Vecjo sì, ma no stupit

Stampa questo copione

VECJO SÌ, MA NO STUPIT

COMMEDIA IN DUE ATTI

Autore

Camillo VITTICI

Traduzione in friulano

Stefano PANDOLFO

PERSONAGGI:

Pieri –Il padrone di casa

Olimpie –La moglie di Adam, nuora di Pieri

Geltrude – L’assistente sociale bigotta

Gjeremie –Amico di Piero

Adam –Figlio di Piero

Tite – L’aiutante del parroco

Serafin –Il postino

La resoniêre –La bancaria

La storia si svolge in una casa qualunque

TRAMA:

Piero, una persona anziana, ma non troppo, è continuamente vessato dalla nuora. Si coalizza con lui l’amico Geremia per migliorare la situazione. Ma anche Geltrude, la bigotta sentimentale, si dà furbescamente da fare… e ce la faranno a liberarsi dalla schiavitù e a navigare verso nuovi orizzonti.

- 0 -


PRIMO ATTO


PIERI                     E la bandiera – dei tre colori – è sempre stata la più bella – trullalà; noi vogliamo sempre

quella – noi vogliam la libertà… Trullalero… Trullalà… Olimpie! Olimpie! (ripete il nomemolte volte in crescendo d’intensità e frequenza, battendo il bastone)

OLIMPIE               Ma vonde, vonde, no pos propite plui. Cal cjali Pieri che ancje in Americhe a dan 5 minûts

a chei ca van su la cjadrêe eletriche.

PIERI                     Invezit jo i 5 minûts no tai doi! La cjadrêe eletriche invezit sì ca ta la dares. E cuntune

scjarie ca ti fasares impià las bales dai voi e ti fasares vignì fûr il fum par las oreles.

OLIMPIE              Podaressio savè ce cal vûl chiste volte?

PIERI                     Noi vogliam la libertà! Trullalero… Trullallà…

OLIMPIE              La libertât di fa ce robe?

PIERI                     Di clamà dutes las voltes ca mi va e di jessi servît subite e daurman. Cui isal il paron chi?

OLIMPIE              Al è lui il paron Pieri. Ma ca si visi che noaltris ai pain l’afit.

PIERI                     E la buteghe dal to omp?

OLIMPIE              Ancje par che a pain l’afit.

PIERI                     E a cui ai vae l’ereditât cuant ca sarai cadavar? A vualtris, al to omp e a ti. E ce vêso di dâmi

in cambio? Un pocje di assistençe a un puar vecjut, cal è cuasi rivât a le fin da la so vite. (Fa le corna di nascosto)

OLIMPIE              Cert che ta la vuestre vite la vês cumbinade propite grosse. Cjale tu, vendi chel terren

fabricabil insomp dal paîs e no ve mai savût la ca son lâs a finì ducj chei bêçs…

PIERI                     Azions e obligazions.

OLIMPIE              Sì, brutes azions a vevis voe di dì…

PIERI                     Di fat, a jerin cussì brutes che a son lades dutes in fum. I câs da la vite. E alore? Mi scoltitu

o no?

OLIMPIE              Ma si podie savè ce cal à voe di ve?

PIERI                     Ca no ai voe di murì ue, ancje se a ûs fasarès plasè!

OLIMPIE              Ma murì di ce, se a no vês nancje un straçut di malatie?

PIERI                     Di malatie no, ma di fam sì.

- 1 -


OLIMPIE


Ma sal à fat di mirinde 20 minûts fa…


PIERI


No mi plasevin i biscots.


OLIMPIE


E alore parcè ju ae mangiâts ducj?


PIERI


Dome par restà vîf. Il cafelat al jere masse pôc.


OLIMPIE


Ma sa jere une scudiele plene…


PIERI


Jo a vevi voe un podin! In chiste cjase a mangjin ducj e puar Pieri al môr di fam.


OLIMPIE


E ce varessiso voe di ve di cene?


PIERI


Par usgnot preparimi alc di lizêr e brodôs. Par esempli… polente e gnocs.


OLIMPIE


Ma chei us restin sul stomi.


PIERI


Tu pense al to stomi che al me ai pensi jo. La me Marie, pâs a la so anime, che sì che an veve di stomi, no come chel da las femines di ue, cal somêe cal sedi passât parsore un rullo compressôr… A voltis ai va largje la prime… Par lôr a varessin d’inventà il regjpet cun la retromarce. La me Marie, invezit, a partave la 10^. A someavin doi scolepastes, che cuant ca si girave a spostave l’aiar come un ventilatôr. A jerin come las montagnes russes. Une dì ca si è rote la golaine e ai son colâts ducj i corai propite li intal mieç, pense che dopo 3 dîs an vignivin fûr ancjemò cualchidun. L’ultin an, par fai un regjpet, an scugnût doprà doi paracadute. 2 dîs dopo a si è necuarte ca jerin ancjemò picjâts i paracadutiscj. Pense che, par cjapai la misure dai vistîts, la sartorie, par zirai atôr par misurà la circonferenze dal pet, a scugnive doprà il motorin. E cuant che à decidût di metisi il rincjin tal baton da la panze come ca fasin dutes cumò, ai an tacât un cercli da l’Hula-hoop. Quant ca si alçave dal sedîl su l’autobus, al so puest si sentavin in 4…


OLIMPIE


Lu sai, lu sai: no par nuie in paîs la clamavin Marie Tetone.


PIERI


No ai mai rivât a abraçâle dute intere nancje une volte…


OLIMPIE


Parcè?


PIERI


A vares scugnût meti une slungje tai braçs… E in cuant a pês no scherzave… Cuant ca si pesave par controlà sa veve piardût cualchi eto, a scugnive doprà la pese pubbliche, che pai cjars. Cuant ca si zirave tal jet a vevi di sta atent e tirami subite in bande, se nò… atu presint ce cal devente un finît sot dal rullo compressôr? E pensà ca faseve propite di dut par dimagrì; tros bêçs in farmacie… A matine, dopo une scudiele di cafelat cun 3 pagnuts e une fète di torte di cjocolate, une bustine di “Magra e smilza”. A ore di gustà, dopo mieç chilo di polete e luanie, une pastiglie di “Kalo”, che par me voleve dì “No Kalo di pês, ma - 2 -


a crès di fam”. Finide la cene, dopo un chilo di pastesute e une fete di 4 etos di strachin, 3 sedons di “Linea snella, magra e bella”. Ma di calà… propite nuie! Nancje un gram… Anzit, tu ti visarâs di che volte ca son passâts i fruts da la scuele devant dal la buteghe e lì su la puarte a jere Marie. La mestre a fâs: <<Bambini, cosa vi ricorda questa signora?>> E lôr: <<La mongolfiera, signora maestra>>.


OLIMPIE


Biei vilans! Ma propite ducj ano rispuindût cussì?


PIERI


Veramentri ducj no. Insome… ducj mancul un.


OLIMPIE


Bodifate che amancul un educât al jere… E chel ce al ae rispuidût?


PIERI


<<La balena, signora maestra>>. Ma no je finide. Une estât a sin lâs al mâr. Dopo ve zirât une mieze zornade par cjatà une pension, ai dî s a Marie: <<Spete lì ca voi a viodi sal è chel chi il nestri albergo>>. Je si ferme tal mieç dal zardin lì devant e jo a entri. A cjati il portinâr e ai domandi se che lì a je la pension “Il Vapore”. La clamin Il Vapore parcè lì in bande al passe il treno e a pensi che forsit par chel a jere la mancul cjare di dutes. Chel mi dîs: <<Sigûr che a je che chi la pension Il Vapore, ma cal cjali che, prin di entrà, al vares di spostà il pulmin cal à lassât intal zardin>>.


OLIMPIE


Cert cal è stât un gran vilan. Cumò però che Marie no è plui, mi tocje a mì faus di massarie.


PIERI


Se chi a soi jo il paron, al è normâl che tu tu mi fasedis di massarie. Cuant ca murarai, dute chiste robe a sarà vuestre.


OLIMPIA


Biel guadain: cuatri mûrs ca stan colant…


PIERI


Cjale che jo no us costi propite nuie. La me pension a baste par matignîmi…


OLIMPIE


No fâs par dì, ma 420 € al mês no bastin nancje par la cjarte igeniche.


PIERI


Tu, par plasè, cjale che jo a soi stitic e di cjarte igeniche an consumi pocje.


OLIMPIE


E i panolons?


PIERI


Ancje di chei no consumi tancj. Ai la prostiche ca no funzione… Atu sintût ce cal à dite il dotôr… a ‘nd ai l’angurie.


OLIMPIE


No l’angurie Pieri, l’anurie, i renos che a van cuntune marçe di mancul e la vissie che no à ritegno. Sintît Pieri, non steit fami deventà mate. A voi a preparaus la cene e ca sedi finide!


PIERI


E ce l’isal di bon par cene?


OLIMPIE


Come il solit: aragoste, ostriches e champagne.


- 3 -


PIERI


Ai za capît… come ducj i dîs… Mignestre di rîs, mortadele e gasose, Cui podie jessi? Avanti!


(Bussano alla porta)


SERAFIN


Chi ca soi sioruts e siorutes. Serafin il puestin al entre inta las vuestre cjases e us parte las gnoves da la zornade. Ecco ca, par il siôr Pieri un gjornâl… Il Messaggero di sant’Antoni. Content Pieri?


PIERI


A spetavi dome chel… E la pension?


SERAFIN


Al è sciopero da l’INPS. A rive doman.


PIERI


E cussì a Pieri ue no i reste che murì di fam.


OLIMPIE


E par me nol isal nuie?


SERAFIN


Sigûr, il Boletin da la Parocchie. Serafin a ‘nd à par ducj! Nol isal nuje di bevi Olimpie?


PIERI


A che ore chi di matine?


SERAFIN


Serafin al è di bocje buine; ai va ben dut: Campari, un blanc, une sgnapute…


OLIMPIE


Serafin, sta a sintîmi, bêf di mancul ca tu starâs miôr… Cjale che il vin ti fâs mâl…


SERAFIN


Lu sai Olimpie; il vin al è nemì dal omp e al è par chist che cui cal scjampe denant dal vin al è un vigliac! Però ti contarai un segret… Se il mâr al fos di vin, jo a sares un sotomarin!


OLIMPIE


Ma to mâri no ti ae mai dite nuie?


SERAFIN


Pense che, cuant che an fat i esams dal sanc a me mâri, a jere cussì cjoche che ai an cjatât il 2% di sanc tal alcool…


OLIMPIE


Cjale che l’alcool ti fâs murì lentementri…


SERAFIN


Che a je vere, ma cui al ae premure?! Ah, dismenteavi: a je un altre letare. A è di vuestri

cusìn ca si spose. Us invide a gnoçes: al è par i prins di fevrâr.


