“UL PIÖCC DE COMM”
di Alfredo Caprani
personaggi:
CIRO LUCARIELLO
GESUINA MOLTENI (sua moglie)
LUIGINO LOMBARDO (loro figlio)
KETTY (Caterina Giussani)
GIGLIOLA (sua figlia)
ALCIDE MOLTENI (fratello di Gesuina)
Sala da pranzo di casa Lucariello; è l’ora di pranzo e, seduto a tavola, c’è Luigino mentre la madre termina d’apparecchiare facendo spola tra la sala e la cucina che sta sulla destra. Luigino è un giovanottone corpulento, indeciso e un po’ tontolone, non tanto per scarsità intellettiva ma a causa delle frustrazioni comportamentali subite dalla forte personalità del padre che l’ha condizionato, da sempre, in ogni atteggiamento creandone uno strumento assolutamente dipendente, insicuro e sottomesso; la moglie è nella medesima situazione, dal giorno del suo matrimonio, si è “arresa” al carattere dell’intransigente spilorcio marito trasformandosi in una passiva, dimessa e sciatta casalinga. Naturalmente la squallida condizione di vita è evidenziata dall’aspetto esteriore dei due.
LUIGINO podi mangià un puu de pànn?
GESUINA aspeta che tra un puu gh’è cota la pasta
LUIGINO ma mì gh’ù fàmm
GESUINA e alura mangian un tòcch
LUIGINO (ne morde un pezzo dalla pagnotta) ma l’è sècch cumè un tocch de legn!
GESUINA l’è ancamò quèll che l’à purtaa ul to pà sabat passaa
LUIGINO e incöö l’è merculedì
GESUINA e ma sa che gh’èmm de mangian fina sabat che vegn
LUIGINO ma quantu ta n’èèt cumpraa?
GESUINA l’ù minga cumpraa! T’ù già dii che l’à purtaa a cà ul tò pà
1
LUIGINO alura l’è ancamò quel del sciur Besseghini. Ul pà, giò in butega l’à dii che ‘l gh’à i galìn e adèss tütt ga portan ul pan sècch; e sabat, ul sciuur Besseghini, che l’aveva urganizaa una cena cunt i amiis giuvedì sira e l’è saltada perché l’à ciapaa una colica renaal, a ‘l s’è truvaa lì ciinq chili de pan e i à purtaa giò
GESUINA e invece di galìn adèss gh’èmm de mangiall numm
LUIGINO mì ga meti su un puu de oli e saa, insci a ‘l sa amurbidìss
GESUINA adèss ga mancava de inventàss ancaa la bala di galìn
LUIGINO E pö a ‘l ga fa creed ai clieent che i ööf che vendum “sono fresche di giornata delle nostre galline ruspanti”
GESUINA e indua i a tegn i galìn? Süla terazza!
LUIGINO ma no! A ‘l cünta sü che i a tegn nela nossa cassina de Camnaagh
GESUINA (entrando con una marmitta) ecu, la pasta l’è cota e ul tò pà indua l’è?
LUIGINO l’era giò in butega a raspà sü i avaanz e tridai per fa i pulpètt; ma l’à dii che ‘l rivava sübit
GESUINA cià, intaant cumincium a mangià la pasta (serve).
LUIGINO metala nel piàtt del pà e nel tò perché mi la mangi nela marmita inscì ma resta tütt ul sugo
GESUINA ma l’è tanta, n’ù faa sett eti
LUIGINO preocupàss minga che ma la mangi tüta
Entra indossando un camice insanguinato da macellaio Ciro Lucariello, tipo prestante e sanguigno; in mano tiene un pacchetto
CIRO ecco! Mentre stavo chiudendo è arrivata la sciura Posca e m’à purtaa un puu de pàn
GESUINA ancamò!? Varda che de pànn ga n’èmm asséé per una setimana e se ta dispiaas minga, ogni taant vureria mangià anca un puu de pan fresch
CIRO (togliendosi il camice e prendendo un panino dal sacchetto) Perché questo non è fresco? (annusando) senti che profumo…avrà solo un paio di giornate
2
GESUINA (mostrando il pane in tavola) e questchì, che ‘l gh’avrà una setimana?
CIRO non c’è problema…cambiamolo con questo (pone il pane in tavola)
LUIGINO cià, dàmm una michèta che cunt quèll lì (indicando il pane secco) a ris’cium de spacàss la dencera
CIRO (sedendosi a tavola) e quel pane vecchio puoi grattuggiarlo per impanare la carne…
GESUINA …quand ta la portat a cà
CIRO …o potresti fare una bella torta di pane…lo metti in ammollo nel latte, ci metti un po’ di uvette, zucchero, uova e pö, nel forno. Una squisitezza economica!
GESUINA a n’ù già mangiaa a quintaj de quela squisitezza che la ma vegn fö di öcc. Ma adèss, dimm cussè che t’è saltaa in meent de cüntà sü quela bala di galìn
CIRO un dì, per piazzach là un pulastar ala sciura Frigeri, ù dii che l’era del me puléé e, quel’oca paduvana, l’à cuminciaa a purtàmm ul pan sècch per i galìn…pö, l’à cuminciaa a zabetà e inscì s’è spargiuu la vuus e adèss tütt che rivan cunt ul pan
GESUINA e adèss dicch de mucàla e che i galìn ta ié mazzaa tütt
CIRO summ minga màtt! A parte ul fatto che ogni dì sa cambia ul gusto e ‘l savuur del pan perché tütt cumpran diverse qualità e da diversi negozi, adèss, quèll che ma resta, ga ‘l duu al Pepìn “tenaja” de Sulzaagh che in cambi a ‘l ma dà i ööf de i so galìn…e quii lì, sì che ìnn bunn! Buna ‘sta pasta
LUIGINO (alzando il viso dalla marmitta) Buonissima! Ga n’è ancamò?
GESUINA ta vött sc’ciupà?! (a Ciro) N’à mangiaa mezz chilu dumà lüü
CIRO mangiach adréé un puu de pàn
LUIGINO n’ù già mangiaa do michètt
GESUINA (a Ciro) stasira porta sü un puu de carne che fèmm i cutulètt impanaa
CIRO magari cutelètt de vidèll
GESUINA magari! 3
CIRO de vitello!? Ma ta ‘l seet quantu custan?
GESUINA ma santo cielo, ta seet un macelar e mangium carne do voolt al mees
CIRO perché la carne fa male!
GESUINA la fa maal al purtaföj
CIRO ti porterò delle belle fettine di fesa di tacchino; carne bianca, leggera, digeribile e, impanata, diventa sublime
GESUINA mej che nagòtt!
CIRO però prima fai un bel piatto di spaghetti
GESUINA ancamò!
CIRO quelli riempiono e saziano
LUIGINO mì gh’ù fàmm ancamò. Gh’è un puu de furmacc?
CIRO ma ‘stu chì l’è una discarica! C’ha sempre fame
GESUINA l’è giuvin e ‘l gh’à bisögn de mangià
CIRO anca mì seri giuvin e de mangià ga n’eri minga
GESUINA (che era andata in cucina a prendere il formaggio) Ecu, taleggio e gorgonzola
CIRO wheila, America! Qui ci diamo alla pazza e sfrenata gioia
LUIGINO perché mangi ul gurgunzöla?
CIRO ooh! Cosa pensi, che il gorgonzola lo possano mangiare tutti!?
GESUINA ma mucala de dì scemaat
CIRO scemaat!? Ma ta ‘l seet che ‘l gurgunzöla mì l’ù vist per la prima volta a vint’ànn
GESUINA già, in cà mia! Per forza, in terronia a ‘l gh’è minga ul gurgunzöla
4
CIRO ma c’abbiamo la scamorza, la provola, il cacio cavallo…
LUIGINO parla pü che ta ma feet vegnì püsséé fàmm (si serve un pezzo di formaggio)
CIRO ecu, vardee che slèpa l’à tajàà giò! Dopu a ‘l sa lamenta che l’ingrassa
GESUINA ma adèss ta ga cuntrolat anca quèll che ‘l mangia
CIRO mì ga ‘l disi per ul so ben…(vedendo Luigino che si trangugia due bicchieri d’acqua minerale) ta ‘l seet che a mi ma da fastidi a sprecà la roba…ecu, guarda! Guarda se l’è necessari beev tüta quel’acqua mineraal
LUIGINO a ‘l ma fa andà de traveers anca l’acqua
CIRO l’acqua sa po’ beev quèla del rübinètt. Bej vizi! Adèss bisogna beev dumà acqua mineraal…che pö l’è la stessa del rübinètt cun l’agiunta de l’anidride carbonica
LUIGINO ma l’è püssee buna
CIRO ma la custa anca! Ai mè tempi gh’eran minga quii bagianaat lì…acqua di fonte o del rubinetto e via!
LUIGINO i teemp ìnn cambiaa…
CIRO bela roba! Adèss sa sa pü cumè bütà via i danéé: acqua mineraal, carta igienica, telefonini, capuccino e brioches al bar, aperitiif, vestii de moda, machin, motu…e pö sa dumandum perché l’Italia la va a rotul; perché nessun a ‘l g’ha pü vöja de lavurà e fa sacrifizi!
GESUINA gh’è restaa dumà lüü a tegnì in pè l’Italia
CIRO io e pochi altri!
LUIGINO papà, ta ma cumprat ul telfunìn?
CIRO per fa cussè?
LUIGINO beh…per telefunà
CIRO telefunà a chi?
LUIGINO ai me amiis…a cà quand a ritardi…e pö ga l’ànn tütt 5
CIRO mì ga l’ù minga! E sùmm viif ancamò
GESUINA a ‘l gh’à resùn ul fiöö! Tütt i giuvin a gh’ànn ul telefonino e pö ma paar che sa la merita; a ‘l lavura giò in butega dala matina ala sira e ta ga deet nanca ul stipendi
CIRO cussè che c’entra? Un duman a ’l sarà tütt sò
GESUINA alura duvaria spetà che ta crepàt tì per ciapà un quajcòss
CIRO un mumeent! Guarda che la paghèta mensiil ga la duu, néh!
LUIGINO ciamala paghèta! Düseent euro al mees…nanca asséé per cumperà i sigarètt
CIRO ma se ta fumat minga
LUIGINO appunto! U’ mai pudüü cumincià perché ù mai pudüü cumpera i sigarètt
Entra Alcide. Ipocondriaco pensionato che si diletta nella composizione di poesie dialettali. Dall’aspetto gracile, molto pallido con delle preoccupanti occhiaie nere si presenta in giacca da camera con un’enorme sciarpa al collo, guanti di lana senza dita, una papalina, ciabatte e pantaloni da pigiama infilati in esagerati pesanti calzettoni
ALCIDE l’è permèss
CIRO (senza voltarsi annuncia forte a Gesuina che si è recata in cucina a prendere dell’insalata) Gesuina, c’è tuo fratello
LUIGINO ciau ziu
ALCIDE ciau…sa po’…
LUIGINO vegn, vegn, setass giò a beef un bicièèr de vìn…(guardando il padre che lo “fulmina” con uno sguardo) de…acqua e vìn
ALCIDE no, no, grazie! Ta ‘l seet che podi minga beev ul vìn…ma mètt infiamaziùn …(intanto, con passo incerto e traballante, si accomoda a tavola) e pö ù nemò de mangià…püssee tardi ma imbastiruu là una bela pastina in brööd
CIRO (che lo osserva attentamente nel tragitto) ma cum’è che ta seet cunciaa? Ta parat un teremutaa
6
ALCIDE Beh, a stuu al piàn de sura e duvaruu minga vestim dela festa per vegnì chì
CIRO sì, ma se ta trövat süi scaal un quajvün debul de cöör a’l ciapa un infarto
GESUINA (entrando) ciau Alcide, cumè che ta stèèt incöö?
ALCIDE un puu mej!
GESUINA ta mangiat un piatìn de pasta? (accomodandosi a mangiare)
ALCIDE ma ta scherzat!? Dopu trii dì che sùmm in lètt per intussicaziùn ga mancaria de mangià la pasta…chissà cussè che ù mangiaa per ciapà quèla bestia de urticaria.
GESUINA adèss, però la t’è passada
ALCIDE sì, ma gh’ù sempar quel dulurìn chì (indica) ai reni che riessi minga a mandàl via e summ vegnuu giò per dìtt se ta vegnat sü in cà a fàmm una puntüra de Buscopan
GESUINA apena ù finii de mangià a nèmm sü e ta la fuu
ALCIDE …e dopu ma fuu là una bela pastina in brööd
GESUINA ta sa metat in lètt e ta la fuu mì
ALCIDE brava, inscì a fuu un ripusìn…(tossicchia) a sa po’ mai stà tranquìll…(tossisce più forte) ga n’èsempar una quajvüna (crisi di tosse)
CIRO ma porcu càn! Ta vedat minga che ta ma spüdat dent ul piàtt?
ALCIDE scüsum, l’è staa un attacco improvviso…quèla bestia de bronchite cronica… (tossisce ancora mentre Ciro, con le braccia, copre il piatto in cui sta mangiando) a gh’ù sempar un catàr che ma vegn sü che gh’ì minga un’idea…a spurchi trii fazulètt al dì…ura de sira ìnn giaald, negar, rùss…(i commensali commentano schifati con espressioni del viso) ma l’è un catàr minga bel bianc, color perla…l’è verdognolo, quasi negar cume se füss un fümaduur, epuur mì ù mai fümaa
CIRO a mì, m’è passaa la fàmm
LUIGINO (alzandosi con conati di vomito) mì a vuu un mumeent al cèss (esce)
GESUINA ma Alcide ta vedat minga che sèmm dree a mangià? 7
ALCIDE e aluura?
GESUINA alura ìnn minga discuurs de fa a tavula
ALCIDE quanti bàll! Mì seri dree a parlà dela mia saluud
CIRO ma li puoi spiegare senza entrare nei particolari
ALCIDE cume sii dificil…ma che ura l’è?
GESUINA la vüna e un quaart
ALCIDE oh bestia! L’è l’ura dela pastiglia per la pressiùn (cerca nelle tasche)
CIRO anca quèla!?
