Ul piocc de comm

Stampa questo copione

“UL PIÖCC DE COMM”

“UL PIÖCC DE COMM”

di Alfredo Caprani

personaggi:

CIRO  LUCARIELLO

GESUINA MOLTENI  (sua moglie)

LUIGINO LOMBARDO (loro figlio)

KETTY (Caterina Giussani)

GIGLIOLA  (sua figlia)

ALCIDE MOLTENI (fratello di Gesuina)

Sala da pranzo di casa Lucariello; è l’ora di pranzo e, seduto a tavola, c’è Luigino mentre la madre termina d’apparecchiare facendo spola tra la sala e la cucina che sta sulla destra. Luigino è un giovanottone corpulento, indeciso e un po’ tontolone, non tanto per scarsità intellettiva ma a causa delle frustrazioni  comportamentali subite dalla forte personalità del padre che l’ha condizionato, da sempre, in ogni atteggiamento creandone uno strumento assolutamente dipendente, insicuro e sottomesso; la moglie è nella medesima situazione, dal giorno del suo matrimonio, si è “arresa” al carattere dell’intransigente spilorcio marito  trasformandosi in una passiva, dimessa e sciatta casalinga. Naturalmente la squallida condizione di vita è evidenziata dall’aspetto esteriore dei due.

LUIGINO       podi mangià un puu de pànn?

GESUINA      aspeta che tra un puu gh’è cota la pasta

LUIGINO       ma mì gh’ù fàmm

GESUINA      e alura mangian un tòcch

LUIGINO   (ne morde un pezzo dalla pagnotta)  ma l’è sècch cumè un tocch de legn!

GESUINA      l’è ancamò quèll che l’à purtaa ul to pà sabat passaa

LUIGINO       e incöö l’è merculedì

GESUINA      e ma sa che gh’èmm de mangian fina sabat che vegn

LUIGINO       ma quantu ta n’èèt cumpraa?

 

GESUINA      l’ù minga cumpraa! T’ù già dii che l’à purtaa a cà ul tò pà

1                                            

LUIGINO        alura l’è ancamò quel del sciur Besseghini. Ul pà, giò in butega l’à dii che ‘l gh’à i galìn e adèss tütt ga portan ul pan sècch; e sabat, ul sciuur Besseghini, che l’aveva urganizaa una cena cunt i amiis giuvedì sira e l’è saltada perché l’à ciapaa una colica renaal, a ‘l s’è truvaa lì ciinq chili de pan e i à purtaa giò

GESUINA      e invece di galìn adèss gh’èmm de mangiall numm

LUIGINO        mì ga meti su un puu de oli e saa, insci a ‘l sa amurbidìss

GESUINA      adèss ga mancava de inventàss ancaa la bala di galìn

LUIGINO       E pö a ‘l ga fa creed ai clieent che i  ööf che vendum “sono fresche di giornata delle nostre galline ruspanti”

GESUINA       e indua i a tegn i galìn? Süla terazza!

LUIGINO       ma no! A ‘l cünta sü che i a tegn nela nossa cassina de Camnaagh

GESUINA      (entrando con una marmitta) ecu, la pasta l’è cota e ul tò pà indua l’è?

LUIGINO       l’era giò in butega a raspà sü i avaanz e tridai per fa i pulpètt; ma l’à dii che ‘l rivava sübit

GESUINA       cià, intaant cumincium a mangià la pasta (serve). 

LUIGINO        metala nel piàtt del pà e nel tò perché mi la mangi nela marmita inscì ma resta tütt ul sugo

GESUINA       ma l’è tanta, n’ù faa sett eti

LUIGINO         preocupàss minga che ma la mangi tüta

Entra indossando un camice insanguinato da macellaio Ciro Lucariello, tipo prestante  e sanguigno; in mano tiene un pacchetto

CIRO             ecco! Mentre stavo chiudendo è arrivata la sciura Posca e m’à purtaa un puu de pàn

GESUINA     ancamò!?  Varda che de pànn ga n’èmm asséé per una setimana e se ta dispiaas minga, ogni taant vureria mangià anca un puu de pan fresch

CIRO             (togliendosi il camice e prendendo un panino dal sacchetto) Perché questo non è fresco? (annusando) senti che profumo…avrà solo un paio di giornate

2

GESUINA      (mostrando il pane in tavola)  e questchì, che ‘l gh’avrà una setimana?

CIRO               non c’è problema…cambiamolo con questo (pone il pane in tavola)

LUIGINO        cià, dàmm una michèta che cunt quèll lì (indicando il pane secco) a ris’cium de spacàss la dencera

CIRO              (sedendosi a tavola)    e quel pane vecchio puoi grattuggiarlo per impanare la carne…

GESUINA         …quand ta la portat a cà

CIRO                 …o potresti fare una bella torta di pane…lo metti in ammollo nel latte, ci metti un po’ di uvette, zucchero, uova e pö, nel forno. Una squisitezza economica!

GESUINA        a n’ù già mangiaa a quintaj de quela squisitezza che la ma vegn fö di öcc. Ma adèss, dimm cussè che t’è saltaa in meent de cüntà sü quela bala di galìn

CIRO              un dì,  per piazzach là un pulastar ala sciura Frigeri, ù dii che l’era del me puléé e, quel’oca paduvana, l’à cuminciaa a purtàmm ul pan sècch per i galìn…pö, l’à cuminciaa a zabetà e inscì s’è spargiuu la vuus e adèss tütt che rivan cunt ul pan

GESUINA      e adèss dicch de mucàla e che i galìn ta ié mazzaa tütt

CIRO          summ minga màtt! A parte ul fatto che ogni dì sa cambia ul gusto e ‘l savuur del pan perché tütt cumpran diverse qualità e da diversi negozi,  adèss, quèll che ma resta, ga ‘l duu al Pepìn “tenaja” de Sulzaagh che in cambi a ‘l ma dà i ööf de i so galìn…e quii lì, sì che ìnn bunn! Buna ‘sta pasta

LUIGINO     (alzando il viso dalla marmitta) Buonissima! Ga n’è ancamò?

GESUINA     ta vött sc’ciupà?! (a Ciro) N’à mangiaa mezz chilu dumà lüü

CIRO             mangiach adréé un puu de pàn

LUIGINO      n’ù già mangiaa do michètt

GESUINA     (a Ciro)  stasira  porta sü un puu de carne che fèmm i cutulètt impanaa

CIRO             magari cutelètt de vidèll

GESUINA     magari!                                                                                                   3

CIRO            de vitello!?  Ma ta ‘l seet quantu custan?

GESUINA     ma santo cielo, ta seet un macelar e mangium carne do voolt al mees

CIRO            perché la carne fa male!

GESUINA     la fa maal al purtaföj

CIRO             ti porterò delle belle fettine di fesa di tacchino; carne bianca, leggera, digeribile e, impanata, diventa sublime

GESUINA     mej che nagòtt!

CIRO            però prima fai un bel piatto di spaghetti

GESUINA     ancamò!

CIRO            quelli riempiono e saziano

LUIGINO     mì gh’ù fàmm ancamò. Gh’è un puu de furmacc?

CIRO            ma ‘stu chì l’è una discarica! C’ha sempre fame

GESUINA    l’è giuvin e ‘l gh’à bisögn de mangià

CIRO            anca mì seri giuvin e de mangià ga n’eri minga

GESUINA    (che era andata in cucina a prendere il formaggio) Ecu,  taleggio e gorgonzola

CIRO            wheila, America! Qui ci diamo alla pazza e sfrenata gioia

LUIGINO     perché mangi ul gurgunzöla?

CIRO            ooh! Cosa pensi, che il gorgonzola lo possano mangiare tutti!?

GESUINA    ma mucala de dì scemaat

CIRO            scemaat!? Ma ta ‘l seet che ‘l gurgunzöla mì l’ù vist per la prima volta a vint’ànn

GESUINA    già, in cà mia! Per forza, in terronia a ‘l gh’è minga ul gurgunzöla

4

CIRO            ma c’abbiamo la scamorza, la provola, il cacio cavallo…

                    

LUIGINO      parla pü che ta ma feet vegnì püsséé fàmm (si serve un pezzo di formaggio)

CIRO            ecu, vardee che slèpa l’à tajàà giò! Dopu a ‘l sa lamenta che l’ingrassa

GESUINA     ma adèss ta ga cuntrolat anca quèll che ‘l mangia

CIRO            mì ga ‘l disi per ul so ben…(vedendo Luigino che si trangugia due bicchieri d’acqua minerale) ta ‘l seet che a mi ma da fastidi a sprecà la roba…ecu, guarda! Guarda se l’è necessari beev tüta quel’acqua mineraal

LUIGINO      a ‘l ma fa andà de traveers anca l’acqua

CIRO             l’acqua sa po’ beev quèla del rübinètt. Bej vizi! Adèss bisogna beev dumà acqua mineraal…che pö l’è la stessa del rübinètt cun l’agiunta de l’anidride carbonica

LUIGINO      ma l’è püssee buna

CIRO             ma la custa anca! Ai mè tempi gh’eran minga quii bagianaat lì…acqua di fonte o del rubinetto e via!

LUIGINO       i teemp ìnn cambiaa…

CIRO              bela roba! Adèss sa sa pü cumè bütà via i danéé: acqua mineraal, carta igienica, telefonini, capuccino e brioches al bar, aperitiif, vestii de moda, machin, motu…e pö sa dumandum perché l’Italia la va a rotul; perché nessun a ‘l g’ha pü vöja de lavurà e fa sacrifizi!

GESUINA      gh’è restaa dumà lüü a tegnì in pè l’Italia

CIRO              io e pochi altri!

LUIGINO       papà, ta ma cumprat ul telfunìn?

CIRO              per fa cussè?

LUIGINO       beh…per telefunà

CIRO              telefunà a chi?

LUIGINO      ai me amiis…a cà quand a ritardi…e pö ga l’ànn tütt                           5

CIRO                  mì ga l’ù minga! E sùmm viif ancamò

GESUINA          a ‘l gh’à resùn ul fiöö! Tütt i giuvin a gh’ànn ul telefonino e pö ma paar che sa la merita; a ‘l lavura giò in butega dala matina ala sira e ta ga deet nanca ul stipendi

CIRO                cussè che c’entra? Un duman a ’l sarà tütt sò

GESUINA        alura duvaria spetà che ta crepàt tì per ciapà un quajcòss

CIRO                un mumeent! Guarda che la paghèta mensiil ga la duu, néh!

LUIGINO         ciamala paghèta! Düseent euro al mees…nanca asséé per cumperà i sigarètt

CIRO                ma se ta fumat minga

LUIGINO     appunto! U’ mai pudüü cumincià perché ù mai pudüü cumpera i sigarètt

Entra Alcide. Ipocondriaco pensionato che si diletta nella composizione di poesie dialettali. Dall’aspetto gracile, molto pallido con delle preoccupanti occhiaie nere si presenta in giacca da camera con  un’enorme sciarpa al collo,  guanti di lana senza dita,  una papalina, ciabatte e pantaloni da  pigiama infilati in esagerati pesanti calzettoni

 

ALCIDE          l’è permèss

CIRO              (senza voltarsi annuncia forte  a Gesuina che si è recata in cucina a prendere dell’insalata) Gesuina, c’è tuo fratello

LUIGINO        ciau ziu

ALCIDE          ciau…sa po’…

LUIGINO        vegn, vegn, setass giò a beef un bicièèr de vìn…(guardando il padre che lo “fulmina” con uno sguardo) de…acqua e vìn

ALCIDE          no, no, grazie! Ta ‘l seet che podi minga beev ul vìn…ma mètt infiamaziùn …(intanto, con passo incerto e traballante,  si accomoda a tavola) e pö ù nemò de mangià…püssee tardi ma imbastiruu là una bela pastina in brööd

CIRO            (che lo osserva attentamente nel tragitto) ma cum’è che ta seet cunciaa? Ta parat un teremutaa

6

ALCIDE       Beh, a stuu al piàn de sura e duvaruu minga vestim dela festa per vegnì chì

CIRO            sì, ma se ta trövat süi scaal un quajvün debul de cöör a’l ciapa un infarto

GESUINA    (entrando) ciau Alcide, cumè che ta stèèt incöö?

ALCIDE       un puu mej!

GESUINA    ta mangiat un piatìn de pasta? (accomodandosi a mangiare)

ALCIDE    ma ta scherzat!? Dopu trii dì che sùmm in lètt per intussicaziùn ga mancaria de mangià la pasta…chissà cussè che ù mangiaa per ciapà quèla bestia de urticaria.

GESUINA     adèss, però la t’è passada

ALCIDE     sì, ma gh’ù sempar quel dulurìn chì (indica) ai reni che riessi minga a mandàl via e summ vegnuu giò per dìtt se ta vegnat sü in cà a fàmm una puntüra de Buscopan

GESUINA    apena ù finii de mangià a nèmm sü e ta la fuu

ALCIDE       …e dopu ma fuu là una bela pastina in brööd

GESUINA    ta sa metat in lètt e ta la fuu mì

ALCIDE       brava, inscì a fuu un ripusìn…(tossicchia) a sa po’ mai stà tranquìll…(tossisce più forte) ga n’èsempar  una quajvüna (crisi di tosse)

CIRO            ma porcu càn! Ta vedat minga che ta ma spüdat dent ul piàtt?

ALCIDE       scüsum, l’è staa un attacco improvviso…quèla bestia de bronchite cronica… (tossisce ancora mentre Ciro, con le braccia, copre il piatto in cui sta mangiando) a gh’ù sempar un catàr che ma vegn sü che gh’ì minga un’idea…a spurchi trii fazulètt al dì…ura de sira ìnn giaald, negar, rùss…(i commensali commentano schifati con espressioni del viso) ma l’è un catàr minga bel bianc, color perla…l’è verdognolo, quasi negar cume se füss un fümaduur, epuur mì  ù mai fümaa

CIRO            a mì, m’è passaa la fàmm

LUIGINO     (alzandosi con conati di vomito) mì a vuu un mumeent al cèss (esce)

GESUINA    ma Alcide ta vedat minga che sèmm dree a mangià?                         7

ALCIDE          e aluura?  

GESUINA       alura ìnn minga discuurs de fa a tavula 

ALCIDE          quanti bàll! Mì seri dree a parlà dela mia saluud

CIRO               ma li puoi spiegare senza entrare nei particolari

ALCIDE          cume sii dificil…ma che ura l’è?

GESUINA        la vüna e un quaart

ALCIDE           oh bestia! L’è l’ura dela pastiglia per la pressiùn (cerca nelle tasche)

CIRO                anca quèla!?

ALCIDE           certo! Tre pastiglie al giorno…Gesuina dàmm un bicèèr per l’acqua…(posa tre o quattro scatolette di medicinali sul tavolo mentre Gesuina va a prendere il bicchiere e rientra) no, questa l’è per la digestiùn…questa per l’emicrania…questa l’è la cardioaspirina…ecu, l’è questa…(prende la pillola con l’acqua che gli porge Gesuina)

CIRO            cerca de minga sbaglià e tirà giò quela anticoncezionale

ALCIDE       cussè che l’è’?

CIRO            l’è una pinula per una malatia strana

ALCIDE       che malatia l’è?

CIRO            l’è una malatia rara, specialmeent per i òman

ALCIDE       oh, bestia?! Che sintomi la gh’à?

CIRO            prima ta vegn la nausea, pö ta vegn la panza grossa cumè un balun e de solit la düra nööf mees

ALCIDE       e pö ta guarisset?

CIRO             …e pö ta s’ciopàtt cumè un balùn!

GESUINA       Ciro, mucala de dì stüpidaat

CIRO                ma per la miseria, l’è in giir che ‘l paar una farmacia                       8

GESUINA       e cussè ta interessa a tì?

ALCIDE          caro mio, cunt la salüüt sa scherza minga

CIRO               uramai ta steet in pè a medisìn

ALCIDE         l’è bèll a parlà quand sa sta bèn e s’è sàn

CIRO               ma ti ta seet malaa dumà nel cò

GESUINA       ma Ciro…!

CIRO              disi minga che l’è màtt, disi dumà che tütt i malatii se l’inventa

ALCIDE         già, adèss ma inventi i brufèi de l’orticaria, i duluur del fegato e dei reni, la pressiùn che la sa sbàssa…duvariat pruvai tì

CIRO                ma l’è ul tò cervèll che sa i a tira adòss

ALCIDE          (un po’ risentito) questa l’è bela! Adèss ma inventi anca i malatii

CIRO                per forza, ta seet a cà tütt ul dì a fa nagòtt e ta gh’èèt nanca un interèss; altar che fatt vegnì adòss tütt i malatii 

ALCIDE          mì ù lavuraa tüta una vita e adèss l’è giüst che ma godi un meritato riposo

CIRO              a l’è propi un bel “godere”! Sempar in mezz ai dutuur e ai farmacii. Quand ta gh’erat veert ul negozi, ta gh’avevat minga tütt sti fastidi

ALCIDE           ga n’èri di altar

CIRO                ti ta gh’avariat bisogn de truvà un quajcòss de fà, de impegnà la meent e ul teemp cunt un quaj interèss

ALCIDE         adèss, da macelaar l’è diventaa anca psicologo!? Ta augüri minga de sentì tütt i duluur che gh’ù mì…(alzandosi) cià, lassum andà de sura  a tirà giò un calmaant perché ma senti un puu de agitaziùn…Gesuina, varda che ta speci per fàmm la puntüra…saluti (esce) 

GESUINA       sì, va su che a rivi…(a Ciro)  te l’èèt fa rabià                                                                               

 

CIRO              a ‘l s’a incazza perché gh’ù dii la verità

9

GESUINA       regordat che ta gh’èèt sempar de vèss ricunusceent

CIRO               e perché trent’ànn fa a ‘l m’à prestaa i danee per veerd la butega, mì a duvaria lecàll per tüta la vita? Guarda che ul prestit ga l’ù daa indréé e con un fior fiore de interessi

LUIGINO       (uscendo dal bagno) l’è andaa ul ziu?

CIRO              per furtüna, sì

GESUINA      se mangiuff pü, a tiri sü la tuvaja e vuu sü a facch la puntüra…(sparecchia)

LUIGINO      mì vu giò un püü al bar, pà…ta ma dèèt un euro per ul cafè?

CIRO        l’è propi necessari nà al bar per bèèf ul cafè? Ta podat beval anca chì in cà

LUIGINO      ma al bar se ta cunsumat minga a ta lassan minga lì

CIRO            e ti cunsumach i tuvajöö de carta

GESUINA     dì minga stüpidaat e dacch un euro al fiöö

CIRO            (prendendo un euro in centesimi dal portamonete) viint…vinticiinch…quarantaciinch…cinquanta…setanta…setantaciinch…vutanta…

GESUINA      a ‘l paar che l’è dréé a dacch un miliùn

CIRO             tò…ciapa un euro e va al bar, ma ai do e mezza in butega che gh’èmm de fa i pulpètt e i ròst farcii

LUIGINO        va bèn…ciau (esce)

GESUINA       guarda che ul Luigino uramai l’è un òmm e, perché l’è un bravu fiöö,

ta gh’èèt minga de aprufitàss e tratàll in quela manera

CIRO               finchè l’è in cà mia, ul bursìn al tegni mì

GESUINA        a gh’ànn propi resùn a ciamat piöcc! E pö disan che i teruni ìnn de cöör e dann minga impurtanza ai danéé

CIRO     perché  non se li sono mai sudati! Mì, quand summ vegnii chì, a quindasànn, lavuravi vint uur al dì per mantegnì ul me pà invalid, la mama sempar incinta e quatar              fradej püssee pinìn                                                                                                   10

GESUINA         adèss cumincia minga cunt la solita storia che la suu a memoria

CIRO                 e alura, se ta seet la fàmm che ù patii e i sacrifizi che ù faa, ta duvariat capì perché ga dùù impurtanza ai danéé e perché ma piaas minga sprecai in stüpidaat

GESUINA         va ben dacch impurtanza e minga sprecai, ma tegnii strecc cume tì, l’è un’esageraziùn…e pö, fàss ciamà piöcc adiritüra dai cumasch, l’è propi ul colmo

CIRO               l’allievo ha superato i maestri! E pö, regordas che mì ma ufendi minga anca se ma ciaman piöcc, anzi l’è un urgogli

GESUINA       l’è propi un bel orgoglio. Cià, mì vuu sü dal me fradèll a facch la puntüra e metacch là una pastina

CIRO               e metacch anca una suposta per l’arteriosclerosi

GESUINA        sfaciaa!

CIRO               (si alza e si accomoda su una poltrona) adèss ma vedi ul telegiurnaal, fuu un bel ripusìn e pö vuu in butega

GESUINA        (apprestandosi ad uscire)  ah, dimenticavi! Gh’ù daa apuntameent ala vuna e mezza alla Ketty per famm i cavej

CIRO               ala Ketty? E chi l’è la Ketty?

GESUINA       ta n’ù già parlaa l’altar dì; l’è quela che ù cunussuu al “discaunt” e che l’è vegnüda chì visìn de cà da un puu de temp

CIRO               quela che la sta nel palazz veerd?

GESUINA       sì, ogni taant la vegn sü a beef ul cafè

CIRO               ah, l’è per quèll che la scatula del cafè l’è quasi vöja

GESUINA       infati! Bisögna che incöö ma regordi de cumpràll, se ta ma lassat chì i danéé

CIRO               e perché ta veet minga in cà sua a beef ul cafè?

GESUINA       perché l’era una paruchera e la m’à dii che la ma fa i cavej…a gratis!

11

CIRO              brava! La ga de vèss una brava dona…ma la gh’à dumà la vüna e mezza per vegnì chì?

GESUINA          sì, perché ai tre la ga de ‘ndà a ritirà la machina che l’à faa ul tagliando

CIRO                e se la riva cussè che ga disi?

GESUINA        dicch che rivi sübit (esce)

CIRO                (da solo) ga mancava anca la Ketty…beh, però se la fa i cavej a gratis…pudaria tajamai anca a mì (prende il telecomando del televisore) Cià che pizzum la televisiun…ma  se la pizzi per fà che fànn vedè i solit stüpidaat…la servìss a cunsümà cureent e basta…(suona il campanello) ul campanèll! Sarà già chì quela là…(va a d aprire) buongiorno…immagino che lei sia la Ketty

KETTY                (quarantenne elegante e spigliata)    esattamente!

CIRO                  prego si accomodi

KETTY              grazie, ma Gesuina non c’è?

CIRO                  mia moglie è andata a fare la puntura a suo fratello nell’appartamento qui sopra

KETTY              ah, bene!

CIRO                 bene, cosa!?

KETTY             così possiamo parlare un po’

CIRO                (sorpreso e imbarazzato) beh, sì certo…possiamo parlare

KETTY            …del più e del meno…

CIRO               già, del più e del meno…

KETTY            posso sedermi?

CIRO                ma certo…(indicando la poltrona) s’accomodi pure

KETTY            (sedendosi) grazie…posso fumare?

CIRO                fumi, fumi pure                                                                               12

KETTY             (accendendo una sigaretta)  lei non fuma, vero?

CIRO                 già, io non fumo

KETTY             eh sì, fumare costa

CIRO                 a parte il costo, che ha la sua importanza, ne va anche della salute. Ma chi glielo fa fare di fumare?

KETTY             fumare è un piacere e, nella vita, i piaceri vanno soddisfatti. Ma non mi offre nulla da bere?

CIRO               ah, beve anche?

KETTY            anche il bere è un piacere…

CIRO               …e va soddisfatto

KETTY           bravo! Già compresa la lezione

CIRO              e cosa ci posso dare di buono?

KETTY           quello che c’è, magari un liquorino

CIRO              veramente noi non siamo molto abituati a bere alcolici…adesso guardo nel mobile-bar se c’è qualcosa… (apre un’anta della credenza) ecco, c’è una mezza bottiglia di grappa veneta

KETTY           benissimo! Vada per la grappa veneta

CIRO              come gli alpini…(ne versa un poco in un bicchierino) guardi che è molto alcolica e troppa fa male

KETTY           non si preoccupi, Ciro, ne bevo anche di più forti

CIRO              ah, sa già anche il mio nome

KETTY           certo che lo so

CIRO              e lei come si chiama?

KETTY           Ketty

CIRO              ah già, che  me l’ha detto la mia miéé, l’è proprio un bèl nomm        13

KETTY          ma ‘l parla ul dialètt?

CIRO             certo che parli ul dialètt

KETTY         ma l’è minga  di paart de Napoli?

CIRO             già, summ nassüü ad Amalfi in pruvincia de Salerno 

KETTY         alura, adèss,  podum parlà in dialètt

CIRO             in tütt i lingui che la vöör, mì summ un “poligrotta”

KETTY         e inscì, dopu trent’ànn che l’è chì, l’à perdüü anca la sua parlada terona…l’era inscì simpatica

CIRO            cume la fa a savè che ìnn trent’ànn che summ chì a Còmm

KETTY         a ‘n suu de ròbb mì, che ga n’à minga un’idea

CIRO           ma adèss, che la guardi ben, la sa che ma paar de avela già vista in una quaj paart?

KETTY        (ironica) ma va!?

CIRO            sì, la ma paar minga una facia növa

KETTY        minga dumà la facia, se l’è per quèll

CIRO           cussè che la vöör dì?

KETTY       vööri dì che ci siamo già conosciuti, mio bel signorino

CIRO           già conosciuti!? Indove?

KETTY        tanti anni fa…

CIRO           ma và!?

KETTY       altar che “ma và”!...e ci siamo anche frequentati…

CIRO           frequentati? Oh, Bestia! Ma la sa che ma vegn minga in meent

KETTY       …e ci davamo anche del “te”

14

CIRO                   si beveva il the insieme?

KETTY                 ci si dava molto confidenzialmente del “tu”…e non solo

CIRO                    “non solo”! Ma cussè che la vöör dì?

KETTY                che gh’era molto di più de una cunfidenza, tra noi

CIRO                    capissi minga. Ma indua l’è che s’èmm cunussüü?

KETTY                a Rimini

CIRO                   Rimini!? A Rimini ù passaa l’ültima vacanza che ù faa, prima de veerd ul negozi

KETTY                appunto! Vintisètt ànn fa…e mì…

CIRO                   (preso da un atroce sospetto) …e tì…ta serat a Rimini…a…

KETTY               …a fa la cameriera

CIRO                  …alla pensione Capriccio

KETTY               …alla pensione Capriccio

CIRO                  Caterina! La Caterina de Lecch!?

KETTY               confidenzialmente Ketty

CIRO                  ma porca vacca! E cussè che ta fèèt chì, adèss?

KETTY              summ vegnuda a truvàtt

CIRO                 dopu vintesètt ànn?

KETTY              non è mai troppo tardi

CIRO                  sì, va beh…ma…

KETTY              (facendosi seria) “ma” un cornu! Ta m’èèt piantada lì cumè un merlu e  ta sèèt sparii dala sira ala matina

CIRO              ma…ma mì a gh’eri la famiglia…

15

KETTY          già!  Ma ta l’avevat minga dii, disgraziaa d’un farabütt

CIRO             sì, ta gh’èèt resùn ma…

KETTY         ma adèss taas perché parli mì! (imperativa) E adèss setàss giò e beef un grapìn perché ta ga n’avareet de bisògn…

CIRO             ma mì sùmm astemi

KETTY         fa nagòtt, beval!

CIRO           (si prende un bicchierino e versa la grappa) va beh…ma…

KETTY    quand sèmm cunussüü in quel bar, ta m’avevat minga dìì de vèss spusaa…

CIRO          …ero giovane…

KETTY      già, ta lassavat la miéé e ‘l fiulètt in spiaggia e ta stavat tütt ul dopumesdì al bar

CIRO         …ma piaseva minga stà al maar

KETTY     e inscì, cunt i tò bàll, cun la parlada de terùn mi hai sedotta e abbandonata

CIRO         ta gh’èèt resùn, ma ìnn ròbb che sa fann de giuvin

KETTY       tanti prumèss, bej paròll, progetti per il futuro…

CIRO          …sa disan tanti ròbb…

KETTY      …e pö, de punto in bianco, ta seet sparii…partito con la famiglia…senza nanca saludàmm…pö, quand summ andada al tò albergo a cercàtt, m’ànn dìì che ta serat partii…cun la famiglia eccetera eccetera

CIRO          ta gh’èèt resùn, summ staa un disgraziaa…ma savevi minga cumè dìtt la verità

KETTY       la verità l’è che ta seet un porco e un vigliacch

CIRO           sì, ma adèss…

KETTY       adèss, un mumeent! Prima de rivà a l’”adèss”, parlèmm de quèll che gh’è passaa

16

CIRO           mò stèmm chì a cüntà sü quèll che gh’èmm faa vintisètt ànn fa?

KETTY        solo gli eventi importanti

CIRO           quali venti?

KETTY       eventi! I fatti che hanno segnato ed hanno condizionato la mia vita

CIRO           e cussè che c’entri mì?

KETTY        tì ta sèèt ul respunsabil de tütt

CIRO           mì!?

KETTY        sì, certo! Ed è giunto il momento che ti assuma le tue responsabilità

CIRO           ma porca miseria, adèss per un’aventüra de vintisètt ànn fa, cussè che ma toca fa? D’acordi, ù sbagliaa a famm pü vede, ma per mì in fuund, l’è stada un’aventüra

KETTY        un’aventüra che l’à lassaa ul segn

CIRO            che segn?

KETTY        una tusa!

CIRO           (impietrito)  cusèè!? Una…una tusa!?

KETTY        già! Una ragazza

CIRO            una ragazza… in carne ed ossa?

KETTY        e adesso l’è una bella signorina

CIRO           (trangugia in un sorso la grappa) ma porca miseria, adèss ta ma ‘l disat

KETTY        e quand a ta duvevi dìll? Ta seet sparii…(mentre racconta Ciro si versa altre grappe) quand m’ànn dii che s’eri incinta a vurevi mazzàm…ma pö, ù cunussüü un barista  che ‘l ma vureva bèn e ‘l ma stava visìn…’l ma cunsulava…l’era un bravu fiöö…e ala fìn anca mì ma sùmm afeziunada…inscì, s’èmm spusaa e trasferii a Milan. La tusa la cresseva ben e mì ù truvaa de lavurà da una parüchèra…inscì gh’èmm passaa una vita tranquila e senza tanti prublemi…a paart la paternità

 

CIRO           e cum’è che la sa ciama?                                                                         17

KETTY             Gigliola. Perché quand l’è nassüda l’era bianca e candida cume un giglio

CIRO                   ma la sa chi l’è ul so pà?

KETTY                certo! Quand ul me poor Anselmo…

CIRO                   poor Anselmo?

KETTY                sì, ul me poor marì. L’è moort düü ànn fa…de infarto

CIRO                   ah, è morto!?

KETTY               sì, è morto…e dopo un po’ di tempo c’ho contato sü alla Gigliola che il suo vero papà non era lui

CIRO                   chissà che “ciòcch”

KETTY                chi l’è “ciocch”?

CIRO                   no, dico…che colpo…che…

KETTY               ah, che “choc”, ta vurevat dì?

CIRO                   eh, che ha detto?

KETTY               altar che choc…ma sùmm pentida de avegal dii

CIRO                   e ta duvevat minga digal…e pö, cussè che l’à dii lèè?

KETTY               l’è stada lèè a dìmm de vegnì a cercàtt

CIRO                   e ta m’èèt truvaa

KETTY               ma mì ù sempar savuu indua ta serat e cussè che ta fasevat

CIRO                  sì, va beh…ma io…adesso che cosa posso fare per te e tua figlia?

KETTY               per ”nostra” figlia!

CIRO               d’acordi, nostra figlia; ma ala mia dona, al me fiöö, cussè che ga disi?

18

 

KETTY             preocupàss minga. Per adèss a disi nagòtt…e magari, anca nel futuro; vöri minga ruvinàt la vita e scumbüssulà la tua famiglia, anca perché la tua dona e ul tò fiöö la meritan minga. Mì vööri dumà, cume disevi prima, che ta assümat i tò respunsabilità

CIRO            e come?

KETTY            si vedrà. Intaant, ù ciapaa in afitt un apartameent chì visìn e sa vedarèmm de spèss; anzi, siccome chì a Comm i afitt ìnn caar cumè ul fööch, a speri che ta cuntribuissereet al pagameent

CIRO            cussè!? Mì duvariat pagat l’afitt?

KETTY        certo! Lì, la stà de ca la tua tusa, per la quale te mai tiraa föra un ghèll

CIRO            (viene colto da un tic nervoso al viso ed agli arti che, a discrezione dell’interprete, aumenterà e sarà più o meno frenetico per tutta la commedia soprattutto quando si parlerà di danaro, spese e controversie varie) e… indua a vuu a tirà fö i danéé

KETTY        cun mì la taca minga, cara ul me “piocc de Comm”. L’è ura de mètt man al purtaföj…e ‘l suu ben quantu guadagnan i macelerii cume i tò

CIRO            ma ul lavurà l’è calàà…ànn verdüü i supermarket…

KETTY        però la tua butega l’è sempar piena

CIRO           …e i spees ìnn tanti…

KETTY        huè, ta ma parat un puu nervusètt

CIRO           ma chi m’assicüra che la tusa l’è mia? Ta podat inscì inventànn de bàll!

KETTY        oggi c’è il mezzo sicuro

CIRO            e qual è?

KETTY        ul D.N.A.

CIRO            e chi l’è?

KETTY        l’è un esam che sa fa e ta disan al ceent per ceent de chi l’è ul fiöö

 

CIRO            anca trent’ànn dopu?                                                                  19            

KETTY         anche

CIRO             e mì vööri fàll

KETTY         sarà fatto. Dumàn a fissi l’apuntameent cunt una clinica privada e fèmm tütt i esàm

CIRO             sa po’ minga andà cunt la mutua

KETTY         la mutua la passa minga quii analisi e, quegli esàmi, sono molto costosi

CIRO            (tic) va beh, ma fàss fa prima un preventiiv

KETTY         quell che ‘l sarà, sarà

CIRO            d’acordi, ma Caterina ma racumandi, dicch nagòtt ala Gesuina

KETTY         preocupàss minga, se sarà minga necessari, disaruu nagòtt

CIRO           cussè che ‘l vöör dì “se sarà minga necessari”?

KETTY        vöör dì che se ta sareet respunsabìl e sarai un “buon padre”, tutto rimarrà segreto

 

CIRO           ma quest l’è un ricàtt

KETTY       la Gligliola la gh’à vintisees ànn e tì a te mai tiraa fö un centesim, adèss l’è rivaa ul mumeent de sgancià i danéé cunt gli interessi perché la stüdia ancamò e la lavura minga…

CIRO         (tic) ah, la studia ancamò…e la lavura minga…

KETTY       …e mì, nanca

CIRO          …ah, nanca tì ta lavurat…e  che stüdi la fa?

KETTY       economia e commercio a Milan

CIRO         “economia”? L’è una bèla scöla…se pö l’è insèma al “commercio” la podaria mètt sü  una bèla maceleria indüstriaal

KETTY        già, la fa ciinq ànn de università per fa la macelàra                              20

CIRO             cunt tütt i laureaa che gh’è in giir disucupaa, altar che fa la macelàra

GESUINA      (entra) sei già arrivata?

KETTY          sì, da poco…come va Gessy?

CIRO              Cessi!?

KETTY          Gessy! Gesuina è un nome troppo antiquato

CIRO              cume léé

GESUINA      ul solit sfaciàà…(a Ketty) scüsum ul ritaard ma sùmm andada sü dal me fradèll

KETTY          me l’à già dii ul tò marì

GESUINA      alura a ‘l t’à faa un püü de cumpagnia

KETTY          sì, ul sciur Ciro a ‘l m’à cüntaa sü del sò lavurà che l’è calaa, d’i tàss che ìnn aümentaa…

GESUINA       ul solit piangina

CIRO               e la sciura Ketty la m’à cüntaa  sü del so marì che gh’è moort, dela sua tusa che la stüdia, del lavurà che la gh’à minga…

GESUINA       alura ì parlaa taant, ma perché sa dii minga del “tì”

CIRO               non c’abbiamo ancora tanta confidenza

KETTY           ma sì, diamocela

CIRO               se proprio insiste

GESUINA       (a Ketty) alura, a fèmm sti cavej?

KETTY          ma certo! (prende dalla borsa i bigodini, la spazzola, una mantellina e s’appresta ad acconciare Gesuina) Setàss giò lì che ci mettiamo all’opera

CIRO              alura mì a vuu in butega

21

KETTY         così presto? Ma rimani a farci un po’ di compagnia

CIRO            ma  toca andà giò a preparà la mercanzia

KETTY        (a Gesuina) ma  perché questa sera non ci facciamo portare da tuo marito a mangiare una bella pizza?

CIRO           cussè, la pizza?

KETTY       per festeggiare la nostra conoscenza il Ciro ci offrirà una bella pizza

CIRO           (tic) ma…ma a mì la pizza la ma piaas minga

KETTY       potrai mangiare un bel fritto misto! Non è  una bella idea, Gesuina?

GESUINA   da quand sèmm spusaa a ‘l m’à purtaa a mangià la pizza quand gh’èmm festegiaa i vint’ànn de matrimoni

CIRO          ma stasira gh’è ala televisiùn ul “grande fratello”

KETTY        e chissenefrega! Andiamo in vita. Non si può ammuffire tra queste quattro mura, gli anni passano e bisogna goderseli

CIRO            cun i danéé di altar

KETTY         ma Ciro, non ti perderai per una pizza

CIRO            ma sa po’ andà a prendere un gelatino

KETTY         macché, gelatino! Andiamo tutti in pizzeria. Stasera mia figlia è a Milano con degli amici ed io sono sola

CIRO             a vegn la Gesuina a fàtt cumpagnia in cà tua

KETTY         no, ho proprio voglia di una bella pizza…(con sguardo e tono minaccioso senza farsi notare da Gesuina) vero Ciro che ci porti a mangiare la pizza?

CIRO            (tic)  …beh, se proprio insistete, andiamo

GESUINA       che bello, andiamo in pizzeria!  Bisögnerà dìgall anca al Luigino

CIRO              cussè che c’entra il Luigino? Ul Luigino a ‘l po’ stà a cà

22

KETTY            ga mancaria anca quèla! Portum anca ul Luigino…(sempre mincciosa) vero, Ciro… che portiamo anche il Luigino?

CIRO                    …e purtèmm anca ul Luigino

KETTY           che bello, così conoscerò anche lui…e domani sera andremo al cinema

CIRO                no! Ma dispiaas, ma al cinema ga vegni propi minga…ma indurmenti 

KETTY             (a Gesuina) a ti ta piaas ul cinema?

GESUINA         l’ültim film che ù vist a serum ancamò murusi

KETTY             alura andèmm mì e ti a vede l’ültim film del George Clooney

CIRO                però mì stuu a cà

ALCIDE           (entra) l’è permèss?

CIRO                questchì, prima a ‘l vegn deent in cà e pö a ‘l dumanda “permèss”

GESUINA        cussè che gh’è Alcide?

ALCIDE          ma regordi pü a che ura ma toca tirà giò la pastiglia per gli acufeni

CIRO               cussè ìnn i cufeni?

ALCIDE          l’è quand cifulàn i urècc

CIRO               adèss oltre che cun la bòca sa po’ cifulà anca cunt i urècc?

ALCIDE          ma no, l’è un fischio che sa seent dentar i urècc

CIRO               ma ‘stu chì, indua a ‘l và a cercai i malatii?

GESUINA       quii pastigli lì ta podat tirai giò quand ta vöörat

KETTY           (a Gesuina) è tuo fratello

CIRO               perché, sa veed minga?

GESUINA       sì, l’è l’Alcide

KETTY           piacere, io sono Ketty (gli porge la mano)                                          23

ALCIDE         piacere. La scusi se ga duu minga la man, ma vuraria minga tacacch una quaj malatia

KETTY           oh, santo cielo! Ma quante malattie c’à?

CIRO               tutte!

KETTY            ga credi minga, a ‘l gh’à un aspètt inscì viscur

CIRO               ma ta ga vedat ben? A ‘l paar un rutàm

KETTY           Alcide, perché non viene con noi stasera?

ALCIDE          (sorpreso) mì, indua?

KETTY           a mangiare la pizza, offre Ciro

CIRO               hué, ma sèmm dréé a dà fö de màtt?

KETTY            perché? Anche Alcide ha bisogno di stare in compagnia

CIRO               ma se ‘l stà nanca in pè

ALCIDE          epuur mì una pizza ma la mangiaria vulentera

CIRO               ma pö la ta resta sul stomich

ALCIDE          la ta resta sul stomich a tì che ta gh’èèt de pagala

CIRO               (tic) mì a disi pù nagòtt…fii quèl che vöruff …a vuu in butega e basta…e se a sùmm viif, forse, sa vedarèm stasira…salute a tutti (esce)

ALCIDE         a ‘l s’è incazzaa

GESUINA      basta parlàcch de speend danéé per fàll da fö de cò

KETTY          poor òmm! A ‘l sa minga cussè che l’aspeta

ALCIDE        mì a gh’ù dedicaa perfina una puesia

GESUINA    già, t’avevi minga dii, Ketty ,che ul me fradèll a ‘l scriiv puesii in dialètt

KETTY          ma va? Dai, ma na disa sü  vüna

24

GESUINA      poduff dass del tì anca vialtar

KETTY          cun piasè

ALCIDE        (cercando tra dei foglietti che tiene in tasca) sarà fatto! Ecu, va lengi vüna che l’è in tema…quela che va disevi prima… sü l’avarizia

KETTY          ta l’èèt dedicada al tò cügnaa?

ALCIDE         l’è staa ul me ispiraduur…ècula chì…dunque (declama)

ul veru piöcc a ‘l gh’à un regulameent

tanti regul che a ‘l deev tegnì a meent

la prima, cumè logich, l’è piaang miseria

riid mai e avecch sempar la facia seria

a ‘l gh’à tütt i dì indòss i stèss vestii lììs

cunt i böcc sota i scarp anca se de vernììs

naturalmeent a ‘l füma e ‘l bèèf minga

e ‘l tegn sü i calzùn perfina cunt una stringa

al mangia pooch per minga nà al cèss,

‘l manda giò saliva e ‘l buchegia cumè un pèss

cumpesa cun tantu pàn, pulenta e crost de furmagg

e per lüü champagne e salmùn ìnn un miragg

a ‘l và sempar a pè per minga cusümà benzina

e ‘l sa permètt mai nanca una vacanzina

al süda cumè un asàn dala matina ala sira

per purtà a cà danéé che de nòcc, cunt ul fèrr al stira

a ‘l gh’à pagüra che tütt vöran fregàll

e per ogni piasè che ‘l fà bisögna pagàll

e ‘l capìss minga che tütt quìì cumè lüü

ìnn sempar deparluur e tütt i a ciapan per ul cüü.

KETTY      bravu! L’è propi bela…ecco, intaant ù finii de mètt i bigodini, mò i sügum  cunt ul fono e podi nà a ritirà la machina e pö sa vedum stasira ai sètt uur chì

GESUINA        ben! Alura, ti Alcide vegn giò ai sètt che stasira sarà un colpo di vita

KETTY           e sarà solo l’inizio, cari miei! Parola della Ketty. (commento musicale)

                                                     FINE PRIMO ATTO                                              25

SECONDO ATTO

Sempre lo stesso salotto una ventina di giorni dopo. Ciro, seduto su una sedia, legge  delle carte contenute in una cartelletta mentre Ketty è seduta su  una poltrona.

KETTY           cumè ta vedat a t’ù minga cüntaa sü bàll

CIRO               e questu al saria l’esàm del “danàà”

KETTY           D.N.A.! L’esàm che sbaglia minga

CIRO               (legge qualche frase incomprensibilmente)…e si certifica l’assoluta compa…compatili…bibità…contabilità…

KETTY            …compatibilità!

CIRO               eh, quèll che l’è! Dunca, andèm avanti ... (rilegge ancora delle frasi incomprensibili)…dei cromo…mi…emato…logico…tra i signori Ciro Lucariello e la signorina…Gigliola eccetera eccetera

KETTY          soddisfatto!?

CIRO             l’è propi una bela sudisfaziùn

KETTY         quindi ta gh’èèt de savé che, cunt sta carta, mi podaria andà da un avucàtt per ul ricunuscimeent della paternità e oltrechè ubligàtt a mantegnì la tusa, preteend tütt i aretrati che t’è minga curispundüü

CIRO             arretrati!?...(tic) ma…ma…mì a savevi nagòtt

KETTY          e adèss ta ‘l sèèt

CIRO             mì seri in buona fede…se ta sa fasevat vedè prima, pudevi risolv la facenda in qualche maniera…adèss l’è püssee cumplicaa…mì cussè che ga disi ala mia miéé, al me fiöö

KETTY           niente! Lassum i ròbb cumè che stann senza dì nagòtt a nessün; dumà mì, tì e la Gigliola sèmm al cureent dela sitüaziùn e tì duvareet cumpurtàs ben…

CIRO                   cussè che ‘l vöör dì “cumpurtamm ben”?

KETTY                 adempiere ai tuoi obblighi di genitore con correttezza, lealtà ed essere un marito responsabile, permissivo, premuroso e generoso sia con la moglie che…(rimarcando) con le amiche della moglie                                                         26                                                                                       

CIRO                       se no, cussè che süceed!? 

KETTY          süceed che vuu da l’avucàtt e mandi avanti i pratich per ul ricunuscimeent

CIRO                       avucat…ricunuscimeent!?...(tic) ti ta ma vörat incastrà

KETTY                 pensala cumè che ta vörat e, stasira, per festeggiare l’allargamento della famiglia, ho prenotato un bel tavolo al ristorante brasiliano

CIRO                     cussè ta sèèt dréé a cüntà sü?

KETTY                 ho già organizzato tutto io!

CIRO                     cussè che t’è urganizzaa tì?

KETTY                 ma ta sa dumandaat minga cume mai adèss, che ìnn i sees uur de dumeniga, a sèmm chì in cà tua dumà de parnümm?

CIRO                    già, l’è vera! E cume mai?

KETTY             duvevi mustràt i caart ne l’atesa de andà al risturant e inscì, ù mandaa la tua mièè e ul tò fiöö cun la mia tusa in machina a Ciàss a fa benzina, cumperà i dadi e ul cafè e gh’ù dii che sa sarium truvaa chì in cà vòssa

        

CIRO               ma luur cunussan già la tua tusa?

KETTY            certo! L’è già una quindesena de dì. Uramai mì e la Gesuina siamo inseparabili amiche e tütt i dì andèmm in giir per negozi, a fa la spesa…

CIRO               cerca de minga abituala a speend tropp

KETTY           cussè vött che la spenda che l’è sempar a bulèta

CIRO               ul necessari ga ‘l  manca mai

KETTY           sarà mej che ta slargat ul bursìn perché quela pora dona la gh’a mai i danéé per cumperàss un vestidèll, un para de scaarp, una majèta

CIRO              ga n’à fin tropp

KETTY           per una dona ìnn mai asséé                                                                  27

CIRO               ma allora, riverà anche la tua figlia?

KETTY           nostra “figlia”!

CIRO               ma se la parla?

KETTY           l’è  minga müta, nèh!

CIRO              no, vurevi dì, se la dìss un quajcòss sü de nümm

KETTY           l’ù già istrüida; la disarà nagòtt…finchè ga ‘l disi minga mì

CIRO              ma l’è necessari andà al risturant brasilian?

KETTY          i grandi eventi vanno festeggiati con solennità

CIRO              ma ù sentii dì che ‘l custa l’ira de Diu

KETTY          cosa vuoi che siano sei pasti da settanta euro escluso i vini per un ricco macellaio

CIRO             (tic) sett…settanta euro a testa? Senza…senza ul vìn! Ma vialtar ma portùff ala ruvina…e pö, perché sees pasti, sèmm minga in ciinq

KETTY           e ‘l tò cügnaa, a ‘l lassùm a cà?

CIRO                 cussè che c’entra ul me cügnaa?

KETTY             poverino, non lo lascerai a casa da solo

CIRO                ma se l’è sempar staa deparlüü…lüü a ‘l stà ben inscì

KETTY           quella volta che è venuto a mangiare la pizza si è divertito tanto…e poi, da allora, mi telefona sempre a domandarmi quando usciamo ancora

CIRO               e alura che ‘l paga lüü

KETTY           ma cosa vuoi, è un povero pensionato

CIRO          povero pensionato!? Ma ta ‘l seet minga quanti danéé che ‘l gh’à quèll lì?

KETTY         va beh, ma un domani rimarranno a voi, a  tuo figlio

CIRO            quèll lì a ‘l ga mètt via tüti                                                                    28

KETTY           sü Ciro, cerca de rilassat e de viif un puu anca tì

CIRO               perché, mì a vivi minga?

KETTY           no, ta vivat propi minga! O almèn ta vivat, ma in che manera? Dumà lavurà e mètt via danéé, senza nessun divertiment, svago, interèss…ta fèèt una vita piata, de rinünci

CIRO                a mì ma piaas viv inscì

KETTY             ma tütt i danéé che ta feet e ta metat via, per cussè’? Ta vörat purtai nela tumba e magari stà giò a l’infernu a cüntai?

CIRO                  perché a l’infernu?

KETTY           perché gli avari vànn a l’infernu…e pö regordàs, giò là, in mèzz al fööch a sa brüsan

CIRO                 ma mì de danéé ga n’ù pööch

KETTY              a ‘l suu, tutti impegnati

CIRO                 impegnati? Cussè che ta vöörat dì

KETTY             vöri dì che la geent l’è minga scema cumè che ta credat. In quèl pooch temp che stù chì de cà, ù parlaa in giir e tütt ta cunòssan

CIRO                 e cussè che disan

KETTY             tütt a disan che ta seet ul püssèè piöcc dela cità e, da quaand ta gh’èèt la maceleria, t’è fàà danéé a palad e t’è cumperàà apartameent, cà, terènn, negozi, investii in bursa e altar trafich

CIRO                tutte palle…l’è geent dumà invidiusa

KETTY             anzi, ta diserùù che piutòst de dumandàt un contributo per ul mè apartameent ta cunvegneria damann vün di tò

CIRO              tì ta büsciàtt! Indua vuu a töll

KETTY          m’ànn dii che te cumperaa una palazzina a Camerlada con sei appartamenti e vün l’è ancamò liber

CIRO              chi è che te l’à dii?                                                                              29

KETTY            ul frütiröö

CIRO                brütt canaja! Adèss vù giò mì a digan quatar

KETTY             non cambia la sostanza! Un quaj dì, nèmm a vedèll insema ala tua tusa e, se ci andrà bene, faremo il trasloco

CIRO              (tic)  tu uccidi un uomo morto!

KETTY          ah, dimenticavo! Cioè, ù minga dimenticaa, ma vurevi che ta la disèss la tua miéé, invece  ‘l sarà mej che ta ‘l disa mì

CIRO               (allarmato)  cussè che te cumbinaa?

KETTY           ieri ho accompagnato tua moglie dall’abbigliamento Pessina

CIRO              dal Mariulìn?

KETTY           sì, Gesuina mi ha detto che siete amici

CIRO              e sii andaa a fa cussè?

KETTY           a comperare un vestitino

CIRO              per chi?

KETTY           ma per la Gessy

CIRO               per la Gesuina?

KETTY          ma certo! Poverina, incöö la duveva andà in Svizzera cunt i fiöö e l’era lì cunsciada cun un vestidèll che  la pareva la piccola fiammiferaia e la m’à dii che l’era quel püssee bèll che la gh’aveva, inscì l’ù cunvinta a cumperàss un vestii nööf

CIRO              …dal Pessina?

KETTY           dal Pessina!

CIRO              ma l’è ul püsséé caar de Còmm

KETTY          beh, quand sa vöör la roba bela…

CIRO             e indua l’è andada a tö i danéé che ga n’era minga?

30

KETTY               non c’è problema, l’à lassaa de pagà

CIRO                  (tic) de pagà…a chi?

 

KETTY                a tì!

CIRO                   a mì? Ma sii fö de cò!? Mì ù mai lassaa in giir debit

KETTY               ma ul Pessina l’à dii che gh’era minga prublemi, che sii amiis e che ‘l sa saria rangiaa cun tì…anzi la gh’à dii de turnà quaand la vöör

CIRO                   ma mì la mazzi! Prima mazzi léé e pö mazzi anca tì

KETTY           sü, quanti scèn per un vestidèll! Pensa che léé, pora tusa, la vureva minga…”cumperà un vestii senza dìll al Ciro!?” sùmm stada mì a cunvincela…anzi, dumàn porti giò anca  ul tò fiöö

CIRO               ul mè fiöö!? Lassa stà ul mè fiöö perché mì ta denünci, ta fuu interdì

KETTY            sarà püsséé facil che ta denünci mì! Ta vedat minga, poor fiöö, cumè l’è lì cunciaa? Vestii cumè vün del votcèènt

CIRO                 il mio l’è un ragazzo semplice, senza grilli per la testa

KETTY            già, perché ta l’èèt tiraa sü inscì! Dumà lavurà e minga speend. Tütt per avecch un garzùn senza tirà fö stipendi

CIRO                 ma l’è e ‘l sarà anca ul padrùn

KETTY            bela roba, padrùn senza un ghèll! E pö, vurevi dìt che, dopu del Pessina, sèmm andaa dala sciura Gelmini…quela del negozi in via Plinio

CIRO                  la…la prufemeria?

KETTY              esatto!

CIRO                  a fa cussè?

KETTY              cussè ta vèèt a fa in prufümeria? A cumprà i patati?

CIRO                 (tic) e cussè ì cumpràà?

KETTY              ma ta vedàt minga, quèla pora dòna cumè l’è lì smorta, slavada e senza persunalità? Inscì gh’èmm cumpraa un puu de trücch                                      31

CIRO                   che trücch?

KETTY          creme per il viso, per la pelle, ombretti per gli occhi e le sopracciglia…

CIRO            (ad ogni voce d’acquisto si accascia sulla sedia come se prendesse delle pugnalate esclamando impercettibilmente) disgraziaa…assassine…delinquenti…mi state uccidendo…sanguisughe…

KETTY       fard…mascara…due profumi: uno “Chanel numero cinque” e un “Roma”…smalto per le unghie…rossetti

CIRO               (al limite) basta, basta, dimàn pü!

KETTY            e già che s’eri lì, ù cumperàà un quajcòss anca per mì

CIRO                e…e…e ì lassaa tütt de pagà?

KETTY            natüralmeent! Anca la sciura Gelmini l’era cuntenta e l’à di de turnà quand a vöörùm

CIRO                ga credi!  Quela piugiata lì, che quand la vegn e cumprà la carna, una volta al mees na cumpra un etu per volta e la ma fa tirà via tütt ul gràss

KETTY            alura a ‘l sarà una bela lota tra vialtar düü! E adèss, cara il mio Rodolfo Valentino dàmm cent euro

CIRO               cent euro? Per cussè?

KETTY            ma vött mandà la tua miéé in Svizzera al centru cumerciaal senza danéé? Pora dona, la vureva minga andà perché la gh’aveva nanca un ghèll de speend. Inscì gh’ù prestaa cent euro e gh’ù dì che ta i dumandavi a tì

CIRO                ma tì, ta sèèt vegnüda chì in cà per ruvinàmm?

KETTY             dai, dai, fa minga scèn de baracùn per cent euro

CIRO               ma ta ‘l sèèt cussè che ma toca fa per guadagnà cent euro

KETTY            vend un chilu de filètt , düü ròst e un para de cutelètt

CIRO               (tic) tu…tu sei una…una trafficona

KETTY             no! Summ minga indurmentada cumè la tua miéé

32

CIRO                la mia moglie è una donna di casa, risparmiosa, responsabile…

KETTY             preocupàss minga che la svegli mì

CIRO               (tic) io non voglio che tu frequenti ancora questa casa

KETTY             troppo tardi, bello mio! Non dovevi fare il ganivello con la Ketty ventisette anni fà; te tirà föra la persona sbagliada, te ‘l disi mì. E adèss, tira fö i cento euro e mucala de fa ul vidèll che ‘l piaang

CIRO              non ce li ho

KETTY          dìmm minga che ta vèèt in giir a bulèta

CIRO              c’ho solo il libretto d’assegni e la carta di credito

KETTY          e lì, (indicando) sota ul vaas de fiùùr?

CIRO             (tic allarmato) co…cosa…cosa c’è?

KETTY          un sachètt de cellofàn cun deent i danéé in contanti

CIRO             (tic) e…e come fai a sapere anche questo?

KETTY          ma l’à dìì la tua miéé. L’à sempar savüü ma ta l’à mai dìì

CIRO              quell’impunita disgraziata! E magari mi prendeva anche i soldi?

KETTY          nelle esigenze ristrette anca léé la sa rangia cume la po’

CIRO             disonesta e cialtrona, adesso quando arriva ci faccio vedere io!

KETTY          tì a ta ga fèèt vedè un bel nagòtt perché se no ga pensi mì

CIRO             (vittima) ma che cosa ho fatto di male io per meritarmi questi suprusi?

KETTY          lo sai cosa hai fatto di male. Mò dàmm i mè ceent euro

CIRO             va beh…ma non dare più soldi alla Gesuina senza il mio permesso …(prendendo il sacchetto dal vaso di fiori) sono per le piccole spese…li tengo qui per paura dei ladri…ecco…(ne trae un mazzetto di banconote e conta) cinque…quindici…venti…

33

KETTY          mò stèmm chì fina a duman matina a cüntà, dàmm un tòcch de ceent e la sia finida

CIRO              tòh, sanguisuga!

KETTY          l’era ura

ALCIDE           (entra con l’abito della “festa” piuttosto vistoso, pettinato con la brillantina ed un cravattone a pois) l’è permess!?

CIRO                (brusco) se gh’è?

ALCIDE           mì summ pruunt

CIRO                prunt a fa cussè?

ALCIDE           andà al risturaant brasilian

CIRO               ma ta seet minga malà stasira?

ALCIDE          no! Incöö stuu propi bèn

KETTY            vieni, vieni Alcide, accomodati che aspettiamo gli altri

ALCIDE           indove sono?

 

KETTY            ìnn andàà in Svizzera ma duvarian vèss chì

 

CIRO               (ad Alcide) ti, spiegumm perché duvaria pagàtt de mangià a tì?

ALCIDE          perché mì sùmm staa invidaa

CIRO              da chi?

ALCIDE         da léé e dala tua miéé

CIRO              e mì, cussè che c’entri

ALCIDE         tì, ta pagat

CIRO              e tì,  quand l’è che ta pagat?

 

ALCIDE         quando sarà il mio turno

34

CIRO              e ul tò turno, qund l’è?

ALCIDE        beh, sèmm in sèès, tì a ta pagat per i altar ciinq e ala sesta volta paghi mì

KETTY          bravo! Questa è democrazia

CIRO             demucrazia per vialtar, sempar bèll a fa i grand cunt i denéé di altar! Beh, mì a vuu de là a cambiamm e a tirà giò un’aspirina perché mii fa vegnì ul maa de cò

ALCIDE       toh, gh’ù mì una pastiglia che ta fa passà sübit ul maa de cò (frugando nelle tasche estrae delle confezioni di medicinali che mette sul tavolo)… indua l’è…

CIRO           lassa perd che ga pensi mì (esce)

ALCIDE      fa cumè ta vörat…ecula chì…alura i meti via (ripone tutte le medicine in tasca)

KETTY        ma cussè che ta feet in giir cun tütt quii medisìn?

ALCIDE      la prudenza l’è mai tropa! Un improvviso mal di testa l’è sempar in agguato, mì pö, che gh’ù la sinusite cronica; e se, al risturaant, ta vegn un atacch de gastroenterite? Pö gh’ù chì anca i pastigli per aiütà la digestiùn e…

KETTY       ma cumè ta vivat  maa, cara ul mè fiöö

ALCIDE     sono costretto dai miei mali

KETTY       …che ta gh’eet nel cò, te l’ù già dii. Ti da devat bütaj via tütt quii medesìn

ALCIDE      e inscì a möri

KETTY      a ta mörat a tirai giò, quii ròbb lì

ALCIDE     ta disat?

KETTY      a disi! Ascultum mì, da adèss tira pü giò pastigli, cerca de divertìss, mangià e beef senza pagüra e ta vedareet che ta passa tütt

ALCIDE     ta disat?

35

KETTY      a disi! Devi vivere una vita spensierata, senza crearti problemi, e ti de publemi a ta ga n’èèt minga

                                                                                      

ALCIDE         gh’ù publemi de salüüd

KETTY           nel cò! Ta vedat minga che da quand a ta vegnat in giir cun nümm al risturaant, al cinema e a spass a ta steet sempar ben

ALCIDE        per quèll l’è vera…quand sùmm in giir a ga pensi minga

KETTY         alura ta vedat che l’è tüta una fissaziùn?

ALCIDE       alura tentaruu de pensacch de men…a tireru giò una quaj pastiglia che la fa minga pensà

KETTY         cerca de minga pensacch senza pastiglia,  ta devat truvà altri interèss per ucupà la meent

ALCIDE       per quèll gh’è la puesia

KETTY        bene, scriiv i puesii e tröva ancamò un quajcòss de fa

ALCIDE      ti ascolterò! Ma adèss ta lengi sü l’ültima puesia che ù scivüü

KETTY        un’altra?

ALCIDE      certo! Ma questa l’è in italian perché la mandi al cuncuurs che fa la bibliuteca de Caduraag (si potrebbe, di volta in volta, nominare la località della rappresentazione in atto)

KETTY       dai, lengemela sü

ALCIDE      (estraendo un foglio dalla tasca)...e, ta disaruu, che ta la dedichi a tì

KETTY      grazie, sei molto gentile

ALCIDE     (aprendo il foglio) dunca…(recitando con enfasi)

alla notte quando a letto spengo la luce,

la tua mano in un etereo sogno mi conduce

i tuoi radiosi occhi verdi come un rubino

ed il tuo dolce sorriso come un bambino…

36

KETTY      ti, Alcide, ma ul rubino l’è minga rùss?

ALCIDE      l’è rùss?

                                                                                                   

KETTY        ma ceert! A disan sempar “rosso rubino”

ALCIDE       (prendendo una penna e correggendo il testo) aluura scrivi: “ i tuoi radiosi occhi  rossi come un rubino”

KETTY       chissà che bej! I öcc rùss!

ALCIDE      alura cussè che meti? “verdi come una bottiglia”

KETTY        ah, l’è propi rumantich

ALCIDE      …cumè un’uliva

KETTY        dìnn pü! Bisögna mètt una pietra preziosa

ALCIDE       e quale l’è quela verda?

KETTY        lo smeraldo, ma paar

ALCIDE       ecu brava, lo smeraldo! Alura (scrive) “i tuoi  occhi verdi come uno smeraldo”…e no! Dopu gh’è pü la rima con “bambino”…alura per fa la rima ga vöör…(pensa un attimo) Braccobaldo!…i tuoi radiosi occhi verdi come uno smeraldo e il tuo dolce sorriso come Braccobaldo

KETTY          gh’è nagòtt de mej?

ALCIDE         …Ubaldo

KETTY          e chi l’è l’Ubaldo?

ALCIDE         l’è un frütiröö che ‘l gh’à i òcc veerd

KETTY          e chi la cunòss?

ALCIDE        ribaldo!  Ecu…e il tuo dolce sorriso un po’ ribaldo!

KETTY          a ta ‘n vinciat pü de cuncuurs cun quii puesii lì

ALCIDE        perché, l’è minga bela?

37

KETTY          la scanchigna un puu, ma fa nagòtt…scriiv che a ’l ta fa bèn

ALCIDE        alura la spedisi minga al cuncuurs

 

KETTY         a ‘l sarà mej!

                      Entrano allegri con pacchi, pacchetti e borse di plastica colme Gesuina, Luigino e Gigliola

GESUINA    eccoci arrivati (saluti a soggetto)

KETTY         l’era ura!  Sii staa fina adèss in Svizzera?

LUIGINO     a gh’era una fila a vegnì fö in dugana che gh’èmm perduu quasi un’ura

GIGLIOLA    già, tutti i milanesi che vanno a fare benzina e comperare il cioccolato

ALCIDE        ma se costano di più che in Italia

GIGLIOLA    in questi ultimi tempi, con il cambio dell’euro, è ritornato conveniente

KETTY          ah, Alcide, questa è mia figlia Gigliola

ALCIDE        l’ho immaginato, l’è propi una bela tusa (porgendo la mano)…piacere, Alcide

GIGLIOLA    piacere…dunque lei sarebbe il poeta

ALCIDE        (modesto) a tempo perso…

GESUINA     …molto “perso”

KETTY          ma alura, cussè che gh’ì cumpraa de bèll?

GESUINA     (con entusiasmo rovistando nella borsa e mostrando i capi d’abbigliamento) guarda…mì ù cumpraa sta camisèta a fiurelìn che la costa men che al mercaa chì de nümm, ciinq euro…pö sti müdaand elastich per tegnì un puu deent la panzèta…vündàs euro, e  chì, in Italia ia vendan in farmacia a cinquanta euro…pö ul yogurt; al costa la metà…

LUIGINO        …e mì ù cumpraa un urulocc al quarzo (lo mostra) a quindàss euro, l’è una canunada…a ‘l spaca ul minüt

38

GESUINA        …e anca  un pigiama de flanella imbutii…che d’invernu per minga pizzà ul riscaldameent quell diavul d’un òmm a ‘l ma fa patì un frecc dela malura

LUIGINO         quèll devi cumpràll ancamì

GESUINA        ala prossima volta che nèmm…incöö gh’èmm già finii i ceent euro

KETTY            e tu, Gigliola, cos’hai preso?

GIGLIOLA      niente. Solo benzina e sigarette (squilla il cellulare)…oh. scusate…(risponde) oh, ciao Larry…no, sono fuori a cena…dove…magnifico…sì ma non saprei…aspetta un momento (a Ketty) tutti gli amici vanno in discoteca…

KETTY           ma se dobbiamo uscire a cena

GIGLIOLA     ma andiamo dopo, verso mezzanotte…

KETTY          sì, però porti anche Luigino

GIGLIOLA    Luigino!? (guardandolo interrogativa e perplessa)

KETTY          perché no!?

GIGLIOLA    (un po’ imbarazzata) ma… non saprei…

KETTY          (a Luigino) Cosa ne dici Luigino?

LUIGINO       ma mì non sono mai stato in discoteca

KETTY          c’è sempre la prima volta! (quasi imperativa)  Vero Gigliola?

GIGLIOLA    va beh…(riprendendo la telefonata) allora Larry, porto anche un amico di famiglia…sì, non c’è problema…bene, allora ci troviamo alle undici e mezza in piazzetta…okay…ciao

GESUINA        (a Luigino)  alura ta veet in discuteca, ta seet cunteent?

LUIGINO         porca bestia! Altar che cunteent

GIGLIOLA      però, scusate se mi permetto…ma Luigino, dovresti indossare qualcosa di più moderno…quella giacchetta, quella camicia a quadri e quei pantaloni non è che siano il massimo…io non ho problemi ma lo dico per te…i giovani hanno altri gusti…

39

GESUINA         la gh’à resùn. Ta duvariat mett sü un quajcòss püssèè atuààl

LUIGINO         e cussè che meti sü, che gh’ù dumà roba vegia?

GESUINA        ma te gh’erat minga in giir un para de jeans?

LUIGINO         sì, quand a gh’eri quindas ànn! Inn là nela cassapanca tütt lììs, pien de böcc e anca spuurch de calcina

GIGLIOLA      magnifico! Sono quelli che vanno di moda!

LUIGINO         rotti?

GIGLIOLA      certo! Ed  anche sporchi

LUIGINO        alura sèmm a post

GIGLIOLA      poi sopra alla camicia metti un bel maglione tinta unita

LUIGINO        (a Gesuina) gh’è quel del pà negar

GESUINA       l’è là nel casètt

GIGLIOLA     e poi mettiamo un po’ di gel sui capelli e un bel paio di occhiali scuri

LUIGINO       cumè scüür?…di notte non ci vedo

GIGLIOLA     è la moda…si tengono sulla testa anche di notte

LUIGINO       gli occhiali da sole?

GIGLIOLA     già!

LUIGINO       e indove vado a prendere gli occhiali da sole?

ALCIDE         ce li ho io! Cumbinaziun ga iù chì in sacocia…(frugando tra le tasche li trova) i porti sempar adréé perché a gh’ù un puu de congiuntivite. Toh, tegnai

LUIGINO       grazie! Allora vado a cambiarmi

GESUINA      già che ta veet de là, dicch al tò pà de vegnì chì

CIRO              (entrando)  non c’è bisogno, sono già qui

40

LUIGINO       e alura mì a vuu de là (esce)                                                                 

CIRO                se ‘l va de là a fa?

GESUINA      (timidamente) a cambiàss…perché dopu a ‘l va in discoteca

CIRO               discoteca!? Ul Luigino?

KETTY            si perché?

CIRO               duman matina ai sett uur al gh’à de vegnì giò in butega

KETTY           e ‘l sa alzerà, preocupàss minga

CIRO              e cun chi a ‘l và in discoteca

KETTY          con la Gigliola (rimarcando)…mia figlia

CIRO              (guardando Gigliola) ah!...è la tua figlia?

KETTY           già!

GIGLIOLA     (porgendo la mano) piacere, Gigliola

CIRO               (scrutandola minuziosamente) …piacere…Ciro…bela…bela tusa…(a Ketty) la paar nanca la tua!

KETTY          (seccata) cussè che ta vöörat dì, che mi summ brüta?

CIRO             no…cioè…vurevi dì che…che la ta sumiglia minga…

KETTY         (con intenzione) assomiglierà al padre

CIRO            (distratto)  già…è vero…assomiglia proprio al padre

GESUINA     perché, ta ‘l cunussevàt?

CIRO             no…no…a disevi inscì…se la sumiglia minga ala mama la sumiglierà al pà, no?

GESUINA     la po’ sumeà anca al nonu

ALCIDE        anca ala zia

41

CIRO              (a Gigliola)   la tua mamma mi ha parlato molto di te

GIGLIOLA    anche a me mi ha parlato molto di lei

CIRO              “lei”! dammi pure del “te”…qui, oramai, siamo in famiglia…

GIGLIOLA     beh, allora diciamo che mi ha parlato molto di te

CIRO             e…ehm…cosa ti ha detto di bello?

GIGLIOLA    che sei un pidocchio!

CIRO              (a Ketty)  bella pubblicità

KETTY          perché, l’è minga vera?

CIRO              già, però summ mì che paghi i risturaant e tütt i spees che sii adree a fa

KETTY            solo da pochi giorni…ma l’importante è cominciare

CIRO               ma si fa in fretta anche a finire

KETTY            dopo aver realizzato tutti i progetti della casa

CIRO                che casa?

KETTY            della tua famiglia

CIRO                e che progetti?

KETTY             oh, sono tanti, vero Gessy?

GESUINA        certo!

CIRO                e cussè che sarjan ‘sti prugètt?

KETTY             prima cosa, l’arredamento della casa

CIRO                perché, cussè che gh’è che va minga?

 

KETTY       ma non vedi che squallida?  Sembra un appartamento di poveri disperati, non di un ricco e facoltoso commerciante…ma non preoccuparti, ci  pensiamo a tutto noi

42

CIRO                    voi chi?

GESUINA            mì e la Ketty. Anzi, abbiamo già contattato un architetto d’interni per venire a fare un progettino

CIRO                  (tic)  chi è…chi l’è che avete ciamato?

GESUINA          un architètt

CIRO                   ma vialtar, vööruf purtàmm ala tumba?

GESUINA          (stranamente energica e spigliata)  su, su, fa minga scènn de baracùnn che uramai ta incantat pü nessün …e ta vedareet che cà

CIRO               (osservandola stupito) hué, adèss ta sa metat anca tì a vulzà la vuus!?

KETTY             l’era ura!

CIRO                (a Ketty)  ta seet dréé  a ruvinamm anca léé

KETTY            ruvinala!?  Summ dréé a svegliala föra! Pora tusa, che ta l’èèt tegnüda sempar indurmentada per minga speend danéé e servìt cumè un pascià

GESUINA        (incalzante) la gh’à resùn! L’è ura de finila de tegnìm cumè una serva. E adèss a vuu da l’estetista, (pronuncia come scritto) dal coiffeur, dal pedicure e anca ala “Rinascente” a cumprà vestii

KETTY            …e pö  a nèmm a beef ul cafè e fa culaziùn ala pasticeria Conti…

CIRO           (accasciandosi sulla poltrona assalito da frenetici tic) vigliacche…senza cuore… mi state pugnalando alle spalle…

GIGLIOLA      ma Ciro, sono tutte belle iniziative, dovresti essere contento

CIRO               anche tu ti ci metti! State uccidendo un uomo morto

GIGLIOLA      hanno ragione…vedrai che la vita sarà più allegra, più interessante, più stimolante

ALCIDE           l’è vera, bisogna dare un taglio alle borse per godersi la vita

CIRO                (ad Alcide)  e perché ta verdat minga tì, ul bursìn, piöcc!

ALCIDE            perché mì summ malaa e ma toca cüràmm                                       43

CIRO             ta l’ù già dii che ta sèèt malaa nel cò

GESUINA     l’è vera! Ma tütt e düü sii malaa nel cò…(ad Alcide con veemenza crescente) tì, per la fissa di tò malatii… (a Ciro) e tì, per la fissa di denéé. Ma l’è ura de finila de pensà dumà a vialtar, vardéé che gh’è altra geent che la viif insema e mì…e mì (trovando il coraggio) summ stüfa…capito? Stüfa!

KETTY          brava! Digaj là!

GESUINA     (con crescente sicurezza espressiva) e adèss, cerchee de cambià vita, se no mì, a töghi sü e a vuu fö di bàll

KETTY          brava! Digaj là!

CIRO              se gh’è la rivoluzione?

ALCIDE         adèss m’ànn tiraa deent anca a mì

GIGLIOLA     ma certo! Cari signori, voi dovete rendervi conto che, a causa delle vostre fissazioni e manie, chi vi sta vicino soffre

ALCIDE          mì stuu ben

CIRO               cumè? Se ta seet sempar malaa!

ALCIDE          no, a disevi…stu ben inscì

CIRO               ah, ta steet ben a vèss malaa?

ALCIDE           no, malaa a stu minga ben

CIRO                ma alura cumè che ta steet?

ALCIDE           beh, inscì e inscì…

KETTY           muchèla de dì scemaat e lasséé parlà la Gigliola che l’era dréé a dì ròbb interessaant

GIGLIOLA     stavo dicendo che siete degli egoisti…

ALCIDE          e chi non è egoista nella vita? Ognuno pensa solo a se stesso e di altar, cara mia, sa ne sbàtt i bàll

44

GIGLIOLA      giusto! Ma quando il proprio egoismo porta all’infelicità di chi ci sta vicino e soprattutto di se stessi questo è un errore

 

GESUINA         (riferendosi a Ciro) ma lüü l’è minga infelice, basta mett via danéé e minga speend

GIGLIOLA       perché non ha mai provato a spenderli…non sa che piacere si prova nel gustare il convivio, l’allegria con amici in un ristorante, l’essere ammirati per la presenza esteriore, il fascino dell’imprenditore, il piacere di una vacanza con una confortevole automobile o un viaggio in aereo in paesi lontani, la conoscenza del mondo, il rispetto e l’ammirazione della gente e potrei continuare ore ed ore per sottolineare la differenza e i vantaggi di una persona che non rinuncia con la vita gretta e misera di coloro che pensano solo ad accumulare, accumulare e accumulare denaro senza goderne i benefici riducendosi ad una vita squallida e grama

GESUINA       (a Ciro)  capito?

CIRO               mica tanto…ma mi sento già a bulèta sparada

KETTY            brava Gigliola, summ cuntenta che t’ù faa stüdià

CIRO               cun quèll che custa

GESUINA       e lüü, (indicando Ciro) l’à minga fa stüdià ul Luigino per minga speend danéé e tiràll giò in butega

CIRO              dì minga scemaat, l’ù minga faa stüdià perché l’era un asan…e pö, a fa ul macelaar, al dì de incöö, al guadagna altar che un dutuur e un ingegneer

GIGLIOLA     ma anche tu, Alcide…la mamma mi ha parlato molto di te

ALCIDE          (allarmato) se gh’è! Cussè che ù faa mì?

GIGLIOLA      mi ha detto delle tue fobie, le tue false malattie, i tuoi eterni malori, e quindi, oltreché far vivere male chi ti sta vicino…

CIRO             mì, sincerameent, a ma ne frega nagòtt

GIGLIOLA    beh, diciamo…far vivere male Gesuina, vivi male tu stesso

ALCIDE         ma se summ malaa!

GIGLIOLA     ancora!? Ma smettila, ormai non ci crede più nessuno…solo tu

45

ALCIDE         l’è facil a parlà quand s’è san

 

GIGLIOLA    la solita frase che si ripete; e perché, quando sei con noi in compagnia non hai mai niente?

ALCIDE         perché?

GIGLIOLA     perché non ci pensi! Ti svaghi, ti diverti e non hai tempo di pensare alle tue noie

ALCIDE         alura cussè che duvaria fa?

GIGLIOLA     niente! Pensare solo a divertirti e gustare ogni cosa che ti offre la vita

CIRO              inscì sa trövumm ruvinaa in un para de mees

ALCIDE         (ironico) …però saremo felici!

GESUINA      ma sii propi dü  crapuni, vèh!

LUIGINO       (entra con jeans strappati e sporchi, maglia esageratamente grande, scarpe da tennis, occhiali da sole e capelli ritti con il gel) eccomi pronto!

CIRO               (dopo un lungo silenzio) induè che ‘l và,  a cercà castegn?

GIGLIOLA     magnifico! Vedi come stai bene? Adesso sì, che sei alla moda

CIRO              ma la sta ben, quela tusa lì?

GESUINA       taas ignuraant! L’è la moda di fiöö de adèss

CIRO              ma se ‘l paar un strascéé

GIGLIOLA     (togliendo dalla maglia di Luigino il colletto della camicia ponendo le punte all’insù) ecco, così sei più figo

ALCIDE         sentii che paròll!  L’è propi vera che gh’è pü de puesia

CIRO               per furtüna a ta ga séét tì che scriif puesii

GESUINA      Ciro, per minga fa scèn al risuraant, dacch adèss un puu de danéé al fiöö per nà in discoteca

CIRO              perché, ga vöran i danéé per nà a balà?                                               46

LUIGINO       già, adèss ta fan andà deent “a gratis”

CIRO              beh, ta bevat un gazzusìn e ta filat via

GIGLIOLA    (a Luigino) ma alla tua età, devi ancora mendicare i soldi per uscire alla sera?

LUIGINO       e cosa ci devo fare se non me li da

GILGIOLA     prendili!

LUIGINO       indove?

GILGIOLA     ma dalla cassa del negozio

LUIGINO       già, la sera sü con il lucchetto

GIGLIOLA     ma è ignobile!

CIRO              (a Gigliola)  belle cose che ci insegni te! Guarda che il mio Luigino è un bravo ragazzo

GIGLIOLA      è un pirla! Non un bravo ragazzo…tu Luigino, ti devi ribellare

CIRO                anca lüü!?

LUIGINO         la gh’à resùn e, duman matina a vuu a vert un cünt cureent e ma fu dà la carta de credito e…e anca ul bancomat

KETTY            bravu! Digaj là

CIRO                e chi l’è che ti da i soldi per veert ul conto corrente

GESUINA        tì! E se duman ta ga deet minga un assegn, a fu la valisa e vu via

CIRO                (con ironia) ma induè che ta vöt andà che ta gh’èèt pagüra dela tua umbrià?

KETTY            a casa mia!

GESUINA       ecu, vuu a cà sua

LUIGINO         e a vegni anca mì

47

GESUINA        giusto!  (a Ciro) E inscì a ta steet chì in cà departì a cüntàss i tò danéé

CIRO                e mi va denünci per abbandono del tetto coniugale

KETTY            a ‘l gh’è pü; anzi, se la Gessy ti chiede la separazione vedrai i soldi che ci dovrai dare per il mantenimento suo e di tuo figlio…(a Gesuina) così potrai veramente fare la signora e, con la separazione, potrai restartene qui, nel tuo appartamento e dovrà lui menare le tolle

CIRO             (a Ketty)  tu sei un diavolo! Vuoi rovinarmi l’esistenza

KETTY           io voglio solo giustizia

CIRO         (ansimante e vinto sprofondato nella poltrona) ma senti minga ben…gh’ù un duluur chì…in mezz al petto…ma manca ul fiaa

ALCIDE       (repentino frugandosi nelle tasche ed avvicinandosi a Ciro) toh, un  cardiotonico…datemi un bicchier d’acqua…pö, tira giò anca questo ansiolitico, ta vedareet che ta veet a post

CIRO             (respingendolo) tirasai giò tì, quii trujaad lì

GESUINA      ma ta vedat minga che ìnn tütt scèn?

GIGLIOLA     su Ciro, calmati ed andiamo a farci una bella mangiata in compagnia; vedrai che tutto passerà

ALCIDE         e ta ‘l seet cussè che ta disi?

CIRO              (sempre più abbacchiato) cussè?

ALCIDE          che stasira paghi mì per tütt

CIRO              (riprendendosi improvvisamente) cussè, ta pagat tì?

ALCIDE         certo! Parola di Alcide Molteni

CIRO              beh, questa l’è già una bela iniziativa

KETTY           bravo Alcide! Così si comportano i veri signori

GESUINA       e per quanto riguarda tütt quèll che serum dréé a parlà?

CIRO               di che cosa?                                                                                       48

GESUINA          hué, fa minga ul tuvaja…la facenda del conto corrente

CIRO                  a ‘n parlarèmm dopu

GESUINA          no! A ‘n parlum adèss

CIRO                 ma gh’èmm minga de andà a mangià?

GESUINA          quando dirai un “sì” per l’apertura del conto

GIGLIOLA        su, non farti pregare..

KETTY             ma l’è nurmaal che un fiöö dela sua età a ‘l gh’abbia un cünt in banca

ALCIDE            anca lüü a ‘l gh’à i so diritti

LUIGINO          e anca un puu de respunsabilità

CIRO                  mi togliete il respiro! …Va bé’ domani apriremo ‘sto conto

TUTTI               (a soggetto) finalmente! Bravo! Era ora!

ALCIDE           adèss però andèmm a mangià perché m’è vegnüda una fàmm

CIRO                anca a mì

ALCIDE           stasira a vedarii cussè che ‘l mangia, vist che ‘l paga minga lüü

GESUINA        vist che ta pagat nanca de mangià, dacch i danéé al  Luigino per la discoteca

CIRO               ma non ce li ho già dati?

LUIGINO         no!

CIRO                (prendendo il portafoglio e contando con circospezione il danaro senza toglierlo) toh…cinq euro

GIGLIOLA    (con una sonora risata)  cinque euro!? Ma cosa se ne fa di cinque euro?

CIRO               beve qualcosa

49

GIGLIOLA       ma la minima consumazione costa venti euro

                                   

CIRO                cussè!! Venti euro? Ma vialtar sii dréé da fö de matt

KETTY             guarda che sèmm pü ai teemp del “Carlo Cudiga”, neh!

GESUINA        sü, dacch cinquanta euro e sa ‘n parla pü

CIRO                 cinquanta euro! Ma ‘l sii minga  che ma toca lavurà una giurnada per guadagnà cinquanta euro?

GIGLIOLA         booom!

KETTY               dìnn pü de scemaat! Slonga là stii danéé e andèmm

CIRO               (con dolore estrae una ad una delle banconote dal portafoglio) …toh, dieci… (a soggetto tutti i presenti lo esortano a dare altri soldi) venti…bastan?

LUIGINO         no!

GIGLIOLA       ancora una ventina…

CIRO                venticinque …trenta…

GESUINA  (con gesto fulmineo gli prende dal portafoglio altri venti euro)…quaranta e cinquanta! (tutti applaudono con espressioni soddisfatte) toh, Luigino, fann una pèll

CIRO               questa me la paghi

GESUINA       cumincia a pagà tì!

ALCIDE          alura andèmm, o no!?

TUTTI            (a soggetto)  andiamo…ho una fame da lupo…ecc. (escono)

FINE SECONDO ATTO

50

TERZO ATTO

Sabato sera nella medesima ambientazione degli atti precedenti. In scena Luigino vestito elegantemente con pullover o cardigan bianco sportivo e camicia azzurra, pantaloni e scarpe appropriate; si sistema gli occhiali “firmati” sulla testa, prende dalla tasca il cellulare e forma un numero.

LUIGINO       pronto? Sì, sono io…no, sono a casa…va bene…ma dove si va? Perfetto! Il “black and white” è uno sballo, ci sono tre piste…ma andiamo con la tua auto? (si siede in poltrona sdraiandosi appoggiando i piedi sul tavolino del salotto e si accende una sigaretta) Bene, poi da sabato prossimo andremo con la mia…sì, me la consegnano giovedì…allora ci vediamo più tardi…sì Gigliola viene qui e ti aspettiamo…fai un colpo di clackson…ma a mangiare dove si va? Ah sì, alla “taverna del pirata”…ottimo…allora a più tardi, ciao.

GESUINA       (che era entrata sulle ultime battute di Luigino. E’ quasi irriconoscibile; capelli lunghi e vaporosi, trucco evidente, abbigliamento ricercato, scarpe con il tacco e atteggiamento molto spigliato) induè che ta veet?

LUIGINO        andèmm cun la cumbricula ala “taverna del pirata” e pö in discoteca

GESUINA       e ul tò pà, indua l’è?

LUIGINO         l’è giò in butega e mett a post; mì ai sètt uur a summ vegnii fö di bàll

GESUINA         varda tì, ìnn già i vott e mezza de sabat e lüü l’è giò ancamò a lavurà, e la sà che stasira gh’èmm già prenutaa dalla “lampara” e pö gh’èmm de nà al “bingo”…cià, lassum ciamà la Ketty…(prende dalla borsetta il cellulare e compone il numero agitata) sì…ciau Ketty, induè che sìì? Ah, sìì già quasi rivaa…no, quel rimbambii l’è giò ancamò in butega…brava, facch una telefunada tì, se no al vegn pü sü…sì…t’aspeti…ciau…de quèll lì sa po’ propi minga fidàss

ALCIDE   (entra. Anche lui è vistosamente elegante con qualche “tocco” esageratamente pacchiano)  alura, sèmm pruunt o no?!

GESUINA     prunt un cornu! Quel’altar l’è giò ancamò in butega

ALCIDE        ma alura l’è propi scemu!

GESUINA     ta l’èèt capii adèss

ALCIDE        mì, verameent ta l’ùù sempar dìì; ta sèèt tì che te vurüü spusàll

LUIGINO      moglie e buoi dei paesi tuoi!                                                     51

GESUINA       (riprendendolo) tì, rispètt per ul tò pà, neh!

LUIGINO        beh…mì ma adegui a vialtar

GESUINA       tì a ta sèèt ul sò fiöö, e i fiöö devan rispetà i genituur

LUIGINO        (risentito) e va bèn!

ALCIDE           però mì a gh’ù fàmm

GESUINA      pazienta un puu, intaant gh’èmm prenutaa per i nööv, nööv e un quaart

CIRO             (entra ancora con il camice e la “bustina” in testa da macellaio) cussè che gh’ìì tütt de rump i scatul? Anca quel’altra che la ma telefuna giò in butega per vegnì a cà propi quand a seri dréé a tirà giò la clèèr

GESUINA     ta sa regordat minga che gh’èmm prenutaa ul risturaant e pö gh’èmm de nà al ”bingo”?

CIRO             huè, se stu minga giò a guadagnà i danéé, cun cussè a vii in giir? Un quajvün che lavura a ‘l ga vöör…(a Luigino) e adèss, anca queschì al cumincia a bàtt la fiaca…(dandogli una pedata ai piedi) e tira giò quii pesciuni dal tavulìn che ta ‘l ruvinat

LUIGINO       ahia,  ta ma feet màà!

GESUINA      cussè che ta interessa tì del tavulìn che l’è l’ültima volta che ta ‘l vedat? L’architètt l’à dii che rivan tütt i mobil nööf e lünedì a rivan i uperari per fa i lavurà

CIRO              che lavurà?

GESUINA      la tapezzeria süi müür, ul parquèt, pö bütan giò quel tavulaa lì e femm un “open space” (pronuncia come scritto)

CIRO             cussè?

GESUINA       uno spazio aperto…insoma ünisum la cüsina cunt ul salòtt

CIRO             e nùmm induè che andèmm?

GESUINA      per quindas dì a nèmm sü dal me fradèll

52

CIRO             ma vialtar sìì tütt matt…ma chi l’è che l’à decidüü tütt stii ròbb?

GESUINA      mì e la Ketty

CIRO             mì va sbati fö de cà tütt

GESUINA      ma se  ta serat d’acordi anca tì de cambià la mubilia

CIRO              sì, la mubilia, ma minga tirà fö ‘stu casòtt chì

GESUINA      urmai quello che è deciso è deciso

CIRO              e mì a duvaria vegnì sü a durmì in cà de lüü? (indicando Alcide)

ALCIDE        se ta vött minga vegnì sü, va in albergu

CIRO             a meti giò una branda in butega e stuu giò

ALCIDE        fa cumè ta vöörat

GESUINA     sü, adèss van a cambiàss che l’è tardi

ALCIDE        e mì a gh’ù una fàmm de lüff

CIRO             questchì a ‘l gh’aveva mai fàmm e l’era sempar malaa e adèss al pensa dumà a mangià

ALCIDE        sa veed che sùmm guarii

CIRO             che guarii? T’è vegnüü ul verme solitario…(riferendosi a Luigino) e quèll lì, indue che ‘l và vestii inscì?

GESUINA      a ‘l và cunt la Gigliola e i so amiis al risturant e a balà

CIRO             e giù che l’è festa! Ma sa renduf cüünt, cara gente, che se andèmm avanti di questo passo a finissum  sul lastrico?

GESUINA       sü, sü, cumincia minga a menala e van a cambiàss che tra un puu a riva anca la Ketty

CIRO              quela digraziada! Ga mancava de vegnì chì a ruvinamm l’esistenza, tra léé e la sua tusa

GESUINA      mì, invece, disi propi ul cuntrari                                                        53

LUIGINO      ancamì!

CIRO             (al figlio)  taas, tì! Degno figlio di tua madre

ALCIDE        per quèll, ancamì

CIRO             cussè che ta c’entrat tì?

ALCIDE       beh, da quand gh’è rivada quela dòna lì, diseria che ìnn cambiaa tanti robb…

CIRO            altroché! La m’à mangiaa fö una barca de danéé

GESUINA     e l’è minga finida

CIRO            cos’è, una minaccia?

ALCIDE        ma tütt bisögna vedè dal lato positivo

CIRO            e cussè che gh’è de positivo?

ALCIDE       mì, per esempi, a stuu püssee ben, ma divertissi, sùmm püssee serèn…a gh’ù pü i malatii che ma sentivi prima e senti pü la solitudine…e la mia vita è più stimolante…

CIRO            e chi ‘sse ne frega!...tütt i tò prublemi ta ma ièèt scargaa sül göbb a mì

ALCIDE      …ma anca la tua miéé, ul tò fiöö…ta vedat minga cumè ìnn cambiaa?

CIRO            cert che ‘l vedi! Ma sempar süi mè spàll

ALCIDE        …a anca tì…

CIRO            mì!? Ceert, mì a sùmm sempar püssee incazzaa

ALCIDE       l’è minga vera…ma te minga faa caas che ta gh’èèt pü ul “tic”?

CIRO            che “tic”?

ALCIDE       quand ta sa parlava de danéé a ta cuminciavat a storgèss e tartajà

CIRO            gh’ù minga faa caas

ALCIDE       tì no, ma i altar sì                                                                        54

ALCIDE       adèss, invece, ta seet püssee rilassaa…anzi, a vedi che quand andèmm in giir a ta sa divertissat anca tì

CIRO             ma summ rassegnaa

ALCIDE        credi minga…pensi piutost che ta cuminciat a capì ul piasè de good la vita…che la vita grama e misera la paga minga

CIRO            sì, ma mi tocca pagare il resto, però! Vestii, risturant, prufumerii, telefoni, machin, parüchèè, scarp…(dando un scapellotto a Luigino) e adèss anca sigarètt

ALCIDE        ma i danéé ìnn faa per speend

CIRO             e quand ga n’è pü!?

ALCIDE       ma come tutte le cose ci sono dei limiti…ma adèss, guarda…(indicando Gesuina) ta sèèt minga cunteent a vedè la tua miéé inscì?

CIRO            inscì, cumè?

ALCIDE       elegante, trücada, spigliada…l’è pü cumè prima che la pareva un strasc de lavandìn, una pora tapina che la saveva ne de mì ne de tì

CIRO             gh’ù minga fa caas

ALCIDE        e ul tò fiöö…

CIRO             cussè che ìl gh’à?

ALCIDE        finalmeent al paar un fiöö nurmaal

CIRO              perché, se l’era, handicapaa?

ALCIDE         quasi!

GESUINA       e tütt quest? Grazie ala Ketty!

LUIGINO        e quand ta cambiereet anca tì, sarèmm una famiglia nurmaal

GESUINA       …e ta ciamerann pü “ul piöcc de Còmm”

CIRO               (confuso)  vialtar sìì dréé a tiràmm fö de cò

55

GESUINA        sarà mej che ta vadat a cambiàss che gh’èmm de nà                  

CIRO                sarà mej!  (esce)

GESUINA       (al fratello) huei, al ma pareva scumbüssulaa

ALCIDE          anca a mì. Che sia la volta bona?

LUIGINO         ul prugètt dela Ketty sembra che vada in porto

GESUINA       sperèmm! (suona il campanello) ecu che rivan…vuu a veerd (esce)

LUIGINO           ceert che in un para de mees n’è cambiaa de robb, è ziu?

ALCIDE          ta podat bèn dìll! A ga vureva quèla sacranuna lì, per sveglià fö ul muvimeent

LUIGINO           perché          ta la spusat minga?

ALCIDE             perché per spusàss  bisögna vèss in düü

LUIGINO          e tì bütegala là…ma paar che la gh’abbia simpatia per tì

ALCIDE            ta disàt?

LUIGINO          mì a disi de sì

ALCIDE            vedaremo! Ma adèss taas che ‘rivan

KETTY           (entra con Gesuina e la figlia.  Saluti a soggetto) Eccoci qui! Alura podum andà?

ALCIDE            andà induè, che l’è apena andaa  a cambiàss

KETTY              sperèmm che ‘l sa disbriga. Ma ‘l gh’à de fa ancamò la doccia?

GESUINA       per quèll gh’è minga pericul, l’à fada quindàs dì fà e per stu mees a l’è a post

GIGLIOLA         ma noi è inutile che aspettiamo, possiamo andarcene

LUIGINO          dobbiamo aspettare Bobby; mi ha telefonato dicendomi che quando arriverà sotto casa darà un colpo di clackson

56

GIGLIOLA        lo richiamerò per dirgli che siamo giù ad aspettarlo

LUIGINO          va beh, allora andiamo (si mette una giacca)

GIGLIOLA        allora buona serata, signori

KETTY             anche a voi ragazzi

GESUINA          non fate tardi, neh

LUIGINO          preocupàss minga, a rivum duman matina prest

56

ALCIDE           vardéé cumè ìnn cambiaa i temp! Ala loro età a quest’ura serum già in lett

GIGLIOLA        ma Alcide, lo sai che adesso le discoteche aprono a mezzanotte?

ALCIDE            chissà induè che adremm a finì

GIGLIOLA        allora ciao a tutti

LUIGINO           ciao   (escono con saluti a soggetto)

ALCIDE             beata gioventù

KETTY              almen luur sa divertissan

ALCIDE            (con intraprendenza e intenzione) sarà mej che sa divertissum anca num,è Ketty?

KETTY                (sorpresa) cussè che ta vörat dì?

ALCIDE               (con un po’ d’imbarazzo) vöri dì…che…che saria bèn recüperà ul tempo perso

KETTY                mì ù perdüü nagòtt

ALCIDE               mì sì!

GESUINA        l’è daa fö de matt anca questchì! Cià, intant che ‘spetum quel’intranaa, perché ta ma deet minga una petinadina, Ketty

KETTY            ma ìn a post i cavej

57

GESUINA       vuraria tirai püssee de part, süi öcc ma dànn fastidi

KETTY            cià, dàmm la spazzula che ti meti a post

GESUINA       ecula (da la spazzola a Ketty e si siede su una sedia)

ALCIDE          e intant che ta la petenat a va lengi sü la mia ültima puesia

GESUINA            podum fan anca a men

ALCIDE      ma questa l’è bela… (estrae dei fogli dalla giacca) sentii…dunca…ecco, la sa intitula…”quand sa nàss, quand sa spusa e quand sa möör”

GESUINA         l’è già un rumanz ul titul

ALCIDE           l’è un puu impegnativa, la parla de l’ipucrisia dela geent…dunca…

(legge interpretando)                        “oh Signuur guarda giù che bell fiulètt”

                                                           ma l’è la brüta copia del Rigulètt

                                                           pö, minga cuntenta, giò püssee de gròss:

                                                           “cumè l’è viscur  e che ugitt de balòss!”

 

                                                           ai nòss vecc, sa po’ minga dacch toort

                                                           i fiöö ìnn tütt bej, anca cunt i öcc stoort

 

                                                           “la Gina la gh’à avüü una benediziùn,

                                                           per spusà un òmm cunt quèla pusiziùn”

                                                           pö, salta fö che anca i sigarètt e i giurnai

                                                           ìnn pagaa cunt assegn a vöj e cambiai

                                                           ai nòss vecc sa po’ minga dacch toort

                                                           ul spuus l’è sempar sciuur, bell e foort

                                                           “l’è andaa anca lüü, inscì un bravu òmm

                                                            l’era ul püssee generuus de tuta Comm”

                                                            ma ‘l bestemava e ‘l beveva cumè ‘n danaa

                                                            e ‘l picava miéé e fiöö e l’à mai lavuraa

                                                            ai nòss vecc sa po’ minga dacch toort

                                                            tütt divantan bravi e bun quand ìnn moort

                        piaciuta?

58

KETTY             minga maa! Però preferisi quii d’amuur

ALCIDE         (con repentino entusiasmo) porca miseria, alura ta lengi quela che t’ù scrivüü … cioè…ù scrivüü l’altar dì

GESUINA       lassala in paas che l’è dree a petinamm

KETTY            ma sì, cüntala sü

ALCIDE          vardee che quand a l’ù scrivüda a seri verament ispira, neh

KETTY            da chi?

ALCIDE          (con timido imbarazzo) beh…sa po’ minga dìll

KETTY             oh, oh, oh! vuoi vedere che il nostro Alcide è innamorato

GESUINA        ma se l’à mai vist una dona in vita sua

ALCIDE           quell  ta ‘l disat tì

KETTY             dai, allora facci sentire questa poesia

GESUINA         sperèmm che la sia cürta! L’è cürta?

ALCIDE            sì

GESUINA         menu maa

ALCIDE            (legge la poesia con trasporto riferendosi platealmente a Ketty)

                          

                           T’ù cunussüda un dì, inscì per caas

                           Ta m’èèt guardaa in di öcc e ù perduu la paas

                            Ma piasat de murì, ta vööri bèn

                            E t’ù ligaa al me cöör cunt i cadèn

                            Ta gh’èèt düü öcc bei cume fiuur de camp

                            E un cüü a mandulìn tacaa a dü gaamb

                            Gh’èèt bèll tütt coos, la buca, ul còll, ul naas

                            Persìn cumè ta parlat a mì ma piaas

59

                            E quest ta l’eet capii già da tantu teemp

                            Però ta vöt minga dunamm quel tal mumeent

                            Per pudè fatt pruvà, per pudè fatt capì

                            Tütt quèll che senti quand a summ cun tì

                            E, invece, ta ma suridat e…ta ma piantat lì

                            L’è inütil fa parlà la fantasia

                            Pensà che forse un dì ta sariat mia

                            Però i tò öcc i porti via cun mì

                            I sugneruu de nott e i penseruu del dì

                            L’è finida!

KETTY               (bonariamente) bela, l’è propi rumantica

GESUINA           specialment quell tocch che ‘l dìss “ul cüü a mandulìn tacaa a do gaamb”

ALCIDE              l’è una licenza poetica…ma la t’è  piasüda de bùn, Ketty?

KETTY               un puu “naif”, ma gh’è del sentimeent

ALCIDE             summ cunteent, summ cunteent!

GESUINA           per mì a gh’è sota un quajcòss

KETTY              (cambiando argomento) ma ul Ciro che fìn l’à faa?

GESUINA          a ‘l sarà burlaa giò in del cèss! (chiama forte) Ciiiro!

CIRO                  (fuori scena)  un mumeent! A trövi minga i calzètt

GESUINA         (c.s.)  ìnn lì stiraa sül calurifer

CIRO                 (c.s.) ma c’hanno i buchi nel calcagno

GESUINA          (c.s) fa nagòtt! Stasira mètt sü quii lì che lünedì andemm a cumprai nööf. (a Ketty) L’à mai guardaa i calzètt e adèss a ‘l rump i bàll per düü bugìn

KETTY               ta pudevat anca cüsigai

GESUINA          incöö a gh’ù minga avüü temp                                                        60

CIRO              (entra abbigliato con un vestito antiquato e molto stretto; è  a piedi nudi con le calze infilate in ogni mano dalle quali fuoriescono le dita da enormi buchi) e  mì duvaria andà in giir cun sti büüs?

GESUINA      alura mett sü un para de quii del fiöö. Inn nel so cumò

ALCIDE         e intant che ta ga sèèt dàtt una lavadina ai pè

CIRO               (guardandosi i piedi) perché,  ìnn spurch? Li ho appena lavati

ALCIDE         quindas dì fà!

CIRO               dì minga scemaat…

ALCIDE          ma se l’à dii la tua miéé

GESUINA       l’è vera!

CIRO               no, l’è minga vera. U faa la doccia la setimana passada

GESUINA      ìnn già passaa quindas dì

CIRO              quindas dì!? Cume ‘l passa ul teemp!

KETTY          ma Ciro, la doccia o ul bagn bisögna fai almèn ogni düü dì

CIRO               ta sareet minga mata! A parte ul cunsüm de l’acqua e del riscaldameent, l’è a discapito della salute

KETTY         perché, lavàss a ‘l fa maa?

CIRO             altroché! E’ dannosissimo

GESUINA     pensa tì, che teuria a ‘l gh’à

CIRO             lavarsi troppo spesso, guardee che l’ù lengiüü sü un libar, fa male al corpo umano

GESUINA      chissà che libar l’à lengiüü quela bestia lì

CIRO             sì, perché uccidi tutti gli…gli “antisgorbi”

KETTY          antisgorbi!? Cussè che ìnn?

61

 

CIRO             gli “antisgorbi” no!? quelli che c’abbiamo nel corpo e combattono le malattie                      

ALCIDE         anticorpi, ignuraant!

CIRO             ciamai cumè che ta vörat, ma se vün a ‘l sa lava sempar, apena ga vegn adòss un microbo a ‘l sa taca adòss e ‘l sa amala

KETTY           dìnn pü!

CIRO              ah, no!? Alura guarda i zingar; vivan in mezz ala rüdera, mangian quel che trövan, ìnn in giir a pè piàtt, sempar biòtt d’estaa e d’invernu, sa lavan mai e gh’ànn mai nagòtt…sempar sàn cumè pèss…ì mai vist un zingar  malaa?

GESUINA        dai, va là a mètt sü sti calzètt che gh’èmm de nà

CIRO                vado (esce)

KETTY             tì, Gessy, ma a ‘l gh’à dumà quel vestii lì de mett sü?

GESUINA        intreegh, sì. L’è quèll che l’à cumpraa per ul batesim del Luigino

KETTY            ma che ‘l meta sü i majuni e la giacheta di altar voolt

GESUINA       incöö ‘l m’à dii che stasira ‘l sa vestiva elegante e ‘l meteva sü ul vestii bùn. Sarànn vint’ànn che la mètt pü sü

KETTY            e sa veed! L’è diventaa ul doppi

ALCIDE          ma sentivùf minga che spüzza de naftalina

KETTY           altrochè! Dai Gessy, va de là e dicch de cambiàss

GESUINA        ga mancaria anca quèla! Inscì a ‘l s’incazza e nèmm pù. Lassemal stà per stasira; la setimana che vegn a ‘l porti a cumprann vün nööf

CIRO             (rientra vestito di tutto punto con un ridicolo cappello in testa. In mano tiene la cartelletta con il foglio del secondo atto con gli esiti del DNA) ma ti…Gesüina…

KETTY          eh, no! Quèll capèll lì, propi no!

CIRO            (sorpreso)  perché, cussè che ‘l gh’à?

KETTY          se ta veet in giir cunt qell capèll lì, a stuu a cà mì                                 62

CIRO              lassa peerd un mumeent ul mè capèll…mì a vureria savè cussè che l’è sta roba

chì…(mostra il referto ai presenti. Gelo ed imbarazzo generale con scambio di sguardi)

GESUINA      (fingendo) cos’è?

CIRO             ìnn di esàm…e (riferendosi a Ketty)  léé la duvaria savèll cussè che l’è…e ma dumandi cumè l’è che sta carta l’era nela stanza del Luigino

KETTY          (anche lei fingendo imbarazzata) ma mì a savaria minga

CIRO               ah, no!? Quest l’è l’esàm del “danàà”

KETTY          (c.s.) l’esame del dannato? Non capisco

CIRO              huei, tuvaja, non borlare giù dalle nivole, neh! L’è quela carta che mi avevi portato con gli esami della Gigliola

KETTY          (non potendo più sostenere la parte) ha, l’esame del D.N.A.?

CIRO              brava! E cosa ci fa nella camera di mio figlio?

KETTY          (guardando Gesuina)… non saprei

CIRO             (a Gesuina) e tì,  cosa ne sai?

GESUINA      beh…l’è una cartelèta che ‘l gh’aveva ul Luigino

CIRO             (alterandosi) e cumè a ‘l faseva ad avecch sta cartelèta ul Luigino

GESUINA      mì a ‘l suu minga…ga l’avarà dada la Gigliola

CIRO             e ta ‘l sèèt cussè che l’è?

GESUINA      ma…mì…

CIRO             (sempre più arrabbiato) mamì, mamì, mamì! Su, parla da induè che la salta föra? Chi è che l’ha portata in questa casa?

GESUINA       (intimorita guardando Ketty) ma verameent…

KETTY            (decisa) in questa casa l’è sempre stata quella cartelletta

CIRO               come è “sempre stata”?

63

KETTY          sì! E’ stata concepita quì

CIRO              cussè che ‘l vöör dì, percepita qui?

KETTY          concepita! Realizzata, studiata, ideata…

CIRO             qui!?

KETTY          già, qui!

CIRO              (disorientato) da chi?

KETTY          da noi

CIRO              mì  a capissi minga

KETTY          allora mi spiego meglio…(guardando Gesuina) parlo? (Gesuina annuisce…rivolta ad Alcide) oramai e inutile tacere…(Alcide concorda mimicamente …rivolgendosi a Ciro) quel documento è un falso

CIRO             falso!? Ma allora…allora l’è minga vera…la Gigliola non…non è…

KETTY         …non è tua figlia!

CIRO            (indicando tutti i presenti) e voi…voi sapevate tutto

GESUINA     (decisa) già, sapevamo tutto! (con veemenza lo aggredisce) disgraziaa, famm i corni a Rimini! (inseguendolo e scagliandogli addosso la spazzola dei capelli) piantam giò tütt ul dì a sbrüsàmm la pèll in spiaggia cunt un fiulètt e tì andà in giir a fa ‘l pelandrùn cunt i dònn…delinquent, farabütt…mì a ta mazzi…

CIRO            (fuggendo attorno al tavolo) tenetela! Questa è pazza

GESUINA     pazza!? A ta fuu vedè mì…

ALCIDE       (trattenendo Gesuina) sta calma, sü Gesüina sta quieta…

KETTY        ha ragione Gessy, ormai è acqua passata

ALCIDE      (accomodandola sulla poltrona) ecu, setàss giò chì

GESUINA    (piangente) acqua passata…ìnn ròbb che l’è dificil de acetà

ALCIDE       urmai ìnn passaa vinticinq ànn                                                              64

GESUINA     ma mì l’ù savüü un para de mèès fà…e l’è ancamò  fresca

CIRO             (timidamente) ma io poi ti sono sempre stato fedele

GESUINA     (riprendendosi) taas disgraziaa! Ta gh’èèt ancamò ul curagg de parlà

CIRO            (c.s.)  ero giovane…mi sentivo solo…tu pensavi solo al bambino e mi trascuravi…e poi c’avevi la cistite

GESUINA     (cercando d’aggredirlo ma trattenuta da Alcide) la cistite! Svergugnaa! Stii ateent che adess a  ‘l gh’à resùn lüü…tiremal via davanti se nò a ‘l cupi

KETTY          (a Ciro avvicinandosi) mucala de dì scemaat

CIRO            e tu? Cosa c’hai tirato fuori tutto questo vespaio?

KETTY         per il tuo bene e per il bene della tua famiglia

CIRO             sa veed…ma posso sapere cos’è che avete combinato?

ALCIDE       (a Ketty) cià, cüntach sü tüta la storia

KETTY        (a Ciro) setàss  giò e tira giò stu capell che ta ma parat un giupìn (gli toglie il cappello)…dunca, quand summ rimasta veduva, nela cà de Milan a gh’eri ul sfratt e, a quel teemp, la mia tusa la s’era fidanzada cunt un fiöö che ‘l faseva l’università ma l’era de Còmm. Quel fiöö a ‘l s’è laureaa in medicina e  l’è vegnüü chì, al sant’Ana a fà pratica de dutuur…

CIRO               cussè che l’è, la “Divina Commedia”?

KETTY           ma ta vörat savé cume l’è andada, o no?

CIRO              eh, van avanti

KETTY           …alura, vist che duvevum andà via de cà e léé la vureva stà visin a quel fiöö gh’èmm cercaa una cà in afitt e, inscì,  sèmm rivaa a Còmm. Una volta che serum stabilii chì, ù cunussuu la tua miéé…ci siamo frequentate e, pora tusa, la sa cunfidava cun mì…

CIRO               chissà i bàll che la ta cüntaa sü

KETTY          eran minga bàll! La vedevi mì la vita grama che ta ga fasevat fà…e inscì, ù decidüü de vendicàss 

  65

CIRO                bela roba! Vendicàss de cussè, pö?

KETTY            de quèll che a ta m’èè faa a mì e a quèll che ta gh’èèt fa passà a léé e al tò fiöö…e inscì, un bel dì…ci ho detto tutto

GESUINA        …mascalzùn, vigliàcch…

KETTY             léé a la vureva fa saltà fö ul pulverùn e nà via de cà…

CIRO                 saria staa mej

KETTY           ma io c’ho spiegato che non avrebbe risolto niente e che la vendetta andava consumata lentamente…a fuoco lento…e magari sa reüssiva anca a cambià la tua crapa de ravanèll

CIRO                  e alura?

KETTY             l’ho convinta! E gh’èmm stüdiaa ul piano. Prima cosa, coinvolgere tutti i parenti stretti e renderli consapevoli della situazione…

CIRO               (indicando Alcide)  anca lüü?

KETTY             sì, anca lüü!

ALCIDE           sì, anca mì!

CIRO                 e cussè che ta c’entrat tì?

ALCIDE           mì a sum un “perente stretto”

CIRO                (alteratosi) tì a ta sèèt un pirla! Tradituur

ALCIDE           (alzandosi minaccioso) guarda  cumè ta parlat perchè mì a ta denunci, fedifrago!

CIRO                (c.s.) frigorifero a chi? Stà atèènt tì, perché mì a ta storgi…

KETTY             calmatevi…

CIRO                a me, mai nessuno mi ha dato del frigorifero

KETTY            a ‘l t’à minga dii frigorifero, l’à dii fredifrago

CIRO               (calmandosi e fingendo di capire) ah!...Fredrifago…                       66

KETTY             ma alura ta vött savè cume l’è andada o no?

CIRO                 eh, van avanti

KETTY             e inscì, una volta che gh’èmm infurmaa anca i fiöö, gh’èmm inventaa la storia dela tusa…cunt ul computer dela Gigliola gh’èmm stampaa ul documento e l’amiis dutuur l’à cumpilaa…cunt i paròll giüst

CIRO               l’è quel rimbambii che ‘l m’à faa i esam?

KETTY           esattamente!

CITRO             …e ga sùmm burlaa deent cumè un pesòtt!

KETTY           cume ga sùmm burlada deent mì vintisètt ànn fa

GESUINA        e mì, trent’ànn fa, quand a t’ù spusaa

ALCIDE         ma non tutti i mali vengon per nuocere! Perchè l’obiettivo è stato raggiunto

CIRO              che obiettivo?

ALCIDE          mì, per esempi, a gh’ù pü malatii

CIRO               ma chi ‘sse ne frega! E cussè che ta c’entrat tì? Questuchì a ‘l sa mètt sempar in mèzz

KETTY          beh, anca lüü a ‘l gh’avüü i so benefici ma, l’impurtaant, l’è che la Gessy e ul Luigino stian mej e incumincian a viif decurusameent e pö, tì…

CIRO              …mì a summ sempar püssee a bulèta

KETTY           ma ta steet mej

CIRO              quèll ta ‘l disat tì

KETTY          ma sa veed! Anca tì a ta ciapat güst a ‘ndà in giir, ta sèèt püsse serèn e…anca simpatich…t’è passaa anca i “tic” che ta vegnivan ogni volta che ta tucavan sül purtaföj e pö a ta cuminciat a cunuss i piaceri della vita; laa bela cà, la miéé elegante e amirada, un fiöö püsséé svegliu e che l’à truvaa perfina la murusa…

CIRO            la murusa?

67

KETTY              sì, un’amisa dela Gigliola…una brava tusa

CIRO                  l’avria mai dìì                                                                                       

KETTY              l’è una cumessa del  supermercaa

CIRO                 alura la podarà fa la cassera in maceleria

KETTY             a ‘l pensa de già a fala lavurà! Ma pensa invece che la podarà spusà ul Luigino e fa tanti fiöö e ti a ta sareet un bèl nonu

CIRO                …e tirà fö danéé!

KETTY             mej che vèss departì e emarginaa cumè tütt i piöcc! Cert che se ta ‘l tegnevat cumè prima, ul Luigino, a ‘l ta restava chì in cà tüta la vita cumè un pistulòtt

CIRO              (indicando Alcide)  cumè lüü

ALCIDE        (risentito)   la mia l’è una libera scelta

KETTY     (con intenzione avvicinadosi ad Alcide)  ma non è detta l’ultima parola…l’Alcide l’è ancamò giuvin…e pö, sàn cume l’è a ‘l po’ truvà ancamò un cumpagna per la vita

ALCIDE        (timidamente tenero appoggiandole una mano sulla spalla) ma…se duvaria truvànn vüna...vureria truvala cume…cume tì…

KETTY             (con un sorriso) tempo al tempo…

CIRO               (interrompendo)  cià, alura andèmm a mangià che mì a gh’ù una fàmm dela malura… (avvicinandosi)  sü, Gessy…andiamo…stasera affogheremo nel vino il passato…tu mi perdonerai per quello che ho fatto e io vi perdonerò quello che mi avete combinato

ALCIDE           ecco, sarà la serada del perdono

CIRO                e una bela ciuca a ga la tira via nessùn

GESUINA        e pö andèmm al Bingo

CIRO                …e pö andèmm anca al Bingo! E…vada a fàss ciavà l’avarizia! (tutti escono allegramente a soggetto).

                                                                 FINE                                                           68