OLIMPIE


E tu cemût fasitu a savelu?


SERAFIN


Une ocjade a scjampe simpri…


OLIMPIE


Alore tu varessis di savè dutes las nuvitâts dal paîs…


SERAFIN


Par câs… dome par câs. Iêr, par esempli, a è rivade une letare a Toni dai Crots, là che la so morose ai dîs ca compre.


OLIMPIE


Puarine…


- 4 -


SERAFIN


Puarine une madone di nuie! Cjale che je a leve ancje cun Jacum Mangjefiots… Atu capît che madonute pintude?!


OLIMPIE


Ma sa je simpri in oratôri…


SERAFIN


Sì, ma dopo a va ta cualchi blavâr e a sa dome je ce ca cumbine…


OLIMPIE


Cjale che a insegne dutrine in parochie…


SERAFIN


Sigûr, ancje la Bibbie, e je la ‘nd à seguide a la letare: “crescete e moltiplicatevi”. E alore?

Nol isal nuie di bevi?


PIERI


Dai alc Olimpie, se nò che chi nol va plui vie


OLIMPIE


Un taiut di blanc al vadie ben? (Lo versa)


SERAFIN


Dut bon. Grassie Olimpie. Ai vularà dì che doman a tornarai par contâus las ultimes gnoves. Us salude Serafin, il puestin gazzettin. Mandi eh, a doman (Uscendo) Olimpie! A son visites! Pie donne in viste!


PIERI


Cui al sarae?


OLIMPIE


La regjine d’Inghiltere no crôd propite. A che ore chi a sarà Gjeltrude, mandade dal servizi assistenze anzians da la parochie. Entre Gjeltrude. Jo a voi di là a preparà la cene a Pieri.


GJELTRUDE


(Veste in modo semplice e dimesso) Bundì Pieri. Atu dite las preieres da la matine?


PIERI


Doi rosâris e tre Pater Ave Gloria…


GJELTRUDE


Brâf! Sintude Radio Maria?


PIERI


Se a bunores no sint almancul miezore di Radio Maria, no mi sint apuest.


GJELTRUDE


Bravo! Lète la pagjne dal Vangeli?


PIERI


Sigûr: ca si figuri sa pos tacà la zornade cence lèi une pagjne dal Vangeli…


GJELTRUDE


Ca mi dìsi ce cal à let ue di matine.


PIERI


Alore… al passe un uarb, ai spude sul mustic e chel al viôt. Al passe un sord, ai spude sul mustic e chel al sint…


GJELTRUDE


Cal cjali che no i spude direttamentri sul mustic, ma su un pocje di tiere, cun che al fâs un pantan e ai al met sui vôi…


PIERI


Ta che dì ai à spudât diretamentri sul mustic! Si viôt cal veve premure e al à sbagliât la mire. Al passe un stuart…


- 5 -


GJELTRUDE


E ai spude sul mustic…


PIERI


No, a chel tal mieç da las clapes!


GJELTRUDE


Ma al isal pussibil che ogni matine a vês di lèi simpri che pagjine?


PIERI


Mi plâs tant…


GJELTRUDE


Ma parcè us plasie cussì tant?


PIERI


Parcè ca volaress fa la stesse robe jo cun Olimpie.


GJELTRUDE


Par guarile di ce?


PIERI


Di nuie, dome par spudai in muse.


GJELTRUDE


E cun la salût, cemût a vae ue?


PIERI


Come iêr e come doman. Simpri plen di dolôrs.


GJELTRUDE


Ca mi fasi viodi. Indulà ai fasie mâl?


PIERI


Chi devant.


GJELTRUDE


(Gli solleva la maglia) Ai fasie mâl il stomi?


PIERI


No, plui ju.


GJELTRUDE


La panze?


PIERI


No, ancjemò plui ju.


GJELTRUDE


Ancjemò plui ju… indulà?


PIERI


Un pôc plui sot da la panze. A vares bisugne di un massagjo.


GJELTRUDE


Sporcacjon di un Pieri! Cumò ai capît indulà cal volaress jessi massagjât! Par cui mi ae cjapade? Par une di chês? Vergognôs! Cal cjali che jo a soi une fie di sante Gnede e, se chês robes lì nol as ai mai tocjades di zovine, nol volarà che…


PIERI


No, no: jo invezit ai voe. Se je a è une fìe di sante Gnede, jo a soi fì di san Pelagjo e ai bisugne di une massagjo, e magari adagjo adagjo…


GJELTRUDE


Cal sieri che bocjate dal pecjât… Al massim a pos provài la pression.


PIERI


Ma jo a soi za in pression; no ai bisugne di misurâle.


GJELTRUDE


Ca si vergogni! A saran almancul 30 ains cal è in menopause.


- 6 -


PIERI


E invezit no, Gjeltrude: jo in merlopause no soi ancjemò rivât. Cuant ca viôt une biele femine a mi sint piçà par dut.


GJELTRUDE


A saran i pedòi! Olimpie, Olimpie…


OLIMPIE


Ce cal è Gjeltrude?


GJELTRUDE


Lu satu ce cal à vût coragjo di domandami to missîr?


OLIMPIE


Di misurài la fiêre?


GJELTRUDE


Di plui… Di plui…


OLIMPIE


Di misurai la pression?


GJELTRUDE


Di plui… Di plui…


OLIMPIE


Alore ce?


GJELTRUDE


Di meti a la prove la me virtût.


OLIMPIE


Cuale virtût?


GJELTRUDE


La virtût da la purece. Pluitost di pecjà al è miôr murì!


PIERI


A dì il vêr, al è piês murì cence vè pecjât…


OLIMPIE


No sta sta a sintì chel bavôs alì… (Bussano alla porta) Avanti. (Entra Tite con una scatola


in mano)


TITE


A soi chi par la caritât.


OLIMPIE


La caritât par… par ce robe?


TITE


Par i muarts.


OLIMPIE


Cuai muarts, Tite?


TITE


Chei da la parochie. Il nestri plevan al vûl dì une messe a ducj e la messe a coste. Roses, cjandeles, lûs, riscjaldament… Animes santes, animes purgantes, cun chiste ufierte a deventarês santes. Amen.


OLIMPIE


Amen. Dai Pieri, cal tiri fûr 1 euro.


PIERI


Un euro? Ma vêso voe di fami là in ruvine e fami finì inta la miserie plui nere? Lu satu o no ca son cuasi 2000 francs? No, propite no. La me Marie no à bisugne di messes. A jere une sante.


- 7 -


OLIMPIE


No dome sante, ancje martire par veus sopuartât par dute la vite. Ûs ai doi jo.


(Infila i


soldi nella cassettina)


TITE


L’anime di Marie a svolarà in cîl drete drete, cence fermasi intal Purgatôri. Cuntun euro garantît il viaç di sola andata tra i agnui, i serafins e i rubins, là ca si fermarà par dute l’eternitât e ancje dopo. Requiescat in pâs.


OLIMPIE


Amen. (Tite esce. Nel frattempo Pieri si è addormentato) Gjeltrude, Gjeltrude, ce ao di fa di chist rompibales?


GJELTRUDE


Ti capis Olimpie, ti capis. Chist al à ancjemò impuls bestiâi. Par me al vares bisugne di une benedizion speciâl.


OLIMPIE


Dal predi?


GJELTRUDE


No, dal Pape.


OLIMPIE


Cert che se la benedizion dal nestri predi a coste 50 euro, cuasi 100.000 francs, cuissà che dal Pape…


GJELTRUDE


Lasse pierdi Olimpie, lasse pierdi. Al à miôr ca vadi vie. A voi a partà il me confuart a cualchidun cal è mancul assatanât di to missîr. Cjale tu, domandà propite a mì di fai un massagjo in chei puestcj…


ADAM


(Entrando) Fai un massagjo indulà, Gjeltrude?


GJELTRUDE


Cjale Adam, no sta scomença ancje tu. Second te, indulà varessie volût un massagjo to pari?


ADAM


Ta la cervicâl. Al è lui che ogni dì al dîs di vè l’artrite celebrâl…


GJELTRUDE


Eco, Pieri al è l’unic cal à la cervicâl intun altri puest. (Uscendo) Ce sacrilegjo! Ce pervertît! Ce cence Diu!...


ADAM


Al duarmie il papà Olimpie?


OLIMPIE


Mi somêe cal stedi ronfant. Cemût isal lât l’incass ue Adam?


ADAM


No mâl, ma tabae planc che sa mi sint il vecjo, al è bon di aumentami l’afit da la buteghe.


OLIMPIE


Clients?


ADAM


Simpri chei. Al è vignût Toni Savonete a cjoli il vin par so pari. Ai domandi: <<Blanc o neri?>> E lui… <<Al è compain: me pari al è cuasi uarb>>. Dopo al è rivât Jacum Disgracie a comprà las scarpes. <<Ce numar atu Jacum?>> <<Il 42, ma dami il 40>>. Ai las doi, las


- 8 -


prove e mi dîs: <<Son stretes, ma no avonde: dami il 38>>. Par me al veve il cerviel in trasfierte. <<Ches chi mi van ben, las cjôl>>. <<Sint Jacum, si podie savè parcè che tu âs il 42 e tu cjolis il 38?>> <<Vioditu Adam, tu âs di savè che me fì al è drogât, la me femine a je scjampade cun l’idraulic e me fie a fâs la putane… Almancul la sere, cuant ca gjavi la scarpes, a volaress provà ancje jo un pocje di sodisfazion!>>.


OLIMPIE


Cumò ai capît parcè ca lu clamin Jacum Disgracie…


ADAM


Plui tart a je rivade Pierina, la regjine di bieleçe dal paîs


OLIMPIE


Ce vevie voe Pierina, che madonute pintude?


ADAM


A voleve un pâr di slip


OLIMPIE


No tu ai varâs metûts su tu, vère!


ADAM


Ma no, ma no Olimpie. A zuri sul to cjâf che no fasaress mai alc dal gjenar. Par cui mi atu cjapât?


OLIMPIE


Talis pater, talis figlio.


ADAM


Pense ca ‘nd à scelzût une misure cussì piçule, ma cussì piçule che ai scugnût incjartaiai ta l’etichete (Si accorgono che Pieri si sta svegliando) Disimi tu Olimpie cemût ca fasarai a continuà a pajà l’afit da la buteghe a me pâri. Pense che ue di matine, cuant che o ai vendût un pâr di curdons di scarpes, uniche vendite da la zornade, ai cjatât une tele di ragn di traviers su la casse… Se anin indenant cussì a varài di là a cirì la caritât devant da la glesie e mandà Pieri intal ricovero.


PIERI


Intal ricovero tu larâs tu e Olimpie, anzit no, tal ricovero no parcè ca sês zovins, ma tal manicomio sì.


OLIMPIE


Ah, sì? E di cumò indenant, ivezit da la mignestre di rîs, da la mortadele e da la gasose, si cjatais mignestre di dado e un toc di pan dûr!


PIERI


Alore savêso ce ca us dîs? Cal è inutil che a spetedis che Pieri al mòri, e par di plui di fam, parcè che su la cjase e la buteghe a je l’ipotenuse.


ADAM


L’ipo… ce robe?


PIERI


L’ipotenuse, che robe ca met la bancje cuant che tu vâs a cjoli i bêçs in prestit.


ADAM


No tu volarâs dì che su la nestre cjase a je une ipoteche…


PIERI


Sì, propite che robe lì. E par di plui a us restaran di pajà ancje dutes las rates ca mancjin.


- 9 -


ADAM


Madone dal Rosâri a sin ruvinâts! Ma si podaressie savè parcè ca tu âs domandât dai bêçs in presit a la bancje?


PIERI


Par vie di to mâri, la me puare Marie. Al è stât par pajà il so funerâl…


ADAM


No tu varas voe di dì che par fa un funerâl si ha bisugne di domandà un mutuo in bancje..


PIERI


Invezit sì. Intant la casse. Spèse dople parcè, largje come ca ere Marie e cul zîr di vite e di pet ca veve, ai scugnût fai fa une apueste, cuasi il dopli di chês normâl. Cuasi un… armâr. E dopo ancje il locul. Ai scugnût comprà 4 insieme, 2 sot e 2 parsore, par fale sta dute. E la machine par partale intal cimitieri? Sicome las balestres no tignivin, ai scugnût fità un tratôr cun tant di cjar agricul daûr. Insome, speses su speses. Par no tabajà dal jet che ai scugnût comedà parcè cal ere dut sfondât da la so bande.


OLIMPIE


Di cumò indenant nancje la mignestre cul dado e il pan dûr! Dome il pan dûr e vonde!


PIERI


E la gasose?


OLIMPIE


Aghe! Aghe di rubinet e vonde! (Bussano) Avanti (Entra Tite con la solita scatola in mano).


TITE


A soi chi par la caritât.


OLIMPIE


La caritât, chiste volte, par ce robe?


TITE


Par la fieste dal patron.


OLIMPIE


Cuâl patron, Tite?


TITE


Chel da la parochie, san Vagabond martire. Il nestri plevan al vûl fa une fiestone e al à bisugne da las vuestres ufiertes.


ADAM


Ancjemò bêçs!


TITE


Par fuarce. Al à di pajà i predis ca vegnin di fûr, la bande, las lûs dal cjampanîl, la messe cjantade…


OLIMPIE


Fuarce Pieri, che volte chi l’euro al à di tralu fûr lui…


PIERI


Un euro? Pense Tite, a soi cussì puar che par cene a pos permetimi dome une mignestre di dado, un toc di pan dûr e aghe di rubinet… Domandial a Olimpie se a no je vère…


ADAM


Cjape chi, tal doi jo Tite.


TITE


Grassie Adam. Il sant protetôr al veglarà su chiste cjase e al tignarà une man sui vuestris cjâfs. Pâs e ben ai soi abitants (Esce).


OLIMPIE


A mi mi pâr che in chiste cjase no sedi ne pâs ne ben.


- 10 -


GJEREMIE


(Entrando) Mandi biele int! Ce cal è? Une riunion familiâr? E il me amì Pieri cemût al stae?


PIERI


Ven Gjeremie, ven ca. Par furtune ca tu rivis tu a tignîmi su di morâl…


ADAM


Jo a voi Olipie. Magari al è rivât cualchidun in buteghe.


PIERI


Visiti di gjavà las teles di ragn…


OLIMPIE


A ven ancje jo.


PIERI


Vatu a preparà il dado?


OLIMPIE


Sì, e ancje l’aghe di rubinet. (Escono)


PIERI


Sentiti chi in bande dal to amì Pieri. Gjeremie, atu viodût cemût ca mi tratin inta chieste cjase? Ju ai ducj cuintri di me: Olimpie, Adam e ancje Gjeltrude, che fìe di… sante Gnede!


GJEREMIE


A tratin nô vecjos come sa valessin come il doi di coppe. Lu viôt ancje jo a cjase me… Al è come se a no esistess. Al è za tant ca no mi disedin clâr e tond che ai doi fastidi. Une setemane a voi là di un fì, un altre là da la fìè. Prin o dopo a soi sigûr ca mi mettaran intal ricovero e ite missa est. Eh sì, sacrament, ai tirât su 7 fîis, ma lôr no rivin a viodi di un pâri, o no an voe… Cuant ca jere vive la me puare Cesire, che sì ca jere un altre vite…


PIERI


Ma la vîsi ben la to Cesire. La clamavin Cesire Stechine.


GJEREMIE


A jere cussì secje che un stechedincj al ere plui gros di je. Pense che, cuant che an fat il funerâl, ta la casse ai scugnût meti 4 madons, se nò chei ca la partavin su las spales a varessin dite ca no i davi di mangjà. <<Mangje Cesire>> ai disevi simpri, e je <<No ai fam, Gjeremie>>. E jo, par fâle mangjà <<Cjale che un dì o chel altri, cuant ca voi a pescjà, ti dopri al puest dal vier>>. Cuant ca erin tal jet e mi ziravi, se a no stavi atent, il so gomedòn mi s’infilave inta las cuestes. Tre voltes mi à sbusât un polmon. Pense che, cuant ca vevin di fai i ragjos, bastave metile cuintri lûs e si viodeve dut d’istess. Cuant che po si meteve il pigjama a rîes… tu viodevis dome une rîe. Une dì, intant ca mangjavin, no i esie lade une ulive di traviers? Beh, pense che ducj chei ca la cjatavin ai domandavin sa fos incinte di 6 mês! Puarete, a veve il tirolo ca i funzionave masse…


PIERI


Il Tirolo? Chel dai todescs?


GJEREMIE


No, no chel: che glandule ca vin ducj di traviers intal cuel.


PIERI


La tirolide, tu volarâs dì.


GJEREMIE


Propite che Pieri. A veve ducj i esams sbagliâts. Il TG1, il TG2 e il TG3.


PIERI


Magari ancje Rete4…


- 11 -


GJEREMIE


Chi, però, prin o dopo a vin di ribelâsi.


PIERI


Brâf Gjeremie, bisugne ca fasedin alc par mostrai che a valìn alc ancje nô …


GJEREMIE


Bravo Pieri: a la riscosse!


PIERI


Bandiera rossa trionferà! Trullallà.


GJEREMIE


Ce centrie la bandiêre rosse?


PIERI


No centre nuie, ma mi è vignude cussì ben…


GJEREMIE


Intant a vin di fa in mût che Olimpie, la to brût cussì ninine, ti trati miôr.


PIERI


E che Gjeltrude, che vergjinele, no vedi simpri la puçe sot dal nâs cuant che la parochie la mande a viodi cemût ca stin noaltris vecjos e che dutes las matines non mi riompi las bales cun la pagjine dal Vangeli. (Bussano) Avanti. (Entra Tite con la solita scatola in mano)


TITE


A soi chi par l’elemosine.


OLIMPIE


L’elemosine par ce robe?


TITE


La caritât par las missions.


OLIMPIE


Cuales missions Tite?


TITE


Chês da la glesie. Il nestri predi al à dite che ai coventin bêçs par mandaiu ai neruts da l’Afriche nêre, ca mòrin di fam. Ai ordenât in farmacie 100 scjates di pastiglies di chês ca cjolin las femines par no mangjà e deventà secjes. In fin dai conts, ai dite che, se ancje lôr a cjolin chês pastiglies lì, no varàn plui fam e a podaran fa amancul di mangjà. Furbo no?


GJEREMIE


Che chi mi è propite gnove…


PIERI


Che chi no le ai mai sintude…


GJEREMIE


E nancje jo. E alore, Tite, cjôl sù la to scjate e va fûr da las bales. Anzit, disi al predi che, se une dì al vès di decidi di domandà la caritât par i pensionâts dal paîs, disi ca ti mandi ca, che 50 centesims tai din ancje nô.


TITE


Jo a voi vìe, ma visaisi che a varês su la cuscienze par dute la vite ducj i missionarîs che a vignaran sbranâts dai neruts da l’Afriche che an une fam di murì. (Esce)


PIERI


I neruts da l’Afriche, sì… Ai volaressin un pâr di bieles nerutes par Pieri e Gjeremie… A proposit…


GJEREMIE


A proposit di ce? Di nerutes?


- 12 -


PIERI


Di nerutes no, ma di blancjutes sì. Tire fûr l’EVA da la credence…


GJEREMIE


Jo a crodevi che in chiste cjase al fos dome Adam, ma ca fos ancje Eve… Si platie inta la credence?


PIERI


Il gjornâl, cocâl: EVA, la ca son las fotografîes di dutes las plui bieles femines dal mond.


GJEREMIE


(Rovistando) Novella 2000… Chi… Pentause… Stop… Visto… Play Boy… Eva!Pronti, veluchi!


PIERI


Se a rive Olimpie fasilu sparì subite. Cjale che je a ‘nd à ancjemò di crodi che jo a soi mieç paralitic, ca non soi cuasi bon di intindi e volè e inta la pâs dai sens di amancul 20 ains. Se nò che lì si rifiute di fami di massarie. Va a pagjine 16.


GJEREMIE


Pagjine 16… Annunci patrimoniali. Patrimoniai?


PIERI


Lèi miôr Gjeremie…


GJEREMIE


Ah, annunuci matrimoniali


PIERI


Brâf, propite chei… Annuncios matrimoniâi…


GJEREMIE


Ditu che magari a podaressin cjatà alc par nô?


PIERI


Cjale che, se a spindin tancj bêçs par meti chei annuncios, al è parcè che an plui voe di nô. Dai, lèi…


GJEREMIE


Alore… “Bionda quarantenne, vedova da ben due mesi, gradirebbe conoscere macho…” Ce vuelie dì macho Pieri?


PIERI


Macho? Al à di jessi un erôr di stampe. A varan vulût scrivi… bacio.


GJEREMIE


Magari… cacio.


PIERI


Sint Gjeremie, sa veve voe di un pâr di etos di strachin no la varessin metude sul gjornâl… e po a ‘nd à 40 ains… A je masse zovine par nô. Par noaltris a lares ben une da l’etât di Gjeltrude. Cert che, a pensai ben, Gjeltrude…


GJEREMIE


Gjeltrude? No sta fati vignì brutes idêes, eh Pieri! Par cjatà une come je baste la a sgarfà inta la discjarie. E po dopo, che a cognos la lussurie come jo a cognos il caviâl.


PIERI


Scancele e passe al second.


GJEREMIE


Scanceli! “Cinquantenne disnibita…” Ce vuelie disi disinibita Pieri?


PIERI


Ma mi atu cjapât par un professôr? Disinibita… mah, a varà un difiet fisic, magari a çuete…


è


- 13 -


GJEREMIE


O magari a ‘nd à i vôi ca scatin di bessoi…


PIERI


Forsit a tartâe… Par l’etât a sin, ma cun chel difiet, nuie di fa. Scancelile Gjeremie.


GJEREMIE


Scanceli! A passi al tierç. “Attendevi la tua gattina?” Cuale gjate Pieri?


PIERI


Beh, la varà pierdude. Ancje la me a je stade vie tre dîs, a je tornade a cjâse plene di fam, secje e gravide. Ma no soi lât a metilu sul gjornâl… Scancele ancje che chi. Passe a la cuarte Gjeremie.


GJEREMIE


Scanceli! Usti Pieri, che chi a va ben, sie par me che par te.


PIERI


Atu voe di tajâle a metât? O par me o par te! Lèi, lèi che dopo a decît jo a cui cai tocje.


GJEREMIE


“Sessantenne bella presenza, vedova, con grosso conto in banca, anelerebbe…” Ce vuelie disi anelerebbe Pieri?


PIERI


Anelerebbe… Dai Gjeremie, che chi a è facile… a vûl dì ca volaress che cualchidun ai regalass un anel. Anelerebbe…


GJEREMIE


Lu atu tu?


PIERI


Mi è restât par ricuard chel da la me puare Marie… e tu?


GJEREMIE


Compagn ancje jo: chel da la me puare Cesire.


PIERI


Alore, fin chi i sin. Va indenant…


GJEREMIE


“Sessantenne bella presenza, vedova, con grosso conto in banca, anelerebbe incontrare ricco industriale…” I sin, i sin Pieri. A je fate su misure par nô. A ‘nd à 60 ains, e chist al va ben, a ‘nd à in cont in bancje, e chist al va ben….


PIERI


A je la tierçe robe ca no va ben Gjeremie. Né jo né tu a sin dai siôrs industriâi…


GJEREMIE


Usti Pieri, a je propite vère. Cemût ca tu capissis subite las robes tu!


PIERI


Sintimi me Gjeremie, torne a meti EVA inta l’armâr. A continuarin doman. Vûl dì ue a restin single.


che par


GJEREMIE


Alore Pieri, metin ju un “piano”.


PIERI


Cjale Gjeremie che jo un piano propite no lu ai. Nancje une misare ghitare…


GJEREMIE


Un plan, par la riscosse.


PIERI


Bandiera rossa… trionferà.


GJEREMIE


E dai ancjemò cun chiste bandiere rosse.


- 14 -


PIERI


Ce disaressitu di fai un scherz a Gjeltrude, che cuasi ogni dì a rive a cjase di nô doi a rompi… insome tu âs capît ce robe; al è miôr ca tachini subite a pensà.


GJEREMIE


Ce vìno di fa? Ditu di scjafoiale?


PIERI


Nol è il câs… ma a podin fa alc di miôr e di plui diabolic. Gjeltrude, vioditu, no je triste e cualchi volte a je ancje simpatiche, ma no à la vocazion cristiane. Cjale tu sa si po rifiutâsi di fa un massagjo a un puar vecjo…


GJEREMIE


Pieri, a son massagjos e massagjos… No tu podis pretindi… Insome, chês robes lì al è miôr no domandailes… E po, cjale che vecjos si devente dopo i 80 e tu tu ‘nd âs cualchidun di mancul…


PIERI


E alore un scherz sal merète. A mi è vignude une mieze idee…


GJEREMIE


Cuale idee?


PIERI


Cui cal vivarà, al viodarà! Tire fûr da la credence un sfuei e une pène…


GJEREMIE


(Cerca e trova) Pronti.


PIERI


Alore, tu scrîf che jo mi concentri e ti dèti. Setu pront?


GJEREMIE


Pronti… Via!


PIERI


Scrîf. In biele caligrafie, eh, propite come cuant ca erin a scuele.


GJEREMIE


A dì il vêr, a mi la mestre mi diseve ca scrivevi come las gjalines…


PIERI


E alore sfuarziti di scrivi miôr.


GJEREMIE


A je une peraule…


PIERI


CARA SIGNORINA GELTRUDE (Geremia ripete sempre l’ultima parola dopo aver scritto) QUANDO LA VEDO PASSARE SULLA STRADA VICINO AI MURI… SENTO CHE IL MIO CUORE SALTA IN ARIA… COME SE AVESSI VISTO IL LUPO. Punto.


GJEREMIE


Il lupo? No mi somêe tant zentîl…


PIERI


Alore scancele. IL MIO CUORE SBATTE COME LA CODA DI UNA LUCERTOLA CHE, QUANDO QUALCUNO GLIELA TAGLIA, CONTINUA A MUOVERSI LO STESSO. Punto. NON HO IL CORAGGIO DI DIRCI CHE MI PIACE UN CASINO…


GJEREMIE


Veramentri, casino no è une peraule tant biele… Ti visitu cuant ca erin zovins…


PIERI


Lasse pierdi Gjeremie… a saran passâts 2000 ains. Alore scancele. NON HO IL CORAGGIO DI DIRCI CHE MI PIACE UN BORDELLO…


- 15 -


GJEREMIE


Che peraule lì, Pieri, mi somêe tant a che di prime…


PIERI


E alore scancele ancjemò. Cert Gjeremie che, se tu continuis a interompimi in che maniere chi, a pierd il fîl. NON HO IL CORAGGIO DI DIRCI CHE MI PIACE… E BASTA. QUANDO GUARDO I SUOI OCCHI VOLUMINOSI…


GJEREMIE


Nol isal miôr scrivi… occhi grandi?


PIERI


No, jo vevi voe di dì un’altre robe, ma no mi ven la peraule. Ah, eco, no voluminosi… vo… luttuosi.


GJEREMIE


Parcè Pieri? Sono in lut?


PIERI


Ce robe?


GJEREMIE


I vôi. Tu âs dite luttuosi…


PIERI


Voluttuosi! Ai vûl dì che cuant che ju viôt a sint un calôr pardut.


GJEREMIE


Volie dì ca ti fasin vignì la fière?


PIERI


No a mi, çondar, a cui cal scrîf la letare.


GJEREMIE


Chist nol è vêr par nuie: la letare la stoi scrivint jo, ma jo cuant ca viôt Gjeltrude mi vegnin i brivids par la schene.


PIERI


Anino indenant o no?


GJEREMIE


Ai ordins. Anin indenant.


PIERI


SICCOME SO CHE LEI È UNA FIGLIA DI SANTA AGNESE, PURA, CASTA, IMMACOLATA… CI FACCIO RISPETTOSAMENTE SAPERE CHE ANCHE IO NON HO MAI TOCCATO LA PELLE DI UNA DONNA…


GJEREMIE


Cjale Pieri che la piel da las femines a je fate come che dai omps…


PIERI


Cjale Gjeremie che che chi a je une… anfore.


GJEREMIE


Plui che une anfore, a mi Gjeltrude mi somêe une aciughe…


PIERI


Cjale che no tabai di Gjeltrude, ma da la frase, ca je… Cumò mi rive la peraule… une metafore.


GJEREMIE


Se tu lu disis tu ca tu sês plui studiât di me… Jo, però, chiste peraule no le ai mai sintude…


PIERI


Viôt che jo soi rivât fin a la cuarte.


- 16 -


GJEREMIE


E jo in seconde e lì a soi restât ancjemò par 3 ains. Dopo me pâri mi à partât cun lui in campagne.


PIERI


Campagne di Russie?


GJEREMIE


No, tal cjamp la ca vevin blave e barbabietules.


PIERI


Dai, continue a scrivi, se nò che letare chi no la finin nancje par cuant ca sarin muarts. Alore… LA MIA MAMMA MI DICEVA…


GJEREMIE


…di no sposà las biondes parcè ca son dutes vagabondes…


PIERI


Si podie savè ce ca tu stâs disint?


GJEREMIE


La canzon a fâs cussì…


PIERI


Ma jo a vevi voe di disi un altre robe…Scrîf e tâs, altrimentri mi sconfond e mi blochi… LA MIA MAMMA MI DICEVA… CHE DOVEVO MARITARMI CON UNA DONNA COME LEI.


GJEREMIE


Come to mâri?


PIERI


No, come Gjeltrude.


GJEREMIE


Cert che in fat di guscj, to mâri si contentave di pôc…


PIERI


…CON UNA DONNA COME LEI, BELLA, AVVENENTE…


GJEREMIE


Ave… ave cè?


PIERI


Avvenente…


GJEREMIE


Ah, a crodevi ave… Maria. Tu sâs che a je tant religjôse…


PIERI


…AVVENENTE, CONTURBANTE…


GJEREMIE


Gjeltrude cul turbant? Ma se nol ai mai viodude nancje cul cjapiel…


PIERI


CONTURBANTE…


GJEREMIE


Ditu che Gjeltrude a vedi il turbo? Come las machines?


PIERI


Cjale Gjeremie, o tu tegnis che dentiere sierade o jo no rivi plui a là indenant.


GJEREMIE


No tabai plui!


PIERI


Indulà erino rivâts?


GJEREMIE


Al turbant.


PIERI


E INSOMMA CI DOMANDEREI DI CONVOLARE…


- 17 -


GJEREMIE


Svualà indulà? Cun l’aparecchio? Madone me ce pôre…


PIERO


DI CONVOLARE A GIUSTE NOZZE. Punto. Madone ce fatùre!


GJEREMIE


A ce fa?


PIERI


A meti insieme dutes las peraules, no?! Alore… Scrîf… Bisugne pûr finì la letare… SE ACCETTA…


GJEREMIE


Accetta… ce peraule difficile: no sai sa la capìs… no isal miôr doprà une peraule plui comprensibile?


PIERI


Cuale?


GJEREMIE


Magari accetta no la capìs, nol saressie miôr disi… scure?


PIERI


Ma no l’accetta tal sens di manarie, di massanc… Accetta, voce del verbo accettare, atu capît cjavon?


GJEREMIE


Sa tu lu disis tu che tu âs fat la cuarte…


PIERI


SE ACCETTA LA ASPETTO NELLA CASA DEL PIERO DURANTE LA SUA VISITA DELLA SETTIMANA, CHE VUOL DIRE… Ce zornade sino ue Gjeremie?


GJEREMIE


Sabide


PIERI


Chist lu sai. Intindevi zornade dal mês.


GJEREMIE


Il 24, parcè che il 24 mi rive la pension.


PIERI


Alore scrîf… LA ASPETTO NELLA CASA DEL PIERO DURANTE LA SUA VISITA DELLA SETTIMANA IL GIORNO 25 ALLE 17 PRECISE SPACCATE. CON TUTTO IL MIO AMORE SPAMPANATO, L’UOMO MISTERIOSO. Punto. Vadie ben cussì?


GJEREMIE


A va propite benissim. Ma a è une robe ca no mi torne. Doman, aes 5, in chiste stanze, tu sarâs ancjemò tu. E l’omp misteriôs cui al saressie?


PIERI


A chist a pensarai dopo, in chist moment il me cerviel al à finît la benzine.


TITE


Permesso…


PIERI


Avanti! (Entra Tite con la solita scatola in mano)


TITE


A soi chi par l’ufierte.


GJEREMIE


L’ufierte par ce robe?


TITE


L’ufierte par il banducel da las cjampanes.


- 18 -


PIERI


Par il banducel da las cjampanes?


TITE


Sì, par il banducel da las cjampanes. Il nestri plevan al à dite che, a fuarce di sunâles a matine, misdì e sere, i banducei si son fruiâts e a son di cambià.


GJEREMIE


Chiste a je biele. E magari la prossime volte tu tornarâs a scuedi bêçs par las cuardes da las cjampanes.


TITE


No, par chês no. A van cun l’eletric. Dut al plui si vignarà a scuedi par pajà la curint.


PIERI


Sintimi Tite, in chist moment nô intal tacuin a vin dome cjartes di 500 euro. Fâs une biele robe: torne doman aes 5 in punto e ti fasarin une ufierte gjenerôse. Però tu âs di jessi puntuâl: aes 5 spacades. Tu sâs, nô a vin tant a cûr il banducel da las cjampanes. Vère Gjeremie?


GJEREMIE


Sigûr Pieri. Anzit, disi pûr al plevan di meti doi banducei par cjampane, cussì si consumaran di mancul.


TITE


Va bè, va bè, alore a doman, aes 5 in punto. Però no steit fami spetà e… a vîs di jessi gjenerôs. Us saludi. (Esce)


PIERI


Atu capît Gjeremie?


GJEREMIE


No soi cussì stupid Pieri. A vin cjatât l’omp misteriôs.


SIPARIO

- 19 -


SECONDO ATTO

(Pieri e Gjeremie giocano a carte)


GJEREMIE


Cjale chi, scove e sietbiel! 2 ponts insieme.


PIERI


Baste, cun te no zui plui. La fortune a va simpri di che bande.


GJEREMIE


Cuale bande?


PIERI


Da la to!


GJEREMIE


Alore, cjâr il me Pieri, tu âs propite sbagliât dut. Cuant ca soi nassût mi an dite ca eri cussì brut, ma cussì brut che l’ostetriche a è svignude par la pôre. A scuele la mestre mi diseve “Gjeremie tu tu sês propite inteligjent, pecjât ca no tu capissis nuie”. Une dì a soi lât dal miedi e i ai dite: <<Dotôr, se mi tocj chi cul dêt mi fâs mâl, sa mi tocj cul dêt di che bande chi mi fâs mâl, sa mi tocj chi parosre mi fâs mâl…>> Il miedi mi ha cjatât ca vevi il dêt rot… Mi son simpri plasudes las femines bieles in cjâr, insome, bieles gruessutes e a soi lât a sposà une che d’invier a pesave 30 chilos.


PIERI


Parcè d’invier?


GJEREMIE


Parcè ca veve intôr il capot, se nò a vares pesât di mancul. Ancje parcè inta las sachetes a scugnivin meti da las piêres, altrimentri l’aiar la partave vie.


PIERI


Jo, al contrari, ai simpri sumiât di sposà une femine magre e sclagne e no sojo lât a sposà Marie? 140 chilos, ancje d’estât cul custum…


GJEREMIE


Destin Pieri


PIERI


Destin Gjeremie


SERAFIN


Si podie entrà?


PIERI


Vignît pûr dentri


SERAFIN


Ecco ca sioruts e siorutes. Serafin il puestin al entre inta las vuestres cjases e us parte las gnoves da la zornade. A je rivade la pension Pieri.


PIERI


Fasimi viodi, fasimi viodi… Orpo, no ai i ocjâi…


SERAFIN


420 euro e 50 centesims.


PIERI


Par la Madone: mal an cressude di 50 centesims! Se anin indenant cussì, fra 45 ains a rivi a 500! E ta che volte, Gjeremie, a fasarin fiestones. Femines a volontât! A cjapi l’aereo e a voi a Cuba e a parti a cjase une cubiste.


- 20 -


GJEREMIE


Jo invezit a voi a cjolimi un ceche.


PIERI


Parcè? Ti plasino las vuarbes? Nol isal miôr une mute, cussì no ti romp cun las cjacares?


GJEREMIE


Une ceche, Pieri, a ven da la Cecoslovacchie. Tal est a je plui scelte.


SERAFIN


Ma si podaressie savè ce ca fasaressis a las femines vualtris doi?


PIERI


Prin di dut, a cjaparessin in man l’enciclopedie mediche par visasi cemût ca son fates…


GJEREMIE


Dopo las cjaparessin par man, las cjalaressin cun intensitât intai vôi e… e dopo ce fasaressino Pieri?


PIERI


Cjale che jo mi visi ben ce ca fasevi a la me Marie…


GJEREMIE


Scolte Pieri, forsit al è miôr lassà pierdi las femines e contentâsi di une taçe di vin e mieç sigar…


SERAFIN


A proposit di taçes di vin, nol saressie il câs di…


PIERI


Ai capît. Gjeremie, tire fûr dal armâr une taçe a daiale a Serafin, ma juste un dêt, altrimetri Olimpie a è buine di pensà che mal soi bevût jo.


SERAFIN


(Beve) Bon, propite bon. Ue di matine a soi lât là di che mieze muinie di Gjeltrude a partaiune letare, ma je, cuant cai domandi di bevi, mi ufris dome aghe di rubinet. A mi, che a mi fâs propite schifo.


GJEREMIE


La Gjeltrude?


SERAFIN


No, l’aghe.


PIERI


Alore, sa tu sês stât là di Gjeltrude, ai vûl dì che tu i âs partade la pueste…


SERAFIN


Sigûr, une letare. A proposit di Gjeltrude, udite udite, ca scuillin las trombes e ca rullin i tambûrs: Gjeltrude a ‘nd à un ammiratôr segret.


GJEREMIE


No, propite je?


SERAFIN


Sì, propite je! Su la letare che ai consegnât al ere scrit: “Lei è una donna bella, avvenente…” Par me chel cal à scrite al vignive ancje lui da la Cecoslovacchie… insome un ceco.


GJEREMIE


Cert che tu, come puestin fidât, la pueste tu la leis propite dute…


SERAFIN


In pueste no si môf une fuêe cence che Serafin nol vedi voe! Ai di scugnì controlà las letares. E se dentri a fos une bombe? O magari chel polvarin che chei di Bin Ladro a


- 21 -


mandavin in Americhe? Cun l’antracite? Un nol faseve nancje in timp a nasale che… zacchete! Al passave subite tal oltretombe! La me a je une mission par l’umanitât!


PIERI


E la firme?


SERAFIN


Cuale firme?


PIERI


Che su la letare par Gjeltrude?


SERAFIN


Folc ti trai, cun dute la me buine volontât no ere tant facile di lèi… A someave la scriture di une gjaline! Di sigûr chel cal à scrite al veve di jessi inalfabetic.


PIERI


Vutu scometi che che chi a è la volte buine che Gjeltrude si spose?


GJEREMIE


Ah, jo a dîs di no: a je une femine masse di glesie…


SERAFIN


Ce centrie. No s’isal sposât ancje chel monsignor nêri? Cemût si clamie? Ah, monsignor Mandingo.


GJEREMIE


O se nò come chel cardinâl di che telenovela… Cemût si clamavie Pieri?


PIERI


Uccelli di rovere.


SERAFIN


Beh, fantats, jo ai di là a finì il me zîr. Grasie dal vin. A doman. Serafin il puestin, ancje sorenomenât “Il segreto è il mio mestiere”, us lasse la so paterne benedizion. (Esce)


GJEREMIE


Cumò a vìn dome di sta a spetà par viodi ce cal sucêd. Par me Gjeltrude no cole…


PIERI


Jo a dîs invezit di sì. Ancje la femine plui dure a ‘nd à un cûr tenar.


GJEREMIE


Ce ore ise?


PIERI


Cinc mancul un cuart.


GJEREMIE


Fra pôc a savarin la veretât. Jo al è miôr ca vadi. Cuant cal rivarà Tite, tu fâs fente di durmì.

Dopo tu mi contis par fîl e par segno cemût ca è lade. Mandi Pieri.


PIERI


Mandi Gjeremie. (Gjeremie esce. Pieri si appisola. Entrano Olimpia e Adamo)


OLIMPIE


Cjalilu, ce biele vite. Mangjà e durmì. Durmì e mangjà. Ce ise che buste chi? Ah, la pension. Cjape l’assegno Adam e côr a scuedilu in bancje. Cemût il lavôr in buteghe?


ADAM


Pocje int e pocje robe. Sa nol fos stât par Gjeltrude, su la casse a si saressin fates sul serio las teles di ragn.


OLIMPIE


Gjeltrude? Ce vevie voe Gjeltrude?


- 22 -


ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIA

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE

ADAM

OLIMPIE


Mah, par me a sta deventant mate. A ‘nd à di jessi in menopause… Pense che a je vignude

a comprà 12 flacons di Intima di Carinzia.

Intima di.. ce?

Intima di Carinzia

E ce robe isie che lì?

Olimpie, al è un articul… igienic.

Come la cjarte igieniche?

Plui o mancul. L’uniche difarence a je ca si dopre… di un altre bande.

Ce bande?

Insome, un pôc plui… devant…

Ah, ai capît Adam, al è un dentifricio.

Sì, però lì a no son dincj…

Atu capît Gjeltrude? No mi à mai dite ca ‘nd à la dentiere.

E no je finide…

Ce ae comprât ancjemò?

Un profum.

Gjeltrude ca compre un profum?

E chel cal coste di plui: “Baciami tutta”. Chel dall’Oreal de Paris.

Par me a è propite la menopause che ai cjape il cjâf. Propite iêr mi à dite che a veve las

scalmanes cussì fuartes che a voltis a sintive il fum vignì fûr par las oreles…

Ma no è finide…

No… Contimi Adam… tu sâs trop ca mi plasin i peteçs…

No ae comprât ancje un tanga?

Il… Il tanga? Ce cal è? Une robe ca si mangje?

A je une mudante, Olimpie.

A dì il vêr, jo las mudantes las ai simpri clamades… mudantes e vonde.


- 23 -


ADAM


Ma chês a son difarentes. A son fates cun doi spâi e vonde.


OLIMPIE


Tu volaressis dì che… a fâs viodi dut?


ADAM


Olimpie, sinceramentri jo no ai mai viodût femines cul tanga. Jo a sai dome che chês ca tu metis tu a rivin fin tai genoi… e par mostrà, tu no mostris propite nuie. Anzit, scolte il to Adam, metiles ancjemò plui lungjes, cussì tu platis ancje la cellulose. E no je finide…


OLIMPIE


No je finide?


ADAM


Pense che a ‘nd à comprât ancje il regjpet “Perla”.


OLIMPIE


Ce sfaçade! Volaressitu dì che al puest dal regjpet a si metaress dome… dôs perlutes? Une di ca… une di là?


ADAM


Ma no Olimpie, Perla al è il nom da la marcje.


OLIMPIE


Ma parcè lu ano clamât cussì?


ADAM


Forsit parcè che cui ca lu viôd al disarà: “Per la… Madonna che petto ha quella lì!”


OLIMPIE


Spete Adam… il rest tu mal contis dopo. Pense tu, che fîe di Marie… las perles, il panga, l’Oreal de Paris, il dentifricio di Carinzia… Cumò torne in buteghe che jo a fâs un salt a meti ju la pension in bancje e a comprà la gasose par to pâri.


PIERI


(Svegliandosi di colpo) E magari ancje un cuart di nèri.


OLIMPIA


Il vin a ûs fâs mâl.


PIERI


E invezit no è vère. Cuant che an partât Serafin intal ospedâl, par falu rinvignì an scugnût fai une flebo di Chianti. Ma no lu satu che, a fuarce di bevi gasose, mi podares vignì la diabete inta las urines?


OLIMPIE


Cuissà cemût cal sarà dolç il panolon! Cal stedi atent a las furmîes. Dai, anin Adam ca son za las 5. (Escono. Pieri guarda più volte verso l’entrata e, quando giunge Tite, finge di


dormire)


TITE


Permesso, permesso… Insome, chi a nol è nissun. Ah, no, al è Pieri. Sint ce cal ronfe. E cumò ce fasio jo chi? Ao di svealu? Ah, no mi fidi propite: chel al è bon di dami ju cul baston. E cumò cui mi met i bêçs inta la scjate? E se i bêçs no son, cemût al fasarâe il nestri predi a cambià il banducel da las cjampanes? (Si avvicina a Pieri. Sottovoce…) Pieri… Pieri… Pierin… Sì, mandi! Chel chi no lu svêe nancje une esplosion atomiche. Magari par falu durmì ai an dât une pastiglie di Tambor.


- 24 -


GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE

TITE

GJELTRUDE


(Truccatissima ed elegante) Permesso… Podio entrà? A son las 5 e soi chi. Ma… ce fatu chi

Tite? No tu volarâs dimi che tu… che tu… Nooooo! Nol è pussibil… No sta dîmi che…

Veramentri jo no ai voe di dì propite di nuie…

Tu âs reson Tite, tu âs reson: al to puest a ‘nd à tabajât la pène.

Cjale Gjeltrude che jo, di pènes, a ‘nd ai dome chês sul cjapiel di bersalîr…

Dai Tite, no sta fa il timid, viarç il to cûr a Gjeltrude, tirilu fûr dal to pet pelôs…

Planc, planc! No vares voe che dopo a vessin di fami un traplant.

Ce omp spiritôs. No ti fasevi cussì…

Ma sa si cognossin di cuant ca levin intal asilo…

Ma cumò a sin grancj…

E ancje un pôc… madûrs.

Dîs a Gjeltrude ce ca tu âs intal to cûr, ce ca tu âs intal cjâf, ce ca tu âs intal to cuarp…

Un banducel.

Un… Ce robe?

Un banducel!

Mah, Tite, ti parie ca sedi chiste la maniere di fa une dichiarazion? No ti someie di cori un

ninin masse?

Veramentri, o ai un pâr di cai sul dedon dal pît e disimi tu se a rivares a cori… Un volte,

magari, cuant ca jeri intai bersalîrs…

Ma tu, no sintitu nuie cuant che tu mi cjalis? No sintitu sunà las cjampanes?

Ma se nol è il banducel… no podin sunà.

Scoltimi Tite: no stin tirale tant par las lungjes. Le atu scrite tu chiste letare o no?

Cjale che jo no mi visi di trop cal è che no scrîf une letare. L’ultime volte al è stât cuant ca

l’ai scrite par sante Luzie. Fâs un pôc tu…

Ma alore… Ce al centrie il banducel? Di ce banducel tabaitu?

Di chel da las cjampanes. Jo a stoi lant atôr par las cjases a tirà su i bêçs propite par chel.

Ah Madone me! Alore ai di ve sbagliât…


- 25 -


TITE


Atu sbagliât ce robe?


GJELTRUDE


Il bersai. Ma, par câs, al isal stât chi cualchidun altri prime di te?


TITE


No. Al ere dome Pieri.


GJELTRUDE


Pieri? Ma…


TITE


Cjale che che chi a je cjase so e nol è un câs che lui al sedi chi. In ogni mût ai za capît che bêçs par il banducel da las cjampanes no cjaparai. Mandi Gjeltrude. Jo a fâs un altri zîr. E, in cuant al bersai, cîr di cjatà chel just. Jo, però, a continui a no capiì nuie (Esce)


GJELTRUDE


Nancje jo no capis plui nuie. A soi rivade puntuâle aes 5 e a cjati Tite cul so… banducel. Ma mi somêe che chel lì nol savedi nuie. Chi al è dome Pieri cal ronfe come un tratôr…


PIERI


Calme Gjeltrude, calme e sanc frêt. Prin jo no stoi ronfant, al massim al è il rumor dai mei pinsîrs ca stan sclopant fûr dal me cjâf. Come l’Etna ju in Calabrie o di chês bandes là. Folc ti trai cemût ca tu sês tirade a lustri! Statu lant a gnoçes? A un funerâl? O setu pronte par là a la procession di sant Vagabont martire, patron da la nestre parochie?


GJELTRUDE


Cal scolti Pieri, cal vierzi ben las oreles. Lui al sae nuie a proposit di cualchidun che mi à mandât une letare?


PIERI


Çuttu ca savedi jo ca soi inclaudât dut il dì in chiste stanze?


GJELTRUDE


E pûr la letare a tabae clâr. Aes 5 jo a varess vût di fami cjatà in chiste cjase.


PIERI


Sint Gjeltrude, no varess di dìtal, ma tu sês une femine cussì brave, cussì oneste, cussì di glesie, cussì…


GJELTRUDE


Ca la finissi cun dutes chês peraules e cal tiri fûr ce cal sa.


PIERI


Insome… Nol è facil… Al è un segret…


GJELTRUDE


E ce al conventaressie par fai tirà fûr chist segret?


PIERI


Al bastaress un massagjo…


GJELTRUDE


Indulà?


PIERI


Là ca dîs jo.


GJELTRUDE


Pieri, jo ai massagji ancje il baton da la panze se a mi dîs la veretât.


PIERI


In peraule?


GJELTRUDE


Peraule.


- 26 -


PIERI


Insome… il to spasimant la letare a le à scrite propite in chiste stanze.


GJELTRUDE


Alore lui al sa cui cal è! Isal amancul un biel omp Pieri?


PIERI


Biel? Plui di biel. Atu presint Ridge di Beautiful? Ecco, al è ancjemò plui biel.


GJELTRUDE


Cal vadi indenant Pieri, cal vadi indenant… Mi sint piçà dute la piel…


PIERI


Atu il varuscli Gjeltrude?


GJELTRUDE


Jo no.


PIERI


I pedoi?


GJELTRUDE


Jo no.


PIERI


Il fûc di sant Antoni?


GJELTRUDE


Ma no, a je dome l’emulsion… l’estreme unzion… no, l’emozion! O ai di calmâmi parcè ca no sai plui ce ca stoi disint. Ma aes 5… al veve di jessi chi.


PIERI


Siguramentri al è in ritart, ma di sigûr al starà scupiant da la voe di vioditi. Magari si sarà fermât in bancje par controlà i soi miliards…


GJELTRUDE


Miliards? Alore… Alore al è un sioron!


PIERI


Piês ancjemò. Però ai bêçs a nol dà grande impuartançe. Lui al è solit dì: <<I bêçs no partin la felicitât, ma a judin a sopuartà miôr l’infelicitât>>.


GJELTRUDE


Al è just, al è just. Peraules santes. Ce omp!


PIERI


<<I bêçs no partin la felicitât, ma no si po jessi contents cence bêçs>>.


GJELTRUDE


Al è just, al è just! Peraules santes! Ce omp! Al è propite un filosofo… A ‘nd ai une voe di cognossilu…


PIERI


Al varess di jessi chi di un moment a chel altri.


GJEREMIE


Permesso…


PIERI


Al è rivât. Jo però no ti ai dite nuie, eh? Anzit, platiti lì daûr e scolte ben. (Gjeltrude si mette


un po’ in disparte. Entra Gjeremie con fare circospetto).


GJEREMIE


Alore Pieri, nuvitâts? Atu savût alc di Gjeltrude?


PIERI


Chel ca sai di sigûr al è che a ‘nd à ricevude la letare che tu âs scrit tu, propite tu… Che là che tu âs scrit che ti plaseve, che a jere biele, cul turbant, avvenente e dutes chês peraules lì. Parcè che tu sês stât tu, o no, Gjeremie a scrivi ches frases, o sbaglio?


- 27 -


GJEREMIE


Sigûr ca soi stât jo!


PIERI


Torne a dilu a vôs alte: ue mi sint plui sord dal solit…


GJEREMIE


Sigûr ca soi stât jo a scrivi la letare!


PIERI


E che tu provavis par je un amôr cence limits, ca tu sês l’omp misteriôs…


GJEREMIE


Ancje chist al è vêr…


PIERI


E alore Gjeremie o ai di fati un grand anunzi… La to anime zimule a je chi in cjar e ues, piel e ues. Ziriti di che altre bande…


GJEREMIE


Ma… Spete un moment… Chi al è alc che no mi cuadre… Mandi Gjeltrude… Ce fatu di che bandes chi?


GJELTRUDE


Ce ca fâs? Tu dovaressis jessi tu a dimi ce che jo a fâs chi ue. Sintimi ben omp misteriôs:

tabainsi clâr…


GJEREMIE


Veramentri chi di clâr nol è propite nuie, anzit, al è dut scûr…


GJELTRUDE


Il scûr tu lu viodarâs chi di un moment, cuant che ti darai un scufioton intai voi ca ti si sglonfaran come melons! Anzit, plui che scûr, ti fasarai viodi las steles, comprindude la comete! Tabainsi clâr… Ma no setu stât tu, par câs, a scrivi ca soi biele, ca soi avvenente, ca soi provocante…


GJEREMIE


A dì il vêr, che ultime peraule lì no ere scrite inta la letare. Cjale però che jo la letare le ai dome scrite in biele caligrafie… Al è stât Pieri ca mal à detade.


GJELTRUDE


Alore che chi a je une conzure!


GJEREMIE


Justapont, zuri, jo zuri su dut ce ca tu vûs cal è stât lui a imbastì dute chiste storie.


GJELTRUDE


Ma parcè? Ce us ao fat par tratami in che maniere chi? Iludi une puare fantate che, a colp, a veve pensât di ve cjatât il so principe azzurro…


PIERI


Fantate po… Cjale che tu varessis di ve ancje tu la piel un pôc dure…


GJELTRUDE


E invezit no. Mi soi metude un chilo di creme “Ungimi e scaldami”. Viôt tu se a è che chi maniere di fa… E cumò ce fasio?


PIERI


Metiti un altre creme.


GJELTRUDE


Cuale?


PIERI


Che ca si clame “Ritorna come prima che stavi meglio”.


- 28 -


GJELTRUDE


(Singhiozzando) Nol è just però. Ducj e an cualchidun che ai fâs compagnie, par cjaminàinsieme, par mangjà insieme…


PIERI


Par là intal jet insieme…


GJELTRUDE


Par là inatl jet insieme… Ma ce mi fasitu dì Pieri?


PIERI


E parcè no?


GJELTRUDE


Parcè no… parcè no… Ancje sa mi plasess no je… la materie prime.


PIERI


Magari no sarà di prime, ma di seconde sì, sacrament!


GJELTRUDE


No capiss…


PIERI


Disial tu Gjeremie. Cemût a sojo jo?


GJEREMIE


Propite vecjo vecjo no… e nancje sunât, e nancje rimbambît, e nancje sclerotic, e nancje stupit… Forsit ti coventaress une faliscje, une flamade, un incendi boschîf…


PIERI


Mi coventaress dome cualchidun ca si sentass chi dongje di me e mi tigniss par la man…


GJELTRUDE


Magari un pâr di massagjos…


PIERI


Indulà?


GJELTRUDE


Là ca tu disis tu…


PIERI


Ce pensitu Gjeltrude?


GJELTRUDE


Se o ai ben capît…


PIERI


Tu âs capît… tu âs capît… Gjeremie, ti displasaressie là di là un moment?


GJEREMIE


Vulintîr. A capis, la prìvaci… (Esce)


GJELTRUDE


Ma… Varessitu pardabon intenzions series Pieri? Bisugne ca tu pensis… Bisugne ca tu pensis…


PIERI


Pensà a ce Gjeltrude? Cjale che jo a funzioni ancjemò pardut… A ‘nd ai ancjemò i mei mormons ca van come un direttisim…


GJELTRUDE


Ancje a mi mi somêe di ve las mês scrovaes a vadin in gjostre… Magari a podaressin ve cualchi frutut… Ce biel: za mi sint clamà… mame!


PIERI


O Dio, propite mame a pensi di no, ma magari none… Dopo dut, ancje tu no tu sês in tenare etât… Magari la menopause… Setu mai stade dal ginestrologo?


- 29 -


GJELTRUDE

PIERI

GJELTRUDE

PIERI

GJELTRUDE


Jo no! A fai viodi… dut?

Dut no, magari dome cualchi robute…

Mai! Pluitost murì! L’utar al è me e guai a cui ca lu tocje!

Alore, tu sês propite… vergjine…

Come che Diu mi à fate! Vergjine, pure, caste e ilibade. E tu cemût setu Pieri?


PIERI


(Declamando)


A soi come san Denêl, a soi dolç come la mêl

A soi come san Pancrazi, chiste vite a je un strazi

A soi come san Carlon, chi mi tratin di coion

A soi come san Clement, a tornarai indipendent

A soi come san Rugjîr, no mi cjolaran plui i zîr

A soi come san Padûl, ju mandarai ducj a fa in….

(Gjeltrude gli chiude la bocca con la mano)

A soi come san Alfons, no mi romparan i…

(Gjeltrude gli chiude la bocca con la mano)

A soi come san Artemi, mi fasarai un viaç premi

A soi come san Vigji, jo ti partarai a Parigji

A soi come san Romualt, dut pront e dut cjalt

A soi come san Fermin, …al è un biel pôc ca soi fermin…

A soi come san Gelmini, no sai se ancjemo a… cumbini

Anzit, a jessi sclet, no mi visi ce ca si fâs tal jet!

(Sottofondo di musica dolce)


GJELTRUDE

PIERI

GJELTRUDE

PIERI


Saratu dolç Pieri?

Come un vâs di mêl, Gjeltrude

Saratu bon Pieri?

Come la Nutella, Gjeltrude.


- 30 -


GJELTRUDE


Saratu delicât Pieri?


PIERI


Come Coccolino in amuel, Gjeltrude.


GJELTRUDE


Saratu fedêl Pieri?


PIERI


Come l’Arme dai Carabinîrs, Gjeltrude.


GJELTRUDE


Saratu amabil Pieri?


PIERI


Come il Lambrusco di Sorbara, Gjeltrude.


GJELTRUDE


Saratu un amant focôs Pieri?


PIERI


Come l’Etna e il Vesuvi insieme, Gjeltrude.


GJELTRUDE


Saratu tenar Pieri?


PIERI


Come il strachin di Gorgonzola, Gjeltrude.


GJELTRUDE


Savaratu penetrà intal me cûr Pieri?


PIERI


Come une suposte di glicerine, Gjeltrude.


(La musica s’interrompe bruscamente)


GJELTRUDE


Ma ce disarano to fì e Olimpie?


PIERI


Cjale che chei doi a stan dome spetant che jo a partissi in direzion da l’eternitât. E invezit

jo ai cumbinarai un scherz che sal visaran par dute la vite. Gjeremie… Gjeremie… (Rientra

Gjeremie) Pìe la radio Gjeremie. (La radio trasmette un valzer) Ven Gjeltrude ca ti fâs viodi

cui cal è Pieri. (Danzano voluttuosamente e, alla fine, entrambi si accasciano sulla sedia.


Nel frattempo entrano Adam e Olimpie).


OLIMPIE


Adam, nol è ca sin finîs intal manicomio?


ADAM


Sarà miôr che a tu i dedis las pastiglies par il cûr a Pieri.


PIERI


No, cjârs i mei fantats: Pieri nol à bisugne né da las pastiglies par il cûr, né dal Viagra. Pieri al è in pression, propite come un treno a vapor. (Canta a squarciagola) Volareee, oh oh – cantareeee oh oh oh oh – nel ciel dipinto di blu – felice di stare quaggiù –cuant ca viôt Gjeltrude – ai dares une muardude – il cûr al va benon – al è come un canon…


TITE


Permesso… A soi chi.


GJEREMIE


Tu sês chi par cuâl motîf ancjemò?


TITE


Par l’elemosine.


- 31 -


GJEREMIE


Ancjemò? Par ce robe chiste volte?


TITE


Par i rus.


GJEREMIE


Par i rus? Cuai rus?


TITE


Il nestri plevan…


GJEREMIE


Ancjemò lui…


TITE


Il nestri plevan al à fat rivà i fruts da la Russie, chei di chel puest la ca je scupiade la bombe atomiche inta la centrâl dal lat e, viodût che lôr a son usâts a mangjà dome cuçins, par no fai fa indigjestion dant di mangjà ce ca mangjin nô, al vûl comprà 5 o 6 cuintai di cuçins…


GJEREMIE


Varessitu voe di dì che ai dares di mangjà dome cuçins?


TITE


No, no dome cuçins… A misdì polente e cuçins, a mirinde frulât di cuçins, a cene pan e cuçins…


PIERI


E a gulezion?


TITE


Lat e cuçins. Saveiso, al je dome par ca conservin las lôr abitudines…


GJEREMIE


Ai pore che il prossim an a no tornaran tal nestri paîs…


PIERI


Puars fruts, cuant ca tornaran in Russie si cjataran ducj cuntun cjâf luuung…


GJEREMIE


Parcè?


PIERI


Cun ducj chei cuçins ca varan mangjât chi di nô… Cjôl Tite, 100 euro par i rus!


TITE


Grasie, omp gjenerôs! Grasie, omp virtuôs! Grasie, omp religjôs, Grasie…


PIERI


La finissitu o no cun che litanie? Sta a viodi che chi di un moment a deventi sant pardabon


GJELTRUDE


Pieri, ce sorprese… E jo ca ti crodevi un pedoglôs… Brâf, cent voltes brâf! Mîl voltes brâf!

Ce omp! Ce omp!


OLIMPIE


Invezit brâf une Madone di nuie! Al è chi a fâsi mantignì di bunores fin sere…


PIERI


…mignestre di rîs, mortadele e gasose…


OLIMPIE


E i panolons?


PIERI


Cjale Olimpie che a mi i panolons a no mi coventin. Chei ca tu mi compris tu, jo ju regali a Gjeremie.


ADAM


Atu bisugne dai panolons Gjeremie?


- 32 -


GJEREMIE


Jo no: ju regali intal ricovero là ca no ‘nd an avonde.


GJELTRUDE


Gjeremie, no ti cognossevi… Tu sês une brave persone… Dôs braves persones…


OLIMPIE


Braves persones un cavul! E jo a pai!


ADAM


E nô a paìn!


OLIMPIE


Adam, cjale che cumò a è ore di finîle di tignì chi in cjase to pâri. A pensi che intal ricovero, propite là che Gjeremie al parte i panolons comprâts cui nestris bêçs, a sedin ancjemò dai puescj libars…


ADAM


Olimpie, ma ti setu dismenteade che la cjase a je so?


OLIMPIE


Adam, ti setu dismenteât che nô ai vin simpri pajât l’afit? 50 euro al mês!


PIERI


Cun chei a podares propite fa une crociere a las Maldive.


GJELTRUDE


E jo ti fasarai compagnie!


GJEREMIE


Brave!


TITE


Benon!


OLIMPIE


Tu sta cidin: partiti vie i 100 euro di chel ruvine famêes chi e sparis, tu, la to scjate, i rus e i cuçins (Tite scappa). Ce numar al ae il ricovero Adam?


PIERI


Prin di cirì intal elenco il numar dal ricovero, cirimi parplasè il numar da la bancje…


ADAM


Cuale bancje?


PIERI


Che devant da la buteghe


OLIMPIE


Parcè? Steiso deventant mat? Alore al sares miôr cirì il numar dal manicomio…


PIERI


Il parcè lu sai jo e, in cuant a mat, us fâs viodi jo cui cal larà intal manicomio.


(Adam gli passa la guida telefonica e Pieri compone il numero)


PIERI


Pronto… Ise la bancje? Isal di che bandes il resonîr? Ah, a mi dîs che lì a son ducj resonîrs… Al sarà un capo… Ecco, brâf, propite il diretôr… Pronto, isal il diretôr? Ca mi scolti ben, jo a soi Pieri, il paron da la buteghe propite di front a vualtris. Ecco, propite chel Pieri lì. Ai displasaressie mandami su cualchidun cun i mei librets al portatôr? Cemût a nol è tant facil? Sa si clamin al portatôr vularà dì che a si podin partà e che al à di jessi cualchidun ca ju parte. Ecco, brâf, mi va ben ancje la resoniêre, baste ca resoni e ca no si sbagli. Lu saludi e grasie.


- 33 -


ADAM


Si podaressie save ce storie ca è che chi papà?


OLIMPIE


Librets al portatôr? Ce ise che robe lì?


PIERI


Al è un contenitôr di sparagns, par talian… un salvadanaio.


GJELTRUDE


Cemût ca soi contente… Cemût ca soi contente… Al è in gjambe Pieri, al è fuart Pieri. Ce ditu Gjeremie?


GJEREMIE


Jo a dîs che Pieri a nus sta fasint une sorprese. Fuarce Pieri ca sin cun te!


PIERI


Sentaisi lì vualtris, sì, propite vualtris doi, Olimpie e il me amât fì Adam. (Musica di

sottofondo. Rivolto al pubblico come se parlasse a se stesso) No veiso mai sintût tabajà da

la solitudine? A je une bestie che ti agredìs cuant ca tu sês di bessôl, cuant che no tu âs

nuie di fa, cuant, al di là da las parêts da la stanzie, il mond al côr e tu tu sês chi inclaudât,

fer; cuant che la int che tu âs dongje ti sopuarte a fadie, ti considere come un mobil di

cjase, di chei plens di carûi, di chei ca no coventin plui, di partà in sofite o butà inta la

discjarie. Al è cuant ca tu sintis che a stan spetant che tu partissis per il mond parsore dai

nûi; al è cuant ca ti partin la mignestre di rîs, la mortadele e la gasose ducj i sants dîs; al è

cuant ca cirin in dutes las manieres di mandati intun ricovero parcè la to presince a pese

masse e no podin fa dut chel ca varessin voe di fa parcè ca tu sês tu; al è cuant ca pensin

che, al puest dal cûr che al bat compagn a chel di chei altris, al sedi un straç plen di polvar

e teles di ragn. Las zornades a passin dutes compagnes, anzit, plui che cori a somêe ca no

passin mai; Tu spetis il gustà e dopo tu spetis la cene e dopo tu contis dutes las ores da la

gnot, savint che la zornade ca vignarà a sarà come che di ue, come ducj chei maledets dîs

ca tu passis di bessôl. Sigûr, tu âs dut il timp ca tu volis par pensà; pensà a dut chel tu âs

fat inta la to vite e no a ce che tu fasarâs, parcè ca tu sâs benissim che no tu fasarâs plui

nuie. Tu pensis a tropes voltes che il cûr al à batût par las emozions e i sintiments, ma

cumò tu ti rindis cont che al bat dome par abitudine, fin cuant ca si fermarà parcè che la

benzine a je finide. E alore tu âs un enorme bisugne di ve cualchidun ca s’interesse di te,

cal tabai cun te, ca ti domandi cemût che tu stâs, ca ti conti une storie o une batude par

regalati une ridade, magari ca ti fasedi un massagjo di cualchi bande par sintì ca tu sês

ancjemò vîf e magari ca no ti cjaledin simpri cuntun mustic e cuntune voglade di cjan

rabiôs (Termina la musica).


GJELTRUDE


Atu voe di un massagjo Pieri? Mîl massagjos cun las mês manutes d’oro, magari cun su la creme “Ungimi e scaldami”. Pieri… Il me Pieri…


OLIMPIE


Tu, Gjeltrude, ju las mans di Pieri!


ADAM


Cumò a capiss il parcè dai 12 flacons di Intima di Carinzia…


- 34 -


OLIMPIE

Dal tanga cui spai…

ADAM

Dal profum “Baciami tutta”…

OLIMPIE

Dal regjpet cun la Perla… Tu, santarelline da la parochie, cjale che Pieri al à dome bisugne

di mangjà ben…

PIERI

…mignestre di rîs, mortadele e gasose…

OLIMPIE

Di sta ben comut in cjase so…

PIERI

…intant ca organizin di mandalu intal ricovero…

OLIMPIE

…di fai compagnie dut il dì…

PIERI

Sa nol fos il me amì Gjeremie e Gjeltrude…

RESONIERE

Permesso…

ADAM

Cui isal?

PIERI

Vignît indevant.

RESONIERE

A soi la resoniêre da la bancje. O ai chi i librets ca vîs domandât.

PIERI

Ca mai fasi viodi…

RESONIERE

(Pone sul tavolo una grossa borsa) Pronti.

PIERI

Tros sono?

RESONIERE

A son 180 librets ducj plens. Ogni libret al po contignì al massim 20 milions da las vecjes

lires.

ADAM

Ma alore… alore…

OLIMPIE

Se a son 180 librets… par 20 milions…

RESONIERE

A son 360 milions, l’ecuivalent di 180 mîl euro. Dopo bisugne calcolà i interess…

OLIMPIE

Ma alore… alore a sin siôrs!

PIERI

Veramentri a soi jo il siôr. Ise vere resoniêre che a son intestâts dome a Pieri?

RESONIERE

In veretât si clamin librets al portatôr parcè che i bêçs a vegnin consegnâts a cui che ju

parte in bancje par ritirà la somme domandade.

PIERI

(Si getta d’un balzo sulla borsa dei libretti e la copre col suo corpo) Cumò che ju ai in man

jo… a son ducj mei. Ise vere resoniere?

- 35 -


RESONIERE


Dut vêr! A son dome soi. In ogni câs, sa no coventi plui, a tornares in bancje. A tornio a partju indaûr?


PIERI


No, anzit, ca si fermi un second. Ma cjale ce biele femine ca mi mande la bancje! Ma je a sae ca je propite une biele pantianate?


RESONIERE


Pantianate? Ao di ufindimi o ao di ritignimi lusingade?


PIERI


Ma ce disie po? Al è un compliment! Dôs bieles manutes, dôs gjambutes lungjes, un pet fat a regola d’arte… Ise sposade o signorine?


RESONIERE


Signorine, prego


PIERI


Alore… in atese dal coronament d’amôr. Ca mi scolti, jo a vares un amì, si clame Gjeremie, che se je a ves voe…


RESONIERE


Nuie di fa: a stoi pensant di là munie.


PIERI


Ma no! Trope biele robe butade! Che a mi stedi a sintì ben: Jo a regali un biel grum di bêçs a Gjeremie e a vivarês contents come doi colombuts.


RESONIERE


Mi displâs deludilu, mi stoi instradant viers la clausure. Ai voe di deventà une mâri badesse.


PIERI


Ma Gjeremie si darà di fa par fale deventà mâri, se al è ancjemò bon di cumbinà alc. Magari a peraules… sì, ma cul rest o ai i mei dubits… No ai capît però ce ca centre la platesse


RESONIERE


Badesse, no platesse. No mi varà mica confondude cuntun pes…


PIERI


Jo un pes come je lu vares pescjât a colp… Ancje cence licenze! Però ai consei di pensai parsore: se a metìn insieme une platesse cuntun… (Indica Gjeremie) scorfano, cuissà ce cal podares vignì fûr.


RESONIERE


Il Signôr mi clame


PIERI


E tu no sta rispuindi! Disi che tu sês ocupade e distude il telefono!


RESONIERE


Vino di tornà ai soi bêçs sior Pieri? Ao di tornà a partaju in bancje?


PIERI


Par cumò no, dopo… ai pensarai. Grasie mîl, ai doi il permes di là vie. E ca pensi a ce che i ai proponût.


RESONIERE


Beh, buine zornade a ducj. (Si arresta) Ma ca mi scusi sior Pieri, ma… isal avonde siôr… insome, al ae dai boins depuesits chel Gjeremie?


PIERI


Al pense Pieri a falu deventà siôr.


- 36 -


RESONIERE


Ma… isal amancul un biel fantat?


PIERI


Fantat… propite fantat… insome, al è chel lì (Indica Gjeremie)


RESONIERE


(Gli gira attorno, lo guarda…) Ai decidût: mi fâs munie! (Esce)


ADAM


Ma papà, ma si podaressie savè d’indulà ca vegnin ducj chist bêçs?


PIERI


Di chel teren fabricabil che ai vendût cualchi an fa.


GJELTRUDE


Alore, Pieri, che crociade a las Maldive?


PIERI


Intant no è un crociade ma une crociere… jo a dîs che si podares fa…


OLIMPIE


Alore a voi di corse a preparà las valîs. Une par me e une par Adam…


ADAM


Ricuarditi di meti dentri il vistît di fieste: satu, al è il gran bal, la cene cul comandant, il desert a miezegnot. E ancje las scarpes di camoscio. La creme par il soreli, protezion 18 o 40.


OLIMPIE


Jo a metarai la 60 parcè a ‘nd ai la piel delicade: satu, no vares voe di ruvinale e ca mi vignissin las rucoles… Ao di comprami un vistît di sere? O magari un tanga cui spai?


PIERI


Par ce robe?


OLIMPIE


Par la crociere a las Maldive…


PIERI


Olimpie, vecjo sì, ma stupit no. Jo a dîs che tu no tu âs il cjâf dut a puest. Sigûr che la fasìn la crociere a las Maldive, ma anin jo, la me Gjeltrude e il me amì Gjeremie. Vualtris doi a vîs di sta chi par controlà se al è un puest par me intal ricovero e jo, intant che a lu cirîs, a voi in chel altri mond, ma no in chel là che a vevis voe che jo a las, ma propite di che altre bande da la tiere. Ai tropici del canchero! Pronts, amîs mei?


GJELTRUDE


Pronts, a sin pronts Pieri


I TRE


(Sull’aria di “Arrivederci Roma”) Arrivederci Olimpia–noi tre ce ne andiam–noiarriveremo alle Maldive – con tutti i libretti al portatore – la Geltrude e il Piero a fare l’amore – e Geremia no… – Arrivederci Adamo - noi tre ce ne andiam – corriamo verso un’altra vita – una vita ancora più bella – senza la gazzosa e mortadella – per l’eternità...


FINE

- 37 -