ALCIDE certo! Tre pastiglie al giorno…Gesuina dàmm un bicèèr per l’acqua…(posa tre o quattro scatolette di medicinali sul tavolo mentre Gesuina va a prendere il bicchiere e rientra) no, questa l’è per la digestiùn…questa per l’emicrania…questa l’è la cardioaspirina…ecu, l’è questa…(prende la pillola con l’acqua che gli porge Gesuina)
CIRO cerca de minga sbaglià e tirà giò quela anticoncezionale
ALCIDE cussè che l’è’?
CIRO l’è una pinula per una malatia strana
ALCIDE che malatia l’è?
CIRO l’è una malatia rara, specialmeent per i òman
ALCIDE oh, bestia?! Che sintomi la gh’à?
CIRO prima ta vegn la nausea, pö ta vegn la panza grossa cumè un balun e de solit la düra nööf mees
ALCIDE e pö ta guarisset?
CIRO …e pö ta s’ciopàtt cumè un balùn!
GESUINA Ciro, mucala de dì stüpidaat
CIRO ma per la miseria, l’è in giir che ‘l paar una farmacia 8
GESUINA e cussè ta interessa a tì?
ALCIDE caro mio, cunt la salüüt sa scherza minga
CIRO uramai ta steet in pè a medisìn
ALCIDE l’è bèll a parlà quand sa sta bèn e s’è sàn
CIRO ma ti ta seet malaa dumà nel cò
GESUINA ma Ciro…!
CIRO disi minga che l’è màtt, disi dumà che tütt i malatii se l’inventa
ALCIDE già, adèss ma inventi i brufèi de l’orticaria, i duluur del fegato e dei reni, la pressiùn che la sa sbàssa…duvariat pruvai tì
CIRO ma l’è ul tò cervèll che sa i a tira adòss
ALCIDE (un po’ risentito) questa l’è bela! Adèss ma inventi anca i malatii
CIRO per forza, ta seet a cà tütt ul dì a fa nagòtt e ta gh’èèt nanca un interèss; altar che fatt vegnì adòss tütt i malatii
ALCIDE mì ù lavuraa tüta una vita e adèss l’è giüst che ma godi un meritato riposo
CIRO a l’è propi un bel “godere”! Sempar in mezz ai dutuur e ai farmacii. Quand ta gh’erat veert ul negozi, ta gh’avevat minga tütt sti fastidi
ALCIDE ga n’èri di altar
CIRO ti ta gh’avariat bisogn de truvà un quajcòss de fà, de impegnà la meent e ul teemp cunt un quaj interèss
ALCIDE adèss, da macelaar l’è diventaa anca psicologo!? Ta augüri minga de sentì tütt i duluur che gh’ù mì…(alzandosi) cià, lassum andà de sura a tirà giò un calmaant perché ma senti un puu de agitaziùn…Gesuina, varda che ta speci per fàmm la puntüra…saluti (esce)
GESUINA sì, va su che a rivi…(a Ciro) te l’èèt fa rabià
CIRO a ‘l s’a incazza perché gh’ù dii la verità
9
GESUINA regordat che ta gh’èèt sempar de vèss ricunusceent
CIRO e perché trent’ànn fa a ‘l m’à prestaa i danee per veerd la butega, mì a duvaria lecàll per tüta la vita? Guarda che ul prestit ga l’ù daa indréé e con un fior fiore de interessi
LUIGINO (uscendo dal bagno) l’è andaa ul ziu?
CIRO per furtüna, sì
GESUINA se mangiuff pü, a tiri sü la tuvaja e vuu sü a facch la puntüra…(sparecchia)
LUIGINO mì vu giò un püü al bar, pà…ta ma dèèt un euro per ul cafè?
CIRO l’è propi necessari nà al bar per bèèf ul cafè? Ta podat beval anca chì in cà
LUIGINO ma al bar se ta cunsumat minga a ta lassan minga lì
CIRO e ti cunsumach i tuvajöö de carta
GESUINA dì minga stüpidaat e dacch un euro al fiöö
CIRO (prendendo un euro in centesimi dal portamonete) viint…vinticiinch…quarantaciinch…cinquanta…setanta…setantaciinch…vutanta…
GESUINA a ‘l paar che l’è dréé a dacch un miliùn
CIRO tò…ciapa un euro e va al bar, ma ai do e mezza in butega che gh’èmm de fa i pulpètt e i ròst farcii
LUIGINO va bèn…ciau (esce)
GESUINA guarda che ul Luigino uramai l’è un òmm e, perché l’è un bravu fiöö,
ta gh’èèt minga de aprufitàss e tratàll in quela manera
CIRO finchè l’è in cà mia, ul bursìn al tegni mì
GESUINA a gh’ànn propi resùn a ciamat piöcc! E pö disan che i teruni ìnn de cöör e dann minga impurtanza ai danéé
CIRO perché non se li sono mai sudati! Mì, quand summ vegnii chì, a quindasànn, lavuravi vint uur al dì per mantegnì ul me pà invalid, la mama sempar incinta e quatar fradej püssee pinìn 10
GESUINA adèss cumincia minga cunt la solita storia che la suu a memoria
CIRO e alura, se ta seet la fàmm che ù patii e i sacrifizi che ù faa, ta duvariat capì perché ga dùù impurtanza ai danéé e perché ma piaas minga sprecai in stüpidaat
GESUINA va ben dacch impurtanza e minga sprecai, ma tegnii strecc cume tì, l’è un’esageraziùn…e pö, fàss ciamà piöcc adiritüra dai cumasch, l’è propi ul colmo
CIRO l’allievo ha superato i maestri! E pö, regordas che mì ma ufendi minga anca se ma ciaman piöcc, anzi l’è un urgogli
GESUINA l’è propi un bel orgoglio. Cià, mì vuu sü dal me fradèll a facch la puntüra e metacch là una pastina
CIRO e metacch anca una suposta per l’arteriosclerosi
GESUINA sfaciaa!
CIRO (si alza e si accomoda su una poltrona) adèss ma vedi ul telegiurnaal, fuu un bel ripusìn e pö vuu in butega
GESUINA (apprestandosi ad uscire) ah, dimenticavi! Gh’ù daa apuntameent ala vuna e mezza alla Ketty per famm i cavej
CIRO ala Ketty? E chi l’è la Ketty?
GESUINA ta n’ù già parlaa l’altar dì; l’è quela che ù cunussuu al “discaunt” e che l’è vegnüda chì visìn de cà da un puu de temp
CIRO quela che la sta nel palazz veerd?
GESUINA sì, ogni taant la vegn sü a beef ul cafè
CIRO ah, l’è per quèll che la scatula del cafè l’è quasi vöja
GESUINA infati! Bisögna che incöö ma regordi de cumpràll, se ta ma lassat chì i danéé
CIRO e perché ta veet minga in cà sua a beef ul cafè?
GESUINA perché l’era una paruchera e la m’à dii che la ma fa i cavej…a gratis!
11
CIRO brava! La ga de vèss una brava dona…ma la gh’à dumà la vüna e mezza per vegnì chì?
GESUINA sì, perché ai tre la ga de ‘ndà a ritirà la machina che l’à faa ul tagliando
CIRO e se la riva cussè che ga disi?
GESUINA dicch che rivi sübit (esce)
CIRO (da solo) ga mancava anca la Ketty…beh, però se la fa i cavej a gratis…pudaria tajamai anca a mì (prende il telecomando del televisore) Cià che pizzum la televisiun…ma se la pizzi per fà che fànn vedè i solit stüpidaat…la servìss a cunsümà cureent e basta…(suona il campanello) ul campanèll! Sarà già chì quela là…(va a d aprire) buongiorno…immagino che lei sia la Ketty
KETTY (quarantenne elegante e spigliata) esattamente!
CIRO prego si accomodi
KETTY grazie, ma Gesuina non c’è?
CIRO mia moglie è andata a fare la puntura a suo fratello nell’appartamento qui sopra
KETTY ah, bene!
CIRO bene, cosa!?
KETTY così possiamo parlare un po’
CIRO (sorpreso e imbarazzato) beh, sì certo…possiamo parlare
KETTY …del più e del meno…
CIRO già, del più e del meno…
KETTY posso sedermi?
CIRO ma certo…(indicando la poltrona) s’accomodi pure
KETTY (sedendosi) grazie…posso fumare?
CIRO fumi, fumi pure 12
KETTY (accendendo una sigaretta) lei non fuma, vero?
CIRO già, io non fumo
KETTY eh sì, fumare costa
CIRO a parte il costo, che ha la sua importanza, ne va anche della salute. Ma chi glielo fa fare di fumare?
KETTY fumare è un piacere e, nella vita, i piaceri vanno soddisfatti. Ma non mi offre nulla da bere?
CIRO ah, beve anche?
KETTY anche il bere è un piacere…
CIRO …e va soddisfatto
KETTY bravo! Già compresa la lezione
CIRO e cosa ci posso dare di buono?
KETTY quello che c’è, magari un liquorino
CIRO veramente noi non siamo molto abituati a bere alcolici…adesso guardo nel mobile-bar se c’è qualcosa… (apre un’anta della credenza) ecco, c’è una mezza bottiglia di grappa veneta
KETTY benissimo! Vada per la grappa veneta
CIRO come gli alpini…(ne versa un poco in un bicchierino) guardi che è molto alcolica e troppa fa male
KETTY non si preoccupi, Ciro, ne bevo anche di più forti
CIRO ah, sa già anche il mio nome
KETTY certo che lo so
CIRO e lei come si chiama?
KETTY Ketty
CIRO ah già, che me l’ha detto la mia miéé, l’è proprio un bèl nomm 13
KETTY ma ‘l parla ul dialètt?
CIRO certo che parli ul dialètt
KETTY ma l’è minga di paart de Napoli?
CIRO già, summ nassüü ad Amalfi in pruvincia de Salerno
KETTY alura, adèss, podum parlà in dialètt
CIRO in tütt i lingui che la vöör, mì summ un “poligrotta”
KETTY e inscì, dopu trent’ànn che l’è chì, l’à perdüü anca la sua parlada terona…l’era inscì simpatica
CIRO cume la fa a savè che ìnn trent’ànn che summ chì a Còmm
KETTY a ‘n suu de ròbb mì, che ga n’à minga un’idea
CIRO ma adèss, che la guardi ben, la sa che ma paar de avela già vista in una quaj paart?
KETTY (ironica) ma va!?
CIRO sì, la ma paar minga una facia növa
KETTY minga dumà la facia, se l’è per quèll
CIRO cussè che la vöör dì?
KETTY vööri dì che ci siamo già conosciuti, mio bel signorino
CIRO già conosciuti!? Indove?
KETTY tanti anni fa…
CIRO ma và!?
KETTY altar che “ma và”!...e ci siamo anche frequentati…
CIRO frequentati? Oh, Bestia! Ma la sa che ma vegn minga in meent
KETTY …e ci davamo anche del “te”
14
CIRO si beveva il the insieme?
KETTY ci si dava molto confidenzialmente del “tu”…e non solo
CIRO “non solo”! Ma cussè che la vöör dì?
KETTY che gh’era molto di più de una cunfidenza, tra noi
CIRO capissi minga. Ma indua l’è che s’èmm cunussüü?
KETTY a Rimini
CIRO Rimini!? A Rimini ù passaa l’ültima vacanza che ù faa, prima de veerd ul negozi
KETTY appunto! Vintisètt ànn fa…e mì…
CIRO (preso da un atroce sospetto) …e tì…ta serat a Rimini…a…
KETTY …a fa la cameriera
CIRO …alla pensione Capriccio
KETTY …alla pensione Capriccio
CIRO Caterina! La Caterina de Lecch!?
KETTY confidenzialmente Ketty
CIRO ma porca vacca! E cussè che ta fèèt chì, adèss?
KETTY summ vegnuda a truvàtt
CIRO dopu vintesètt ànn?
KETTY non è mai troppo tardi
CIRO sì, va beh…ma…
KETTY (facendosi seria) “ma” un cornu! Ta m’èèt piantada lì cumè un merlu e ta sèèt sparii dala sira ala matina
CIRO ma…ma mì a gh’eri la famiglia…
15
KETTY già! Ma ta l’avevat minga dii, disgraziaa d’un farabütt
CIRO sì, ta gh’èèt resùn ma…
KETTY ma adèss taas perché parli mì! (imperativa) E adèss setàss giò e beef un grapìn perché ta ga n’avareet de bisògn…
CIRO ma mì sùmm astemi
KETTY fa nagòtt, beval!
CIRO (si prende un bicchierino e versa la grappa) va beh…ma…
KETTY quand sèmm cunussüü in quel bar, ta m’avevat minga dìì de vèss spusaa…
CIRO …ero giovane…
KETTY già, ta lassavat la miéé e ‘l fiulètt in spiaggia e ta stavat tütt ul dopumesdì al bar
CIRO …ma piaseva minga stà al maar
KETTY e inscì, cunt i tò bàll, cun la parlada de terùn mi hai sedotta e abbandonata
CIRO ta gh’èèt resùn, ma ìnn ròbb che sa fann de giuvin
KETTY tanti prumèss, bej paròll, progetti per il futuro…
CIRO …sa disan tanti ròbb…
KETTY …e pö, de punto in bianco, ta seet sparii…partito con la famiglia…senza nanca saludàmm…pö, quand summ andada al tò albergo a cercàtt, m’ànn dìì che ta serat partii…cun la famiglia eccetera eccetera
CIRO ta gh’èèt resùn, summ staa un disgraziaa…ma savevi minga cumè dìtt la verità
KETTY la verità l’è che ta seet un porco e un vigliacch
CIRO sì, ma adèss…
KETTY adèss, un mumeent! Prima de rivà a l’”adèss”, parlèmm de quèll che gh’è passaa
16
CIRO mò stèmm chì a cüntà sü quèll che gh’èmm faa vintisètt ànn fa?
KETTY solo gli eventi importanti
CIRO quali venti?
KETTY eventi! I fatti che hanno segnato ed hanno condizionato la mia vita
CIRO e cussè che c’entri mì?
KETTY tì ta sèèt ul respunsabil de tütt
CIRO mì!?
KETTY sì, certo! Ed è giunto il momento che ti assuma le tue responsabilità
CIRO ma porca miseria, adèss per un’aventüra de vintisètt ànn fa, cussè che ma toca fa? D’acordi, ù sbagliaa a famm pü vede, ma per mì in fuund, l’è stada un’aventüra
KETTY un’aventüra che l’à lassaa ul segn
CIRO che segn?
KETTY una tusa!
CIRO (impietrito) cusèè!? Una…una tusa!?
KETTY già! Una ragazza
CIRO una ragazza… in carne ed ossa?
KETTY e adesso l’è una bella signorina
CIRO (trangugia in un sorso la grappa) ma porca miseria, adèss ta ma ‘l disat
KETTY e quand a ta duvevi dìll? Ta seet sparii…(mentre racconta Ciro si versa altre grappe) quand m’ànn dii che s’eri incinta a vurevi mazzàm…ma pö, ù cunussüü un barista che ‘l ma vureva bèn e ‘l ma stava visìn…’l ma cunsulava…l’era un bravu fiöö…e ala fìn anca mì ma sùmm afeziunada…inscì, s’èmm spusaa e trasferii a Milan. La tusa la cresseva ben e mì ù truvaa de lavurà da una parüchèra…inscì gh’èmm passaa una vita tranquila e senza tanti prublemi…a paart la paternità
CIRO e cum’è che la sa ciama? 17
KETTY Gigliola. Perché quand l’è nassüda l’era bianca e candida cume un giglio
CIRO ma la sa chi l’è ul so pà?
KETTY certo! Quand ul me poor Anselmo…
CIRO poor Anselmo?
KETTY sì, ul me poor marì. L’è moort düü ànn fa…de infarto
CIRO ah, è morto!?
KETTY sì, è morto…e dopo un po’ di tempo c’ho contato sü alla Gigliola che il suo vero papà non era lui
CIRO chissà che “ciòcch”
KETTY chi l’è “ciocch”?
CIRO no, dico…che colpo…che…
KETTY ah, che “choc”, ta vurevat dì?
CIRO eh, che ha detto?
KETTY altar che choc…ma sùmm pentida de avegal dii
CIRO e ta duvevat minga digal…e pö, cussè che l’à dii lèè?
KETTY l’è stada lèè a dìmm de vegnì a cercàtt
CIRO e ta m’èèt truvaa
KETTY ma mì ù sempar savuu indua ta serat e cussè che ta fasevat
CIRO sì, va beh…ma io…adesso che cosa posso fare per te e tua figlia?
KETTY per ”nostra” figlia!
CIRO d’acordi, nostra figlia; ma ala mia dona, al me fiöö, cussè che ga disi?
18
KETTY preocupàss minga. Per adèss a disi nagòtt…e magari, anca nel futuro; vöri minga ruvinàt la vita e scumbüssulà la tua famiglia, anca perché la tua dona e ul tò fiöö la meritan minga. Mì vööri dumà, cume disevi prima, che ta assümat i tò respunsabilità
CIRO e come?
KETTY si vedrà. Intaant, ù ciapaa in afitt un apartameent chì visìn e sa vedarèmm de spèss; anzi, siccome chì a Comm i afitt ìnn caar cumè ul fööch, a speri che ta cuntribuissereet al pagameent
CIRO cussè!? Mì duvariat pagat l’afitt?
KETTY certo! Lì, la stà de ca la tua tusa, per la quale te mai tiraa föra un ghèll
CIRO (viene colto da un tic nervoso al viso ed agli arti che, a discrezione dell’interprete, aumenterà e sarà più o meno frenetico per tutta la commedia soprattutto quando si parlerà di danaro, spese e controversie varie) e… indua a vuu a tirà fö i danéé
KETTY cun mì la taca minga, cara ul me “piocc de Comm”. L’è ura de mètt man al purtaföj…e ‘l suu ben quantu guadagnan i macelerii cume i tò
CIRO ma ul lavurà l’è calàà…ànn verdüü i supermarket…
KETTY però la tua butega l’è sempar piena
CIRO …e i spees ìnn tanti…
KETTY huè, ta ma parat un puu nervusètt
CIRO ma chi m’assicüra che la tusa l’è mia? Ta podat inscì inventànn de bàll!
KETTY oggi c’è il mezzo sicuro
CIRO e qual è?
KETTY ul D.N.A.
CIRO e chi l’è?
KETTY l’è un esam che sa fa e ta disan al ceent per ceent de chi l’è ul fiöö
CIRO anca trent’ànn dopu? 19
KETTY anche
CIRO e mì vööri fàll
KETTY sarà fatto. Dumàn a fissi l’apuntameent cunt una clinica privada e fèmm tütt i esàm
CIRO sa po’ minga andà cunt la mutua
KETTY la mutua la passa minga quii analisi e, quegli esàmi, sono molto costosi
CIRO (tic) va beh, ma fàss fa prima un preventiiv
KETTY quell che ‘l sarà, sarà
CIRO d’acordi, ma Caterina ma racumandi, dicch nagòtt ala Gesuina
KETTY preocupàss minga, se sarà minga necessari, disaruu nagòtt
CIRO cussè che ‘l vöör dì “se sarà minga necessari”?
KETTY vöör dì che se ta sareet respunsabìl e sarai un “buon padre”, tutto rimarrà segreto
CIRO ma quest l’è un ricàtt
KETTY la Gligliola la gh’à vintisees ànn e tì a te mai tiraa fö un centesim, adèss l’è rivaa ul mumeent de sgancià i danéé cunt gli interessi perché la stüdia ancamò e la lavura minga…
CIRO (tic) ah, la studia ancamò…e la lavura minga…
KETTY …e mì, nanca
CIRO …ah, nanca tì ta lavurat…e che stüdi la fa?
KETTY economia e commercio a Milan
CIRO “economia”? L’è una bèla scöla…se pö l’è insèma al “commercio” la podaria mètt sü una bèla maceleria indüstriaal
KETTY già, la fa ciinq ànn de università per fa la macelàra 20
CIRO cunt tütt i laureaa che gh’è in giir disucupaa, altar che fa la macelàra
GESUINA (entra) sei già arrivata?
KETTY sì, da poco…come va Gessy?
CIRO Cessi!?
KETTY Gessy! Gesuina è un nome troppo antiquato
CIRO cume léé
GESUINA ul solit sfaciàà…(a Ketty) scüsum ul ritaard ma sùmm andada sü dal me fradèll
KETTY me l’à già dii ul tò marì
GESUINA alura a ‘l t’à faa un püü de cumpagnia
KETTY sì, ul sciur Ciro a ‘l m’à cüntaa sü del sò lavurà che l’è calaa, d’i tàss che ìnn aümentaa…
GESUINA ul solit piangina
CIRO e la sciura Ketty la m’à cüntaa sü del so marì che gh’è moort, dela sua tusa che la stüdia, del lavurà che la gh’à minga…
GESUINA alura ì parlaa taant, ma perché sa dii minga del “tì”
CIRO non c’abbiamo ancora tanta confidenza
KETTY ma sì, diamocela
CIRO se proprio insiste
GESUINA (a Ketty) alura, a fèmm sti cavej?
KETTY ma certo! (prende dalla borsa i bigodini, la spazzola, una mantellina e s’appresta ad acconciare Gesuina) Setàss giò lì che ci mettiamo all’opera
CIRO alura mì a vuu in butega
21
KETTY così presto? Ma rimani a farci un po’ di compagnia
CIRO ma toca andà giò a preparà la mercanzia
KETTY (a Gesuina) ma perché questa sera non ci facciamo portare da tuo marito a mangiare una bella pizza?
CIRO cussè, la pizza?
KETTY per festeggiare la nostra conoscenza il Ciro ci offrirà una bella pizza
CIRO (tic) ma…ma a mì la pizza la ma piaas minga
KETTY potrai mangiare un bel fritto misto! Non è una bella idea, Gesuina?
GESUINA da quand sèmm spusaa a ‘l m’à purtaa a mangià la pizza quand gh’èmm festegiaa i vint’ànn de matrimoni
CIRO ma stasira gh’è ala televisiùn ul “grande fratello”
KETTY e chissenefrega! Andiamo in vita. Non si può ammuffire tra queste quattro mura, gli anni passano e bisogna goderseli
CIRO cun i danéé di altar
KETTY ma Ciro, non ti perderai per una pizza
CIRO ma sa po’ andà a prendere un gelatino
KETTY macché, gelatino! Andiamo tutti in pizzeria. Stasera mia figlia è a Milano con degli amici ed io sono sola
CIRO a vegn la Gesuina a fàtt cumpagnia in cà tua
KETTY no, ho proprio voglia di una bella pizza…(con sguardo e tono minaccioso senza farsi notare da Gesuina) vero Ciro che ci porti a mangiare la pizza?
CIRO (tic) …beh, se proprio insistete, andiamo
GESUINA che bello, andiamo in pizzeria! Bisögnerà dìgall anca al Luigino
CIRO cussè che c’entra il Luigino? Ul Luigino a ‘l po’ stà a cà
22
KETTY ga mancaria anca quèla! Portum anca ul Luigino…(sempre mincciosa) vero, Ciro… che portiamo anche il Luigino?
CIRO …e purtèmm anca ul Luigino
KETTY che bello, così conoscerò anche lui…e domani sera andremo al cinema
CIRO no! Ma dispiaas, ma al cinema ga vegni propi minga…ma indurmenti
KETTY (a Gesuina) a ti ta piaas ul cinema?
GESUINA l’ültim film che ù vist a serum ancamò murusi
KETTY alura andèmm mì e ti a vede l’ültim film del George Clooney
CIRO però mì stuu a cà
ALCIDE (entra) l’è permèss?
CIRO questchì, prima a ‘l vegn deent in cà e pö a ‘l dumanda “permèss”
GESUINA cussè che gh’è Alcide?
ALCIDE ma regordi pü a che ura ma toca tirà giò la pastiglia per gli acufeni
CIRO cussè ìnn i cufeni?
ALCIDE l’è quand cifulàn i urècc
CIRO adèss oltre che cun la bòca sa po’ cifulà anca cunt i urècc?
ALCIDE ma no, l’è un fischio che sa seent dentar i urècc
CIRO ma ‘stu chì, indua a ‘l và a cercai i malatii?
GESUINA quii pastigli lì ta podat tirai giò quand ta vöörat
KETTY (a Gesuina) è tuo fratello
CIRO perché, sa veed minga?
GESUINA sì, l’è l’Alcide
KETTY piacere, io sono Ketty (gli porge la mano) 23
ALCIDE piacere. La scusi se ga duu minga la man, ma vuraria minga tacacch una quaj malatia
KETTY oh, santo cielo! Ma quante malattie c’à?
CIRO tutte!
KETTY ga credi minga, a ‘l gh’à un aspètt inscì viscur
CIRO ma ta ga vedat ben? A ‘l paar un rutàm
KETTY Alcide, perché non viene con noi stasera?
ALCIDE (sorpreso) mì, indua?
KETTY a mangiare la pizza, offre Ciro
CIRO hué, ma sèmm dréé a dà fö de màtt?
KETTY perché? Anche Alcide ha bisogno di stare in compagnia
CIRO ma se ‘l stà nanca in pè
ALCIDE epuur mì una pizza ma la mangiaria vulentera
CIRO ma pö la ta resta sul stomich
ALCIDE la ta resta sul stomich a tì che ta gh’èèt de pagala
CIRO (tic) mì a disi pù nagòtt…fii quèl che vöruff …a vuu in butega e basta…e se a sùmm viif, forse, sa vedarèm stasira…salute a tutti (esce)
ALCIDE a ‘l s’è incazzaa
GESUINA basta parlàcch de speend danéé per fàll da fö de cò
KETTY poor òmm! A ‘l sa minga cussè che l’aspeta
ALCIDE mì a gh’ù dedicaa perfina una puesia
GESUINA già, t’avevi minga dii, Ketty ,che ul me fradèll a ‘l scriiv puesii in dialètt
KETTY ma va? Dai, ma na disa sü vüna
24
GESUINA poduff dass del tì anca vialtar
KETTY cun piasè
ALCIDE (cercando tra dei foglietti che tiene in tasca) sarà fatto! Ecu, va lengi vüna che l’è in tema…quela che va disevi prima… sü l’avarizia
KETTY ta l’èèt dedicada al tò cügnaa?
ALCIDE l’è staa ul me ispiraduur…ècula chì…dunque (declama)
ul veru piöcc a ‘l gh’à un regulameent
tanti regul che a ‘l deev tegnì a meent
la prima, cumè logich, l’è piaang miseria
riid mai e avecch sempar la facia seria
a ‘l gh’à tütt i dì indòss i stèss vestii lììs
cunt i böcc sota i scarp anca se de vernììs
naturalmeent a ‘l füma e ‘l bèèf minga
e ‘l tegn sü i calzùn perfina cunt una stringa
al mangia pooch per minga nà al cèss,
‘l manda giò saliva e ‘l buchegia cumè un pèss
cumpesa cun tantu pàn, pulenta e crost de furmagg
e per lüü champagne e salmùn ìnn un miragg
a ‘l và sempar a pè per minga cusümà benzina
e ‘l sa permètt mai nanca una vacanzina
al süda cumè un asàn dala matina ala sira
per purtà a cà danéé che de nòcc, cunt ul fèrr al stira
a ‘l gh’à pagüra che tütt vöran fregàll
e per ogni piasè che ‘l fà bisögna pagàll
e ‘l capìss minga che tütt quìì cumè lüü
ìnn sempar deparluur e tütt i a ciapan per ul cüü.
KETTY bravu! L’è propi bela…ecco, intaant ù finii de mètt i bigodini, mò i sügum cunt ul fono e podi nà a ritirà la machina e pö sa vedum stasira ai sètt uur chì
GESUINA ben! Alura, ti Alcide vegn giò ai sètt che stasira sarà un colpo di vita
KETTY e sarà solo l’inizio, cari miei! Parola della Ketty. (commento musicale)
FINE PRIMO ATTO 25
SECONDO ATTO
Sempre lo stesso salotto una ventina di giorni dopo. Ciro, seduto su una sedia, legge delle carte contenute in una cartelletta mentre Ketty è seduta su una poltrona.
KETTY cumè ta vedat a t’ù minga cüntaa sü bàll
CIRO e questu al saria l’esàm del “danàà”
KETTY D.N.A.! L’esàm che sbaglia minga
CIRO (legge qualche frase incomprensibilmente)…e si certifica l’assoluta compa…compatili…bibità…contabilità…
KETTY …compatibilità!
CIRO eh, quèll che l’è! Dunca, andèm avanti ... (rilegge ancora delle frasi incomprensibili)…dei cromo…mi…emato…logico…tra i signori Ciro Lucariello e la signorina…Gigliola eccetera eccetera
KETTY soddisfatto!?
CIRO l’è propi una bela sudisfaziùn
KETTY quindi ta gh’èèt de savé che, cunt sta carta, mi podaria andà da un avucàtt per ul ricunuscimeent della paternità e oltrechè ubligàtt a mantegnì la tusa, preteend tütt i aretrati che t’è minga curispundüü
CIRO arretrati!?...(tic) ma…ma…mì a savevi nagòtt
KETTY e adèss ta ‘l sèèt
CIRO mì seri in buona fede…se ta sa fasevat vedè prima, pudevi risolv la facenda in qualche maniera…adèss l’è püssee cumplicaa…mì cussè che ga disi ala mia miéé, al me fiöö
KETTY niente! Lassum i ròbb cumè che stann senza dì nagòtt a nessün; dumà mì, tì e la Gigliola sèmm al cureent dela sitüaziùn e tì duvareet cumpurtàs ben…
CIRO cussè che ‘l vöör dì “cumpurtamm ben”?
KETTY adempiere ai tuoi obblighi di genitore con correttezza, lealtà ed essere un marito responsabile, permissivo, premuroso e generoso sia con la moglie che…(rimarcando) con le amiche della moglie 26
CIRO se no, cussè che süceed!?
KETTY süceed che vuu da l’avucàtt e mandi avanti i pratich per ul ricunuscimeent
CIRO avucat…ricunuscimeent!?...(tic) ti ta ma vörat incastrà
KETTY pensala cumè che ta vörat e, stasira, per festeggiare l’allargamento della famiglia, ho prenotato un bel tavolo al ristorante brasiliano
CIRO cussè ta sèèt dréé a cüntà sü?
KETTY ho già organizzato tutto io!
CIRO cussè che t’è urganizzaa tì?
KETTY ma ta sa dumandaat minga cume mai adèss, che ìnn i sees uur de dumeniga, a sèmm chì in cà tua dumà de parnümm?
CIRO già, l’è vera! E cume mai?
KETTY duvevi mustràt i caart ne l’atesa de andà al risturant e inscì, ù mandaa la tua mièè e ul tò fiöö cun la mia tusa in machina a Ciàss a fa benzina, cumperà i dadi e ul cafè e gh’ù dii che sa sarium truvaa chì in cà vòssa
CIRO ma luur cunussan già la tua tusa?
KETTY certo! L’è già una quindesena de dì. Uramai mì e la Gesuina siamo inseparabili amiche e tütt i dì andèmm in giir per negozi, a fa la spesa…
CIRO cerca de minga abituala a speend tropp
KETTY cussè vött che la spenda che l’è sempar a bulèta
CIRO ul necessari ga ‘l manca mai
KETTY sarà mej che ta slargat ul bursìn perché quela pora dona la gh’a mai i danéé per cumperàss un vestidèll, un para de scaarp, una majèta
CIRO ga n’à fin tropp
KETTY per una dona ìnn mai asséé 27
CIRO ma allora, riverà anche la tua figlia?
KETTY nostra “figlia”!
CIRO ma se la parla?
KETTY l’è minga müta, nèh!
CIRO no, vurevi dì, se la dìss un quajcòss sü de nümm
KETTY l’ù già istrüida; la disarà nagòtt…finchè ga ‘l disi minga mì
CIRO ma l’è necessari andà al risturant brasilian?
KETTY i grandi eventi vanno festeggiati con solennità
CIRO ma ù sentii dì che ‘l custa l’ira de Diu
KETTY cosa vuoi che siano sei pasti da settanta euro escluso i vini per un ricco macellaio
CIRO (tic) sett…settanta euro a testa? Senza…senza ul vìn! Ma vialtar ma portùff ala ruvina…e pö, perché sees pasti, sèmm minga in ciinq
KETTY e ‘l tò cügnaa, a ‘l lassùm a cà?
CIRO cussè che c’entra ul me cügnaa?
KETTY poverino, non lo lascerai a casa da solo
CIRO ma se l’è sempar staa deparlüü…lüü a ‘l stà ben inscì
KETTY quella volta che è venuto a mangiare la pizza si è divertito tanto…e poi, da allora, mi telefona sempre a domandarmi quando usciamo ancora
CIRO e alura che ‘l paga lüü
KETTY ma cosa vuoi, è un povero pensionato
CIRO povero pensionato!? Ma ta ‘l seet minga quanti danéé che ‘l gh’à quèll lì?
KETTY va beh, ma un domani rimarranno a voi, a tuo figlio
CIRO quèll lì a ‘l ga mètt via tüti 28
KETTY sü Ciro, cerca de rilassat e de viif un puu anca tì
CIRO perché, mì a vivi minga?
KETTY no, ta vivat propi minga! O almèn ta vivat, ma in che manera? Dumà lavurà e mètt via danéé, senza nessun divertiment, svago, interèss…ta fèèt una vita piata, de rinünci
CIRO a mì ma piaas viv inscì
KETTY ma tütt i danéé che ta feet e ta metat via, per cussè’? Ta vörat purtai nela tumba e magari stà giò a l’infernu a cüntai?
CIRO perché a l’infernu?
KETTY perché gli avari vànn a l’infernu…e pö regordàs, giò là, in mèzz al fööch a sa brüsan
CIRO ma mì de danéé ga n’ù pööch
KETTY a ‘l suu, tutti impegnati
CIRO impegnati? Cussè che ta vöörat dì
KETTY vöri dì che la geent l’è minga scema cumè che ta credat. In quèl pooch temp che stù chì de cà, ù parlaa in giir e tütt ta cunòssan
CIRO e cussè che disan
KETTY tütt a disan che ta seet ul püssèè piöcc dela cità e, da quaand ta gh’èèt la maceleria, t’è fàà danéé a palad e t’è cumperàà apartameent, cà, terènn, negozi, investii in bursa e altar trafich
CIRO tutte palle…l’è geent dumà invidiusa
KETTY anzi, ta diserùù che piutòst de dumandàt un contributo per ul mè apartameent ta cunvegneria damann vün di tò
CIRO tì ta büsciàtt! Indua vuu a töll
KETTY m’ànn dii che te cumperaa una palazzina a Camerlada con sei appartamenti e vün l’è ancamò liber
CIRO chi è che te l’à dii? 29
KETTY ul frütiröö
CIRO brütt canaja! Adèss vù giò mì a digan quatar
KETTY non cambia la sostanza! Un quaj dì, nèmm a vedèll insema ala tua tusa e, se ci andrà bene, faremo il trasloco
CIRO (tic) tu uccidi un uomo morto!
KETTY ah, dimenticavo! Cioè, ù minga dimenticaa, ma vurevi che ta la disèss la tua miéé, invece ‘l sarà mej che ta ‘l disa mì
CIRO (allarmato) cussè che te cumbinaa?
KETTY ieri ho accompagnato tua moglie dall’abbigliamento Pessina
CIRO dal Mariulìn?
KETTY sì, Gesuina mi ha detto che siete amici
CIRO e sii andaa a fa cussè?
KETTY a comperare un vestitino
CIRO per chi?
KETTY ma per la Gessy
CIRO per la Gesuina?
KETTY ma certo! Poverina, incöö la duveva andà in Svizzera cunt i fiöö e l’era lì cunsciada cun un vestidèll che la pareva la piccola fiammiferaia e la m’à dii che l’era quel püssee bèll che la gh’aveva, inscì l’ù cunvinta a cumperàss un vestii nööf
CIRO …dal Pessina?
KETTY dal Pessina!
CIRO ma l’è ul püsséé caar de Còmm
KETTY beh, quand sa vöör la roba bela…
CIRO e indua l’è andada a tö i danéé che ga n’era minga?
30
KETTY non c’è problema, l’à lassaa de pagà
CIRO (tic) de pagà…a chi?
KETTY a tì!
CIRO a mì? Ma sii fö de cò!? Mì ù mai lassaa in giir debit
KETTY ma ul Pessina l’à dii che gh’era minga prublemi, che sii amiis e che ‘l sa saria rangiaa cun tì…anzi la gh’à dii de turnà quaand la vöör
CIRO ma mì la mazzi! Prima mazzi léé e pö mazzi anca tì
KETTY sü, quanti scèn per un vestidèll! Pensa che léé, pora tusa, la vureva minga…”cumperà un vestii senza dìll al Ciro!?” sùmm stada mì a cunvincela…anzi, dumàn porti giò anca ul tò fiöö
CIRO ul mè fiöö!? Lassa stà ul mè fiöö perché mì ta denünci, ta fuu interdì
KETTY sarà püsséé facil che ta denünci mì! Ta vedat minga, poor fiöö, cumè l’è lì cunciaa? Vestii cumè vün del votcèènt
CIRO il mio l’è un ragazzo semplice, senza grilli per la testa
KETTY già, perché ta l’èèt tiraa sü inscì! Dumà lavurà e minga speend. Tütt per avecch un garzùn senza tirà fö stipendi
CIRO ma l’è e ‘l sarà anca ul padrùn
KETTY bela roba, padrùn senza un ghèll! E pö, vurevi dìt che, dopu del Pessina, sèmm andaa dala sciura Gelmini…quela del negozi in via Plinio
CIRO la…la prufemeria?
KETTY esatto!
CIRO a fa cussè?
KETTY cussè ta vèèt a fa in prufümeria? A cumprà i patati?
CIRO (tic) e cussè ì cumpràà?
KETTY ma ta vedàt minga, quèla pora dòna cumè l’è lì smorta, slavada e senza persunalità? Inscì gh’èmm cumpraa un puu de trücch 31
CIRO che trücch?
KETTY creme per il viso, per la pelle, ombretti per gli occhi e le sopracciglia…
CIRO (ad ogni voce d’acquisto si accascia sulla sedia come se prendesse delle pugnalate esclamando impercettibilmente) disgraziaa…assassine…delinquenti…mi state uccidendo…sanguisughe…
KETTY fard…mascara…due profumi: uno “Chanel numero cinque” e un “Roma”…smalto per le unghie…rossetti
CIRO (al limite) basta, basta, dimàn pü!
KETTY e già che s’eri lì, ù cumperàà un quajcòss anca per mì
CIRO e…e…e ì lassaa tütt de pagà?
KETTY natüralmeent! Anca la sciura Gelmini l’era cuntenta e l’à di de turnà quand a vöörùm
CIRO ga credi! Quela piugiata lì, che quand la vegn e cumprà la carna, una volta al mees na cumpra un etu per volta e la ma fa tirà via tütt ul gràss
KETTY alura a ‘l sarà una bela lota tra vialtar düü! E adèss, cara il mio Rodolfo Valentino dàmm cent euro
CIRO cent euro? Per cussè?
KETTY ma vött mandà la tua miéé in Svizzera al centru cumerciaal senza danéé? Pora dona, la vureva minga andà perché la gh’aveva nanca un ghèll de speend. Inscì gh’ù prestaa cent euro e gh’ù dì che ta i dumandavi a tì
CIRO ma tì, ta sèèt vegnüda chì in cà per ruvinàmm?
KETTY dai, dai, fa minga scèn de baracùn per cent euro
CIRO ma ta ‘l sèèt cussè che ma toca fa per guadagnà cent euro
KETTY vend un chilu de filètt , düü ròst e un para de cutelètt
CIRO (tic) tu…tu sei una…una trafficona
KETTY no! Summ minga indurmentada cumè la tua miéé
32
CIRO la mia moglie è una donna di casa, risparmiosa, responsabile…
KETTY preocupàss minga che la svegli mì
CIRO (tic) io non voglio che tu frequenti ancora questa casa
KETTY troppo tardi, bello mio! Non dovevi fare il ganivello con la Ketty ventisette anni fà; te tirà föra la persona sbagliada, te ‘l disi mì. E adèss, tira fö i cento euro e mucala de fa ul vidèll che ‘l piaang
CIRO non ce li ho
KETTY dìmm minga che ta vèèt in giir a bulèta
CIRO c’ho solo il libretto d’assegni e la carta di credito
KETTY e lì, (indicando) sota ul vaas de fiùùr?
CIRO (tic allarmato) co…cosa…cosa c’è?
KETTY un sachètt de cellofàn cun deent i danéé in contanti
CIRO (tic) e…e come fai a sapere anche questo?
KETTY ma l’à dìì la tua miéé. L’à sempar savüü ma ta l’à mai dìì
CIRO quell’impunita disgraziata! E magari mi prendeva anche i soldi?
KETTY nelle esigenze ristrette anca léé la sa rangia cume la po’
CIRO disonesta e cialtrona, adesso quando arriva ci faccio vedere io!
KETTY tì a ta ga fèèt vedè un bel nagòtt perché se no ga pensi mì
CIRO (vittima) ma che cosa ho fatto di male io per meritarmi questi suprusi?
KETTY lo sai cosa hai fatto di male. Mò dàmm i mè ceent euro
CIRO va beh…ma non dare più soldi alla Gesuina senza il mio permesso …(prendendo il sacchetto dal vaso di fiori) sono per le piccole spese…li tengo qui per paura dei ladri…ecco…(ne trae un mazzetto di banconote e conta) cinque…quindici…venti…
33
KETTY mò stèmm chì fina a duman matina a cüntà, dàmm un tòcch de ceent e la sia finida
CIRO tòh, sanguisuga!
KETTY l’era ura
ALCIDE (entra con l’abito della “festa” piuttosto vistoso, pettinato con la brillantina ed un cravattone a pois) l’è permess!?
CIRO (brusco) se gh’è?
ALCIDE mì summ pruunt
CIRO prunt a fa cussè?
ALCIDE andà al risturaant brasilian
CIRO ma ta seet minga malà stasira?
ALCIDE no! Incöö stuu propi bèn
KETTY vieni, vieni Alcide, accomodati che aspettiamo gli altri
ALCIDE indove sono?
KETTY ìnn andàà in Svizzera ma duvarian vèss chì
CIRO (ad Alcide) ti, spiegumm perché duvaria pagàtt de mangià a tì?
ALCIDE perché mì sùmm staa invidaa
CIRO da chi?
ALCIDE da léé e dala tua miéé
CIRO e mì, cussè che c’entri
ALCIDE tì, ta pagat
CIRO e tì, quand l’è che ta pagat?
ALCIDE quando sarà il mio turno
34
CIRO e ul tò turno, qund l’è?
ALCIDE beh, sèmm in sèès, tì a ta pagat per i altar ciinq e ala sesta volta paghi mì
KETTY bravo! Questa è democrazia
CIRO demucrazia per vialtar, sempar bèll a fa i grand cunt i denéé di altar! Beh, mì a vuu de là a cambiamm e a tirà giò un’aspirina perché mii fa vegnì ul maa de cò
ALCIDE toh, gh’ù mì una pastiglia che ta fa passà sübit ul maa de cò (frugando nelle tasche estrae delle confezioni di medicinali che mette sul tavolo)… indua l’è…
CIRO lassa perd che ga pensi mì (esce)
ALCIDE fa cumè ta vörat…ecula chì…alura i meti via (ripone tutte le medicine in tasca)
KETTY ma cussè che ta feet in giir cun tütt quii medisìn?
ALCIDE la prudenza l’è mai tropa! Un improvviso mal di testa l’è sempar in agguato, mì pö, che gh’ù la sinusite cronica; e se, al risturaant, ta vegn un atacch de gastroenterite? Pö gh’ù chì anca i pastigli per aiütà la digestiùn e…
KETTY ma cumè ta vivat maa, cara ul mè fiöö
ALCIDE sono costretto dai miei mali
KETTY …che ta gh’eet nel cò, te l’ù già dii. Ti da devat bütaj via tütt quii medesìn
ALCIDE e inscì a möri
KETTY a ta mörat a tirai giò, quii ròbb lì
ALCIDE ta disat?
KETTY a disi! Ascultum mì, da adèss tira pü giò pastigli, cerca de divertìss, mangià e beef senza pagüra e ta vedareet che ta passa tütt
ALCIDE ta disat?
35
KETTY a disi! Devi vivere una vita spensierata, senza crearti problemi, e ti de publemi a ta ga n’èèt minga
ALCIDE gh’ù publemi de salüüd
KETTY nel cò! Ta vedat minga che da quand a ta vegnat in giir cun nümm al risturaant, al cinema e a spass a ta steet sempar ben
ALCIDE per quèll l’è vera…quand sùmm in giir a ga pensi minga
KETTY alura ta vedat che l’è tüta una fissaziùn?
ALCIDE alura tentaruu de pensacch de men…a tireru giò una quaj pastiglia che la fa minga pensà
KETTY cerca de minga pensacch senza pastiglia, ta devat truvà altri interèss per ucupà la meent
ALCIDE per quèll gh’è la puesia
KETTY bene, scriiv i puesii e tröva ancamò un quajcòss de fa
ALCIDE ti ascolterò! Ma adèss ta lengi sü l’ültima puesia che ù scivüü
KETTY un’altra?
ALCIDE certo! Ma questa l’è in italian perché la mandi al cuncuurs che fa la bibliuteca de Caduraag (si potrebbe, di volta in volta, nominare la località della rappresentazione in atto)
KETTY dai, lengemela sü
ALCIDE (estraendo un foglio dalla tasca)...e, ta disaruu, che ta la dedichi a tì
KETTY grazie, sei molto gentile
ALCIDE (aprendo il foglio) dunca…(recitando con enfasi)
alla notte quando a letto spengo la luce,
la tua mano in un etereo sogno mi conduce
i tuoi radiosi occhi verdi come un rubino
ed il tuo dolce sorriso come un bambino…
36
KETTY ti, Alcide, ma ul rubino l’è minga rùss?
ALCIDE l’è rùss?
KETTY ma ceert! A disan sempar “rosso rubino”
ALCIDE (prendendo una penna e correggendo il testo) aluura scrivi: “ i tuoi radiosi occhi rossi come un rubino”
KETTY chissà che bej! I öcc rùss!
ALCIDE alura cussè che meti? “verdi come una bottiglia”
KETTY ah, l’è propi rumantich
ALCIDE …cumè un’uliva
KETTY dìnn pü! Bisögna mètt una pietra preziosa
ALCIDE e quale l’è quela verda?
KETTY lo smeraldo, ma paar
ALCIDE ecu brava, lo smeraldo! Alura (scrive) “i tuoi occhi verdi come uno smeraldo”…e no! Dopu gh’è pü la rima con “bambino”…alura per fa la rima ga vöör…(pensa un attimo) Braccobaldo!…i tuoi radiosi occhi verdi come uno smeraldo e il tuo dolce sorriso come Braccobaldo
KETTY gh’è nagòtt de mej?
ALCIDE …Ubaldo
KETTY e chi l’è l’Ubaldo?
ALCIDE l’è un frütiröö che ‘l gh’à i òcc veerd
KETTY e chi la cunòss?
ALCIDE ribaldo! Ecu…e il tuo dolce sorriso un po’ ribaldo!
KETTY a ta ‘n vinciat pü de cuncuurs cun quii puesii lì
ALCIDE perché, l’è minga bela?
37
KETTY la scanchigna un puu, ma fa nagòtt…scriiv che a ’l ta fa bèn
ALCIDE alura la spedisi minga al cuncuurs
KETTY a ‘l sarà mej!
Entrano allegri con pacchi, pacchetti e borse di plastica colme Gesuina, Luigino e Gigliola
GESUINA eccoci arrivati (saluti a soggetto)
KETTY l’era ura! Sii staa fina adèss in Svizzera?
LUIGINO a gh’era una fila a vegnì fö in dugana che gh’èmm perduu quasi un’ura
GIGLIOLA già, tutti i milanesi che vanno a fare benzina e comperare il cioccolato
ALCIDE ma se costano di più che in Italia
GIGLIOLA in questi ultimi tempi, con il cambio dell’euro, è ritornato conveniente
KETTY ah, Alcide, questa è mia figlia Gigliola
ALCIDE l’ho immaginato, l’è propi una bela tusa (porgendo la mano)…piacere, Alcide
GIGLIOLA piacere…dunque lei sarebbe il poeta
ALCIDE (modesto) a tempo perso…
GESUINA …molto “perso”
KETTY ma alura, cussè che gh’ì cumpraa de bèll?
GESUINA (con entusiasmo rovistando nella borsa e mostrando i capi d’abbigliamento) guarda…mì ù cumpraa sta camisèta a fiurelìn che la costa men che al mercaa chì de nümm, ciinq euro…pö sti müdaand elastich per tegnì un puu deent la panzèta…vündàs euro, e chì, in Italia ia vendan in farmacia a cinquanta euro…pö ul yogurt; al costa la metà…
LUIGINO …e mì ù cumpraa un urulocc al quarzo (lo mostra) a quindàss euro, l’è una canunada…a ‘l spaca ul minüt
38
GESUINA …e anca un pigiama de flanella imbutii…che d’invernu per minga pizzà ul riscaldameent quell diavul d’un òmm a ‘l ma fa patì un frecc dela malura
LUIGINO quèll devi cumpràll ancamì
GESUINA ala prossima volta che nèmm…incöö gh’èmm già finii i ceent euro
KETTY e tu, Gigliola, cos’hai preso?
GIGLIOLA niente. Solo benzina e sigarette (squilla il cellulare)…oh. scusate…(risponde) oh, ciao Larry…no, sono fuori a cena…dove…magnifico…sì ma non saprei…aspetta un momento (a Ketty) tutti gli amici vanno in discoteca…
KETTY ma se dobbiamo uscire a cena
GIGLIOLA ma andiamo dopo, verso mezzanotte…
KETTY sì, però porti anche Luigino
GIGLIOLA Luigino!? (guardandolo interrogativa e perplessa)
KETTY perché no!?
GIGLIOLA (un po’ imbarazzata) ma… non saprei…
KETTY (a Luigino) Cosa ne dici Luigino?
LUIGINO ma mì non sono mai stato in discoteca
KETTY c’è sempre la prima volta! (quasi imperativa) Vero Gigliola?
GIGLIOLA va beh…(riprendendo la telefonata) allora Larry, porto anche un amico di famiglia…sì, non c’è problema…bene, allora ci troviamo alle undici e mezza in piazzetta…okay…ciao
GESUINA (a Luigino) alura ta veet in discuteca, ta seet cunteent?
LUIGINO porca bestia! Altar che cunteent
GIGLIOLA però, scusate se mi permetto…ma Luigino, dovresti indossare qualcosa di più moderno…quella giacchetta, quella camicia a quadri e quei pantaloni non è che siano il massimo…io non ho problemi ma lo dico per te…i giovani hanno altri gusti…
39
GESUINA la gh’à resùn. Ta duvariat mett sü un quajcòss püssèè atuààl
LUIGINO e cussè che meti sü, che gh’ù dumà roba vegia?
GESUINA ma te gh’erat minga in giir un para de jeans?
LUIGINO sì, quand a gh’eri quindas ànn! Inn là nela cassapanca tütt lììs, pien de böcc e anca spuurch de calcina
GIGLIOLA magnifico! Sono quelli che vanno di moda!
LUIGINO rotti?
GIGLIOLA certo! Ed anche sporchi
LUIGINO alura sèmm a post
GIGLIOLA poi sopra alla camicia metti un bel maglione tinta unita
LUIGINO (a Gesuina) gh’è quel del pà negar
GESUINA l’è là nel casètt
GIGLIOLA e poi mettiamo un po’ di gel sui capelli e un bel paio di occhiali scuri
LUIGINO cumè scüür?…di notte non ci vedo
GIGLIOLA è la moda…si tengono sulla testa anche di notte
LUIGINO gli occhiali da sole?
GIGLIOLA già!
LUIGINO e indove vado a prendere gli occhiali da sole?
ALCIDE ce li ho io! Cumbinaziun ga iù chì in sacocia…(frugando tra le tasche li trova) i porti sempar adréé perché a gh’ù un puu de congiuntivite. Toh, tegnai
LUIGINO grazie! Allora vado a cambiarmi
GESUINA già che ta veet de là, dicch al tò pà de vegnì chì
CIRO (entrando) non c’è bisogno, sono già qui
40
LUIGINO e alura mì a vuu de là (esce)
CIRO se ‘l va de là a fa?
GESUINA (timidamente) a cambiàss…perché dopu a ‘l va in discoteca
CIRO discoteca!? Ul Luigino?
KETTY si perché?
CIRO duman matina ai sett uur al gh’à de vegnì giò in butega
KETTY e ‘l sa alzerà, preocupàss minga
CIRO e cun chi a ‘l và in discoteca
KETTY con la Gigliola (rimarcando)…mia figlia
CIRO (guardando Gigliola) ah!...è la tua figlia?
KETTY già!
GIGLIOLA (porgendo la mano) piacere, Gigliola
CIRO (scrutandola minuziosamente) …piacere…Ciro…bela…bela tusa…(a Ketty) la paar nanca la tua!
KETTY (seccata) cussè che ta vöörat dì, che mi summ brüta?
CIRO no…cioè…vurevi dì che…che la ta sumiglia minga…
KETTY (con intenzione) assomiglierà al padre
CIRO (distratto) già…è vero…assomiglia proprio al padre
GESUINA perché, ta ‘l cunussevàt?
CIRO no…no…a disevi inscì…se la sumiglia minga ala mama la sumiglierà al pà, no?
GESUINA la po’ sumeà anca al nonu
ALCIDE anca ala zia
41
CIRO (a Gigliola) la tua mamma mi ha parlato molto di te
GIGLIOLA anche a me mi ha parlato molto di lei
CIRO “lei”! dammi pure del “te”…qui, oramai, siamo in famiglia…
GIGLIOLA beh, allora diciamo che mi ha parlato molto di te
CIRO e…ehm…cosa ti ha detto di bello?
GIGLIOLA che sei un pidocchio!
CIRO (a Ketty) bella pubblicità
KETTY perché, l’è minga vera?
CIRO già, però summ mì che paghi i risturaant e tütt i spees che sii adree a fa
KETTY solo da pochi giorni…ma l’importante è cominciare
CIRO ma si fa in fretta anche a finire
KETTY dopo aver realizzato tutti i progetti della casa
CIRO che casa?
KETTY della tua famiglia
CIRO e che progetti?
KETTY oh, sono tanti, vero Gessy?
GESUINA certo!
CIRO e cussè che sarjan ‘sti prugètt?
KETTY prima cosa, l’arredamento della casa
CIRO perché, cussè che gh’è che va minga?
KETTY ma non vedi che squallida? Sembra un appartamento di poveri disperati, non di un ricco e facoltoso commerciante…ma non preoccuparti, ci pensiamo a tutto noi
42
CIRO voi chi?
GESUINA mì e la Ketty. Anzi, abbiamo già contattato un architetto d’interni per venire a fare un progettino
CIRO (tic) chi è…chi l’è che avete ciamato?
GESUINA un architètt
CIRO ma vialtar, vööruf purtàmm ala tumba?
GESUINA (stranamente energica e spigliata) su, su, fa minga scènn de baracùnn che uramai ta incantat pü nessün …e ta vedareet che cà
CIRO (osservandola stupito) hué, adèss ta sa metat anca tì a vulzà la vuus!?
KETTY l’era ura!
CIRO (a Ketty) ta seet dréé a ruvinamm anca léé
KETTY ruvinala!? Summ dréé a svegliala föra! Pora tusa, che ta l’èèt tegnüda sempar indurmentada per minga speend danéé e servìt cumè un pascià
GESUINA (incalzante) la gh’à resùn! L’è ura de finila de tegnìm cumè una serva. E adèss a vuu da l’estetista, (pronuncia come scritto) dal coiffeur, dal pedicure e anca ala “Rinascente” a cumprà vestii
KETTY …e pö a nèmm a beef ul cafè e fa culaziùn ala pasticeria Conti…
CIRO (accasciandosi sulla poltrona assalito da frenetici tic) vigliacche…senza cuore… mi state pugnalando alle spalle…
GIGLIOLA ma Ciro, sono tutte belle iniziative, dovresti essere contento
CIRO anche tu ti ci metti! State uccidendo un uomo morto
GIGLIOLA hanno ragione…vedrai che la vita sarà più allegra, più interessante, più stimolante
ALCIDE l’è vera, bisogna dare un taglio alle borse per godersi la vita
CIRO (ad Alcide) e perché ta verdat minga tì, ul bursìn, piöcc!
ALCIDE perché mì summ malaa e ma toca cüràmm 43
CIRO ta l’ù già dii che ta sèèt malaa nel cò
GESUINA l’è vera! Ma tütt e düü sii malaa nel cò…(ad Alcide con veemenza crescente) tì, per la fissa di tò malatii… (a Ciro) e tì, per la fissa di denéé. Ma l’è ura de finila de pensà dumà a vialtar, vardéé che gh’è altra geent che la viif insema e mì…e mì (trovando il coraggio) summ stüfa…capito? Stüfa!
KETTY brava! Digaj là!
GESUINA (con crescente sicurezza espressiva) e adèss, cerchee de cambià vita, se no mì, a töghi sü e a vuu fö di bàll
KETTY brava! Digaj là!
CIRO se gh’è la rivoluzione?
ALCIDE adèss m’ànn tiraa deent anca a mì
GIGLIOLA ma certo! Cari signori, voi dovete rendervi conto che, a causa delle vostre fissazioni e manie, chi vi sta vicino soffre
ALCIDE mì stuu ben
CIRO cumè? Se ta seet sempar malaa!
ALCIDE no, a disevi…stu ben inscì
CIRO ah, ta steet ben a vèss malaa?
ALCIDE no, malaa a stu minga ben
CIRO ma alura cumè che ta steet?
ALCIDE beh, inscì e inscì…
KETTY muchèla de dì scemaat e lasséé parlà la Gigliola che l’era dréé a dì ròbb interessaant
GIGLIOLA stavo dicendo che siete degli egoisti…
ALCIDE e chi non è egoista nella vita? Ognuno pensa solo a se stesso e di altar, cara mia, sa ne sbàtt i bàll
44
GIGLIOLA giusto! Ma quando il proprio egoismo porta all’infelicità di chi ci sta vicino e soprattutto di se stessi questo è un errore
GESUINA (riferendosi a Ciro) ma lüü l’è minga infelice, basta mett via danéé e minga speend
GIGLIOLA perché non ha mai provato a spenderli…non sa che piacere si prova nel gustare il convivio, l’allegria con amici in un ristorante, l’essere ammirati per la presenza esteriore, il fascino dell’imprenditore, il piacere di una vacanza con una confortevole automobile o un viaggio in aereo in paesi lontani, la conoscenza del mondo, il rispetto e l’ammirazione della gente e potrei continuare ore ed ore per sottolineare la differenza e i vantaggi di una persona che non rinuncia con la vita gretta e misera di coloro che pensano solo ad accumulare, accumulare e accumulare denaro senza goderne i benefici riducendosi ad una vita squallida e grama
GESUINA (a Ciro) capito?
CIRO mica tanto…ma mi sento già a bulèta sparada
KETTY brava Gigliola, summ cuntenta che t’ù faa stüdià
CIRO cun quèll che custa
GESUINA e lüü, (indicando Ciro) l’à minga fa stüdià ul Luigino per minga speend danéé e tiràll giò in butega
CIRO dì minga scemaat, l’ù minga faa stüdià perché l’era un asan…e pö, a fa ul macelaar, al dì de incöö, al guadagna altar che un dutuur e un ingegneer
GIGLIOLA ma anche tu, Alcide…la mamma mi ha parlato molto di te
ALCIDE (allarmato) se gh’è! Cussè che ù faa mì?
GIGLIOLA mi ha detto delle tue fobie, le tue false malattie, i tuoi eterni malori, e quindi, oltreché far vivere male chi ti sta vicino…
CIRO mì, sincerameent, a ma ne frega nagòtt
GIGLIOLA beh, diciamo…far vivere male Gesuina, vivi male tu stesso
ALCIDE ma se summ malaa!
GIGLIOLA ancora!? Ma smettila, ormai non ci crede più nessuno…solo tu
45
ALCIDE l’è facil a parlà quand s’è san
GIGLIOLA la solita frase che si ripete; e perché, quando sei con noi in compagnia non hai mai niente?
ALCIDE perché?
GIGLIOLA perché non ci pensi! Ti svaghi, ti diverti e non hai tempo di pensare alle tue noie
ALCIDE alura cussè che duvaria fa?
GIGLIOLA niente! Pensare solo a divertirti e gustare ogni cosa che ti offre la vita
CIRO inscì sa trövumm ruvinaa in un para de mees
ALCIDE (ironico) …però saremo felici!
GESUINA ma sii propi dü crapuni, vèh!
LUIGINO (entra con jeans strappati e sporchi, maglia esageratamente grande, scarpe da tennis, occhiali da sole e capelli ritti con il gel) eccomi pronto!
CIRO (dopo un lungo silenzio) induè che ‘l và, a cercà castegn?
GIGLIOLA magnifico! Vedi come stai bene? Adesso sì, che sei alla moda
CIRO ma la sta ben, quela tusa lì?
GESUINA taas ignuraant! L’è la moda di fiöö de adèss
CIRO ma se ‘l paar un strascéé
GIGLIOLA (togliendo dalla maglia di Luigino il colletto della camicia ponendo le punte all’insù) ecco, così sei più figo
ALCIDE sentii che paròll! L’è propi vera che gh’è pü de puesia
CIRO per furtüna a ta ga séét tì che scriif puesii
GESUINA Ciro, per minga fa scèn al risuraant, dacch adèss un puu de danéé al fiöö per nà in discoteca
CIRO perché, ga vöran i danéé per nà a balà? 46
LUIGINO già, adèss ta fan andà deent “a gratis”
CIRO beh, ta bevat un gazzusìn e ta filat via
GIGLIOLA (a Luigino) ma alla tua età, devi ancora mendicare i soldi per uscire alla sera?
LUIGINO e cosa ci devo fare se non me li da
GILGIOLA prendili!
LUIGINO indove?
GILGIOLA ma dalla cassa del negozio
LUIGINO già, la sera sü con il lucchetto
GIGLIOLA ma è ignobile!
CIRO (a Gigliola) belle cose che ci insegni te! Guarda che il mio Luigino è un bravo ragazzo
GIGLIOLA è un pirla! Non un bravo ragazzo…tu Luigino, ti devi ribellare
CIRO anca lüü!?
LUIGINO la gh’à resùn e, duman matina a vuu a vert un cünt cureent e ma fu dà la carta de credito e…e anca ul bancomat
KETTY bravu! Digaj là
CIRO e chi l’è che ti da i soldi per veert ul conto corrente
GESUINA tì! E se duman ta ga deet minga un assegn, a fu la valisa e vu via
CIRO (con ironia) ma induè che ta vöt andà che ta gh’èèt pagüra dela tua umbrià?
KETTY a casa mia!
GESUINA ecu, vuu a cà sua
LUIGINO e a vegni anca mì
47
GESUINA giusto! (a Ciro) E inscì a ta steet chì in cà departì a cüntàss i tò danéé
CIRO e mi va denünci per abbandono del tetto coniugale
KETTY a ‘l gh’è pü; anzi, se la Gessy ti chiede la separazione vedrai i soldi che ci dovrai dare per il mantenimento suo e di tuo figlio…(a Gesuina) così potrai veramente fare la signora e, con la separazione, potrai restartene qui, nel tuo appartamento e dovrà lui menare le tolle
CIRO (a Ketty) tu sei un diavolo! Vuoi rovinarmi l’esistenza
KETTY io voglio solo giustizia
CIRO (ansimante e vinto sprofondato nella poltrona) ma senti minga ben…gh’ù un duluur chì…in mezz al petto…ma manca ul fiaa
ALCIDE (repentino frugandosi nelle tasche ed avvicinandosi a Ciro) toh, un cardiotonico…datemi un bicchier d’acqua…pö, tira giò anca questo ansiolitico, ta vedareet che ta veet a post
CIRO (respingendolo) tirasai giò tì, quii trujaad lì
GESUINA ma ta vedat minga che ìnn tütt scèn?
GIGLIOLA su Ciro, calmati ed andiamo a farci una bella mangiata in compagnia; vedrai che tutto passerà
ALCIDE e ta ‘l seet cussè che ta disi?
CIRO (sempre più abbacchiato) cussè?
ALCIDE che stasira paghi mì per tütt
CIRO (riprendendosi improvvisamente) cussè, ta pagat tì?
ALCIDE certo! Parola di Alcide Molteni
CIRO beh, questa l’è già una bela iniziativa
KETTY bravo Alcide! Così si comportano i veri signori
GESUINA e per quanto riguarda tütt quèll che serum dréé a parlà?
CIRO di che cosa? 48
GESUINA hué, fa minga ul tuvaja…la facenda del conto corrente
CIRO a ‘n parlarèmm dopu
GESUINA no! A ‘n parlum adèss
CIRO ma gh’èmm minga de andà a mangià?
GESUINA quando dirai un “sì” per l’apertura del conto
GIGLIOLA su, non farti pregare..
KETTY ma l’è nurmaal che un fiöö dela sua età a ‘l gh’abbia un cünt in banca
ALCIDE anca lüü a ‘l gh’à i so diritti
LUIGINO e anca un puu de respunsabilità
CIRO mi togliete il respiro! …Va bé’ domani apriremo ‘sto conto
TUTTI (a soggetto) finalmente! Bravo! Era ora!
ALCIDE adèss però andèmm a mangià perché m’è vegnüda una fàmm
CIRO anca a mì
ALCIDE stasira a vedarii cussè che ‘l mangia, vist che ‘l paga minga lüü
GESUINA vist che ta pagat nanca de mangià, dacch i danéé al Luigino per la discoteca
CIRO ma non ce li ho già dati?
LUIGINO no!
CIRO (prendendo il portafoglio e contando con circospezione il danaro senza toglierlo) toh…cinq euro
GIGLIOLA (con una sonora risata) cinque euro!? Ma cosa se ne fa di cinque euro?
CIRO beve qualcosa
49
GIGLIOLA ma la minima consumazione costa venti euro
CIRO cussè!! Venti euro? Ma vialtar sii dréé da fö de matt
KETTY guarda che sèmm pü ai teemp del “Carlo Cudiga”, neh!
GESUINA sü, dacch cinquanta euro e sa ‘n parla pü
CIRO cinquanta euro! Ma ‘l sii minga che ma toca lavurà una giurnada per guadagnà cinquanta euro?
GIGLIOLA booom!
KETTY dìnn pü de scemaat! Slonga là stii danéé e andèmm
CIRO (con dolore estrae una ad una delle banconote dal portafoglio) …toh, dieci… (a soggetto tutti i presenti lo esortano a dare altri soldi) venti…bastan?
LUIGINO no!
GIGLIOLA ancora una ventina…
CIRO venticinque …trenta…
GESUINA (con gesto fulmineo gli prende dal portafoglio altri venti euro)…quaranta e cinquanta! (tutti applaudono con espressioni soddisfatte) toh, Luigino, fann una pèll
CIRO questa me la paghi
GESUINA cumincia a pagà tì!
ALCIDE alura andèmm, o no!?
TUTTI (a soggetto) andiamo…ho una fame da lupo…ecc. (escono)
FINE SECONDO ATTO
50
TERZO ATTO
Sabato sera nella medesima ambientazione degli atti precedenti. In scena Luigino vestito elegantemente con pullover o cardigan bianco sportivo e camicia azzurra, pantaloni e scarpe appropriate; si sistema gli occhiali “firmati” sulla testa, prende dalla tasca il cellulare e forma un numero.
LUIGINO pronto? Sì, sono io…no, sono a casa…va bene…ma dove si va? Perfetto! Il “black and white” è uno sballo, ci sono tre piste…ma andiamo con la tua auto? (si siede in poltrona sdraiandosi appoggiando i piedi sul tavolino del salotto e si accende una sigaretta) Bene, poi da sabato prossimo andremo con la mia…sì, me la consegnano giovedì…allora ci vediamo più tardi…sì Gigliola viene qui e ti aspettiamo…fai un colpo di clackson…ma a mangiare dove si va? Ah sì, alla “taverna del pirata”…ottimo…allora a più tardi, ciao.
GESUINA (che era entrata sulle ultime battute di Luigino. E’ quasi irriconoscibile; capelli lunghi e vaporosi, trucco evidente, abbigliamento ricercato, scarpe con il tacco e atteggiamento molto spigliato) induè che ta veet?
LUIGINO andèmm cun la cumbricula ala “taverna del pirata” e pö in discoteca
GESUINA e ul tò pà, indua l’è?
LUIGINO l’è giò in butega e mett a post; mì ai sètt uur a summ vegnii fö di bàll
GESUINA varda tì, ìnn già i vott e mezza de sabat e lüü l’è giò ancamò a lavurà, e la sà che stasira gh’èmm già prenutaa dalla “lampara” e pö gh’èmm de nà al “bingo”…cià, lassum ciamà la Ketty…(prende dalla borsetta il cellulare e compone il numero agitata) sì…ciau Ketty, induè che sìì? Ah, sìì già quasi rivaa…no, quel rimbambii l’è giò ancamò in butega…brava, facch una telefunada tì, se no al vegn pü sü…sì…t’aspeti…ciau…de quèll lì sa po’ propi minga fidàss
ALCIDE (entra. Anche lui è vistosamente elegante con qualche “tocco” esageratamente pacchiano) alura, sèmm pruunt o no?!
GESUINA prunt un cornu! Quel’altar l’è giò ancamò in butega
ALCIDE ma alura l’è propi scemu!
GESUINA ta l’èèt capii adèss
ALCIDE mì, verameent ta l’ùù sempar dìì; ta sèèt tì che te vurüü spusàll
LUIGINO moglie e buoi dei paesi tuoi! 51
GESUINA (riprendendolo) tì, rispètt per ul tò pà, neh!
LUIGINO beh…mì ma adegui a vialtar
GESUINA tì a ta sèèt ul sò fiöö, e i fiöö devan rispetà i genituur
LUIGINO (risentito) e va bèn!
ALCIDE però mì a gh’ù fàmm
GESUINA pazienta un puu, intaant gh’èmm prenutaa per i nööv, nööv e un quaart
CIRO (entra ancora con il camice e la “bustina” in testa da macellaio) cussè che gh’ìì tütt de rump i scatul? Anca quel’altra che la ma telefuna giò in butega per vegnì a cà propi quand a seri dréé a tirà giò la clèèr
GESUINA ta sa regordat minga che gh’èmm prenutaa ul risturaant e pö gh’èmm de nà al ”bingo”?
CIRO huè, se stu minga giò a guadagnà i danéé, cun cussè a vii in giir? Un quajvün che lavura a ‘l ga vöör…(a Luigino) e adèss, anca queschì al cumincia a bàtt la fiaca…(dandogli una pedata ai piedi) e tira giò quii pesciuni dal tavulìn che ta ‘l ruvinat
LUIGINO ahia, ta ma feet màà!
GESUINA cussè che ta interessa tì del tavulìn che l’è l’ültima volta che ta ‘l vedat? L’architètt l’à dii che rivan tütt i mobil nööf e lünedì a rivan i uperari per fa i lavurà
CIRO che lavurà?
GESUINA la tapezzeria süi müür, ul parquèt, pö bütan giò quel tavulaa lì e femm un “open space” (pronuncia come scritto)
CIRO cussè?
GESUINA uno spazio aperto…insoma ünisum la cüsina cunt ul salòtt
CIRO e nùmm induè che andèmm?
GESUINA per quindas dì a nèmm sü dal me fradèll
52
CIRO ma vialtar sìì tütt matt…ma chi l’è che l’à decidüü tütt stii ròbb?
GESUINA mì e la Ketty
CIRO mì va sbati fö de cà tütt
GESUINA ma se ta serat d’acordi anca tì de cambià la mubilia
CIRO sì, la mubilia, ma minga tirà fö ‘stu casòtt chì
GESUINA urmai quello che è deciso è deciso
CIRO e mì a duvaria vegnì sü a durmì in cà de lüü? (indicando Alcide)
ALCIDE se ta vött minga vegnì sü, va in albergu
CIRO a meti giò una branda in butega e stuu giò
ALCIDE fa cumè ta vöörat
GESUINA sü, adèss van a cambiàss che l’è tardi
ALCIDE e mì a gh’ù una fàmm de lüff
CIRO questchì a ‘l gh’aveva mai fàmm e l’era sempar malaa e adèss al pensa dumà a mangià
ALCIDE sa veed che sùmm guarii
CIRO che guarii? T’è vegnüü ul verme solitario…(riferendosi a Luigino) e quèll lì, indue che ‘l và vestii inscì?
GESUINA a ‘l và cunt la Gigliola e i so amiis al risturant e a balà
CIRO e giù che l’è festa! Ma sa renduf cüünt, cara gente, che se andèmm avanti di questo passo a finissum sul lastrico?
GESUINA sü, sü, cumincia minga a menala e van a cambiàss che tra un puu a riva anca la Ketty
CIRO quela digraziada! Ga mancava de vegnì chì a ruvinamm l’esistenza, tra léé e la sua tusa
GESUINA mì, invece, disi propi ul cuntrari 53
LUIGINO ancamì!
CIRO (al figlio) taas, tì! Degno figlio di tua madre
ALCIDE per quèll, ancamì
CIRO cussè che ta c’entrat tì?
ALCIDE beh, da quand gh’è rivada quela dòna lì, diseria che ìnn cambiaa tanti robb…
CIRO altroché! La m’à mangiaa fö una barca de danéé
GESUINA e l’è minga finida
CIRO cos’è, una minaccia?
ALCIDE ma tütt bisögna vedè dal lato positivo
CIRO e cussè che gh’è de positivo?
ALCIDE mì, per esempi, a stuu püssee ben, ma divertissi, sùmm püssee serèn…a gh’ù pü i malatii che ma sentivi prima e senti pü la solitudine…e la mia vita è più stimolante…
CIRO e chi ‘sse ne frega!...tütt i tò prublemi ta ma ièèt scargaa sül göbb a mì
ALCIDE …ma anca la tua miéé, ul tò fiöö…ta vedat minga cumè ìnn cambiaa?
CIRO cert che ‘l vedi! Ma sempar süi mè spàll
ALCIDE …a anca tì…
CIRO mì!? Ceert, mì a sùmm sempar püssee incazzaa
ALCIDE l’è minga vera…ma te minga faa caas che ta gh’èèt pü ul “tic”?
CIRO che “tic”?
ALCIDE quand ta sa parlava de danéé a ta cuminciavat a storgèss e tartajà
CIRO gh’ù minga faa caas
ALCIDE tì no, ma i altar sì 54
ALCIDE adèss, invece, ta seet püssee rilassaa…anzi, a vedi che quand andèmm in giir a ta sa divertissat anca tì
CIRO ma summ rassegnaa
ALCIDE credi minga…pensi piutost che ta cuminciat a capì ul piasè de good la vita…che la vita grama e misera la paga minga
CIRO sì, ma mi tocca pagare il resto, però! Vestii, risturant, prufumerii, telefoni, machin, parüchèè, scarp…(dando un scapellotto a Luigino) e adèss anca sigarètt
ALCIDE ma i danéé ìnn faa per speend
CIRO e quand ga n’è pü!?
ALCIDE ma come tutte le cose ci sono dei limiti…ma adèss, guarda…(indicando Gesuina) ta sèèt minga cunteent a vedè la tua miéé inscì?
CIRO inscì, cumè?
ALCIDE elegante, trücada, spigliada…l’è pü cumè prima che la pareva un strasc de lavandìn, una pora tapina che la saveva ne de mì ne de tì
CIRO gh’ù minga fa caas
ALCIDE e ul tò fiöö…
CIRO cussè che ìl gh’à?
ALCIDE finalmeent al paar un fiöö nurmaal
CIRO perché, se l’era, handicapaa?
ALCIDE quasi!
GESUINA e tütt quest? Grazie ala Ketty!
LUIGINO e quand ta cambiereet anca tì, sarèmm una famiglia nurmaal
GESUINA …e ta ciamerann pü “ul piöcc de Còmm”
CIRO (confuso) vialtar sìì dréé a tiràmm fö de cò
55
GESUINA sarà mej che ta vadat a cambiàss che gh’èmm de nà
CIRO sarà mej! (esce)
GESUINA (al fratello) huei, al ma pareva scumbüssulaa
ALCIDE anca a mì. Che sia la volta bona?
LUIGINO ul prugètt dela Ketty sembra che vada in porto
GESUINA sperèmm! (suona il campanello) ecu che rivan…vuu a veerd (esce)
LUIGINO ceert che in un para de mees n’è cambiaa de robb, è ziu?
ALCIDE ta podat bèn dìll! A ga vureva quèla sacranuna lì, per sveglià fö ul muvimeent
LUIGINO perché ta la spusat minga?
ALCIDE perché per spusàss bisögna vèss in düü
LUIGINO e tì bütegala là…ma paar che la gh’abbia simpatia per tì
ALCIDE ta disàt?
LUIGINO mì a disi de sì
ALCIDE vedaremo! Ma adèss taas che ‘rivan
KETTY (entra con Gesuina e la figlia. Saluti a soggetto) Eccoci qui! Alura podum andà?
ALCIDE andà induè, che l’è apena andaa a cambiàss
KETTY sperèmm che ‘l sa disbriga. Ma ‘l gh’à de fa ancamò la doccia?
GESUINA per quèll gh’è minga pericul, l’à fada quindàs dì fà e per stu mees a l’è a post
GIGLIOLA ma noi è inutile che aspettiamo, possiamo andarcene
LUIGINO dobbiamo aspettare Bobby; mi ha telefonato dicendomi che quando arriverà sotto casa darà un colpo di clackson
56
GIGLIOLA lo richiamerò per dirgli che siamo giù ad aspettarlo
LUIGINO va beh, allora andiamo (si mette una giacca)
GIGLIOLA allora buona serata, signori
KETTY anche a voi ragazzi
GESUINA non fate tardi, neh
LUIGINO preocupàss minga, a rivum duman matina prest
56
ALCIDE vardéé cumè ìnn cambiaa i temp! Ala loro età a quest’ura serum già in lett
GIGLIOLA ma Alcide, lo sai che adesso le discoteche aprono a mezzanotte?
ALCIDE chissà induè che adremm a finì
GIGLIOLA allora ciao a tutti
LUIGINO ciao (escono con saluti a soggetto)
ALCIDE beata gioventù
KETTY almen luur sa divertissan
ALCIDE (con intraprendenza e intenzione) sarà mej che sa divertissum anca num,è Ketty?
KETTY (sorpresa) cussè che ta vörat dì?
ALCIDE (con un po’ d’imbarazzo) vöri dì…che…che saria bèn recüperà ul tempo perso
KETTY mì ù perdüü nagòtt
ALCIDE mì sì!
GESUINA l’è daa fö de matt anca questchì! Cià, intant che ‘spetum quel’intranaa, perché ta ma deet minga una petinadina, Ketty
KETTY ma ìn a post i cavej
57
GESUINA vuraria tirai püssee de part, süi öcc ma dànn fastidi
KETTY cià, dàmm la spazzula che ti meti a post
GESUINA ecula (da la spazzola a Ketty e si siede su una sedia)
ALCIDE e intant che ta la petenat a va lengi sü la mia ültima puesia
GESUINA podum fan anca a men
ALCIDE ma questa l’è bela… (estrae dei fogli dalla giacca) sentii…dunca…ecco, la sa intitula…”quand sa nàss, quand sa spusa e quand sa möör”
GESUINA l’è già un rumanz ul titul
ALCIDE l’è un puu impegnativa, la parla de l’ipucrisia dela geent…dunca…
(legge interpretando) “oh Signuur guarda giù che bell fiulètt”
ma l’è la brüta copia del Rigulètt
pö, minga cuntenta, giò püssee de gròss:
“cumè l’è viscur e che ugitt de balòss!”
ai nòss vecc, sa po’ minga dacch toort
i fiöö ìnn tütt bej, anca cunt i öcc stoort
“la Gina la gh’à avüü una benediziùn,
per spusà un òmm cunt quèla pusiziùn”
pö, salta fö che anca i sigarètt e i giurnai
ìnn pagaa cunt assegn a vöj e cambiai
ai nòss vecc sa po’ minga dacch toort
ul spuus l’è sempar sciuur, bell e foort
“l’è andaa anca lüü, inscì un bravu òmm
l’era ul püssee generuus de tuta Comm”
ma ‘l bestemava e ‘l beveva cumè ‘n danaa
e ‘l picava miéé e fiöö e l’à mai lavuraa
ai nòss vecc sa po’ minga dacch toort
tütt divantan bravi e bun quand ìnn moort
piaciuta?
58
KETTY minga maa! Però preferisi quii d’amuur
ALCIDE (con repentino entusiasmo) porca miseria, alura ta lengi quela che t’ù scrivüü … cioè…ù scrivüü l’altar dì
GESUINA lassala in paas che l’è dree a petinamm
KETTY ma sì, cüntala sü
ALCIDE vardee che quand a l’ù scrivüda a seri verament ispira, neh
KETTY da chi?
ALCIDE (con timido imbarazzo) beh…sa po’ minga dìll
KETTY oh, oh, oh! vuoi vedere che il nostro Alcide è innamorato
GESUINA ma se l’à mai vist una dona in vita sua
ALCIDE quell ta ‘l disat tì
KETTY dai, allora facci sentire questa poesia
GESUINA sperèmm che la sia cürta! L’è cürta?
ALCIDE sì
GESUINA menu maa
ALCIDE (legge la poesia con trasporto riferendosi platealmente a Ketty)
T’ù cunussüda un dì, inscì per caas
Ta m’èèt guardaa in di öcc e ù perduu la paas
Ma piasat de murì, ta vööri bèn
E t’ù ligaa al me cöör cunt i cadèn
Ta gh’èèt düü öcc bei cume fiuur de camp
E un cüü a mandulìn tacaa a dü gaamb
Gh’èèt bèll tütt coos, la buca, ul còll, ul naas
Persìn cumè ta parlat a mì ma piaas
59
E quest ta l’eet capii già da tantu teemp
Però ta vöt minga dunamm quel tal mumeent
Per pudè fatt pruvà, per pudè fatt capì
Tütt quèll che senti quand a summ cun tì
E, invece, ta ma suridat e…ta ma piantat lì
L’è inütil fa parlà la fantasia
Pensà che forse un dì ta sariat mia
Però i tò öcc i porti via cun mì
I sugneruu de nott e i penseruu del dì
L’è finida!
KETTY (bonariamente) bela, l’è propi rumantica
GESUINA specialment quell tocch che ‘l dìss “ul cüü a mandulìn tacaa a do gaamb”
ALCIDE l’è una licenza poetica…ma la t’è piasüda de bùn, Ketty?
KETTY un puu “naif”, ma gh’è del sentimeent
ALCIDE summ cunteent, summ cunteent!
GESUINA per mì a gh’è sota un quajcòss
KETTY (cambiando argomento) ma ul Ciro che fìn l’à faa?
GESUINA a ‘l sarà burlaa giò in del cèss! (chiama forte) Ciiiro!
CIRO (fuori scena) un mumeent! A trövi minga i calzètt
GESUINA (c.s.) ìnn lì stiraa sül calurifer
CIRO (c.s.) ma c’hanno i buchi nel calcagno
GESUINA (c.s) fa nagòtt! Stasira mètt sü quii lì che lünedì andemm a cumprai nööf. (a Ketty) L’à mai guardaa i calzètt e adèss a ‘l rump i bàll per düü bugìn
KETTY ta pudevat anca cüsigai
GESUINA incöö a gh’ù minga avüü temp 60
CIRO (entra abbigliato con un vestito antiquato e molto stretto; è a piedi nudi con le calze infilate in ogni mano dalle quali fuoriescono le dita da enormi buchi) e mì duvaria andà in giir cun sti büüs?
GESUINA alura mett sü un para de quii del fiöö. Inn nel so cumò
ALCIDE e intant che ta ga sèèt dàtt una lavadina ai pè
CIRO (guardandosi i piedi) perché, ìnn spurch? Li ho appena lavati
ALCIDE quindas dì fà!
CIRO dì minga scemaat…
ALCIDE ma se l’à dii la tua miéé
GESUINA l’è vera!
CIRO no, l’è minga vera. U faa la doccia la setimana passada
GESUINA ìnn già passaa quindas dì
CIRO quindas dì!? Cume ‘l passa ul teemp!
KETTY ma Ciro, la doccia o ul bagn bisögna fai almèn ogni düü dì
CIRO ta sareet minga mata! A parte ul cunsüm de l’acqua e del riscaldameent, l’è a discapito della salute
KETTY perché, lavàss a ‘l fa maa?
CIRO altroché! E’ dannosissimo
GESUINA pensa tì, che teuria a ‘l gh’à
CIRO lavarsi troppo spesso, guardee che l’ù lengiüü sü un libar, fa male al corpo umano
GESUINA chissà che libar l’à lengiüü quela bestia lì
CIRO sì, perché uccidi tutti gli…gli “antisgorbi”
KETTY antisgorbi!? Cussè che ìnn?
61
CIRO gli “antisgorbi” no!? quelli che c’abbiamo nel corpo e combattono le malattie
ALCIDE anticorpi, ignuraant!
CIRO ciamai cumè che ta vörat, ma se vün a ‘l sa lava sempar, apena ga vegn adòss un microbo a ‘l sa taca adòss e ‘l sa amala
KETTY dìnn pü!
CIRO ah, no!? Alura guarda i zingar; vivan in mezz ala rüdera, mangian quel che trövan, ìnn in giir a pè piàtt, sempar biòtt d’estaa e d’invernu, sa lavan mai e gh’ànn mai nagòtt…sempar sàn cumè pèss…ì mai vist un zingar malaa?
GESUINA dai, va là a mètt sü sti calzètt che gh’èmm de nà
CIRO vado (esce)
KETTY tì, Gessy, ma a ‘l gh’à dumà quel vestii lì de mett sü?
GESUINA intreegh, sì. L’è quèll che l’à cumpraa per ul batesim del Luigino
KETTY ma che ‘l meta sü i majuni e la giacheta di altar voolt
GESUINA incöö ‘l m’à dii che stasira ‘l sa vestiva elegante e ‘l meteva sü ul vestii bùn. Sarànn vint’ànn che la mètt pü sü
KETTY e sa veed! L’è diventaa ul doppi
ALCIDE ma sentivùf minga che spüzza de naftalina
KETTY altrochè! Dai Gessy, va de là e dicch de cambiàss
GESUINA ga mancaria anca quèla! Inscì a ‘l s’incazza e nèmm pù. Lassemal stà per stasira; la setimana che vegn a ‘l porti a cumprann vün nööf
CIRO (rientra vestito di tutto punto con un ridicolo cappello in testa. In mano tiene la cartelletta con il foglio del secondo atto con gli esiti del DNA) ma ti…Gesüina…
KETTY eh, no! Quèll capèll lì, propi no!
CIRO (sorpreso) perché, cussè che ‘l gh’à?
KETTY se ta veet in giir cunt qell capèll lì, a stuu a cà mì 62
CIRO lassa peerd un mumeent ul mè capèll…mì a vureria savè cussè che l’è sta roba
chì…(mostra il referto ai presenti. Gelo ed imbarazzo generale con scambio di sguardi)
GESUINA (fingendo) cos’è?
CIRO ìnn di esàm…e (riferendosi a Ketty) léé la duvaria savèll cussè che l’è…e ma dumandi cumè l’è che sta carta l’era nela stanza del Luigino
KETTY (anche lei fingendo imbarazzata) ma mì a savaria minga
CIRO ah, no!? Quest l’è l’esàm del “danàà”
KETTY (c.s.) l’esame del dannato? Non capisco
CIRO huei, tuvaja, non borlare giù dalle nivole, neh! L’è quela carta che mi avevi portato con gli esami della Gigliola
KETTY (non potendo più sostenere la parte) ha, l’esame del D.N.A.?
CIRO brava! E cosa ci fa nella camera di mio figlio?
KETTY (guardando Gesuina)… non saprei
CIRO (a Gesuina) e tì, cosa ne sai?
GESUINA beh…l’è una cartelèta che ‘l gh’aveva ul Luigino
CIRO (alterandosi) e cumè a ‘l faseva ad avecch sta cartelèta ul Luigino
GESUINA mì a ‘l suu minga…ga l’avarà dada la Gigliola
CIRO e ta ‘l sèèt cussè che l’è?
GESUINA ma…mì…
CIRO (sempre più arrabbiato) mamì, mamì, mamì! Su, parla da induè che la salta föra? Chi è che l’ha portata in questa casa?
GESUINA (intimorita guardando Ketty) ma verameent…
KETTY (decisa) in questa casa l’è sempre stata quella cartelletta
CIRO come è “sempre stata”?
63
KETTY sì! E’ stata concepita quì
CIRO cussè che ‘l vöör dì, percepita qui?
KETTY concepita! Realizzata, studiata, ideata…
CIRO qui!?
KETTY già, qui!
CIRO (disorientato) da chi?
KETTY da noi
CIRO mì a capissi minga
KETTY allora mi spiego meglio…(guardando Gesuina) parlo? (Gesuina annuisce…rivolta ad Alcide) oramai e inutile tacere…(Alcide concorda mimicamente …rivolgendosi a Ciro) quel documento è un falso
CIRO falso!? Ma allora…allora l’è minga vera…la Gigliola non…non è…
KETTY …non è tua figlia!
CIRO (indicando tutti i presenti) e voi…voi sapevate tutto
GESUINA (decisa) già, sapevamo tutto! (con veemenza lo aggredisce) disgraziaa, famm i corni a Rimini! (inseguendolo e scagliandogli addosso la spazzola dei capelli) piantam giò tütt ul dì a sbrüsàmm la pèll in spiaggia cunt un fiulètt e tì andà in giir a fa ‘l pelandrùn cunt i dònn…delinquent, farabütt…mì a ta mazzi…
CIRO (fuggendo attorno al tavolo) tenetela! Questa è pazza
GESUINA pazza!? A ta fuu vedè mì…
ALCIDE (trattenendo Gesuina) sta calma, sü Gesüina sta quieta…
KETTY ha ragione Gessy, ormai è acqua passata
ALCIDE (accomodandola sulla poltrona) ecu, setàss giò chì
GESUINA (piangente) acqua passata…ìnn ròbb che l’è dificil de acetà
ALCIDE urmai ìnn passaa vinticinq ànn 64
GESUINA ma mì l’ù savüü un para de mèès fà…e l’è ancamò fresca
CIRO (timidamente) ma io poi ti sono sempre stato fedele
GESUINA (riprendendosi) taas disgraziaa! Ta gh’èèt ancamò ul curagg de parlà
CIRO (c.s.) ero giovane…mi sentivo solo…tu pensavi solo al bambino e mi trascuravi…e poi c’avevi la cistite
GESUINA (cercando d’aggredirlo ma trattenuta da Alcide) la cistite! Svergugnaa! Stii ateent che adess a ‘l gh’à resùn lüü…tiremal via davanti se nò a ‘l cupi
KETTY (a Ciro avvicinandosi) mucala de dì scemaat
CIRO e tu? Cosa c’hai tirato fuori tutto questo vespaio?
KETTY per il tuo bene e per il bene della tua famiglia
CIRO sa veed…ma posso sapere cos’è che avete combinato?
ALCIDE (a Ketty) cià, cüntach sü tüta la storia
KETTY (a Ciro) setàss giò e tira giò stu capell che ta ma parat un giupìn (gli toglie il cappello)…dunca, quand summ rimasta veduva, nela cà de Milan a gh’eri ul sfratt e, a quel teemp, la mia tusa la s’era fidanzada cunt un fiöö che ‘l faseva l’università ma l’era de Còmm. Quel fiöö a ‘l s’è laureaa in medicina e l’è vegnüü chì, al sant’Ana a fà pratica de dutuur…
CIRO cussè che l’è, la “Divina Commedia”?
KETTY ma ta vörat savé cume l’è andada, o no?
CIRO eh, van avanti
KETTY …alura, vist che duvevum andà via de cà e léé la vureva stà visin a quel fiöö gh’èmm cercaa una cà in afitt e, inscì, sèmm rivaa a Còmm. Una volta che serum stabilii chì, ù cunussuu la tua miéé…ci siamo frequentate e, pora tusa, la sa cunfidava cun mì…
CIRO chissà i bàll che la ta cüntaa sü
KETTY eran minga bàll! La vedevi mì la vita grama che ta ga fasevat fà…e inscì, ù decidüü de vendicàss
65
CIRO bela roba! Vendicàss de cussè, pö?
KETTY de quèll che a ta m’èè faa a mì e a quèll che ta gh’èèt fa passà a léé e al tò fiöö…e inscì, un bel dì…ci ho detto tutto
GESUINA …mascalzùn, vigliàcch…
KETTY léé a la vureva fa saltà fö ul pulverùn e nà via de cà…
CIRO saria staa mej
KETTY ma io c’ho spiegato che non avrebbe risolto niente e che la vendetta andava consumata lentamente…a fuoco lento…e magari sa reüssiva anca a cambià la tua crapa de ravanèll
CIRO e alura?
KETTY l’ho convinta! E gh’èmm stüdiaa ul piano. Prima cosa, coinvolgere tutti i parenti stretti e renderli consapevoli della situazione…
CIRO (indicando Alcide) anca lüü?
KETTY sì, anca lüü!
ALCIDE sì, anca mì!
CIRO e cussè che ta c’entrat tì?
ALCIDE mì a sum un “perente stretto”
CIRO (alteratosi) tì a ta sèèt un pirla! Tradituur
ALCIDE (alzandosi minaccioso) guarda cumè ta parlat perchè mì a ta denunci, fedifrago!
CIRO (c.s.) frigorifero a chi? Stà atèènt tì, perché mì a ta storgi…
KETTY calmatevi…
CIRO a me, mai nessuno mi ha dato del frigorifero
KETTY a ‘l t’à minga dii frigorifero, l’à dii fredifrago
CIRO (calmandosi e fingendo di capire) ah!...Fredrifago… 66
KETTY ma alura ta vött savè cume l’è andada o no?
CIRO eh, van avanti
KETTY e inscì, una volta che gh’èmm infurmaa anca i fiöö, gh’èmm inventaa la storia dela tusa…cunt ul computer dela Gigliola gh’èmm stampaa ul documento e l’amiis dutuur l’à cumpilaa…cunt i paròll giüst
CIRO l’è quel rimbambii che ‘l m’à faa i esam?
KETTY esattamente!
CITRO …e ga sùmm burlaa deent cumè un pesòtt!
KETTY cume ga sùmm burlada deent mì vintisètt ànn fa
GESUINA e mì, trent’ànn fa, quand a t’ù spusaa
ALCIDE ma non tutti i mali vengon per nuocere! Perchè l’obiettivo è stato raggiunto
CIRO che obiettivo?
ALCIDE mì, per esempi, a gh’ù pü malatii
CIRO ma chi ‘sse ne frega! E cussè che ta c’entrat tì? Questuchì a ‘l sa mètt sempar in mèzz
KETTY beh, anca lüü a ‘l gh’avüü i so benefici ma, l’impurtaant, l’è che la Gessy e ul Luigino stian mej e incumincian a viif decurusameent e pö, tì…
CIRO …mì a summ sempar püssee a bulèta
KETTY ma ta steet mej
CIRO quèll ta ‘l disat tì
KETTY ma sa veed! Anca tì a ta ciapat güst a ‘ndà in giir, ta sèèt püsse serèn e…anca simpatich…t’è passaa anca i “tic” che ta vegnivan ogni volta che ta tucavan sül purtaföj e pö a ta cuminciat a cunuss i piaceri della vita; laa bela cà, la miéé elegante e amirada, un fiöö püsséé svegliu e che l’à truvaa perfina la murusa…
CIRO la murusa?
67
KETTY sì, un’amisa dela Gigliola…una brava tusa
CIRO l’avria mai dìì
KETTY l’è una cumessa del supermercaa
CIRO alura la podarà fa la cassera in maceleria
KETTY a ‘l pensa de già a fala lavurà! Ma pensa invece che la podarà spusà ul Luigino e fa tanti fiöö e ti a ta sareet un bèl nonu
CIRO …e tirà fö danéé!
KETTY mej che vèss departì e emarginaa cumè tütt i piöcc! Cert che se ta ‘l tegnevat cumè prima, ul Luigino, a ‘l ta restava chì in cà tüta la vita cumè un pistulòtt
CIRO (indicando Alcide) cumè lüü
ALCIDE (risentito) la mia l’è una libera scelta
KETTY (con intenzione avvicinadosi ad Alcide) ma non è detta l’ultima parola…l’Alcide l’è ancamò giuvin…e pö, sàn cume l’è a ‘l po’ truvà ancamò un cumpagna per la vita
ALCIDE (timidamente tenero appoggiandole una mano sulla spalla) ma…se duvaria truvànn vüna...vureria truvala cume…cume tì…
KETTY (con un sorriso) tempo al tempo…
CIRO (interrompendo) cià, alura andèmm a mangià che mì a gh’ù una fàmm dela malura… (avvicinandosi) sü, Gessy…andiamo…stasera affogheremo nel vino il passato…tu mi perdonerai per quello che ho fatto e io vi perdonerò quello che mi avete combinato
ALCIDE ecco, sarà la serada del perdono
CIRO e una bela ciuca a ga la tira via nessùn
GESUINA e pö andèmm al Bingo
CIRO …e pö andèmm anca al Bingo! E…vada a fàss ciavà l’avarizia! (tutti escono allegramente a soggetto).
FINE 68