VECJO SÌ, MA NO STUPIT
COMMEDIA IN DUE ATTI
Autore
Camillo VITTICI
Traduzione in friulano
Stefano PANDOLFO
PERSONAGGI:
Pieri –Il padrone di casa
Olimpie –La moglie di Adam, nuora di Pieri
Geltrude – L’assistente sociale bigotta
Gjeremie –Amico di Piero
Adam –Figlio di Piero
Tite – L’aiutante del parroco
Serafin –Il postino
La resoniêre –La bancaria
La storia si svolge in una casa qualunque
TRAMA:
Piero, una persona anziana, ma non troppo, è continuamente vessato dalla nuora. Si coalizza con lui l’amico Geremia per migliorare la situazione. Ma anche Geltrude, la bigotta sentimentale, si dà furbescamente da fare… e ce la faranno a liberarsi dalla schiavitù e a navigare verso nuovi orizzonti.
- 0 -
PRIMO ATTO
PIERI E la bandiera – dei tre colori – è sempre stata la più bella – trullalà; noi vogliamo sempre
quella – noi vogliam la libertà… Trullalero… Trullalà… Olimpie! Olimpie! (ripete il nomemolte volte in crescendo d’intensità e frequenza, battendo il bastone)
OLIMPIE Ma vonde, vonde, no pos propite plui. Cal cjali Pieri che ancje in Americhe a dan 5 minûts
a chei ca van su la cjadrêe eletriche.
PIERI Invezit jo i 5 minûts no tai doi! La cjadrêe eletriche invezit sì ca ta la dares. E cuntune
scjarie ca ti fasares impià las bales dai voi e ti fasares vignì fûr il fum par las oreles.
OLIMPIE Podaressio savè ce cal vûl chiste volte?
PIERI Noi vogliam la libertà! Trullalero… Trullallà…
OLIMPIE La libertât di fa ce robe?
PIERI Di clamà dutes las voltes ca mi va e di jessi servît subite e daurman. Cui isal il paron chi?
OLIMPIE Al è lui il paron Pieri. Ma ca si visi che noaltris ai pain l’afit.
PIERI E la buteghe dal to omp?
OLIMPIE Ancje par che a pain l’afit.
PIERI E a cui ai vae l’ereditât cuant ca sarai cadavar? A vualtris, al to omp e a ti. E ce vêso di dâmi
in cambio? Un pocje di assistençe a un puar vecjut, cal è cuasi rivât a le fin da la so vite. (Fa le corna di nascosto)
OLIMPIE Cert che ta la vuestre vite la vês cumbinade propite grosse. Cjale tu, vendi chel terren
fabricabil insomp dal paîs e no ve mai savût la ca son lâs a finì ducj chei bêçs…
PIERI Azions e obligazions.
OLIMPIE Sì, brutes azions a vevis voe di dì…
PIERI Di fat, a jerin cussì brutes che a son lades dutes in fum. I câs da la vite. E alore? Mi scoltitu
o no?
OLIMPIE Ma si podie savè ce cal à voe di ve?
PIERI Ca no ai voe di murì ue, ancje se a ûs fasarès plasè!
OLIMPIE Ma murì di ce, se a no vês nancje un straçut di malatie?
PIERI Di malatie no, ma di fam sì.
- 1 -
OLIMPIE
Ma sal à fat di mirinde 20 minûts fa…
PIERI
No mi plasevin i biscots.
OLIMPIE
E alore parcè ju ae mangiâts ducj?
PIERI
Dome par restà vîf. Il cafelat al jere masse pôc.
OLIMPIE
Ma sa jere une scudiele plene…
PIERI
Jo a vevi voe un podin! In chiste cjase a mangjin ducj e puar Pieri al môr di fam.
OLIMPIE
E ce varessiso voe di ve di cene?
PIERI
Par usgnot preparimi alc di lizêr e brodôs. Par esempli… polente e gnocs.
OLIMPIE
Ma chei us restin sul stomi.
PIERI
Tu pense al to stomi che al me ai pensi jo. La me Marie, pâs a la so anime, che sì che an veve di stomi, no come chel da las femines di ue, cal somêe cal sedi passât parsore un rullo compressôr… A voltis ai va largje la prime… Par lôr a varessin d’inventà il regjpet cun la retromarce. La me Marie, invezit, a partave la 10^. A someavin doi scolepastes, che cuant ca si girave a spostave l’aiar come un ventilatôr. A jerin come las montagnes russes. Une dì ca si è rote la golaine e ai son colâts ducj i corai propite li intal mieç, pense che dopo 3 dîs an vignivin fûr ancjemò cualchidun. L’ultin an, par fai un regjpet, an scugnût doprà doi paracadute. 2 dîs dopo a si è necuarte ca jerin ancjemò picjâts i paracadutiscj. Pense che, par cjapai la misure dai vistîts, la sartorie, par zirai atôr par misurà la circonferenze dal pet, a scugnive doprà il motorin. E cuant che à decidût di metisi il rincjin tal baton da la panze come ca fasin dutes cumò, ai an tacât un cercli da l’Hula-hoop. Quant ca si alçave dal sedîl su l’autobus, al so puest si sentavin in 4…
OLIMPIE
Lu sai, lu sai: no par nuie in paîs la clamavin Marie Tetone.
PIERI
No ai mai rivât a abraçâle dute intere nancje une volte…
OLIMPIE
Parcè?
PIERI
A vares scugnût meti une slungje tai braçs… E in cuant a pês no scherzave… Cuant ca si pesave par controlà sa veve piardût cualchi eto, a scugnive doprà la pese pubbliche, che pai cjars. Cuant ca si zirave tal jet a vevi di sta atent e tirami subite in bande, se nò… atu presint ce cal devente un finît sot dal rullo compressôr? E pensà ca faseve propite di dut par dimagrì; tros bêçs in farmacie… A matine, dopo une scudiele di cafelat cun 3 pagnuts e une fète di torte di cjocolate, une bustine di “Magra e smilza”. A ore di gustà, dopo mieç chilo di polete e luanie, une pastiglie di “Kalo”, che par me voleve dì “No Kalo di pês, ma - 2 -
a crès di fam”. Finide la cene, dopo un chilo di pastesute e une fete di 4 etos di strachin, 3 sedons di “Linea snella, magra e bella”. Ma di calà… propite nuie! Nancje un gram… Anzit, tu ti visarâs di che volte ca son passâts i fruts da la scuele devant dal la buteghe e lì su la puarte a jere Marie. La mestre a fâs: <<Bambini, cosa vi ricorda questa signora?>> E lôr: <<La mongolfiera, signora maestra>>.
OLIMPIE
Biei vilans! Ma propite ducj ano rispuindût cussì?
PIERI
Veramentri ducj no. Insome… ducj mancul un.
OLIMPIE
Bodifate che amancul un educât al jere… E chel ce al ae rispuidût?
PIERI
<<La balena, signora maestra>>. Ma no je finide. Une estât a sin lâs al mâr. Dopo ve zirât une mieze zornade par cjatà une pension, ai dî s a Marie: <<Spete lì ca voi a viodi sal è chel chi il nestri albergo>>. Je si ferme tal mieç dal zardin lì devant e jo a entri. A cjati il portinâr e ai domandi se che lì a je la pension “Il Vapore”. La clamin Il Vapore parcè lì in bande al passe il treno e a pensi che forsit par chel a jere la mancul cjare di dutes. Chel mi dîs: <<Sigûr che a je che chi la pension Il Vapore, ma cal cjali che, prin di entrà, al vares di spostà il pulmin cal à lassât intal zardin>>.
OLIMPIE
Cert cal è stât un gran vilan. Cumò però che Marie no è plui, mi tocje a mì faus di massarie.
PIERI
Se chi a soi jo il paron, al è normâl che tu tu mi fasedis di massarie. Cuant ca murarai, dute chiste robe a sarà vuestre.
OLIMPIA
Biel guadain: cuatri mûrs ca stan colant…
PIERI
Cjale che jo no us costi propite nuie. La me pension a baste par matignîmi…
OLIMPIE
No fâs par dì, ma 420 € al mês no bastin nancje par la cjarte igeniche.
PIERI
Tu, par plasè, cjale che jo a soi stitic e di cjarte igeniche an consumi pocje.
OLIMPIE
E i panolons?
PIERI
Ancje di chei no consumi tancj. Ai la prostiche ca no funzione… Atu sintût ce cal à dite il dotôr… a ‘nd ai l’angurie.
OLIMPIE
No l’angurie Pieri, l’anurie, i renos che a van cuntune marçe di mancul e la vissie che no à ritegno. Sintît Pieri, non steit fami deventà mate. A voi a preparaus la cene e ca sedi finide!
PIERI
E ce l’isal di bon par cene?
OLIMPIE
Come il solit: aragoste, ostriches e champagne.
- 3 -
PIERI
Ai za capît… come ducj i dîs… Mignestre di rîs, mortadele e gasose, Cui podie jessi? Avanti!
(Bussano alla porta)
SERAFIN
Chi ca soi sioruts e siorutes. Serafin il puestin al entre inta las vuestre cjases e us parte las gnoves da la zornade. Ecco ca, par il siôr Pieri un gjornâl… Il Messaggero di sant’Antoni. Content Pieri?
PIERI
A spetavi dome chel… E la pension?
SERAFIN
Al è sciopero da l’INPS. A rive doman.
PIERI
E cussì a Pieri ue no i reste che murì di fam.
OLIMPIE
E par me nol isal nuie?
SERAFIN
Sigûr, il Boletin da la Parocchie. Serafin a ‘nd à par ducj! Nol isal nuje di bevi Olimpie?
PIERI
A che ore chi di matine?
SERAFIN
Serafin al è di bocje buine; ai va ben dut: Campari, un blanc, une sgnapute…
OLIMPIE
Serafin, sta a sintîmi, bêf di mancul ca tu starâs miôr… Cjale che il vin ti fâs mâl…
SERAFIN
Lu sai Olimpie; il vin al è nemì dal omp e al è par chist che cui cal scjampe denant dal vin al è un vigliac! Però ti contarai un segret… Se il mâr al fos di vin, jo a sares un sotomarin!
OLIMPIE
Ma to mâri no ti ae mai dite nuie?
SERAFIN
Pense che, cuant che an fat i esams dal sanc a me mâri, a jere cussì cjoche che ai an cjatât il 2% di sanc tal alcool…
OLIMPIE
Cjale che l’alcool ti fâs murì lentementri…
SERAFIN
Che a je vere, ma cui al ae premure?! Ah, dismenteavi: a je un altre letare. A è di vuestri
cusìn ca si spose. Us invide a gnoçes: al è par i prins di fevrâr.
OLIMPIE
E tu cemût fasitu a savelu?
SERAFIN
Une ocjade a scjampe simpri…
OLIMPIE
Alore tu varessis di savè dutes las nuvitâts dal paîs…
SERAFIN
Par câs… dome par câs. Iêr, par esempli, a è rivade une letare a Toni dai Crots, là che la so morose ai dîs ca compre.
OLIMPIE
Puarine…
- 4 -
SERAFIN
Puarine une madone di nuie! Cjale che je a leve ancje cun Jacum Mangjefiots… Atu capît che madonute pintude?!
OLIMPIE
Ma sa je simpri in oratôri…
SERAFIN
Sì, ma dopo a va ta cualchi blavâr e a sa dome je ce ca cumbine…
OLIMPIE
Cjale che a insegne dutrine in parochie…
SERAFIN
Sigûr, ancje la Bibbie, e je la ‘nd à seguide a la letare: “crescete e moltiplicatevi”. E alore?
Nol isal nuie di bevi?
PIERI
Dai alc Olimpie, se nò che chi nol va plui vie
OLIMPIE
Un taiut di blanc al vadie ben? (Lo versa)
SERAFIN
Dut bon. Grassie Olimpie. Ai vularà dì che doman a tornarai par contâus las ultimes gnoves. Us salude Serafin, il puestin gazzettin. Mandi eh, a doman (Uscendo) Olimpie! A son visites! Pie donne in viste!
PIERI
Cui al sarae?
OLIMPIE
La regjine d’Inghiltere no crôd propite. A che ore chi a sarà Gjeltrude, mandade dal servizi assistenze anzians da la parochie. Entre Gjeltrude. Jo a voi di là a preparà la cene a Pieri.
GJELTRUDE
(Veste in modo semplice e dimesso) Bundì Pieri. Atu dite las preieres da la matine?
PIERI
Doi rosâris e tre Pater Ave Gloria…
GJELTRUDE
Brâf! Sintude Radio Maria?
PIERI
Se a bunores no sint almancul miezore di Radio Maria, no mi sint apuest.
GJELTRUDE
Bravo! Lète la pagjne dal Vangeli?
PIERI
Sigûr: ca si figuri sa pos tacà la zornade cence lèi une pagjne dal Vangeli…
GJELTRUDE
Ca mi dìsi ce cal à let ue di matine.
PIERI
Alore… al passe un uarb, ai spude sul mustic e chel al viôt. Al passe un sord, ai spude sul mustic e chel al sint…
GJELTRUDE
Cal cjali che no i spude direttamentri sul mustic, ma su un pocje di tiere, cun che al fâs un pantan e ai al met sui vôi…
PIERI
Ta che dì ai à spudât diretamentri sul mustic! Si viôt cal veve premure e al à sbagliât la mire. Al passe un stuart…
- 5 -
GJELTRUDE
E ai spude sul mustic…
PIERI
No, a chel tal mieç da las clapes!
GJELTRUDE
Ma al isal pussibil che ogni matine a vês di lèi simpri che pagjine?
PIERI
Mi plâs tant…
GJELTRUDE
Ma parcè us plasie cussì tant?
PIERI
Parcè ca volaress fa la stesse robe jo cun Olimpie.
GJELTRUDE
Par guarile di ce?
PIERI
Di nuie, dome par spudai in muse.
GJELTRUDE
E cun la salût, cemût a vae ue?
PIERI
Come iêr e come doman. Simpri plen di dolôrs.
GJELTRUDE
Ca mi fasi viodi. Indulà ai fasie mâl?
PIERI
Chi devant.
GJELTRUDE
(Gli solleva la maglia) Ai fasie mâl il stomi?
PIERI
No, plui ju.
GJELTRUDE
La panze?
PIERI
No, ancjemò plui ju.
GJELTRUDE
Ancjemò plui ju… indulà?
PIERI
Un pôc plui sot da la panze. A vares bisugne di un massagjo.
GJELTRUDE
Sporcacjon di un Pieri! Cumò ai capît indulà cal volaress jessi massagjât! Par cui mi ae cjapade? Par une di chês? Vergognôs! Cal cjali che jo a soi une fie di sante Gnede e, se chês robes lì nol as ai mai tocjades di zovine, nol volarà che…
PIERI
No, no: jo invezit ai voe. Se je a è une fìe di sante Gnede, jo a soi fì di san Pelagjo e ai bisugne di une massagjo, e magari adagjo adagjo…
GJELTRUDE
Cal sieri che bocjate dal pecjât… Al massim a pos provài la pression.
PIERI
Ma jo a soi za in pression; no ai bisugne di misurâle.
GJELTRUDE
Ca si vergogni! A saran almancul 30 ains cal è in menopause.
- 6 -
PIERI
E invezit no, Gjeltrude: jo in merlopause no soi ancjemò rivât. Cuant ca viôt une biele femine a mi sint piçà par dut.
GJELTRUDE
A saran i pedòi! Olimpie, Olimpie…
OLIMPIE
Ce cal è Gjeltrude?
GJELTRUDE
Lu satu ce cal à vût coragjo di domandami to missîr?
OLIMPIE
Di misurài la fiêre?
GJELTRUDE
Di plui… Di plui…
OLIMPIE
Di misurai la pression?
GJELTRUDE
Di plui… Di plui…
OLIMPIE
Alore ce?
GJELTRUDE
Di meti a la prove la me virtût.
OLIMPIE
Cuale virtût?
GJELTRUDE
La virtût da la purece. Pluitost di pecjà al è miôr murì!
PIERI
A dì il vêr, al è piês murì cence vè pecjât…
OLIMPIE
No sta sta a sintì chel bavôs alì… (Bussano alla porta) Avanti. (Entra Tite con una scatola
in mano)
TITE
A soi chi par la caritât.
OLIMPIE
La caritât par… par ce robe?
TITE
Par i muarts.
OLIMPIE
Cuai muarts, Tite?
TITE
Chei da la parochie. Il nestri plevan al vûl dì une messe a ducj e la messe a coste. Roses, cjandeles, lûs, riscjaldament… Animes santes, animes purgantes, cun chiste ufierte a deventarês santes. Amen.
OLIMPIE
Amen. Dai Pieri, cal tiri fûr 1 euro.
PIERI
Un euro? Ma vêso voe di fami là in ruvine e fami finì inta la miserie plui nere? Lu satu o no ca son cuasi 2000 francs? No, propite no. La me Marie no à bisugne di messes. A jere une sante.
- 7 -
OLIMPIE
No dome sante, ancje martire par veus sopuartât par dute la vite. Ûs ai doi jo.
(Infila i
soldi nella cassettina)
TITE
L’anime di Marie a svolarà in cîl drete drete, cence fermasi intal Purgatôri. Cuntun euro garantît il viaç di sola andata tra i agnui, i serafins e i rubins, là ca si fermarà par dute l’eternitât e ancje dopo. Requiescat in pâs.
OLIMPIE
Amen. (Tite esce. Nel frattempo Pieri si è addormentato) Gjeltrude, Gjeltrude, ce ao di fa di chist rompibales?
GJELTRUDE
Ti capis Olimpie, ti capis. Chist al à ancjemò impuls bestiâi. Par me al vares bisugne di une benedizion speciâl.
OLIMPIE
Dal predi?
GJELTRUDE
No, dal Pape.
OLIMPIE
Cert che se la benedizion dal nestri predi a coste 50 euro, cuasi 100.000 francs, cuissà che dal Pape…
GJELTRUDE
Lasse pierdi Olimpie, lasse pierdi. Al à miôr ca vadi vie. A voi a partà il me confuart a cualchidun cal è mancul assatanât di to missîr. Cjale tu, domandà propite a mì di fai un massagjo in chei puestcj…
ADAM
(Entrando) Fai un massagjo indulà, Gjeltrude?
GJELTRUDE
Cjale Adam, no sta scomença ancje tu. Second te, indulà varessie volût un massagjo to pari?
ADAM
Ta la cervicâl. Al è lui che ogni dì al dîs di vè l’artrite celebrâl…
GJELTRUDE
Eco, Pieri al è l’unic cal à la cervicâl intun altri puest. (Uscendo) Ce sacrilegjo! Ce pervertît! Ce cence Diu!...
ADAM
Al duarmie il papà Olimpie?
OLIMPIE
Mi somêe cal stedi ronfant. Cemût isal lât l’incass ue Adam?
ADAM
No mâl, ma tabae planc che sa mi sint il vecjo, al è bon di aumentami l’afit da la buteghe.
OLIMPIE
Clients?
ADAM
Simpri chei. Al è vignût Toni Savonete a cjoli il vin par so pari. Ai domandi: <<Blanc o neri?>> E lui… <<Al è compain: me pari al è cuasi uarb>>. Dopo al è rivât Jacum Disgracie a comprà las scarpes. <<Ce numar atu Jacum?>> <<Il 42, ma dami il 40>>. Ai las doi, las
- 8 -
prove e mi dîs: <<Son stretes, ma no avonde: dami il 38>>. Par me al veve il cerviel in trasfierte. <<Ches chi mi van ben, las cjôl>>. <<Sint Jacum, si podie savè parcè che tu âs il 42 e tu cjolis il 38?>> <<Vioditu Adam, tu âs di savè che me fì al è drogât, la me femine a je scjampade cun l’idraulic e me fie a fâs la putane… Almancul la sere, cuant ca gjavi la scarpes, a volaress provà ancje jo un pocje di sodisfazion!>>.
OLIMPIE
Cumò ai capît parcè ca lu clamin Jacum Disgracie…
ADAM
Plui tart a je rivade Pierina, la regjine di bieleçe dal paîs
OLIMPIE
Ce vevie voe Pierina, che madonute pintude?
ADAM
A voleve un pâr di slip
OLIMPIE
No tu ai varâs metûts su tu, vère!
ADAM
Ma no, ma no Olimpie. A zuri sul to cjâf che no fasaress mai alc dal gjenar. Par cui mi atu cjapât?
OLIMPIE
Talis pater, talis figlio.
ADAM
Pense ca ‘nd à scelzût une misure cussì piçule, ma cussì piçule che ai scugnût incjartaiai ta l’etichete (Si accorgono che Pieri si sta svegliando) Disimi tu Olimpie cemût ca fasarai a continuà a pajà l’afit da la buteghe a me pâri. Pense che ue di matine, cuant che o ai vendût un pâr di curdons di scarpes, uniche vendite da la zornade, ai cjatât une tele di ragn di traviers su la casse… Se anin indenant cussì a varài di là a cirì la caritât devant da la glesie e mandà Pieri intal ricovero.
PIERI
Intal ricovero tu larâs tu e Olimpie, anzit no, tal ricovero no parcè ca sês zovins, ma tal manicomio sì.
OLIMPIE
Ah, sì? E di cumò indenant, ivezit da la mignestre di rîs, da la mortadele e da la gasose, si cjatais mignestre di dado e un toc di pan dûr!
PIERI
Alore savêso ce ca us dîs? Cal è inutil che a spetedis che Pieri al mòri, e par di plui di fam, parcè che su la cjase e la buteghe a je l’ipotenuse.
ADAM
L’ipo… ce robe?
PIERI
L’ipotenuse, che robe ca met la bancje cuant che tu vâs a cjoli i bêçs in prestit.
ADAM
No tu volarâs dì che su la nestre cjase a je une ipoteche…
PIERI
Sì, propite che robe lì. E par di plui a us restaran di pajà ancje dutes las rates ca mancjin.
- 9 -
ADAM
Madone dal Rosâri a sin ruvinâts! Ma si podaressie savè parcè ca tu âs domandât dai bêçs in presit a la bancje?
PIERI
Par vie di to mâri, la me puare Marie. Al è stât par pajà il so funerâl…
ADAM
No tu varas voe di dì che par fa un funerâl si ha bisugne di domandà un mutuo in bancje..
PIERI
Invezit sì. Intant la casse. Spèse dople parcè, largje come ca ere Marie e cul zîr di vite e di pet ca veve, ai scugnût fai fa une apueste, cuasi il dopli di chês normâl. Cuasi un… armâr. E dopo ancje il locul. Ai scugnût comprà 4 insieme, 2 sot e 2 parsore, par fale sta dute. E la machine par partale intal cimitieri? Sicome las balestres no tignivin, ai scugnût fità un tratôr cun tant di cjar agricul daûr. Insome, speses su speses. Par no tabajà dal jet che ai scugnût comedà parcè cal ere dut sfondât da la so bande.
OLIMPIE
Di cumò indenant nancje la mignestre cul dado e il pan dûr! Dome il pan dûr e vonde!
PIERI
E la gasose?
OLIMPIE
Aghe! Aghe di rubinet e vonde! (Bussano) Avanti (Entra Tite con la solita scatola in mano).
TITE
A soi chi par la caritât.
OLIMPIE
La caritât, chiste volte, par ce robe?
TITE
Par la fieste dal patron.
OLIMPIE
Cuâl patron, Tite?
TITE
Chel da la parochie, san Vagabond martire. Il nestri plevan al vûl fa une fiestone e al à bisugne da las vuestres ufiertes.
ADAM
Ancjemò bêçs!
TITE
Par fuarce. Al à di pajà i predis ca vegnin di fûr, la bande, las lûs dal cjampanîl, la messe cjantade…
OLIMPIE
Fuarce Pieri, che volte chi l’euro al à di tralu fûr lui…
PIERI
Un euro? Pense Tite, a soi cussì puar che par cene a pos permetimi dome une mignestre di dado, un toc di pan dûr e aghe di rubinet… Domandial a Olimpie se a no je vère…
ADAM
Cjape chi, tal doi jo Tite.
TITE
Grassie Adam. Il sant protetôr al veglarà su chiste cjase e al tignarà une man sui vuestris cjâfs. Pâs e ben ai soi abitants (Esce).
OLIMPIE
A mi mi pâr che in chiste cjase no sedi ne pâs ne ben.
- 10 -
GJEREMIE
(Entrando) Mandi biele int! Ce cal è? Une riunion familiâr? E il me amì Pieri cemût al stae?
PIERI
Ven Gjeremie, ven ca. Par furtune ca tu rivis tu a tignîmi su di morâl…
ADAM
Jo a voi Olipie. Magari al è rivât cualchidun in buteghe.
PIERI
Visiti di gjavà las teles di ragn…
OLIMPIE
A ven ancje jo.
PIERI
Vatu a preparà il dado?
OLIMPIE
Sì, e ancje l’aghe di rubinet. (Escono)
PIERI
Sentiti chi in bande dal to amì Pieri. Gjeremie, atu viodût cemût ca mi tratin inta chieste cjase? Ju ai ducj cuintri di me: Olimpie, Adam e ancje Gjeltrude, che fìe di… sante Gnede!
GJEREMIE
A tratin nô vecjos come sa valessin come il doi di coppe. Lu viôt ancje jo a cjase me… Al è come se a no esistess. Al è za tant ca no mi disedin clâr e tond che ai doi fastidi. Une setemane a voi là di un fì, un altre là da la fìè. Prin o dopo a soi sigûr ca mi mettaran intal ricovero e ite missa est. Eh sì, sacrament, ai tirât su 7 fîis, ma lôr no rivin a viodi di un pâri, o no an voe… Cuant ca jere vive la me puare Cesire, che sì ca jere un altre vite…
PIERI
Ma la vîsi ben la to Cesire. La clamavin Cesire Stechine.
GJEREMIE
A jere cussì secje che un stechedincj al ere plui gros di je. Pense che, cuant che an fat il funerâl, ta la casse ai scugnût meti 4 madons, se nò chei ca la partavin su las spales a varessin dite ca no i davi di mangjà. <<Mangje Cesire>> ai disevi simpri, e je <<No ai fam, Gjeremie>>. E jo, par fâle mangjà <<Cjale che un dì o chel altri, cuant ca voi a pescjà, ti dopri al puest dal vier>>. Cuant ca erin tal jet e mi ziravi, se a no stavi atent, il so gomedòn mi s’infilave inta las cuestes. Tre voltes mi à sbusât un polmon. Pense che, cuant ca vevin di fai i ragjos, bastave metile cuintri lûs e si viodeve dut d’istess. Cuant che po si meteve il pigjama a rîes… tu viodevis dome une rîe. Une dì, intant ca mangjavin, no i esie lade une ulive di traviers? Beh, pense che ducj chei ca la cjatavin ai domandavin sa fos incinte di 6 mês! Puarete, a veve il tirolo ca i funzionave masse…
PIERI
Il Tirolo? Chel dai todescs?
GJEREMIE
No, no chel: che glandule ca vin ducj di traviers intal cuel.
PIERI
La tirolide, tu volarâs dì.
GJEREMIE
Propite che Pieri. A veve ducj i esams sbagliâts. Il TG1, il TG2 e il TG3.
PIERI
Magari ancje Rete4…
- 11 -
GJEREMIE
Chi, però, prin o dopo a vin di ribelâsi.
PIERI
Brâf Gjeremie, bisugne ca fasedin alc par mostrai che a valìn alc ancje nô …
GJEREMIE
Bravo Pieri: a la riscosse!
PIERI
Bandiera rossa trionferà! Trullallà.
GJEREMIE
Ce centrie la bandiêre rosse?
PIERI
No centre nuie, ma mi è vignude cussì ben…
GJEREMIE
Intant a vin di fa in mût che Olimpie, la to brût cussì ninine, ti trati miôr.
PIERI
E che Gjeltrude, che vergjinele, no vedi simpri la puçe sot dal nâs cuant che la parochie la mande a viodi cemût ca stin noaltris vecjos e che dutes las matines non mi riompi las bales cun la pagjine dal Vangeli. (Bussano) Avanti. (Entra Tite con la solita scatola in mano)
TITE
A soi chi par l’elemosine.
OLIMPIE
L’elemosine par ce robe?
TITE
La caritât par las missions.
OLIMPIE
Cuales missions Tite?
TITE
Chês da la glesie. Il nestri predi al à dite che ai coventin bêçs par mandaiu ai neruts da l’Afriche nêre, ca mòrin di fam. Ai ordenât in farmacie 100 scjates di pastiglies di chês ca cjolin las femines par no mangjà e deventà secjes. In fin dai conts, ai dite che, se ancje lôr a cjolin chês pastiglies lì, no varàn plui fam e a podaran fa amancul di mangjà. Furbo no?
GJEREMIE
Che chi mi è propite gnove…
PIERI
Che chi no le ai mai sintude…
GJEREMIE
E nancje jo. E alore, Tite, cjôl sù la to scjate e va fûr da las bales. Anzit, disi al predi che, se une dì al vès di decidi di domandà la caritât par i pensionâts dal paîs, disi ca ti mandi ca, che 50 centesims tai din ancje nô.
TITE
Jo a voi vìe, ma visaisi che a varês su la cuscienze par dute la vite ducj i missionarîs che a vignaran sbranâts dai neruts da l’Afriche che an une fam di murì. (Esce)
PIERI
I neruts da l’Afriche, sì… Ai volaressin un pâr di bieles nerutes par Pieri e Gjeremie… A proposit…
GJEREMIE
A proposit di ce? Di nerutes?
- 12 -
PIERI
Di nerutes no, ma di blancjutes sì. Tire fûr l’EVA da la credence…
GJEREMIE
Jo a crodevi che in chiste cjase al fos dome Adam, ma ca fos ancje Eve… Si platie inta la credence?
PIERI
Il gjornâl, cocâl: EVA, la ca son las fotografîes di dutes las plui bieles femines dal mond.
GJEREMIE
(Rovistando) Novella 2000… Chi… Pentause… Stop… Visto… Play Boy… Eva!Pronti, veluchi!
PIERI
Se a rive Olimpie fasilu sparì subite. Cjale che je a ‘nd à ancjemò di crodi che jo a soi mieç paralitic, ca non soi cuasi bon di intindi e volè e inta la pâs dai sens di amancul 20 ains. Se nò che lì si rifiute di fami di massarie. Va a pagjine 16.
GJEREMIE
Pagjine 16… Annunci patrimoniali. Patrimoniai?
PIERI
Lèi miôr Gjeremie…
GJEREMIE
Ah, annunuci matrimoniali
PIERI
Brâf, propite chei… Annuncios matrimoniâi…
GJEREMIE
Ditu che magari a podaressin cjatà alc par nô?
PIERI
Cjale che, se a spindin tancj bêçs par meti chei annuncios, al è parcè che an plui voe di nô. Dai, lèi…
GJEREMIE
Alore… “Bionda quarantenne, vedova da ben due mesi, gradirebbe conoscere macho…” Ce vuelie dì macho Pieri?
PIERI
Macho? Al à di jessi un erôr di stampe. A varan vulût scrivi… bacio.
GJEREMIE
Magari… cacio.
PIERI
Sint Gjeremie, sa veve voe di un pâr di etos di strachin no la varessin metude sul gjornâl… e po a ‘nd à 40 ains… A je masse zovine par nô. Par noaltris a lares ben une da l’etât di Gjeltrude. Cert che, a pensai ben, Gjeltrude…
GJEREMIE
Gjeltrude? No sta fati vignì brutes idêes, eh Pieri! Par cjatà une come je baste la a sgarfà inta la discjarie. E po dopo, che a cognos la lussurie come jo a cognos il caviâl.
PIERI
Scancele e passe al second.
GJEREMIE
Scanceli! “Cinquantenne disnibita…” Ce vuelie disi disinibita Pieri?
PIERI
Ma mi atu cjapât par un professôr? Disinibita… mah, a varà un difiet fisic, magari a çuete…
è
- 13 -
GJEREMIE
O magari a ‘nd à i vôi ca scatin di bessoi…
PIERI
Forsit a tartâe… Par l’etât a sin, ma cun chel difiet, nuie di fa. Scancelile Gjeremie.
GJEREMIE
Scanceli! A passi al tierç. “Attendevi la tua gattina?” Cuale gjate Pieri?
PIERI
Beh, la varà pierdude. Ancje la me a je stade vie tre dîs, a je tornade a cjâse plene di fam, secje e gravide. Ma no soi lât a metilu sul gjornâl… Scancele ancje che chi. Passe a la cuarte Gjeremie.
GJEREMIE
Scanceli! Usti Pieri, che chi a va ben, sie par me che par te.
PIERI
Atu voe di tajâle a metât? O par me o par te! Lèi, lèi che dopo a decît jo a cui cai tocje.
GJEREMIE
“Sessantenne bella presenza, vedova, con grosso conto in banca, anelerebbe…” Ce vuelie disi anelerebbe Pieri?
PIERI
Anelerebbe… Dai Gjeremie, che chi a è facile… a vûl dì ca volaress che cualchidun ai regalass un anel. Anelerebbe…
GJEREMIE
Lu atu tu?
PIERI
Mi è restât par ricuard chel da la me puare Marie… e tu?
GJEREMIE
Compagn ancje jo: chel da la me puare Cesire.
PIERI
Alore, fin chi i sin. Va indenant…
GJEREMIE
“Sessantenne bella presenza, vedova, con grosso conto in banca, anelerebbe incontrare ricco industriale…” I sin, i sin Pieri. A je fate su misure par nô. A ‘nd à 60 ains, e chist al va ben, a ‘nd à in cont in bancje, e chist al va ben….
PIERI
A je la tierçe robe ca no va ben Gjeremie. Né jo né tu a sin dai siôrs industriâi…
GJEREMIE
Usti Pieri, a je propite vère. Cemût ca tu capissis subite las robes tu!
PIERI
Sintimi me Gjeremie, torne a meti EVA inta l’armâr. A continuarin doman. Vûl dì ue a restin single.
che par
GJEREMIE
Alore Pieri, metin ju un “piano”.
PIERI
Cjale Gjeremie che jo un piano propite no lu ai. Nancje une misare ghitare…
GJEREMIE
Un plan, par la riscosse.
PIERI
Bandiera rossa… trionferà.
GJEREMIE
E dai ancjemò cun chiste bandiere rosse.
- 14 -
PIERI
Ce disaressitu di fai un scherz a Gjeltrude, che cuasi ogni dì a rive a cjase di nô doi a rompi… insome tu âs capît ce robe; al è miôr ca tachini subite a pensà.
GJEREMIE
Ce vìno di fa? Ditu di scjafoiale?
PIERI
Nol è il câs… ma a podin fa alc di miôr e di plui diabolic. Gjeltrude, vioditu, no je triste e cualchi volte a je ancje simpatiche, ma no à la vocazion cristiane. Cjale tu sa si po rifiutâsi di fa un massagjo a un puar vecjo…
GJEREMIE
Pieri, a son massagjos e massagjos… No tu podis pretindi… Insome, chês robes lì al è miôr no domandailes… E po, cjale che vecjos si devente dopo i 80 e tu tu ‘nd âs cualchidun di mancul…
PIERI
E alore un scherz sal merète. A mi è vignude une mieze idee…
GJEREMIE
Cuale idee?
PIERI
Cui cal vivarà, al viodarà! Tire fûr da la credence un sfuei e une pène…
GJEREMIE
(Cerca e trova) Pronti.
PIERI
Alore, tu scrîf che jo mi concentri e ti dèti. Setu pront?
GJEREMIE
Pronti… Via!
PIERI
Scrîf. In biele caligrafie, eh, propite come cuant ca erin a scuele.
GJEREMIE
A dì il vêr, a mi la mestre mi diseve ca scrivevi come las gjalines…
PIERI
E alore sfuarziti di scrivi miôr.
GJEREMIE
A je une peraule…
PIERI
CARA SIGNORINA GELTRUDE (Geremia ripete sempre l’ultima parola dopo aver scritto) QUANDO LA VEDO PASSARE SULLA STRADA VICINO AI MURI… SENTO CHE IL MIO CUORE SALTA IN ARIA… COME SE AVESSI VISTO IL LUPO. Punto.
GJEREMIE
Il lupo? No mi somêe tant zentîl…
PIERI
Alore scancele. IL MIO CUORE SBATTE COME LA CODA DI UNA LUCERTOLA CHE, QUANDO QUALCUNO GLIELA TAGLIA, CONTINUA A MUOVERSI LO STESSO. Punto. NON HO IL CORAGGIO DI DIRCI CHE MI PIACE UN CASINO…
GJEREMIE
Veramentri, casino no è une peraule tant biele… Ti visitu cuant ca erin zovins…
PIERI
Lasse pierdi Gjeremie… a saran passâts 2000 ains. Alore scancele. NON HO IL CORAGGIO DI DIRCI CHE MI PIACE UN BORDELLO…
- 15 -
GJEREMIE
Che peraule lì, Pieri, mi somêe tant a che di prime…
PIERI
E alore scancele ancjemò. Cert Gjeremie che, se tu continuis a interompimi in che maniere chi, a pierd il fîl. NON HO IL CORAGGIO DI DIRCI CHE MI PIACE… E BASTA. QUANDO GUARDO I SUOI OCCHI VOLUMINOSI…
GJEREMIE
Nol isal miôr scrivi… occhi grandi?
PIERI
No, jo vevi voe di dì un’altre robe, ma no mi ven la peraule. Ah, eco, no voluminosi… vo… luttuosi.
GJEREMIE
Parcè Pieri? Sono in lut?
PIERI
Ce robe?
GJEREMIE
I vôi. Tu âs dite luttuosi…
PIERI
Voluttuosi! Ai vûl dì che cuant che ju viôt a sint un calôr pardut.
GJEREMIE
Volie dì ca ti fasin vignì la fière?
PIERI
No a mi, çondar, a cui cal scrîf la letare.
GJEREMIE
Chist nol è vêr par nuie: la letare la stoi scrivint jo, ma jo cuant ca viôt Gjeltrude mi vegnin i brivids par la schene.
PIERI
Anino indenant o no?
GJEREMIE
Ai ordins. Anin indenant.
PIERI
SICCOME SO CHE LEI È UNA FIGLIA DI SANTA AGNESE, PURA, CASTA, IMMACOLATA… CI FACCIO RISPETTOSAMENTE SAPERE CHE ANCHE IO NON HO MAI TOCCATO LA PELLE DI UNA DONNA…
GJEREMIE
Cjale Pieri che la piel da las femines a je fate come che dai omps…
PIERI
Cjale Gjeremie che che chi a je une… anfore.
GJEREMIE
Plui che une anfore, a mi Gjeltrude mi somêe une aciughe…
PIERI
Cjale che no tabai di Gjeltrude, ma da la frase, ca je… Cumò mi rive la peraule… une metafore.
GJEREMIE
Se tu lu disis tu ca tu sês plui studiât di me… Jo, però, chiste peraule no le ai mai sintude…
PIERI
Viôt che jo soi rivât fin a la cuarte.
- 16 -
GJEREMIE
E jo in seconde e lì a soi restât ancjemò par 3 ains. Dopo me pâri mi à partât cun lui in campagne.
PIERI
Campagne di Russie?
GJEREMIE
No, tal cjamp la ca vevin blave e barbabietules.
PIERI
Dai, continue a scrivi, se nò che letare chi no la finin nancje par cuant ca sarin muarts. Alore… LA MIA MAMMA MI DICEVA…
GJEREMIE
…di no sposà las biondes parcè ca son dutes vagabondes…
PIERI
Si podie savè ce ca tu stâs disint?
GJEREMIE
La canzon a fâs cussì…
PIERI
Ma jo a vevi voe di disi un altre robe…Scrîf e tâs, altrimentri mi sconfond e mi blochi… LA MIA MAMMA MI DICEVA… CHE DOVEVO MARITARMI CON UNA DONNA COME LEI.
GJEREMIE
Come to mâri?
PIERI
No, come Gjeltrude.
GJEREMIE
Cert che in fat di guscj, to mâri si contentave di pôc…
PIERI
…CON UNA DONNA COME LEI, BELLA, AVVENENTE…
GJEREMIE
Ave… ave cè?
PIERI
Avvenente…
GJEREMIE
Ah, a crodevi ave… Maria. Tu sâs che a je tant religjôse…
PIERI
…AVVENENTE, CONTURBANTE…
GJEREMIE
Gjeltrude cul turbant? Ma se nol ai mai viodude nancje cul cjapiel…
PIERI
CONTURBANTE…
GJEREMIE
Ditu che Gjeltrude a vedi il turbo? Come las machines?
PIERI
Cjale Gjeremie, o tu tegnis che dentiere sierade o jo no rivi plui a là indenant.
GJEREMIE
No tabai plui!
PIERI
Indulà erino rivâts?
GJEREMIE
Al turbant.
PIERI
E INSOMMA CI DOMANDEREI DI CONVOLARE…
- 17 -
GJEREMIE
Svualà indulà? Cun l’aparecchio? Madone me ce pôre…
PIERO
DI CONVOLARE A GIUSTE NOZZE. Punto. Madone ce fatùre!
GJEREMIE
A ce fa?
PIERI
A meti insieme dutes las peraules, no?! Alore… Scrîf… Bisugne pûr finì la letare… SE ACCETTA…
GJEREMIE
Accetta… ce peraule difficile: no sai sa la capìs… no isal miôr doprà une peraule plui comprensibile?
PIERI
Cuale?
GJEREMIE
Magari accetta no la capìs, nol saressie miôr disi… scure?
PIERI
Ma no l’accetta tal sens di manarie, di massanc… Accetta, voce del verbo accettare, atu capît cjavon?
GJEREMIE
Sa tu lu disis tu che tu âs fat la cuarte…
PIERI
SE ACCETTA LA ASPETTO NELLA CASA DEL PIERO DURANTE LA SUA VISITA DELLA SETTIMANA, CHE VUOL DIRE… Ce zornade sino ue Gjeremie?
GJEREMIE
Sabide
PIERI
Chist lu sai. Intindevi zornade dal mês.
GJEREMIE
Il 24, parcè che il 24 mi rive la pension.
PIERI
Alore scrîf… LA ASPETTO NELLA CASA DEL PIERO DURANTE LA SUA VISITA DELLA SETTIMANA IL GIORNO 25 ALLE 17 PRECISE SPACCATE. CON TUTTO IL MIO AMORE SPAMPANATO, L’UOMO MISTERIOSO. Punto. Vadie ben cussì?
GJEREMIE
A va propite benissim. Ma a è une robe ca no mi torne. Doman, aes 5, in chiste stanze, tu sarâs ancjemò tu. E l’omp misteriôs cui al saressie?
PIERI
A chist a pensarai dopo, in chist moment il me cerviel al à finît la benzine.
TITE
Permesso…
PIERI
Avanti! (Entra Tite con la solita scatola in mano)
TITE
A soi chi par l’ufierte.
GJEREMIE
L’ufierte par ce robe?
TITE
L’ufierte par il banducel da las cjampanes.
- 18 -
PIERI
Par il banducel da las cjampanes?
TITE
Sì, par il banducel da las cjampanes. Il nestri plevan al à dite che, a fuarce di sunâles a matine, misdì e sere, i banducei si son fruiâts e a son di cambià.
GJEREMIE
Chiste a je biele. E magari la prossime volte tu tornarâs a scuedi bêçs par las cuardes da las cjampanes.
TITE
No, par chês no. A van cun l’eletric. Dut al plui si vignarà a scuedi par pajà la curint.
PIERI
Sintimi Tite, in chist moment nô intal tacuin a vin dome cjartes di 500 euro. Fâs une biele robe: torne doman aes 5 in punto e ti fasarin une ufierte gjenerôse. Però tu âs di jessi puntuâl: aes 5 spacades. Tu sâs, nô a vin tant a cûr il banducel da las cjampanes. Vère Gjeremie?
GJEREMIE
Sigûr Pieri. Anzit, disi pûr al plevan di meti doi banducei par cjampane, cussì si consumaran di mancul.
TITE
Va bè, va bè, alore a doman, aes 5 in punto. Però no steit fami spetà e… a vîs di jessi gjenerôs. Us saludi. (Esce)
PIERI
Atu capît Gjeremie?
GJEREMIE
No soi cussì stupid Pieri. A vin cjatât l’omp misteriôs.
SIPARIO
- 19 -
SECONDO ATTO
(Pieri e Gjeremie giocano a carte)
GJEREMIE
Cjale chi, scove e sietbiel! 2 ponts insieme.
PIERI
Baste, cun te no zui plui. La fortune a va simpri di che bande.
GJEREMIE
Cuale bande?
PIERI
Da la to!
GJEREMIE
Alore, cjâr il me Pieri, tu âs propite sbagliât dut. Cuant ca soi nassût mi an dite ca eri cussì brut, ma cussì brut che l’ostetriche a è svignude par la pôre. A scuele la mestre mi diseve “Gjeremie tu tu sês propite inteligjent, pecjât ca no tu capissis nuie”. Une dì a soi lât dal miedi e i ai dite: <<Dotôr, se mi tocj chi cul dêt mi fâs mâl, sa mi tocj cul dêt di che bande chi mi fâs mâl, sa mi tocj chi parosre mi fâs mâl…>> Il miedi mi ha cjatât ca vevi il dêt rot… Mi son simpri plasudes las femines bieles in cjâr, insome, bieles gruessutes e a soi lât a sposà une che d’invier a pesave 30 chilos.
PIERI
Parcè d’invier?
GJEREMIE
Parcè ca veve intôr il capot, se nò a vares pesât di mancul. Ancje parcè inta las sachetes a scugnivin meti da las piêres, altrimentri l’aiar la partave vie.
PIERI
Jo, al contrari, ai simpri sumiât di sposà une femine magre e sclagne e no sojo lât a sposà Marie? 140 chilos, ancje d’estât cul custum…
GJEREMIE
Destin Pieri
PIERI
Destin Gjeremie
SERAFIN
Si podie entrà?
PIERI
Vignît pûr dentri
SERAFIN
Ecco ca sioruts e siorutes. Serafin il puestin al entre inta las vuestres cjases e us parte las gnoves da la zornade. A je rivade la pension Pieri.
PIERI
Fasimi viodi, fasimi viodi… Orpo, no ai i ocjâi…
SERAFIN
420 euro e 50 centesims.
PIERI
Par la Madone: mal an cressude di 50 centesims! Se anin indenant cussì, fra 45 ains a rivi a 500! E ta che volte, Gjeremie, a fasarin fiestones. Femines a volontât! A cjapi l’aereo e a voi a Cuba e a parti a cjase une cubiste.
- 20 -
GJEREMIE
Jo invezit a voi a cjolimi un ceche.
PIERI
Parcè? Ti plasino las vuarbes? Nol isal miôr une mute, cussì no ti romp cun las cjacares?
GJEREMIE
Une ceche, Pieri, a ven da la Cecoslovacchie. Tal est a je plui scelte.
SERAFIN
Ma si podaressie savè ce ca fasaressis a las femines vualtris doi?
PIERI
Prin di dut, a cjaparessin in man l’enciclopedie mediche par visasi cemût ca son fates…
GJEREMIE
Dopo las cjaparessin par man, las cjalaressin cun intensitât intai vôi e… e dopo ce fasaressino Pieri?
PIERI
Cjale che jo mi visi ben ce ca fasevi a la me Marie…
GJEREMIE
Scolte Pieri, forsit al è miôr lassà pierdi las femines e contentâsi di une taçe di vin e mieç sigar…
SERAFIN
A proposit di taçes di vin, nol saressie il câs di…
PIERI
Ai capît. Gjeremie, tire fûr dal armâr une taçe a daiale a Serafin, ma juste un dêt, altrimetri Olimpie a è buine di pensà che mal soi bevût jo.
SERAFIN
(Beve) Bon, propite bon. Ue di matine a soi lât là di che mieze muinie di Gjeltrude a partaiune letare, ma je, cuant cai domandi di bevi, mi ufris dome aghe di rubinet. A mi, che a mi fâs propite schifo.
GJEREMIE
La Gjeltrude?
SERAFIN
No, l’aghe.
PIERI
Alore, sa tu sês stât là di Gjeltrude, ai vûl dì che tu i âs partade la pueste…
SERAFIN
Sigûr, une letare. A proposit di Gjeltrude, udite udite, ca scuillin las trombes e ca rullin i tambûrs: Gjeltrude a ‘nd à un ammiratôr segret.
GJEREMIE
No, propite je?
SERAFIN
Sì, propite je! Su la letare che ai consegnât al ere scrit: “Lei è una donna bella, avvenente…” Par me chel cal à scrite al vignive ancje lui da la Cecoslovacchie… insome un ceco.
GJEREMIE
Cert che tu, come puestin fidât, la pueste tu la leis propite dute…
SERAFIN
In pueste no si môf une fuêe cence che Serafin nol vedi voe! Ai di scugnì controlà las letares. E se dentri a fos une bombe? O magari chel polvarin che chei di Bin Ladro a
- 21 -
mandavin in Americhe? Cun l’antracite? Un nol faseve nancje in timp a nasale che… zacchete! Al passave subite tal oltretombe! La me a je une mission par l’umanitât!
PIERI
E la firme?
SERAFIN
Cuale firme?
PIERI
Che su la letare par Gjeltrude?
SERAFIN
Folc ti trai, cun dute la me buine volontât no ere tant facile di lèi… A someave la scriture di une gjaline! Di sigûr chel cal à scrite al veve di jessi inalfabetic.
PIERI
Vutu scometi che che chi a è la volte buine che Gjeltrude si spose?
GJEREMIE
Ah, jo a dîs di no: a je une femine masse di glesie…
SERAFIN
Ce centrie. No s’isal sposât ancje chel monsignor nêri? Cemût si clamie? Ah, monsignor Mandingo.
GJEREMIE
O se nò come chel cardinâl di che telenovela… Cemût si clamavie Pieri?
PIERI
Uccelli di rovere.
SERAFIN
Beh, fantats, jo ai di là a finì il me zîr. Grasie dal vin. A doman. Serafin il puestin, ancje sorenomenât “Il segreto è il mio mestiere”, us lasse la so paterne benedizion. (Esce)
GJEREMIE
Cumò a vìn dome di sta a spetà par viodi ce cal sucêd. Par me Gjeltrude no cole…
PIERI
Jo a dîs invezit di sì. Ancje la femine plui dure a ‘nd à un cûr tenar.
GJEREMIE
Ce ore ise?
PIERI
Cinc mancul un cuart.
GJEREMIE
Fra pôc a savarin la veretât. Jo al è miôr ca vadi. Cuant cal rivarà Tite, tu fâs fente di durmì.
Dopo tu mi contis par fîl e par segno cemût ca è lade. Mandi Pieri.
PIERI
Mandi Gjeremie. (Gjeremie esce. Pieri si appisola. Entrano Olimpia e Adamo)
OLIMPIE
Cjalilu, ce biele vite. Mangjà e durmì. Durmì e mangjà. Ce ise che buste chi? Ah, la pension. Cjape l’assegno Adam e côr a scuedilu in bancje. Cemût il lavôr in buteghe?
ADAM
Pocje int e pocje robe. Sa nol fos stât par Gjeltrude, su la casse a si saressin fates sul serio las teles di ragn.
OLIMPIE
Gjeltrude? Ce vevie voe Gjeltrude?
- 22 -
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIA
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
ADAM
OLIMPIE
Mah, par me a sta deventant mate. A ‘nd à di jessi in menopause… Pense che a je vignude
a comprà 12 flacons di Intima di Carinzia.
Intima di.. ce?
Intima di Carinzia
E ce robe isie che lì?
Olimpie, al è un articul… igienic.
Come la cjarte igieniche?
Plui o mancul. L’uniche difarence a je ca si dopre… di un altre bande.
Ce bande?
Insome, un pôc plui… devant…
Ah, ai capît Adam, al è un dentifricio.
Sì, però lì a no son dincj…
Atu capît Gjeltrude? No mi à mai dite ca ‘nd à la dentiere.
E no je finide…
Ce ae comprât ancjemò?
Un profum.
Gjeltrude ca compre un profum?
E chel cal coste di plui: “Baciami tutta”. Chel dall’Oreal de Paris.
Par me a è propite la menopause che ai cjape il cjâf. Propite iêr mi à dite che a veve las
scalmanes cussì fuartes che a voltis a sintive il fum vignì fûr par las oreles…
Ma no è finide…
No… Contimi Adam… tu sâs trop ca mi plasin i peteçs…
No ae comprât ancje un tanga?
Il… Il tanga? Ce cal è? Une robe ca si mangje?
A je une mudante, Olimpie.
A dì il vêr, jo las mudantes las ai simpri clamades… mudantes e vonde.
- 23 -
ADAM
Ma chês a son difarentes. A son fates cun doi spâi e vonde.
OLIMPIE
Tu volaressis dì che… a fâs viodi dut?
ADAM
Olimpie, sinceramentri jo no ai mai viodût femines cul tanga. Jo a sai dome che chês ca tu metis tu a rivin fin tai genoi… e par mostrà, tu no mostris propite nuie. Anzit, scolte il to Adam, metiles ancjemò plui lungjes, cussì tu platis ancje la cellulose. E no je finide…
OLIMPIE
No je finide?
ADAM
Pense che a ‘nd à comprât ancje il regjpet “Perla”.
OLIMPIE
Ce sfaçade! Volaressitu dì che al puest dal regjpet a si metaress dome… dôs perlutes? Une di ca… une di là?
ADAM
Ma no Olimpie, Perla al è il nom da la marcje.
OLIMPIE
Ma parcè lu ano clamât cussì?
ADAM
Forsit parcè che cui ca lu viôd al disarà: “Per la… Madonna che petto ha quella lì!”
OLIMPIE
Spete Adam… il rest tu mal contis dopo. Pense tu, che fîe di Marie… las perles, il panga, l’Oreal de Paris, il dentifricio di Carinzia… Cumò torne in buteghe che jo a fâs un salt a meti ju la pension in bancje e a comprà la gasose par to pâri.
PIERI
(Svegliandosi di colpo) E magari ancje un cuart di nèri.
OLIMPIA
Il vin a ûs fâs mâl.
PIERI
E invezit no è vère. Cuant che an partât Serafin intal ospedâl, par falu rinvignì an scugnût fai une flebo di Chianti. Ma no lu satu che, a fuarce di bevi gasose, mi podares vignì la diabete inta las urines?
OLIMPIE
Cuissà cemût cal sarà dolç il panolon! Cal stedi atent a las furmîes. Dai, anin Adam ca son za las 5. (Escono. Pieri guarda più volte verso l’entrata e, quando giunge Tite, finge di
dormire)
TITE
Permesso, permesso… Insome, chi a nol è nissun. Ah, no, al è Pieri. Sint ce cal ronfe. E cumò ce fasio jo chi? Ao di svealu? Ah, no mi fidi propite: chel al è bon di dami ju cul baston. E cumò cui mi met i bêçs inta la scjate? E se i bêçs no son, cemût al fasarâe il nestri predi a cambià il banducel da las cjampanes? (Si avvicina a Pieri. Sottovoce…) Pieri… Pieri… Pierin… Sì, mandi! Chel chi no lu svêe nancje une esplosion atomiche. Magari par falu durmì ai an dât une pastiglie di Tambor.
- 24 -
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
TITE
GJELTRUDE
(Truccatissima ed elegante) Permesso… Podio entrà? A son las 5 e soi chi. Ma… ce fatu chi
Tite? No tu volarâs dimi che tu… che tu… Nooooo! Nol è pussibil… No sta dîmi che…
Veramentri jo no ai voe di dì propite di nuie…
Tu âs reson Tite, tu âs reson: al to puest a ‘nd à tabajât la pène.
Cjale Gjeltrude che jo, di pènes, a ‘nd ai dome chês sul cjapiel di bersalîr…
Dai Tite, no sta fa il timid, viarç il to cûr a Gjeltrude, tirilu fûr dal to pet pelôs…
Planc, planc! No vares voe che dopo a vessin di fami un traplant.
Ce omp spiritôs. No ti fasevi cussì…
Ma sa si cognossin di cuant ca levin intal asilo…
Ma cumò a sin grancj…
E ancje un pôc… madûrs.
Dîs a Gjeltrude ce ca tu âs intal to cûr, ce ca tu âs intal cjâf, ce ca tu âs intal to cuarp…
Un banducel.
Un… Ce robe?
Un banducel!
Mah, Tite, ti parie ca sedi chiste la maniere di fa une dichiarazion? No ti someie di cori un
ninin masse?
Veramentri, o ai un pâr di cai sul dedon dal pît e disimi tu se a rivares a cori… Un volte,
magari, cuant ca jeri intai bersalîrs…
Ma tu, no sintitu nuie cuant che tu mi cjalis? No sintitu sunà las cjampanes?
Ma se nol è il banducel… no podin sunà.
Scoltimi Tite: no stin tirale tant par las lungjes. Le atu scrite tu chiste letare o no?
Cjale che jo no mi visi di trop cal è che no scrîf une letare. L’ultime volte al è stât cuant ca
l’ai scrite par sante Luzie. Fâs un pôc tu…
Ma alore… Ce al centrie il banducel? Di ce banducel tabaitu?
Di chel da las cjampanes. Jo a stoi lant atôr par las cjases a tirà su i bêçs propite par chel.
Ah Madone me! Alore ai di ve sbagliât…
- 25 -
TITE
Atu sbagliât ce robe?
GJELTRUDE
Il bersai. Ma, par câs, al isal stât chi cualchidun altri prime di te?
TITE
No. Al ere dome Pieri.
GJELTRUDE
Pieri? Ma…
TITE
Cjale che che chi a je cjase so e nol è un câs che lui al sedi chi. In ogni mût ai za capît che bêçs par il banducel da las cjampanes no cjaparai. Mandi Gjeltrude. Jo a fâs un altri zîr. E, in cuant al bersai, cîr di cjatà chel just. Jo, però, a continui a no capiì nuie (Esce)
GJELTRUDE
Nancje jo no capis plui nuie. A soi rivade puntuâle aes 5 e a cjati Tite cul so… banducel. Ma mi somêe che chel lì nol savedi nuie. Chi al è dome Pieri cal ronfe come un tratôr…
PIERI
Calme Gjeltrude, calme e sanc frêt. Prin jo no stoi ronfant, al massim al è il rumor dai mei pinsîrs ca stan sclopant fûr dal me cjâf. Come l’Etna ju in Calabrie o di chês bandes là. Folc ti trai cemût ca tu sês tirade a lustri! Statu lant a gnoçes? A un funerâl? O setu pronte par là a la procession di sant Vagabont martire, patron da la nestre parochie?
GJELTRUDE
Cal scolti Pieri, cal vierzi ben las oreles. Lui al sae nuie a proposit di cualchidun che mi à mandât une letare?
PIERI
Çuttu ca savedi jo ca soi inclaudât dut il dì in chiste stanze?
GJELTRUDE
E pûr la letare a tabae clâr. Aes 5 jo a varess vût di fami cjatà in chiste cjase.
PIERI
Sint Gjeltrude, no varess di dìtal, ma tu sês une femine cussì brave, cussì oneste, cussì di glesie, cussì…
GJELTRUDE
Ca la finissi cun dutes chês peraules e cal tiri fûr ce cal sa.
PIERI
Insome… Nol è facil… Al è un segret…
GJELTRUDE
E ce al conventaressie par fai tirà fûr chist segret?
PIERI
Al bastaress un massagjo…
GJELTRUDE
Indulà?
PIERI
Là ca dîs jo.
GJELTRUDE
Pieri, jo ai massagji ancje il baton da la panze se a mi dîs la veretât.
PIERI
In peraule?
GJELTRUDE
Peraule.
- 26 -
PIERI
Insome… il to spasimant la letare a le à scrite propite in chiste stanze.
GJELTRUDE
Alore lui al sa cui cal è! Isal amancul un biel omp Pieri?
PIERI
Biel? Plui di biel. Atu presint Ridge di Beautiful? Ecco, al è ancjemò plui biel.
GJELTRUDE
Cal vadi indenant Pieri, cal vadi indenant… Mi sint piçà dute la piel…
PIERI
Atu il varuscli Gjeltrude?
GJELTRUDE
Jo no.
PIERI
I pedoi?
GJELTRUDE
Jo no.
PIERI
Il fûc di sant Antoni?
GJELTRUDE
Ma no, a je dome l’emulsion… l’estreme unzion… no, l’emozion! O ai di calmâmi parcè ca no sai plui ce ca stoi disint. Ma aes 5… al veve di jessi chi.
PIERI
Siguramentri al è in ritart, ma di sigûr al starà scupiant da la voe di vioditi. Magari si sarà fermât in bancje par controlà i soi miliards…
GJELTRUDE
Miliards? Alore… Alore al è un sioron!
PIERI
Piês ancjemò. Però ai bêçs a nol dà grande impuartançe. Lui al è solit dì: <<I bêçs no partin la felicitât, ma a judin a sopuartà miôr l’infelicitât>>.
GJELTRUDE
Al è just, al è just. Peraules santes. Ce omp!
PIERI
<<I bêçs no partin la felicitât, ma no si po jessi contents cence bêçs>>.
GJELTRUDE
Al è just, al è just! Peraules santes! Ce omp! Al è propite un filosofo… A ‘nd ai une voe di cognossilu…
PIERI
Al varess di jessi chi di un moment a chel altri.
GJEREMIE
Permesso…
PIERI
Al è rivât. Jo però no ti ai dite nuie, eh? Anzit, platiti lì daûr e scolte ben. (Gjeltrude si mette
un po’ in disparte. Entra Gjeremie con fare circospetto).
GJEREMIE
Alore Pieri, nuvitâts? Atu savût alc di Gjeltrude?
PIERI
Chel ca sai di sigûr al è che a ‘nd à ricevude la letare che tu âs scrit tu, propite tu… Che là che tu âs scrit che ti plaseve, che a jere biele, cul turbant, avvenente e dutes chês peraules lì. Parcè che tu sês stât tu, o no, Gjeremie a scrivi ches frases, o sbaglio?
- 27 -
GJEREMIE
Sigûr ca soi stât jo!
PIERI
Torne a dilu a vôs alte: ue mi sint plui sord dal solit…
GJEREMIE
Sigûr ca soi stât jo a scrivi la letare!
PIERI
E che tu provavis par je un amôr cence limits, ca tu sês l’omp misteriôs…
GJEREMIE
Ancje chist al è vêr…
PIERI
E alore Gjeremie o ai di fati un grand anunzi… La to anime zimule a je chi in cjar e ues, piel e ues. Ziriti di che altre bande…
GJEREMIE
Ma… Spete un moment… Chi al è alc che no mi cuadre… Mandi Gjeltrude… Ce fatu di che bandes chi?
GJELTRUDE
Ce ca fâs? Tu dovaressis jessi tu a dimi ce che jo a fâs chi ue. Sintimi ben omp misteriôs:
tabainsi clâr…
GJEREMIE
Veramentri chi di clâr nol è propite nuie, anzit, al è dut scûr…
GJELTRUDE
Il scûr tu lu viodarâs chi di un moment, cuant che ti darai un scufioton intai voi ca ti si sglonfaran come melons! Anzit, plui che scûr, ti fasarai viodi las steles, comprindude la comete! Tabainsi clâr… Ma no setu stât tu, par câs, a scrivi ca soi biele, ca soi avvenente, ca soi provocante…
GJEREMIE
A dì il vêr, che ultime peraule lì no ere scrite inta la letare. Cjale però che jo la letare le ai dome scrite in biele caligrafie… Al è stât Pieri ca mal à detade.
GJELTRUDE
Alore che chi a je une conzure!
GJEREMIE
Justapont, zuri, jo zuri su dut ce ca tu vûs cal è stât lui a imbastì dute chiste storie.
GJELTRUDE
Ma parcè? Ce us ao fat par tratami in che maniere chi? Iludi une puare fantate che, a colp, a veve pensât di ve cjatât il so principe azzurro…
PIERI
Fantate po… Cjale che tu varessis di ve ancje tu la piel un pôc dure…
GJELTRUDE
E invezit no. Mi soi metude un chilo di creme “Ungimi e scaldami”. Viôt tu se a è che chi maniere di fa… E cumò ce fasio?
PIERI
Metiti un altre creme.
GJELTRUDE
Cuale?
PIERI
Che ca si clame “Ritorna come prima che stavi meglio”.
- 28 -
GJELTRUDE
(Singhiozzando) Nol è just però. Ducj e an cualchidun che ai fâs compagnie, par cjaminàinsieme, par mangjà insieme…
PIERI
Par là intal jet insieme…
GJELTRUDE
Par là inatl jet insieme… Ma ce mi fasitu dì Pieri?
PIERI
E parcè no?
GJELTRUDE
Parcè no… parcè no… Ancje sa mi plasess no je… la materie prime.
PIERI
Magari no sarà di prime, ma di seconde sì, sacrament!
GJELTRUDE
No capiss…
PIERI
Disial tu Gjeremie. Cemût a sojo jo?
GJEREMIE
Propite vecjo vecjo no… e nancje sunât, e nancje rimbambît, e nancje sclerotic, e nancje stupit… Forsit ti coventaress une faliscje, une flamade, un incendi boschîf…
PIERI
Mi coventaress dome cualchidun ca si sentass chi dongje di me e mi tigniss par la man…
GJELTRUDE
Magari un pâr di massagjos…
PIERI
Indulà?
GJELTRUDE
Là ca tu disis tu…
PIERI
Ce pensitu Gjeltrude?
GJELTRUDE
Se o ai ben capît…
PIERI
Tu âs capît… tu âs capît… Gjeremie, ti displasaressie là di là un moment?
GJEREMIE
Vulintîr. A capis, la prìvaci… (Esce)
GJELTRUDE
Ma… Varessitu pardabon intenzions series Pieri? Bisugne ca tu pensis… Bisugne ca tu pensis…
PIERI
Pensà a ce Gjeltrude? Cjale che jo a funzioni ancjemò pardut… A ‘nd ai ancjemò i mei mormons ca van come un direttisim…
GJELTRUDE
Ancje a mi mi somêe di ve las mês scrovaes a vadin in gjostre… Magari a podaressin ve cualchi frutut… Ce biel: za mi sint clamà… mame!
PIERI
O Dio, propite mame a pensi di no, ma magari none… Dopo dut, ancje tu no tu sês in tenare etât… Magari la menopause… Setu mai stade dal ginestrologo?
- 29 -
GJELTRUDE
PIERI
GJELTRUDE
PIERI
GJELTRUDE
Jo no! A fai viodi… dut?
Dut no, magari dome cualchi robute…
Mai! Pluitost murì! L’utar al è me e guai a cui ca lu tocje!
Alore, tu sês propite… vergjine…
Come che Diu mi à fate! Vergjine, pure, caste e ilibade. E tu cemût setu Pieri?
PIERI
(Declamando)
A soi come san Denêl, a soi dolç come la mêl
A soi come san Pancrazi, chiste vite a je un strazi
A soi come san Carlon, chi mi tratin di coion
A soi come san Clement, a tornarai indipendent
A soi come san Rugjîr, no mi cjolaran plui i zîr
A soi come san Padûl, ju mandarai ducj a fa in….
(Gjeltrude gli chiude la bocca con la mano)
A soi come san Alfons, no mi romparan i…
(Gjeltrude gli chiude la bocca con la mano)
A soi come san Artemi, mi fasarai un viaç premi
A soi come san Vigji, jo ti partarai a Parigji
A soi come san Romualt, dut pront e dut cjalt
A soi come san Fermin, …al è un biel pôc ca soi fermin…
A soi come san Gelmini, no sai se ancjemo a… cumbini
Anzit, a jessi sclet, no mi visi ce ca si fâs tal jet!
(Sottofondo di musica dolce)
GJELTRUDE
PIERI
GJELTRUDE
PIERI
Saratu dolç Pieri?
Come un vâs di mêl, Gjeltrude
Saratu bon Pieri?
Come la Nutella, Gjeltrude.
- 30 -
GJELTRUDE
Saratu delicât Pieri?
PIERI
Come Coccolino in amuel, Gjeltrude.
GJELTRUDE
Saratu fedêl Pieri?
PIERI
Come l’Arme dai Carabinîrs, Gjeltrude.
GJELTRUDE
Saratu amabil Pieri?
PIERI
Come il Lambrusco di Sorbara, Gjeltrude.
GJELTRUDE
Saratu un amant focôs Pieri?
PIERI
Come l’Etna e il Vesuvi insieme, Gjeltrude.
GJELTRUDE
Saratu tenar Pieri?
PIERI
Come il strachin di Gorgonzola, Gjeltrude.
GJELTRUDE
Savaratu penetrà intal me cûr Pieri?
PIERI
Come une suposte di glicerine, Gjeltrude.
(La musica s’interrompe bruscamente)
GJELTRUDE
Ma ce disarano to fì e Olimpie?
PIERI
Cjale che chei doi a stan dome spetant che jo a partissi in direzion da l’eternitât. E invezit
jo ai cumbinarai un scherz che sal visaran par dute la vite. Gjeremie… Gjeremie… (Rientra
Gjeremie) Pìe la radio Gjeremie. (La radio trasmette un valzer) Ven Gjeltrude ca ti fâs viodi
cui cal è Pieri. (Danzano voluttuosamente e, alla fine, entrambi si accasciano sulla sedia.
Nel frattempo entrano Adam e Olimpie).
OLIMPIE
Adam, nol è ca sin finîs intal manicomio?
ADAM
Sarà miôr che a tu i dedis las pastiglies par il cûr a Pieri.
PIERI
No, cjârs i mei fantats: Pieri nol à bisugne né da las pastiglies par il cûr, né dal Viagra. Pieri al è in pression, propite come un treno a vapor. (Canta a squarciagola) Volareee, oh oh – cantareeee oh oh oh oh – nel ciel dipinto di blu – felice di stare quaggiù –cuant ca viôt Gjeltrude – ai dares une muardude – il cûr al va benon – al è come un canon…
TITE
Permesso… A soi chi.
GJEREMIE
Tu sês chi par cuâl motîf ancjemò?
TITE
Par l’elemosine.
- 31 -
GJEREMIE
Ancjemò? Par ce robe chiste volte?
TITE
Par i rus.
GJEREMIE
Par i rus? Cuai rus?
TITE
Il nestri plevan…
GJEREMIE
Ancjemò lui…
TITE
Il nestri plevan al à fat rivà i fruts da la Russie, chei di chel puest la ca je scupiade la bombe atomiche inta la centrâl dal lat e, viodût che lôr a son usâts a mangjà dome cuçins, par no fai fa indigjestion dant di mangjà ce ca mangjin nô, al vûl comprà 5 o 6 cuintai di cuçins…
GJEREMIE
Varessitu voe di dì che ai dares di mangjà dome cuçins?
TITE
No, no dome cuçins… A misdì polente e cuçins, a mirinde frulât di cuçins, a cene pan e cuçins…
PIERI
E a gulezion?
TITE
Lat e cuçins. Saveiso, al je dome par ca conservin las lôr abitudines…
GJEREMIE
Ai pore che il prossim an a no tornaran tal nestri paîs…
PIERI
Puars fruts, cuant ca tornaran in Russie si cjataran ducj cuntun cjâf luuung…
GJEREMIE
Parcè?
PIERI
Cun ducj chei cuçins ca varan mangjât chi di nô… Cjôl Tite, 100 euro par i rus!
TITE
Grasie, omp gjenerôs! Grasie, omp virtuôs! Grasie, omp religjôs, Grasie…
PIERI
La finissitu o no cun che litanie? Sta a viodi che chi di un moment a deventi sant pardabon
GJELTRUDE
Pieri, ce sorprese… E jo ca ti crodevi un pedoglôs… Brâf, cent voltes brâf! Mîl voltes brâf!
Ce omp! Ce omp!
OLIMPIE
Invezit brâf une Madone di nuie! Al è chi a fâsi mantignì di bunores fin sere…
PIERI
…mignestre di rîs, mortadele e gasose…
OLIMPIE
E i panolons?
PIERI
Cjale Olimpie che a mi i panolons a no mi coventin. Chei ca tu mi compris tu, jo ju regali a Gjeremie.
ADAM
Atu bisugne dai panolons Gjeremie?
- 32 -
GJEREMIE
Jo no: ju regali intal ricovero là ca no ‘nd an avonde.
GJELTRUDE
Gjeremie, no ti cognossevi… Tu sês une brave persone… Dôs braves persones…
OLIMPIE
Braves persones un cavul! E jo a pai!
ADAM
E nô a paìn!
OLIMPIE
Adam, cjale che cumò a è ore di finîle di tignì chi in cjase to pâri. A pensi che intal ricovero, propite là che Gjeremie al parte i panolons comprâts cui nestris bêçs, a sedin ancjemò dai puescj libars…
ADAM
Olimpie, ma ti setu dismenteade che la cjase a je so?
OLIMPIE
Adam, ti setu dismenteât che nô ai vin simpri pajât l’afit? 50 euro al mês!
PIERI
Cun chei a podares propite fa une crociere a las Maldive.
GJELTRUDE
E jo ti fasarai compagnie!
GJEREMIE
Brave!
TITE
Benon!
OLIMPIE
Tu sta cidin: partiti vie i 100 euro di chel ruvine famêes chi e sparis, tu, la to scjate, i rus e i cuçins (Tite scappa). Ce numar al ae il ricovero Adam?
PIERI
Prin di cirì intal elenco il numar dal ricovero, cirimi parplasè il numar da la bancje…
ADAM
Cuale bancje?
PIERI
Che devant da la buteghe
OLIMPIE
Parcè? Steiso deventant mat? Alore al sares miôr cirì il numar dal manicomio…
PIERI
Il parcè lu sai jo e, in cuant a mat, us fâs viodi jo cui cal larà intal manicomio.
(Adam gli passa la guida telefonica e Pieri compone il numero)
PIERI
Pronto… Ise la bancje? Isal di che bandes il resonîr? Ah, a mi dîs che lì a son ducj resonîrs… Al sarà un capo… Ecco, brâf, propite il diretôr… Pronto, isal il diretôr? Ca mi scolti ben, jo a soi Pieri, il paron da la buteghe propite di front a vualtris. Ecco, propite chel Pieri lì. Ai displasaressie mandami su cualchidun cun i mei librets al portatôr? Cemût a nol è tant facil? Sa si clamin al portatôr vularà dì che a si podin partà e che al à di jessi cualchidun ca ju parte. Ecco, brâf, mi va ben ancje la resoniêre, baste ca resoni e ca no si sbagli. Lu saludi e grasie.
- 33 -
ADAM
Si podaressie save ce storie ca è che chi papà?
OLIMPIE
Librets al portatôr? Ce ise che robe lì?
PIERI
Al è un contenitôr di sparagns, par talian… un salvadanaio.
GJELTRUDE
Cemût ca soi contente… Cemût ca soi contente… Al è in gjambe Pieri, al è fuart Pieri. Ce ditu Gjeremie?
GJEREMIE
Jo a dîs che Pieri a nus sta fasint une sorprese. Fuarce Pieri ca sin cun te!
PIERI
Sentaisi lì vualtris, sì, propite vualtris doi, Olimpie e il me amât fì Adam. (Musica di
sottofondo. Rivolto al pubblico come se parlasse a se stesso) No veiso mai sintût tabajà da
la solitudine? A je une bestie che ti agredìs cuant ca tu sês di bessôl, cuant che no tu âs
nuie di fa, cuant, al di là da las parêts da la stanzie, il mond al côr e tu tu sês chi inclaudât,
fer; cuant che la int che tu âs dongje ti sopuarte a fadie, ti considere come un mobil di
cjase, di chei plens di carûi, di chei ca no coventin plui, di partà in sofite o butà inta la
discjarie. Al è cuant ca tu sintis che a stan spetant che tu partissis per il mond parsore dai
nûi; al è cuant ca ti partin la mignestre di rîs, la mortadele e la gasose ducj i sants dîs; al è
cuant ca cirin in dutes las manieres di mandati intun ricovero parcè la to presince a pese
masse e no podin fa dut chel ca varessin voe di fa parcè ca tu sês tu; al è cuant ca pensin
che, al puest dal cûr che al bat compagn a chel di chei altris, al sedi un straç plen di polvar
e teles di ragn. Las zornades a passin dutes compagnes, anzit, plui che cori a somêe ca no
passin mai; Tu spetis il gustà e dopo tu spetis la cene e dopo tu contis dutes las ores da la
gnot, savint che la zornade ca vignarà a sarà come che di ue, come ducj chei maledets dîs
ca tu passis di bessôl. Sigûr, tu âs dut il timp ca tu volis par pensà; pensà a dut chel tu âs
fat inta la to vite e no a ce che tu fasarâs, parcè ca tu sâs benissim che no tu fasarâs plui
nuie. Tu pensis a tropes voltes che il cûr al à batût par las emozions e i sintiments, ma
cumò tu ti rindis cont che al bat dome par abitudine, fin cuant ca si fermarà parcè che la
benzine a je finide. E alore tu âs un enorme bisugne di ve cualchidun ca s’interesse di te,
cal tabai cun te, ca ti domandi cemût che tu stâs, ca ti conti une storie o une batude par
regalati une ridade, magari ca ti fasedi un massagjo di cualchi bande par sintì ca tu sês
ancjemò vîf e magari ca no ti cjaledin simpri cuntun mustic e cuntune voglade di cjan
rabiôs (Termina la musica).
GJELTRUDE
Atu voe di un massagjo Pieri? Mîl massagjos cun las mês manutes d’oro, magari cun su la creme “Ungimi e scaldami”. Pieri… Il me Pieri…
OLIMPIE
Tu, Gjeltrude, ju las mans di Pieri!
ADAM
Cumò a capiss il parcè dai 12 flacons di Intima di Carinzia…
- 34 -
OLIMPIE |
Dal tanga cui spai… |
||
ADAM |
Dal profum “Baciami tutta”… |
||
OLIMPIE |
Dal regjpet cun la Perla… Tu, santarelline da la parochie, cjale che Pieri al à dome bisugne |
||
di mangjà ben… |
|||
PIERI |
…mignestre di rîs, mortadele e gasose… |
||
OLIMPIE |
Di sta ben comut in cjase so… |
||
PIERI |
…intant ca organizin di mandalu intal ricovero… |
||
OLIMPIE |
…di fai compagnie dut il dì… |
||
PIERI |
Sa nol fos il me amì Gjeremie e Gjeltrude… |
||
RESONIERE |
Permesso… |
||
ADAM |
Cui isal? |
||
PIERI |
Vignît indevant. |
||
RESONIERE |
A soi la resoniêre da la bancje. O ai chi i librets ca vîs domandât. |
||
PIERI |
Ca mai fasi viodi… |
||
RESONIERE |
(Pone sul tavolo una grossa borsa) Pronti. |
||
PIERI |
Tros sono? |
||
RESONIERE |
A son 180 librets ducj plens. Ogni libret al po contignì al massim 20 milions da las vecjes |
||
lires. |
|||
ADAM |
Ma alore… alore… |
||
OLIMPIE |
Se a son 180 librets… par 20 milions… |
||
RESONIERE |
A son 360 milions, l’ecuivalent di 180 mîl euro. Dopo bisugne calcolà i interess… |
||
OLIMPIE |
Ma alore… alore a sin siôrs! |
||
PIERI |
Veramentri a soi jo il siôr. Ise vere resoniêre che a son intestâts dome a Pieri? |
||
RESONIERE |
In veretât si clamin librets al portatôr parcè che i bêçs a vegnin consegnâts a cui che ju |
||
parte in bancje par ritirà la somme domandade. |
|||
PIERI |
(Si getta d’un balzo sulla borsa dei libretti e la copre col suo corpo) Cumò che ju ai in man |
||
jo… a son ducj mei. Ise vere resoniere? |
|||
- 35 - |
RESONIERE
Dut vêr! A son dome soi. In ogni câs, sa no coventi plui, a tornares in bancje. A tornio a partju indaûr?
PIERI
No, anzit, ca si fermi un second. Ma cjale ce biele femine ca mi mande la bancje! Ma je a sae ca je propite une biele pantianate?
RESONIERE
Pantianate? Ao di ufindimi o ao di ritignimi lusingade?
PIERI
Ma ce disie po? Al è un compliment! Dôs bieles manutes, dôs gjambutes lungjes, un pet fat a regola d’arte… Ise sposade o signorine?
RESONIERE
Signorine, prego
PIERI
Alore… in atese dal coronament d’amôr. Ca mi scolti, jo a vares un amì, si clame Gjeremie, che se je a ves voe…
RESONIERE
Nuie di fa: a stoi pensant di là munie.
PIERI
Ma no! Trope biele robe butade! Che a mi stedi a sintì ben: Jo a regali un biel grum di bêçs a Gjeremie e a vivarês contents come doi colombuts.
RESONIERE
Mi displâs deludilu, mi stoi instradant viers la clausure. Ai voe di deventà une mâri badesse.
PIERI
Ma Gjeremie si darà di fa par fale deventà mâri, se al è ancjemò bon di cumbinà alc. Magari a peraules… sì, ma cul rest o ai i mei dubits… No ai capît però ce ca centre la platesse
RESONIERE
Badesse, no platesse. No mi varà mica confondude cuntun pes…
PIERI
Jo un pes come je lu vares pescjât a colp… Ancje cence licenze! Però ai consei di pensai parsore: se a metìn insieme une platesse cuntun… (Indica Gjeremie) scorfano, cuissà ce cal podares vignì fûr.
RESONIERE
Il Signôr mi clame
PIERI
E tu no sta rispuindi! Disi che tu sês ocupade e distude il telefono!
RESONIERE
Vino di tornà ai soi bêçs sior Pieri? Ao di tornà a partaju in bancje?
PIERI
Par cumò no, dopo… ai pensarai. Grasie mîl, ai doi il permes di là vie. E ca pensi a ce che i ai proponût.
RESONIERE
Beh, buine zornade a ducj. (Si arresta) Ma ca mi scusi sior Pieri, ma… isal avonde siôr… insome, al ae dai boins depuesits chel Gjeremie?
PIERI
Al pense Pieri a falu deventà siôr.
- 36 -
RESONIERE
Ma… isal amancul un biel fantat?
PIERI
Fantat… propite fantat… insome, al è chel lì (Indica Gjeremie)
RESONIERE
(Gli gira attorno, lo guarda…) Ai decidût: mi fâs munie! (Esce)
ADAM
Ma papà, ma si podaressie savè d’indulà ca vegnin ducj chist bêçs?
PIERI
Di chel teren fabricabil che ai vendût cualchi an fa.
GJELTRUDE
Alore, Pieri, che crociade a las Maldive?
PIERI
Intant no è un crociade ma une crociere… jo a dîs che si podares fa…
OLIMPIE
Alore a voi di corse a preparà las valîs. Une par me e une par Adam…
ADAM
Ricuarditi di meti dentri il vistît di fieste: satu, al è il gran bal, la cene cul comandant, il desert a miezegnot. E ancje las scarpes di camoscio. La creme par il soreli, protezion 18 o 40.
OLIMPIE
Jo a metarai la 60 parcè a ‘nd ai la piel delicade: satu, no vares voe di ruvinale e ca mi vignissin las rucoles… Ao di comprami un vistît di sere? O magari un tanga cui spai?
PIERI
Par ce robe?
OLIMPIE
Par la crociere a las Maldive…
PIERI
Olimpie, vecjo sì, ma stupit no. Jo a dîs che tu no tu âs il cjâf dut a puest. Sigûr che la fasìn la crociere a las Maldive, ma anin jo, la me Gjeltrude e il me amì Gjeremie. Vualtris doi a vîs di sta chi par controlà se al è un puest par me intal ricovero e jo, intant che a lu cirîs, a voi in chel altri mond, ma no in chel là che a vevis voe che jo a las, ma propite di che altre bande da la tiere. Ai tropici del canchero! Pronts, amîs mei?
GJELTRUDE
Pronts, a sin pronts Pieri
I TRE
(Sull’aria di “Arrivederci Roma”) Arrivederci Olimpia–noi tre ce ne andiam–noiarriveremo alle Maldive – con tutti i libretti al portatore – la Geltrude e il Piero a fare l’amore – e Geremia no… – Arrivederci Adamo - noi tre ce ne andiam – corriamo verso un’altra vita – una vita ancora più bella – senza la gazzosa e mortadella – per l’eternità...
FINE
- 37 -