vicinzinu quasi sul proscenio continua a guardare meravigliato, la formica) Minta, ma tome ha fatto a vedere te femmina!? (Si bloccheranno tutti, si abbasseranno le luci ed entreranno i personaggi assumendo un atteggiamento, sempre bloccati, che avevano durante la commedia. Cosimo si porter sul proscenio e narrer in versi la morale finale, mentre gli altri saranno sempre bloccati).
COSIMU
Ogni stori havi aviri un sensu
e non servi mancu ca ci pensu
pi darivi lu giustu significatu
di quantu a vemu narratu.
Spissu la vita spinci a sbagghiari,
sta a nuiautri decidiri saccittari.
E comu aviri lu viziu di fumari,
cu ti cumanni, si tu ca lu voi fari.
Ogni sbagghiu ca si fa,
havi la nostra complicit.
La cchi granni vittoria,
chidda ca duna la vera gloria
lammettiri daviri persu
e non cuntiuari a fari lu farsu.
Un cunsigghiu dugnu ora a sta genti bedda:
chi servi jittari tuttu allaria pi na faredda? (sottana).
FINE
www.roccochinnici.it
- Questo copione è stato visto: