COMMEDIA BRILLANTE IN TRE ATTI DI CARLO MANGIU
PERSONAGGI
DOMENICO DAMIGIANA
PAOLA, sua moglie
CETTINA, la figlia
GIUSEPPE DAMIGIANA, fratello di Domenico
GINO BOTTA, attore
LINA SPITALERI
MATTEO SPITALERI, marito di Lina
DON CALO, mafioso
TURI
ROSETTA, cameriera della pensione
ANNIBALE
GIOVANNIVANNI (garzone di barbiere)
ROSALIA TORREGROSSA (figlia di un mafioso)
LILY (spogliarellista)
Lazione si svolge, in epoca attuale, in una pensione di Catania.
IN FONDO: A sinistra porta della camera di Turi Pennisi; al centro finestra che da sulla strada, a destra arco che funge da comune
A SINISTRA: in prima: bagno; in seconda: cucina; in terza: gradini che portano ad altre camere fra cui quelle dei titolari.
A DESTRA: in prima: camera di Lina Spitaleri; in seconda: camera di Gino Botta.
ATTO PRIMO
La scena vuota ed in penombra. E tarda sera, tutti dormono. Poco dopo, si sente venire dalla strada il suono acuto e prolungato dellantifurto di unautomobile.
LINA sola poi TURI, PAOLA e CETTINA
LINA (E in vestaglia; stato di agitazione, v verso la finestra uscendo dalla usa camera, spia attraverso i vetri poi guarda verso le scale) Signor Domenico signora Paola ma non sentite? E lantifurto della macchina ma che fa non sentite?
TURI (dalla propria camera, in canottiera e pantaloni del pigiama, corre anche lui a spiare dalla finestra) Chi su i latri? E chi non nesci nuddu? (chiama) Don Domenico signora Paola.
PAOLA (in vestaglia con una scopa in mano pronta a colpire) Chi fu? Unni su? Chi ci su i latri?
LINA Si! Dda sutta, si stanno purtannuia machina.
PAOLA (accennando ad andare verso la finestra) O sti figgi ddi.. ( a Cettina che nel mentre entrata) Curri, vho pigghia un sicchiu ccu lacqua.
CETTINA (fa per andare ma si imbatte in Giuseppe)
GIUSEPPE e detti
GIUSEPPE ( riuscito ad infilarsi solo una gamba dei pantaloni, perci arriva saltellanDO)
(A Cettina) Unni vai?
CETTINA Vaju a pigghiari un sicchiu di acqua.
GIUSEPPE (cercando di infilare laltra gamba dei pantaloni, cade sul divano) Maliditti causi ma comu n sicchiu dacqua ppe latri?
PAOLA E allura chi facemu?
GIUSEPPE A polizia u centutridici
PAOLA Si, si (corre al telefono)
GIUSEPPE Ma intanto fussi megghiu si scinnissimu ntri ( armeggia sempre con i pantaloni) n mumento ca non trovu u pedi
PAOLA ( a Turi) Forza, scinnemu
TURI (confuso e impaurito) Iu?... Un momentu iu, per ne canusciu
PAOLA Si, ora vi presentami e ddu me maritu ca dormi (chiamando) Domenico Domenico
DOMENICO E detti
DOMENICO (entra spaventato) Silenziu muti astutati a luci astutati a luci
PAOLA Comu? Chi cavemu a fari?
DOMENICO Luvativi davanti a finestra, nun ci faciti capiri ca semu intra silenziu assoluto, sannunca ama scinniri.
PAOLA Ma chiddi si portunu a machina, a bedda machina, u capisci? (fa per andare verso la finestra)
DOMENICO (le sbarra il passo) Non grapiri, statti ferma!
(si addossa alla parete e sbircia di fianco alla finestra) Non ni facemu vidimi.
PAOLA Ma allura accuss ni facemu arrubbari a machina?
(cessa lantifurto)
GIUSEPPE Muti, muti si ferm non ci sunu cchi.
PAOLA E si capisci! Si purtaru a machina.
DOMENICO (andando verso la finestra) Delinquenti, latri, spataioli . (riprende a suonare lantifurto, balza indietro impaurito) Ddocu , attaccau natra vota.
PAOLA Iu vogghiu scinniri.
DOMENICO E chidda nun si sta muta (a Giuseppe) Chi dici mi pottunu sentiri?
GIUSEPPE Avaja sintevunu a tia nuatri stamu o quartu pianu e chiddi sintevunu a tia. Muti tutti muti silenziu assulutu.
PAOLA Ma ju non capisciu ma chi ama sentiri a musica?
DOMENICO Ahu! Ju sugnu u capo da casa ju haju il dovere da vigliaccheria, ju haiu aviri u curaggiu di scantarimi ju (cessa il suono)
PAOLA Finiu rapemu?
DOMENICO Un mumento, ca sti antifurti moderni su tradimintusi. Aspettati!
LINA (portandosi una mano alla testa, si sente male) Madonna mia, mi sentu mali
GIUSEPPE (sorreggendola con eccessivo trasporto) Cca, cca signa, cascassi ncoddu a mia.
LINA (respingendolo) Ehi! Don comu vi chiamati.
DOMENICO (guardando la scena) Pippinu, pippinu ma chi ti pari u mumentu chistu?
GIUSEPPE Ma picch, chi fici? Chi laveva fari cascari ccu culu interra?
PAOLA (mentre ha aperto la finestra e guarda fuori) Madonna mia Madonna mia,,, (piange)
CETTINA (alla madre) Sa purtanu?
DOMENICO Eccu, u sapeva ju, a tragedia a fini ddo munnu.
PAOLA (smette di piangere) Ju ccu tia nun ci vogghiu parrai.
DOMENICO Ma dicu ju, chi aveva a fari, leroe? Scindeva chiddi erunu capaci ca mammazzavunu, e poi mi pettevunu a mitragghia nto pettu Paula, ha sapiri ca u novanta per centu dde cristiani, quannu sentunu nantifurtu, si chiudunu intra.
PAOLA E allura chi si cci metti a fari?
DOMENICO Ma viditi chi discursi! Si cci metti perchi si cci metti! Accussi pp fari na cosa pp fari unazione di disturbo contro i latri ma poi unu chi fa scinni?
LINA Si, vero, come dire un fatto psicologico.
PAOLA E va beni. Allura aspittamu ca i latri ni telefunanu: protu.. siti in casa? Per cortesia, nsiciti perch ci avemo arrubari a machina.
DOMENICO Tu scherzi. Comunque inutile insistere. Chista signori mei, na brutta epoca.
CALO Cara Paola, nuddu cchi si scanta di nenti.
TURI (batte una mano sulla spalla di Domenico)
DOMENICO (preso alla sprovvista, si spaventa) Cu morti subitanea.
TURI Ju sugnu diceva nun megghiu su scinnemu?
DOMENICO E scusati unu soprapinseri, nervoso Pippinu, scinnemu?
GIUSEPPE Si, si scinnemu.
DOMENICO Ca poi dicu ju scinnemi pirch, chi jemu a vidimi? A machina ca nun c cchi?
GIUSEPPE E va beni, ma un sopraloco sha jri a fari.
PAOLA Aspetta ca mi mettu na cosa ncoddu.
DOMENICO Unni vai tu? I fimmini sanu a stari a casa non si po sapiri mai capita cavemu a scappari tu comu curri? Amuninni ( esce dalla comune con Turi e Giuseppe)
CETTINA Mam, non ti dispirarim pu darsi can un sa purtanu.
PAOLA Ca comu, allura chi ficiru schirzuni?
CETTINA No, ma pu darsi che lhanno spustata e poi sintenu lantifurtu e labbannunanu.
PAOLA Ma quannu mai chiddi i latri .. su persuni seri. (a Lina) Signora, chi ura ?
LINA (soprapensiero, nascondendo il polso) Non lo so!
PAOLA (stupita) Comu no sapi? Ma si avi u rilogiu?
LINA (confusa) A si, scusati. (guarda lorologio) E Menzanotti! Abituata ca pa strata, dicu sempri non lo so.
PAOLA E pirch?
LINA Ca ppi latri. Chiddi adumannunu lura, e poi zac di colpu vi scippunu lorulogio. Chiddu, so maritu, avi ragiuni su tempi brutti. Nun si capisci cchi nenti.
PAOLOA U sacciu, u sacciu ma ca unu senti lantifurtu e non si movi, chistu mi pari esagiratu.
LINA E allura, unu chi fa? si fa ammazzari e bonanotti?
PAOLA (distratta) Bonanotti, bonanotti signora.
LINA Si, si, megghiu ca vaju a lettu, su arrinesciu cchiu a dormiri, cu stu nirvusu ca haju, stanotti. (via nella sua camera)
PAOLA Si nni Jvu?
CETTINA Si! Mam, ora ca veni u pap nun cuminciati a litigari.
PAOLA Ju? E chi liticu a fari? Chiddu aveva a fari lavvucatu. Tanti ni fa, e tanti ni dici ca porta a discussioni da so parti.
TURI GIUSEPPE e poi DOMENICO
TURI (entrando con Giuseppe) Sintiti a mia, a denunzia sha fari e subitu.
PAOLA Si la pigghianu?
GIUSEPPE Si
TURI (a Giuseppe) Si issi a vestiri ca laccumpagnu ju o commissariatu.
GIUSEPPE ma forsi megghiu dumani
TURI Quali dumani, subitu.
GIUSEPPI Fra lautri cosi, fora fa friddu.
TURI Avanti, forza. Appena si prontu mi chiami. (esce per la sua camera)
GIUSEPPE Varda che bella A jaddina fa lovo e o jaddu ci abbamba u panaru. Vhi e che camurriusu chistu. ( va per le scale)
PAOLA A bedda machina a bedda machina si purtaru (piange)
DOMENICO (entrando) E bonu, bonu nun chianciri cchi ni naccattamu nautra.
PAOLA Si, quannu a befana ni fa truvari nautra valigia (gridato)
DOMENICO (sussultando e guardandosi attorno) Ahu! Ma chi niscisti pazza? Ti metti a fari sti vuci? Ma chi mi vo fari passari quarchi guaiu?
PAOLA Ma pirch, chi ficimu? Larrubammu a valigia?
DOMENICO Chi centra a valigia era senza patroni, chistu veru. Per u nostru duviri era chiddu di purtarla a questura.
CETTINA Pap, io dico
DOMENICO Tu na diri nenti, tha stari muta.
CETTINA Ma pap
DOMENICO Quali pap unni pap u pap morsi! Paula, cci voi ricurdari a t figghia che non mi devi pi rivolgiri la parola?
PAOLA Ma chi ti pari u mumentu?
DOMENICO Nun c mumentu. Iu ccu idda nun ci parru cchi. Nun ci parru di jornu, fuuramini di notti.
PAOLA (alla figlia) Chi ti dissi ju, chiddu u spuntu vuleva.
CETTINA Pap
DOMENICO E torna natra vota?
PAOLA (alla figlia) E chiamulu signor Damigiana, ca u fai cuntentu.
DOMENICO No, idda non mi devi chiamari ppi nenti. Non ci vogghiu parrai.
PAOLA E va beni, bedda da mam, nun ti preoccupari tantu nautru misi ci nhai poi ti mariti e ti
DOMENICO E ti levi di sutta a stu tirannu, a stu boja
PAOLA ti sistemi.
DOMENICO Ah mava parsu chi dicevi, a tia ti canusciu.
PAOLA (su con la voce) Senti, e megghiu ca non mi fai parrai, senn su sferru u sai chiddu ca fazzu.
DOMENICO (gridando) Chi fai, chi fai? Sintemu sintemu
GIUSEPPE, detti e poi TURI
GIUSEPPE (entrando) Signori mei, signori mei, vi ricordu ca nta tabella da pensioni c scrittu Pensione della pace. Ohhhh chi bella paci cc paremu nto Vietnam.
DOMENICO E certu, si non facemu sentiri i fatti nostri a genti, chidda nun contenta.
PAOLA (come per dire che esagerazione) Ehhhhhhhhhhh!
GIUSEPPE (abbassando la voce e indicando la porta di Turi) Chiddu gi ha nstisu tuttu, sempri caricchi a pinneddu.
TURI (mette fuori la testa) Don Pippinu, mi dispiaci ma chistu non lavevuru a diri. Iu, i fatti mei mi fazzu. (rientra)
GIUSEPPE Si, i fatti so e chiddi ddi lautri. (andando verso la porta di Turi) Don Turiddu scusati, ma forsi aviti strantisu. (agli altri) Aviti vistu?
PAOLA Ges, Ges chiddu pp daveru ascutava?
CETTINA Chi figuraChi mortificazioni!
DOMENICO E certu, chidda, me muggheri, mi luvau u gradu. Ma eccu qua, la famigghia Damigiana al completo (indicando successivamente Cettina, Giuseppe, Paola e se stesso) Na buttigghiedda, un ciscu, un buttigghiuni e a damigiana ca sugnu iu.
PAOLA Ma chi centra sta damigiana?
DOMENICO Nenti, pp ricordari a tutti la gerarchia della casa. (si mette a sedere nel divano con le braccia conserte) E ora basta, non vogghiu parrai cu nuddu.
GIUSEPPE (bussando alla porta di Turi) Signor Pennisi, chi facemu? Nun mi vuliti accumpagnari cchi?
TURI (entra gi vestito) Sempre a disposizione.
PAOLA ( a Turi) Dovete scusari a me cugnatu, chiddu vuleva schirzari siccomi vi visti arreri a porta
TURI E chi trasparenti a porta?
GIUSEPPE Amuninni ca si fa tardu (via con Turi per la comune)
CETTINA (alla madre) Ma chi sta pinsannu u pap?
PAOLA U sacciu ju chi sta pinsannu.
DOMENICO (alla figlia) Ma insomma non a voi finiri tu? Chi dicisti? Parrasti?
CETTINA No!
DOMENICO SI inveci. Tintisi ju!
CETTINA Ma pap
DOMENICO Tu non devi parrai. Tha stari muta! Signori mei cu era megghiu di nutri a santa provvidenza nni mannau dda biniditta valigia nenti cchi debiti, sta pensioni ca modestamente faceva schifu. Tutta rinnovata, vestitimobili
PAOLA (dispettosa) A machina
DOMENICO Sissiguri, macari a machina. E chidda (indicando la figlia) si va a mettiri ccu dda speci di cantanti ca non sapi cantari, atturi comico ca non fa ridiri mancu si cattigghiu e cristiani. (andando verso la camera di Gino) Stu fitenti, mascalzoni ca ogni vota ca u pensu laffucassi nto sonnu. (sputando verso la porta) Phu! Phu!
GINO e detti
GINO (entra dalla comune, ha in mano una bottiglia e un pacco) Volete me?
CETTINA Turnasti?
GINO Vita da cani cara mia. Stasera u terzu spittaculo finiu cchi tardu. (a Domenico) Lei voleva me?
DOMENICO Iu vuleva a
GINO Siccome vi visti vicinu a me porta.
DOMENICO Mi trovava di passaggiu
CETTINA Scusa Ginu, ma semu npoco nirvusi, sai sarrubbanu a machina.
GINO Ppi daveru? (a Domenico) ma dico santo uomo, non ci putiti mettiri lantifurtu?
DOMENICO (brusco) Non ni vogghiu parrai.
GINO Un mio collega attore, cci misi lantifurtu e accuss salv a so machina. E poi tanta genti cci metti lantifurtu, appena i latri toccunu a machina, chiddu sona, saffacciunu, e i latri scappunu.
DOMENICO La ho prigata, can un ni vogghiu parrai.
GINO Scusati, vado in camira a pusari sta roba. (esce dalla sua camera)
CETTINA (sottovoce) Mam, ma pirch si vota daccuss u pap?
PAOLA (al marito) Domenicuccio Domenicuccio
DOMENICO Bhi e chi fu? E chi sta dorcizza improvvisa?
PAOLA Dicevo, tardu. Non megghiu ca jemu a dormiri?
DOMENICO Mi passau u sonnu.
GINO (rientrando) Dunque dicevo lantifurto
CETTINA (per far cambiare il discorso) E dimmi Gino, u spettaculu comu iu?
GINO Lo spettacolo lo spettacolo e chi ss sti cosi per Gino Botta in arte Cesarini.
DOMENICO (fra se) Botta di sagnu
GINO Dicevate?
DOMENICO Non parlavo con lei.
GINO Senta suocero
PAOLA (subito) Parra ccu mia, Ginu, parra ccu mia. Chi dicevi?
GINO E chi devu diri? Sono cos stancu della vita. Immaginate il tormento per uno come me io volevo fare lAida Il Trovatore Il..
DOMENICO U barbiere.
GINO Comu?
DOMENICO U barbieri di Siviglia.
GINO AH s! E invece guardati chi mi tocca di cantari. (tira fuori un foglio) Na canzonetta di tre liri, volgarit, doppi sensi
PAOLA E comu si chiama?
GINO Cui?
PAOLA A canzonetta.
GINO Il suocero maligno
DOMENICO (infuriato) Uchi?
GINO (sillabando) Il suoceromaligno.
PAOLA Parra ccu mia. E com bella?
GINO Ma che bellachi bella. (leggendo) Me soggiru nu pe
Me soggiru nu pe
Nu pezzu di cuntrabassu.
DOMENICO (alla moglie) Jemuni a cuccari.
GINO E chavi puru i cor
E chavi puru i cor
E chavi puru i cordi
Ppi sunari.
DOMENICO (torcendosi le mani) sa comu fuiniscisa comu finisci
GINO (secco) Ca morti ddo soggiru.
PAOLA (subito) E a musica com bella?
GINO Ma quali tuttu conrabassu comu diri pirnacchi di trumma
DOMENICO (fra se) E pirnacchi do pubblicu.
GINO Ora scusatemi, vado a fare una cenetta e poi, a dormire per riposare le ossa delle membra stanche.
DOMENICO (fra se) Lossa chiddi ci avissuru a rumpiri.
CETTINA (andando a prendere una lettera) A propositu, arrivau sta litura ppi tia.
GINO Grazie! Ciau, ciao, micina mia gattina passirotta mia.
DOMENICO (disgustato) madonna do Carmuru
GINO (a Cettina) Avanti dimmi micino bello, dai dai
DOMENICO (alla moglie) Com ca cha diri?
GINO Avanti dimmelo non me lo vuoi dire?
PAOLA (alla figlia) E diccillu figghia stu micinu sannunca va a finiri ca sinfuria u jattu surianu (indicando Domenico)
CETTINA Te lo dico miciomicio micio bello.
GINO Ora sono contento. Bonanotti a tutti.
(esce per la sua stanza cantando) Me soggiru nu pe
Me soggiru nu pe
DOMENICO No!... Non po essiri. Ju lammazzu, laffucu. Iu fingiu ninvestimentu e ubbiu sutta a machina.
PAOLA Quali machina? (piangendo) A bedda machina ca sarrubbaru?
DOMENICO U sapeva ju. Comunqui, su chistu ppi lu so diavuluni sarrisica a chiamarimi quarchi vota Pap succedi a fini ddo munnu- E ora a curcarini. Bonanotti (Trilla il telefono) Cu ?
PAOLA Nun cridu ca su i latri, ca ni telefununu?
DOMENICO Si!... pp ringraziarini. Sar ppi quarchi stanza. (risponde al telefono) prontu si, pensione della pacee io?...Chi?... Cal?...(impallidendo) E chi chi fai cc? Comu?... a valigia?... a valigia di(alla moglie) mettimi na seggia ca cascu nterra (al telefono) Ma tu chi ni sai?... ma senti Comu?... Veni cc ma senti iu (alla moglie) riattacc!
PAOLA Ma chi era? Don Cal?
DOMENICO Iddu iddu! Sta vinennu cca a pigghiarisi a valigia di Patern. Chista la mia fini ddu disonestu u dissi ca fineva cc morti di so soggiru.
PAOLA Appoi tu! A morti amorti. Pirch tavissi ammazzari. E poi comu si dici: Meggiu na vota arrussiri ca centu voti mpallidiri
DOMENICO No! Ju dicu: megghiu na vota fijri ca centu voti muriri
PAOLA SI! Fuiri, e a machina unni a pigghiamu, ca si larrubanu?
DOMENICO Ma viditi signori mei, ju sugnu nta stu statu, e chidda pensa a machina. Pirch non ti dici u rusariu?
PAOLA SI u rusariu.. Mi dicu mAvi Valigia NAvi Maria.
DOMENICO Maliditta valigia! Ora chi ci cuntu a Cal? Valigia carogna.. valigia disgraziata. Chiddu fa cuntu ca cc.
PEPPINO TURI e detti
GIUSEPPE (entra con Turi, entrambi in canottiera e mutande) Eccoci qua!
PAOLA E comu fu? Comu vi cumminasturu? Chi carnevali?
GIUSEPPE Mentri stavumu iennu a fari a denunzia ni firmanu e nni spugghiaru.
PAOLA Ges Ges!
GIUSEPPE U bello ca si siddianu pirch nun trovano soddi nte sacchetti. E ni vulevu dari macari na fraccata di lignati.
TURI Ju viu lava riddu di purtarivi qualcosa di sordi. Non cosa di laminari senza sordi nta sacchetta.
GIUSEPPE Perci mava pur tari i sordi pp latri?
TURI No! Chi centra!. Ju diceva non so pp pigghiari un tass. Aspettati ca mi mettu na cosa ncoddu. (esce per la sua camera)
GIUSEPPE Poi vinnunu i vardia
PAOLA E arristanu i latri?
GIUSEPPE Quannu mai! Vulevunu arristari a nuautri, pp oltraggiu al pudore. Macari Ju mi vaiu a vestiri sannunca mi pigghia na prumunia.
PAOLA (alla figlia) Facci na cosa cauda, dacci quarcosa.
CETTINA (va verso la cucina)
GIUSEPPE Ju mi nni vaju. Ma faciti pur tari nto lettu.
PAOLA Aspetta Pippinu cca successunu cosi grossi. Sta vinennu Don Cal, u mafiusu, pp pigghiarisi a valigia.
GIUSEPPE (a Domenico) Pp daveru? E unni a pigghi?
DOMENICO Unni a pigghiu? Disgraziata valigia Maliditta valigia (si avvia con il fratello verso le scale)
TURI (rientrando vestito) Sinni Jenu?
PAOLA Aspettati, ca ora Cettina vi porta na cosa caura puru a vui.
TURI Cettina?
PAOLA Si! Pirch?
TURI Nun vogghiu nenti. Si forsi megghiu ca sfogu ccu lei, senn scoppiu.
PAOLA Forsi pp fattu ca ascutavuru arreri a porta? Ma chiddu me cugnatu, non sapi chiddu ca dici.
TURI No, no!.. Nun pp chissu. Modestamente Turi Pennisi oru a 18 carati e certi cosi nun li fa. Sissignori. Si Turi Pennisi certi voti ascuta arreri i porti pp sentiri na vuci.
PAOLA Nun ci staiu capennu nenti.
TURI Signora Paola, lei u sapi ca ju travagghiu nta dulciria. Sugnu sempri ammenzu a caramelli cicculatini pasticcini ma nun ahiu vistu mai na cosa duci comu so figghia Cettina.
PAOLA Ah! Chistu u fattu?
TURI Si! Prima mi tagliava, mi parrava, mi faciva spirari poi arriv Rodolfu Valintinu e ju cchi addivintai?
PAOLA Chi sacciu Marlon Brando?
TURI No! Zeruzeru completu.
PAOLA Ma senta signor Turi
TURI No! Non mi condanni puru lei. Signora Paula, ju sugnu sempri a menzu cosi duci, ma sugnu chinu di amaru da testa e pedi. Signora Paola mi dessi un cucchiarinu di zuccuru
PAOLA Sintiti, signor Turi Ju u cucchiaro di zuccuru ci lu dessi, per purtroppo chaia dari na cutiddata chidda, me figghia. Fra un misi si marita.
TURI (gridando) Ahhhhhhh.AhhhhhhhhNo.No.
PAOLA Eh mutu E chi vi ju u zuccaru nto ciriveddu?
TURI E chissa a chiamati cutiddata? Chiss ncorpu di cannoni na bumma atomica
PAOLA E chi scoppi a verra?
TURI E lei e lei permetti ca so figghia si marita ccu du bonu a nenti?
PAOLA Signor Turi, chi voli ca ci dicu, u saccio, per me figghia si lha maritari
TURI Ma pirch?
PAOLA (imbarazzata) ca pirch pirch ca pirch dui nun fa tri e mancu quattro
TURI Ma allura.
PAOLA Allura!
TURI NO! Mio Dio e ju ca a crideva in bianco.
PAOLA E inveci. cc sugu.
TURI E allura ju sugnu frittu?
PAOLA E ju sugnu stufatu. Ora basta pp opira di carit.
CETTINA e detti poi DOMENICO
CETTINA (entra con una tazza in mano e va e va verso Turi) Ecco signor Pennisi, una tazza di latte caldo
TURI (la guarda un istante) No! Nun vogghiu nenti. (a Paola) Signora Paola, ju nun pozzu stari chi cca intra, dumani mi nni vaju. Si! Mi nni vaju mi fazzu a valigia a valigia (piangendo entra in camera)
DOMENICO (entrando) Chi vinni don Cal?
PAOLA Nopicch?
DOMENICO Siccome ntisi VALIGIA a valigia.
PAOLA No era u signor Turi.
DOMENICO Ma pirch, nisciu pazzu? (suona il campanello della porta)
CETTINA A porta. Sonunu a porta.
DOMENICO Chistu Cal! Paola, fici na pinsata: dicci ca ju nun ci sugnu.
PAOLA Ma chi si pazzu? (alla figlia) Apri.
DOMENICO Dacci n pocu di trattinimentu, almenu fammi priparari, fammi pinsari a chiuddu ca chaia diri (via per le scale)
DON CALO e detti
CETTINA (entra seguita da Cal) Mam.. don Cal.
CALO Paulidda comu si?
PAOLA Ahh.. carissimu don Cal
CALO (guardando Cettina) Bedda si fici sta figghia, e certu nun puteva essiri diversamenti, vistu di quali arvulu nasciu.
PAOLA Grazii grazii Cal Ma comu mai a stura?
CALO E bedda mia, ora arrivai e dissi subitu ora vaju a fumarimi a pipa di lamicizia cc lamicu mio Duminicu.
PAOLA E non tardu pp fumari? E dui di notti? E poi, vidi Cal chistu n bruttu mumentu figurati ca chanu stati i latri.
CALO I latri? Davveru? Mi dispiaci.
PAOLA Figuriti a nuautri.
CALO E del restu, cara Paulidda, u surci v unni c furmaggiu. Su i latri vinnunu vor diri ca va passati bona.
PAOLA Si! Bona di saluti.
CALO No.. dicu a picculi (guardandosi a torno) Vidu ca aviti abbellito tutto, tutto rinnovato, tuttu
PAOLA Tuttu a cambiali.
CALO Ah, tuttu a cambiali?
PAOLA E poi Cal, chiddi nun vinnunu cca supra, chiddi sarrubanu a machina sutta u palazzu.
CALO AHHH! A machina? Vi facistuvu macari a machina? Bravi!
PAOLA (minimizzando) Machina.. n catorciu di terza manu
CALO E va beni Paulidda, chi voi fari? C a cu succedi di peggio. Ma unu si rassegna no?
PAOLA E gi! Uno si devi rassegnari.
CALO Certu! Pazienza bisogna viri, unu isa locchi n cielu e dici: (notando il lampadario) chi beddu lampadariu. Bellu! E chistu roba di valori. Chiss quantu vi custau?
PAOLA (confusa) Si! Ma tu stavi dicennu: Uno cala lcchi nterra e dici..
CALO Si, si, certu. Unu diceva, cala locchi nterra e dici (vedendo il tappeto) Chi beddu tappitu bellissimu
PAOLA (fra se) Santa Lucia vie e locchi.
CALO Caspita e chistu soldi vi custau!
PAOLA Ma cchi u cattammu nte marocchini quattri liri
CALO (facendo capire ca sta mentendo) Bedda mia, iu chi pozzu vuliri? U vostru beni, no? Regina ti vulissi vidiri, e poi pigghiariti la manu, vasaratilla e diri: (vedendo lanello) Mizzica chi aneddu ca chai!
PAOLA (fra se) Lhannu ammazzari
CALO E chistu di valuri!
PAOLA ma chi un ricordo da bonarma di ma nanna cosi di pocu valuri sulu un ricordu.-
CALO (scuotendo la testa) gi, gi sulu un ricordu. Ma dimmi sta picciridda sonnu non ci nhavi? (indicando Cettina)
CETTINA Si nun aviti bisognu di mia ju vaju a cuccarimi. Bonanotti (esce)
CALO Bonanotti figghiuzza. Dunque e ora
PAOLA (fra se) Accumincia lopira.
CALO Dunque, fimmina simpatica; ti lu dissi t maritu pirch vinni?
PAOLA Si, mi lu dissi. Ma senti Cal non tha po pigghiari nautra valigia? Hanu passatu sei misi, e a stura chiss unni ficcata?
CALO Paulidda tu a vidi sta testa?
PAOLA Certu ca a vidu.
CALO Chista a pozzu lassari cca, ma a valigia no! Paulidda, ju senza valigia non mi nni vaju, cca sugnu e cca restu!
PAOLA Cal Cal megghiu ca tu dicu: poi lassari cca a testa pirch a valigia nun c cchi!
CALO (trasecolando) ppi san Paulu ddo Brasili Pp santEufemia Lamezia pp santa Rusulia di Palermu
PAOLA Nun fari daccuss parramu di santi ch canusciuti ca chisti mi fanu mprissiuni.
CALO Ma tu chi dici chi dici?
PAOLA (vedendo arrivare Domenico) Aspetta ora parri cu San Duminicu.
DOMENICO e detti
DOM: (entrando a braccia tese) cal beddu (cal fa un gesto che fa arretrare Domenico) Chi chi fu?
CALO Domenico Damigiana chi fu? Ti scantasti?
DOMENICO (confuso) No, chi centra! Stava sciddicannu.
PAOLA Ora assettiti e cuntici u fattu a Cal ju vaju a fari u caf
DOM: Aspetta, aspetta
PAOLA No! U caf ci voli, se no a pipa nun veni bona. (esce)
DOMENICO E allura?
CALO A mia mi dici? (serio) Domenico Damigiana, in nome della nostra vecchia amicizia, dda valigia di Ciccia Patern di Lintini chi ni facisti?
DOMENICO Cal nun piredemi tempo lhai n cuteddu?
CALO NO!
DOMENICO Na pistola? Quarchi arma insomma
CALO No, nenti.
DOM: E allura ammazzami. A valigia nun c!
CALO (mettendosi una mano in tasca) Comu?
DOMENICO Cal chi sta pigghiannu? Dicisti ca a pistola non lavevi?
CALO (uscendo un fazzoletto) ca quali? Cca lagrimi amari sannu a chianciri.
DOMENICO ragiuni hai, ju avi di quannu telefonasti ca chianciu.
CALO E no caru miu! Cca spiegazioni ci volunu.
DOMENICO Si, si. Ragiuni hai. Ora ti cuntu tuttu. Assittamuni Dunque .. Stu Lintini Paternostru di Patern
CALO Patern di Lintini
DOMENICO Si chistu insomma saffitt na stanza cc
CALO E chistu u sacciu, tho mannai ju cca, comu thaia mannatu autri clienti.
DOMENICO Veru, veru Tu mha vulutu stempri beni. Insomma stu signor.. Paternostru na sira non si arritir. Lindomani matina, vinni n carusu tuttu mistiriusu e mi purt un bigliettu ca diceva: cari amici, forse non mi ritiro perch mi arrestano.
CALO U sacciu! Ma u bigliettu chi diceva di autru?
DOMENICO Dunque aspetta ca mi ricordu. Ah si! Diceva Nella mia stanza c na valigia. Non laprite per nessuna ragiuni. Fatela sparire e non la date a nessuno se non vengo io personalmente a ritirarla. Siete gente donore e perci mi fido di voi Cal, figurati a mia. Mi vinnunu milli pinseri. E chi c dda intra: droga dinamiti? Na fimmina tagghiata a pezzi? Ddopu tri jorna, liggemmu nto giurnali ca stu Patrinostru
CALO Patern!
DOMENICO Insomma, stu Patreternu docu era statu processatu ppi dirittissima e aveva avutu vintanni di carceri. Allura Ju pinsai Madonna mia! E chistu ora veni fra vintanni a pigghiarisi a valigia
CALO E allura pinsasti di grapilla?
DOMENICO Calsai .. pp ddu fattu ma chi, nenti fimmina tagghiata a pezzi Cal tutti omini facci beddi, risulenti tutti personalit cerunu nta valigia Michilangilu Alessandru Manzoni Leonardu di Vinci ,,, Quarchi Giuseppi Verdi
CALO Ma nun cerunu trenta milioni?
DOMENICO Appuntu tutti personalit.. tutti testi beddi!
CALO Na a testa di mortu cci avissunu a stampari di supra e sordi.
DOMENICO Ragiuni hai, pavvirtiriti do periculu, ca uno curri. Ma intantu i tagliava apri ca mi sorridevunu, ispiravunu fiducia
CALO E poi?
DOMENICO Ju subitu mnfurmai. Dissi videmu sta creatura si havi a quarcunu, su havi famigghia. Nenti! Risultava ca Paternostru Patern nun aveva a nuddu. E allura
CALO E allura ti pigghiasti isordi!
DOMENICO No! Pamuri di Diu. Dissi: cca nun si tocca nenti. Chidemu sta valigia e aspittamu chi succedi. Ma Cal miu.. di tri miliardi di anni sempri Eva ca nsurta Adamu
CALO Eva?... E perci Paulidda to muggheri?
DOMENICO Sissignori! Ogni jornu si nni vineva cu giurnali Aumentanu i tassi aumentau a binzina aumentanu i patati linflazioni aumenta il costo del denaro diminuisci Cal miu, mi mitteva nvermi nto ciriveddu. Iu pinsava nta vintanni ddi sordi, chi addivintunu? Nenti! Ccu sta inflazioni, va a finiri ca du mischinu nun trova cchi nenti. Quannu nesci cu trenta milioni si po accattari un pachettu di sigaretti.
CALO E perci ti pigghiasti i sordi.
DOMENICO Cal, un jornu, mi scadeva na cambiali di centu mila liri. Na tragedia nun aveva comu pagarla. Tu chavissa dattu?
CALO Mammazzava, anzicch arrubbarli.
DOMENICO E chistu pinsai ju. Nun rubai mi fici pristari.
CALO E di cui?
DOMENICO Da valigia. Pinsai: e chi diavoli nta vinticincanni non ci pozzu mettiri i centu,ila liri nautra vota?
CALO E, cci mittisti?
DOMENICO No! Per ci su nautri dicianovi anni e sei misi di tempu.
CALO Duminicu, su fussio sulu pp centomila liri
DOMENICO Vidi Cal, unu nun savissi a pigghiari mai nenti. Pirch dici: e chi diavulu nun ci mettu centomila liri duecento tricentu quattricentu epirch nun arrinnovu a pensioni epirch nun maccattu a machina poi ci mettu
CALO Basta, basta. Fammi pinsari!
PAOLA e detti
PAOLA (entra con il caff) Cci lu dicisti?
DOMENICO Si!
PAOLA E chi dissi?
DOMENICO Sta pinsannu.
CALO Amici miei a facisturu grossa!
PAOLA E va beni, ma dicu
CALO A facisturu grossa!
PAOLA Si ma talia
CALO Laviti fatta grossa!
PAOLA Si, ma
DOMENICO E statti muta. A fiocimu grossa.
CALO U guaju pra ca a famigghia.
DOMENICO A famigghia? Ma comu allanagrifi non risulta
PAOLA Cal, su tu parri ca so famigghia, ci dici ca nutri ci facemu delle cambialette, accuss a pocui a vota
CALO (ridendo) Cambialetti a famigghia? Ma chi dici? Amici mei, nun c nenti di fari. Vuatri stati supra n campu di mini, supra la dinamiti (serio) Amici mei na cosa vha resta di fari: espatriari subitu o moriri!
DOMENICO (non realizzando subito) Ah.. ho capito. E facili 0 espatriari subutu o (realizzando) ma chi dici?
CALO Pazzi!... pazzi! Ma u sapiti di cu erunu ddi sordi?
DOMENICO Di PatrePater.. Avi Maria comu si chiama?
CALO Paterno? No! Patern era sulu un killer (abbassando la voce) I soldi laveva avutu pirch aveva ammazzari na pirsuna.
DOMENICO Pi ammazzari e tu mu mannasti cca?
CALO Ma cera tuttu un pianu. Cera u scopu. I sordi erunu da famigghia dda mafia!
DOMENICO Da.. da Paula ammantenimi ca cascu nterra.
PAOLA Ges miu! Chi thaia a manteniri, ca tuttu e dui nterra iemu.
CALO (secco) Nun c nenti di fari. Espatriati subutu oppure mi dispiaci buonanotte. (fa per uscire)
DOMENICO Aspetta, aspetta Cal chi fai nabbannini?
CALO Figgi mei, iu surdatu sugnu. Vi pozzu chianciri, ma nun vi pozzu aiutari, mi strungi u cori, ma non pozzu fari nenti. (pensando qualcosa) Eppuri na cosa si putissi fari per nenti, nenti non cosa vostra!
DOMENICO E parra.. parra!
CALO Ma no! No.. inutili.
PAOLA E parra! Facemu qualunque cosa.
DOMENICO Mi voi ajutari?
CALO Dicitimi na cosa.. (abbassando la voce) Lammazzastuvu na pirsuna?
DOMENICO Cal figghiu chi ti pari u mumentu di sachirzari?
CALO Nun scherzu! Sintiti: si vuatri ammazzati la pirsuna la commissioni fatta e i trenta milioni vi spettunu di dirittu. E tanti saluti.. dalla famiglia. Mi spiego?
DOMENICO Si! E tanti abbracci ai parenti.
CALO Amici miei chidda genti ca fann spariri i cadaveri nto cimentu oppure squagghiati nto sapuni.
DOMENICO Madonna do Carmini
CALO Pinsatici bonu. Ppi vuatri la cosa sarebbe facili facili pirch la pirsunaabita cc, nta sta pinsioni!
DOMENICO Cc.. dintra?
CALO Si! E allura pirch vi mannai Patern? Iddu sta cc.
DOMENICO Non u vogghiu sapiri.
CALO E allura bonanotti.
PAOLA Aspetta, aspetta e cu ?
CALO (tornando sui suoi passi) na speci di attore di tiatru unu ca vali ddu liri un certu Ginu Botta, in arte Cesarini.
DOMENICO Botta?... di sagnu.
CALO Chi ?
DOMENICO No, nenti, un certu pinseri ca mi passau pa menti me muggheri mi capisci.
CALO (traendo la foto dalla tasca) A viditi sta fotografia?
DOMENICO (guardandola) Na fimmina ccu npicciriddu ncoddu.
CALO So figghiu !
DOMENICO Di dda fimmina?
CALO Di Ginu Botta.
PAOLA Disgraziatu!
CALO Ha sedotto sta carusa, ci fici fari n figghiu, senza per sapiri ca figghia ..di un pezzu di novanta insomma. un capu mafia.
DOMENICO (a Paola) E cca ci volunu cutiddati a levapilu.
CALO Comunque, amici mei, pinsatici supra. Iu nun ci cuntu. Ma si vi la pinsat8i (porgendo un bigliettino) .. cc c u nummiru do telefunu. Iu sugnu alloggiatu allalbergu delle stelle. Basta ca mi diciti accittamu a commissioni, iu capisciu di chi si tratta, telefunu alla famigghia e tuttu a postu. Ma badati na vorta accitattu non si torna arreri. Ne no peggio! Ricordativi: o murati nto cimentu o squagghiati nto sapuni. Aviti tri jorna di tempu ppi dicidiri e agiri. Bounanotti (esce).
DOMENICO (subito) Iu lavevea dittu sempri ca chiddu un delinquenti.
PAOLA Ppi carit, nun cuminciari.
DOMENICO No! Ma sai chi ti dicu? Iu ma fidassi dammazallu a sta cosa fitusa.
PAOLA Si, ammazzi nenti junci e lammazzi. Si tu nun ta fidi di ammazzari mancu na jaddina.
TURI e detti
TURI (entra dalla sua camera) Signora Paula signora Paula
PAOLA Chi c?
TURI Haju pinsatu finu a dora a chiddu ca mi dissi. (singhiozza) Ho deciso, nun mi interessa ju ma maritu u stissu. (via di corsa)
DOMENICO Ma cu ccu lhavi?
PAOLA Cu Cettina. Eccu lunuri salvu! U signor Pennisi si marita a Cettina, perci a chiddu u poi ammazzari.
DOMENICO Quantu junci e lammazzu nenti u sai chi ti dicu? Espatriamo.
PAOLA E unni? Supra a luna?
DOMENICO Paula Paula unni si?
PAOLA Nte calabri (escono piangendo)
GINO e detti
GINO (entra dalla propria stanza ubriaco) Schifo, schifo e schifo!
DOMENICO Ma chi sta dicennu?
GINO Questa la vita, amici miei, schifo, delusione e dolori. Ma dicitima na cosa, unu chi ci campa a fari nta sta terra? Nun megghiu ca si spara?
DOMENICO (subito) Certu, certu, senza perdiri tempu.
GINO Ecco qua. Gino Botta, in arte Cesarini. Un fallito, un essere inutile. (mostrando una lettera) Nautru fallimentu, nautra speranza che se ne va. Mi hanno scartato una parte che dovevo fare in un film me lhanno levata per darla u sapiti qa cui? A Marlon Brando No, vi prego non diciti nenti non parrati
DOMENICO E cu sta grapennu ucca.
GINO (piange) Ah com bello piangere un fiume di lacrime nel deserto del cuore inaridito. Uno certi voti si senti il disgusto di arrivari fino a cc. Vhi vita chi vita ( secco) Per ju aju a medicina adatta, la salvezza (esce fuori una pistola) A viditi?
PAOLA Madonna mia!
DOMENICO Statti muta.
GINO Chi ci voli (punta la pistola alla tempia) chi ci voli? Nenti basta premere il grilletto e
DOMENICO Certu, chi ci voli? Nenti! Forza forza!
GINO E daccordo ccu mia che non vali la pena di vivere e che la vita una schifezza?
DOMENICO Certu. Comu no! Chi mi campa a fari. La vita una schifezza, na purcaria, na fitinzia
GINO Bravo! Briavo! Si voli favuriri ci d la pricidenza. (porge la pistola)
DOMENICO (respingendola) No, e chi centra! A pricidenza cci lhavi lei. Perci prima lei e poi dopu iu.
GINO (baciando la pistola) Oh! Amica mia tu sei la salvezza, la medicina tu sola sei mia amica. Vi giuro, sullanima dei miei morti: ju mi sparu.
DOMENICO E chisti su giuramenti ca shannu manteniri.
GINO No, vi prego, non dite niente non cercate di fermarmi vi prego. Si mi vuliti beni, vi pregu non firmatimi. Lo devo fari!
DOMENICO (fra se) E cu schifiu u ferma?
GINO La salute, la medicina la salvezza addiu mondo crudele, addio a tutti! (esce dalla sua camera)
DOMENICO (di colpo va al telefono)
PAOLA Chi fai?
DOMENICO (senza badarle, forma un numero) Pronto? Albergo tri stelli?... Ah delle stelle si!. Per cortesia mi po passari Don Cal Spezzaferra?... Si apettu Prontu CalP Forsi accettami a commissioni. Si si! Facemu na cosa spiciali. Comu? Ahhh facemu appariri ca si trattatu di suicidiu. Si, si nun sugnu ancora sicuru per
(si ode uno sparo)
PAOLA SantAnna biniditta!
DOMENICO CalCal, accittamu, accittamu! anzi semu accittati. Telefona a famigghia e cci cunti tuttu. Ti salutu (chiude)
GIUSEPPE TURI LINA CETTINA e detti
GIUSEPPE (morto di paura credendo i ladri) marrennu, marrennu pigghiativi macari i mutanni!
TURI Chi succedi?
LINA Chi fu?
DOMENICO Signori calma,calma. Successi na cosa gravi terribili.
GIUSEPPE E parra, parra!
DOMENICO (con aria greve) Signori, il povero Gino Botta
GINO e detti
GINO (ancora con la pistola in mano) Scusati perdonatimi
DOMENICO Botta di sagnu, mischinu. Ma chi cumminastuvu?
GINO Mi stava arripassannu a parti e mi scapp un corpo di pistola. Io mi immedesimo, iu sugnu nartista, iu sugnu
DOMENICO (fra se) Uno sdisanesto. Ah perci chidda di prima era a parti?
GINO Si! Chi ci nni pari?
DOMENICO Bella bella ma chi bella
GIUSEPPE E va beni, menu mali can un successi nenti.
DOMENICO Certu! Menu mali (alla moglie come per dire il guaio fatto) e bonanotti.
PAOLA (Non ha capito) Bonanotti.
TUTTI (avviandosi ognuno verso la propria camera) Buonanotte buonanotte.
SIPARIO
SECONDO ATTO
GIUSEPPE e LINA
GIUSEPPE (entra guardingo, si guarda attorno con circospezione, va alla porta di Lina, origlia e poi chiama) Signora Lina Signora Lina andiamo non facissi la cattiva ju sugnu.. Giuseppinu signora Lina
LINA (enta in vestaglia, accorgendosi di Giuseppe sussulta) Madonna mia e chu ?
GIUSEPPE Ih sugnu.
LINA Ma chi fa arreri a porta?
GIUSEPPE Signora Lina, lei mha pirdunari ma ju stanotte nun haiu pututu chiudiri occhiu, stanotte haiu durmitu supra i spini
LINA Come?
GIUSEPPE Signora Lina, mi guardassi, nun sugnu pazzu e mancu mbriacu, iu iu (di scatto) io la amo! Eccu u dissi!
LINA (gli fa cenno di aspettare, si toglie i tappi dalle orecchie) Chi ca dittu? Nun ho sentito niente.
GIUSEPPE E caveva i stuppagghi nt aricchi?
LINA Si, di notte li metto sempre, per i rumori. Chista sar la pensioni della pace, ma di notti mi pari ca non si dormi cchi.
GIUSEPPE Ma scusassi, si non sinteva nenti, allura unni stava jennu?
LINA Ahu, don Pippinue chi vinteressa?
GIUSEPPE Dicessi a verit stava iennu nta stanza di Gino Botta vero?
LINA Ma chi sta dannu i nummira? Stavo andando in bagno ecco!
GIUSEPPE Ma pari ca a notti ci va o spissu nto bagnu. Ju a sentu ogni vota ca nesci.
LINA Ges, Ges! Cosi di pazzi! (va nella sua stanza)
GIUSEPPE (la guarda entrare) E bedda mia ma ju sugnu insistu. A mia mi chiamunu Pippinu testa dura . (in punta di piedi fa come per andare nella stanza di Lina)
DOMENICO e detto
DOMENICO (viene dalle scale) Pippinu! Unni vai?
GIUSEPPE U sapeva
DOMENICO prostituto erotomane ma comu ti lhaia a diri ca i fimmini ca su nta pensioni non li devi disturbari. E chi ci misi u mostro di Londra nta pensioni?
GIUSEPPE Ma dicu iu picch nun ti metti i stuppagghi nt aricchi macari tu?
DOMENICO Stu pezzu di
GIUSEPPE Duminicu, a valigia
DOMENICO A valigia?
GIUSEPPE Dicu, si tu mi mortifichi ancora, vidi ca mi fazzu a valigia e mi nni vaju.
DOMENICO Sdisonestu ju ca ogni vota ca svaligia mi ntrona a vucca larma mi fa pigghiari n corpu.
GIUSEPPE Ma ormai nun aggiustasti tuttu ccu Cal? Chi ti ponnu fari?
DOMENICO Chi mi ponnu fari? U sacciu ju. Senti (va a origliare dietro la porta di Lina)
LINA (entrando di colpo rimane stupita nel vedere Domenico in quella posa) Don Domenico?
DOMENICO Cu ? Ah signora Lina. Dico, ma chi va caminannu di prima matina intra a valigia?
LINA La valigia?
DOMENICO (confuso) No. Valigia? Cu u dissi valigia? Iu vuleva diri vava
GIUSEPPE Vasca da bagno.
LINA Macari lei?
DOMENICO Comu macari iu?
LINA Senta, ca in questa pensioni si possa sindacare se uno tiene la luce accesa fino a terdi, e chistu u pozzu capiri. Ma il bagno, caro signore, come il pronto soccorso, unu ci po jeri gratis a tutti luri. E poi non capisco tuttu stinteressamentu ppi certi esigenzi naturali. E che caspita! ( via nella sua camera)
DOMENICO Eccu si cuntentu! Ora chidda cridi ca ju cci vogghiu mettiri u tassamitru nto bagnu.
GIUSEPPE (con interesse) U tassamitru? Chi lu spirimintanu i miricani?
DOMENICO Pippinu Pippinu
(squilla il telefono)
GIUSEPPE (fa per rispondere)
DOMENICO No! Aspetta. Rispunnu ju. ..Pronto (si mostra imbarazzato, guarda Giuseppe e tossisce) Ehm. Ehm nono la luna non tramontata ancora! (riattacca)
GIUSEPPE Domenico ma chi ura ?
DOMENICO Ah. Venerd!
GIUSEPPE Si! E oggi ammazzunu!
DOMENICO (scattando) A cui?
GIUSEPPE Comu a cui? O macellu! iu ti dicu chi ura e tu mi dici venerd.
ROSETTA e detti
ROSETTA (entra mentre si toglie la giacchetta) Signori, buongiorno.
GIUSEPPE SimpaticunazzaSenti vidi ca a cammira do signor Pennisi, non sha fari; si nni ju assira e intatta. Intanto ora vai a fari subitu u caf, ca comu u fai tu nho fa nuddu Cafittera mia
ROSETTA E chi ? Accuminciamu di prima matina?
DOMENICO Ma unni ti spercia.
GIUSEPPE Jamuninni vha! Ca ti fazzu compagnia.
ROSETTA Si, bella compagnia,a corpa di pizzuluni (via con Giuseppe)
DOMENICO (origlia alla porta di Gino)
PAOLA e detto poi voce di GINO
PAOLA (con un filo di voce) Domenico
DOMENICO Sssssssssss
PAOLA Sarrusbigghi?
DOMENICO Ancora non si senti.
GINO (da dentro) Me soggiuru nu pe
Me soggiuru nu pe
DOMENICO Sarrusbigghui u maliditto. Senti figghia, cca avemu a truvari a forza nta sta dibulizza.
PAOLA Si si ma comu facemu?
DOMENICO Tu u sentisti chi dissi Cal? Ormai la famigghia sapi ca siti impignati! Non si po ternari indietro senn finiti squagghiati nto sapuni.
PAOLA No, nto sapuni noooo!
DOMENICO Ca poi vidi, u distino capaci ca ni fa capitari nta na saponetta unni si lava i pedi ddu delinguenti.
PAOLA A mia mancu mi pari veru. Ma comu nuautri avemu ammazzari prorprio nomo vivu?
DOMENICO No ora u mazzamu mortu. Paula figghia, chiddu, Cal telefunau. Ha telefonato tri voti ca parola dordini, pp sapiri si la commissioni era fatta. La luna ha tramuntatu? e juNO! Paula, u scantu nha fari veniri u curaggiu.
PAOLA Si,si!... va beni.
DOMENICO Dunque ricapitulamu puntu pi puntu. Attenzioni ca non si po sbagghiari. Primu
PAOLA (balbettando) Si si leva a correnti
DOMENICO Va beni! Secunnu
PAOLA (c.s.) Uu filu.
DOMENICO Brava. Si metti u filu ca, da presa di correnti, va a finiri nta vasca di bagnu
PAOLA Vicinu a catinella ddo stuppagghiu.
DOMENICO Terzu?
PAOLA Lacqua
DOMENICO Si inchi a vasca di bagnu. Quartu.. Saspetta un pocu ppi essiri sicuri ca u sdisonestu mortu Si rimetti a correnti e tac
PAOLA Mo mo mori furminatu.
DOMENICO Quintu?
PAOLA (piangendo) Non ammazzari!
DOMENICO E chi schifiu ? Chi stamu dannu i comandamenti?. Dunque quindi si va nto bagnu armati di pinza isolata. Si vidi su mortu, si leva u filu prima ca veni genti e a morti pari dovuta a collassocardiocarceratorio carciocirculatorio morti subitanea chi mi scappa da ucca?
PAOLA Ma cu mu fici fari di leggiri ddu romanzi giallu La vasca della morti cu mu fici fari?
DOMENICO E parri tu? (cavando di tasca una boccetta) guarda cca comu vaju caminannu ju cu vilenu nta sacchetta. Ma intanto non c nenti chi fari. Chidda a famigghia ni desi tri ghiorna di tempu e gi nhannu passatu quattro.
MATTEO e detti
PAOLA (mentre entra Matteo non visto) E chi dici ni ponnu fari quarcosa?
DOMENICO Ju mi scantu ca chiddi mannunu a qualchedunu pammazzari nutri. Iu penso(nota lo sguardo atterrito della moglie) Paula, ma picch fai sta facci? Ma chi sta guardannu?
PAOLA (non riesce a parlare ed indica col dito alle spalle di domenico dove sta Matteo)
MATTEO (grossi occhiali neri, barba che gli copre il volto, cappello che gli copre il viso, bavero del cappotto alzato e grosso bastone)
DOMENICO (voltandosi di soprassalto) Madonna do Carminu cu lei?
MATTEO Permette? Matteo Spitaleri.
DOMENICO Spitaleri?
MATTEO Si! Perch non gli va?
DOMENICO No, no per carit (alla moglie fingendosi un estraneo) Allora signora Carmela, c cosa?
PAOLA (capendo al volo) No, no brigadieri non c nenti!
MATTEO Ah, non siete i proprietari della pensione?
PAOLA e
DOMENICO Noooooooooooo!
MATTEO Chiedo scusa. Io ho prenotato telefonicamente una camera, la numero otto, mi pare.
DOMENICO Ma con chi ha parlato lei?
MATTEO Con uno dei proprietari il signor Giuseppe Damigiana mi pare.
DOMENICO Ho capito. Scusasse pirch trasiu di sta manera?
MATTEO Come?
DOMENICO Insomma mutu mutu dicemu misteriosamente eccu!
MATTEO E impressione vostra. Vedete io ho un occhio di vetro e laltro un poco miope, e poi cammino lentamente perch sono attraversato in tutto il corpo da una forma artritica-galoppante.
DOMENICO (fra se) Abbissatu (a Matteo) Ma mi pare che lei non delle nostre parti?
MATTEO Diciamo di no Ma per la famiglia
DOMENICO (guardando Paola) A famigghia
MATTEO Scusate, io vorrei prendere contatto con i proprietari.
DOMENICO Sono usciti non ci sunu su partiti
PAOLA Aspettassi ora chiamu la cameriera e lo faccio accompagnari. (chiama) Rosetta Rosetta.
ROSETTA e detti
ROSETTA (entrando) Chi c signora?
PAOLA Senti Rosetta, accompagna questo signori nella stanza nummiro otto.
DOMENICO (premuroso) Mi raccumannu u sirviziu, trattalu beni.
MATTEO Grazie brigadieri, non si prenda disturbo per me.
ROSETTA Brigadieri?
MATTEO Si, il brigadieri e la signora Carmela, sono stati molto gentili con me.
ROSETTA A signora Carmela?
MATTEO (mentre Pola fa cenno a Rosetta di assecondare) Dal momento che i proprietari non ci sono sono partiti
ROSETTA Ah, certu certu sunnu partiti (a Paola sottovoce) Signora, pirch non lo accompagna lei, iu de pazzi mi scantu.
MATTEO Allora, bella ragazzaandiamo?
ROSETTA Si, si (si avvia verso le scale)
MATTEO (fra se mentre si avvia verso la stanza di Gino) Ah, si putissi ncucciari a me muggheri!
DOMENICO Senta ddi ddu latu unni va?
MATTEO Oh. Scusate, la vista, la mia povera vista. Fammi strata bella ragazza. (esce con Rosetta).
GINO e detti
DOMENICO Paula, stanno accuminciannu a veniri. Chisti nammazzunu. Nenti lavemu a fari. Sai comu si dici? Morti tua, vita mea
GINO (appare dalla sua camera sorridente) Suocera?
DOMENICO Clamaindifferenza.
PAOLA (con voce tremante) eh cca semu.
GINO Oggi venerd, vi siete ricordata di me? Il mio bel bagno?
PAOLA Aspetta, aspetta ca u priparu. (fa per andare nel bagno) Tu voi fari no?
GINO E comu no.
DOMENICO Certu, comu no.
GINO Mi raccomado, bello tirpido, comu piaci a mia.
DOMENICO Mi raccumannu comu piaci a iddu.
GINO Aspettate suocera aspettate.
DOMENICO (fra se) Si nni pintiu nun su fa chi.
GINO Stamattina mi sono svegliato sentimentale. Lassa stari che fra me e il suocero c stato qualche screziu, u tortu statu di pi mio. Comunque nenti mi impedisci di pensare che siete un vero padre, uomo buono, affezionato, schietto, leale, onesto
E io sento gi di volervi bene.
DOMENICO (fra se) Ma guarda chi c ddocu
GINO Non dite niente io capisco tutto pap!
DOMENICO Com ca dissi?
GINO Pap!
DOMENICO (a Paola deciso) Priparamu stu bagnu. (esce con Paola)
LINA e detto
LINA (dalla soglia della sua camera) Psss, psss, Gino Gino.
GINO Lina
LINA Trasi un minutu.
GINO Ma chi si pazza?
LINA Un attimu spicciti.
GINO Patri nostru ca si nto cielu, non ci indurri in tentazioni amen. (entra nella camera di Lina)
GIUSEPPE solo, poi ROSETTA e poi ANNIBALE
GIUSEPPE (contento si frega le mani venendo dalle scale e canticchia) La donna morbida
Supra u divanu
ROSETTA (entra) Sempri dd lhavi a testa lei? E comu pp essiri? (via in cucina)
GIUSEPPE Eh ciatu miu quarchi vota no sacciu chi fazzu
ANNIBALE (dalla comune con una valigia in mano) Permesso?
GIUSEPPE (distratto) BellaBella(riprendendosi) Avanti!
ANNIBALE (nervoso tutto di un fiato) Scusassi, c na cammira? Macari un purtusu, nicu, tranquillu, senza balcuni, senza mancu na finestra, scurusu, isolatu, desertu?
GIUSEPPE E allura lei o carceri hava jri.
ANNIBALE Havi ragiuni lei a schirzari. Ma hava a capiri ca ju sugnu dispiratu, esasperatu, stancu. U medicu mi dissi che ho una forti esasasperazioni con complicazioni di esaurimentu organicu. Mi dissi: Riposu assulutu paci silenziu. Iu travagghiu in ufficiu a via Etnea: machini,. Autobus, tutti i rumori ca ponnu esistiti, unni u pigghiu stu silenziu, sta paci?
GIUSEPPE A so casa, no?
ANNIBALE Bravu! Ddocu a vuleva. U sapeva ca diceva accuss. Giustu! Per nn sapi ca ju haiu novi figgi.
GIUSEPPE Cca saluti.
ANNIBALE U cchiu granni, sturia lirica, e tuttu u santi jornu fa vocalizzi (fa vocalizzi)
GIUSEPPE Mutu! E chi ?
ANNIBALE No! Lei mha sentiri. Mi debbo sfogari ccu quarcunu. Mia figghia minzana, studia pianoforti, ppi non cantari tutti chiddi nichi ca tuttu u jornu jocunu a fari lindiani (fa il verso degli indiani).
GIUSEPPE Senta, lei sti vuci per non lha fari.
ANNIBALE Ha visto? E lei i sta sintennu ppi n mumentu! Si figurassi ju ca lhaia sentiri finu a notti, finu a quannu me muggheri si saluta ca signorina da tilivisioni: signore e signori buonanotte. E finalmente
GIUSEPPE Lei po dormiri?
ANNIBALE Chi fa? Dormiri? Ddocu u vuleva. E o niputi lei, unni i metti?
GIUSEPPE Unni i mettu? E chi ni sacciu iu?
ANNIBALE Una de me figgi, sposata e sta in casa ccu mia, parturiu tri misi arreri. Lei u sapi chi bellu ddu chianti di picciriddu a intermittenza? Ma cosa ca vinissi dammazzari amatri e figghiu tutte tri nta na vota.
GIUSEPPE Tutti e tri? La matri e figghiu non sunu dui?
ANNIBALE Dui dui gemelli, perfettamente sincronizzati, speddi di chianciri uno uno e attacca lautru.
GIUSEPPE Senta, ma lei chi voli di mia?
ANNIBALE Chi vogghiu? Na stanza, n purtusu. Oggi non vosi jri allufficiu perch mi vogghiu fari ottu uri di sonnu tuttu nta na vota, bellu saziu saziu.
GIUSEPPE Ma ora matina.
ANNIBALE Matina, matina, non si preoccuparsi, poi mi susu e vaju a passari a nuttata nta mew casa. Vintimila liri cabbastunu? (uscendo il denaro)
GIUSEPPE (intascando i soldi) Ci abbastano.
ANNIBALE Voli un documentu?
GIUSEPPE No, non c bisognu, trattandosi di jornu non la registro. A cosa resta ntra nutri (lo accompagna alla stanza di Matteo)
ANNIBALE E tranquilla?
GIUSEPPE Tranquilla? Chista a stanza ddo ghiru. E poi questa la pensione della pace. Trasissi (spinge Annibale dentro la stanza di Turi, chiude la porta e si gira verso Gino che esce dalla stanza di Lina)
GINO e detti
GINO AHHHHHHHHH!
GIUSEPPE AHHHHHHHHH!
GINO Mi ero fatto male ad un dito e mi fici dari un cerotto da signora Lina. Chidda sempri fornita di tuttu.
GIUSEPPE E gi! U cirottu (annusando) Ma sentu na puzza di profunu
GINO E si mi ha messo il cerotto e una spruzzata di acqua di colonia per disinfittari.
GIUSEPPE Ma, mi dicessi na cosa iu chi haiu a facci do scemu?
GINO (confuso) si si.., no chi centra?
GIUSEPPE Signor Gino io sono il zio.
GINO Ma io non capisco.
GIUSEPPE Chista questioni donori. Io sono il zio di Cettina, e cca finisci a schifiu.
DOMENICO detti e poi Paola
DOMENICO (entrando) Chi fu? Chi successi?
GIUSEPPE Nenti, nenti! (sottovoce a Domenico) Iu a chistu ummazzu! (esce)
DOMENICO (fra se) Pirch non ci vineva prima stispirazoiuni?
GINO (siede sul divano e prende il giornale) A quanto pare stamattina in questa casa c un poco di nervoso. C un poco di correnti elettrica stamattina.
DOMENICO No quali correnti e ca stamattina nta sta casa c
GINO (leggendo) Il brivido della morte
DOMENICO (con voce in gola) Chi?
GINO (c.s.) Assassinio crudele.
DOMENICO (fra se) Madonna mia!
GINO (c.s.) Ma tu non mi ucciderai.
DOMENICO Ma chi ca dici?
GINO Staju ligegnnu i tituli de film ca fanu oggi.
DOMENICO Ahhh. I film. I tituli?
GINO Io non ho mai capito se a reclami de cinema e fatta pp chiamari a genti, oppuri pp ne fari trasiri. Sentite, sentite qua(legge) Questo film vi far passare i momenti pi terribili dela vostra vita. Vi far sudare freddo. Se siete malati vi sconsigliamo di vederlo. Alcune persone dopo aver visto questo film, sono finite al manicomio. Collassi, fughe precipitose, svenimenti (gettando il giornale) e chi schifiu ? Ci manca pocu ca davanti o cinema ci mentunu uno cco mitra ca o postu do bigliettu ci spara e cristiani. Secondo me, il fatto che stamo diventando tutti sqadici assassini vero?
DOMENICO Ahhh Ehm.
PAOLA (entrando) Gino, il bagno pronto.
GINO Grazie cara suocera. Vado. (via nel bagno)
PAOLA (a Domenico) Leva a correnti.
DOMENICO (va al contatore esegue e si allontana) Fatto.
PAOLA Unu, dui, tri, quattru, cincu, seim sette, ottu, novi e deci. Metti a correnti.
DOMENICO (fa per andare e si ferma) Mettila tu.
PAOLA Iu?
DOMENICO Sissignori. Iu a luvai e tu a metti.
PAOLA Ma tu si pazzu. Accuss poi mi sonnu u spiritu tutti i notti.
DOMENICO E chi mi lhaia nsunnari iu? Vacci tu ca iu non mi pozzu moviri.
ROSETTA e detti
ROSETTA (viene dalla cucina) Ma chi si furminau qualche valvola? (va al contatore) Ma viditi chi c cca, qualcunu staccau a correnti, iu ca haiu tanti cosi di stirari (attacca la luce)
PAOLA Madonna mia!
ROSETTA Chi fu signora?
PAOLA E fatta.
ROSETTA Chi fatta?
PAOLA No, dicu pirch a sentisti sta schigghia..(senza aspettare risposta) no.. ma quali schigghia?
ROSETTA (che non ha capito niente) Signora, ma chi un joco novu, iu haiu tanta roba diu stirari, poi mu spiega nautra vota. (via in cucina)
DOMENICO Matri mia, iu mi sentu mi sentu haia curriri nto bagnu. (fa per andare).
PAOLA Unni vai?
DOMENICO (portandosi la mano alla fronte) Ah, Gia! Mi passau mi passau! (prende un blocchetto e una matita e scrive) cincu e sei fannu undici, quattro e quattro, ottu
PAOLA Ma chi scrivi?
DOMENICO E chi scrivu, chi sacciu, chiddu ca capita accuss mi distraggu.
LINA e detti
PAOLA (vedendo arrivare Lina) Attentu!
DOMENICO (fermandola) Signora, chi va nto bagnu?
LINA (stupita) E chi fa me lo chiede unaltra volta?
PAOLA No perch occupato.
LINA (risoluta) No! Non vado in bagno.
DOMENICO No! Non va in bagno. (scrive) Meno male.
LINA (fra se) E che . Ora lo segnano pure?
DOMENICO Uno due tre
LINA (ironica) Luvatimi na curiosit, don Domenico, ma chi tiniti i cunti?
DOMENICO (confuso) I cunti?... A si certu fazzu i cunti, per la quantit, per lammontare
PAOLA Dominicu, sunu du minuti.
LINA (fra se) A minuti addirittura!
DOMENICO Signora chi dissi qualcosa?
LINA No niente! Ma dico cronometrate il tempo?
DOMENICO E certo chi mali c. Il tempo dinaro. Ogni cosa ca si fa unu deve sapire quantu ci sta.
PAOLA Ma quannu nesci, quannu?
DOMENICO E si! troppu, troppu.
LINA (sconcertata) ma assurdo, brutale. E Dio mio certe intimit personali, vanno rispettate. (via dalla comune)
DOMENICO Iu massettu can un cha fazzu cchi!
PAOLA Tassetti? E quannu jemu a vidimi comu finiu?
DOMENICO E chi ci jemu a fari?
PAOLA Ma a llura, chi facemu? U lassamu nta vasca?
DOMENICO (gridando) Lassimi in paci, capisci? Lassimi in paci!
PAOLA Smuoviti! (alzando la voce) Susiti, spicciti. Ges ges e chi avemu fattu? (presa da crisi batte i pugni nella porta di fondo)
ANNIBALE e detti
ANNIBALE (appare in camicia da notte, con aria dormente e gesticola come per dire Che volete?)
PAOLA (emette suoni gutturali, indietreggia, fino ad arrivare da Domenico e gli batte una mano sulla spalla)
DOMENICO Ma chi voi? Chi dici? (si gira e vede Annibale) Madonna do Carmunu. Paula tu vidi chiddu ca sthaiu vidennu ju?
ANNIBALE (con un filo di voce) Assassini, assassini perch avete fatto questo? Assassini, diliquenti(rientra)
PAOLA (che aveva il viso coperto, si volta verso la porta) Anima santa da bonaria di me patri aiutami, dammi un signali.
GINO e detti
GINO (da dentro) Me soggiru nu pe
Me soggiru nu pe
DOMENICO Sentisti?
PAOLA Matri mia, stamu niscennu pazzi.
GINO (venendo fuori) Ohh chi bella cosa un bagno ristoratore.
PAOLA Ah ma ti facisti u bagnu?
GINO E comu no, Mi sono consolato.
DOMENICO (fra se) Ma chistu immortali.
GINO Questa vita caro suocero. (verso la cucina) Fantesca, prepara la colazioni al tuo signori e patroni. Fai presto. (mentre va nella sua camera) Me soggiru nu pe
Me soggiru nu pe(esce)
DOMENICO Ma com possibile?
ROSETTA e detti
ROSETTA (venendo dalla cucina) Signora, chiddu voli a colazioni ncammira, ci la pozzu pur tari? (non riceve risposta) Perci?... Ci la pozzu pur tari?
PAOLA (tornando in se) Si si
ROSETTA Uffa, propriu ora ca puteva stirari.
PAOLA E picch?
ROSETTA Comu picch? Ca finu a stura ha mancatu a correnti, perci!
DOMENICO Ha mancatu a correnti? Ma era u cuntaturi poi tu isasti a livetta
ROSETTA Quali livetta, mi pareva a mia. Inveci mancau a correnti nta tuttu u quartieri. Ci fu sciopiru di lENEL.
DOMENICO E quannu vinni?
ROSETTA Nta stu mumentu pricisu. (via dalla cucina)
DOMENICO (fra se) ma a chistu cu ca u pruteggi? (a Paola) Senti, jemu a livari u filu, prima ca finiu ca mori quarchi autru. (via con Paola in bagno)
ROSETTA e poi GIUSEPPE
ROSETTA (dalla cucina recando un vassoio con la colazione)
GIUSEPPE (che la segue) Thaia dittu centu voti ca tu a chiddu nta stanza, a colazioni non ci lha pur tari.
ROSETTA Ma a signora dissi di si!
GIUSEPPE (togliendole il vassoio e posandolo sul tavolo) A signora dissi s e u signori dici no! E poi u sacciu ca chiddu cu tia si vulissi pigghiari u ditu cc ttutta la manu!
ROSETTA Iddu? Lei inveci si vulissi pigghiari macari u vrazzu.
GIUSEPPE E chi centra, e chi semu i stissi? Bedda, sciacquatunazza. (fa per avvicinarla)
ROSETTA Fermu! Si stassi fermu sannunca fazzu a sirena.
GIUSEPPE Chi fai?
ROSETTA Jettu schigghi ca fazu curriri a tutti. E chi sempri a na parti lhavi a testa? (si avvia per la cucina)
GIUSEPPE Iu testa dura sugnu quarchi vota va a finiri ca ti fuju di controforza.
DOMENICO PAOLA e detti
DOMENICO (pallido in volto) Cu ca si nni fui?
GIUSEPPE Iu cio na ju diceva accussi stva schirzannu cu Rosetta.
DOMENICO Unni ti percia di schizzari
GIUSEPPE E chi a fini ddo munnu? Ma chi sta succidennu cca intra? (a Paola) A propositu, vidi ca a Rosetta ho proibitu di purtarici a culazionii ncamera a don fifinu, sa voli, nesci e sa pigghia.
PAOLA Senti Pippinu
(trilla il telefono)
arrispunnu iu. Pronto?... Come?... no,no la luna non tramontata ancora.
GIUSEPPE Ma chie u fattu di sta luna?
PAOLA (al telefono) No, chi ci devo diri ci fu na speci di eclissi mentri spuntau u suli e nisciu a luna china, Si, si a luna sta beni ancora in salute (riattacca).
DOMENICO (come per spiegare) Viditi chi cumminazoini, E namica di Paula ca si chiama Maria Luna
PAOLA S, e si marit cu unu ca si chiama Vincenzu Suli
GIUSEPPE Ma dicitimi na cosa, u nummiru do dutturi laviti a purtata de manu?
PAOLA Ora ti spigu
GIUSEPPE No! Nun mi spiegari nenti, annunca va a finiri can un capisci unenti u stissu (via).
PAOLA Chi facemu?
DOMENICO (guardando il vassoio) Forsi il distino ni voli aiutari, guarda.
PAOLA U vilenu?
DOMENICO Vidi cu veni. (Paola spia la comune) Paula quantu gocci ci mentu?
PAOLA E chi sacciu, chi haju a ricetta do dutturi?
DOMENICO Non cridu ca mittennuni assai senti u sapuri bruttu e non su pigghia?
PAOLA No, no, tantu u caf ca facemu nutri fa sempri schifu, perci non si naccorgi. (si copre gli occhi per non vedere)
DOMENICO Allura abbiu?
LINA e detti
LINA (entra non vista da Paola, assiste alla scena e va alle spalle di Domenico)
DOMENICO (mentre versa il veleno) Madonna mia iu mi scantu
LINA Chi mortu quarcunu?
DOMENICO (distratto) No a luna nha tramuntatu. (poi realizza) Cu ?
LINA Calma, sono io.
DOMENICO Ah mi deve scusare ero distratto ju stava gi chi stava facennu?
LINA Metteva delle gocce in quella tazza.
DOMENICO Si undici goccim ppo ficutu chisti fanu bonu sa?
LINA (levandogli la Boccetta dalle mani) Mi dia faccio io.
DOMENICO Ma
LINA Ho sentito che diceva che ha paura. Che ci vuole! (versa le gocce) nove, dieci e undici. Fatto! (torna la boccetta) io poi ho visto la signora che piangeva quasi.
PAOLA Certu, certu una sapi ca u maritu malatu di ficutu e non chianci?
LINA ( a Domenico) Ah, sono per lei? (porgendogli la tazza) Su, su prenda non faccia il bambino.
DOMENICO Iu?
PAOLA (intervenendo) No, signora, no! A stomucu leggio non si pu.
DOMENICO Certu, certu!. Prima uno si pigghia na broscia, un pocu di burru, di marmellata e poi u vilenu cio u caf.
LINA (ridendo) Per debbo dirlo, lei signor Domenico sincero. Il caf che si fa qui dentro, veramente veleno (via)
PAOLA E ora?
DOMENICO Portici a colazioni.
PAOLA Iu?
DOMENICO Certu, chisti su cosi di fimmini.
PAOLA (prende il vassoio fa per andare) No! Nun po essiri, iu appoi mi cunfessu, mi pigghiu a comunioni
DOMENICO E va beni, vordiri ca finemu nto giurnali.
GINO e detti
GINO (venendo fuori) Ma insomma si pu avere la colazione? (notando il vassoio in mano a Paola) Ah, cca? Ma possibili ca unu si sveglia allegru, cuntentu e subitu ci dununu na tazza di vilenu? (si avvia in cucina)
PAOLA Domenico scappamu.
DOMENICO Unni scappamu? Chiuttostu sngu friddu, indifferenza.
ROSETTA AHHHHHHHHHHH (fortissimo)
PAOLA Morsi?
DOMENICO Ammucciamuni. (via con Paola in bagno)
LINA e poi TURI
LINA (dalla sua camera) Ma chi succedi?
TURI (dalla comune come una furia con la valigia in mano) Unni su?
LINA Lei?
TURI (con voce di pianto) Si, si, nun pozzu resistere luntanu di cc. (Apre la porta di fondo e scaraventa la valigia come per buttarla sul letto poi chiude la porta e si avvia verso le scale) Vogghiu pararri cu i so genitori.
LINA Ma si calmi.
TURI (chiamando con forza) Signor Domenico, signora Paola, dove siete? Venite a vedere questo cadavere. Qui c un uomo morto. Non vi nascondete.
LINA (verso la cucina) Ma via non faccia il ragazzo. Venga, venga e si calmi un po. (escono).
DOMENICO PAOLA e poi ANNIBALE
PAOLA Matri mia, ju vogghiu conciari casa.
DOMENICO Non ti preoccupari. Calma, indifferenza. Ma cu nu chiamava?
ANNIBALE (appare come prima con una mano in fronte) Assassini, malvagiu.
DOMENICO (al colmo dello stupore) Ma chi ?
ANNIBALE (toccandosi la fronte) A valigia, a valigia assassini.
DOMENICO A. valigia?
ANNIBALE Vigliacchi, mi avete avvelenato assassini assassini (via)
DOMENICO (confuso) Calma indifferenza
TURI LINA detti e poi GINO
TURI (seguito da Lina) Ah mi luvai sta soddisfazioni.
LINA Mi scusi, ma lei un tipo violento, non doveva.
TURI Non dovevo? Altro che dovevo! Chiuttostu quantu vaju a pigghiarimi un carmanti. (esce per la comune)
DOMENICO (a Paola) Ma cu era?
PAOLA Mi parsi il signor Turi Pennisi.
LINA Era proprio lui. Proprio in questo momento ha preso a schiaffi Gino Botta.
DOMENICO U pigghiau a schiaffi? Ma allura a luna sta beni?
LINA Comu?
DOMENICO No dicu Ginu Botta sta beni?
LINA Ges, Ges ma comu uno presu a schiaffi sta beni?
GINO (dalla cucina) Tuttu u caf nterra mi fici cascari. Mancu na goccia mi navia pigghiatu. Ma unni semu nto manicomiu ca intra? Cosi di pazzi! (via nella sua camera)
ROSETTA e detti
ROSETTA (carta e matita in mano) Signor Domenico buffittuni a quantu sta?
DOMENICO Chi sacciu quantu sta buffittuni.
LINA Ma assurdo, incredibile. Qui si pensa a fare i numeri (via nella sua camera)
DOMENICO (a Rosetta) Chiuttostu dimmi na cosa, pirch ittasti dda schigghia?
ROSETTA Ca pirch ddu spacinnatu di so frati mi pizzuliava, e ju ci desi bellu buffittuni (via in cucina)
DOMENICO Ma vidi unni ci speccia a ddu disgraziatu.
MATTEO e detti
MATTEO (venendo fuori, fra se) Si putissi ncucciari a me muggheri.
PAOLA Che fa esce?
MATTEO Si vado a fare due passi, a prendere un poco di aria, di sole, prima di essere sepolto nel cemento.
DOMENICO (fra se) Macari iddu?
PAOLA Maresciallo il signore esce
MATTEO Maresciallo? Ma non era brigadieri? Lhanno avanzato di grado?
DOMENICO No, ca la signora scherza mi fa lugurio della promozione.
PAOLA Dicevo, perch non andiamo a fari anche noi una passeggiata prima di finiri nto cimentu?
DOMENICO Ca poi a mia u cimentu non mi piaci sa? Tantu i proprietari da pensioni cis quannu venunu.
MATTEO E va beni. Prima o dopu dovranno veniri.
DOMENICO E gi prima o poi
MATTEO Io chiedo scusa, ma vado (verso la comune, sbattendo il bastone come un cieco, poi non visto entra nella stanza di fondo)
DOMENICO Chistu a mia non ma cunta giusta. Circamu di non perdiri a calma
MATTEO Detti e ANNIBALE
MATTEO (viene fuori toccandosi la testa, non ha pi il bastone) Aaaaahh!
PAOLA Aiutu.
DOMENICO Chi fu? Cu ?
MATTEO Ma cu c dda intra un pazzu?
ANNIBALE (viene fuori con valigia e bastone. E vestito) Eh, stavolta era prontu, vaspittava. Mi nni vaju e diciti a ddu cretinu ca mi desi a cammira, ca chista pensioni di pazzi furiosi, autru ca tranquillit e paci. Allura megghiu lindiani (fa il verso degli indiani). Megghi laddevi (fa il verso del pianto) almenu su dda famigghia.(esce dalla comune)
MATTEO Mi dispiaci, mi dispiaci.
DOMENICO E no! Ci dispiaci un corno. Ora lei sassetta e ni dici ch , chi voli e cu ca u manna.
MATTEO (abbattendosi) Brigadiere avete ragioni. (si toglie barba e occhiali) Eccomi qua arrestatemi io sono venuto qua, perch devo ammazzare un uomo.
DOMENICO E ju lhava caputu.
PAOLA Chi fazzu? Jettu schigghi?
DOMENICO Aspetta.
MATTEO (tirando fuori dalla tasca una lettera) Guardate, ho ricevuto una lettera anonima. Mi fanno sapere che mia moglie ha un amante in questa pensaione. Capite? Lina mi tradisce!
PAOLA A signora Lina? Ma quannu mai chidda na signora tantu bona.
MATTEO Lipocrisia, cara signora Carmela. Approfitta ca io sto al paese impegnato col lavoro, lei qua fa linfermiera, e mi copre di ridicolo. Io sono un poveruomo, un disgraziato. Ma io per lammazzo. Non a lei, lei deve vivere del mio disprezzo. Ma lui s! Lui lammazzo!
DOMENICO Ma lei u sapi cu ?
MATTEO Certo che lo so. Uno dei proprietari di questa pensione, un certo Giuseppe Damigiana.
PAOLA Pippinu?
DOMENICO Ma sicuru?
MATTEO E allora le lettere anonime chi ci stanno a fari?
DOMENICO (confuso) E si va beni ma ccuss lei non trova nenti.
MATTEO E perch?
DOMENICO E ppi forza! Chiddu cantanti attori va e si chiama Gino Botta in arte Cesarini e a so stanza chidda dda.
PAOLA (comprendendo) Ma signor maresciallo
DOMENICO Donna Camilla donna Carla
PAOLA Carmela.
DOMENICO Donna Carmela, farcitivi i fatti vostri. Chisti su cosi di omini. Sunu cosi dunuri. Iu sugnu nomu, u signo Spitaleri omu veru?
MATTEO Grazie, grazie.
DOMENICO Chi centra quannu un favori si po fari.
MATTEO Grazie!
PAOLA (a Domenico) Ma chi cci sta dicennu?
DOMENICO Muta statti.
MATTEO Io lammazzo, lammazzo. Poi vengo da lei e mi arresta.
DOMENICO Iu? No chi centra! (ridendo) Signora ha capito ca u capiu? ( a Matteo) Veda signore, io sono Brigadiere, ma per di cognome
PAOLA Si, si vero, io quarchi volta ppi schizzari u chiamu macari maresciallu sirgenti
MATTEO Ah capisco.
GIOVANNI e dettti
GIOVANNI (dalla comune con camice bianco da barbiere) Signori buongiorno a tutti. C pirmissu?
PAOLA Prima nfunnica e poi addumanna pirmissu.
GIOVANNI Signora, un vacili di acqua e na seggia.
PAOLA (fa per andare in cucina) Si,si aspettassi Rosetta Rosetta
DOMENICO (a Paola sottovoce) Jemu dda banna ppi non fari nesciri a Pippinu. (bussa da Gino) Signor Gino signor Cesarini la barba!
MATTEO Lui?
DOMENICO Lui! Con permesso. Io vado (via con Paola).
MATTEO (a Giovanni) Perci tu sei barbiere?
GIOVANNI Accuss dicunu!
MATTEO E devi fare la barba a mio cugino?
GIOVANNI E cu so cucinu?
MATTEO Gino il grande Cesarini.
GIOVANNI S!
MATTEO (ridendo) Senti ti vho vuscari decimila liri?
GIOVANNI Decimila liri? Ppi na varva? Ju ppi decimila liri cci fazzu macari i capiddi a unu tignusu. Chi chaia fari?
MATTEO Vogghiu fari uno scherzu a mio cugino. Senti senti (lo porta fuori dalla comune)
ROSETTA poi GINO
ROSETTA (porta la bacinella e sedia) Signor Gino signor Gino!
GINO (mette fuori la testa dalla sua stanza) Chi cc ddu pazzu di Turi?
ROSETTA No, no! Nisciu.
GINO (viene fuori) Ah si nni scapp limbecilli?
ROSETTA Lassati Jiri, chiddu manescu.
GINO Manescu? Iddu maniscu? E pirch ju chi sugnu bonu? (sussulta come se avesse qualcuno alle spalle) cu ?... Siccome chiddu aggredisci a tradimentu.
ROSETTA Sintissi a mia, si chiddu veni, lei si chiudi a chiavi na so stanza.
GINO Chi ca fazzu? Mi chiudu a chiavi? Ahu scimunita. Cu ca si chiudio a chiavi?
ROSETTA Ju diceva ppi lei. Siccome ci ntisi diri lacchiappu nta so cammira accuss non po nesciri
GINO Ah, daccuss dissi? Vigliacco. Metti sta seggia fora.
ROSETTA Cca fora? E chi sa fa cca a varva?
GINO Si!
ROSETTA Facissi comu voli. (via verso la cucina)
MATTEO e detti
MATTEO (indossa il camice) Buongiorno signor Cesarini.
GINO E lei cu ?
MATTEO Sugnu u giuvini do barveri.
GINO Siti novu?
MATTEO Novissimu (prende la sedia mentre Gino fa per sedersi, come per portarla nella sua camera)
GINO E chi mi voli fari assittari nterra?
MATTEO Ma chi sa voli fari fora a varva?
GINO S! Cca!
MATTEO Ma fussi megghiu
GINO No! Megghiu cc.
MATTEO E va beni!
GINO Mi raccoamdo, haju a peddi dilicata,q uindi u rasolu dece passari sul viso come una piuma (si siede)
MATTEO (mettendogli la tovaglia) Non si preoccupi canusciu bonu u misteri. (stringe la tovaglia)
GINO (tossendo) Alleggiu
MATTEO Chi fu?
GINO Chi fu? Mi stava affucannu.
MATTEO Scusassi, fu una distrazioni. Non si preoccupa. (insapona Gino) Ju u sacciu comu si tratta a facci comu a chidda vostra! (brusco col pennello)
GINO Accuminciamu bonu! Ma chi haju a varva dintra a locchi?
MATTEO U sacciu u sacciu comu haia a fari! Deve essere affascinante il caro don Peppino Damigiana.
GINO Damigiana?... Ma chi minsapuna macari aricchi? Senta (fa per alzarsi)
MATTEO Non ti mopviri ca ti tagghiu a testa!
GINO Comi?... Ma lei cu ?
MATTEO Cu sugnu? Un pazzu!
GINO Madonna mia, santAntoniu Abati!
MATTEO E chi chiami a Madonna? Chiami e santi?. Mutu mutu!
GINO Nun parri chi
MATTEO Bravu! (riprende il pennello) Ti manciti un pocu di sapuni, bellu u sapunino?
GINO (sputando) Phua! Bellissimu
MATTEO E chi ti saziasti, don Pippinu?
GINO Ma ju non sugnu
MATTEO Mutu! Passiamo allesecuzioni. (prende il rasoio)
GINO Senta io
MATTEO Non si preoccupi, non si preoccupi non sbagghiu, a manu ferma (mostra la mano tremante con il rasoio) U vidi com ferma. U vidi ca non trema?
GINO A vidu a vidu.
MATTEO A vidi? E fra pocu na vidi chi.
GINO Ma dicu chi chaia fattu?
MATTEO Hai fatti ca ti chiami Pippinu Damigiana.
GINO Mi chiamu Gino Botta.
MATTEO Ti chiami Gino Botta e devi morire.
GINO Ma allura aviti ammmazzari a tutti?
MATTEO No! Sulu a tia.
GINO Mi chiamu Gino Botta
MATTEO No! Tu ti chiami Gino Cadaveri.
TURI e detti
TURI (dalla comune) Ah, tu cca si? Ti fai a varva?
GINO (fra se) Arrivau nautru bonu! (accennando con gli occhi a Matteo nella speranza di farsi capire) U pazzu u pazzu
TURI Cu pazzu? Cu pazzu?
GINO (indica Matteo) Nuddu nuddu pazzu Chiamate aiutu u pazzu u pazzu
TURI Mannaggia a miseria,a ncora? Ma ppi forza mi voi provocari? E va bene. Ci vediamo dopo la barba, caro il mio Gino Botta! (via nella sua camera)
MATTEO Comu dissi? Gino Botta?
GINO Siiiii.
MATTEO Perdono anzi no chiedo scusa. Lei mi deve dire che cosa devo faer?
GINO Lei si nna ghiri di cursa.
MATTEO Ha ragione, ha ragiuni. Ma io sono stato ingannato Iu ppi picca non vammazzai.
GINO Grazie tante. Senta io ho capito tutto. Lei cerca a don Giuseppe damigiana, giustu? Bene, si cunnucissi cc, ca a mumenti iddu passa.
MATTEO Grazie. Allura la prego mi assecondi. Ormai ca ci fici a saponata, sassittassi ca ci fazzu a varva.
GINO A cui?
MATTEO Ma perch cos ho la scusa per trattenermi. Cci assicuru ca ci fazzu na rasatura dolcissima.
GINO No ca vedi ho deciso ca mi fazzu crisciri a varva.
MATTEO (serio) Non creder, spero, ca sugnu pazzu veramenti?
GINO Nooooooo
MATTEO (arrabbiandosi) Senta; la pregom, magari fazzu finta di raderla. Sassittassi.
GINO Si,si va benicalmacalma (si siede)
MATTEO Lei u canusci bonu a stu don Giuseppi Damigiana? Sar suo amico, no?
GINO Cui? Di vista, solo di vista lo conosco. Non ho niente a che vedere con lui. In confidenza, io sto in questa pensione per come dire amore, si per amore di una signora. Resta fra noi.
MATTEO Davvero?
GINO Sicuro. Vuole una prova? Aspettassi ca ci la prisentu. (si alza va alla porta di Lina e chiama) Lina, Linuccia tesoro (torna da Matteo) forse sta dormendo e non mi sente, ma ci assicuro che la mia amante.
MATTEO Ah si? E si chiama Lina?
GINO Lina. E na fimmina meravigliosa, adorabilissima amabilissima attraentissima tutta issima insomma (vedendo Matteo che si fa scuro) Chi cc?
MATTEO Sassittassi ca ci fazzu a varva.
GINO No! Non il caso.
MATTEO La prego, (Gino siede) Mi parrassi ancora di questa signora.
GINO Nenti Lei la dovrebbe vedere in camicia da notti velata.
MATTEO (con un sussulto) Velata.
GINO Ahi
MATTEO Scusassi, fazzu allegiu. E mi dica sposata?
GINO Si, ma u maritu devi essiri un pezzu di cretinu ahi!... ma insomma! (fa per alzarsi)
MATTEO (costringe a Gino a sedersi) Assettiti.
GINO Ma io
MATTEO (affilando il rasoio) Tu sei un verme.
GINO Come?
MATTEO Tu sei un pidocchio. Tu non poi campari. Devi morire!
GINO (fra se) Madonna miaChi cci pigghiau nautra vota? Senta, senta forsi non si ricorda beni, iu nun sugnu Giuseppi Damigiana.
MATTEO A moriri.
GINO Iu sugnu Gino Botta. (quasi piangendo)
MATTEO (freddo) A moriri.
GINO Ma allura comu mi chiamu chiamu haiu a moriri ppi forza?
MATTEO Disgraziatu! Dilinquenti, ma tu u sai cu sugnu iu?
GINO No!
MATTEO Iu sugnu u maritu.
GINO Di don Pippinu?
MATTEO Di Lina.
GINO (trema tutto) eeeeeeeeeeeeeeee
MATTEO Mutu, nun fari vuci, fermu nun triuliari.
GINO Nun pozzu, cci lu giuru, nun pozzu stari fermu(piange) Aiutu aiutu.
LINA e detti
LINA (dalla sua camera vede Matteo) Matteo!
MATTEO Lina!
GINO (riesce a scappare e corre per la sua camera) Aiutu aiutu!
MATTEO (prende la moglie per un polso) Veni cca tu veni cc.
LINA Non ti amo lo sai! Io amo lui!
MATTEO Ah si? E ora vidi chiddu ca succedi. Veni cc, veni cc. (la trascina verso la camera di Gino)
ROSETTA TURI e poi GIUSEPPE
ROSETTA Ma chi sta succidennu?
TURI Ma cu chiama aiutu?
(dalla stanza di Gino si ode uno sparo)
ROSETTA Madonna mia.
GIUSEPPE (entrando) Cu ca spar?
ROSETTA (indicando la porta di Gino) Dddd
TURI Jemu a vidimi di chi si tratta.(via tutti e tre per la camera di Gino)
DOMENICO PAOLA
DOMENICO E Fatta.
PAOLA (va verso la comune)
DOMENICO Unni vai?
PAOLA Mi nni scappu
DOMENICO Chi si pazza? Fema.
ROSETTA LINA GIUSEPPE e detti
ROSETTA (dalla camera di Gino, piangendo) Morsi morsi
DOMENICO Morsi?
LINA (piange) E mortu mortu.
DOMENICO E mortu?
LINA Si! Si!
DOMENICO Chi tragedia (a Giuseppe) Senti veni cc. E mortu pp daveru? Nun ci sunu spiranzi?
GIUSEPPE Quannu mai! E finito Chiddu nta na pozza di sangu..
DOMENICO (A Paola) U sentisti?
PAOLA U ntisi. Mi tremunu tutti i jammi.
DOMENICO E picch a mia non mi tremunu?
DON CALO detti e poi GINO
CALO (entra)Carissimu Domenico Damigianam ju sugnu cc.
DOMENICO caro don Cal, vinisti in un bruttu mumentu. Successi una grandi disgrazia, una svintura. Un uomo stato ammazzato sproprio nta stu mumentu nta dda stanza. Il mio carissimo adorabilissimo geniro Gino Botta, in arte Cesarini morto!
GINO (dalla sua stanza con Turi) Prestu, prestu chiamati un dutturi.
PAOLA Madonna do Carmini.
GINO Fate presto. Ddu pazzu, ca no sacciu mancu comu si chiama si vinni a suicidari nta me stanza (via con gli altri)
CALO Domenico ma llura u mortu vivu?
DOMENICO Mortu vivu trentunu e quarantasetti!
SIPARIO
ATTO TERZO
Paola seduta su una poltrona, Cal sul divano, Domenico in piedi. Tutti pensosi e preoccupati.
DOMENICO Cal, no pottimu fari non c chi fari nammazzunu ni squagghiunu nni fanu a pezzi,,, non c nenti chi fari.
CALO E gravi gravissimu!
DOMENICO Vidi, Cal, non ca quanto junci unu si po mpruvvisari ammazza cristiani
CALO Sicario
DOMENICO E sicariu sigaretta nzoccu ! Senza un tirocinio un poco di scola unu chi diventa di corpu assassinu?
CALO Prego giustiziere!
DOMENICO Chiamamulu comu vulemu appoi ddu dusgraziatu pari ca havi setti viti comu e zazzamiti. Di chi mortu di chi tu vidi davanti beddu tisu. Iu, mancu mi pozzu chi cunfissari.
CALO (risoluto alzandosi) Vi do lultima soluzioni!
DOMENICO (che era distratt0) Chi mi duni? Lassoluzioni? E chi si parrinu?
CALO Soluzione, soluzione!
(trilla il telefono)
DOMENICO (rispondendo al telefono) Pronto si la pensione della pace come Don Cal? Subito (a Cal) E ppi tia.
CALO Prontu?... comi?... veramenti?... U capu gi ha saputu? E chi dissi?... mancu nto cimentu? (i due si guardano)Ho capito al saponificio tre stelle Tutti e dui? Fatti a pezzi? ho capito ho capito (riattacca e guarda i due) Quantu mi dispiaci quantu mi dispiaci
DOMENICO (terrorizzato, guardando Paola) macari a mia
CALO Un attentato terroristico. Na bumma in uno stabile della famigghia u saponificio tre stelle mancu u cimentu ha resistito tantu era putenti du picciotti, figghi di namicu do capu morti sul colpo tutti e due fatti a pezzi!
DOMENICO (ancora impaurito) Matri mia chi telefonata ntricciata staju murennu
CALO E ora, pinsamu a nutri. Cari miei a situazioni pericolosa. E dispirata!
GIUSEPPE e detti
GIUSEPPE (entrando) Domenico, ju nesciu, vaju o tiatru Sangiorgi ca oggi arriva na nova compagnia, videmu su pozzu pigghiari quarchi clienti.
DOMENICO Ma chi mi cunti
GIUSEPPE E certu chi ti cuntu si nun fussi pp mia (mentre va) sta pensioni issi sutta e supra su non fussi ppi mia
DOMENICO (a Cal) e allura?
CALO Sintiti, ppi vuatri fazzu na pazzia.
DOMENICO Chi dici ca i sordi ti pigghiasti tu?
CALO Chista non pazzia scimunitaggini ! Domenico dammi na manu, lammazzo io, a sta carogna, lammazzo io.
DOMENICO Tu?
PAOLA Tu?
CALO Ju! Ju! Lammazzu ju e tu .
DOMENICO U tagghiu pizzudda pizzudda.
CALO no! Ju lammazzu e tu taccolli i dilittu.
DOMENICO (fa per parlare ma non ci riesce)
CALO Mutu, non parrai! Troppi chiacchiri shanna fattu. Iu tornu chi tardu, appena iddu arriva ci sparu cc nto centru da frunti. Vuatri, appena sintiti u corpu di pistola nisciti, tu Paulidda, ti metti a chianciri comu na funtana e dici nenti paroli di disperazioni. Dominicu si metti a gridari: Io sono stato, io lho ucciso. Delitto donore fu, mi aveva sedotta la figlia
DOMENICO E mi portunu in carceri.
CALO Megghiu in carceri ca mottu no?
DOMENICO Certu certu
CALO E poi non ti preoccupari comu dilittu donori picca ti ni dununupoi to muggheri ti scrivi, ti veni a truvari ti porta i sigaretti
DOMENICO Non fumu! Ma tu ci pensi?
CALO Picciotti, ma chi faciti schirzati? Mavissaru vasari i manu. E inveci? Comunque sa pigghiati daccussi vi salutu. (fa per andare)
DOMENICO Aspetta aspetta
CETTINA TURI e detti
CETTINA (con tono di voce alto, come per far sentire a qualcuno) Mam, pa io scendo un momento.
DOMENICO E picch jetti vuci?
CETTINA E chi grida? (gridando) Vado alla UPIM e torno subito. (via)
DOMENICO E chi divint surda?
TURI (in fretta esce dalla stanza) Scusate, scendo un momento e. poi torno (via di corsa)
DOMENICO U capivi.
CALO E allura? Tornu o non tornu? (si sente parlottare) Poi ca cc non si po parrai in santa paci.
DOMENICO Amuninni dda banna, camina Paula (vie tutti e tre)
GIUSEPPE LILY
GIUSEPPE (entrando con una valigia in mano) Entr, entr bella ragazza.
LILY (guardando intorno) Che lusso ma senti giovane leone sei sicuro che qui mi puoi fare dare la camera gratis
GIUSEPPE Sicurissimo, io sono il fratello e socio del padrone, perci
LILY Ma per tutta la settimana?
GIUSEPPE Macari per un mese. Chi centra!
LILY Ma guarda che io sono unartista non sono quello che forse tu hai capito. Sono una spogliarellista s, per non quello che pensi.
GIUSEPPE Chi centra. Ma quannu mai! Anzi a mia le spogliarelliste, mi fanu mi fanu na speci di tinnirizza c. Mi sembrano delle schiave che abballano per il sultano. E dda sutta nta sala tutti di sultani ca taliunu e fannu locchi chini e i manu vacanti.
LILY Ma dai. Ora sto presentando un numero eccezionale: Fulmine su Eva.
GIUSEPPE E Adamu cu lu fa?
LILY Ma che Adamo? Io ballo con il costume che rappresenta una foglia, da dietro le quinte sparano un colpo: BUM
GIUSEPPE E a fogghia casca?
LILY Bravo hai indovinato!
GIUSEPPE (pensoso) E senti dimmi na cosa i provi i fai cc nta to cammira?
LILY Ma che vai dicendo?
GIUSEPPE No dicevu accuss va certi voti unu fa i provi sarripassa a parti cci vulissi qualcunu ca sparassi a pistola
LILY Ma dai, parte. Su, su, bel mecenate accompagnami in questa camera.
GIUSEPPE (andando via dai gradini cono Lily che lo segue e ride) Veni, veni bellissima, il tuo bel macinato taccompagna epoi a mia certi voti, i spogliarellisti mi fannu limpressione di una rosa di na margherita ca uno i spogghia e fa mama, non mama (inciampa) Mi spava rumpennu u coddou.
ROSETTA GINO ROSALIA
ROSETTA (dalla comune e va a bussare nella camera di Gino) Signor Gino.
GINO (Con la borsa del ghiaccio in testa) Ahi! Ahi! Chi c!
ROSETTA Chi fu?
GINO Chi fu, cu tuttu chiddu ca successi ajeri, mi vinni a frevi. Ma tu chi voi?
ROSETTA Dda fora c na signorina ca voli lei.
GINO Na signorina? Ma tu dissi u nomi?
ROSETTA S! si chiama Rosalia Torregrossa.
GINO Ro ro Rosalia? E comu mattruvau? Fai na cosa, dicci can un ci sugnu sugnu partutu no anzi dicci ca sugnu mortu.
ROSALIA (che ha sentito le ultime battute) Buongiorno signor morto.
GINO (Aprendo le braccia) Rosalia
ROSALIA (lo blocca) Alt. Rosalia morta! Io sono la sua ombra.
GINO Ma chi dici (a Rosetta) E tu chi talii ca ucca aperta, vai
ROSETTA Ma chi su scimuniti tutti e dui (mentre va) Chiddu mortu chidda norta e chi semu o campusantu? (via)
GINO Rosalia chi sorpresa comu mai? Comu mi trovasti?
ROSALIA Eh attore famoso sei liggi u nomu nto manifestu Lha ntisu ddi pirnacchi ca thannu fattu a sira?
GINO Ahhhh tu ha statu? Ma allura havi divesrsi jorna ca si cc!
ROSALIA NO! Ieri sira arrivai.
GINO (fra se) ma allura lautri jorna cu lha fattu i pernacchi?
ROSALIA Cosa?
GINO No, niente. Parramu di nutri. Rosalia cara, chiss cosa avrai pinsato di mia.
ROSALIA Ginu u vinu si fa acitu e lamuri odio.
GINO Rosolia.
ROSALIA Infame, seduttore e iu cretina, scema, sugnu cc ppi sarvariti la vita.
GINO A vita?
ROSALIA Si! La vita. Sula mi misi nto trenu e sugnu cc.
GINO Lassamu stari u trnu, iu non capisciu u fattu da vita.
ROSALIA E chi ti cridevi ca ta passavi liscia? Nta nostra famigghia, lonori da fimmina sacru. Me patri ti mann na cassata.
GINO Na cassata? Non lhaju ricevutu ancora.
ROSALIA Cci scherzi? Chi fai u comicu?
GINO Ma quali comicu. Mi dici na casata matri mia e chi avvicinata?
ROSALIA Ma quali avvicinata critinu. Na cassata insomma un piccioni ca gi sta voaggiannu direttu cc.
GINO Un piccioni viaggiatori? Pp mia?
ROSALIA Sissignore, ppi tia. Un killer ca havi lordi di ammazzariti.
GINO Madonna mia!... e chi fazzu ora, cu stu picciuni ca mabbola di ncoddu?
ROSALIA Scappa, scappa,scappa!
GINO Unni scappu unni scappu chiuddu u picciuni massicuta unni vaju vaju. Rosalia ti amo!
ROSALIA Chi?
GINO S! Ti amo. Vidi u fattu ca tu vinista cca ppi sarvarimi.-c hissacciu mi fici capiri tanti cosi. Telefona subitu a to patri, dicci ca ju ti sposu, quindi si po richiamari u picciuni.
ROSALIA Ora ci pensi, vero? Troppo tardi.
GINO Ma senti senti Ju chi era chi sugnu? Un fallito, chi ti puteva offriri? Perci mi nni scappai luntanu di tia. Tu per si lunica donna della mia vita vai vai a telefonare.
ROSALIA Si na finisci di fari u pagliacciu iu.
GINO Vai a telefonare presto presto prima ca arriva u picciuni.
ROSALIA Dici ppi davero? Mi sposi?
GINO S! Si e quanti voti? Tu giuru!
ROSALIA Gino, bada ca si fai u bis, iu ti grapu a testa comu un miluni.
GINO Ma quali bis. Gioia da me vita (labbraccia)
CETTINA (dalla comune) Gino!
GINO Ah! Ah!
ROSALIA Che c?
GINO Vai!... vai a telefonare.
CETTINA Mi sbagghiu o noi dobbiamo fare certi conti?
GINO Conti? Ah, s! Domani domani pago. (a Rosalia) A figghia del padrone di casa.
CETTINA Quali dumani, ora, subito! Non pozzu aspittari.
GINO E mamma mia che premura!
ROSALIA Ti servono soldi?
GINO No! No! Vai a telefonare
CETTINA Comunque, ora che c questa signora presente e non possiamo parlare.
GINO Appunto. ( a Rosalia) Vai a telefonare.
ROSALIA Senta, signorina, anche davanti a me pu parlare sa, tanto io sono intima.
CETTINA Ho capito, forse unattrice della compagnia?
ROSALIA NO! Io sono
GINO Tu sei vai a telefonare
ROSALIA Io sono la sua promessa
CETTINA Non ho capito.
GINO S, s una promessa unattrice molto promettente
CETTINA Tanti auguri per la sua carriera.
ROSALIA Grazie! Ma mi pare che la signorina non ha capito bene chi sono io. Vero?
CETTINA Esatto!
GINO Ma come tanto facile la promessa la mia promessa
ROS La sua promessa, cio la sua fidanzata, ecco!
GINO (fra se) E si ficinu i ficu.
CETTINA Come? E allora io chi sono?
GINO Gi e allura idda cu cionosisimi ubriacai!
ROSALIA ( a Gino) La signorina, chi ?
GINO Insomma, inutile continuare sta buffonata. La colpa mia. Inutile fingere vojaltre siete troppo intelligenti e chiddu ca aviti capitu. veru!
ROSALIA E hai detto di volermi sposare?
CETTINA E anche a me lo ha detto
GINO S! E veru! Vu dissi a tutti e dui a culpa do guvernu, s, do guvernu, ca non permette ca uno po aviri du muggheri.
CETTINA Ma che dice?
GINO Si, propriu accuss pirch tuti dui siti le uniche donne della mia vita, le uniche donne della mia vita.
LINA e detti
LINA (dalla comune) Gino!
GINO (fra se) Ah ora semu a postu!
LINA (notando le due donne) Vedo che sei in dolce compagnia.
ROSOLIA E s. Visto il successo del trio stavamo aspettando lei per formare il quartetto.
LINA Quale quartetto?
ROSOLIA Del gran variet!
LINA Del resto io sono passata di qui perch ieri ho lasciato la camera, ma credo di avere dimenticato qualcosa dentro.
CETTINA E comu no! Vi scurdasturu stu beddu mobili. Pigghiatavillu! Tantu i cuntisunu fatti, e il risultato cher ho deciso che mi sposo con il signo Turi e vi mannu i confetti a tutti e tri. (via)
LINA (prendendolo per un braccio) Gino, prestu! C a machina cc sutta.
GINO (confuso) Comu?
LINA Scappamu, prestu!
GINO Aspetta vai a telefonare vai a telefonare
LINA A telefonare?
GINO S! Anzi no!... non si tu chidda da telefonata (nota Rosalia che fa per andare alla comune) Rosalia unni vai?
ROSOLIA A telefonare.
GINO Brava, vai vai!
ROSOLIA Vaiu a telefonari e cci dicu ca ti ponnu ammazzari, sparari, sventrare, quartare, tagghiari a pezzi
GINO Esagerata aspetta aspetta chi dici?
DON CALO e detti
CALO (entrando vede Rosalia) Signurinedda, Donna Rosalia vossia qua?
GINO Chi u picciuni?
CALO Beddamatri e so patri u sapi?
ROSOLIA No, nuddu nenti sapi. Na furia di ventu mi purt cc, ppi truvari a sta carogna u patri di me figghiu
LINA Gino?
GINO Aspetta
ROSOLIA Un vigliacco un miserabili mi aveva promesso di sposarmi
LINA Gino?
GINO Aspetta.
CALO Signurinedda luci di locchi mei e vossia chi dissi?
ROSOLIA E ch debbu diri, che deve dire una madre (indica Gino) La mela marcia ma la devo mangiari pp forza,
CALO Signurinedda, chista jurnata di festa. Nun c cchi tempu di perdiri avvirtemu subitu a so patri, prestu jamuninni( via per la comune con Rosalia)
GINO Ecco Linuccia ora ti posso spiegare
LINA Che vuoi spiegare, verme vigliacco carogna
PAOLA e detti
PAOLA (di dentro) Aspetta Domenico, aspetta
GINO Sta vinennu me soggira unni tammucciu unni ti mettu (va verso la camera) Cc, cc, nficchita ca intra u tempu ca mi spiegu cu idda, vai, vai.
LINA (entra nella camera di Gino)
PAOLA (venedo fuori) Unn unn
GINO Signora suocera
PAOLA Chi?
GINO Anzi, signora Paola, iu ci debbo parlari.
PAOLA Nautra vota, nautra vota (fa per andare)
GINO No, ora! Successi una cosa gravissima iu sugnu in pericolo di vita.
PAOLA Pericolo di vita? Forsi u dutturi ci dissi ca havi qualcosa di gravi?
GINO Quali dutturi cca mi volunu ammazzari.
PAOLA Ammazzari? (sussultando)
GINO Si,si, ammazzaric gi u picciuni prontu
PAOLA (ridendo) Si, u picciuni e u jaddu fattu o furnu.
GINO Lei ci ride? Signora Paola, iu u visti sacciu macari u so nomu si chiama don Cal
PAOLA (fra se) Ma allura chiddu parrai?
GINO Signora Paola, lei e so maritu siti genti onesta non putiti permettiri chistu, nun putiti essiri complici
PAOLA Nutri?... E chi centramu nutri?
GINO Cci entrati inveci! Ju haiu tortu e sta beni, sugnu corpevuli, per non vi putiti accollari un delittu accuss disumanu.
PAOLA Ma ju non capisciu mi sentu ntrunata non staju capennu nenti ma mi facissi capiri na cosa stu don Calparr ccu lei? Chi ci dissi?
GINO Tuttu.
PAOLA Quannu?
GINO Ora, ora.
PAOLA Disgraziatu. Ma allura Giuda era un signori?
GINO Giuda? E chi centra Giuda?
PAOLA Era na carogna un traditori comu a tia.
GINO Signora Paola
PAOLA S, veru! Semu tutti daccordu. Tu ha moriri! Me maritu ppi curpa to si nni fa vintanni ma ju ci portu i sigaretti macari si non sapi fumari.
GINO Ma allura era tuttu premeditato.. . ma ju chiamu a pulizia iu chiamu
DOMENICO e detti
DOMENICO (entra con un coltellaccio in mano) Paula
GINO (vedendolo terrorizzato) Non vavvicinati non vavvicinati mi metti a fari vuci assassini assassini
DOMENICO (a Paola) Ma chi successi?
PAOLA Duminicu sapi tuttu! Capiu tuttu cosi!
DOMENICO Ca biatu iddu ju ancora nun haju caput unenti.
GINO Chistu ncomplotto, una congiura siti tutti assassini
DOMENICO Ma ju stava tagghiannu u pani
GINO Quali pani, quali pani mi vuliti ammazzari
DOMENICO Ammazzari?
PAOLA Iddu u sapeva mu dissi ora ora.
GINO Ma cui? Iu vuleva semplicemente dirivi ca non mi pozzu maritari ccu Cettina perch senn mammazzunu chi sapeva ca facistuvu na banda?
DOMENICO (a Paola) Ma allura parrasti tu? E chiddu Cal ora nammazza a tutti.
PAOLA Ma chi sacciu chi sacciu non staju capennu chi nenti (si avvia per la comune) Ddocu ddocu
DOMENICO Cu ?
PAOLA Sta vinennu Cal (via di corsa seguita da Domenico)
GINO Don Cal?... (fa per scappare)
LINA e detto
LINA (uscendo lo blocca) Gino, dove vai?
GINO Lina, Lina, leviti do menzu, fammi scappari, chiama a polizia.
LINA S! A chiamo a polizia ma dopo che ti ho sparato.
GINO Chi? Ma fissazioni. Ogni tantu spunta quarcunu ca mi voli sparari (volta le soalle)
LINA Si! Maledetto. Ho una pistola nella borsa. Tu mi hai rovinato. Per te ho perduto tutto: casa, marito tutto ho perduto. E tu ti sposi? No! Io tammazzo tammazzo! (fa per prendere la pistola dalla borsa ma si sente uno sparo)
GINO (cade svenuto sul divano)
LINA (incredula, si guarda attorno smarrita, poi fugge per la comune)
PAOLA DOMENICO CETTINA ROSETTA TURI e detto
PAOLA (entrando vede Gino sul divano) Domenico Domenico.. fatta fatta!
DOMENICO (entra con la pistola in mano) E mortu?
PAOLA Morto!
DOMENICO Sta vota si u staju vidennu ccu locchi mei e Cal unn?
CETTINA Che successo?
DOMENICO Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia.
PAOLA (disperata) Chi disgrazia chi disgrazia
TURI (dalla comune con dei fiori in mano) Signora Paola
PAOLA (non lasciandolo parlare) Purtau i ciuri? Chi disgrazia morsi
TURI Morsi?
DOMENICO Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia.
TURI (guardandosi attorno) Si ma non ci vanniassi ju mi lhaia maritari a vostra figghia.
DON CALO ROSALIA e detti
CALO Domenica jurnata di festa chista.
DOMENICO (indicando il divano) Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia.
CALO (guardando il divano) A nomu di Diu e chi facisti? Lammazzasti daveru? E chiddu u promessu sposu di Rosalia Torregrossa era!
DOMENICO Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia.
CALO E tu ora mortu s|
DOMENICO Chi dicisti?
CALO E gravi gravissimu ti scavasti a fossa
PAOLA Cal, ma tu chi nni v mannari o manicomiu?
CALO O campusantu! Cu lammazz stu cristianu?
DOMENICO Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia.
PAOLA (presso il divano) Chi disgrazia chi disgrazia.
GINO (rinviene solleva la mano e tira la veste di Paola)
PAOLA Poviru maritu miuah,ah,ah Dominico.. Duminico.
DOMENICO Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia. Finalmente morto!
GINO Ma don Domenico
DOMENICO Stai comudu stai comudu non ti susiri io sono stato io
TUTTI Ma vivo, vivo!
PAOLA Ma cu sparau?
GIUSEPPE LILY e detti
GIUSEPPE (viene fuori con Lily) E chi ? Vi scantasturu? Un colpo a salvi era, per pruvari a danza da signutina.
DOMENICO Non vero! Non vero! Io sono stato io! Delitto donore fu..
PAOLA Domenico Domenico nenti successi comu allautri voti u mortu non mortu
DOMENICO. Io sono stato io! Delitto donore fu. Mi aveva sedotta la figlia.
PAOLA Madonna do Carmunu pazzu nisciu. Pazzu nisciu chiamati u manicomiu. Pazzu !
CALA LA TELA
- Questo copione è stato visto:


