U miraculu di patri Fefè

r

U MIRACULU DI PATRI FEFE

Commedia brillante in due atti di:

Rocco Chinnici

E assurdo concepire dandare tutti i giorni in chiesa e abbandonare la propria famiglia e magari con genitori con grossi problemi di salute, solo per andare a pregare ed essere in pace col buon Dio che, col suo silenzio, sembra dare tacito assenso a costoro che, tra laltro, mostrano dessere anime pie e caritatevoli, mentre poi, se potessero, fuori dalla chiesa si caverebbero gli occhi gli uni con gli altri...

Tonnarella 16, febbraio 2011

PERSONAGGI

FRANCISCU capu famigghia

MARIA mugghieri

GNAZIU patri di Maria

PUDDA cummari

PETRU cumpari di Franciscu

PATRI FEFE parrucu du paisi

JANCILA parrucchiana

DOTTORE

SCENA

(Un baglio con dei panieri e ceste sparse in giro; in una delle pareti un quadro di un santo con qualche lumino acceso. Qualche panca in giro, una sedia senza appoggia spalle dove si sieder Francesco a far panieri, delle canne appoggiate ad una delle pareti e con accanto dei filamenti di ramo di ulivo, materiale che serve a realizzare i panieri).

FRANCISCU

Mu voi diri chi ci trasi di rigalaricci a stirella o parrinu? A tia lavissiru a rigalari, chi haj na famigghia a cu dari adenzia (ironico) dicemu!

MARIA

Chi voli diri stu dicemu?

FRANCISCU

Dicemu; volesse significare: voce del verbo dire!

MARIA

Chi , ura di ndovinelli ?

FRANCISCU

Tal, lassamu perdiri!

MARIA

No, no, lassamu perdiri nenti! Parra, parra e spiegati megghiu!

FRANCISCU

Vidi, vidi chi si tu, ca mi scippi a ogni costu li cosi di mmucca!

MARIA

E cuntinua, oh! Nun chi si rumpi lu coddu e si spiega quantu capisciu! Chi voli diri, ti ripetu, stu dicemu?

FRANCISCU

Voi propriu chi tu dicu?

MARIA

E secuta, oh!

FRANCISCU

E va beni. Dicemu, voli diri, chi, si badassi di cchi a famigghia, a stirella, cunvinissi chi ta dassiru a tia, ma siccomu i pinseri to sunnu avutri di chi dari adenzia a famigghia

MARIA

Ah si! Nautra ora! E quali sunnu? Sintemu!

FRANCISCU

E mpetta! Non chi a finisci! Ti vulia diri senti, ma non nnaviti avutru chi fari nveci di jiri ricugghiennu sordi pi farici u rigalu o parrinu? Ma picch non ci rigalati o mpuvureddu chi non havi chi manciari? No, a iddu, pezzu di farfalluni! Fa lanni, e ci ccattinu u compiuter, fa lonomasticu, e ci ccattanu a cafittera elettrica, fa lonomasticu bis e ci ccattinu a lucidatrici Ora puru a stirella! E menu mali chi so matri ci nni misi tri di nomi: Fef e Pier Luigi, si nno nnhaviamu di fari riali!

MARIA

Nenti di menu! Tuttu chissu era? Allura, ncuminciamu da prima dumanna, ntantu, pi prima cosa anzi pi primissima cosa, riguardu a famigghia, ju, ci dugnu adenzia a famigghia.

FRANCISCU

Ah, ci duna adenzia! E comu, comu? Jennu sempri a priari forsi? Ti ricordu chi a priari, si po puru fallu dintra e unni na gnuni; dintra e nsilenziu, e senza mancu bisognu di fari tutti sti ballitti chi faciti vuiavutri a chiesa; signuri me, pari ca jissinu a na gara di ballu; dda chiesa a mumentu diventa na discoteca! E nautra cosa ancora , chi u segnu di paci, prima di tuttu, ti la scambiari cu mia e cu to patri; e no chi cu lautri balli e ridi e a nuiautri da famigghia nni teni un parmu di funcia.

MARIA

Ma viditi chi scilinguagnulu chi ci pigghi sta matina; tu studiasti sta notti tuttu stu beddu discursu? A oj nun hai propriu nenti di fari chi pigghiariti u pinseri du parrinu? Ma chi ta fattu ddu cristianu! (Con tono pietoso) Mischinu, sulu, jittatu nna dda gran chiesa cu ddu simili friddu, puvureddu!

FRANCISCU

Puvureddu! Picch non vu curcati nto menzu tu e i to cummari? Puvureddu picch, picch jittatu nna da gran chiesa? E cavissiru a diri allura chiddi chi sunnu jittati a dormiri suli, sutta i ponti, morti di friddu, n bala di lacqua e u ventu, picch nun hannu casa? E u Signuruzzu, u Signuruzzu stissu! Chi nasciu dintra na grutta e mortu pi davveru ora ci voli di friddu! U signuruzzu! Tu u sai cu u Signuruzzu, grandissima fimmina di chiesa? Va dda, curri, curri e stoccati u coddu, a cu spetti a jiricci a fari cumpagnia, o parrinu, vistu chi sulu? Ah, san Petru, san Petru!

MARIA

Chi bedda matinata ca ncuminciamu a oj! Pari chi avissi un diavulu ncurpuratu, Diu mi nni scanza e libira! Tu hai bisognu di un esorcista, autru chi! E mai possibili chi ogni vota chi nominu ddu puureddu du parrinu, pigghia e tassartanu i quaranti!

FRANCISCU

E ci torna cu puureddu! E mai possibili ti tornu a dicu, chi mancu agghiorna e, nomu do patri figghiu e spiritu santu, ha numinari sempri sta camurra di parrinu? Ma picch non ti maritavi un parrinu!

MARIA

No, no, no! A tia, sicuramenti quannu eri nicu, tappi a pigghiari quarchi tram! (Trauma).

FRANCISCU

Si, si! Lautobus appi a pigghiari! U trauma si dici, bestia! U tram tu u pigghi nveci, cu savutri stracqua quagghi, chi chiffari non nnaviti, e nun aspittati avutri chi agghiorna pi curri a chiesa! Sempri a chiesa! Chiesa e chiesa!

MARIA

(Molto pia) A chiesa a casa di Diu! Mis credenza chi nun si avutru!

FRANCISCU

Mis credenza si! Miss Italia! Miscredenti si dici, gnoccula! Ma picch non leggi un pocu di vocabolariu e ti nsigni quattru paroli novu, nveci di leggiri sulu cosi di chiesa! Chiesa e chiesa, ma chi c u meli nna sta chiesa?

MARIA

A chiesa c megghiu du meli!

FRANCISCU

Ah, si!

MARIA

C lamuri pi Diu; e nuiautri andamu pi priari u Signuruzzu... comu dici tu.

FRANCISCU

E nun pensi chi u Signuruzzu fussi cchi cuntentu a vidiriti vicinu a famigghia chi havi bisognu dajutu? Ora et labora! Chi chistu non ti lha nsignatu u parrinu?

MARIA

E chi , guarda, guarda! Puru u latinu si nsign! Ti dissi chi ju a chiesa ci vaju sulu pi priari.

FRANCISCU

Tutti pi priari ci jiti! E allura i fatti sunu dui: o aviti lanima troppu ngrasciata e fradicia di piccati, o nun sapiti priari bonu; picch di quantu voti jiti a chiesa a prjari, comu minimu tu avissi dovuto essiri na santa, e nveci

MARIA

Nomu do Patri! Santa dici! E comu si fa a divintari santi cun diavulu comu a tia?

FRANCISCU

Diavulu! Diavulu ju? Ah, (rivolto in alto) Santissimu Patriarca! A mia, a mia u Signuruzzu mavissi dovuto eleggiri santu, di poi ca canuscivu a tia; e santissimu, pi quantu ti supportu. (La guarda attentamente) Oooh! E chi ? Ma guarda guarda comu mpupta (agghindata) a signura! Gi pronta ! Ma chi ti curchi cu tutti i robbi a sira! Ci scummettu chi mancu a facci tha lavatu pi curriri di cursa a chiesa, ngrasciatunazza ca nun si avutra!

MARIA

(Rabbia contenuta e rivolta ad un quadro della madonna appeso alla parete affinch le desse la calma) Uuuhm! Tenimi, tenimi Madunnuzza! Tenimi forti!

FRANCISCU

E ti cunveni chi ti teni forti, picch si veni pi cca, un corpu di panaru ntesta ti dugnu.

MARIA

(Poi al marito) Nun ti rispunnu picch mi cunfissavu aeri sira e si nno fazzu piccati e a cumunioni non ma pozzu pigghiari, ma lassa ca tornu da chiesa! Lassa ca tornu chi subbitu nni facemu i cunti! (Si sente Ignazio, mezzo sfasato, cantare canzoni di chiesa).

GNAZIU

(Il motivo sar quello della canzone del tredici maggio) Il tredici maggio apparve a Messina, i tre contadini chi zappavanu a vigna, a me, a me, a me u vinu!

FRANCISCU

Curri, va dda, va viri pi to patri, chi gi sappizz nna butti du vinu! A chiesa; ma comu ti spercia di nesciri, nveci di dari adenzia a ddu cristianu ca duna nummari da matina nsinu a sira? Si fussi ju u parrinu, o postu di ssu maccarruni, ora ci voli, va vissi a fari vulari cu li jiammi a lariu da scalinata, comu rivassivu davanti u purtuni da chiesa; gridannuvi: ma chiffari a casa un nnaviti? E no chi nveciu primu iddu, ci godi a mettiri e vidiri sciarri n famigghia!

MARIA

Ora dicu ju chi ci trasinu i sciarri n famigghia cu parrinu!

FRANCISCU

Non ci trasinu dici? Ah no! E allura pi cu pensi chi nni stamu sciarriannu, pu prju di fallu? Ma tu cridi chi si ju non fussi pi davveru santu, ti putissi suppurtari? Ma ti pari normali chi tu lassi na famigghia cu tutti li so dirivati, pi jiritinni tutti i jorna a chiesa? Ma ti pari normali chi ti junci cu chissavutri sfacinnatazzi e vai facennu visita a tutti i cristiani malati du paisi casa pi casa, lassannu nto funnu di lettu a to patri chi havi tantu di bisognu? Ma ti pari normali puru savutru parrinu, chi sapennu tuttu chistu, nun vassicuta cun beddu bastuni n manu?

MARIA

Oooh! Ma chi vo diri? Si po sapiri chi vo diri cu tuttu ssu discursu di fari visita a lavutri cristiani?

FRANCISCU

E nsisti, oh! Comu chi vogghiu diri! Ti parissi bellu chi ju mi mittissi cu nautra fimmina e a tia ti mannassi a fari nto culu? Gran pezza di baccalaru a ghiotta chi nun si avutru!

MARIA

Tu avivi di fari lavvocatu e no u panararu. Ntantu baccalara, tu u sai a cu ci la jiri a diri; e poi, chi voi diri chi a me patri u lassu sulu? Non ci si tu cca!

FRANCISCU

Comu, comu comu! Ju? Ju travagghiari, brasciulittuna ca nun si avutru! Non pozzu dari adenzia a to patri! E clienti ce cunsignari i panara, avutru chi badari e badari! A pignata cu nna metti supra u parrinu nna metti?

MARIA

E ci torna cu parrinu! Senti tempu persu chi ogni matina fa sempri a stissa predica, ancora nun la caputu? Ju a chiesa c jiri pi forza, o ti piaci, o nun ti piaci. Anzi u sai chi ti dicu, ca mi nni scappu ora, e di cursa puru, chi servi ca vaju a pregu un pocu u signuruzzu puru pi tia, pi quantu ti facissi guariri ssu cirividdazzu malignu chi hai! (Si avvia) E ddunati pi me patri ti dissi, savissi aviri bisognu. (esce borbottando e sbattendo la porta) A mia braciulittuna! (mentre Francesco rimane a guardare luscita, imbambolato).

FRANCISCU

Viditi chi gran tappinra! E si nni ju, oh! E menu mali chi non putia fari piccati a signura, chi shavia a pigghiari a cumunioni! A cumunioni! Ma chista u sapi nzoccu voli diri cumunioni? Si jazzanu, si mettinu nfila e japrinu a bucca senza capiri limportanza di riciviri u sacaramentu; pi idda comu nghiuttirisi na fedda di citrilu. Chista donna di chiesa ? A chista mancu i diavuli a vonnu dda supra! Ma cavia locchi ntuppati ddu jornu quannu mi pirsuadivu a diri di si? Ma cu mi porta, cu mi porta a pigghiarimi a sta persica fracida, ngiallinusa e pilusa?

GNAZIU

(Sempre col motivo di prima) A me, a me, a mia u vinu!

FRANCISCU

(Si gira a guardare verso la stanza del suocero) Si, si, u vinu! E canta puru! Pi mia, vossia po cantari quantu voli, e si po puru mbiviri tuttu u vinu da butti, chi di cca non mi smovu mancu siddu stassi (Entra Pudda, la comare, che lo sente parlare da solo).

PUDDA

Salutamu, cumpari Franciscu; chi faciti, parrati sulu a oj? Gi ncuminciastivu cu i panara? Sempri prestu vui ncuminciati a travagghiari! Mi scummettu chi mancu u caf vi pigghiati a matina.

FRANCISCU

Salutamu, cummari. Si vaju a diri propriu a virit, u caf mu pigghiavu un muminteddu fa cu me mugghieri, e longu puru!

PUDDA

(Che non capisce) Ah, picch, non vi piaci curtu?

FRANCISCU

Chi, u caf? Certu!

PUDDA

E allura, picch dicistivu longu?

FRANCISCU

Facemunni a cruci cu a matinata! Finisciu cu una e attaccu cu navutra. Vi vulia diri chi me mugghieri sta matina, (alludendo ai discorsi avuti con la moglie) mu fici pigghiari longu, nel senzu di (Pudda non capisce) Chi , non aviti caputu ancora? E nenti ci fa; dicitimi chi vuliti nveci chi haju tantu di ddu travagghiu chi nun ci pozzu stari pi dappressu.

PUDDA

Chi siti stranu a oj! A cummari non c?

FRANCISCU

A cummari si! Attrovicci unni arrivata!

PUDDA

Picch unni ju?

FRANCISCU

Unni ju! (Pudda guarda stupita) Gi ju a muntari di guardia.

PUDDA

(Non capisce) Di guardia! Picch, ci desini u postu?

FRANCISCU

Allura chi! Ah, pi davveru un lu sapiavu?

PUDDA

Bih! Auguri allura cumpari! E unni, unni ci desinu u postu? A scola? O comuni? O spitali? O

FRANCISCU

A chiesa!

PUDDA

(Non capisce) A chiesa? Travagghia a chiesa?

FRANCISCU

E certu! Picch vui un la facistivu a dumanna?

PUDDA

(Che continua non capire) Ma chi, a dumanna pi trasiri a chiesa?

FRANCISCU

E allura unni, o manicomiu? Me mugghieri fu a prima.

PUDDA

A fari a dumanna?

FRANCISCU

No, no; a essiri assunta!

PUDDA

Vui, mi vuliti pigghiari pi fissa a oj.

FRANCISCU

Chi diciti, cummari! Haju tantu di dda primura a finiri sti panara chi haju di cunsignari ca mancu trovu u tempu di grattarimi a testa.

PUDDA

E chiss u fattu cumpari, chi vui travagghiati sempri, siti troppu bonu e nun vaddunati di nenti (guarda se entra qualcuno dallaltra stanza) A cummari avissi a essiri cchi vicinu a vui, nveci di jiri currennu cu tutti li so cummareddi, sempre appressu o parrinu. Vui mi capiti chi vogghiu diri!

FRANCISCU

U sacciu, cummari, ma a sfurtuna mia fu chidda di nun putiri aviri figghi; firriamu li megghiu duttura, ficimu tutti laccirtamenti di stu munnu, e poi seppimu chi mancava pi mia, pi mia, u capistivu; e di chistu mi nni fazzu un grossu tortu; eppi a fari puru tanti di chiddi curi, ma nenti; u signuri vosi cos e mhaju a stari mutu.

PUDDA

Cumpari, chistu nun voli diri nenti, vui non vi putiti purtari stu pisu pi darreri e pi tutta la vita; scusati, e si era pi vostra mugghieri chi nun nni putiavu aviri figghi, nun era a stissa cosa?

FRANCISCU

Giustu diciti, per mavissi pisatu di menu... vui mi capiti. Cu sapi forsi si avvissimu avutu quarchi piccididdu pedi pedi, me mugghieri, cu a scusa di badari o carusu, nun era jittata cos tantu a chiesa.

PUDDA

Nun cridu, cumpari. Ci aviti pinsatu nveci si ogni jornu nun vi lavissi lassatu a vui pi darici adenzia? Picch tanti avutri di cummareddi di vostra mugghieri, i figghi i lassanu ncasa e nonni pi ci dari adenzia, quindi nun vi nni faciti curpa di nun putirinni aviri. Ju vi dicia nveci du fattu du picch sti fimmini, hannu a stari sempri mpiccicati o parrinu! Capistivu chi voggghiu diri?

FRANCISCU

Veramenti no. (Pudda continua a guardare se possa entrare la comare) Si vi vuliti spiegari megghiu, forsi capisciu di cchi e nni sbrigamu prima; e finitila cu sta camurra di guardari a porta, chi nuddu c dintra; non vu dissi chi me mugghieri non c, e chi jiu a muntari di guardia!

PUDDA

(Comincia capire) Ah, nenti di menu! Ora capisciu! U caf longu, u postu ca ci desinu a vostra mugghieri quindi puru vui vi ddunastivu du discursu di tutti chissi chi non hannu chiffari e chi su sempri jittati a chiesa!

FRANCISCU

Cummari, a mia diciti sti cosi, ca sugnu arrivatu chi manciu sulu! A mumentu, puru a notti dormu sulu.

PUDDA

E scusati si mi ntrumettu nne vostri rugni, ma nun va fidati a pigghiari na seggia e rumpiriccilla nne jiammi a vostra mugghieri?

FRANCISCU

Ju, a seggia, prima di tutti ci a rumpissi di supra o parrinu! Chistu servu di Diu ? Chistu un diavulu cu a tonaca misa!

PUDDA

Tutti nni parranu mali cumpari, pirsinu unni u vescuvu hannu jutu na pocu di parrucchiani, dicennu chi stu parrinu non vali! Per nnu chiancemu tutti, e quannu u ncuntramu pi strata, nveci di mannallu a fari nto culu scusati cumpari, ma mi nisciu naturali, divintamu tutti attori; ci ridemu, u llisciamu e divintamu unu cchi b, b cchi pecura di navutru! (Beffeggia gli altri) Sabbenedica parrinu! Comu sta? Si havi di bisognu nun facissi complimenti a dumandari chiddu ca ci servi b, b, (Ritorna a parlare normale) e tanti avutri ruffianarii. Nni vuliti cchi, cumpari?

FRANCISCU

Ah, pi chissu, u nostru un paisi di faccioli comu picca ci nne nta tutta a carta giografica! (Fa come sputare) Puh! Curnuti!

PUDDA

Cu, ci porta (alludendo alla moglie di Francesco) luvicedda frischi nveci di dalli o propriu patri; c cu ci porta lugghiceddu, cu ci porta u vinuzzu bonu; c pirsinu cu ci porta i surditti!

FRANCISCU

(Interrompendola) E chiddu si metti a banca nna so libretta, e a libretta ci vuncia sempre di cchi: comu si gi non ci bastassinu i sordi di matrimonii, chiddi di crisimi, di vattii, di missi a pagamentu Cummari, i pruverbi di na vota nun falliscinu mai fati beni e porci e lassati perdiri e cristiani. Avutru chi fari opira di beni e poviri! U sintistivu ora chi ci stannu rialannu pi san Petru chi u so onomasticu?

PUDDA

(Meravigliata) San Petru? E comu, non si chiama Fef?

FRANCISCU

Fef primu nomi! Chi poi dicu ju di unni u pigghiaru stu nomi poi c macari Luigi chi u terzu nomi, ci rialaru na sciarpa, picch a chiesa e granni dicinu, e cos non senti friddu; pi chistu di ora di san Petru, ci stannu rialannu; ntuppativi laricchi, na stirella!

PUDDA

Chi cosa, na stirella?

FRANCISCU

Propriu cos! Chi sarebbi ddu ferru di stirari modernu, chiddu ca fa u vapuri nzumma!

PUDDA

U capivu, u capivu! E capaci macari chi di marca. E chavi a fari cu a stirella, chi ci nn gi centu di fimmini ca ci lavanu e stirinu i robbi! E poi, chiddi di mariti, puru chi restanu lordi e jittati a gnuni non ci fa nenti.

FRANCISCU

E macari chiddi di patri, juncitici macari chiddi di patri! (Guardando in alto adirato) Ah, san Petru, san Petru! Comu acchiananu ddocu a supra, vui ci aviti a pinsari pi sti animi nuccenti!

PUDDA

Chi parrati cu san Petru, ora? E vui pinsati chi san Petru, cu tutti i pinseri ca havi, pensa a vui cu tutta a stirella? (Comincia ad annusare in aria e si tappa il naso con indice e pollice) Bih! Bih bih bih bih! Sintiti puru vui cumpari?

FRANCISCU

Ju? No, veramenti non sentu nenti! Ma chi rumuri sintiti?

PUDDA

Quali rumuri e rumuri, cumpari! Chi chista na puzza di cani morti di centanni! Ma vui propriu nenti sintiti?

FRANCISCU

Nenti di nenti!

PUDDA

(Entra Ignazio con un vecchio pigiama e col vaso da notte in mano che va a svuotare nellaiuoletta, pulisce il bordo del vaso con la mano e se la pulisce di sopra, poi se ne ritorna dentro indifferente dei due che rimangono sbalorditi a guardare laccaduto). Accuss! Chi schifu! Eccu di unni vinia a puzza! Ma nun vostru soggiru?

FRANCISCU

E certu, cu si nno! Picch, vi para u spirdu?

PUDDA

(Molto scioccata e tappandosi il naso) Chi puzza! E chi voli diri, chi ogni vota ca fa chiddu chi havi di fari, jinchi u rinali, u va svacanta dda?

FRANCISCU

Certu! Chiddu u so postu; un lu viditi comu criscinu beddi vigurusi i ciuri? Chi vigitazioni ca hannu? Chi profumo ca fannu?

PUDDA

Veramenti u profumu, cu sta puzza

FRANCISCU

Cummari, forti chi si ci fa u nasu.

PUDDA

E vui nun vi pari chi faciti cchi schifu diddu a pirmittiricci sti cosi?

FRANCISCU

(Risentito) E chi era megghiu quannu a facia nto lettu e si ci stricava di supra? Anzi chi sabbitu a falla nto rinali!

PUDDA

Si, ma a vinilla a jittari cca! E poi, com ca nun nni vitti? Chi macari sunnambulu ?

FRANCISCU

Quali sunnambulu e sunnambulu! E, chi a matina, appena si svigghia, sappuzza nna butti cu vinu chi c dda ghintra e dopu ncumincia a cantari cosi di chiesa; dicemu cantari! Ntra mentri u vinu ncumincia cu fari effettu; poi fa chiddu chi havi (facendo segno di defecare) a fari nno rinali mi capiti? E veni a sdivaca dda, supra i ciuri; vui pinsati chi cu tuttu ddu vinu chi havi nta testa ci nteressava di vui o di mia?

PUDDA

E comu fici a vacallu giustu unni i ciuri, vistu chi mbriacu?

FRANCISCU

Eeeh! Oramai, di quantu havi chi fa stu trasiri e nesciri, vui pinsati chi havi cchi bisognu di pigghiarici i misuri?

PUDDA

E vostra mugghieri nenti ci dici?

FRANCISCU

Me mugghieri? E di cosa amu parratu allura! Unni me mugghieri, vui a viditi? Chi vuliti ca ci havi a diri me mugghieri chi sempri jittata a chiesa! Idda basta ca va prega, e lavutri cosi di unni pigghianu pigghianu. Ah, ma pi mia, me soggiru, a po fari nto lettu e si ci po puru stricari di supra comu facia na vota, chi a mia nun mi nni mporta propriu nenti. Sallorda? E allura voli diri chi quannu rientra so figghia, a signura! pigghia e u pulizzia sempri si rientra.

PUDDA

(Meravigliata) Ah, picch havi puru u turnu di notti a chiesa?

FRANCISCU

Ancora no, ma si cuntinua cos, picca ci ammanca.

PUDDA

Puru! Ah, quindi c puru u scantu chi resta a dormiri a chiesa?

FRANCISCU

Cummari, chi vuliti ca fazzu? Ci scippu a testa? E non va finiscu n galera, nchiusu dintra na cella!

PUDDA

E dicitimi; picch cos, chi pinsati di essiri libiru? Quantu menu n galera nun sintiti mancu stu schifiu di puzza chi va facennu casa casa vostru soggiru.

FRANCISCU

Chi beddu cunsigghiu ca mi dati! Comu, n veci di jutarimi a risorviri a situazioni, a complicati!

PUDDA

Allura sapiti chi vi dicu, tinitivi a vostra mugghieri, a puzza e annacativi macari o parrinu.

FRANCISCU

Ma u sapiti chi siti na fimminedda di paci, cummari!

PUDDA

E tempu persu chiddu di parrari cui vui; e tutta ssa libirt chi havi vostra mugghieri grazii a bont caviti. E possibili mai dicu ju chi a chiesa havi a scunzari tanti famigghi! A mia avia a truvari a signura! Cumpari, a chiesa bonu andari na vota ogni tantu e a survizza finuti, e no ca si lassa na casa cu tutti cosi ntridici! Nun fustivu vui chi ci accurdastivu tutti sti capricci a vostra mugghieri, chi vuliti ora?

FRANCISCU

Cummari ma chi vinistivu cca pi ttizzari u focu? Iddu ca gi cuva abbastanza, vui ci sciusciati di sutta!

PETRU

(Balbetta) E pi-pirmissu? Sa-salutamu, cu-cu cu-cu cu-cu

PUDDA

U riloggiu a cuc rriv.

PETRU

Cu-cum pari! (A Pudda) Sa-sa, sa-sa

PUDDA

Bon giornu z Petru; sempri cu sa vuci vui! Picch non vi faciti cuntrullari? Nfurmativi, chi ci sunnu grossi rimedii, ora, pu vostru casu, chi n tempu nenti putissivu guariri.

FRANCISCU

E finissivu cu ssa camurra di parrari a puntati.

PETRU

E ju pi-pi, pi-pi chissu, vi-vinni cca!

PUDDA

(Meravigliata, a Francesco) Cumpari cu vui parra. Chi , puru u dutturi faciti ora?

FRANCISCU

Sintiti z Petru, ju panara fazzu, nun chi vui sbagghiastivu di prima matina e vinistivu cca nveci di jiri unni u medicu?

PETRU

No-no, vi-vinni giu-giustu.

FRANCISCU

E nsisti!

PUDDA

Mi pari u cuntu di tri surdi. Cumpari, capivu chi chista un a jurnta giusta; mi nni vaju, voli diri chi nni videmu dopu.

PETRU

Pi-pi mia puti-ti ri-ristari, ta-tantu ju ce-ce diri su-sulu du-du du-du du-du cosi.

PUDDA

Du cosi ma chi vonnu (Beffando Pietro) u so-so tempu!

FRANCISCU

Aspittati, cummari, videmu chi havi di dirimi cumpari Petru.

PUDDA

E va beni, aspittamu; allura (prende una sedia e si siede) voli diri chi mi ssettu.

FRANCISCU

(Al compare che sera fermato di parlare) Pregu, attaccamu, cumpari.

PETRU

Sta-stava di-dicennu chi vi-vinni u-u-u-u-unni nni vu-vui, pi-pi pi-pi, pi-pi

PUDDA

Fici bonu chi mi ssittavu! (Alludendo al gabinetto) Capivu giustu, cumpari? (Francesco non capisce e allarga le braccia alzando un po le spalle).

PETRU

(Adirato, a Pudda che gioca sul frainteso) Ma-ma-ma qua-quali ga-gabinettu e ga-gabinettu!

FRANCISCU

E bonu, cumpari Petru! Cummari Pudda pinsava di darivi na manu a farimi capiri megghiu!

PETRU

Ta-tagghiamu, va! Vi-vi dissi chi vi-vinni cca, pi-pi dirivi chi staju pa-partennu cu-cu pu-purman, pi-pi jiri a Lu-lu, Lu-lurds!

PUDDA

(Sospettosa) E veni puru, u parrinu?

PETRU

Ve-veramenti, no!

PUDDA

Eccu docu!

PETRU

I-iddu re-resta cca; u-u-un pa-parti cu nu-nuiautri.

PUDDA

E certu, iddu havi tanti di avutri chiffari cca!

PETRU

Chi-chi vuliti di-diri?

FRANCISCU

E nenti, chi voli diri! Voli diri chi havi tanti cosi di fari a chiesa. E dicitimi, vui picch jiti a Lourds, pu miraculu pi quantu a Madonna vi farria parrari bonu?

PETRU

Eh! Di-dici u parrinu, chi-chi a Ma-madonna per ora sta fa-facennu ta-tanti e ta-tantissimi miraculi; cu-cu sapi si-si ju pu-putissi essiri u-u-unu di chi-chiddi fu-furtunati.

FRANCISCU

Di comu diciti vui, pari chi ci fussiru i saldi di fini staggioni i scunti, va! Ma dicitimi na cosa, vui ci criditi miraculi?

PETRU

Ve-veramenti u-u-un lu sa-sacciu, u-u-u-un lu sa-sacciu!

FRANCISCU

Eccu, u sapa! A Lurds, cumpareddu beddu, va cu havi fidi, u capistivu? Dda, si va pi jiri adurari a Madonna, e non pi u nostru ntentu; allura havi veru raggiuni du vecchiu pruverbiu ca dici: si nun fussi pi lu nostru ntentu, nun dicissimu un patrinostru o n santu.

FRANCISCU

Cu-cumpari, qua-quali ntentu e nte-ntentu! ju pi-pi priari ci va-vaju!

PUDDA

Ma si u dicistivu macari vui chi jiti a Lourds pi quantu a Madonna vi cuncidissi la grazia di farivi parrari bonu!

FRANCISCU

Ce-certu, a chi va-vaju, fa-facissi u-u-u-un viaggiu e ddu su-survizza! Cu-cu sapi fu-fussi di chiddi fu-furtunati, mmenzzu a a tu-tutti i miraculi ca-ca sta fa-facennu a Ma-madonna!

PUDDA

Furtunati, si! U veru furtunatu u parrinu , chi vuiavutri partiti e iddu resta (ironica) n cumpagnia.

PETRU

(Non capisce) Uhm!

FRANCISCU

(Lo interrompre cercando di sviare il discorso) Di santi, a cummari voli diri chi u parrinu resta chi havi a teniri cumpagnia e santi (Pietro continua a non capire); i po lassari suli, cumpari! E santi chi ci sunnu dintra a chiesa si po purtari tutti cu iddu a Lurds?

PETRU

Aaaaaah!

PUDDA

Eh, i scecchi fannu cos!

PETRU

I-i chi co-cosa?

FRANCISCU

(A Pietro che cercava di controbattere) Lassati perdiri, a oj a cummari chiffari non nnhavi e si passa u tempu dicennu fissari. U sapiti nveci chi faciti, cumpari, maviti a fari un favuri, purtatimi un pocu di acqua biniditta di Lourds, quantu a jettu nta sta casa, po essiri chi giuvaria a me mugghieri e ci facissi canciari ciriveddu

PETRU

Pi-picch no-non pa-partiti pu-puru vui cu-cu nuiautri, vivistu chi pe-per ora i mi-miraculi a-a bu-bunnanu!

PUDDA

E ci torna cu i miraculi! Di comu diciti vui, pari chi ci fussiru pi davveru lofferti, i saldi, i svenditi va! Z Franciscu, e sparti siti pirsuna di chiesa! Vi tornu a dicu, ma vui ci criditi e miraculi?

PETRU

Qua-quannu u-u-u-unu havi di-di bi-bisognu, ri-rinesci a vi-vidiri pu-puru chi-chiddu ca nun c! Vu-vui chi bi-bisognu aviti?

PUDDA

Ju? Ju ringraziannu a Diu e basannu li manu a bedda matri, bisognu un nn haiu propriu!

PETRU

E a-allura nnnntuppa-ppativi sa-a-a vu-vuccazza di-di ca-cascetta! (A Francesco) Mi-mi nni va-vaju, cu-cumpari, si nno macari ju re-restu a fari cu-cumpagnia e sa-santi da chie-chiesa. Vi- vi sa-salutu. (A Pudda) Ce-cercu di pri-priari pu-puru pi-pi vui, fi-fimminazza scu-scumunica-cata e sa-cri-criliga. (Esce borbottando).

PUDDA

Pi mia, pi vostra mugghieri aviti a priari! (A Francesco) Cu sapi ora, (ironica) a signura, quantu scunsulata cu fattu ca so maritu parti.

FRANCISCU

(Meravigliato) Picch, chi forsi idda cu parrinu

PUDDA

Idda! Picch sulu idda! Cumpari ma caviti pi davveru locchi pi darreri u cozzu, aviti? U nostru un paisi persu, e a genti, nni certi disgrazii, si ci abbagna u panuzzu. Pirsinu o parrinu nun ci nni futti nenti di chiddu ca succedi, anzi puru iddu fa chiddu ca (ironica) nun avissi a fari!

FRANCISCU

Ah, si!

PUDDA

Ah, no! (Si sente arrivare qualcuno, il prete, padre Vincenzo).

PATRI FEFE

Pace e bene, mastru Franciscu. (A Pudda) Macari a vui, paci e beni, donna Pudda anchi siddu a chiesa nun vi faciti vidiri quasi mai.

PUDDA

Patri Fef, ma chi pinsati chi unni stu paisi, semu tutti schiffarati, e cosi da fari nun nnaavemu nuddu?

PATRI FEFE

Bisogna pur trovarlo il tempo per venire in chiesa!

FRANCISCU

Parrinu, a chiesa sta divintannu un puntu di rifirimentu di sfacinnati; certu, ci sunnu chiddi chi vannu pi priari o signuruzzu, ma ci nn ca lassamu perdiri chi a megghiu cosa!

PATRI FEFE

Il mondo pieno di gente diversa; c chi vive la propria vita, e c chi invece ama vivere quella degli altri; io, ad esempio, amo vivere la vita sotto tutti gli aspetti

PUDDA

Uhm!

PATRI FEFE

(Francesco e Pudda si guardano) ah, ma nella preghiera innanzi tutto! Pregando per i peccatori di questo mondo, e per quelli come te e comare Pudda che in chiesa non vengono quasi mai.

PUDDA

Parrinu ci tornu a dicu chi ju a chiesa nun vegnu picch haju tantu da fari: me matri grannuzza e havi bisognu di mia; me maritu veni stancu du travagghiu e havi bisognu di mia quannu arriva; haju lurticeddu di chi dari adenzia n zumma, u Signuruzzu mi pirduna, ma nun haju propriu comu putiri veniri; e poi a chiesa nnhavi accuss tanti di parrucchiani, chi u Signuruzzu nun penzu chi sadduna di mia o di mastru Franciscu ca nun ci semu.

PATRI FEFE

Dio vede tutto!

PUDDA

Sapissivu vui quantu mi augurassi chi fussi cos! Avissimu di cuntarinnilli certi cosi!

PATRI FEFE

(Preoccupato e in senso di rimprovero) Chi vuliti diri, cummari Pudda?

PUDDA

Chi , vuffinistivu patri Fef? Vui mi capistivu a chiddu ca mi (allusiva) rifirisciu! U paisi nicu, e a genti murmura.

FRANCISCU

Cummari, ju, sinu ca me mugghieri va a chiesa a priari, comu si dici: calati juncu chi passa a china; ma si nzam a vissi a scopriri avutri nteressi o chi sacciu, chi me mugghieri savissi a nnamurari di nautru; vui mi capiti! (Poi guardando il prete) Pi prima cosa, a idda ci scusciassi li jammi; mentri alamicu, ci pigghiassi (alludendo allorgano maschile) ddu cosa, e, cu chistu (mostrando il coltello che tiene in mano), chi u tegnu sempri ammulatu e tagghia comu u rasoiu, zamt!!! (Il prete ha un gran sussulto).

PUDDA

Chi , parrinu, si scant? Me cumpari vosi fari sulu un esempiu. E veru cumpari?

FRANCISCU

Certu, u parrinu chi centra unni sti discura?

PATRI FEFE

Ju veramenti havia vinutu cca pi dirivi si vuliavu andari a Lourds. A Peppi facci bedda si ci aggrav u patri e nun po cchi partiri, e vostra mugghieri mi dissi di dillu a vui, eccu.

PUDDA

Macari, vostra mugghieri spera chi puru a vui, a Madunnuzza putissi fari (allusiva) dda grazia.

PATRI FEFE

Certo! Tutto pu succedere quando ogni cosa fatta con fede. Anche Voi dovreste pregare di pi. Beh, io vado, pensaci bene, e, se decidi di andare, il pulman parte fra un ora.

PUDDA

Picch non vi faciti su viaggeddu, cumpari?

FRANCISCU

Fra un ura! E comu fazzu anchi vulennu? Me mugghieri non c, ju idda dissi chi jia a chiesa, un la vitti vossia?

PATRI FEFE

Si lho vista e a momenti qui, mi disse di avvisarti che sta arrivando. Che Iddio Vi benedica; nel nome del padre, del figlio e dello spirito santo. (Si avvicina al proscenio benedicendo anche gli spettatori e poi esce a ritroso facendo sempre il segno della croce).

PUDDA

Cumpari, jitici a Lourds, a cu aspittati a fari i valigi? Po essiri chi fussi pi davveru a vota bona di ncuminciari a spirari pi aviri un figghiu?

FRANCISCU

Macari! Si fussi sicuru ci jissi pirsinu a pedi a Lourds, cummari. (Entra la moglie, la quale aveva sentito).

MARIA

Allura ci vai? (Gioiosa) Sugnu cuntenta, sugnu cuntenta! Nun ti prioccupari mariteddu miu, chi a me patri ci pensu ju; pacenzia, voli diri chi a chiesa ci vaju di menu, nun cos, cummari?

PUDDA

(Un po ironica) Si dici, chi pi n amuri, milli peni. Ju mi nni vaju, haju ancora sirvizza di jiri a fari casa; avia vinutu pi (cerca di inventarsi qualcosa) pi vidiri si u panaru era prontu, mentri nveci

FRANCISCU

(Cercando anche lui dinventarsi qualcosa) Cummari, comu tornu di stu viaggiu vu finisciu.

PUDDA

Nun vi nni ncarricati, chi nun urgenti.

GNAZIU VFS

(Come se facesse un comizio, mezzo brillo) Megghiu vivirisillu lu vinu chi fallu divintari acitu.

FRANCISCU

A testa sempri dda lhavi.

GNAZIU

Quantu vali na butti di vinu, mancu na stiva di furzeri doru.

PUDDA

Allura signu chi arriv!

MARIA

Quantu vaju e mi ddunu.

FRANCISCU

Iddu non arriva mai, a mia pensa di fari arrivari, ma oramai ci fici u caddu.

PUDDA

Vi salutu cumpari, e faciti bonu viaggiu. (Esce)

FRANCISCU

Spiramu. (Si avvia ad entrare nella stanza) Bonu viaggiu dici; mah!, Spiramu chi avissi bonu fini armenu (esce e rientrta la comare un po guardinga).

PUDDA

Haju na strana mprissioni ca stu viaggiu nun mi cunvinci propriu, amu a vidiri quali santu chi havi a fari stu miarculu. (Esce guardinga mentre si vanno abbassando le luci).

FINE PRIMO ATTO

SECONDO ATTO

(Scena come la precedente, Francesco sinfila un grembiule di juta per cominciare a far panieri)

FRANCISCU

Mah, spiramu chi a madunnuzza mi cuncidissi sta grazia. Certu chi fu na bedda spirienza chidda di jiri a Lourds; quantu genti malata, mischinedda! Zoppi, muti, orbi, malati di chistu, malati di chiddavutru sulu chi nna sta disgrazia di sti puvirazzi, c cu ci fabbrica muntagni di sordi! Alberghi, palazzi, negozii di tuttu; nzumma propriu veru: li disgriazzii di na pocu, pi avutri ponnu divintari grazii! Eccu, chissi su i veru miraculi! Mah, ncuminciamu a fari quarchi cosa, picch cca, si nun travgghiu, avutru chi miraculi e miraculi! (Si sente la suoneria della sveglia che ha il motivo di Radio maria). Ora dicu ju, cu quantu sonerii chi ci sunnu nna sveglia, giustu chidda di Radiu Maria! Si po fari na vita sulu china di rusariu e prieri? Ma cu mi porta cu sta persica pilusa e ngiallinusa! Certi mumenti mi pari di stira dintra na sacristia. Ora mi scummettu macari ca scinni dicennu chi havi a jri a chiesa o a fari i pulizii n casa di quarcunu; (indicando un po in giro) e cca, viditi chi c cca, si nun fussi pi mia, a grascia rivassi nsinu o suffittu. E propriu veru lu muttu anticu: Cu di lignu e cu di nuci, ognu di nuautri havi a so cruci. Forsi megghiu ncuminciari a travagghiari. (Saccorge di una sciarpa caduta li nei pressi e dietro i panieri) Ma chista non a sciarpa du parrinu? E comu mai cca? (Riflette) Nenti, sicuramenti quannu vinni a vota passata pi dirimi du viaggiu a Lourds e comu, havi cchi di tri misi, e mi nni staju accurgennu ora! (Scende la moglie vestita agghindata).

MARIA

(Con falsa tenerezza) Franciscu, Francischineddu miu, vidi chi haju un pocu di dafari a oj; andari unni donna Rusina chi havi bisognu mi ci fazzu cumpagnia chi sula; tu, sai chi fai ntra mentri?

FRANCISCU

(Ironico) Oh, chi tenerezza di mugghieri! Viditi! Havi a jiri unni donna Rusina chi sula! E sintemu, sintemu chi pozzu far ju, mi ti jutu?

MARIA

Vidi, vidi chi u viaggiu a Lourds, sirviu a fariti cchi caritatevoli! Senti chi fai allura, bambulutteddu miu; comi finisci cu ssu panaru, (Franciscu guarda sbalordito) ci duni na sistimata o lettu e na scupata a casa, e mi raccumannu japri i finestri pi quantu trasi un pocu daria, e si si svigghia me patri ci fai un pocu di latti, poi

FRANCISCU

(Perdendo la pazienza) Oooooooh! Ma unni semu arrivati! Non ti risicari di mettiri u peri fora di stu bagghiu, sai! E ntrasitinni jintra e di cursa di unni vinisti, ngrasciata ca nun si avutra! Unni ti senti n villeggiatura? Ma chi ti facisti u cammareri, ti facisti? Cerca di ntrasiritinni dintra ti dissi e di cursa, prima chi ti rumpu quarchi panaru di supra; fimminazza scillirata! Curri, e vattinni jintra, e ncumincia cu fariti tutti li survizza. Ta dugnu ju a donna Rusina, ta dugnu!

MARIA

(Con falsa dolcezza) Ih, e chi fu, chi ti dissi! Chisti maneri sunnu? E sparti chi sta vinennu di Lourds! Tu, avissi a leggiri un pocu di bibbia: ama e rispetta il prossimo tuo come te stesso.

FRANCISCU

A mia parri di prossimu, chi lunicu prossimu oltri a to patri si tu, e non ti vidu mai! Tu cristiana di chiesa si? Tu si sulu una cavissi di bisognu na bedda passata di bastunati: a matina, dopu i pasti e prima di jirisi a curcari. Ama e rispetta il prossimo tuo come te stesso, ma si non si mancu bona di rispittari a mia, a to patri, a tia stissa! Si, a tia stissa! Comu fai a pritenniri di rispittari a lautri? A chiddi ca mancu canusci? Tu havii di fari lattrici, la sciougherla! E mi ci scummettu chi dopu di unni donna Rusina, ti nni andavi puru a chiesa!

MARIA

E certu! Ju a priari u signuruzzu vaju!

FRANCISCU

Ah, cu stu discursu du signuruzzu! (Si alza adirato, prende la sciarpa e gliela mostra) Ah, senti! A prupositu di chiesa, chi sta sciarpa du parrinu? Nun chi vinni cca mentri ju era unni a Madonna di Lourds?

MARIA

E chi nni sacciu ju, aspetta chi ci penzu.

FRANCISCU

Ci pensi! Chi voli diri ci pensi? (Inseguendola con un paniere in mano) Eh no! A tia si non prima ti rumpu i jammi, quali sunnu i duviri da casa nun li capirai mai! Veni cca, cca a veniri (le tira il paniere e lei se scappa dentro). Scappi, ma nun ti prioccupari chi sarvati lhai! (Alla sciarpa, posandola) Tu mettiti cca, chi dopu cu tia si nni parra. Signuri me, viditi si chista mugghieri! Viditi si chista nun fimmina di fariti perdiri u lumi da raggiuni! Ma comu, avissimu a essiri na famigghiuzza tranquilla, unita no!

PUDDA

Cumpari, chi fu, chi successi? Sintii gridari, e, (sospettosa) nun chi a cummari ju gi a muntari di guardia?

FRANCISCU

A diri a virit, a cummari, stamatina trasiu n ferii!

PUDDA

(Non capisce) N ferii! Chi voli diri?

FRANCISCU

Voli diri chi a travagghiari non ci va cchi! Fu licinziata.

PUDDA

Ma di cu, du parrinu?

FRANCISCU

No, no, di mia!

PUDDA

Oh! Cos si fa! Era ura, finarmenti!

FRANCISCU

Cummari, quannu ci vonnu, ci vonnu!

PUDDA

Piccatu ca ci pinsastivu (ironica) n ritardu!

FRANCISCU

Chi vuliti diri?

PUDDA

Nenti, vulia diri chi pirdistivu tempu a nun ci pinsari prima.

FRANCISCU

Aspittati, chi prima ca mu scordu, vi pigghiu u regalinu chi vi purtai di Lourds; nenti di particolari, na buttighiedda di acqua biniditta, e comu tornu mi spiegati u mutivu di chiddu ca midicistivu du fattu chi ci havia di pinsari prima a licinziari a me mugghieri (esce).

PUDDA

E ora chi ci mbrogghiu? Ci pozzu diri chi u parrinu era sempri jittatu cca, mentri ca iddu era a Lourds?

FRANCISCU

(Rientra con la bottiglietta) Eccu, cca, po essiri chi chista vi pozza dari na picca di luci in chi a vostra casa.

PUDDA

A luci si! Cumpari, si nun dumu i lampadini grossi, nnhaju di stari o scuru! Comu finiu cchi tostu cu vui, pi ddu discursu du miraculu?

FRANCISCU

E chi nni sacciu, cummari! Tri misi fa, quannu turnai di Lourds, jiemu cu me mugghieri a rifari a visita, e ancora aspittamu i nutizii

PUDDA

Ah, macari a cummari si visit?

FRANCISCU

Dici chi shavia di fari na visita (guardingo) Ma, dicitimi na cosa, nun chi mentri ju era

PUDDA

Chi diciti, cumpari! U parrinu cca! Nautra ora!

FRANCISCU

U parrinu! E vui comu faciti a parrari du parrinu si ancora nun vhaju dittu nenti?

PUDDA

(Cercando di districarsi) Ah, non mi dumandastivu du parrinu? Eppuru ju pozzu diri davirivi ntisu numinari u parrinu! E allura di cu mi dicistivu, scusati?

FRANCISCU

Ancora non vhaju dumandatu di nuddu, e vui rispunnistivu du parrinu! Vui pinsati chi si ju pinsava chi me mugghieri cu (alludendo) parrinu, a mandava a chiesa?

PUDDA

E vui pinsati chi si u parrinu vinia cca sulu (ironica) na vota, ju nun vi lavissi dittu!

FRANCISCU

(Meravigliato) Comu, comu! Allura vinni di cchi?

PUDDA

Ma quannu, chi jiti pinsannu!

FRANCISCU

E allura picch u ducistivu cos na vota?

PUDDA

E comu vi lhavia di diri, cantannu?

FRANCISCU

No, no, ju mi rifiriva o significatu di chiddu ca vui dicistivu na vota; nun chi ci foru du voti e macari tri voti?

PUDDA

Cumpari, chi pinsavavu pi davveru chi ju mi nni vini acca a muntari di guardia pi vidiri si vinia o no u parrinu?

PETRU

(Parlando benissimo) Salutamu a tutti dui. (A Pudda, mentre guarda Franciscu meravigliata) Ma vui sempri cca siti?

PUDDA

(Sbalordita) No!!! Non ci pozzu cridiri! Viditi chi razza di parrari nettu! Pulitu! Ma chistu fu un veru miraculu! (A Franciscu) E com chi nun mi dicistivu nenti, cumpari?

FRANCISCU

E quannu vi lhavia a diri? Vui havi na pocu di tempu chi nun vi faciti vidiri! Chioss di ora stati arrivannu!

PETRU

Donna Pudda, non putiti capiri comu mi sentu nautru! Per, u medicu chi mi vosi visitari, mi dissi chi nun sicuru ca miraculu, ma chi po essiri un fattu psicologicu; nzumma dici chi ju, di nicu jappi un trauma e persi di parrari bonu; ora cu stu fattu ca ju era cunvintu chi a Lourds, a Madonna mavissi dovutu jiutari appena arrivai davanti a Madonna, a troppu emozioni sciugghiu u trauma chi era ngruppatu dintra di mia e...

PUDDA

Chi discursu filosofacu!

PETRU

Donna Pudda, cos dissi u medicu; e ju, pi non sbagghiari, pregu sempri a Madonna pi avirimi criatu lemozioni ca fici sciogghiri u gruppu, e pregu macari a patri Vicenzu pi avirimi cunsighiatu di fari stu viaggiu.

PUDDA

Eccu ddocu! I ringraziamenti macari pu parrinu! Z Petru, stu parrinu chi ringraziati nun chiddu ca pinsati vui! U parrinu havi a essiri amicu di tutti e no sulu di na pocu! Vui sicuru siti chi amicu vostru?

PETRU

Certu! Comu, mi cunsigghi puru di partiri!

PUDDA

Forsi vossia nun ci ha fattu casu, o megghiu nun ci voli fari casu; non su dumanda u picch stu parrinu voli fari partiri a tutti chiddi ca dici iddu! Cos iddu resta cchi libiru di muvirisi megghiu! A parti u fattu chi cu patruni di lagenzia di viaggi, dicinu na pocu, chi sutta, sutta, a iddu ci duna a pircintuali.

FRANCISCU

Cummari Pudda, ma un nnaviavu avutri discursi di nesciri o chianu?

PETRU

(A Pudda) Vui siti na fimmina malifica! E u Signuri, quannu nchianati dda supra, gi u sapi chiddu ca vi spetta.

PUDDA

Z Petru, avemu vogghi di vidiri quannu sar! Picch si u Signuri, comu dici vossia, sapi gi chiddu ca spetta a mia; vui pinsati chi pi avutri ci sarannu scunti? Anchi pi vui ci nni sarannu, nun vi nni ncarricati.

PETRU

Pi mia! Ma di nzoccu, si ju haju sempri fattu na vita di casa e chiesa?

PUDDA

Vossia no sapi, ma a so gnuranza lha resu complici di tanti piccati!

PETRU

(Non capisce) A me gnuranza! (A Franciscu) Cumpari Franciscu, vui aviti caputu corchi cosa?

FRANCISCU

Ju sulu na cosa haju caputu, chi u discursu porta sempri dda, a chiesa, o megghiu a chiddu ca succedi nna nostra chiesa. E cu a complicit di cu nveci avissi dovuti mettiri a frenu certi discursa; avanti, ca puru vui u sapiti di chiddu ca stamu parrannu.

PETRU

Curnutu si nnhaju caputu na parola (indicando Pudda e Franciscu) di tutti dui!

PUDDA

Z Petru, cumpari Franciscu ci voli diri, chi stu parrinu, nun sulu chi nni sta livannu tutti li usi e costumi du paisi chi sacciu: prucissioni e non nni voli sentiri cchi; a missa da duminica basta sulu chidda da matina; a festa di santAntoniu shavi a spustari a nautra data chi chista dici chi non chidda du santu! Ma comu havi tantanni chi sha fattu sempri cos, e ora

FRANCISCU

E poi, dicu, cu iddu chi veni cca di navutru paisi e veni a leva tutti li nostri tradizioni?

PETRU

Pi chissu, forsi aviti arraggiuni, sulu chi

JANCILA

(E molto agitata) E pirmissu? Salutamu. Mastru Franciscu, nun c vostra mugghieri?

FRANCISCU

Nun c! Cu vu dissi chi non c? E chi, , caviti donna Jancila pi essiri cos agitata?

JANCILA

Si nun fussi pi stu parrinu (facendosi il segno della croce) signuri pirdunatimi; sicuri chi nun avissi nenti, e nveci

PUDDA

Eh no! Maviti a scusari; comu, propriu vui chi cu parrinu siti u lazzu cu astrummula ora ci voli, vi lamintati!

PETRU

(A Jancila) Sintemu a stavutra puru! Picch chi havi stu parrinu chi un avissi aviri?

JANCILA

(Rivolta verso lalto) Uhm, Madunnuzza, Madunnuzza! Dammi a forza di suppurtari.

FRANCISCU

E nsisti ancora! Ma si po sapiri caviti di lamintarivi si a prima vui tic tic e siti sempri jittata unni u parrinu!

JANCILA

A chiesa, diciti a chiesa!

PUDDA

A chiesa si! Oramai a chiesa divint na scusa, china di genti chi chiffari non nnhavi, e va dda pi circari di mpignari u tempu comu megghiu po, e siccome nun havi nuddu ntiressi di priari, e allura chi fa? Ncumincia cu fari parti di gruppi da parrocchia

FRANCISCU

Eccu, viditi? Dicistivu giustu gruppi, ma vui pinsati chi a chiesa avissi bisognu di aviri tutti sti gruppi? U rinnovamentu, i focolarini, i carismatici, i sparritteri, i sarti

PETRU

(Non capisce) I sarti? Chi vuliti diri, scusati?

PUDDA

Voli diri chi i sarti sunnu chiddi ca si juncinu sempri a chiesa, pi parrari mali di mia, di vui, di mastru Franciscu e vostra mugghieri una di chiddi ca sapi cuciri beddi vistiti.

FRANCISCU

Divint comu i partiti politici, gruppi a destra, gruppi a sinistra! A chiesa sulu una, e a fidi sempri chidda: amarisi, vulirisi beni, juncirisi pi fari cosi boni ma juncirisi tutti, e no sulu chiddi ca fannu cumunedda sparraciuniannusi unu cu lautri.

PUDDA

Vergogna! Comu parti pi fari na cosa unu, subitu lautri ni fannu nautra pi scunsari a prima. Z Petru, vossia nun pensa chi si fussinu tutti nsiemi a falla na cosa un riniscissi megghiu? (Rientra Maria un po angustiata).

MARIA

(A Petru e Pudda) Salutamu. (A Franciscu con infinita dolcezza) Ti carmasti, mariteddu miu? (Pudda e Pietro non capiscono e si guardano) Ora ci pozzu jiri a chiesa?

FRANCISCU

Si ntrasisti pi chissu, ti nni po turnari di unni vinisti chi a chiesa, tu, nun hai cchi nenti di chi jirici a fari; vidi chi voli nveci donna Jancila chi vinni pi parrari cu tia.

JANCILA

Ju havia vinutu pi dirivi chi assira, unni a riunioni chi ficimu pi cattaricci u rjalu o parrinu, nisciu o chianu chi a stirella u parrinu un la voli picch dici chi fustivu vui a mettiri n menzu sta stirella, picch cos vi veni cchi commiru a stiraricci li robbi, mentri iddu vulissi ccattatu u telefoninu chiddu ca nisciu ora, di lutima ginirazioni dici. Ju nun sacciu chi voli diri stu urtima ginirazioni, per iddu dici chi ci servi pi quantu si po collegari puru unni facebok nun mi diciti chi voli diri facebocca, picch ju nun nni capisciu nenti di nenti di sti modernit.

MARIA

Comu, a mia mi dissi chi ja bona a stirella!

JANCILA

A vui vi dissi cos pi non vi dispiaciri, tantu poi u sapi chi robi ci stirati u stissu puru cu ferru a carbuni.

MARIA

Facebocca; e chi voli diri, facci e bucca?

PUDDA

Quali facci e quali bucca! Mi pari di aviriccillu ntisu diri a figghia di me soru, e dici chi na cosa di internet, unni si ncontranu tutti chiddi chi non hannu nenti da fari.

JANCILA

Haju na strana mprissioni chi jennu avanti di stu passu, a fidi si va a fari binidiciri. Ju mi nni vaju, chiddu chi vhavia di diri vu dissi, ora ciu diciti a chiddi du vostru gruppu e ci cattamu chidu ca voli u parrinu, tantu u rialu u so ! Voli diri ca vui continuati a stirari cu solitu ferru. Ju mi nni vaju chi jiri unni donna Pippina chi sta mali.

FRANCISCU

Sintiti, donna Jancila, ntantu idda nun havi nenti di chi stirari picch nun havi unni jiri

MARIA

(Quasi piangendo) Ma ju, haju di jiri a fari u catechismu e figghioli. Aspittati donna jancila chi vi fazzu cumpagnia.

FRANCISCU

Ah, ma allura nun ha caputu propriu nenti! Tu non fai cumpagnia a nuddu; cca, si voi nni fa cumpagnia a nuiautri. E u catachismu, voli diri chi di ora n poi ci fai dintra a to patri!

JANCILA

Vi salutu a tutti. (Si avvia) Non vi scurdati di farimi sapiri a risposta.

FRANCISCU

(Piagnucolosa) E tempu persu ca chianci, pi mia ti po stricari n terra chi di cca non nesci mancu siddu

PETRU

(Cercando di mettere pace tra i due) Eh, bonu cumpari! Alla fini a cummari a chiesa voli jiri, nun chi voli chiss chi!

MARIA

Vidi, vidi chi a cumpari Petru, cu jiri a chiesa e priari ci turn a vuci bona? Po essiri chi si cuntinuu a jiri macari ju, puru a tia

PETRU

E ddocu avissivu a ringraziari o parrinu!

PUDDA

(Non capisce) Uhm!!!

PETRU

Dicu chi si ora vui putiti aviri figghi, avissivu a ringraziari o parrinu pu cunsigghiu chi vi desi di jiri unni a Madonna di Lourds.

PUDDA

Aaahhh!

FRANCISCU

Chistu ancora lavemu a vidiri, aspettu chi u dutturi mi duna i risultati di lesami; pi sicurezza si fici macari me mugghieri.

MARIA

Ju nun mi fici pi vidiri si putia aviri figghi, ma sulu pi cuntrollu generali. Ju nni pozzu aviri centu di figghi!

PADRE FEFE

E pirmissu? Pace e bene.

FRANCISCU

Salutamu, parrinu, vidissi chi si vinni pi me mugghieri, su po scurdari di vidilla a chiesa per ora, picch havi a so patri a cui dari adenzia, quindi

PUDDA

Ma no, cumpari! (Sdolcinata e allusiva) U parrinu, sicuramenti non vinni pi chissu, nnhavi tanti parrucchiani a chiesa, nun pensu chi a cummari ndispensabili; veru, patri Fef?

PADRE FEFE

Ju veramenti mi truvava a passari di cca vicinu e

MARIA

(Sdolcinata e servizievole) Grazii, grazii, patri Fef, chi gioia vidillu cca. Voli chi ci fazzu un beddu the? Un caf?

FRANCISCU

(Inviperito) Grannissima figghia di (rabia contenuta) signuruzzu pirdunatimi, ma comu, un tha dignatu mai na vota di dirimi pu caf, e ora Mhavi a scusari parrinu, ca oj mi sta scippanu tutti di mmucca! Pari chi mu facissi apposta.

PETRU

Cumpari, capisciu chi nun a jurnata giusta, forsi megghiu chi vegnu nautru jornu a urdinarivi un panareddu.

FRANCISCU

Ma quannu, aspittati ca ora voli diri chi me mugghieri, i caf i fa pi tutti; veru Mariuccia?

MARIA

Certu! (Poi al prete, sdolcinata) Lei, parrinu sempri zuccaratu bonu?

PADRE FEFE

Si, al solito, grazie.

MARIA

E di chi? E sempri un piaciri sirvilla. (Si avvia ad uscire).

FRANCISCU

(Rammaricato) Senti bidditta; e a lautri, non ci u dumanni a lautri si u vonnu duci o amaru u caf?

MARIA

Gna veru ! Comu si vidi ca sugnu distratta! Sapiti chi fazzu, portu puru a zuccarera e non si nni parra cchi (esce).

PUDDA

(Annusando e tappandosi il naso, anche Pietro e il prete guardano da dove possa arrivare quella puzza) Haju na strana mprissioni chi vostru soggiru sta vinennu a svacantari u rinali.

SUOCERO

(Entra in pigiama, e incurante dei presenti li attraversa col vaso da notte in mano, mentre quelli si spostano dal brutto odore. Va a svuotare nellaiola e pulisce lorlo del vaso con la mano che a sua volta pulir su di se sotto lo sguardo scioccato dei presenti).

PETRU

(Nauseato e sbalordito nello stesso tempo) Accuss! Schifiu!

PUDDA

U dicia chi sta puzza a canuscia!

PETRU

Ah, picch, vui sapiti distinguiri

FRANCISCU

Ma quannu, z Petru! Cummari Pudda, vulia diri (saccorge della sciarpa del prete). Ah, parrinu, mi dicissi na cosa; ma sta sciarpa nun a so? E comu mai si trova cca?

PADRE FEFE

(Gliela toglie dicorsa dalle mani e, guardando gli altri, abbassa la testa cercando una giustificazione). Ju veramenti

PUDDA

(Cerca di toglierlo dallimbarazzo) Parrinu, antura si parrava di tutti si gruppi ca ci sunnu dintra a chiesa, comu mai lei non li richiama a tutti dicennucci di finilla di fari curtigghiu?

PADRE FEFE

Ju sbagghiavu a nun fallu subitu stu discursu; avia di fallu u jornu ca misi pedi unni stu paisi.

PETRU

Patri Fef, si lei voli, lhavi sempri u putiri n manu, basta dillu di supra u pulpitu e tutti sannu chiddu chi hannu a fari.

PADRE FEFE

Ma ju

PUDDA

Parrinu, haju na strana mprissioni nveci chi a vossia tuttu stu discursu ci fa comudu, picch havi modu di farisi bellu dicennu a tutti chi ognunu havi a so ragiuni, e poi va finisci chi a ragiuni chidda vera, nun la canusci cchi mancu vossia qual. A raggiuni da chiesa sulu una , ed chidda di stari tutti junciutu e vulirisi beni, e senza maschera. No chi quannu ura da missa, u primu vossia dici di scanciarisi u segnu di paci e poi appena niscemu du purtuni da chiesa nni tiramu i capiddi unu cu lautri e nni scippassimu puru locchi si putissimu!

MARIA

Eccu cca u caf! (Comincia col servire il caff, mentre si sente arrivare qualcuno). E cu a sta ura? Spiramu chi ora u caf ci basta pi tutti.

DOTTORE

E permesso? (Meravigliato nel trovare tutti gli altri) Buon giorno a tutti! Quale piacere trovare qui anche il nostro parroco!

FRANCISCU

Buon giornu dutturi, comu mai di sti parti? Nun chi purt i risultati di lesami?

DOTTORE

Certo che son qui per questo!

FRANCISCU

E allura, chi nutizii nni porta di bonu?

DOTTORE

Due notizie; una buona una brutta. Da quale vuole che inizio? Dalla prima o dalla seconda?

FRANCISCU

Ncuminciassi da brutta, chi dopo cu lautra voli diri chi nni facemu a bucca duci.

DOTTORE

E allora volendo essere sincero (prendendo dalla borsetta che ha con se i risultati delle analisi e visite di Francesco e sua moglie), ecco qua, lei, carissimo mastro Francesco purtroppo la sua situazione, volendola dire in termini elementari, non si spostata nemmeno di un millimetro, e quindi dovr, suo malgrado, rassegnarsi a, (riflettendo) per

FRANCISCU

(Con grande interesse, mentre i presenti si guardano tutti meravigliati) Per nzoccu, dutturi? Parrassi! Un mi facissi stari supra i spini! Voli diri chi ancora haju spiranza?

MARIA

Dutturi, chi voli diri per?

DOTTORE

Voglio dire che quel per, riguarda lei! Guardi, guardi! (Mostrandole le lastre) Guardi bene le lastre; vede? Questi, sono due bellissimi bambini!

MARIA

(Meravigliata, mentre il prete comincia con lessere preoccupato e si tiene con la mano il didietro) Allura voli diri chi me maritu u viaggiu a Lourds A Madonna ci fici a grazia!

FRANCISCU

Veru , dutturi? (Verso il cieleo in segno di ringraziamento) Grazii, grazii, Madunnuzza! Du figghi, haju du figghi! Allura finarmenti puru ju pozzu havirinni quantu vogghiu, figghi? Sugnu cuntentu, sugnu cuntentu!

DOTTORE

Io, al posto suo, aspetterei prima di essere contento. Se appena adesso le ho detto che non pu avere figli!

FRANCISCU

Dutturi, nun nni staju capennu cchi nenti; me mugghieri non spetta du figghi? Allura signu ca ju pozzu avilli?

DOTTORE

Mi dispiace, ma credo proprio di no; lei, purtroppo, deve sapere accettare quella che la sua situazione; lei non potr averne mai di figli!

FRANCISCU

(Meravigliato e con gran stizza) E allura i figghi chi spetta me mugghieri (Il prete si tappa con la mano il sedere).

PUDDA

Haju na strana mprissioni chi sta trasennu arreri vostru soggiru, sentu na puzza, ma na puzza!

PETRU

(Odorando vicino al prete) Nun mi vurra sbagghiari, ma (odorando) a puzza nun veni di fora, ma di cca!

PUDDA

(Odornado verso il prete) No!!! Chi parrinu? Di supra si fici?

PADRE FEFE

Haju bisognu di jiri n bagnu!

MARIA

(Le viene di svenire) Oh, no! Na seggia, na seggia. (Cade per terra).

DOTTORE

Poverina, forse la gioia dellevento

PUDDA

Ma quali eventu e eventu, dutturi! Ancora nun lha caputu chi fu un miraculu?

PETRU

(Gridando contento pensando alla Madonna di Lourds) A madonna di Lurds! Veru! U miraculu, u miraculu!

PUDDA

Puru vui, zz Petru! Ancora nun lha caputu di cu u miraculu?

FRANCISCU

(Capisce tutto e grida) Ah, si! U cuteddu! Unni u cuteddu? (Scappa a prenderlo da dentro un paniere, mentre il prete comincia a girare attorno agli oggetti cercando di non farsi prendere da Francesco che lo insegue col coltello in mano e seguito dagli altri che vorrebbero fermarlo). Cu tia (alla moglie a terra) facemu i cunti dopu. (Al prete che fugge con la mano sempre che si tappa il di dietro). Fermati, fermati! Livativi, livativi di cca! Ah, si tacchiappu! (Si fermeranno dopo un veloce rincorrersi e rimarranno immobili assumendo la posizione dellultimo movimento; mentre entrer Jancila che si porter sul proscenio narrando in prosa la morale del testo, e, dopo aver finito rimarr anchessa bloccata, mentre chiameranno da dietro le quinte uno per uno i personaggi che, sbloccandosi uno per volta andranno ringraziando il pubblico).

JANCILA

(Entra attraversando gli altri che sono bloccati e, sul proscenio, andr a recitare in versi la morale).

Giustu mi pari, a scena finuta,

narrarivi un pocu di chista vita.

Pi amari Diu, o qualsiasi santu,

nun c bisognu di priari tantu.

Curriri a chiesa tutti i matini,

nun si capisci qual lu fini.

Nomu do patri e nomu do figghiu!

Quantu gruppi ca fannu curtigghiu!

Di tuttu si parra tranni da fidi,

tantu ca spissu quarcunu ci ridi.

Certu, ci voli macari priari;

ma la famigghia nun si po lassari!

Quantu discursa senza simenza,

mancu lu preti a chistu ci pensa.

Sulu un cunsigghiu vi vogghiu dunari

a tutti chiddi ca vonnu priari:

Nun servi iri a chiesa paviri fidi,

basta amari lu prossimu, si a Diu cridi.

FINE

    Questo copione è stato visto: