M. F. P.
Monsignor Pennisi
U VOTU
Farsa
_________________________
__________________________________
EDITRICE LIBRERIA VESCOVILE O. V. E.
OPERA VOCAZIONI ECCLESIASTICHE
RAGUSA
Qualche suggerimento
Questa farsa non fa della politica ma vuole divertirsi con la politica.
Siccome è quasi priva d'intreccio, tutta la riuscita (!) dipende dalle parole; cioè è necessario che fedelmente si riportino i dialoghi, in pretto catanese; se si vogliono adattare alle sfumature degli altri dialetti dell'isola nostra si cerchino le parole più caratteristiche.
Sopratutto si cerchi un buon massaro Carmelo perchè tutta la farsa è lui sia in questa, sia nelle altre: «A PRUMISA» - «U'NTRALLAZZU»- «il compagno carmelu» - «il tesoro della filiciuzza».
E con ciò buon divertimento.
PERSONAGGI
Massaru Carmelu Trinnaschi
Deffu Quadara -Impiegato al Municipio
Turi Braciola -Partito Socialista
Tanu Passuluni -Comunista
Cicciu Occhi Micciusi -Qualunquista
Neddu Panzazza -Repubblicano
Avvocato Ronciglione -Presidente al Seggio
Arfiu Scorciasacchi -Ufficiale al Seggio
Cicciu Canibraccu - Ufficiale al Seggio
Mastru Silvestru - Portalettere e Guardia
Don Petru -Guardia
ATTO UNICO
(La sala del seggio. Una stanza con qualche oleografia patriottica. In fondo porta di entrata, a sinistra porta della cabina elettorale, un tavolo per il seggio, sul tavolo l'urna dei voti).
SCENA I
(E' ancora scuro; quasi nelle ore antilucane. Si sente bussare ripetutamente con un crescendo. Si sente la voce di Massaru Carmelo: «Cumpari Deffa, cumpari Deffu...» Esce da sinistra Deffu in toletta accennata, scalzo, col berretto da notte e una candela accesa).
DEFFU -Misericordia chi fu?... Chi sucessi? A 'mprivisa ca m'arrubbaru a mula? Matruzza staiu trimannu tuttu paru, accaluoti morsi me soggira? (Macari Diu!) Ah! ora ca ci pensu, mi cughéru a pusedda!... Mmumentu, mmumentu! Ma cu u sapi si è occa bricanti, ca di sti tempi vanu fisciannu comu i muschi. (Dietro la porta) Cu è?
CARMELU - (Contraffacendo la voce) Cu è? Non faciti u babbu pi non pavari u daziu...
DEFFU -Matruzza, me cumpari Carmelu.... sa chi successi! (Apre la porta ed entra Carmelo cu 'ncarramaturi a manu).
SCENA II
DEFFU -Chi fu, cumpari, chi successi?
CARMELU -Nenti, c'avia succediri, chi vidistru?
DEFFU -Comu nenti!?.
CARMELU -Ca nenti.
DEFFU -Mai! Non m'a cuntati giusta!
CARMELU -Pirchì, cc'atu 'ntisu?
DEFFU -Nenti.
CARMELU -E allura?
DEFFU Chi ura su?
CARMELU -I quattru di matina. U patri nostru.
DEFFU -Nsumma, cumpari, si pò sapiri pirchì scattiastuu cu sti setti matinati?.
CARMELU -Nenti, vinni ppi vutari ; non si vota cca?
DEFFU -Maliditta a naca ca v'annacau! Comu? Accussi bestia siti? Mi facistuu satari l'arma.
CARMELU -E pirchì?
DEFFU -Ancora pi vutari, ci nni voli tempu. S'ccumincia versu l'unnici e vui mi viniti e' quattru di matina.
CARMELU -Vinni a matinata pirchì accaluoti attaccunu tirilli, chiacchiri, storii : «Vinistuu tardu» «Cu vostra comudu» «Aspittaumu a vui)) E poi mi pigghiunu a murta di occa centu mila liri.
DEFFU -A murta?
CARMELU -Non sapiti? Ca ora spirimintaru st'autra ppi fari picciuli. U patri guvernu non sapi cchiù c'ha mungiri... E poi vinni a matinata ppi non m'incuntrari cu me mogghi... Dda bedda sciorta di vostra cummari Filumena. M'arricchistuu qunnu m'a purtastuu pi mmatrimoniu. V'avissuu rumputu i jammi a citru, ca meghiu era.
DEFFU -Chi fu, n'a scerra?
CARMELU -N'a scerra? Nfracelu! Intra, sani arristaru, 'na seggia, mpiattu e u buttighiuni.
DEFPU - Cu si capisci!
CARMELU - U buttigghiuni chi c'entra? Chiddu metti a paci.
DEFFU -Ma
pirchì, chi fu?
CARMELU Chi fu? N'o sapiti ca voli essiri a sinnica?
CARMELU -A sinnica, a sinnica... Sta strascinatala... sta ngrasciata, curtigghiara sparrittera, pizzutazza, e scuncicalora.
DEFFU -Chi mi stati dicennu!?
CARMELU -Orvu di l'occhi. E u bellu è, ca a portunu tanti autri fimmini chiù strascinati d'idda: Aita Pizzunterra, a za' Ciccia Puliciniuru, a gna Ntonia a Sciabicota, Tina a Carcarazza, e Nedda Vardancelu... Basta tutti chiddi d'u curtighiu, tutti ci dununu u votu. Ora, caru compari Deffu, si non n'addifinnemu, semu persi. Assira quannu successi a scerra, curreru tutti chissi c'a portunu, ppi difìnnilla ; e ìu mi truvai a cummattiri cu occa centu fimmini, ca pareva Urlantu alla disfatta di Macallè.
DEFFU - M'u fuuru!
CARMELU -Chi vi fuurati? Paventu! Si purtaru i cirivedda! Si soli diri: na femmina, na papira e ntampurinu fanu na festa... fuurativi centu fimmini! Cavia a essiri «a fera o luni?» Nenti, schifiu!
DEFFU - Ma vui vi mittiti cu i fimmini!?
CARMELU -Nenti cumpari, ora ca ci isaru stu capizzu ca ponu vutari, semu arruvinati. Dici ca ora cumannunu iddi.
DEFFU -A ora sti chiacchiri!
CARMELU -Dici ca ora n'hanu a mentiri i sintimenti a postu.
DEFFU -Aora!
CARMELU -Dici ca ora tutti l'omini n'hamu arriduciri tutti scausi e ncammisa.
DEFFU -E vui ca ci criditi!
CARMELU -Bih! E chi vi pari ca scherzunu!? N'e canusciti. Dici ca ccu u zocchulu n'hanu aggiustari u immu! Basta cumpari, iu vinili ppi dirvi c'amu a fari u partitu di l'omini contru e fimmini, annunca hi supraniunu e ni mentunu a faretta.
DEFFU -E cchi c'è cchiu u tempu?
CARMELU - Pirchì
DEFFU - Ca ppi fari mpartitu ci voli ppi lo menu n'gnornu.
CARMELU -U viditi?! E poi mi diciti ca vinili prestu.
DEFFU - E poi.... pirdissimu.
CARMELU -E pirchì?
DEFFU - Pirchì n'o paisi semu 'na parti omini e du parti fimmini.
CARMELU -Ca certu! A mala erba crisci prestu. U sapiti chi vi dicu ni mintemu na para di omini cu' bellu marruggiu, e a prima fimmina cu' bellu marruggiu, e a prima fimchissu mi purtai stu ramazzu
DEFFU -Chi diciti Vi portunu carzaratu: c'è a liggi.
CARMELU -Allura chi è? Magari u guvernu ci abbagna u pani. Si ittau magari cu iddi pirchì sunu cchiù assai e fanu cchiù vuci?!?! (Si sente bussare)
DEFFU -Cu è?
PORTALETT -Postaaaa... (Deffu apre)
SCENA III
PORTALETTERE -Ha littra pi cumpari Carmelu Cilestri.
CARMELU -Iù sugnu chissu! Na littra? Iù chi n'haiu ricivutu mai littri na ma vita? Dati cca.
PORTAL. - Deci liri.!
CARMELU - E pirchì?
PORTAL. -Ca è tassata, non ci misuru u francubullu!
CARMELU -N'a vogghiu!
DEFFU -E si ci su sordi? Stanu arrivannu mpapuri di littri d'America, cu mighiara e mighiara di liri.
CARMELU -Dati cca. Cca ci su deci liri. V'avissuru a fari tossicu. (A Deffu) Cumpari Deffu liggitammilla, ca iù... mi scurdai l'ucchiali.
DEFFU -... E iù macari.
CARMELU -(Al portalettere) Liggitammilla vui, ppi favuri.
PORTAL -(Il portalettere l'apre).
CARMELU -Cu è ca mi scrivi?
PORTAL -E' anonima.
CARMELU -Anorma?
PORTAL -Sì, senza firma.
CARMELU -Misericordia! I brianti! Sa cchi volunu? Liggiti!
PORTAL -Al Signor Carmelu Cilestri, ntisu Trinnaschi. Caru amicu, e magari cumpari di san Giuvanni; vi avvertu di la seguenti. Avessi statu più meglio che v'avessero appenduto in qualche piede di arvolo, invece di fare come a Giuda che avete tradito i compagni, e vi avete spartuto da lui medesimi. E sparte ora votate con il partito dei Cavallacci, ed avete una faccia di intaglio. Se per il vostro diavolo vi arrisicati a votare, correte una mala planeta, perchè siamo arrisoluti di gettarvi una bomba tonica e farvi saltare tre chilometri cubi nell'aria. Con la quale vi saluto; e sonu vostro compare, che non si voli fare conoscere.
CARMEIJU -Chi è ca iettunu?
DEFFU -Na bumma comica.
PORTAL -A po' vui! Si dici bumma tronica; m'u spiagau mprifìssuri. Mi dissi ca sunu trona elettrichi, ca si chiamunu elettroni!
CARMELU -E chi fa sta bumma... comu malanova si dici ddocu!
PORTAL U nomu stissu u dici: tronica... E' peggi di ntronu, ma senza sgrusciu.
CARMELU -Aora?! E comu è cumminata?
PORTAL. - Maliditta a ngnuranza! Chi non ni liggiti giurnali?
CARMELU -E bonu, vah!
PORTAL -Consisti, ca n'America spirimintaru certi mecanisimi c'arricoghiunu i trona.
CARMELU -Già! Ca erunu fumeri!
PORTAL. -Siti na bestia. Com'è c'arricoghiunu macari a littricità, e a mentunu na certi buatti? Arricogghiunu, putacasu, u cauru e u friddu e u sarvunu intra i buttigghi,
CARMELU Sicuru! Pp'a stati!
DEFFU -Veru è, cumpari, l'aiu vistu iù n'o marchisi, avi certi buttigghi elettrichi ca si sarva l'acqua fridda, e resta fridda di n'annu e n'autru. (I termos)
CARMELU - Chi c'è cca!?
PORTAL. -Perciò quannu hanu arricugghiutu quinnici, vinti trona, i ncarcunu una intra n'autru e i sarvunu intra na bumma. Qannu volunu, a piaciri so, iettunu sta bumma e tutti ddi trona s'alliburunu tutti nta na vota.
CARMELU - Dilinquenti»
PORTAL -Ddocu cchi succedi? Ddi trona, unu pigghia di ccà, unu di ddà e succedi u finimunnu.
CARMELU - Ppi forza! E chi fanu dannu?
PORTAL -Dannu? C'è u campanaru di Trica. stagni? Ci iettunu na bumma di chissà e u campanaru non c'è cchiù. Cercunu, furriunu nenti, mancu il sciaoro. Dopu na para di ionia nesciunu i giurnali e diciunu ca nta na chiazza di Londra c'è ncampanaru ca non si sap di cu è.
CARMELU -Paventu!
PORTAL -E u bellu non è chissu. Sta bumma non fa sgrusciu: a muta a muta s'impuni ncampanaru e s'u porta.
DEPFU -Scusati, Mastru Silvestru ; si su, trona u sgrusciu l'hanu a fari ; si erunu lampi, e va beni, ma trona!...
PORTAL -Cumpari Deffu, la gnuranza è na brutta feialattia. N'atu mangiatu caciu?
DEFFU -Sì!
PORTAL -Ci nn'è cchiù burru?
DEFFU ' No!
CARMELU -Chissu è veru; l'autra vota m'accattai anticchia di tumazzu ni don Michele e pareva quacinazzu.
PORTAL. - Fanu i cosaduci ccu l'ova ; ci n'è cchiù ovu?
DEFFU -No!
PORTAL. - Ci n'è cchiù zuccuru?
DEFFU -No!
PORTAL. -U viditi?! Ora spirimintaru ca si fa u cafè senza cafè, l'ova senza ova, a pasta di mennula senza mennula; e accussì fanu i trona senza sgrusciu. Si sucunu u sgrusciu, e lassunu u tronu.
CARMELU Chissà è na vera nfamietà, na vigliaccheria. Unu, voddiri, mancu si può addifenniri! Pirchì, si facissi sgrusciu, unu, comu senti ddu sgrusciu, scappa. Accussì, voddiri, ca iu, puta casu, mi curcu beddu sodu, e u nnumani mi trovu cu tuttu u lettu nta na chiazza di Londra! E fra di l'autru mancu affruntu. E Nglisi ci può pariri ca unu è lesu, e ntanto non sanu ca fu pigghiatu cu a bumma. Ma iu ora, mentri ca mi fichu ssa' minazza, siddu vidu c'appuntiddunu occa cosa n'a me casa, cuminciu a sparari fucilati ca i pircantu!
PORTAL. -E chi vi pari ca hanu a puntiddari na utti? Sta bumma mancu si vidi, è grossa quantu n'arangiu calabrisi, e nfìlunu na occhi purtusu di muru e basta!
CARMELU -Chissà, mastru Silvestru, è grossa : trenta, quaranta trona intra n'arangiu.
PORTAL. -E pirchì? 'Nta na scarda d'astratto non c'è na cruvecchia di pumadoru? Chi vi pari cha ci mentunu dda intra i trona accussì, comu sunu, virdi? Dda c'è astrattu di trona; sunu, vah, trona pirculati, arrisiduti, e quaghiati. (Salutando) Signori miei, le mie esequie, ca ancora ha spartiri tutti i littri (Esce).
DEFFU e CARMELU (Salutano) -Salutamu!
CARMELU -(Costernatissimo) Perciò ora ncristianu s'ha spagnari magari di pattualli, ca nveci d'aranci sunu astrattu di trona.
DEFFU -Sapiti chi vi dicu? Non vutati ppi nuddu, pi quantu stimati a saluti!
CARMELU -E i centu mila liri chi pavati vui? C'è a murta; nò sapiti assentiri? E poi fra l'autru vinciunu i fimmini ed è meghiu ca n'abbuattamu. Iu pi darici na risposta a vostra cummaruzza fussi pavaturi di qualunqui cosa.
DEFFU -E si vi iettunu 'na bumma?
CARMELU -A mia? Siddu mi fanu siddiari, ca mi fanu siddiari; scinnu in Catania e mi accattu ncufinu di sti bummi, anzi iu m'i fazzu priparari di Arfìu Balsamu di chiddi addusati e fazzu abbulari mpaisi sanu ; unni finisci finisci, mori Sanzuni cu tutti i Filicisdei. Ah si? A Londra mi fanu abbulari? E allura a Londra ci abbuiarmi tutti pari, magari i scupastrati.
DEFFU -Cu mprimissu, quanto m'abbressu. (Esce).
SCENA IV
(Entrano Turi -Tanu -Cicciu e Neddu)
TURI -(A Tanu) Povira bestia!
TANU -(A Turi) Poviru armali!
CICCIU -(A Neddu) Sodu, cretinu!
NEDDU - (A Cicciu) Zittiti, mbecillì!
CARMELU -Signuri mei, non vi faciti tanti cumplimenti!
TURI -Sta bestia ccà, dici ca u megghiu partitu è u cumunismu.
TANU -St'armali dici ca vinciunu i socialista.
CICCIU -Stu critinu voli a repubblica.
NEDDU -St'imbecille è qualunquista,
CARMELU - Mancu mali ca i taliani semu, tutti d'accordu! U piaciri qual'è? Chiddu ca semu tanti testi e tanti mazzi.
TURI -(Avvicinandosi) Sintiti...
CARMELU -Mmumentu, senza ncugnari?... Ch'aviti qualchi aranciu n'a sacchetta? Cominciamudi ddocu.
TUTTI -No ca quali! Pirchì?
CARMELU -Nenti, mi volevu passari a vucca (a Turi) Perciò chi vulevi?
TURI -Videmu si non aiu ragiuni iu. Non è megghiu ca nveci di essiri 'na pocu ricchi e na pocu poviri, addivintassumu tutti ricchi?
CARMELU -Certu. Si soli diri: Semu ricchi e nuddu lu sapi.
TURI - Non fussi megghiu ca nveci di essiri 'na pocu ngigneri e. na pocu scupastrati addivintassumu tutti ngigneri?
CARMELU -Sicuru, comu i mbriachi n'a calata di sapunara. ddoppu a festa di san Arfiu.
TURI -Non fussi megghiu, ca nveci di essiri 'na pocu medici e 'na pocu lustrascarpi, addivintassumu tutti medici?.
CARMELU -Asattu! E accussi allargarmi tutti i campusanta.
TURI -Chifisu voli u socialismu’
CARMELU -Ca allargamu i campusanti?
TURI -No! Ca addivintamu tutti i stissi.
CARMELU -Ah! E si per esempio c'è unu rittu e unu immirutu, unu siccu e unu grossu, unu scienfciatu come a Dante Alighieri, e unu bestia come a mia e come a vui, comu si fa ppi farli uguali?
TURI -Chi ci trasi?
CARMELU -Chi ci nesci?
TANU - A Turi) U viditi!? (A Carmelu) Sintiti. Chi vi pari giustu ca unu avi i dinari e si può accattari i cosi e unu ca non n'avi non si può accattari.
CARMELU -E allura chi è giustu ca cu non n'avi s'i accatta, e cu nn'avi non si ni accatta?
TANU -No! Dinari non n'aviri nuddu. Travagghiunu tutti, iettunu sangu tutti, e poi ni dununu a tessira. U pani? C’a tessira! A carni? C’a tessira! U vinu? C’a tessira! Iscarpi? C’a tessira!
CARMELU -A sciatari? C’a tessira! A sputari? C’a tessira! A ghiri? C’a tessira! A fari? C’a tessira!
NEDDU -Precisamente! Precisamente chissu voli u comunismu.
CARMELU -E nuddu ci l'ha sciaccatu a testa?
TANU -A cui?
CARMELU -A stu cristianu.
TANU -Ca quali cristianu,..
CARMELU -E allura a stu turcu mancu?
NEDDU -Nenti! Si non veni a repubblica non si aggiusta nenti.
CARMELU -E tannu s'aggiustami attunnu.
NEDDU -Chi vi pari giustu ca u re l'ha fari sempri unu.
CARMELU Certu! Na simana all'unu.
NEDDU Chi vi pari giustu ca u re fa na pocu di bestialità, e non u pò luvari nuddu? Nvèci ci voli nprisidenti!
CARMELU -E u presidenti non ni fa bestialità?
NEDDU -U cangiuamu cu n'autru.
CARMELU -E su st'autru è na bestia?
NEDDU -Ni facemu n'autru.
CARMELU -E su st'autru è cchiù bestia di l'autri dui?
NEDDU -Cangiamu ancora!
CARMELU -E non fussi megghiu ca ci'u dicemu a Don Araziu u Carcararu e ni nni facemu nfurnari ncintinaru tutti nta na vota, e accussì ni luvamu u pinseru pi n'annu!
CICCIU -Vi l'aiu dittu iu: ci voli l'Omu qualunque.
CARMELU -Semu daccordu basta ca non sunu fimmini. U viditi? Vui a dicistu na cosa bona, senza lampi e senza trona; pirchi, egregi amici, cu è è, abbasta ca non ni facemu superari de' fimmini.
TURI -E allura pi cu vutati?
CARMELU -Ancora mi l'ha pinsari.
TANU -C'è paura ca siti cristianu?
CARMELU -Annunca chi sugnu porcu?
NEDDU -Dicemu, c'è paura ca vutati pi' cristianiCICCIU?
CARMELU -E allura caia vutari p'i saracini?
CICCIU -Sintemu a diri, cu' partitu de parrini?
CARMELU -E non sunu omini comu all'autri?
TURI - Basta, m'aiti pirsuasu. Amuninni. (Escono).
SCENA V
(Carmelu e cumpari Deffu)
DEFFU -(Entra vestito di gran tenuta) Chi c'è?
CARMELU -Putemu mentiri manu?
DEFFU -Di chi?
CARMELU -Ca di vutari.
DEFFU -Accussì?! Ancora ha veniri a cummissioni ; e chi vi pari ca è scherzu? E poi l'aviti a tessira?
CARMELU -Chidda d'o pani?
DEFFU Chidda c’u ritrattu.
CARMELU -E
chi è? Macari u ritrattu ci voli?
DEFFU Ca sicuru!
CARMELU -E chi n'hanu a fari? Chi m'hanu a stampali, accaluoti, no giurnali?
DEFFU -E chi sacciu? -E' ppi ligi.
CARMELU -Vih! malanova! Macari st'autra ci vuleva.
DEFFU -Faciti prestu : o pigghiati stu ritrattu. Iu mi dugnu versu (Va nell'altra stanza) (Carmelo fa per uscire e si incontra con Cicciu),
CICCIU -(con segretezza) cumpari Carmelu, si vutati p'u qualunquismu...
CARMELU -E senza diri mali paroli.!
CICCIU -Quali mali paroli!
CARMELU -E chi vi pari ca sugnu babbu?
CICCIU -Si vutati ppi l'omu qualunqui, ccà ci sunu centu liri.
CARMELU -Nenti, non sugnu persuasu.
CICCIU Cinquecentu?
CARMELU -Nenti.
CICCIU - Milli?
CARMELU -Ora sugnu persuasu.
CICCIU -Ccà ci su milli liri, c'è paura ca mi traditi?
CARMELU -Chi c'entra! Quannu unu navi n'idea, mori ma non cangia.
CICCIU -M'arraccumannu.
CARMELU - Ci putiti cuntari... fino a mille. (Fa per uscire e incontra Turi)
TURI -Unni sini iu ddu tiraciatu?
CARMELU -Cui?
TURI - Cicciu Occhi micciusi.
CARMELU -Ddu iucirtunazzu di l'omu qualunqui?
TURI -Precisamente!
CARMELU -Cu l'ha vistu?
TURI -Mpari, senza offisa, a vuliti occa pezzu di terra?
CARMELU -Comu a chidda di l'autra vota?
TURI -No, sta vota ppi daveru.
CARMELp -Grazie, cumpari, non ni mangiu.
TURI -E allura?
CARMELU -(Fa segno con le dita di spiccioli).
TURI -Cinquecento?
CARMELU -Chi diciti?
TURI - Milli?
CARMELU -(Fingendosi sordo) Ah?
TURI -Du mila.?
CARMELU -Sugnu soggialista.
TURI -Auh! Accaluoti...
CARMELU -E chi vi pari ca sugnu mpuddicinedda qualunque?
TURI -Non ci pensu cchiù. (esce).
CARMELU - Na ota sula parru. (Sta per uscire ed incontra Tanu).
TANU -L'ha vistu ddu mala carni di Turi Braciola?
CARMELU -Cui, ddu mortu i fami soggialista?
TANU -Precisamente.
CARMELU -Antura; cu vui.
TANU -Ncunfidenza, siti libiru?
CARMELU -No, maritatu sugnu, ppi disgrazia.
TANU -Vaia, iemu o nostru. C'è di uscari milli liri.
CARMELU -Ppi cu mi pigghiati, ppi mmortu di fami comu a vui?
TANU -Du chila di sasizza.
CARMELU -Videmu, assecunnu comu ma penzu.!
TANU -... e buttigghiuni di muscatu.
CARMELU -Aora?
TANU -Ma u votu.
CARMELU -Prima u buttigghiuni.
TANU -S'intenni, vu mannu a casa.
CARMELU -No, no! pirchì si u vivi Filumena ; u purtati ccà, ni me cumpari Deffu.
TANU -Accaluoti... (Esce)
CARMELU -Menza parola. (Esce anche lui).
SCENA VI
(Entrano i componenti il seggio: Ronciglione, Alfio, Cirino e Don Pietro la, guardia).
RONCIGLI. -(Entrando) In questo paese, sono tutti gente pacifica, non è vero?
GUARDIA -Pacifica? Questa, signori, sono genti mala conosciuta, vigilia ammorciata, che parono quelli che non ci corpano e poi inveci sono gente sciarrina, sconcicaloria e rivogliosa.
RONCIGL. -Rigogliosa? Gente ricca, volete dire?
GUARDIA -Mi persuado che vossia non è di queste parti. Rivogliosa vuol dire, vah, che confenti uno li scongica «vogliono, vogliono» (fa il gesto del bollore).
RONCIGL. -(Che non ha capito) Ah!
ALFIO - Riugghiusa, signori, significa, mpocu cu a nasca additta.
RONCIGL. -(Più smarrito) Cioè?
CIRINO - Prisintusa, vah, mafiusa!
RONCIGL. -Ah! maffiosi; sono maffìosi?
GUARDIA -Mizzica!
Non hanno rispetto con nessuno. Mi si
foora che antora quattro caru si ragazzi morvosi mi volevano impiccicare la
calla alla carina di dietro ; io però me ne addonai e ci dissi : Chi è che
ncogna con una sola iffola l'impico.
RONCIGL. -Iffola,
cos'è?
GUARDIA -Iffola, signore, è una timpolata che si da a forma di meusa o di cinquanta cinque.
ALFIO -'Na scoppola, nsomma 'na siccia.
RONCIGL. -Ma
che lingua parlate? Insomma, dico, si temono torbidi, violenze?
GUARDIA -Sissignore
c'è un poco di trobbolo a causanza che si sono accapigliati qualche cinquanta
partiti che si vogliono mangiari i
fìchita tra di lui medesimi, e mi dice la testa che finisce a tozzola, anzi mi
è arrivata una friscanzana, il quale a vossia ci vogliono fare qualche mala
creanza.
RONCIGL. -Che
cosa vogliono fare?
GUARDIA -Una
mala parte, ecco.
RONCIGL. -Ma
non ci sono forze sufficienti, non ci sono carabinieri, metropolitani?
GUARDIA -Vossia non si deve spagnare, perchè se si addonano che a lei ci trema il pellizzone fanno più peggio, trovano l'acqua, e ci armano la vera farsa. Vossia non si spagna, ci basto io. Con una semplici taliata li pircanto come il prestigiatore Ranvalli, e non si annacano manco la coda di dietro.
RONCIGL. (Resta intontito)
ALFIO -Non si spaventassi, ca ci semu n'uatri, c'avemu certi cuteddi di sta fatta, ca i trapassarmi comu i matarazza.
CIRINO -Vossia stassi tranquillu, ca iu haiu n'a sacchetta na bumma a manu di menzu chilu.
RONCIGL. (Costernato) Dove sono capitato? Pazienza! Speriamo che finisca bene. (Vanno a sedere al seggio.)
SCENA VII
(Entra indietreggiando Turi con un coltellaccio mentre è impegnato in un duello rusticano con Tano che entra dopo).
TURI -(A Tano) Tirati carogna.
TANU -(A Turi) Ncugna vilunazzu.
TURI -Ti scannu comu nciareddu.
TANU -Ti sventru come nghiadduzzu.
RONCIGL. - Misericordia!
ALFIO - Mizzica.
CIRINO - Auh! ( Tutti e tre si nascondono dietro il tavolo e appariscono solo le teste).
GUARIA - (Fa un salto indietro e da lontano impone): Sparitevi, scocchiatevi!
TURI - Du to sangu mi ni fazzu sangeli.
TANU - Da to carni mi ni fazzu sasizza.
TURI -Ti mangiu i cannarmi.
TANU -T'arrussicu u ficutu.
SCENA VIII
(Entra di corsa Cicciu che va a nascondersi dietro il Guardia; poi con una pistola entra Nieddu, che l'insegue)
NEDDU -Pigghiatulu, pigghiatulu.
GUARDIA -(A Cicciu) Leviti d'arreri e chi ti pari ca sugnu muru?
DEFFU -(Urla) Sparu, sparu ; finitila ca sparii! (A Neddu da lontano) Ma si pò sapiri chi fu?
NEDDU -Stu mala carni, m'arroba i voti.
CICCIU -I voti mi l'ha rubatu tu.
TURI -(A Tanu) Videmu si t'arrisichi a livarimi l'i eletturi
TANU Nfatti tutti ssi eletturi ca hai?
SCENA IX
(Entra Carmela che porta sotto l'ascella un enorme ritratto involto nella carta)
TURI -(Tirandolo) Cumpari Carmelu, non siti cu mia?
TANU -(Tirandolo) Massaru Carmelu è cu mia.
NEDDU -(Tirandolo) Pazzu siti; è miu! (Intanto di dietro il tavolo si alzano i componenti al seggio).
CARMELU -Auh! Alleggiu, ca mi stati scannannu; mi stati parennu i quattru parti do munnu ca si volunu spartiti l'Italia. Iu votu cu cui mi pari e piaci. (Strizza l'occhio a tutti quattro e sottovoce dice a ognuno: Cu vui sugnu).
RONCIGL. -Buon uomo cosa volete?
CARMELU -(Deponendo il ritratto e il catramatore) Voscenza mi benedica ; comu va a saluti? A signura è bona macari ... E i picciriddi chi diciunu? Chi è? Mi pari mpocu nzalanutu. Ma di quannu vinni l'autra vota mi pari cchiù biddazzu. Si vidi che i cucuzzi e i favi ci aggiuvaru.
RONCIGL. -Beh! Sbrigatevi, cosa volete?
CARMELU -Nenti, signuri, chi ha vuliri? Voleva mpizzuddu di terra e s'arrivorda ppoi comu fìniu l'autra vota?
RONCIGL. -(Fa finta di non conoscerlo) Insomma cosa siete venuto a fare qui?
CARMELU -Chi è? Non mi canusci cchiù?
RONCIGLI. -No! Non vi conosco.
CARMElfU - (Fregandosi le mani) Ca iu ci arrinfriscassi a mimoria.
RONCIGL. -Ripeto perchè siete venuto?
CARMELTJ - Varda ch'è bella ora! Prima mi mannunu a chiamare cu u biglietto e oravolumi sapiri chi vogghiu. Vinni, egregiu signore, ppi vutari.
RONCIGL. -Finalmente! Come vi chiamate?
CARMELU -Carmelu Cilestri, ntisu Trinnaschi ppi parti di me patri e Tuppulisciu ppi parti di me matri.
RONCIGL. -Avete la tessera di riconoscimento?
CARMELU -No signori. Ci haiu chidda da pasta, ca macari ci a pozzu rialari, pirchì è inutili ; hai ca non mi dununu a pasta occa setti misi. Pirchì vossia ha sapiri ca c'è cura. minata na mangiughia, e na cumacca, ca si spartunu tutti i cosi ntra di iddi cumpari, e n'autrì...
RONCIGL. -Beh! lasciate andare, avete qualche documento?
CARMELU - Chi voli?
GUARDIA - Aviti u ritratta?
CARMELU - Ahi Chissu volumi? Atabasta ca ppoi m'u tornunu, abbasta ca non mi stampano no giurnali. (Va, svolge il ritratto e fa vedere la vecchia fotografìa vestito da soldato) Ca c'è u ritratto.
RONCIGL. - Non basta questo.
CARMELU -Comu non basta? E chi vuleva na statua?
CIRINU -E cu u dici ca chistu siti vui?
CARMELU -Comu cu dici? Hanu ragiuni ca ti diciunu : Occhi micciusi, smuchiti l'occhi. (Facendo vedere il ritratto agli altri) Si sugnu iu scurciatu! A frunti, l'occhi, u nasu, i baffi; tannu, vabbeni, eru cchù picciottu, ma l'arrisimigghiu arristau.
RONCIGL. -Non basta lo stesso. C'è qualcuno che vi conosce?
CARMELU A mia? Tutta a Sicilia. Tri semu i cchiù canosciuti : U Diotru di Catania, Santo dì Parma di San Giovanni la Punta, e iu Carmelu Trinnaschi.
RONCIGL.
(Ad Alfio e Cirino) Lo conoscete?
I DUE -No.
CARMELU -(Posando il ritratto) Comu? Non mi canusciti? Ed iu nveci vi canusciu; e comu! vi canusciu! (A Ronciglione) Chissi, signuri, sunu du morti di fami, vagabundi e spataioli. S'hanu fattu i sordi iacennu u ntrallazzu, arrubbannu iadduzzi, iaddini, papiri e cunighia.
ALFIO -Auh! Cumpari Carmelu, abbadati comu partati.
CARMELU -U vidi ca mi canusci.
CIRINU -Alluoti nveci di tri naschi vi ni fazzu quattro.
CARMELU -U vidi ca mi canusci magari tu?
RONCIGL. -Beh!Votate, Entrate là dentro.
CARMELU -E pirchì c'haiu fatto?
DEFFU -Cumpari trasiti, ddocu è ca si vota,
CARMELU -(Entra e dopo un poco esce fuori saltando) Fora tutti, ca semu morti (Tutti si alzano tremando) Fora tutti annunca abbui amu tutti a Londra.
RONCIGL. -Che c'è?
CARMELU -Ah! pirch'issu mi facistuu trasiri prima a mia; pi farimi abbulari prima.
RONCIGL. -Cosa c'è?
CARMELU -Na bumma tronica.
RONCIGL. -Una bomba atomica? E chi c'è l'ha messo?
DEFFU -Bedda matri no' sacciu.
RONCIGL. -(Alla Guardia) Andate a vedere.
GUARDIA -E che sono dell'artiglieria io?
DEFFU -(a Carmelu) Ma unn'è.
CARMELU -(Additando) Dda! A viditi dda cosa tunna supra u buffittuni?
DEFFU Unni?
CARMELU -Ma chi siti orvu? Chidda a forma di n'arangiu.
DEFFU -Malìdittu vui! (Entra ed esce portando il calamaio di legno) U calamaru.
TUTTI -Oh!
DEFFU -Vah! Trasiti, e non vi faciti canusciri!
CARMELU -Ma cu u puteva cridiri ca i cala mara su a forma di bummi. (Entra e vi rimane un poco)
RONCIGL. -Ma che sta facendo? Non è uscito più!
DEFFU -Cumpari spicciativi. Nisciti.
CARMELU -(Uscendo) Ma c'haiu a fari? Mi facistuu stari dda intra, ca stavu accupannu. C'haiu a fari ora?
RONCIGL. -Avete votato?
CARMELU -Ma c'avia a vutari? Dda intra non c'era nenti chi altari, ne vutti, né varrili. (Fa segno di voltare).
RONCIGL. - Santa pazienza (Piglia una scheda) Vedete questo foglio?
CARMELU. -Non sugnu orbu.
RONCIGL. -Qui ci sono tutti i partiti e le relative liste; questi segni, vedete? Rappresentano i partiti.
CARMELU -E a mia mi parevunu i pupi d'a smorfia, d'u iocu di lottu. Comu no?
RONCIGL. -Questo cavallo rappresenta la Democrazia del Lavoro.
CARMELU -Giusto, u cavaddu ppi cavallacci.
RONCIGL. -Questa bilancia rappresenta...
CARMELT -(Interrompendolo) I ntrallazzisti. U sacciu sentiri, ma vossia senti, ddocu ci su occa ducentu pupi, e chi sunu tutti i partiti?
RONCIGL. -Non tutti.
CARMELU -Sicuru, ca ancora n'ha chiuvutu. lassamu chioviri, e crisciunu comu i fungi. Vossia i lassassi iri.
RONCIGL. -Sotto ogni segno ci sono i nomi dei candidati. Leggete e scegliete.
CARMELU -Non n'haiu ucchiali. I liggissi vossia.
RONCIGL. - Nomi della lista comunista: Gaetano Salemi.
CARMELU - Cu è chissu?
DEPFU -Tanu Strazzavettuli.
CARMELU -Cui? Ddu latru?
RONCIGL. -Domenico Coco.
DEFFU -Miciu Ficusicca.
CARMELU -Ddu mortu di fami? Ca chissu ma cari i cantuneri s'ammucca. Nenti non ni parramu.
RONCIGL. - Mi state facendo perdere un tempo prezioso. Che volete fare?
CARMELU -Vossia senti, c'è u partitu di l'omini?
RONCIGL. -In ogni lista ci sono nomi di uomini e di donne.
CARMELU -E allura iù non votu ppi nuddu. Vossia mi cerca ddocu na lista unni non ci su fimmini.
RONCIGL. -Non esiste.
CARMELU -E allura iu non votu e non pau murta. (Turi – Tanu - Neddu e Cicciu si avanzano minaccosi con i coltelli dicendo: Cumpari chi mi pru mittistuu?
CARMELU -Varda ch'è bella ora? Vuautri picchi vi mittistuu d'accordu cu i fìmmini? Chi vuliti c'arrisulta sinnica Filumena? Mai! sbagghiu c'è. (I quattro incalzano) Canaglia, traditore.
CARMELU -Chi mi vuliti furzari ca a preputenza? U dissi e u fazzu: (Col randello) Mori Sanzoni cu tutti i sa Filicisdei. (Col randello rovescia tutto e tutti).
FINE