U partutu du mancia mancia

Stampa questo copione

IL PRESEPE

Tonnarella, 4 Aprile 2008

U PARTITU DU MANCIA MANCIA

commedia brillante in due atti di: Rocco Chinnici

JANU                                     capu famigghia

TERESA                                mugghieri

SANTUZZA                          figghia

P. LUIGI                               parrucu

RAZIA                                  vicina

MARIANU                           figghiu di Razia

TURI                                      cuncurrenti a sinnacu

ROSINA                                mugghieri

CLAUDIO                            figghiu

GAITANU                            cumpari di Janu

 

Vita di paese, ricca di colpi di scena per le elezioni a sindaco di Sebastiano, un ignorantone della politica, ma un segace filibustiero che va alla ricerca dei proprii interessi pur mettendosi contro la moglie dagli ideali sinceri. Ma… ahimè, la “corsa” a sindaco a nulla gli è valsa, perché…

JANU

(Con la fascia dei lavori in corso faavanti e indietro, attegiandosi da sindaco, cattedratico, facendo un breve comizio) Vota e fai votare: “u partitu du mancia mancia”; cu è dintra è dintra e cu è fora s’arrancia! E ora che siete venuti in questa piazza, votate tutti Janu Visazza! Eh, chi dici, comu ci vaju?

TERESA

Ma va levati ssa fascia! puddicinédda ca nun si avutru! E bandìa puru! Havi a fari u sinnacu, havi a fari!

JANU

Chi è, nun ti piaci sta fascia?  O ‘un ti piaciu ju comu sinnacu?

TERESA

Tutti ru’ cosi.

JANU

E sintemu, sintemu u picchì.

TERESA

Ah, vo sapiri macari u picchì!

JANU

E certu!

TERESA

U primu picchì è chiddu ca a tia... e a ss’amici tò, fussi cosa d’attaccarivi a tutti sulu pi aviri fattu ssa lista… passata di stracqua quagghi! Chissa lista è? Chissa ‘n’associazioni a delinquiri è! Oh, nun ci nn’è unu, dicu unu chi nun ha avutu a chi fari cu a giustizia! E nno mentri, chi l’autru picchì è, chi a fascia di sinnacu l’avissi a purtari ‘na pirsuna onesta, pulita, e no genti comu a tia chi mancu è bona pi cumpagnu di prucissioni. A fascia è ‘na cosa chi ‘mbillisci l’unuri; mintilla a tia è spricata, è comu mettiri un frak ‘o ‘n purceddu chi ‘o primi pantànu d’acqua lorda chi vidi, pigghia e si ci jietta dda dintra.

JANU

Grannissima tappinàra chi nun si autru! Chissu mi dici? ‘Nca va, ca s’arrivu a mettiri pedi ‘o cumuni, è fari ‘na liggi pi l’emancipazione dell’uomo chi ve fari liccari lugna a tutti chiddi comu a tia chi hannu a lingua longa! Viditi  comu pigghiaru campu sti quattro fimmini sfasciallitti. Menu mali chi me figghia nun ci pigghiò propriu di tia. Comu veni a sapisci chi sugnu sinnacu, chidda pigghia u primu aeriu pa cuntintizza! (Pensa alla sua figliola lontana, in collegio al nord a studiare) Figghiuzza mia bedda tutta casa e chiesa; nun sapi spiccicari ‘na parola di cchiù, tutta chi si vriogna, e tu… sarvaggia! Comu, avissi di chi priariti puru tu a essiri mugghieri du sinnacu! Sintiriti diri: sindachessa!

TERESA

E ci torna! Fussi pi mia ‘nn’avissi di stari friscu, e spiramu ‘nveci pi tia chi carchidunu u votu tu dugna, si nno diventi u puddicinedda du paisi: “a Janu u varberi, nun ci desi mancu u votu sò mugghieri!”

JANU

Comu, comu! Chi senti diri ca... pi ddavveru nun mu duni u votu?

TERESA

(Animatamente) U votu? Cca tu dugnu! U votu è ‘na cosa seria! Pi nun diri sacra. O pinsavi d’attruvari a ssi quattru cucuzzuna, ca si ‘nghiuttinu ssi sturielli ca ci ‘mbrogghi e ti dunanu u votu. E nun muntuari cchù a to figghia, chi mancu si degnu di numinalla! Chidda è un anciuleddu (impietosita), un anciluleddu chi sicuramenti penza sempri a so mamma; o... cridi di cummuvirimi!

JANU

Propriu a ti pensa! Chidda havi sempri ‘n bucca: papà! Ah, si fussi cca nni stu mumentu, a sintiriti diri chi nun mi duni u votu!

TERESA

E ‘nsisti! E lassila stari a criatura ti dissi, ca nun mi convinci propriu! Cu sapi chi fa ‘nna stu mentri... nuccintedda. Pi forza a Milanu appi a jri? Nun c’era nautru istitutu ‘n Sicilia?

JANU

Comu, fusti tu a dirimi di mannalla a Milanu!

TERESA

Veramenti fu Patri Luigi, chi nni cunsighiò ssu Istituto, dissi chi è u megghiu chi c’è unni tutta l’Italia: Istituto delle Pie Sorelle Carmelitane. Dici chi dda i studenti... tutti fimmini, nun nescinu mancu u nasu fora da porta, e si nescinu u fannu cu i sorelli monachi anziani di l’Istitutu stissu.

JANU

Pi cumpagnia, sulu pi cumpagnia; picchì nun havi bisognu nostra figghia di essiri cuntrullata, chidda diventa russa sulu alla prisenza di genti chi nun canusci. Figghiuzza bedda, ora ci voli: ”casa e chiesa, chiesa e casa! E nun putiri aviri u piaciri d’avilla cca nni stu mumentu. Ah, idda è sicuru ca u votu mi l’avissi datu! E m’avissi puru statu vicina.

TERESA

Ancora! Tu, e ss’avutri bannéri di cannavazzu comu a tia putiti sulu rapprisintari ‘gnurànza, picchì è chistu chiddu ca produci stu paisi: ‘gnuranza, ‘gnuranza orba e nenti cchiù! E nun muntuari cchiù a to figghia ti dissi, chi mancu si degnu di numinalla. Tu fa sti discursa di... sinnacu, picchì sta unni stu paisi; prova a falli ‘nno ‘mpaisi unni a genti ragiuna ca so testa, nun ti cacassiru propriu, ne a tia e ne mancu a ssi quattru lagnusazza d’amici to, avutru chi sinnacu e sinnacu! Ju vi mannassi a spaccari petri, avutru chi!

JANU

(Ha paura che qualcuno possa sentire) Chi ti siccassi a lingua! Ca chiudi ssa vuccazza di vanedda e parra cchiù soru! Chi ponnu pinsari si veninu crienti e ti sentinu fari sti discursa?

TERESA

E ci torna! Ju gridu quantu vogghiu e quannu mi pari e piaci! A ringraziari a Diu, tu e ss’avutri alliati chi ha, chi a genti unni stu paisi nun è abituata a pinsàri, anzi nun penza propriu, e putiti fari e sfari chiddu ca vuliti; è chista a vostra veru forza: ‘a ‘gnuranza di sta genti.

JANU

Ma viditi chi scilinguagnulu! Chi ti sviluppò a scienza tuttu ‘nta ‘na vota, o puru sta notti durmisti cu culu all’aria e...

TERESA

E... ‘nzoccu? E va levati ss’avutra cosa c’ha misu ‘o coddu ti dissi, munzeddu di fumeri chi nun si avutru!

JANU

Tu ancora nun ha caputu nenti: ‘Ntantu chista è la nova fascia di sinnacu, e sta a significari che il sindaco travagghia per la gente. (Bussano). Va vidi cu è cchiù tostu, babbasunazza ca si.

TERESA

Chi è, ti facisti u porta borsa, già? (Ironica) Havi a travagghiari pi la genti! E nun si mancu bonu di japriri a porta. Stocchiti lu coddu e va vidi cu è, chiuttostu! (Va ad aprire).

JANU

(Entra il parroco) Oh, parrinu! Comu mai a sta ura? S’havi forsi di fari a varva, o…

PADRE LUIGI

Lasssila perdiri a varva, nun è pi chissu chi mi trovu cca. Ju vinni… (A Teresa) Teresa, chi dici Santuzza? Scrivi, scrivi? Ah, chi figghiola educata! Santuzza di nomi e Santuzza di fatti! Mi pari chi s’avissi a lauriari ‘ntra quarchi jornu, o sbagghiu?

TERESA

U misi chi trasi, u misi chi trasi si laurea, patri Luigi! E finarmenti avemu un dutturi ‘nfamighia; no (indicando il marito) stu... zaurru cca!

P. LUIGI

Facisti bonu accittari u me cunsigghiu; troppu timida è a criatura, e fu megghiu chi facisti così. I tempi su tinti pi ccamora!  

JANU

Parrinu, me figghia, puru chi non ghiva unni su istitutu... ddocu, ju putìa cuntinuari a stari cu a manu a mascidda…tranquillu va; è troppu ‘ngenua a criatura, è propriu... comu si dici: casa e chiesa.

P. LUIGI

Supra a chissu nun ci chiovi. (A Teresa) Ora senti, Teresa, nun è chi nni putissi lassari suli, è parrari ‘n privatu cu to maritu

TERESA

Ciù lassu, ciù lassu! E circassi di faricci canciari ssu tintu cirividdazzu chi havi! (Esce).

P. LUIGI

Havi raggiuni, havi raggiuni to mugghieri a diri così! Ma chi è ssa cosa o coddu? Ta mittisti pi nun ti fari pusari acéddi di supra? Mu vo diri chi è stu discursu chi sentu pi strata da chiesa nova... di l’oratoriu...

JANU

Chi è? Comu, chi è? E’, chi si ‘nchianu a sinnacu, li primi cosi di fari su propriu chissi: chiesa nova pi fedeli e oratoriu pi figghioli.

P. LUIGI

Chiesa… oratoriu; ma chi va ‘mbrugghiannu a genti, propriu tu chi nun veni a chiesa di poi chi battiasti a to figghia! Pensi d’avilli accussì i voti, circannu di pigghiari pi fissa a genti?

JANU

Parrinu, a voli sapiri propriu a virità? U fattu è ca ju… forsi pi ‘un aviri misu spissu peri a chiesa…

P. LUIGI

No spissu, mai!

JANU

E appuntu pi chissu… mi sentu in obbrigu cu nostru Signuri, e vulissi rimidiari facennu sta opira di beni.

P. LUIGI

Tanti sunnu chiddi comu a tia chi sentinu di sintirisi ‘ncurpa e pensanu di scuntari i piccati... facennu un’offerta di sordi a chiesa; è cu lu pentimentu... chiddu veru però, chi si po’ passari ‘n grazia di Diu! Quindi puru tu vo fari opira di beni? Oh, Janu, Janu! Cerca di cuntariccillu a avutri sti cosi, e lassilu stari o Signuri.

JANU

Nun ci cridi, ah!

P. LUIGI

Ma mancu si mu jiuràssi ‘nto cunfissionili!

JANU

Patri Luigi, vossia voli chi si fa a chiesa nova e l’oratoriu?

P. LUIGI

E certu! Chissi dumanni di fari su?

JANU

E allura m’havi di dari ‘na manu.

P. LUIGI

‘Na mano? E comu, prjannu?

JANU

Certu puru priannu, picchì no! Vossia m’havi a jutari a fari voti. Basta chi duranti a missa spenni quarchi paruledda pi mia, e già è fatta. 

P. LUIGI

‘Nzoccu? Tu si pazzu! Ma chi scanciasti a chiesa pi ‘na chiazza unni si fannu comizi, o pu mircatu unni si bandìa frutta?

JANU

E allura si po’ scurdari chiesa e oratoriu… (ha un’idea) Si nno m’havi a jutari a scopriri u programma chi havi ‘n menti ddu svinturatu di Turi u socialista, l’autru cuncurrenti a sinnacu. Ah, ma iddu u sapi chi cu mia nun la spunta.

P. LUIGI

U programma! E comu fazzu?

JANU

Parrinu, oh parrinu! Manca a vossia comu fari! A prima vota chi veni a cunfissarisi, ci nesci tutti i virmuzza chi havi ‘nna panza…

P. LUIGI

(Scandalizzato) Chi cosa? Tu si veramenti pazzu! Ju avissi a trasgridiri u segretu confessionali! Januzzu, oh Januzzu! ma chi duni nummari a oj duni?

JANU

Parrinu, oh parrinu! Su scurdò chi sugnu barberi, e sacciu tanti di ddi cosi chi vossia mancu su mmaggina? Cosi chi a cuntalli… si ci rrivassinu a ricchi ‘o cardinali, vossia, comu minimu issi a finiri ‘n Siberia a diri a missa.

P. LUIGI

Chi fa, ricatti puru? E poi… nun sacciu mancu di chi cosa parri! Ju, si propriu u vo sapiri,  nun haju nenti di chi mmucciari!

JANU

Ah, ‘un havi nenti di mmucciari! (Va a guardare se viene la moglie e poi in confidenza) Mi dicissi ‘na cosa, ci dici nenti donna Santina? donna Santina a viduva… A signurina Lucietta… Minica a miricana… chi quannu u truvaru supra o fattu, vossia dissi chi ci stava facennu rispirazioni bocca a bocca!

P. LUIGI

(Meravigliato) Eh bonu, bonu! Io… (preoccupato) E… tu, tu comu fai a sapiri…

JANU

Allura nenti ci dissi chi sugnu barberi!

P. LUIGI

E… to mugghieri…

JANU

Veramenti a idda ancora nun ci haju dittu nenti.

P. LUIGI

Allura è signu chi a l’avutri, tu…

JANU

Ju! Ju chi, parrinu? Cca ghintra, unni stu saluni, è comu... l’havi prisenti un quadrivia, unni i machini si ‘ncrocianu, passinu spassinu, propria così; cca ‘nveci di machini si ‘ncrocianu cristiani, e ognunu pigghia e cunta du so viaggiu, e unu s’arricchisci di sapiri; u capiu ora? A mia i cosi mi cuntanu. Certu, capita chi cu avutri... unni stu quadrivia, nni scanciamu li nutizii; ma vidissi chi tuttu u paisi, (evidenziando) i sapi… certi cosi. Ah, a vossia ci pari chi a genti pi quantu u saluta: “ssa benerica parrinu! Buon giornu patri Luigi!” A genti è facciola; davanti u salutanu, mentri d’arreri chiantinu certi chiova (facendo il gesto) longhi tanti!

P. LUIGI

(Sbalordito) Allora, sanno che…

JANU

Tuttu! Sannu unu di tuttu! Puru u maritu di Minica a miricana sapi… di so mugghieri... e da rispirazioni...

P. LUIGI

Nooo! Ora, comincio a provare veramente vergogna.

JANU

Vriogna, si! Chi dici... ci pigghiu u sculapasta e su metti pi davanti? U sapi ‘nveci chi fa? vistu chi semu tutti dui... piccatura e unni a stissa barca, ju d’un cuntu e vossia di nautru latu; nni juncemu e circamu di vidiri comu fari pi custruiri chiesa e oratoriu, così servi chi trasemu ‘n grazia di Diu. Vossia m’havi sulu jutari a divintari sinnacu, a l’avutri cosi ci pensu ju ci dissi.

P. LUIGI

Nun mi fari piccari cchiù di quantu haju piccatu.

JANU

Ah, picchì pensa chi chiddu ca ci dumannu ju è piccatu a paraguni a tuttu chiddu chi ha cumminàtu vossia? Parrinu m’havi sulu di diri si Turiddu u socialista havi ‘n programma nuvità nni sta campagna elettorali; chi sacciu…

P. LUIGI

Ora dicu ju, picchì nun vi alliati? Ma comu, è puru di sinistra!

JANU

Di sinistra cui, chiddu? A chiddu, si vossia ci dici di jisari a manu destra i jalza tutti dui, picchì mancu a manu havi di sinistra! E u sapi quantu ci nne di chisti, chi si ‘mbuccianu sutta certi banneri, e poi... Sapi chi ci dicu, chi forsi è megghiu lassalli perdiri sti discursa.  

P. LUIGI

Ma Turi...

JANU

E ‘nsisti puru! Ju... cu chiddu? Ma mancu si sapissi di vincirici allenalottu! Mancu si sapissi di nesciri pazzu! Chiddu è u nimicu piriculusi di cumbattiri! E’ unu di destra!

P. LUIGI

Picchì tu si… mancinu?

JANU

E’ certu, picchì no! Sugnu pi davveru mancinu! E su voli propriu sapiri, ju a sinistra ci caminassi puru cu a machina!  

P. LUIGI

Cu a machina si! S’ha propriu ssu piaceri picchì un ti nni va a stari a Londra? Si propriu è essiri sinceru, tu, cchiù chi mancinu, mi pari manciuni; puru u nomu ci mittistivu o partitu! “U partitu du mancia mancia”. E poi chi ‘mpurtanza havi oramai a destra o a sinistra? Di ddi beddi ideali d’un temu, oramai nun ristaru cchiù mancu l’idei! E poi, scusa, tutti ru’ vuliti canciari u paisi, e allura picchì nun collaborati o stissu programma? “Tante braccia, Dio le aiuta!” Così dice un vecchio proverbio.

JANU

Parrinu, picchì l’amu a fari sfurzari tantu o Signuri! Nun ci veni cchiù comudu ajutari a mia sulu? Iddu juta a mia, e ju jutu a tutti chiddi ca su cu mia, eh! Allura pi nenti si chiama “partitu du mancia mancia?”

P. LUIGI

Mo sai chi si veru un figghiu di buttana... (Si fa il segno della croce) signuri pirdunatimi. Quindi... u Signuri havi a jutari puru a l’avutri pi quantu doppu mancianu cu tia?

JANU

E certu... si ne voli lassari dijuni.

P. LUIGI

U sai chi nun l’haju caputu bonu qual’è a vostra pulitica... u vostru programma, ‘nzumma!

JANU

Ah, ma ciù pozzu spiegari subbitu. ‘Ntantu mittemu ‘nno programma e comu obbiettivu, chiesa e oratoriu; ma... si videmu ca i sordi nun bastanu, circamu u rimediu a comu nun falli perdiri. Sapi quantu sordi tornanu ‘nn’arreri pi ‘un essiri utilizzati?

P. LUIGI

Certu! ‘Nveci di mannalli ‘nn’arreri, vuavutri ci facissivu quarchi strata... casi popolari...

JANU

U sapi, parrinu, chi lei nun è cosa di fari politica!

P. LUIGI

Ah, si! e picchì?

JANU

Comu picchì! Mi dicissi ‘na cosa, a chi servinu i casi popolari, vistu chi semu ‘nta primavera e u tempu va a gghiurnàri? Si po’ dormiri puru fora, all’aria aperta! E i strati! A chi servinu i strati? A fari aumintari u nummaru di ‘nvistimenti!

P. LUIGI

E allora farete qualche... cantiere lavoro?

JANU

Cantiere lavoro? Ah parrinu! Ma unni vivi? Non vidi chi a genti è putruna e non voli travagghiari cchiù nuddu?

P. LUIGI

E allora si fa un bel campo di tennis e una piscina per i ragazzi!

JANU

Ciù dissi chi nun è cosa so a politica! I ragazzi, havi a sapiri, ca comu hannu ‘na cosa, mancu passanu du jorna, e subbitu pigghia e si stancanu, e finisci chi l’abbannunanu; vossia nun penza ca su sordi jittati o ventu?

P. LUIGI

E allura...

JANU

Eccu ca cca ‘nterveni u “partitu du mancia mancia”; chi facemu? Cunsamu quattro tavulati beddi longhi e organizzamu manciati a mai finiri, manciari e ‘mbiviri, parrinu! ‘Mbiviri quantu nni scurdamu tutti li pinséri di chiddi chi ristaru fora du partitu!

P. LUIGI

Ed io dovrei essere complice a questa vostra follìa?

JANU

Ma chi mi voli fari accridiri chi vossia non mancia? Cioè chi sordi nun nni manìa propriu? Parrinu, oh parrinu! E tutti i picciuli di battisimi, crisimi, cumunioni, matrimonii, missi a pagamentu… e secuta e secutorum, unni vannu a finiscinu? Lei s’havi a guardari puru du sacristànu, chi d’un latu: tic tic e ci va fa i versamenti a chiesa… unni u so cuntu, e di l’autru latu va cuntannu a tutti i sordi ca versa vota pi vota. C’è genti chi sapi quantu sordi havi lei nno cuntu correnti! Ora nun mi vinissi a fari a predica.

P. LUIGI

Puru! Certu chistu paisi nun si fa i cazzicéddi so! …signuri, pirdunatimi!

JANU

Allura, ma duna ‘na manu?

P. LUIGI

Quindi ju pi nun sentiri cchiù sti to fuddii; avissi addivintari puru complici? Ajutari a lavutri chi poi mancerannu cu tia? Tu pi ddaveru foddi niscisti!

JANU

Comu si vidi chi lei è saziu. A vera fuddìa u sapi qual è? E’ chidda, di quannu si resta dijuni! Allura, m’ajuta o no a pruvari di custruiri chiesa e oratoriu?

P. LUIGI

Cu tia mancu u proggettu riniscissi a rializzari. Haju persu sulu tempu a veniri cca. Nni videmu quantu prima! Che Iddio ti benedica! (Esce).

JANU

Minchiuni! E s’incazzò puru! E poi... A mia vinni a fari a predica, oh! “U porcu ‘un sapi u credu e ‘nsigna avemaria o purceddu!” Talé quantu sistemu un altarinu e mi dicu ju du prieri, cu sapi si corchi santu si cummovi e mi duna ‘na manu. San Ciuseppi, viditi chi ora ‘ncuminciu a priarivi; vi raccumannu, circati di darimi ‘na manu vui, si nno finisci chi ‘nchiana Turi, e addiu ti dissi chiesa nova e oratoriu! (Sistema due lumini accanto un quadro appeso sulla parete e li accende; poi cerca un corona del rosario. Entra Teresa).

TERESA

Ma chi sta facennu? Nun ti nni pari mali priari pu ‘ntentu? Puru e santi ora ‘ncueti, pi fari u sinnacu?

JANU

U sinnacu, si! Locca! Comu si vidi chi ti jetti tutti cosi d’arré u cozzu! ‘Un lu sai pi cu è prjari?

TERESA

E pi cui, sintemu?

JANU

Pi Santuzza! Pi cui allura? Si ‘na jutamu nuavutri cu voi chi l’havi a fari. Pigghiti ‘na curuna puru tu cchiù tostu, e dunami ‘na manu cu i prjeri! (Prende anch’essa una corona).

TERESA

Dicu... è sicuru chi su pi Santuzza, sti prjeri?

JANU

O locca! Putissi parrari san Ciuseppi! Ora ora ciù finivu di diri.

TERESA

E va beni, priamu! (Si siedono) Cuminci tu, o ‘ncuminciu ju?

JANU

Cuminciu ju. (Monotono) Santa Rusulìa...

TERESA

Ora pronobis.

JANU

San Luigi...

TERESA

Ora pronobis.

JANU

Fussi sinnacu...

TERESA

Ora pronobis... Ih, e c’amu a fari? Chi mi fa diri ora?

JANU

Nenti, nenti! Dicia... fussi sinnacu, u sapissi chiddu c’avissi a fari.

TERESA

Senti, l’avemu a diri stu rusariu, o no?

JANU

E si, si, zittuti! (Riprende il rosario) San Jachinu...

TERESA

Ora pronobis.

JANU

Santa Catarina...

TERESA

Ora pronobis.

JANU

Chi manciamu oj?

TERESA

Chi manciamu! Comu chi manciamu! Stamu dicennu u rusariu, e hai a testa a manciari? (Bussano). Avanti! (Entra donna Grazia con suo figlio, un ragazzo mezzo scemo. E’ una vicina molto appiccicosa e intrigante).

RAZIA

Chi è, priamu, don Januzzu! E a chi, a chi sti prieri s’è lecitu; di cchianari a sinnacu?

TERESA

Chi vuliti donna Razia, ca nuavutri avemu chiffari? No viditi chi stamu priannu? E poi cu vi porta di sapiri li nostri divuzioni!

MARIANU

(A Janu) Chi tta (sta) fatennu (facennu) cu tta (ssa) cota ‘n manu? Cunti quantu tunnu (sunnu) i pallini?

JANU

Assettati, assettati e prej puru tu.

MARIANU

Tù (zù) Janu, u tapi (sapi) che mi tono (sono) intonnato (insonnato)?

JANU

Senti, mista facennu cunfunniri tuttu; si mi juti a priari, ‘un pensi chi fussi megghiu di cuntarimi chiddu ca ti sunnasti?

RAZIA

Si fissò cu stu sonnu, e nuddu cciù leva cchiù da testa! Zzu Janu, si ‘nchiana a sinnacu,  u ‘mposta a me figghiu?

JANU

U ‘mpostu! E unni?

RAZIA

O centralinu du Comuni; è fissatu di parrari semprio ò telefunu.

JANU

‘O centralinu... dicistivu?

MARIANU

Ti, ti! Mi piatitti (piacessi) attai (assai) attai, te potetti tentire e potetti...

JANU

Donna Razia! Unni dicistivu, o centralinu? Ju capivu sulu: tiritì tiritì tiritì, tirità tirità tirità!

RAZIA

Ih, e chi è? Voli diri chi pianu pianu si ‘nsigna a parrari megghiu u criaturi!

TERESA

Sintiti, nun è megghiu nni diciti chi vuliti, così nni spicciamu, e nuiautri cuntinuamu cu i prjeri?

RAZIA

Si vaju a diri a virità, mi giuvava nu spicchiu d’agghiu; nun e chi...

TERESA

E ti parìa! Aspittati, aspittati chi vu pigghiu...

RAZIA

Nun è c’avissivu puru  ru’ ova chi comu i ccattu vi tornu?

TERESA

M’havia parsu stranu! (Esce).

JANU

(Ironico) Nun è chi vi giuva puru un pocu di prizzemulu?

RAZIA

Bih!!! E comu facistivu a sapillu? Mi l’havia scurdatu!

JANU

Teresa! Porticci puru un pocu di prizzemulu! Ma chi scanciastivu a me casa pi ‘na frutta e virdura?

MARIANU

U voli tapiri, ti o no, chi cota mi ‘ntunnavu?

RAZIA

Marianu, a matri, lassa perdiri, chi fu sulu un sonnu ti dissi.

JANU

Così ‘mpurtanti è ssu sonnu?

MARIANU

Attai, attai! (assai).

JANU

E sintemu, sintemu chi sonnu è!

RAZIA

(Al figlio) Ma no, lassatilu perdiri. (A Janu) sapiti com’è u fattu! Marianu, di poi ca jva a scola assemi cu vostra figghia, ‘nn’ha statu sempri nnamuratu, e spissu succedi chi... a notti...

JANU

Sa ‘nzonna! Dicu giustu?

MARIANU

Ti, ti! Tempe (sempre), tempe!

JANU

E... allura tu pozzu dummannari, vistu ca ta ‘nzonni tutti notti, comu sta me figghia! Sta beni?

MARIANU

(Triste) E chittu (chistu) è u fattu, chi tta notti… nun la vitti.

RAZIA

E bonu a matri, finiscila ora! Havi ‘na matinata ca chianci.

JANU

Chianci! E picchi? (A Marianu che continua a piangere) E bonu Marianu, armenu tu ha a furtuna di vidilla tutti i notti, si pi ‘na notti ‘un la vidi... c’è sempri a notti chi veni; e allura c’avissi a diri ju ca nun ma ‘nzonnu quasi mai? M’avissi a stricari ‘nterra comu minimu!

MARIANU

U fattu nun è chittu (chistu); è chi nun ma pottu (piange) ‘ntunnari (‘nzunnari) cchiù!

JANU

(Meravigliato) Comu? E scusa, comu fa a sapiri chi nun ta po’ sunnari cchiù?

MARIANU

Picchì... (Piange) picchì... ti nni fuìu!

JANU

(Trasalendo furiosamente) Chi cosa? Unni? Quannu? Cu ccui?

RAZIA

Oh, zù Janu! Vossia si carma, e chi è! Un zonnu fu! (A Marianu) Tu navutru babbasùni nun havii nautra camurrìa di cuntaricci?

MARIANU

(Piangendo) Ti nni fuì! Ti nni fui! E ju ora cu cu mi maritu?

JANU

Puru! (A Teresa) Sintiti, vu vuliti purtari a chistu prima ca fazzu ‘na stragi? (Entra Tersa).

TERSA

Chi fu, chi successi, pi fari ‘na stragi?

RAZIA

Donna Teresa, ma a vostru maritu nun è chi sti elezioni ci desinu ‘ntesta? Vol diri ci fici assartari i vermi ‘o criaturi pi quantu ci dissi chi si sunnò a vostra figghia chi si nn’havia fujutu?

TERESA

(Anche lei va in escandescenza) Chi è? Me figghia, si nni fuju me figghia? E unni, quannu, cu cui?

RAZIA

Ma chi capistuu puru vui? Un sonnu, un sonnu fu!

TERESA

Sintiti donna Razia, si nun vuliti chi vi fazzu ssartari puru a vui i vermi, tiniti ccà e jitivinni di cursa! Via, sciò sciò!

RAZIA

Amunini, amuninni a matri! E mancu mali chi è pi finta sta fuitìna! (Escono parlando a soggetto).

JANU

Aceddi di malauguriu! Chissi, pedi a nostra casa ‘un ci ‘nn’hannu a mettiri cchiù! Viditi, signuri me! E dd’avutru chi chianci ca voli a Santuzza! (Bussano).

TERESA

(Si avvia ad aprire) E cu è ora?

JANU

Senti, si ‘nzamai su ancora iddi, non ti rrisicari a falli trasiri. (E’ padre Luigi, preoccupato). Chi è parrinu, ancora ccà? Nun è chi ci ripinzò o discursu da chiesa e l’oratoriu?

P. LUIGI

A chiesa si, avutru chi chiesa e oratorio!

JANU

Ih, ma vossia i mali nutizii si sarva tutti pi cca unni mia? Chi è, chi successi?

P. LUIGI

Successi chi haju bisognu di parrari cu Tersa di ‘na cosa urgenti... pa’ chiesa! Si propriu accussì, pa chiesa. Tu nun ha nenti di jriti a sbriari ‘o partitu? (Janu resta a guardarlo meravigliato) Su cosi di chiesa, e... di fimmini, si propriu u vo sapiri!

JANU

E va beni, va beni! Rrivu che fari pi davveru cosi ‘o partitu; dicu... è sicuru chi ju ne pozzu sentiri sti cosi?

P. LUIGI

Ancora! Ah, ma allura a testa veru dura l’hai!

JANU

Voli diri chi nni videmu cchiù tardu allura. Ssa benedica, parrinu! E circassi di pirsuadiri a me mugghieri di darimi u votu! (Esce).

P. LUIGI

U votu, si! Eh, si sapissi puru tu!

TERSA

(Preoccupa) Patri Luigi, chi successi? Mi dicissi, e nun mi facissi scantari.

P. LUIGI

(Va a guardare se Janu è già lontano) Senti, Teresa, tu, cu cori comu sta?

TERESA

Cu cori! Chi voli diri cu cori? E chi ci ‘ntrasi u cori ora?

P. LUIGI

Pi sicurezza senti chi fa, ssettati. (Teresa esegue).

TERESA

Parrinu, nun è chi a me maritu l’amici so u traderu... e passaru unni a lista di Turi u socialista?

P. LUIGI

Macari fussi chissu!

TERESA

Ah, peggiu?

P. LUIGI

U sa chi fai, priparati un beddu biccheri d’acqua cu zuccaru, chi dopu ju nun sacciu di unni mettiri i manu… d’unni pigghiallu ‘nzumma!

TERESA

Ih, e c’amu a fari parinu? Così a prissioni ma fa rrivari e stiddi! Parrassi, parrassi chi ju sugnu abituata a tutti i botti.

P. LUIGI

A tutti, a... tutti?

TERESA

E secuta! Si ci dicu a tutti, voli diri chi po’ parrari senza problemi.

P. LUIGI

Si dici così. Mi telefonò un mumentu fa Santuzza; era prioccupata... chiancia!

TERESA

Figghiuzza mia, sicuramenti ci andaru mali l’esami è chianci pu dispiaciri, e nun ‘nni voli diri nenti a criatura, pinsannu e sacrifici chi facemu pi mantinilla e studii. Vossia ciù dici chi nun ci fa nenti, voli diri chi ci vannu boni a prossima vota. Viditi nnuccenti quantu è adduluràta!

P. LUIGI

Donna Teresa, ma vui pi davvero a vuliti beni a vostra figghia?

TERESA

Parrinu, ma chi è jurnàta di quiz a oj? Certu c’avogghiu beni, chi discursa! E vi dissi chi nun ci fa nenti si l’esami nun ci andaru pi nenti boni; ju...

P. LUIGI

E lassatila perdiri sta camurrìa di scola! Dicu... cu cori è sicuru chi nun aviti problemi?

TERESA

Pari chi avissi a ghiri a fari i gari all’olimpiadi cu sta camurrìa di cori chi vi pigghiò, parrati vi dissi!

P. LUIGI

Vostra figghia nun è cchù ‘ncolleggiu...

TERESA

(Preoccupata) Chi dicistuu?

P. LUIGI

U biccheri, priparati u biccheri cu l’acqua e u zuccaru si vuliti chi cuntinuu, ca ju nun sacciu unni mettiri i manu poi vi dissi (va a prendere il bicchiere con l’acqua).

TERESA

Eccu cca u bicchieri! Ora mu vuliti spegari bonu stu discursu du colleggiu?

P. LUIGI

‘N paroli semplici, dici a rrispunsabili di l’Istitutu chi già havi ‘na pocu di jorna chi vostra figghia...

TERESA

(Isterica) Allura... allura... Marianu...? (Sviene).

P. LUIGI

Eccuti cca! Marianu? E cu è stu Marianu? Chi forsi idda già... sapìa di stu picciottu ca vulì a so figghia? Minchiuna! Signuri pirdunatimi. E menu mali chi pinsai a faricci priparari u biccheri cu l’acqua e u zuccaru! E comu veni a sapisci chi... (facendo segno di gravidanza) spetta, puru? (Prende a chiamarla e farle bere l’acqua). Donna Teresa, donna Teresa, rispunniti pi l’amuri di Diu!

TERESA

(Rinviene mezza frastornata) Unni sugnu? Patri Luigi chi successi? Chi mi sentu cunfusa! Mi sunnavu chi me figghia nun era cchiù ‘nculleggiu; veru, veru è parrinu?

P. LUIGI

Si vui mi prumittiti chi nun sviniti ancora, vi finisciu di cuntari tuttu pi filu e pi signu; allura, chi diciti?

TERESA

Unni a poltrona, vvicinatimi unni a poltrona, chi mi ssettu dda.

P. LUIGI

(Teresa si siede) Dicitimi: u zuccuru unni u tiniti?

TERESA

Da jntra, dda jntra è, unni u stipettu supra a cucina. E allura, parrinu....

P.LUIGI

Vi pozzu parrari donna Teresa?

TERESA 

Parrati, parrati! E pinsàri chi un mumentu fa, Marianeddu u babbu..., nni cuntò d’un sonnu, e chi me figghia...

P. LUIGI

Ah, eccu cu era Marianu! E comu fa Marianu a sapiri di so figghia? E mancu mali ch’è babbu!

TERESA

(Non si da pace) E comu fici patri, comu potti succediri ‘na cosa di chista? Idda, idda ca era tutta timida, affruntusa... e cu è, cu è stu signurinellu? Nun lu si sapi ancora u nomi?

P. LUIGI

‘Na cosa, ‘na cosa a vota, chi a strata ancora longa è!

TERESA

Strata! Ancora longa! Chi sintiti diri?

P. LUIGI

Sentu diri chi vuavutri aviti a stari carma si vuliti chi rrivamu a capolinea; mi capistivu? Dunque, vuliti chi ‘ncuminciu du granni o du nicu?

TERESA

(Preoccupata). Du ggranni, du nicu! Ju nun haju caputu unni vuliti jri a parari; ‘ncuminciassi di unni voli.

P. LUIGI

E allura ‘ncuminciamu di vostru jenniru...

TERESA

(Rimane con gli occhi sbarrati e immobili) Di, di... (Sviene).

P. LUIGI

(Si appresta ad andare a prendere lo zucchero) Spiramu cu ttrovu u zuccaru! (Esce e rientra con lo zucchero). Donna Teresa, donna Teresa! Ma cu mi porta di cunsigghiaricci ddu istitutu! Non mi putìva fari i fatti me! Donna Teresa!

TERESA

(Rinviene, sempre confusa) Bedda matri, unni sugnu?

P. LUIGI

Cca, sempri cca siti, donna Teresa. E finitila cu stu cala e ghisa! Si nno mi nni vaju e cu s’ha vistu s’ha vistu.  

TERESA

Ancora assai avemu, parrinu?

P. LUIGI

L’ultimu interventu, e finemu.

TERESA

Ah, m’hannu operatu? E di ‘nzoccu, di ‘nzoccu?

P. LUIGI

Aspittati chi priparu l’anestesia (Prepara il bicchiere con acqua e zucchero). Accussì! Siti pronta? Viditi chi ossiginu cca nun ci nné e mancu rispirazioni... bocca a bocca.

TERESA

Si, si, dicitimi.

P. LUIGI

Vi piacinu i (fa segno di gravidanza) picciriddi? Vostra figghia... aspetta un picciriddu!

TERESA

Un picci... (Sviene ancora una volta) oh, no!

P. LUIGI

(La solleva e le fa bere un po’ di acqua con zucchero) Donna Teresa, donna Teresa! Rispunniti, pi favori! (Niente) Haju a ‘mprissioni chi o peggio jemu! Cca un pocu d’acitu ci voli! E ora, unni u ttrovu? (Riesce per la stanza a cercarlo. Mentre entra Janu).

JANU

Teresa, Teresa! Chi fu, si nni ju u parrinu? (La vede a terra e si premura a soccorrerla). Teresa, Teresa rispunni!

TERESA

(Rinviene sempre più confusa) Parrinu, comu finiu cu l’operazioni? A rrispirazioni bocca a bocca, l’ossigginu! Nascju, nascju u picciriddu?

JANU

U picciriddu! Ma... di chi picciriddu parri?

TERESA

Unn’è, unn’è patri Luigi? (Entra p. Luigi con in mano un bicchiere d’aceto).

JANU

Parrinu, ma... a chi ghjocu stamu jucannu? E chi è stu discursu du picciriddu? Da  rispirazioni... Nun è chi vossia cu a me mugghieri...

P. LUIGI

(Lo vede adirato e ha paura) Chi va pinsànnu Janu!

JANU

Vossia nun ma cunta giusta... U sapi chi ci sacciu diri... (si toglie la cinghia dei pantaloni, resta in mutandoni e insegue il parroco)

TERESA

(Si solleva chiedendo del bambino) Unni è, unni u picciriddu, patri Luigi? Finiu di operarimi?

JANU

Puru! Ah, ci fici puru l’operazioni! (Lo rincorre con la cinghia in mano).

Fine Primo Atto

Secondo Atto

(Teresa intenta a rammendare. E’ giorno di elezioni, e Janu attende il grande evento)

TERESA

Ma dimmi ‘na cosa chi sta crivennu un romanzu? Havi ‘na matinata chi srcivi. Comu, nun avissi a essiri o seggiu elettorali pi sentiri i risultati? 

JANU

Haju megghiu ora di chi essiri ‘o seggiu elettorali; è vidiri o no a quantu ammuntanu i prumissi?

TERESA

Ju nun vogghiu sentiri nenti.

JANU

Ce picca di chi sentiri: semu a 476 chila di pasta, 925 litra di benzina, 760 litra di nafta, 36 bombuli di gas... e menu mali chi un prummisi posti di travagghiu a nuddu, picchì si nno tutti unni mia i putiva purtari ‘n campagna a zappari.

TERESA

Ti dissi chi nun vogghiu sentiri nenti di sti discursa. Cchiù tostu comu finiu cu parrinu? Ci dumannasti scusa di chiddu ca cumminasti? Vergogna! Havi a fari u sinnacu, havi a fari! Ursignu, gilusu, sciarréri... ddu cristianu ancora prioccupatu di darimi ajutu, e tu..., gra pezzu di trunzu di brocculu u futti a bastunàti!

JANU

Ju vulia vidiri a tia o me postu chiddu c’avissi fattu si m’avissi truvatu stinnicchiatu ‘nterra e cu’nafimmina chi facìaballavirticchiu. E poi, cridimi ti pari chi l’haju caputu bonu ancora u picchì di tutti ddi bastonati ca ci desi! Ti sintìa diri sempri: picciriddu, picciriddu, operazioni, ossiginu...

TERESA

Quali operazioni e picciriddu! Mi cuntò... nun tu dissi, (Pensa a sua figlia e s’intenerisce) di ‘na picciotta chi ristò sula, abbannunati puru du so cumpagnu, e ccattò ‘mmenzu ‘na strata senza l’ajutu (si commuove e comincia a piangere) di nuddu, nuccintedda...

JANU

E avanti, finiscila ora; ancora chianci? Mancu si fussi to parenti!

TERESA

(Sempre piagnucolosa) Capisti ora, picchì svinni? Nuccintedda, sula... senza nuddu chi ci dava ‘na manu...

JANU

U capivu, u capivu! Forsi è megghiu chi rrivu ‘o seggiu elettorali, e si ‘nchianu a sinnacu, ti prumettu ca jutamu puru ssa figghiola.

TERESA

(Piena di speranza) Veru, veru dici?

JANU

Certu! Basta chi non ti vidu chianciri cchiù però!

TERESA

Si, si!

JANU

Prega allura chi ‘nchianu (esce).

TERESA

Signuri, e che fari ora? Di unni ‘ncuminciu? Cu ciù dici a me maritu? Chiddu dicìa sempri casa e chiesa! E comu senti sta nutizia? E’ sicuru un corpu di sangu ci veni! Oh, san Ciuseppi, ajutami, ajutami tu! (Bussano). Cu è? ‘Ntrasiti.

P. LUIGI

(Entra guardingo. Ha un occhio nero e un cerottino sul mento) Signura Teresa, nun c’è...

TERESA

Trasissi, trasissi parrinu, ca nuddu c’è.

P. LUIGI

(Parlando ad una che si trovava fuori) Ih, e c’amu a fari allura, trasi o no? Comu rristamu? (Entra Rosina, madre di Claudio il ragazzo di Santuzza).

TERESA

E chi veni a diri, patri Luigi?

ROSINA

(E’ tutta agghindata: pellicciotto, cappellino, labbra tinte... insomma la rappresentanza di una borghesia imitata) Buon giorno donna Teresa.

P. LUIGI

(Teresa non capisce) Signura Teresa (guardingo), ma... è sicuro chi vostru maritu è nisciutu? Avissi a scippari nautra ‘nsaccata di bastunati! Chista è donna Rosina, a mugghieri di Turi u socialista.

TERESA

A mugghieri… di cu? Di turi… u socialista? Ih, e chi voli di mia?

P. LUIGI

Vinni pi... ‘nzumma, nun sacciu si l’aviti caputu, chista è… l’avutra nanna di vostru niputi.

TERESA

Di-di di-di me-me ni-ni... (Sviene)

P. LUIGI

E chistu è principiu di bastunati.

ROSINA

Ma di chi bastunati parra?

P. LUIGI

Aspittassi chi tantu già u sacciu unni si trova l’occorrenti (esce a predere bicchiere con l’aceto, mentre Rosina la soffia col cappellino che teneva in testa). Signura Teresa, signura Teresa! (Le mette il bicchiere sotto il naso).

TERESA

(Rinvenendo) Unni sugnu? Oh patri Luigi! Unni è, unni è u spaventapassiri?

P. LUIGI

(Preoccupato) O megghiu jemu! Ma di quali spaventapassiri parrati?

TERESA

Ddu arvulu di natali, unni è, unni è si nn’ando?

ROSINA

(Risentita) Sintiti, grandissima tappinàra ca nun siti avutru; ju mi ttrovu a essiri cca sulu picchì u vosi u parrinu o chi vi pari!

P. LUIGI

A chistu aviti tempu doppu di sciarriarivi e tirarivi puru pu tuppu di capiddi; ora circamu di ‘ntruvari ‘n accordu e vidiri a comu fari pi sistimari stu discursu!

TERESA

Parrinu, ju ci dicissi di purtarisillu di cursa stu beddu quatru, avanti chi rriva me maritu e si ci stuja i pedi supra a ssi pillicciotti chi havi appizzati di ‘ncoddu!

ROSINA

(Ancora principio di lite) Vui parrati così, picchì ancora nun aviti caputu cu cui aviti a chi fari; (ironica) a sindachessa! E puru chi vostru maritu avissi di divintari ministru, ‘na cosa è certa ca cu nasci zaurra, mori zaurra!

TERESA

Sintiti cu parrò: a lava piatti! E inutili chi si pettina e si ‘ntruscia (agghiddarsi), comu ddi fimmini ca mustranu la coscia (donne di strada).

ROSINA

(P. Luigi si fa la croce, mentre lei si scaglia contro Teresa) Ihhh!!! A mia, a mia diciti sti cosi? E pi cui mi scanciastivu pi da gran tappinàra di vostra soru?

P. LUIGI

E finitila, finitila pi l’amuri di Diu! (A Rosina) Amuninni, amuninni chi v’accumpagnu a casa di cursa, ma comu, e siti puru fimmini! Avissivu a vidiri a comu fari pi priparari u tirrenu e vostri mariti, e ‘nveci... Amuninni, amuninni di cursa!

ROSINA

Mi nni vaju cu i me pedi parrinu! Viditi unni quali famigghia si ju a ‘nziccari me figghiu! (Esce mentre si va sistemando tutti i vestiti compreso il cappellino). 

P. LUIGI

Ma dicu ju, cu mi porta, cu mi porta a mia unni sti discursa di taverna! Comu, nun aviavu a truvari a soluzioni vuautri fimmini pi comu ‘ncuminciari a sistimari u discursu di picciotti! Viditi, Signuri! I vostri mariti a giugarisi a poltrona di sinnacu, e ju cca a farimi li budedda fracidi pi vuiavutri, pi vuiavutri ca pinsàti sulu a sciarriarivi pi l’occhiu da genti; si, pi l’occhiu di la genti! E vostri figghi nun ci pinsàti? Nun ci pinsàti e vostri figghi, chi sicuramenti su dispiaciuti di chiddu ca cumminaru e vulissiru sulu u pirdunu di vuautri pi ‘ncuminciari puru iddi ‘na vita sistimata? E a vostru niputi, a ddu nuccenti chi ancora havi di veniri ‘o munnu? Nun ci pinsàti a tuttu chistu?

TERESA

E bonu, bonu parrinu! E’ la raggia di cori, chi certi mumenti nun nni duna lu tempu di pinsari. E va beni, ju u capivu tuttu stu discursu; ma... a me maritu, cu ciù dici a me maritu? Cu a pigghia ora sta crapa o scuru?

P. LUIGI

Sintiti chi fazzu, rrivu o seggiu elettorali e cercu di don Gaitanu...

TERESA

E cu è, nautru parrinu novu?

P. LUIGI

Parrinu, si! Genti comu a chidda mori senza canusciri i sacramenti, avutru chi! E’ u cumpari di vostru maritu, e chi beddu cumpari ca havi! ‘Ntantu è l’unicu chi u po’ pirsuadiri a ragiunari. Vaju, prima chi finisci u sfogghiu. E… s’avissi arrivari vostra figghia, nun ci faciti pisàri cchiù di quantu havi già di supra (facendo il gesto di gravida); dicu... mi capistuu? (Esce).

TERESA

(Si fa il segno della croce sotto il quadro di san Giuseppe) San Ciusippuzzu, ‘nne vostri manu mi mettu. (Bussano) E cu è ora? (Va ad aprire, ed entra Claudio e Santuzza. Santuzza già dimostra il suo stato interessante).

CLAUDIO

(Dispiaciuto) Buon giorno signora, io... (chiama Santuzza) Entra, su! Anzi noi, non sapiamo da dove iniziare, e...

SANTUZZA

(Va ad abbracciarla) Mamma, io...

TERESA

(Dopo averla abbracciata l’allontana un po’) Levati, levati di ccà! Chissu ju mi miritava? Ma comu? E to patri, to patri chi s’avissi jucatu a vita pi quantu fiducia t‘havia? A chiddu comu sapi ‘na cosa di chista un motu ci veni, siccu resta!

CLAUDIO

Mamma, noi...

TERESA

‘Ntantu ancora nun sugnu mancu to matri...

CLAUDIO

Volevo dirle che la colpa non è ne di Santuzza e nemmeno mia.

TERESA

Vuliti vidiri chi è du spiritu santu?

SANTUZZA

Mamà ju sempri ti vogghiu beni, sulu chi ‘ncuntravu a Claudiu e...

TERESA

Tuttu chissu cuntaticcilu a to patri comu veni!

CLAUDIO

Senta, mamma, inquanto...

TERESA

E ‘nsisti, ti dissi ca ju nun sugnu to mamma.

CLAUDIO

Volevo dirle che io lavoro, e a breve possiamo sposarci e costruirci una nuova famiglia.

TERESA

(Si porta sotto il quadro di san Giuseppe. Molto convulsa) San Ciuseppi, dimmillu, dimmillu ca staju durmennu! Dimmillu ca comu mi giru nun c’è nuddu e fu sulu un sonnu! Chi dici, mi giru? Vidi chi mi staju girannu (si gira). Allura veru è!

SANTUZZA

Matri, non fari così! Ju sugnu cca, e haju bisognu di tia, haju bisognu di sintirimi diri chiddu c’haju a fari comu nasci...

CLAUDIO

(Contento) Turi!

TERESA

No, no no no! Chiddu no! Non vi rrisicati a japriri st’avutru rigistru a to patri, picchì allura veru nnu scicamu! (Bussano) E cu è ora? (Va ad aprire. E’ p. Luigi e Gaitanu, un personaggio mezzo mafioso, tiene la coppola un po’ da un lato).

P. LUIGI

Trasissi, trasissi..

GAITANU

Salutamu, cummari. (Guarda la ragazza) Mi scummettu chi tu si Santuzza. Si fatta ranni, a chiddu ca vju; e chistu cu è o tufuturu maritu? Dimmi ‘na cosa, ti ricordi quannu ti ccattava u licca licca? Rrussu, mi ricordu chi u vulivi sempri rrussu! Ancora ti piaci?

SANTUZZA

Allura vui siti don Gaitaninu! Vi ricurdati? Così vi chiamava.

GAITANU

Vi parsi giustu chiddu ca cumminastivu. Dicu ora... mintemu tuttu o postu?

CLAUDIO

Si certo, mi pare naturale che debba essere così. Certo, poteva svolgersi tutto diversamente, ma...

GAITANU

E va beni, nenti ci fa. Cca avemu a patri Luigi chi subbitu sistema tutti cosi; è veru Parrinu?

P. LUIGI

E’ certu! Però prima avemu a sistimari u discursu cu patri e figghia.

GAITANU

Nun si prioccupa pi me cumpari, chi chiddu è omu chi discurri; cristianu appostu è! (Bussano).

TERESA

Forsi iddu è! (Apre, ed entra Rosina, sempre agghindata) Vui! Nautra vota cca siti?

ROSINA

(Sgarbata) E livativi di cca, livativi! Unni è me figghiu?

CLAUDIO

Mamma! (Va ad abbracciarla).

ROSINA

E ‘un ma prisenti a tò mugghieri?

P. LUIGI

Ancora veramente...

ROSINA

Veni cca figghia mia, abbrazzami, chi si cca nun ti vonnu c’è a me casa ch’è granni e ci putiti stari puru vuiavutri.

TERESA

(Si sente mancare e si siede) Acqua, un pocu d’acqua!

P. LUIGI

(Santuzza corre a prendere l’acqua a sua madre) Si l’acqua chi s’ambivutu a oj, l’avissi pagatu a prezzu di benzina, s’avissi duvutu fari u mutuu.

SANTUZZA

(Preoccupata) Matri, teni, ‘mbivi.

TERESA

Dicci a ddu arvulu di natali ca si nni va, prima chi veni to patri. (Si sente bussare; è Janu. Entra con la fascia di sindaco; ha vinto per un solo voto).

P. LUIGI

(Meravigliato) Allura... Chiesa nova e...

JANU

(Da che era allegro, rimane meravigliato) E chi sunnu tutti sti cristiani? (Vede sua figlia ed esclama di gioia) Santuzza! Figghia mia! (Alla moglie) Tu dicìa chi si ‘nchianava a sinnacu, idda... Veni, fatti bbrazzari! (Lei ci va camminando indietro, poi si gira e lo abbraccia) E chi è sta nuvità di caminari ‘nn’arreri? A Milanu così si usa caminari, ora? Comu fu, quannu è chi rrivasti?

SANTUZZA

Un mumentu fa!

JANU

E cu sunnu st’autri cristiani? (S’accorge del compare) Cumpari, vui cca? E cu è ddu picciottu e dda… barunissa? Santuzza, vinniru cu tia di Milanu?

SANTUZZA

(Silenzio) Papà, chistu è... u...

JANU

E, u! Parra, u sai chi pi nui l’ospiti è sacru.

SANTUZZA

Chistu e... u me prifissuri! E chista è...

TERESA

A cammarera du prifissuri!

JANU

Ah, allura è signu co prufissurinu sa passa bona!

TERESA

Comu ti l’ha passari tu a mumentu.

JANU

(Non capisce) Uhm!

P. LUIGI

So mugghieri voli diri chi a mumentu si la passerà bona di... sinnacu... si, chissà vulìa diri!

JANU

Santuzza, accumpagna ‘o prifissuri e a cammarera unni a stanza di l’ospiti, quantu vju chi voli u parrinu e me cumpari.

TERESA

Forsi è megghiu chi l’ospiti nni fannu un pocu di cumpagnia.

JANU

Ma lassili jiri a ripusari! Non vidi chi facci ca havi a cammarera du prifissuri? Signora mi perdoni la mia ignoranza, ma sopra l’aerio così l’hanno fatta salire?

SANTUZZA

Papà!!!

TERESA

Babbìa si, comu ‘ncumincia u bellu ti vogghiu.

JANU

E va beni, va beni. rristati si vuliti. Allura, cumpari a chi debbu sta visita? E lei, parrinu?

GAITANU

Cumpari, forsi è megghiu chi vi ssittati commiru chi vaju a parrari.

JANU

E parrati, parrati! E... (indicando gli altri)

GAITANU

Si, puru cu iddi è parrari.

JANU

(Meravigliato) Cu...

TERESA

Aspittati, cumpari. (Lo accompagna a sedersi sulla poltroncina) Putiti parrai.

JANU

(Non riesce a capire) Dicu... sugnu a casa, nun è chi... (S’accorge della figlia che ha la pancia un po’ grossa) Oh, mo sai Santuzza chi nun ci havia fattu casu, ma... si cchiù rossa o sbagghiu?

TERESA

Nenti chissi appinu a essiri i fascioli; u sai chi a idda ci piacinu, e poi a Milanu ci sunnu chiddi rossi!

GAITANU

E longhi, longhi, cummari! Allura cumpari, ‘ntantu vostra figghia si trova cca picchì havi bisognu chi vui l’ajutati a risolviri un problema...

JANU

No! nun mi diri chi vinisti di Milanu pi quantu ju ti jutassi ‘nna matematica? Ora si ranni… all’università…

SANTUZZA

Si, si, dicemu… così!

JANU

Curnutu si nn’haju caputu unenti! E, scusa nun c’è u to prifissuri?

GAITANU

Chiddu nun è prufissuri... di matematica.

JANU

Ah, no! E di chi è allura?

TERESA

(Allusiva) E’ di... anatomia!

JANU

Buttana di so matri! (Rosina ne risente e scatta) Allura è dutturi? Mi scusassi, è un modu di diri.

GAITANU

E allura cumpari, vi stava dicennu chi vostra figghia havi stu probleminu e nui l’avemu a jutari a risolviri.

JANU

Ah, puru vui… a matematica...

GAITANU

E lassatila perdiri sta camurrìa di matematica! E circati di capiri a menzi paroli. Chiddu nun è prufissuri.

JANU

(Curioso al prete) E cu è allura?

P. LUIGI

Nun taliàti a mia chi ju nun nni sacciu propri unenti! Avissi a scippari u rrestu.

JANU

(Silenzio. Poi al compare) Cumpari Jtanu, allura cu è chiddu?

GAITANU

Chiddu… chiddu è... vostru jenniru!

JANU

(Non capisce) Chi cosa? (Al prete) Ah, si fici zitta senza chi nni sappimu nenti! Ma comu, ju…

P. LUIGI

E inutili chi continuati a guardari a mia, ju nun nni sacciu propriu nenti, non vu dissi!

JANU

(Alla figlia) Cu tia parru, ti facisti zita senza chiediri u pirmissu a mia e a to matri? (Santuzza abbassa lo sguardo. E Janu si rivolge a sua moglie) U sintisti tu nautra?

TERESA

Senti accurzamu chi ancora a strata è longa.

JANU

Chi senti diri, puru tu?

TERESA

Sentu diri chi chiddu è to jenniru, e si nni fuju cu to figghia!

JANU

(Allarga le gambe e le braccia e si contorce gli occhi) Moru,moru! Lassatimi, lassatimi!

TERESA

Vidi chi nun ti sta tinennu nuddu; e ti cunveni rilassariti, picchì u viaggiu ancora è longu!

JANU

No, ju m’ammazzu! L’acqua, datimi ‘n’anticchia d’acqua!

P. LUIGI

‘Ncuminciamu a camurrìa di l’acqua!

JANU

(Alla moglie) E poi, tu nautra non mu putivi diri a pocu a pocu?

GAITANU

Cumpari, non faciti così, comu, i picciotti sunnu cca, vinniru di Milanu pi chidirivi pirdunu e vui...

JANU

(Alla moglie) E tu, tu neti dici? No, forsi tu è megghiu chi nun dici nenti!

SANTUZZA

Papà, nui, u tempu di nesciri i carti e nni maritamu...

JANU

Tu zittiti!

CLAUDIO

Senti papà...

JANU

Nun ti permettiri a chiamarimi papà cchiù!

GAITANU

E bonu, cumpari! Picchì ci diciti cchù, chi prima vi chiamava così? Comu ddu picciottu è tantu educatu, vi chiama puru comu giustu chiamarivi e vui...

JANU

‘Ntantu mancu sacciu a cu apparteni, di cu schifia è figghiu, di quali paisi è!

P. LUIGI

Di cca, di cca è!

GAITANU

Viditi ch’è puru paisanu?

JANU

Paisanu? E cu è?

CLAUDIO

Sono il figlio di Salvatore...

JANU

(Se lo ripete) Salvatore… Salvatore…

P. LUIGI

Chi ‘n sicilianu voli diri Turi.

JANU

(Alla moglie) Tu u capisti cu è?

TERESA

(Subito) Turi u socialista.

JANU

(Tutto come prima: convulsioni gli viene di inghiottirsi la lingua) Accupu! Moru! Livativi, livativi di cca! (Alla moglie) Disgraziata tu nautra, a lingua, a lingua t’avissi a cadiri!

GAITANU

Cumpari, ma chi su sti cosi? Davanti di vostru jenniru, di so matri...

JANU

(Sbalordito) Ah, picchì chidda è... Affucu! Moru! (Le si rivolge contro) A casa, jitivinni a casa! Avistivu u curaggiu di veniri cca!

ROSINA

Eh no! Ora basta! Ma vui cu vi criditi di essiri? Cu schifiu siti! (Al figlio) Amuninni, amuninni a casa figghi me ca vi ospitu ju nno mentri chi nisciti i carti pi maritarivi. Viditi chi sorta di tiatru chi armò. E chi è! chisti manéri sunnu? Mancu si l’avissiru mmazzatu a vostra figghia; nun è cca, ringraziannu a Diu me figghiu travagghia e si voli criari ‘na famiglia, chi c’entranu tutti sti reciti: svinimenti, gridi... lassatimi... mi ccupo!

JANU

‘Nca va ca vi strincissi comu un cannavazzu, grannissimu manichinu di vitrina chi nun siti avutru! Quindi nun avissi a diri nenti! Comu, nui avemu crisciutu ‘na figghia dannucci tanta di ducazioni, rispettu pi l’autri, e tanti avutri belli cosi, e pi vui è comu fussi nenti chi nni prisintò tutti sti nuvità? Ci mancava sulu chi nni diciva chi spittava puru un figghiu! (Rimangono tutti bloccati a guardarsi gli uni con gli altri. Janu capisce e lo assalgono ancora i movimenti convulsi) No!!! A lingua tiratimi a lingua! U cori, u cori!

GAITANU

(Accorendo preoccupato) Cumpari, cumpari! No, ma cca u dutturi ci voli!

CLAUDIO

Io sono, dottore! (Si premura ad aiutarlo a rinvenire).

JANU

Unni sugnu? Chi mi sentu stranu. Chi ghiurnàta muvimintata! (Come se avesse perso la ragione) Unni mi trovu?

TERESA

Janu, Januzzu! Cca, cca si, a casa!

JANU

A casa… di cu?

SANTUZZA

Papà, papà, io sono Santuzza! E tu si a to casa.

JANU

Santuzza cui?

SANTUZZA

Papà, papà ti prego, (si mette a piangere) non fare così!

P. LUIGI

Iddu chi già nun discurrìa… ci ammancava puru chi nun canuscia cchiù a nuddu.

TERESA

Janu, janu! Januzzu! Rispunnimi, rispunnimi ti dissi!

JANU

(Rinvenendo) Teresa, chi successi? Ch haju? Forsi haju durmutu?

GAITANU

Cumpari, u discursu è bellu e bonu ma cca amu a quagghiari. Vaviti a pirsuadiri chi sti sciniggiati nun servinu a nenti; oramai chiddu ch’è fattu è fattu. Vostru jenniru è cca… so matri puru; Vi ‘mbrazzati…

TERESA

Cu cui, cu chidda s’havi a ‘mbrazzari memaritu? Cu ddu appenni panni? (Al compare) ‘Mbrazzativilla vui!

ROSINA

(Corre a prenderla) Ih, ma ora basta! (Le da un colpo di borsetta) Tiniti!

TERESA

A mia! (Le prende il cappellino e se lo mette sottoi piedi) Così, di supra ci ballu! E si nun vi nni jiti, ballu di supra macari a vui!

ROSINA

(A quelli che la tengono) Lassatimi, lassatimi!

TERESA

Viditi chi vi scotulu tutti ssi gingilli c’aviti o coddu e mi ci stuju i pedi di supra!

P. LUIGI

(Rimproverandola) Donna Teresa!

GAITANU

E finitila puru vui cummara! E circamu di truvari ‘n accordu!

TERESA

E chi accordu vuliti chi amu atruvari?

SANTUZZA

Ho capito, forse è meglio che me ne vado. (Si rivolge a Claudio e alla suocera). Andiamo, su!

GAITANU

Spetta tu navutra! Chi jatta priscialòra st’avutra! (A marito e moglie) Ma comu nun vi virgugnati maritu e mugghieri? Nun vi nni pari mali di chiddu ca stati cumbinannu? Comu, cca oramai, o u vuliti o no, siti tutta ‘na famigghia. Avissivu di chi essiri cuntentu c’attruvastuu un ghiennuru educatu, un picciottu di chiddu all’antica. Avissi statu di chisti di ora, cu stu ciriveddu sfasàtu chi hannu, a vui avissi pinsàtu e a vostra figghia. Ora iddi nescinu i carti, si maritanu e nui i ccumpagnamu a chiesa all’artari.

P. LUIGI

E cca ci nne navutru riliggiusu! Don Gaitanu puru vui parrati di chiesa? Vui chi nun sapiti mancu di unni quali latu ‘ncuminciari a farivi a cruci? A chi servi ca faciti sti discursa, si l’arma l’aviti cchiù ‘ngrasciati di vostru cumpari? A chi servi chi parrati di famigghia, si cu a famigghia di nostru Signuri nun vi ‘ncuntrati mai? Quant’havi chi nun viniti a chiesa? E diciticcillu l’urtimavota quannu fu! Quannu si maritò vostra figghia… e menu mali chi vi nasciu ‘na fimmina, chi s’era masculu avissi fattu macari a vostra stissa strata; e chi strata! Don Gaitanu, ma chi spirati forsi di jiri a dittari liggi purru dda supra? V’havi a ghiri bona, a carriari petri fariti pi tutta l’eternità, o chi criditi! Chiddu ca siminamu, un ghjornu ricugghiemu. (A Janu) E vu navutru, a cu spittati di jazzarivi e ‘mbrazzari a vostra figghia, a vostru jenniru e puru a… l’appendipanni! E sparti chi vincistivu a sinnacu! O vi pari mali pa genti, chi vostra figghia…

SANTUZZA

Papà, sinnacu divintasti?

CLAUDIO

E mio padre ch’era convinto di farcela!

ROSINA

E ju chi pinsàva…

TERESA

(Ironica) Di fari a Sindachessa! A signora scimisciolla!

GAITANU

Ancora, cummari! E jazzativi puru vui, cumpari!

JANU

Forsi aviti raggiuni cumpari, e puru vui parrinu a dirimi da genti. Forsi è propriu stu essiri misu sutta l’occhi da genti chi spinci sta specia d’orgogliu a farinni fari cosi chi macari nun vulissimu… però (indicando sua figlia e suo genero) puru vuiavutri nun è ca facistivu ‘na bella impresa.

TERESA

Senti, ma veru sindacu divintasti?

TURI

(Entrando) Sindacu, si, e pi un sulu votu!

CLAUDIO

(Va ad abbracciarlo) Papà!

TERESA

Ora, vistu chi ‘nchianasti, a jutamu dda figghiola chi ristau sula?

JANU

Allura tu… sapìi già cu era dda figghio la! E perciò è signu chi mi dasti u votu? Allura… ‘Nchianavu… pi tia?

SANTUZZA

Papà sugnu cuntenta di essiri a casa cu tia e cu a mamma. Ora vu pozzu diri: a Claudiu ci desinu u trasfirimentu e nuiavutri ni nni vinemu a viviri puru unni stu paisi; non si cuntentu?

GAITANU

Cumpari già vi vidu cu piccididduu ‘mbrazza e mezzu rimbambinutu. Anzi (A Santuzza), a quannu Santuzza stu eventu?

SANTUZZA

(Gioiosa) Mancanu du misi, setti jorna e tridici uri?

GAITANU

E’ sicuri chi nun ti scurdasti quarchi minutu?

TERESA

E’ masculu, o fimmina?

CLAUDIO

(Anch’egli contento) Masculu, masculu è!

JANU

Si propriu è essiri sinceru, era mugghi s’era ‘na fimmina; avissi a essiri riddulusu comu sò nannu…

TURI

Viditi di quali purpitu veni a predica!

TERESA

No, no! Megghi masculu! Si ‘nza ma ssimigghiava (ironica, indicando Rosina) da barunissa di setti cannola!

ROSINA

Sintiti cu parrò, a sindachessa!

JANU

U vuliti sapiri chi mi staju sintennu mali… di sinnacu?

P. LUIGI

Non cuminciamu cu l’acqua, ah!

JANU

No, no, chi capistuu! Vulìa diri chi siccomu manca picca a essiri… (accarezzando la pancia di Santuzza che glistava accanto) nonnu, e… sicuramenti d’ora ‘n poi haju… troppu (fa come cullare ilpiccolo) da fari… (Si toglie la fascia e la mette a Turi) Voli diri chi un sinnacu lu lassu fari a tia!

P . LUIGI

Eh no! E a chiesa? L’oratoriu?

TURI

(Portandosi il prete in disparte) Parrinu, comu si vidi chi vossia di pulitica nun nni capisci nenti. Havia sapiri chi troppu chiesi diventanu dispersivi e chi l’oratoriu… (rimangono tutti bloccati).

Fine