Stampa questo copione

M

M. F. P.

Monsignor Pennisi

U  VOTU

Farsa

_________________________

__________________________________

EDITRICE LIBRERIA VESCOVILE O. V. E.

OPERA VOCAZIONI ECCLESIASTICHE

RAGUSA


Qualche suggerimento

Questa farsa non fa della politica ma vuole divertirsi con la politica.

Siccome è quasi priva d'intreccio, tutta la riuscita (!) dipende dalle parole; cioè è necessario che fedelmente si riportino i dialoghi, in pretto catanese; se si vogliono adattare alle sfumature degli altri dialetti dell'isola nostra si cerchino le pa­role più caratteristiche.

Sopratutto si cerchi un buon massaro Car­melo perchè tutta la farsa è lui sia in questa, sia nelle altre: «A PRUMISA» - «U'NTRALLAZZU»- «il compagno carmelu» - «il tesoro della filiciuzza».

E con ciò buon divertimento.


PERSONAGGI

Massaru Carmelu Trinnaschi

Deffu Quadara                        -Impiegato al Municipio

Turi Braciola                                       -Partito Socialista

Tanu Passuluni                       -Comunista

Cicciu Occhi Micciusi             -Qualunquista

Neddu Panzazza                      -Repubblicano

Avvocato Ronciglione             -Presidente al Seggio

Arfiu Scorciasacchi                 -Ufficiale al Seggio

Cicciu Canibraccu                  - Ufficiale al Seggio

Mastru Silvestru                      - Portalettere e Guardia

Don Petru                                           -Guardia

ATTO UNICO

(La sala del seggio. Una stanza con qualche oleografia pa­triottica. In fondo porta di entrata, a sinistra porta della cabina elettorale, un tavolo per il seggio, sul tavolo l'urna dei voti).

SCENA I

(E' ancora scuro; quasi nelle ore antilucane. Si sente bussare ripetutamente con un crescendo. Si sente la voce di Massaru Carmelo: «Cumpari Deffa, cumpari Deffu...» Esce da sinistra Deffu in toletta accennata, scalzo, col berretto da notte e una candela accesa).

DEFFU           -Misericordia chi fu?... Chi sucessi? A 'mprivisa ca m'arrubbaru a mula? Matruzza staiu trimannu tuttu paru, accaluoti morsi me soggira? (Macari Diu!) Ah! ora ca ci pensu, mi cughéru a pusedda!... Mmumentu, mmumentu! Ma cu u sapi si è occa bricanti, ca di sti tempi vanu fisciannu comu i mu­schi. (Dietro la porta) Cu è?

CARMELU    - (Contraffacendo la voce) Cu è? Non faciti u babbu pi non pavari u daziu...

DEFFU           -Matruzza, me cumpari Carmelu.... sa chi successi! (Apre la porta ed entra Carmelo cu 'ncarramaturi a manu).

SCENA II

DEFFU           -Chi fu, cumpari, chi successi?

CARMELU    -Nenti, c'avia succediri, chi vidistru?

DEFFU           -Comu nenti!?.

CARMELU    -Ca nenti.

DEFFU           -Mai! Non m'a cuntati giusta!

CARMELU    -Pirchì, cc'atu 'ntisu?

DEFFU           -Nenti.

CARMELU    -E allura?

DEFFU           Chi ura su?

CARMELU    -I quattru di matina. U patri nostru.

DEFFU           -Nsumma, cumpari, si pò sapiri pirchì scattiastuu cu sti setti matinati?.

CARMELU    -Nenti, vinni ppi vutari ; non si vota cca?

DEFFU           -Maliditta a naca ca v'annacau! Comu? Accussi bestia siti? Mi facistuu satari l'arma.

CARMELU    -E pirchì?

DEFFU           -Ancora pi vutari, ci nni voli tempu. S'ccumincia versu l'unnici e vui mi viniti e' quattru di matina.

CARMELU    -Vinni a matinata pirchì accaluoti attaccunu tirilli, chiacchiri, storii : «Vinistuu tardu» «Cu vostra comudu» «Aspittaumu a vui)) E poi mi pigghiunu a murta di occa centu mila liri.

DEFFU           -A murta?

CARMELU    -Non sapiti? Ca ora spirimintaru st'autra ppi fari picciuli. U patri guvernu non sapi cchiù c'ha mungiri... E poi vinni a matinata ppi non m'incuntrari cu me mogghi... Dda bedda sciorta di vostra cummari Filumena. M'arricchistuu qunnu m'a purtastuu pi mmatrimoniu. V'avissuu rumputu i jammi a citru, ca meghiu era.

DEFFU           -Chi fu, n'a scerra?

CARMELU    -N'a scerra? Nfracelu! Intra, sani arristaru, 'na seggia, mpiattu e u buttighiuni.

DEFPU           - Cu si capisci!

CARMELU    - U buttigghiuni chi c'entra? Chiddu metti a paci.

DEFFU           -Ma pirchì, chi fu?

CARMELU     Chi fu? N'o sapiti ca voli essiri a sinnica?

CARMELU    -A sinnica, a sinnica... Sta strasci­natala... sta ngrasciata, curtigghiara sparrittera, pizzutazza, e scuncicalora.

DEFFU           -Chi mi stati dicennu!?

CARMELU    -Orvu di l'occhi. E u bellu è, ca a portunu tanti autri fimmini chiù strascinati d'idda: Aita Pizzunterra, a za' Ciccia Puliciniuru, a gna Ntonia a Sciabicota, Tina a Carcarazza, e Nedda Vardancelu...  Basta tutti chiddi d'u curtighiu, tutti ci dununu u votu. Ora, caru compari Deffu, si non n'addifinnemu, semu persi. Assira quannu suc­cessi a scerra, curreru tutti chissi c'a portunu, ppi difìnnilla ; e ìu mi truvai a cummattiri cu occa centu fimmini, ca pareva Urlantu alla disfatta di Macallè.

DEFFU           - M'u fuuru!

CARMELU    -Chi vi fuurati? Paventu! Si purtaru i cirivedda! Si soli diri: na femmina, na papira e ntampurinu fanu na festa... fuurativi centu fimmini! Cavia a essiri «a fera o luni?» Nenti, schifiu!

DEFFU           - Ma vui vi mittiti cu i fimmini!?

CARMELU    -Nenti cumpari, ora ca ci isaru stu capizzu ca ponu vutari, semu arruvinati. Di­ci ca ora cumannunu iddi.

DEFFU           -A ora sti chiacchiri!

CARMELU    -Dici ca ora n'hanu a mentiri i sintimenti a postu.

DEFFU           -Aora!

CARMELU    -Dici ca ora tutti l'omini n'hamu arriduciri tutti scausi e ncammisa.

DEFFU           -E vui ca ci criditi!

CARMELU    -Bih! E chi vi pari ca scherzunu!? N'e canusciti. Dici ca ccu u zocchulu n'hanu aggiustari u immu! Basta cumpari, iu vin­ili ppi dirvi c'amu a fari u partitu di l'omini contru e fimmini, annunca hi supraniunu e ni mentunu a faretta.

DEFFU           -E cchi c'è cchiu u tempu?

CARMELU    - Pirchì

DEFFU           - Ca ppi fari mpartitu ci voli ppi lo menu n'gnornu.

CARMELU    -U viditi?! E poi mi diciti ca vinili prestu.

DEFFU           - E poi.... pirdissimu.

CARMELU    -E pirchì?

DEFFU           - Pirchì n'o paisi semu 'na parti omini e du parti fimmini.

CARMELU    -Ca certu! A mala erba crisci prestu. U sapiti chi vi dicu ni mintemu na para di omini cu' bellu marruggiu, e a prima fimmina cu' bellu marruggiu, e a prima fimchissu mi purtai stu ramazzu

DEFFU           -Chi diciti Vi portunu carzaratu: c'è a liggi.

CARMELU    -Allura chi è? Magari u guvernu ci abbagna u pani. Si ittau magari cu iddi pirchì sunu cchiù assai e fanu cchiù vuci?!?! (Si sente bussare)

DEFFU           -Cu è?

PORTALETT -Postaaaa... (Deffu apre)

SCENA III

PORTALETTERE      -Ha littra pi cumpari Carmelu Cilestri.

CARMELU    -Iù sugnu chissu! Na littra? Iù chi n'haiu ricivutu mai littri na ma vita? Dati cca.

PORTAL.       - Deci liri.!

CARMELU    - E pirchì?

PORTAL.       -Ca è tassata, non ci misuru u francubullu!

CARMELU    -N'a vogghiu!

DEFFU           -E si ci su sordi? Stanu arrivannu mpapuri di littri d'America, cu mighiara e mighiara di liri.

CARMELU    -Dati cca. Cca ci su deci liri. V'avissuru a fari tossicu. (A Deffu) Cumpari Deffu liggitammilla, ca iù... mi scurdai l'ucchiali.

DEFFU           -... E iù macari.

CARMELU    -(Al portalettere) Liggitammilla vui, ppi favuri.

PORTAL        -(Il portalettere l'apre).

CARMELU    -Cu è ca mi scrivi?

PORTAL        -E' anonima.

CARMELU    -Anorma?

PORTAL        -Sì, senza firma.

CARMELU    -Misericordia! I brianti! Sa cchi vo­lunu? Liggiti!

PORTAL        -Al Signor Carmelu Cilestri, ntisu Trinnaschi. Caru amicu, e magari cumpari di san Giuvanni; vi avvertu di la seguenti. Avessi statu più meglio che v'avessero appenduto in qualche piede di arvolo, invece di fare come a Giuda che avete tradito i compagni, e vi avete spartuto da lui medesimi. E sparte ora votate con il partito dei Cavallac­ci, ed avete una faccia di intaglio. Se per il vostro diavolo vi arrisicati a votare, correte una mala planeta, perchè siamo arrisoluti di gettarvi una bomba tonica e farvi saltare tre chilometri cubi nell'aria. Con la quale vi sa­luto; e sonu vostro compare, che non si voli fare conoscere.

CARMEIJU   -Chi è ca iettunu?

DEFFU           -Na bumma comica.

PORTAL        -A po' vui! Si dici bumma tronica; m'u spiagau mprifìssuri. Mi dissi ca sunu tro­na elettrichi, ca si chiamunu elettroni!

CARMELU    -E chi fa sta bumma... comu malanova si dici ddocu!

PORTAL         U nomu stissu u dici: tronica... E' peggi di ntronu, ma senza sgrusciu.

CARMELU    -Aora?! E comu è cumminata?

PORTAL.       - Maliditta a ngnuranza! Chi non ni liggiti giurnali?

CARMELU    -E bonu, vah!

PORTAL        -Consisti, ca n'America spirimintaru certi mecanisimi c'arricoghiunu i trona.

CARMELU    -Già! Ca erunu fumeri!

PORTAL.       -Siti na bestia. Com'è c'arri­coghiunu macari a littricità, e a mentunu na certi buatti? Arricogghiunu, putacasu, u cauru e u friddu e u sarvunu intra i buttigghi,

CARMELU     Sicuru! Pp'a stati!

DEFFU           -Veru è, cumpari, l'aiu vistu iù n'o mar­chisi, avi certi buttigghi elettrichi ca si sarva l'acqua fridda, e resta fridda di n'annu e n'autru. (I termos)

CARMELU    - Chi c'è cca!?

PORTAL.       -Perciò quannu hanu arricugghiutu quinnici, vinti trona, i ncarcunu una intra n'autru e i sarvunu intra na bumma. Qannu volunu, a piaciri so, iettunu sta bumma e tutti ddi trona s'alliburunu tutti nta na vota.

CARMELU    - Dilinquenti»

PORTAL        -Ddocu cchi succedi? Ddi trona, unu pigghia di ccà, unu di ddà e succedi u finimunnu.

CARMELU    - Ppi forza! E chi fanu dannu?

PORTAL        -Dannu? C'è u campanaru di Trica. stagni? Ci iettunu na bumma di chissà e u campanaru non c'è cchiù. Cercunu, furriunu nenti, mancu il sciaoro. Dopu na para di ionia nesciunu i giurnali e diciunu ca nta na chiazza di Londra c'è ncampanaru ca non si sap di cu è.

CARMELU    -Paventu!

PORTAL        -E u bellu non è chissu. Sta bumma non fa sgrusciu: a muta a muta s'impuni ncampanaru e s'u porta.

DEPFU           -Scusati, Mastru Silvestru ; si su, trona u sgrusciu l'hanu a fari ; si erunu lampi, e va beni, ma trona!...

PORTAL        -Cumpari Deffu, la gnuranza è na brut­ta feialattia. N'atu mangiatu caciu?

DEFFU           -Sì!

PORTAL        -Ci nn'è cchiù burru?

DEFFU '         No!

CARMELU    -Chissu è veru; l'autra vota m'accattai anticchia di tumazzu ni don Michele e pareva quacinazzu.

PORTAL.       - Fanu i cosaduci ccu l'ova ; ci n'è cchiù ovu?

DEFFU           -No!

PORTAL.       - Ci n'è cchiù zuccuru?

DEFFU           -No!

PORTAL.       -U viditi?! Ora spirimintaru ca si fa u cafè senza cafè, l'ova senza ova, a pasta di mennula senza mennula; e accussì fanu i trona senza sgrusciu. Si sucunu u sgrusciu, e lassunu u tronu.

CARMELU    Chissà è na vera nfamietà, na vi­gliaccheria. Unu, voddiri, mancu si può addifenniri! Pirchì, si facissi sgrusciu, unu, comu senti ddu sgrusciu, scappa. Accussì, voddiri, ca iu, puta casu, mi curcu beddu sodu, e u nnumani mi trovu cu tuttu u lettu nta na chiazza di Londra! E fra di l'autru mancu affruntu. E Nglisi ci può pariri ca unu è lesu, e ntanto non sanu ca fu pigghiatu cu a bumma. Ma iu ora, mentri ca mi fichu ssa' minazza, siddu vidu c'appuntiddunu occa cosa n'a me casa, cuminciu a sparari fucilati ca i pircantu!

PORTAL.       -E chi vi pari ca hanu a puntiddari na utti? Sta bumma mancu si vidi, è grossa quantu n'arangiu calabrisi, e nfìlunu na occhi purtusu di muru e basta!

CARMELU    -Chissà, mastru Silvestru, è grossa : trenta, quaranta trona intra n'arangiu.

PORTAL.       -E pirchì? 'Nta na scarda d'astratto non c'è na cruvecchia di pumadoru? Chi vi pari cha ci mentunu dda intra i trona ac­cussì, comu sunu, virdi? Dda c'è astrattu di trona; sunu, vah, trona pirculati, arrisiduti, e quaghiati. (Salutando) Signori miei, le mie esequie, ca ancora ha spartiri tutti i littri (Esce).

DEFFU e CARMELU (Salutano)      -Salutamu!

CARMELU    -(Costernatissimo) Perciò ora ncristianu s'ha spagnari magari di pattualli, ca nveci d'aranci sunu astrattu di trona.

DEFFU           -Sapiti chi vi dicu? Non vutati ppi nuddu, pi quantu stimati a saluti!

CARMELU    -E i centu mila liri chi pavati vui? C'è a murta; nò sapiti assentiri? E poi fra l'autru vinciunu i fimmini ed è meghiu ca n'abbuattamu. Iu pi darici na risposta a vo­stra cummaruzza fussi pavaturi di qualunqui cosa.

DEFFU           -E si vi iettunu 'na bumma?

CARMELU    -A mia? Siddu mi fanu siddiari, ca mi fanu siddiari; scinnu in Catania e mi accattu ncufinu di sti bummi, anzi iu m'i fazzu priparari di Arfìu Balsamu di chiddi addusati e fazzu abbulari mpaisi sanu ; un­ni finisci finisci, mori Sanzuni cu tutti i Filicisdei. Ah si? A Londra mi fanu abbulari? E allura a Londra ci abbuiarmi tutti pari, magari i scupastrati.

DEFFU           -Cu mprimissu, quanto m'abbressu. (Esce).

SCENA IV

(Entrano Turi  -Tanu -Cicciu e Neddu)

TURI              -(A Tanu) Povira bestia!

TANU             -(A Turi) Poviru armali!

CICCIU          -(A Neddu) Sodu, cretinu!

NEDDU         - (A Cicciu) Zittiti, mbecillì!

CARMELU    -Signuri mei, non vi faciti tanti cumplimenti!

TURI              -Sta bestia ccà, dici ca u megghiu partitu è u cumunismu.

TANU             -St'armali dici ca vinciunu i socialista.

CICCIU          -Stu critinu voli a repubblica.

NEDDU         -St'imbecille è qualunquista,

CARMELU    - Mancu mali ca i taliani semu, tutti d'accordu! U piaciri qual'è? Chiddu ca semu tanti testi e tanti mazzi.

TURI              -(Avvicinandosi) Sintiti...

CARMELU    -Mmumentu, senza ncugnari?... Ch'a­viti qualchi aranciu n'a sacchetta? Comin­ciamudi ddocu.

TUTTI           -No ca quali! Pirchì?

CARMELU    -Nenti, mi volevu passari a vucca (a Turi) Perciò chi vulevi?

TURI              -Videmu si non aiu ragiuni iu. Non è megghiu ca nveci di essiri 'na pocu ricchi e na pocu poviri, addivintassumu tutti ricchi?

CARMELU    -Certu. Si soli diri: Semu ricchi e nuddu lu sapi.

TURI              - Non fussi megghiu ca nveci di essiri 'na pocu ngigneri e. na pocu scupastrati ad­divintassumu tutti ngigneri?

CARMELU    -Sicuru, comu i mbriachi n'a calata di sapunara. ddoppu a festa di san Arfiu.

TURI              -Non fussi megghiu, ca nveci di essiri 'na pocu medici e 'na pocu lustrascarpi, addivin­tassumu tutti medici?.

CARMELU    -Asattu! E accussi allargarmi tutti i campusanta.

TURI              -Chifisu voli u socialismu’

CARMELU    -Ca allargamu i campusanti?

TURI              -No! Ca addivintamu tutti i stissi.

CARMELU    -Ah! E si per esempio c'è unu rittu e unu immirutu, unu siccu e unu grossu, unu scienfciatu come a Dante Alighieri, e unu bestia come a mia e come a vui, comu si fa ppi farli uguali?

TURI              -Chi ci trasi?

CARMELU    -Chi ci nesci?

TANU             - A Turi) U viditi!? (A Carmelu) Sintiti. Chi vi pari giustu ca unu avi i dinari e si può accattari i cosi e unu ca non n'avi non si può accattari.

CARMELU    -E allura chi è giustu ca cu non n'avi s'i accatta, e cu nn'avi non si ni accatta?

TANU             -No! Dinari non n'aviri nuddu. Travagghiunu tutti, iettunu sangu tutti, e poi ni dununu a tessira. U pani? C’a tessira! A carni? C’a tessira! U vinu? C’a tessira! Iscarpi? C’a tessira!

CARMELU    -A sciatari? C’a tessira! A sputari? C’a tessira! A ghiri? C’a tessira! A fari? C’a tessira!

NEDDU         -Precisamente! Precisamente chissu vo­li u comunismu.

CARMELU    -E nuddu ci l'ha sciaccatu a testa?

TANU             -A cui?

CARMELU    -A stu cristianu.

TANU             -Ca quali cristianu,..

CARMELU    -E allura a stu turcu mancu?

NEDDU         -Nenti! Si non veni a repubblica non si aggiusta nenti.          

CARMELU    -E tannu s'aggiustami attunnu.           

NEDDU         -Chi vi pari giustu ca u re l'ha fari sempri unu.

CARMELU     Certu! Na simana all'unu.

NEDDU         Chi vi pari giustu ca u re fa na pocu di bestialità, e non u pò luvari nuddu? Nvèci ci voli nprisidenti!

CARMELU    -E u presidenti non ni fa bestialità?    

NEDDU         -U cangiuamu cu n'autru.

CARMELU    -E su st'autru è na bestia?

NEDDU         -Ni facemu n'autru.

CARMELU    -E su st'autru è cchiù bestia di l'autri dui?

NEDDU         -Cangiamu ancora!

CARMELU    -E non fussi megghiu ca ci'u dicemu a Don Araziu u Carcararu e ni nni facemu nfurnari ncintinaru tutti nta na vota, e accussì ni luvamu u pinseru pi n'annu!

CICCIU          -Vi l'aiu dittu iu: ci voli l'Omu qualunque.

CARMELU    -Semu daccordu basta ca non sunu fimmini. U viditi? Vui a dicistu na cosa bo­na, senza lampi e senza trona; pirchi, egre­gi amici, cu è è, abbasta ca non ni facemu superari de' fimmini.

TURI              -E allura pi cu vutati?

CARMELU    -Ancora mi l'ha pinsari.

TANU             -C'è paura ca siti cristianu?

CARMELU    -Annunca chi sugnu porcu?

NEDDU         -Dicemu, c'è paura ca vutati pi' cristia­niCICCIU?

CARMELU    -E allura caia vutari p'i saracini?

CICCIU          -Sintemu a diri, cu' partitu de parrini?

CARMELU    -E non sunu omini comu all'autri?

TURI              - Basta, m'aiti pirsuasu. Amuninni. (Escono).

SCENA V

(Carmelu e cumpari Deffu)

DEFFU           -(Entra vestito di gran tenuta) Chi c'è?

CARMELU    -Putemu mentiri manu?

DEFFU           -Di chi?

CARMELU    -Ca di vutari.

DEFFU           -Accussì?! Ancora ha veniri a cummissioni ; e chi vi pari ca è scherzu? E poi l'aviti a tessira?

CARMELU    -Chidda d'o pani?

DEFFU           Chidda c’u ritrattu.

CARMELU    -E chi è? Macari u ritrattu ci voli?

DEFFU           Ca sicuru!

CARMELU    -E chi n'hanu a fari? Chi m'hanu a stampali, accaluoti, no giurnali?

DEFFU           -E chi sacciu?  -E' ppi ligi.

CARMELU    -Vih! malanova! Macari st'autra ci vuleva.

DEFFU           -Faciti prestu : o pigghiati stu ritrattu. Iu mi dugnu versu (Va nell'altra stanza) (Carmelo fa per uscire e si incontra con Cicciu),

CICCIU          -(con segretezza) cumpari Carmelu, si vutati p'u qualunquismu...

CARMELU    -E senza diri mali paroli.!

CICCIU          -Quali mali paroli!

CARMELU    -E chi vi pari ca sugnu babbu?

CICCIU          -Si vutati ppi l'omu qualunqui, ccà ci sunu centu liri.

CARMELU    -Nenti, non sugnu persuasu.

CICCIU           Cinquecentu?

CARMELU    -Nenti.

CICCIU          - Milli?

CARMELU    -Ora sugnu persuasu.

CICCIU          -Ccà ci su milli liri, c'è paura ca mi traditi?

CARMELU    -Chi c'entra! Quannu unu navi n'i­dea, mori ma non cangia.

CICCIU          -M'arraccumannu.

CARMELU    - Ci putiti cuntari... fino a mille. (Fa per uscire e incontra Turi)

TURI              -Unni sini iu ddu tiraciatu?

CARMELU    -Cui?

TURI              - Cicciu Occhi micciusi.

CARMELU    -Ddu iucirtunazzu di l'omu qualunqui?

TURI              -Precisamente!

CARMELU    -Cu l'ha vistu?

TURI              -Mpari, senza offisa, a vuliti occa pezzu di terra?

CARMELU    -Comu a chidda di l'autra vota?

TURI              -No, sta vota ppi daveru.

CARMELp     -Grazie, cumpari, non ni mangiu.

TURI              -E allura?

CARMELU    -(Fa segno con le dita di spiccioli).

TURI              -Cinquecento?

CARMELU    -Chi diciti?

TURI              - Milli?

CARMELU    -(Fingendosi sordo) Ah?

TURI              -Du mila.?

CARMELU    -Sugnu soggialista.

TURI              -Auh! Accaluoti...

CARMELU    -E chi vi pari ca sugnu mpuddicinedda qualunque?

TURI              -Non ci pensu cchiù. (esce).

CARMELU    - Na ota sula parru. (Sta per uscire ed incontra Tanu).

TANU             -L'ha vistu ddu mala carni di Turi Bra­ciola?

CARMELU    -Cui, ddu mortu i fami soggialista?

TANU             -Precisamente.

CARMELU    -Antura; cu vui.

TANU             -Ncunfidenza, siti libiru?

CARMELU    -No, maritatu sugnu, ppi disgrazia.

TANU             -Vaia, iemu o nostru. C'è di uscari milli liri.

CARMELU    -Ppi cu mi pigghiati, ppi mmortu di fami comu a vui?

TANU             -Du chila di sasizza.

CARMELU    -Videmu, assecunnu comu ma penzu.!

TANU             -... e buttigghiuni di muscatu.

CARMELU    -Aora?

TANU             -Ma u votu.

CARMELU    -Prima u buttigghiuni.

TANU             -S'intenni, vu mannu a casa.

CARMELU    -No, no! pirchì si u vivi Filumena ; u purtati ccà, ni me cumpari Deffu.

TANU             -Accaluoti... (Esce)

CARMELU    -Menza parola. (Esce anche lui).

SCENA VI

(Entrano i componenti il seggio: Ronciglione, Alfio, Cirino e Don Pietro la, guardia).

RONCIGLI.   -(Entrando) In questo paese, sono tutti gente pacifica, non è vero?

GUARDIA     -Pacifica? Questa, signori, sono genti mala conosciuta, vigilia ammorciata, che parono quelli che non ci corpano e poi inveci sono gente sciarrina, sconcicaloria e rivoglio­sa.

RONCIGL.    -Rigogliosa? Gente ricca, vole­te dire?

GUARDIA     -Mi persuado che vossia non è di queste parti. Rivogliosa vuol dire, vah, che confenti uno li scongica «vogliono, vogliono» (fa il gesto del bollore).

RONCIGL.    -(Che non ha capito) Ah!

ALFIO            - Riugghiusa, signori, significa, mpocu cu a nasca additta.

RONCIGL.    -(Più smarrito) Cioè?

CIRINO         - Prisintusa, vah, mafiusa!

RONCIGL.    -Ah! maffiosi; sono maffìosi?

GUARDIA     -Mizzica! Non hanno rispetto con nessuno. Mi si foora che antora quattro caru si ragazzi morvosi mi volevano impiccicare la
calla alla carina di dietro ; io però me ne addonai e ci dissi : Chi è che ncogna con una sola iffola l'impico.

RONCIGL.    -Iffola, cos'è?

GUARDIA     -Iffola, signore, è una timpolata che si da a forma di meusa o di cinquanta cinque.

ALFIO            -'Na scoppola, nsomma 'na siccia.

RONCIGL.    -Ma che lingua parlate? Insom­ma, dico, si temono torbidi, violenze?

GUARDIA     -Sissignore c'è un poco di trobbolo a causanza che si sono accapigliati qualche cinquanta partiti che si vogliono mangiari i
fìchita tra di lui medesimi, e mi dice la testa che finisce a tozzola, anzi mi è arrivata una friscanzana, il quale a vossia ci vogliono fare qualche mala creanza.

RONCIGL.    -Che cosa vogliono fare?

GUARDIA     -Una mala parte, ecco.

RONCIGL.    -Ma non ci sono forze suf­ficienti, non ci sono carabinieri, metropolitani?

GUARDIA     -Vossia non si deve spagnare, per­chè se si addonano che a lei ci trema il pellizzone fanno più peggio, trovano l'acqua, e ci armano la vera farsa. Vossia non si spagna, ci basto io. Con una semplici taliata li pircanto come il prestigiatore Ranvalli, e non si annacano manco la coda di dietro.

RONCIGL.    (Resta intontito)

ALFIO            -Non si spaventassi, ca ci semu n'uatri, c'avemu certi cuteddi di sta fatta, ca i tra­passarmi comu i matarazza.

CIRINO         -Vossia stassi tranquillu, ca iu haiu n'a sacchetta na bumma a manu di menzu chilu.

RONCIGL.    (Costernato) Dove sono capi­tato? Pazienza! Speriamo che finisca bene. (Vanno a sedere al seggio.)

SCENA VII

(Entra indietreggiando Turi con un coltellaccio mentre è impegnato in un duello rusticano con Tano che entra dopo).

TURI              -(A Tano) Tirati carogna.

TANU             -(A Turi) Ncugna vilunazzu.

TURI              -Ti scannu comu nciareddu.

TANU             -Ti sventru come nghiadduzzu.

RONCIGL.    - Misericordia!

ALFIO            - Mizzica.

CIRINO         - Auh! ( Tutti e tre si nascondono dietro il tavolo e appariscono solo le teste).

GUARIA        - (Fa un salto indietro e da lontano impone): Sparitevi, scocchiatevi!

TURI              - Du to sangu mi ni fazzu sangeli.

TANU             - Da to carni mi ni fazzu sasizza.

TURI              -Ti mangiu i cannarmi.

TANU             -T'arrussicu u ficutu.

SCENA VIII

(Entra di corsa Cicciu che va a nascondersi dietro il Guardia; poi con una pistola entra Nieddu, che l'insegue)

NEDDU         -Pigghiatulu, pigghiatulu.

GUARDIA     -(A Cicciu) Leviti d'arreri e chi ti pari ca sugnu muru?

DEFFU           -(Urla) Sparu, sparu ; finitila ca sparii! (A Neddu da lontano) Ma si pò sapiri chi fu?

NEDDU         -Stu mala carni, m'arroba i voti.

 CICCIU         -I voti mi l'ha rubatu tu.

TURI              -(A Tanu) Videmu si t'arrisichi a livarimi l'i eletturi

TANU             Nfatti tutti ssi eletturi ca hai?

SCENA IX

(Entra Carmela che porta sotto l'ascella un enor­me ritratto involto nella carta)

TURI              -(Tirandolo) Cumpari Carmelu, non siti cu mia?

TANU             -(Tirandolo) Massaru Carmelu è cu mia.

NEDDU         -(Tirandolo) Pazzu siti; è miu! (Intanto di dietro il tavolo si alzano i componenti al seggio).

CARMELU    -Auh! Alleggiu, ca mi stati scan­nannu; mi stati parennu i quattru parti do munnu ca si volunu spartiti l'Italia. Iu votu cu cui mi pari e piaci. (Strizza l'occhio a tut­ti quattro e sottovoce dice a ognuno: Cu vui sugnu).

RONCIGL.    -Buon uomo cosa volete?

CARMELU    -(Deponendo il ritratto e il catra­matore) Voscenza mi benedica ; comu va a saluti? A signura è bona macari ... E i picciriddi chi diciunu? Chi è? Mi pari mpocu nzalanutu. Ma di quannu vinni l'autra vota mi pari cchiù biddazzu. Si vidi che i cucuzzi e i favi ci aggiuvaru.

RONCIGL.    -Beh! Sbrigatevi, cosa volete?

CARMELU    -Nenti, signuri, chi ha vuliri? Vole­va mpizzuddu di terra e s'arrivorda ppoi comu fìniu l'autra vota?

RONCIGL.    -(Fa finta di non conoscerlo) Insomma cosa siete venuto a fare qui?

CARMELU                -Chi è? Non mi canusci cchiù?

RONCIGLI.               -No! Non vi conosco.

CARMElfU    - (Fregandosi le mani) Ca iu ci arrinfriscassi a mimoria.

RONCIGL.    -Ripeto perchè siete venuto?

CARMELTJ   - Varda ch'è bella ora! Prima mi mannunu a chiamare cu u biglietto e oravolumi sapiri chi vogghiu. Vinni, egregiu si­gnore, ppi vutari.

RONCIGL.    -Finalmente! Come vi chiama­te?

CARMELU    -Carmelu Cilestri, ntisu Trinnaschi ppi parti di me patri e Tuppulisciu ppi parti di me matri.

RONCIGL.    -Avete la tessera di riconosci­mento?

CARMELU    -No signori. Ci haiu chidda da pa­sta, ca macari ci a pozzu rialari, pirchì è inu­tili ; hai ca non mi dununu a pasta occa set­ti misi. Pirchì vossia ha sapiri ca c'è cura. minata na mangiughia, e na cumacca, ca si spartunu tutti i cosi ntra di iddi cumpari, e n'autrì...

RONCIGL.    -Beh! lasciate andare, avete qualche documento?

CARMELU    - Chi voli?

GUARDIA     - Aviti u ritratta?

CARMELU    - Ahi Chissu volumi? Atabasta ca ppoi m'u tornunu, abbasta ca non mi stampano no giurnali. (Va, svolge il ritratto e fa vedere la vecchia fotografìa vestito da soldato) Ca c'è u ritratto.

RONCIGL.    - Non basta questo.

CARMELU    -Comu non basta? E chi vuleva na statua?

CIRINU         -E cu u dici ca chistu siti vui?

CARMELU    -Comu cu dici? Hanu ragiuni ca ti diciunu : Occhi micciusi, smuchiti l'occhi. (Facendo vedere il ritratto agli altri) Si sugnu iu scurciatu! A frunti, l'occhi, u nasu, i baffi; tannu, vabbeni, eru cchù picciottu, ma l'arrisimigghiu arristau.

RONCIGL.    -Non basta lo stesso. C'è qualcuno che vi conosce?

CARMELU    A mia? Tutta a Sicilia. Tri semu i cchiù canosciuti : U Diotru di Catania, Santo dì Parma di San Giovanni la Punta, e iu Carmelu Trinnaschi.

RONCIGL.    (Ad Alfio e Cirino) Lo conoscete?
I DUE -No.

CARMELU    -(Posando il ritratto) Comu? Non mi canusciti? Ed iu nveci vi canusciu; e comu! vi canusciu! (A Ronciglione) Chissi, signuri, sunu du morti di fami, vagabundi e spataioli. S'hanu fattu i sordi iacennu u ntrallazzu, arrubbannu iadduzzi, iaddini, papiri e cunighia.

ALFIO            -Auh! Cumpari Carmelu, abbadati comu partati.

CARMELU    -U vidi ca mi canusci.

CIRINU         -Alluoti nveci di tri naschi vi ni fazzu quattro.

CARMELU    -U vidi ca mi canusci magari tu?

RONCIGL.    -Beh!Votate, Entrate là den­tro.

CARMELU    -E pirchì c'haiu fatto?

DEFFU           -Cumpari trasiti, ddocu è ca si vota,

CARMELU    -(Entra e dopo un poco esce fuori saltando) Fora tutti, ca semu morti (Tutti si alzano tremando) Fora tutti annunca ab­bui amu tutti a Londra.

RONCIGL.    -Che c'è?

CARMELU    -Ah! pirch'issu mi facistuu trasiri prima a mia; pi farimi abbulari prima.

RONCIGL.    -Cosa c'è?

CARMELU    -Na bumma tronica.

RONCIGL.    -Una bomba atomica? E chi c'è l'ha messo?

DEFFU           -Bedda matri no' sacciu.

RONCIGL.    -(Alla Guardia) Andate a vede­re.

GUARDIA     -E che sono dell'artiglieria io?

DEFFU           -(a Carmelu) Ma unn'è.

CARMELU    -(Additando) Dda! A viditi dda co­sa tunna supra u buffittuni?

DEFFU           Unni?

CARMELU    -Ma chi siti orvu? Chidda a forma di n'arangiu.

DEFFU           -Malìdittu vui! (Entra ed esce portando il calamaio di legno) U calamaru.

TUTTI             -Oh!    

DEFFU           -Vah! Trasiti, e non vi faciti canusciri!

CARMELU    -Ma cu u puteva cridiri ca i cala mara su a forma di bummi. (Entra e vi ri­mane un poco)

 RONCIGL.   -Ma che sta facendo? Non è uscito più!

 DEFFU          -Cumpari spicciativi. Nisciti.

CARMELU    -(Uscendo) Ma c'haiu a fari? Mi facistuu stari dda intra, ca stavu accupannu. C'haiu a fari ora?

RONCIGL.    -Avete votato?

CARMELU    -Ma c'avia a vutari? Dda intra non c'era nenti chi altari, ne vutti, né varrili. (Fa segno di voltare).

RONCIGL.    - Santa pazienza (Piglia una scheda) Vedete questo foglio?

CARMELU.   -Non sugnu orbu.

RONCIGL.    -Qui ci sono tutti i partiti e le relative liste; questi segni, vedete? Rappresen­tano i partiti.

CARMELU    -E a mia mi parevunu i pupi d'a smorfia, d'u iocu di lottu. Comu no?

RONCIGL.    -Questo cavallo rappresenta la Democrazia del Lavoro.

CARMELU    -Giusto, u cavaddu ppi cavallacci.

RONCIGL.    -Questa bilancia rappresenta...

CARMELT     -(Interrompendolo) I ntrallazzisti. U sacciu sentiri, ma vossia senti, ddocu ci su occa ducentu pupi, e chi sunu tutti i partiti?

RONCIGL.    -Non tutti.

CARMELU    -Sicuru, ca ancora n'ha chiuvutu. lassamu chioviri, e crisciunu comu i fungi. Vossia i lassassi iri.

RONCIGL.    -Sotto ogni segno ci sono i nomi dei candidati. Leggete e scegliete.

CARMELU    -Non n'haiu ucchiali. I liggissi vossia.

RONCIGL.    - Nomi della lista comunista: Gaetano Salemi.

CARMELU    - Cu è chissu?

DEPFU           -Tanu Strazzavettuli.

CARMELU    -Cui? Ddu latru?

RONCIGL.    -Domenico Coco.

 DEFFU          -Miciu Ficusicca.

CARMELU    -Ddu mortu di fami? Ca chissu ma cari i cantuneri s'ammucca. Nenti non ni parramu.

RONCIGL.    - Mi state facendo perdere un tempo prezioso. Che volete fare?

CARMELU    -Vossia senti, c'è u partitu di l'omini?

RONCIGL.    -In ogni lista ci sono nomi di uomini e di donne.

CARMELU    -E allura iù non votu ppi nuddu. Vossia mi cerca ddocu na lista unni non ci su fimmini.

RONCIGL.    -Non esiste.

CARMELU    -E allura iu non votu e non pau murta. (Turi – Tanu - Neddu e Cicciu si avanzano minaccosi con i coltelli dicendo: Cumpari chi mi pru mittistuu?

CARMELU    -Varda ch'è bella ora? Vuautri pic­chi vi mittistuu d'accordu cu i fìmmini? Chi vuliti c'arrisulta sinnica Filumena? Mai! sbagghiu c'è. (I quattro incalzano) Canaglia, traditore.

CARMELU    -Chi mi vuliti furzari ca a preputenza? U dissi e u fazzu: (Col randello) Mori Sanzoni cu tutti i sa Filicisdei. (Col randello rovescia tutto e tutti).

FINE